II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. fãrã echivoc. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc.însã. dupã unii autori. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. 251). ci. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. Aceste cuvinte. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. din Platon. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. Evident. opere vol. 1978.-P. invocând o parte din vorbirea lor". 1987. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea.-P. "Le français. Bucureºti. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. o dreaptã potrivire a numelui. deºi acesta din urmã va fi. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. mult mai armonios. În prezent. ca ºi al altor ºtiinþe. uneori fãrã menajamente. încã de acum 24 de secole. În acest fel. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. traducere de Simina Noica. III.31-42). cu precizie. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. dupã Cratylos. Extension de l'Université libre de Bruxelles. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. au fost rostite de profesorul J. RTL-Edition Luxembourg. a avut mereu aderenþi. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. pp. Binet. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. invocând o parte din vorbirea lor. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. langue de sciences et des techniques". vocabularul medical. Deºi taxatã. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. 18 . printre care ºi J. înainte de toate. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. p. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. pline de amãrãciune. laic. iar a doua tendinþã. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. ar exista în chip firesc. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". pentru fiecare din realitãþi. în circa cinci ani. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior.armonie cu termenii deja existenþi. ca ºi ale altor centre medicale franceze. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. drept pozitivism naiv. dacã s-ar fi împlinit. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. de fapt corelatã cu prima. asistãm la un fenomen nou.

împotriva utilizãrii limbii naþionale. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. de exemplu. de la Sorbona. În acele timpuri. J. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. Med. francofilia are rãdãcini adânci. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. dar nu al uneia obiºnuite. Etiemble. Profesioniºtii bisturiului. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. pe nume Charles Guillemeau a primit. însã. nr. Pe un plan mai larg. O întâmplare. apare azi ca paradoxalã. 20-27 dec. însã. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. disputa medicilor formaþi în facultãþi. 2. cercetãtorii francezi publicã. nici nu este susþinutã de realitate. în particular cei din Lyon. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". Existã mereu riscul subiectivitãþii. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. Este semnificativ cã 19 . în medicinã în particular. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. série générale. 137-156).În realitate. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. Se înþelege cã. Hipocrate ºi Aristotel. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. în aceste condiþii. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". Smith. stârnitã de The Rise. pp. de aceea. alta decât franceza. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã.ºi mai rãu . Astfel.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. În ºtiinþã. dominã lumea. Iatã. 295. tome III. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. vol. R. Articolul nu are. procesul acesta este mult mai complex ºi. La Vie des Sciences. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". trebuie analizat metodic ºi obiectiv. totuºi. 1591-1592. deoarece. Noile descoperiri. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. nicidecum în Brit. câtã era. devin posibile reacþii adverse. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. în englezã. dupã cum se ºtie. C. Se observã cã reproºul. chiar dacã o limbã. Tot articolul ar merita citat. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. profesorul R. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. deoarece sub semnul euforiei. De altfel. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. chirurgii din provinciile franceze. cât ºi a comunicãrii în medicinã. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. dupã cum rezultã din citat. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând.. este edificatoare în acest sens. latina. Etiemble) este efemerã. istoria probeazã cã oricedominaþie. secretar permanent al Academiei Franceze. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. pp. 1986. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. care se constituiau ca un flux puternic. din partea pacientului regal. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. admiterea la licenþa în medicinã. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. Comptes rendus. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. formulat în termeni foarte duri. Astfel. Editor R. în cãutare de argumente.semnat de Assist. O asemenea opoziþie. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. La noi. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea.

românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. adipeux. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. înainte de toate. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. rãmânea intactã. adénoïde. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. care nu erau cuprinse în textele "sacre". în ciuda abundenþei de dicþionare. în 1785 se naºte névrose. în "Onomatologie Chirurgique. et leurs remèdes choisis dans les observations. În realitate. repliaþi în arhipelagul lor. Lyon. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. acromion. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. 6. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". Dupã cum se observã din titlu. acrochordon. abducens. acier. dupã douã milenii. Astfel. achanta. accouchement. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. contenant l'histoire de toutes les maladies. uneori radicale. Or. are o formã apropiatã de origine. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. Baritel. Totuºi. Jean R. evident. deºi ele prezintã un mare interes documentar. iar neurologie abia în 1840. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. în 1551. De pildã.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. spaniolã. arabiques. acope. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. ("Le nouvel observateur". abeille. acide. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. accoucher. Astfel. francezã. adducens. Astfel. germinau cuvinte fundamentale. nr. Aceasta în timp ce greaca. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. Langlois). P. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. latins. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . ou vulgaires. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. (Paris. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. de semnificaþie). destul de curajoase. consultes. J. În serviciile spitaliceºti. cu o evoluþie neliniarã. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. accès (-asthmatique). Durelle. aceste dicþionare sunt adesea divergente. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. limba marinarilor învinºi. încã. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. alãturi de termeni de origine greacã. Întrun alt dicþionar. asupra destinului englezei contemporane. în secolul al XVII-lea. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. Lyon. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. în consecinþã. achores. iar în prezent. acatastasie. absinthe. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. de origine francezã. enrichie de recherches historiques. abdanum. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri.

aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. în prezent în plinã desfãºurare. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. Se impune o corecþie severã!". Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. un progres mai discret. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. cu atât mai mult cu cât. în engleza medicalã 21 . însã. Oameni de geniu. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor.: arteria devine artery. cuvântul era deja prezent în alte limbi. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. dar de calitate. Preparatã în deceniul al V-lea. a. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. este localizat dupã anul 1850. vena. Având o contuzie abdominalã. de exemplu. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. cuvântul antibody: "El este. A doua revoluþie este foarte recentã. Uneori acestea erau bine tolerate. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. În rest. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). este altã problemã. în cartea sa On the Art of Writing. de ex. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. Prima. evident. vein º. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. dar nu ca atare. Iatã. un barbarism. dacã era cazul. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. ci prin anglicizare. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. a suferit un accident în America de Sud. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. sufixe ºi prefixe greco-latine. deºi schimbã destinul oamenilor. o corciturã fãrã rasã. ci rezultatele). au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. m. Urmeazã. în toatã America de Sud. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. tratat tradus în spaniolã. într-o mare parte din America Centralã. pilot la "Aeropostale". periodicele. în cea mai mare parte a Africii. d. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. Aceasta. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. din cauza unor neologisme rãu concepute. termenii medicali de origine francezã. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. începe cu sulfamidele în anul 1937. rãmâne doar empiricã. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. Ex. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. Drept consecinþã. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. amintiri frumoase pentru francofili. el a fost examinat de un medic practician. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. Cãrþile. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. este drept. Reacþia era normalã. totul perfect. de fapt. Nu mergea. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. revoluþia terapeuticã. În jumãtatea de nord a Americii. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie.

1997. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. preluate din limbajul comun. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. Edit. Din pãcate. MALOINE. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. 1998) elaborat de Serge Quérin care. Bucureºti. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". cu dificultãþile de rigoare. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Deºi utilã. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. Limba englezã are o dublã origine. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. În acest sens. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. Canada. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. Academiei Române. 22 . Pentru cei interesaþi. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual.au rãmas mulþi termeni hibrizi. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. împrumutaþi în alte limbi. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. tot aºa. Dupã cum se ºtie. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM.

în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. Existã. chiar J. Este uºor sã se constate. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). nici Aristotel. 86). Sournia. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). frecvent s-au produs modificãri de sens. în ordine alfabeticã ºi nu separate. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. 1997. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. cu acelaºi spirit polemic. ªi atunci. deºi exagereazã. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor.-C. ar corespunde unei propoziþii întregi. Édit. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. Masson. p. p. Citãm în acest sens opinia profesorului J. De altfel. Opinie absolut corectã. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. Laborit. “Colloque de terminologie médicale”. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. totuºi puþine. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. cit. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. vom cita un alt cercetãtor francez. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. Nu este numai just. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. Altminteri. Pentru cã. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. Laborit (1914-1996). cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. p. Din motive de echilibru. 1976. uneori chiar la nivel conceptual. 81).VI. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. Privat. 26). Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. totuºi. Este adevãrat numai în cazurile. un cercetãtor avizat în domeniu. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. 23 . sau ajutat de un lexicograf. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. H. care. Toulouse. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". Paris.-C. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. adicã dupã 1950. inclusiv în francezã. Sournia scrie.

absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. aciniform acnee. acetabuloplastie aciditate. akouein (G) = a auzi 2. ADENOADIP-. abductor. -inis = vârf. acidulat acin (pulmonar). ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. vârf aktis. actinologie. -os (G). ADAMANTO-ADELFADEN-. anizocorie. ACVI-. aftoz\. activitate 1. afectivitate. agrafie. absen]\. PREFIX. adenom. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. adenovirus. actinic. adenomectomie. afectomotor aft\. adrenergic. afec]iune.: vegeta]ii adenoide) adeps. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. ae-rocolie. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. . -antos (G) = diamant. acalculie. adrenocortical. acetic. acarioz\. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. ACVOADADAMANTIN-. a se duce abdomen. viu adduc]ie. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. adsorb]ie adamantinom. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. acrodermatoz\. abstinen]\ abces. -ntis (L) = activ. aer. adrenalin\.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. anoxie. adeno-fibrom. -os (G) = gland\. acvifer. ABSABCEABDOMINa. paracuzie acvafobie. abera]ie absorbant. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. anaerob. adenomatoz\. a t\inui + omen. adamantoblastom monadelf adenit\. abs (L) = de la. activator. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. aftovirus agent 24 . ANAB-. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. excrescen]\. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. aerobioz\. boal\ < afficere = a afecta. hexa-cant acarian. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. adipoz\. spre. ganglion limfatic sau ]esut glandular. abcedat abdominal. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. actinoterapie activare. abduc]ie. azigos. acti-nomicin\. acarofobie acetat. a-crodinie. afibrinogene-mie. AFECTOAFT-. ADRENOAER-. acrozom. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. adsorbant. acumetrie 2. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. lips\ ab. -is (L) = rinichi. aerogastrie afectiv. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. aceton\ acetabulum. pa-hiacrie actin\. adrenolitic aerob. ADIPOADJUVADREN-. acufen\. hi-drosadenit\ adipocit. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. sens ambiguu. AFTOAGENT aberant. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. acidocetoz\. panaceu acantocit. adamantoblast. -is (L) = aer.RÃDÃCINÃ . a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. adenocarcinom. -onis) autacoide. a sl\bi aphthae. avitamino-z\. abdominocentez\. smal]. apnee. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. acantocitoz\. prin extensie. AEROAFECT-. ACAROACETACETABUL-. -ACRIE ACTIN-. lâng\ adamas. acrofobie. an (G) = sens privativ. acneiform acomodare acrocefalie. anurie abarticular.

algoparalizie. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. în revenire. a uni agmen. AMFOAMFOR-. ampho (G) = de ambele p\r]i. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. antagonist agorafobie pelagr\. -AMBUL AMETROAMFI-. ampul\. anafilaxie. ambliopie ambulan]\. AMIBO-. alantoin\ 1. în jurul. somnam-bul. imperfect ambulare (L) = a merge. ambivalen]\. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. ANCHILOANCONANDR-. de a construi < anaballein = a construi. amiloidoz\ amniocentez\. albicans (Candida). anabolizant ANCHIL-. analeptic. -atos (G) = gr\sime. ambulator. AMOEBAMIGDALAMIL-. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. anagen. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). ginandrie anemofil. alopatie. ALANTOALB-. amiboid. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. alcaloid. amfotrop amforic (suflu). ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. ANDROANEMOANEV-. algofobie. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. a aliena aleiphar. a-lotropie alantoic. amiloid. anchilostoma. amigdalectomie amilazemie. andropauz\. alosterie. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. pedagogie agonie. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. albus (L) = alb 2. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. andrologie. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. dentar\). -ALGEZIE. -inis (L) = albu[ de ou albugo. ulei alopex (G) = vulpe. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. aglutino-gen agminat colagog. aloki-nezie. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. al-qaliy (Ar) = sod\. amfotonie. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. malagma (G). amfoter. amilazurie. ALBUMINOALBUGALCAL-. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. alantoid\. amboceptor ambliacuzie. anafilatoxin\. al-veolit\. anemopatie anevrism. algodistrofie. algezio-metru alienare. -ANDRIE. curbat ankon (G) = cot aner. amniocit. a-moebicid amigdale. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. amfipatic. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. ambisexualitate. anafaz\. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. -inis (L) = mul]ime. podagr\ alar alergie. albumin\. amforofonic amibiaz\. a ap\ra algidus (L) = rece. AMFOROAMIB-. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. dilata]ie 25 . (lichid) amniotic ampular. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor).ALVEOL-. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. ALOALANT-. galactagog demagogie. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. alogref\. anasarc\ anabolism. mialgie. algofilie. android. albuminorahie albuginee. contrariul lui. ampulit\ anabioz\. alcaloz\. alotriofagie. -antos (G) = cârnat 1. -inis (L) = albea]\ al kali. anevrismectomie. albumen. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. aloti-pie. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. ALGO-. [ters. nevralgie. amoeb\. AMBOAMBLIAMBUL-. alogen. albinism 2. noctambulism ametropie amfiartroz\. analgezie. agonist. alotriosmie. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. aglutinare. schimbare < amibein = a alterna. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. albugo alcalin.

askos ASCOASPARAG-. ANEXOANGANGEI-. asparagos (G). fuziune. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. angiom. arenoblastom 2. antropozoonoz\. antepozi]ie. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. BACTERIOascit\ asparagin\. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. arahnoidocel arborescent. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. arterit\. antrax antrectomie. arteriol\. areometru (celule) argentafine. arahnoid\. culme apis (L) = albin\ apex. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. la exterior hapsis (G) = unire. aromaterapie arter\. apiterapie. anizocorie anomalie antagonist. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. anexopexie angin\. antibiotic. arenifer. apicoliz\ apoenzim\. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. aspartaz\. ANULOAPENDIC-. asparagus ASPARTASTEN-. apendicit\. ARTROASPARAG-. pe[ter\. arenavirus. apexit\. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. APIOAPIC-. XVI apex. hidrartroz\ BACTERI-. plant\ aromatic\ arteria (G. angeiologie. ANGEIO-. putere artioploid artrit\. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). areol\ 2. < area = arie 2. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. ANGI-. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. antru.(G) = burduf ASC-. aritenoidopexie aritmie. ANTERO-ANTEM ANTR-. -akos (G) = c\rbune antron (G). antrum (L) = cavitate. zooantropie anular. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. -icis (L) = adaos. a-nexit\. apicectomie. anticorp antebra]. apendico-cel apex. arrhen. angioscintigrafie. L) = arter\ < aer. apexocardiogra-m\. exantem antracoid. apofiz\. arterio-grafie. antromastoi-dit\. arboriza]ii arcad\. -oris (L) = arbore. ANTROANTROPO-. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\.ANOMANEVRISMOANEX-. artroscopie. ANTIANTE-. artrofit. monarhie aritenoid. neurastenie 26 . artro-grafie. apiofobie apical. supliment. apexogram\ apicultur\. -ANTROPIE ANUL-. jonc]iune < haptein = a prinde. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). antropometrie. APENDICOAPEX-. -atos (G). antracoz\. copac arcus (L) = arc. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. angiecta-zie. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. aspartic astenie. angiocardiografie. sensul anatomic dateaz\ din sec. miastenie. aroma. ARTERIO- ARTIOARTR-. angioco-lit\. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. anuloplastie apendice. APEXOAPI-. -icis (L) = vârf. aritmomanie aromatizare. anteversie enantem. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. antropiloric antropogenez\. antalgic. -atis (L) = arom\. angiospasm. care precede în timp. articula]ie ARGENTARGIR-. anulocit. areolar. asparagus (L) = sparanghel. angor. arciform coarcta]ie 1. antefle-xie. arah-noidit\. angor angeit\. ASPART. areniform 1. embrionare). aritmogen. artrodez\. anticoncep]ional. areola (L) = arie mic\ dim. ANTRACANTR-. antecedente. care se opune la ante (L) = înainte. aritenoidectomie. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. antru (mastoidian. astenopie. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. angiotensin\ animism anizocitoz\. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. arena (L) = nisip 1.

ateromatoz\. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. aurometru 2. biotehnologie. aurificare. AUTO- auditiv. bacterie dim. BAZO-. AUDIOAUR-. axia (G) = valoare. -tra. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. gland ballismos (G) = salt. aticotomie atmosfer\. axis. astrocitom. ATRETOATRIO- aster. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . axon (G). balanit\. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. bicuspid. bigeminism. balneoterapie baranestezie. hiperbarism barilalie.ASTER-. biocenoz\. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. bacteriostatic balanic. antibiotic. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. auric. bibliomanie aerobie. bazocelular. aureomicin\ auricular. AURICULAUT-. bionic\. barotraumatism. biodisponibilitate. ATELOATER-. AUROAURI-. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. -eros (G). -BIO-. ATICOATMOATRET-. autoa-gresiune. astrocit. axiologie. bipolar. al Atenei. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. ateroscle-roz\ aticit\. -BARISM. ATEROATIC-. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. jug azur (Fr. auxocardie AUTOMATAUXANO-. balistofobie balneologie. axial. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. auripunctur\. AUXOAXI-. autocrin. autohistoradiografie.zei]e ale destinului: Clotho. BATMOBATRACBAZI-. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. bacteriemie. autoaglutinare. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. axilotomie ATP-az\. bacterio-fag. autopsie. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. auroterapie. ASTROASTIGMATATEL-. bio-ritm. a asculta 1. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. BAROBARIBATIBATM-. baciliform bactericid. curte interioar\. anaerobie. cronaxie axilar. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. baroreceptor. AURI-. abiotrofie. kinaz\. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. bacillus (L) = bastona[. hidrolaz\. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. auriculoterapie autism. atmoterapie atretenterie. 27 . a se dezvolta 1. auriculele i-nimii < ater. autoanticorp. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. veche) = albastru 1. bioxid. autovaccin automatism auxanologie. auxilitic. bacil bakterion (G) = bastona[. bicarbonat. biceps. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. axis (L) = ax 2. BINBIBLIO-BIE. fiertur\. -BAZIE BI-. autoimuni-tate. birefringent. audiometrie 1. BIO-. auxin\. auris (L) = ureche 2. axon 2. evaluare axilla (L) = subsuoar\. binar bibliografie. neg\urit atrium (L) = vestibul. AUXI-. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. BACTERIOBALAN-. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. axometru.

embriologie 2. bursit\ butiric. -atos (G) = hran\. pietri[ calor. calcaneu calcul. bron[it\. brachium (L) = bra] 1. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. calofil. bronholit bruxism. abrahie brevis (L) = scurt 1. calcipexie. hiperbaric\). urobilin\ bisinoz\. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. BRONHOBRUX-. embolie. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. calice. BULBO-BULIE BURS-. cacodilat novocain\. bromopnee bromatologie bron[iectazie. bromism. BUTIRO- -CAPNIE. BURSOBUTIR-. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. brahiocefalic. bradipsihie brahicefalie. -BLAST. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . biliverdin\. pl. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. bothrion (G) = gropi]\ 2. bromid\. bucofaringian bulbiform. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. CALO-CALAZIE CALC-. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. bryein (G) = a cre[te 2. BROMOBROM-. limfo-blastom blefarit\. butyron (G) = unt brevilin 1. BROMOBROMATOBRON{-. blastogenez\. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. BUCOBULB-. bursa (L) = pung\. eritroblast. -BLEFARIE. CALCICALCANECALCUL(-). botulism bradicardie. BRAHIO-. brahidactilie. -ikos (G) = var.BROMATOBALAN-. bubonalgie. -BLASTOM BLEFAR-. calculografie 1. camerular Campylobacter. botriomicete botuliform. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. -ykos (G). -BOLISM. calculocancer. brahi-melie brahial. blasto-mer. brahialgie. calcitonin\. embrion. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. -onos (G). calculos. `nveli[ul florii 2. xilocain\ caligrafie. -ycis (L) = cup\. calicoz\ calorie. bruxomanie. bubonocel bucal. calcifilaxie. BOLOBOTRI-. procain\. porfobilino-gen. blefarospasm. BRICBUBON-. calicoterapie. briologie bromhidroz\. calcis (L) = var. bradi-lalie. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. kalyx. calyx. botriocefal 2. calcitriol calcaneodinie. tromboembo-lism. -BOLIE. khalix. bulbopatie abulie burs\. calirafie 2. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. bisoid blastocist. sac de piele butyrum (L). calcinoz\. [i CHALAZOcalcar. botrioid. BUBONOBUC-. bricoma-nie bubon. blefaroconjunctivit\. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. bradikinezie. calicectazie. calomanie acalazie V. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. trofoblast.

cataplazie. hidrocefal. ce-mentocit cenestezie. ceno-bioz\ cenogenez\. microcefal colpocel. CELIOCELULCEMENTOCEN-. pericarp. CANCEROCANT- kannabis (G). cancer CARCINOCARDI-. CAPSULO-CAPNIE. -CEFAL. carcinom. epicantus. CENTRI-. karpos (G) = pumn CARPO2. caudat (ven\) cav\. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. capilaritate. KAINO-. kainofobie. cataliz\. cazeificare. cariolizis. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. celulit\ cement. metacarp. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. caten\ catoptrofobie caudal. carnofobie carotid\. catalepsie. catatonie bicatenar. CENTRI-. capsulotomie carbometrie. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. cis-ticercoz\ cerebel. carpian. carbonat. triceps chemoreceptor. cancericid. cerebelos cerebral. cecoplicatur\ cefalalgie. carniform. cen-tromer. kentomanie. KENOCENT-. cardiopatie 2. pericardit\. karkinos (G) = rac. centrifug. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. cardio-megalie. cardiotomie carfologie cariokinez\. -itis (L) = cap receptus (L). cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. cerumen cercar. cariotip carne. capsu-lit\. carcinoma-toz\ 1. cercopitec. celioscopie celul\. < capsa = cutie CARBO-. cardiospasm. cerebroma-lacie. ceroplastie. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. centrozom biceps. rectocel. inim\ CARDIO2. kanthos (G). cazein\. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. CENTR-. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal.CANABCANCER-. varicocel celialgie. CAZEI-. cavernos. carboni-zare carcinoid. cecitate. carotidian 1. CEFALO-CEL CELI-. KENTO-. concav cavern\. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. centigram. 29 . folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. caro. carnifica]ie. re-ceptor ceromel. cefalometrie. kardia (G) = 1. cannabis (L) = cânep\ cancer. cardialgie. CENOCENO-. capsulectomie. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. CAZEOCEC-. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. -itis (L) = cap CAPSUL-. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. pericar-docentez\ centigrad. centripet. leptocefal. cementoblastom. cerebrom. brahicefal. centipoise central. cavernosto-mie cazeum. cenestopatie. crab. cisticerc. cefalee. celulifug. carpofag catabolism. keno-glosie kele (G) = tumor\. -CENTEZ| CENTICENTR-. cancer. carpocifo-z\ 2. -cri (L) = rac. centimetru. carbo. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. CAVERNOCAZE-. 1. canabism anticanceros. canthus (L) = buza unui vas. capnometru capsular. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. cavitate. nucleu CARNI-. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. amnio-centez\. atis). cefalocentez\. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. omfalocel. capilarosco-pie capital acapnie. canto-plastie capilar. CECOCEFAL-. nociceptiv.

fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. fungicid. cisticerc. parenchim. clastomanie. ciliectomie. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. cervicovaginal cestode chalazodermie V. chimiota-xie. cheiro-megalie chistadenom. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. citotropism. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. trombocit citrat. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. chimotrip-sin\ chiropractic\. ciliofor cimbiform. pericit. piocianin\ cibernetic\. cianur\. cistoscopie. chirurgie. cibernine ciclit\. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. CILIOCIMB-. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. cimbocefalie cinantropie. cinetoz\ incipient. chimioprofilaxie.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. cheromanie spirochet\ chiasmatic. CISTI-. citoplasm\. ci-totoxicitate. cistorafie cistern\. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. cifoz\. a lua Kypris. cinofobie cinedensigrafie. chilo-micron. CINOCINE-. cervicopexie. CICLO-CID CIF-. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. CINETO-CIPIENT CIPRI-. CHEILOCHELOCHEMO-. CHIMIO- CIPRI-. dacriocistit\. citostatic. ciclotron bactericid. cinescopie. spermicid. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. eritrocit. -atos (G) = fragment. chemoluminescen-]\. -CIT. cipridofobie circumcizie. cinic. cil kymbe (G). cheloid chemokine. laterocervical. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. citodiagnostic. cheiloplastie. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. chiasm\ achilie. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. CHILO-CHIM-. cinematic\ cinetic\. hepatocit. spart klasis (G) = ruptur\. cistosto-mie. claustrofobie autoclav clavicul\. coloidoclazie. chimioterapie cherofobie. chilangiom. chilifer. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. citric. cheiloschi-zis chelator. CHIMOCHIR-. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. circumduc]ie. sternocleidomastoi-dian cervix. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. CINEMACINET-. CISTOCISTERNCIT-. ml\di]\ klasma. cistit\. citrin circumcizie. virulicid cifoscolioz\. chimiorecep-tor (chemoreceptor). -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. luntre kyon. chistectomie ciancobalamin\. cervicit\. cisternografie acantocit. citoge-netic\. cymba (L) = barc\. chiloperitoneu. ciclotimie. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. cir-cumvolu]ie cirogen. (-)CIFOZ| CILI-. osteoclast. cineradiografie. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. cianogen. recipient ciprifobie. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. carpocifoz\ ciliar. -idos (G) = cheie. citrus (L) = l\mâi caesio. CIMBOCIN-. chiloto-rax echimoz\. claviform cleidotomie. limfocit. cia-noz\.

-onis (L) = strâmtare. colpocel. colpoperineoplastie. -acis (L) = corb khorde (G). pneumococ. coleperitoneu. coleoptoz\. -atis (L) = înclina]ia soarelui. condroblast. corax. condrit\. conchectomie condilectomie. cloroz\ malocluzie. concha (L) = cochilie de scoic\. de unde: latitudine. notocord. condroma-toz\. CONDROCONDRI-. colecistectomie. CONTROCOP-COP|. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. colpo-perineorafie concha. coniometrie. contraindica]ie. colopatie. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). CONDILOCONDR-. COLPOCONCHCONDIL-. gastrocnemian coenzim\. colangiografie. -akos (G). COLOCOL-. clonare clonic. condi-lom. cocoid coccidinie. colic\. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. cole-cist. clorizare. epicondil. colpocito-logie. confabula]ie. copofobie sincop\. sarcopt coprocultur\. condilotomie condral. coledocolitiaz\. stafilo-coc. CLORO-CLUZCNEMCO-. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. hipercolie coledoc (canal). coloplicatur\ colagog. CORDOCORD(-). controlateral copiopie. dezordine khloros (G) = verde. l\star klonos (G) = tumult. conjunctivit\ contraceptiv. clonus clorhidrie. coledocit\. coprofagie. cohlee col uterin colagen. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. -COLIE COLEDOC-. COLE-. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. conta-minare coan\ coarcta]ie V. rectocliz\ clon. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. cor-nete nazale kondylos (G). prin extensie. coleorexie coloboma colorant. mitocondrie conidiospor. clima. precordial 31 . cofactor. CONCOANCOARCT-COC. colopexie. incoercibil cofochirurgie. clo-rom. colecistolitiaz\. coloid colibacil. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. climatopatologie clinic\. cochlea (L) = cochilie de melc v. COLO-. colodiu. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. -atos (G). KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. colecistografie. condrocit. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. vagin konkhe (G). condilian. ocluzie cnemalgie. chorda (L) = coard\. cleptomanie climatic. -CORIE CORACCORD-. contagiune. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. coeziune. -COPT COPROCOR-. chole-) blefarocleisis. clinostatism bronhocliz\. bob kokkyx. CONDRIOCONIDIO-. coledocotomie coleocel. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. colpocleisis cleptofobie. CONJUNCTIVOCONTRA-. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. colora]ie. contraextensie. condrosarcom condrioliz\. [i -ARCTenterococ. condrofit. coccobacil.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. coccis CORIOcodein\ coercibil. CONIO-. anizocorie coracoid\ cordit\. colecistit\. -ygos (G) = cuc. colit\. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. cordon cor. clorofil\. clinomanie. cofoz\ cohlear. coprostaz\ corectopie. fotocolorime-tru colpectomie. (examen) coproparazitolo-gic. cordotomie cord. copro-lalie.

cu sensul de a secreta endocrin. kosmos (G) = ordine. culex. regiunea periferic\ a unui cortical. -cula. coroid\ coroidit\. cubitus -CUL. cuneohisterectomie CUPR-. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie.. culdotomie CULI-. COXOcoxofemural CRANI-. culoare alocroism. khronos (G) = timp cronaxie. coxalgie. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. crescentis. corp brahicorm.: ornament COST-. exocrin. COSMOmicrocosmos. coronar. CROM-. -atos (G) = culoare hipocrom. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. fig. cuprum (L) = aram\ ro[ie. chorea (L) = dans coree. costo-tomie. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. cosmetologie < kosmos = ordine. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. tricrot. univers cosmobiologie. krotos (G) = b\taie catacrot. khroma. creast\ ctenocefal. creofag. dicrotism -CROTISM CRURcrus. coxartroz\. -enis = acuza]ie. crystallus (L) = ghea]\. autocrinie. cristalite. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. dicroism -CROISM -CROM. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). criestezie CRIPT-. CROMATO-. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform.CRON-. criodecapaj. corioretinit\ COROID-. coronarit\. discrazie. criminologie CRIMINO< crimen. kormos (G) = trunchi. coxa (L) = [old coxa vara. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. -icis (L) = ]ân]ar culicid. cupru cupremie. crio-protein\. crimofil CRIMINAL-. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. CORTICOorgan corticosuprarenal\. sternocostal. discromie -CROMIE CRON-. corti-costeroid. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. îndep\rtat corista. corticorezisten]\. CRONO- DENT-. crenoterapie -CRESCENT. adâncitur\ cotiledon. criminalis (L) = criminal criminalistic\. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. acroma-topsie. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. cromofor. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. cupro-rahie. khoristos (G) = separat. coreiform. CROMATO-. CRIcrioscopie. cretus (L) = a cre[te concrescent. cosmogonie. -onis) CRICO-. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. cortex. COROID. ktenos (G) = pieptene. criptogenetic. cianocroia. cronobiologie. constitu]ie a unui corp. CROM-. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. costa (L) = coast\ intercostal. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. khoreia (G). CORON1. krasis (G) = amestec. `nvinuire -CRIN. coriomeningit\. DENTO- CORE-. khorioeides (G) = în form\ de membran\. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. culicide. discroma-topsie. -atos (G) = carne creatin\. cubus (L) = cub cuboid. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. coreofrazie. coronoid\ 2. ventricul. cromozom. kryos (G) = frig crioanestezie. cromafin. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. krinein (G) = a separa de. acromie. cronic. 32 . dicrot. crizoterapie -CROIA. ctenomicete CUB-. cristal cristalin. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. coristom CORISTO-CORM. krystallos (G). cromatografie. cromatin\. CRONOcronotropism -CROT. COROIDO-CROM. coronaro-grafie. cuproprotein\. kreas. -culus. crescere. CUBOkubos (G). khros (G) = tent\. neurocormie -CORMIE 1. -icis (L) = scoar]\. creatinin\. craz\ (sanguin\).

CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. diaforoscop diafragmalgie. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. diafragm < dia = prin + phragma. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. cvintupli cuspis. -ontos (G) = obliga]ie. tomodensi-tometrie dentar. detumes-cen]\ decibel. plas\ didymos (G) = geam\n. manifest delphys (G) = uter. DIGITODILATDINAM-. dextrocardie. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. desmozom deuteranop. -tra. dermografism. dictiozom epididim difterie digital. epi-derm. da-criolit pentadactil. DACRIO-DACTIL. -DERMIE DESM-. CUTICVADRI-. adinamie 1. dioxid. cvadriplegie. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. -atis (L) = consisten]\. digital\. popula]ie daimon (G) = demon. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. DENDRODENS-. -atos (G) = barier\. dextrogir artrodez\. dermatoglife. dentoalveolar deontologie deradelf. dezarticulare. dactiloscopie debridare. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. DERMATO-. DIAFRAGMATDICODICTI-. cutireac]ie. DENTODEONTODER-. a transporta diaphragma. denti]ie. oticodinie. compact densitas. digitopalmar. dilata]ie dinamometrie. dactilofa-zie. scotodinie. dacriocistit\. DERMAT-. dializ\. decalcifiere. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. dentin\. dinofo-bie 33 . densitate dens. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. -ntis (L) = dinte deon. cuticul\. cvadri-geminal. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. tricuspid cutanat. dendrofilie densiflor\. DESMODEUTERDEXTR-. den-tom. di-gitoplastie dilatator. -DEMIE DEMONODENDR-. DERMO-. hipoderm. dizaharid diaforez\. dermatofit. deuteriu dextran. dermati-t\. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. decolare. endemie. diafragmatocel dicogamie. tenodez\ dicrot. densitate. -DINAMIE -DINIE. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. dehidroepiandrosteron de. DENSITODENT-. de-zinfec]ie. demonolatrie dendrit\. dicotomie dictiopsie.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. epidemie. dezinser]ie. deshidratare. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. dextrin\. sindactilie. DACTILODE-. decimetru aldehid\. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. diagnostic. cu-tis laxa cvadriceps. derodim dermit\. decilitru. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. DES-. -DACTILIE. DERODERM-. eritrodermie desmos (G) = band\. pandemie demonofobie. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. -DERM.

hepatectomie. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. dioptru diplacuzie. diplopie dipsomanie. eburnat sinechie. echinus (L) = arici 1. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. ekho (G) = ecou. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. disec]ie. dis-fazie. ectim\ colectomie. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. oviduct gastroduodenit\. ectropion eburnare. dis (L) = separat de -EGORIE 2. ectoparazit. diploid. disocia-]ie 2. disjunc]ie. oikos (G) = cas\ 2. duplicitate indura]ie 2. calcaneodinie. echipoten]ial echin (equin). ecolalie. disartrie. megadolicocolon domism. ecoencefalo-grafie. ecografie. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). prodrom. ecopraxie atelectazie. sindrom. ectromelie edem. dozimetrie drepanocit. duodenoscopie. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. duodenostomie duplicare. splenectomie corectopie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. echinism echinococ. polidipsie 1. dromomanie. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. diplobacil. ecrin. discopatie distal. DORSODOZ-. diplococ. sunet repetat ecaudat eccodroz\. dislocare. domatofobie dorsal. disciform. DOZIDREPANO-DROM. duodenopexie. ple-urodinie dioptrie. ecbolic. antidromic. DUODENODUPLICDURdiskos (G).DOCIMDINODIOPTRDIPL-. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. disbazie. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. echinoftalmie 1. ectopie ectrodactilie. drepanocitoz\ palindrom. -DROMIC. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. diseminare. ne-frectomie. discrazie. displazie discartroz\. dorsalizare. discromatopsie. ecosfer\. dorsolombar dozare. discizie. ve-nectazie ectoderm. ecocardiografie. poliedru efebologie egocentric. dolicosigmoid. ecdemic. dromo-trop duct. doz\. dificil. disfagie. DIPLODIPSO-. dys (G) = greu. dispnee. ecomimie. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. sinechotomie echimolar. edema]iat edoiografie octaedru. acrodinie. -DIPSIE DIS2. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. egopatie alegorie. ecokinezie. ecologie. ectozoar. ecotip 2. bron[iectazie. DOMATODORS-. DROMO(-)DUCT DUODEN-. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 .

endogen. eiconometru V. pioemez\. elipsoid. ENTERO-. mezenter entomologie eozin\. ereditate. eozinofil. ENDOENERGENSIENTER-. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. epiploic. eozinofilie ependim. ELEOELAST-. elastos (G) = docil. enterostomie. endorfi-n\. plasmaferez\ ergasiofobie. endocardit\. elastom. energogen. ELAIO-. [i ICONOcaleidoscop. embrionar. EOZINOEPENDIM-. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. endoci-toz\. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. endocrin. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. elitroplastie emfizem. parenchim endarterit\. proteinemie empiem. endo-metrit\. ependimopatie epicantus. elitrocel. ependimit\. encefalogram\ mezenchim. -atos (G) = sânge empyema. EPIDIDIMO-EICONIE. energome-trie ensiform enterectomie. erbivor V. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). leucemie. EPIDIDIMOEPIFIZ-. electrofuziune.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. electricitate. e-lastoz\. e-piderm. endoscopie energic. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. elektron (G) = chihlimbar . -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. EMPIOEN-. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. EPIFIZIOEPIPLO-. ENCEFALO-ENCHIM END-. electrofore-z\. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. enteroco-lit\. ependi-mom. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. [i IERBereditar. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. elastopatie bioelectrogenez\. ÎNENANTIOENCEFAL-. eleolat elastan]\. erbicid. epicriz\.EICONO-EICONIE. încapsulat. mezenchimom. ERBIERED-. endonucleaz\. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. epifenomen. epididimotomie epifizit\.EPIDIDIM-. exerez\. epicondil. emetropie anemie. electrocardiogram\. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. in (L) = în enantios (G) = opus. elips\) elytron (G) = teac\. EMBRIOEMEN-. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. hiperemie. empiem embolizare. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . eikon. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. enantiomer encefalalgie. empiocel enantem. EMENOEMET-. hematemez\. epifizioliz\ epiplocel. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). glicemie. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. eliptocitoz\ elitrit\. tromboembolie embriologie. enterit\. sialoemez\ emetrop. -ENTER ENTOMOEOZIN-. epiploon. elastin\. ischemie. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. contrar. encefal. eidetism elaidom. maleabil ELASTOELECTR-. emenologie emetic. mezenchimatoz\. EXTRAanizeiconie. e-pifor\ epididimectomie. eredobiolo-gie. epididim. `n-corporare enantiobioz\.

fagocito-z\ falus. opales-cent. extensometru exteroceptiv. esofagit\. FARINGOfabula (L) = poveste. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). lactescent. sensibilitate oestrus (L). hiperes-tezie. difalie. -FAGIE. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. sit\ ethmos (G) = ciur. neuronofa-gie. eunucoidism EURI-EVEX-. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). examen. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. alergie. difalus phallos (G) = penis falx. ergonomie. aether (L) = aer curat. erotogen. eroto-manie fosforescent. faloragie. estron\ (oestro-n\). cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. faringit\. disfagie. exfoliere. eunuchism. faloidian. extra-piramidal. FAKIE -FAG. eugenie. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. afaneroz\ fangoterapie faringism. esogastrostomie. oistros (G) = dorin]\ [i. ETMOIDOETN-. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. ERITROEROT-. excitomotor ca[exie. ETEROETIOETMO-. eritroder-mie. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. facomatoz\. afakie macrofag. (-)FALUS FALCIFANFANER-. FALO-. onicofagie. -ERGIE ERITR-. eritrocit. rarefac]ie. vitrescibil ESO-. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. -FAC}IE. eteromanie etiologie etmoid. -FALIE. euforie. exteroceptor ezofilaxie. lentil\. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. -FACT. excre]ie. exantem. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. eutanasie.ERGO-. vast aevum (L) = durat\. exon. estrogen (oestrogen) eterism. etnologie etologie eucariot. artefact. etmoidectomie. esofagoplastie anestezie. eutrofie eunuc. etnografie. ESOFAG-ESTEZIE. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. etmoido-tomie etnie. ezotropi F FABULFACIFACIENT. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. faringostomie 36 . exocitoz\. fagocit. FAGOFAL-. faringoepi-glotic. erotism. EXCITOEXTRAEXCIT-. onis). defectiv phakos (G) = linte. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. putrescent putrescibil. extra (L) = în afar\ ergograf. EXCIT-. esofibroscopie. faco-scleroz\. sinergie eritroblastoz\. na]iune ethos (G) = moravuri. excava]ie. exosmoz\. vârst\. esteziometru estral (oestral). epoc\ ex. a-nergie. onis). pirexie exogen. ESTEZIOESTRETER-. FEOexcipient. eritroz\ erotic. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. eritropoietin\. -FECT FACO-. parestezie. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. cenestezie. putrefac]ie. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. prin extensie. exopexie. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. faneromanie.

fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. fixator emfizem. bazo-fil. parafazie febrifug. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. Fasciola fascicular. farmacoreceptor fascia lata. flebectomie. periferie. -onis). feminitate. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. tricofi]ie fixare. f(o)etus (L) = f\t. phainein (G) = a ap\rea -FER-. fibrotorax fibrilar. peroneu -FICARE ficare. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-).fascia (L) = fâ[ie. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. pherein (G) = a purta. acidofil. flagelo-spor flatulen]\ flavism. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. feritin\. fizocel apofiz\. ferrum (L) = fier FEROFET-. FLAVfosfen\ feocrom. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. canal FISTULOFITO-. pietrificare ficofag bifid. osificare. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. fascicul dim. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. cu sensul de umflat FIZE-. fistula (L) = tub. plasmaferez\ feripriv. diafiz\. femini-zant fenocopie. specie FILOFIL-. physa (G) = r\suflare. 37 . riboflavin\ flebectazie. fasciit\. fasciculat afazie. somnifer. fenomen. amfifil. os-teofit. fiziologie. fibriloflut-ter fibula. fetopatie. multifid Filaria. filtrare rinofima fimbrii fisiune. artrofit. febril. farmacodinamie. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. farmacogenetic\. metafiz\ fizic. mamifer. anafilaxie. medicament farmacie. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. neclintit < figere = a fixa FIZ-. feticid. filactotransfuzie. physikos (G). flavonoid. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. disfemie defeminizare. fitoterapie. fizioterapie flagelat. philia (G) = atrac]ie -FIL. fenotip. feocromocitom aerifer. fiziopatic. semini-fer. phylon (G) = trib. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. -atis) afemie. epifiz\. ]eav\. -FERENT. febrilitate fecale. fibroade-nom. fibril\. ferocinetic\ fetal. fizionomie. suflare flavus (L) = galben phleps. chilifer. fibular calcificare. fibril\ FIBRILOdim. flebit\. phyton (G) = plant\. filogenez\ clorofil\. se folose[te [i cu sensul de -FIT. fetus. fibrinogen. filofag filactic. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. -FEREZ| FERI-. fistulografie. A. disfazie. eozinofilie filobiologie. eferent. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. fibronectin\. a-cufen\. fecalom fecundant. filiform filantropie. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. saprofit. emfizematos. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fizicism. a transporta -FERENT. -atos (G) = tumor\. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. fibrila]ie. fizicochimic fiziologic. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. fisur\ fistulizare. < philein = a iubi -FILIE FIL-. fistuloto-mie fitosterol. profilaxie filtrabil. fe-toprotein\ fibrinemie. faecis (L) = reziduuri.

-uris (L) = t\râ]e. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. FORMFOS-. fotopsie. FONO-. claustrofobie. a rupe phragma. fungicid. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. ftiziologie centrifug. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. fun-gistatic funicular. influx hidrofob. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. FLEGMATOFLOCULFLOG-. a transporta foramen. fotodiod\. fluiditate fluorescent. -FREN. < floccus = smoc de lân\. frenic. frontoparietal fructoz\. malfunc]ie. diafragm 2. fragmoplast disfrazie. XIX fluxus (L) = curgere. frenit\. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. phrenos (G) = 1. perforin\ galactofor. galactoree 38 . refractiv diafragm. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. fonendoscop. FLEXFLEGM-. frenosplenic 2. fuziform formic. oligofren. filiform. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. -onis (L) = îndeplinire. electrofo-rez\. foramen cuneiform. zoofobie focal. minge phone (G) = voce fluidifiant. FUZO- FTIZ-. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. formaldehid\. FRENO-. reflexometru flegmazie. photos (G) = lumin\. fonocardiografie. a-naforez\. fundus gastric antifungic. foliculom. galactocel. flegmatora-gie floculare antiflogistic. -inis (L) = deschiz\tur\. fonem\. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. fundic. ionofor. frânt < frangere = a frânge. -FRENIE FRINOFRONT-. < follis = burduf. ftizie. fleboscleroz\ flectare. acrofobie. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. FRONTOFRUCTOFTIZ-. flocon phlox. flexie. epileptiform. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. disfonie perforat. parafrazie 1. -inis (L) = fulger. cataforez\. cancerofo-bie. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. FORAM-FORM FORMIC(-). FLEBOFLEBOFLECT-. GALACTOgala. imunoelectroforez\ foraminifer. fructozurie ftizic. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. eflux. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. formol fosfen\. foveol\ fracturat. galacto-for. fototropism fovee. fluoroscop aflux. fotofobie. fosfolipid. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. func]iona-re fund de ochi. -FONIE FOR-FOR. fundoplica-tur\. fuzocelular. -oris (L) = curgere. c\min. cordi]\ furfur. foliculostimulin\ fona]ie. fosforescen-]\. FTIZIOflebografie. achitare. focalizare exfoliere foliculin\. fractur\. -FOREZ| FORAMIN-. -aktos (G) = lapte galactagog. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. minte. fungoid. schizofrenie foris (L) = u[\. tenifug fulgurant. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. -ogos (G) = flac\r\. tr\snet functio. fluorofor. febrifug. funiculit\ furfuraceu fuziform. fotometrie. osmofor.FLEB-. foliculit\. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. frinolizin\ frontal. fuzospirilar G GALACT-. flegmon. fotocoagulare.

glicerolat dermatoglife. proliger geriatrie. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. dezbr\cat gyne. gli-corahie. paligenezie genian. GANGLIOGASTR-. -GAMIE. poliglobulie. GERONTOGERMIGEST-. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. GENO-. gastroduo-denal. criptogam. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. imens 2. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. levogir gland. genom. GLICERO-GLIF| -GLIE. angiogenic. glicoreglare. glomerulopatie. < globus = glob glomus. -GAM. termogenez\. urma[. hieroglif\ nevroglie. genioplastie geniculat genital. gamaterapie. ginecomastie gingival. globuli-nemie. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. -GENEZIE GENI-. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). glicogen. progesteron. foarte mare. genopa-tie. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. patogenie -GENEZ|. [i GLUCOglicerin\. GAMETOGANGLI-. gastrocamer\. primigest\ ageuzie. globular. hipergeuzie gibozitate 1. genera]ie + logos (G) = studiu. trigeminism gen\. ganglion gaster. L) = mic\ tumefac]ie. genetic\. GLICOGLICER-. -GASTRU GATOGEL-. gingivit\. GASTRO-. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). V. gingivoragie gipsotomie dextrogir. gingivoplastie. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. triglicerid. GINO-. epigastru gatofobie geloz\. ganglioplegic. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. -GENIC. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. GINECOGINGIV-. oncogen. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. iatrogen. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. monogamie. gerontologie germicid gestagen. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. genera]ie gemelar. -antos (G) = 1. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. GLAUCOGLIC-. gliomato-z\ gamaglobuline. gastri-nom. ganglioneurom. GIGANTOGIMNOGIN-. glaucurie. a purta geron. gigantoblast 2. gemelologie bigeminal. -GEN. ginecologie. gastrin\. geofagie oviger. -inis (L) = germen. angiotensinogen. endogamie. ginandrie. glaucobilin\ glicemie.GENO-FUG GAM-. gigacalorie gimnofobie androgin. androgen. a-genezie. gigantism. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). gingivectomie. GAMOGAMA-. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. globulinurie. genitor genoplastie geod\. glioblastom. gesta]ie. -ontos (G) = b\trân germen. gangliozidoz\ gastrectomie. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. gastroptoz\. gyros (G) = cerc glans. urma[. glicozid. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. ginogene-z\. glicostat. glandular glaucom. GAMMAGAMET-. GELATGEMELGEMINGEN-. gastros (G) = stomac gamaglobuline.

HEPATO1. hipogonadism. his-togram\. -GRIFOZ| GUST-. hectolitru anhedonie. hamartofobie haploid. (-)GRAFIE. hals. gonion. goniotomie. -GONIE. granuliform. -atos (G) = ficat 40 . gluconat V. HELCOHELIC-. haptofor. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. helioterapie. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. gonadoliberin\. GNATO(-)GNOZIE. hemiparez\ heparin\. ran\ helix. -eris = ghem GLOS-. helicoidal. -GNOMONIC. gonoree goniograf. gnatologie. hel-conixis. hemangiom. haplotip hapten\. helicopod heliodermit\. helcologie. graforee diagram\. -GNOSTIC GONGON-. electrocar-diogram\. glotic glucagon. gonatos (G) = genunchi gone. hedono-fobie helcoid. helmintiaz\ hemaglutinare. helix. halen\. HEDONOHELC-. granulomatoz\. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. HECTOHEDON-. hedonism. granulocit. gonartrit\ gonad\. a ata[a hebe (G) = pubertate. retrograd ecograf. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. gluco-corticoid. hallux. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. granulie. hepatocit. halogen 3. hepatectomie. glosodinie. hematocolpos. hemato-crit. halomegalie hamartom. gustometrie guturai. electromiogram\. -atos (G) = sânge 1. -ikos (G). maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. radiografie. hemianopsie. fonocardiograf. scinti-grafie. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. electrocardiografie. gra-nulopenie gravid\. hemoperitoneu.GON-. ecogram\. patognomonic. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. HAPTOHEBEHECT-. HEMATO-. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. hemicolectomie. hexagon. simplu haptein (G) = a prinde.dim. haptotropisme hebefrenie hectar. gutural. HELICOHELIOHELMINTHEM-. HEPAT-. glosoptoz\ epiglot\. glucid. GONOGONIO-. -GONIE. GONOGLOMERULO. helcozis heliciform. HEMAT-. HAMARTOHAPLOHAPT-. p\cat haploos (G) = singur. paragnozie. halofil. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. granul\ dim. diagnostic. clei gnathos (G) = falc\. halos (G) = sare 3. -inis (L) = lipici. prognatism. hepati-t\. a exala halitus (L) = suflare. trigon anterograd. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. halare (L) = . hepatom. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). gnatoplastie agnozie. glucoz\. a r\spândi un miros. HALOHAMART-. GRAFO-GRAM| GRANUL-. treapt\ < gradi = a p\[i. -inthos (G) = vierme. haptoglobin\. -GON -GRAD -GRAF. helio-tropism antihelmintic. grafologie. -uris (L) = gât. desen granulum (L) = gr\uncior. guturofonie gramma (G) = înscriere. haluce. stereogno-zie. exhalare 2. < glomus. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. he-matie. gonos (G) = urma[. sper-matogonie. gonococ. gâtlej H HAL-. GUSTOGUTUR-. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. helmint haima. glosoplegie. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. helcom. halitoz\ 2. idiogram\ granula]ie. graviditate. gonado-trofin\.

a hiberna hybrida (L) = metis. hialoid. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. heptadactilie hernie. hipercolesterolemie. hipotiroidie. HIEROHIGR-. hipoton. surpare. homalopsis homeopatie. herpes HEX-. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hibridom HIDAT-. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hidrocefalie. HILOHIMEN(-) HIP-. HIGROHILE-. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. HIDRARGIROHIER-. hiatus hibernare. HODOHOL-. hipsicefalie. homeostazie. HEPATOHEPT-. histoliz\ histerectomie. hipostatur\. HIOHIAL-. (an)hilognazie himen. hirudin\. herpetism. heterolog. hetero-top. herpes. himenal hipantropie. hipo-derm. HEPAT-. -etis (L) = pecingine. hipofa-gie hiperaldosteronism. HISTERO-HOD. HISTIO-. histiocitoz\. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. histeroscopie. HIPOHIPER- 2. higrometru. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hirudinaz\. hernioto-mie herpetiform. heterocromie. hipofizectomie. holozide hominide. heterozigot hexoz\. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hernie HERPETherpes. HIDRO- hidatic. hipnotic. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. hipermetropie. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. hidrops. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. -etos (G). hipercapnie. hexadactilie hioftalmie. -OD.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hydatos = ap\ 1. hiperplazie. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. G. hibernoterapie hibrid. diferit HIPOheptoz\. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. hexacant. HIALOHIATHIBERN-. argint viu < hydor. în exces HIPN-. hipoxie hipofizar. prin extindere. înalt hirsutus (L) = p\ros. hieroglif\. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. HIDATOHIDR-. anhidru. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. ]esut HIPS-. heteroplazie. hipereste-zie. ho-meoterm 41 . hidramnios. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hialinoz\. hipocalcemie. hipso-terapie hirsutism hirudicid. homuncul homalocefal. hioid hialinizare. hipnologie. histiocit. HEXAHI-. hi-aloplasm\ hiatal. histocompatibilitate. hidrofobie. HIPSOHIRSUTHIRUD-. hiperpolarizare hipnagog. hidrartro-z\. higroscopic hilefobie. -aios (G) = membran\. hierofobie. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. hi-drogen. vârf hypsi (G) = ridicat. hioglos. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. HIPSI-. HIRUDINHIST-. hipuropatie. ODOholos (G) = întreg homo. hidatid\ 1. hidrosadenit\ hidrargirie. hierolistezis higrom\. HISTOHISTER-. hidrolaz\. peste. hipnotism. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. histerocistopexie. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hiperostoz\. heterocromati-n\. sub. cu p\r aspru hirudo. heterogref\. herniopunctur\. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hipnoz\ hipoacuzie. hibridare. deasupra. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. hirudiniza]ie histamin\. hidrargiroterapie hieralgie. hydor. holoprotein\. dehidrogenaz\ 2. hyalus (L) = sticl\. holosis-tolic.

infantilism infraclinic. iliosacrat impedan]\. infraliminar. interferon. infundibular. a excita -ISMUS homogref\. hormonode-pendent. ICT-ID. trombotic iconoclast. în 2. `nsu[i. a r\suci ilia.) `nsumi. impediment imunitate. interfaz\. `ns\[i. EICONOicosaedru. intros-pec]ie. cafein\. intercritic. [i -EICONIE. satiriasis iatrochimie. morfin\. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. cation. inotropism. idio-patic. ipsum (L) = (eu. [i ERBignipunctur\ ihtiol. difterie. iatrogen. ocitocin\. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. nerv. pepsin\. ILEOILI-. în form\ de pâlnie inguen. instila]ie. ileopatie. intradermoreac]ie. ileocecal. splenic.. iridodo-nezis. icterigen ictometru.IERBHOMOHORMON(-). imunochimie. introvertit iodism. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. i-munologie 1. tu. intramuscular. homosexualitate. iodid\. inotrop. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. labil ileit\. ilium (L) = flanc. -idos (G) = curcubeu. INTROIOD-. idiotip. inape-ten]\ albumin\. icosanoizi icter. peni-cilin\. el. -onos (G) = imagine. urobilin\ infanticid. ileon.. iconofil. interosos interoceptiv. hormonal. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. -inis (L) = regiune inghinal\ is. intravenos. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. iatrofizic\. ictus protid. tendon) insecta. gastric. inactivare. iconografie V. intuba]ie 2. iridociclit\. gelatin\. ihtioz\ contractil. infundi-bulotomie inghinal. idiogram\. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. idio-top. incubator. i-leostomie iliac. incrusta]ie. infantil. idiosincrazie. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. ILIOIMPEDIMUNI-. imunohematologie. ilion. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. inter-curent. iodocaptare anion. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. ipsa. psihiatrie anxiolitic. inadaptat. nevrotic. pediatrie. iris. IONOIOTAIPSIRID-. granulie. inghinocrural inosteatom. ionizare. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. dactil. sifilid\ idiocromozom. homozigot hormon. inozit\ insecticid. eclampsie. interoceptor intraarticular. idioventricular alopecie. pneumonie ierbar. iris insulin\ intercricotomie. subiacent pitiriasis. lovitur\ eidos (G) = form\. ierbos V. infraro[u infundibul. IODOION-. insemi-nare. iridotomie 42 . c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. gli-cerin\.. iridoconstrictor. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. imuno-globulin\.. inos (G) = fibr\ (mu[chi. in-termediar.

kinezie koilos (G) = scobitur\. rinolalie. ca-riokinez\. JONC}-. kimografie kinaz\. se folose[te cu sensul de spasm. tumor\ 2. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. jonc]iune juxtaarticular. cistit\. kinestezie. i-zoenzim\. lacta]ie. keloidoz\ kenofobie. jejunoplastie. prin extensie. rinit\ izoanticorp. laminin\. labialism. ischiopubiotomie alcoolism. kelotomie 2. jugulogram\ conjunctiv\. psiholagnie lagoftalmie alalie. lactovegetarian algolagnie. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. abdomen labial. jugular. vid keras. ISCHISCHI-. ischiatic. ergotism. izocitoz\. -onis (L) = aruncare. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. lalopatie laminectomie. KINO-. lantanide laparoscopie. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. kineziterapeut. kele (G) = hernie. LALOLAMIN-. kaliurie 1. LACTOiscurie. LACRIMOLACT-. ischemie ischialgie. apendicit\. disjunc]ie. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. juxtaglomerular. lanosterol lantan. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. khele (G) = cle[tele racului. fa-ringit\. dislalie. KERATOKILOKIMOKIN-. keratin\. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. kerato-plastie kilobaz\. izogenic. JEJUNOJUG-. izogrup. JARGONO-JEC}JEJUN-. lamino-tomie lanolin\. izobare. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. keratocon. CARIO1. unire iunctio. laparotomie 43 . -atos (G) = val. keloid (cheloid). kilogram kimograf. lacrimona-zal lactacidemie. juxtaliminar. iodism. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. keratit\. jargonomimie injec]ie jejunit\. KINEZI-. diskine-zie. kinoscop. keratos (G) = corn. cicatrice kenos (G) = gol. lactes-cent.-IT| ISC-. keratodermie. labiodentar lacorinostomie lacrimal. veche. JUGULJUNCT-. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. izo-tip J JARGON-. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. lacrimogen. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. kenitron hiperkeratoz\. paralalie. kinezi-terapie (kinetoterapie). a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. jejunosto-mie jugal. lactoz\. pirolag-nie. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. sa-turnism trismus amigdalit\. hepatit\. kaliuretic. ischion. cleptolagnie. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. -KINEZ|. cornee khilioi (G) = o mie kyma.

lentiginoz\. colaps. livid. ligaz\ limbic limfadenectomie. leiomiosarcom neurilem\. coprolit. LIMNOprolaps. lobulat locomo]ie. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. laringo-scop. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. -LITIC LOB-. ar\tare. laxitate lecitin\ leiomiom. limfadenit\. lofotri]ie 1. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. lipodistrofie. sarcolem\. lisotri]ie litiaz\. lobotomie lobular. lateroduc]ie. limfocit liminar. narcolep-sie. laringotomie larvat. lipoidoz\. lateroversie latirism laxativ. lipid. lepr\. psiholog 44 . ligand. limit\ limne. leucodistrofie. -ontos (G) = leu lepra (G. -LIT LIV-LIZ|. laringit\. logopedie. leontiazis lepralgie. cunilingus liofil. leproserie catalepsie. spasmolitic. glicogeno-liz\. LITO-. LIMFOLIMINLIMNI-. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. locus multilocular. farmacologie. LISOLIT-. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. studiu. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. levomer. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. lateropozi]ie. [tiin]\ livedo. litotripsie. cuvânt 2. -LOG lapsus (L) = alunecare. laten]\ lateral. lentil\ leonin. organoleptic leptodactil. letalitate leucaferez\. leucopenie. limfangit\. hematologie. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. neurolog. limnologie limoterapie lingual. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. leptome-ninge. lentigo. liofob lipaz\. LARINGOLARVILATLATER-. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. unilocular amforilocvie. larv\ latens. supraliminar limnimetrie. -LOGIE. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. leptospiroz\ letal. lentil\. leucoree. leucocit. cristalin leon. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. -os (G) = hele[teu. le-vuloz\ alexie. laterogna]ie. logo-ree 2. tromboliz\. lizozom lobar. pectorilocvie lofodont. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. levogir. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. lienocel ligament. limfedem. ligatur\. termoliz\. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. lipemie. epilepsie. lingula anilingus. dislexie licantropie lienal. leucoencefalit\ levocardie. leptodont. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. liofilizare. leucemie.LIMO-LAGNIE -LAPS. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. a c\dea larynx. larvivor latent. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. LAPSLARING-. epidermoliz\. solzos. neuroleptic. lemo-blast. -ntis = linte. he-molitic. < lens. lapsus laringectomie. LEPRO-LEPSIE. -inis (L) = prag. lemocit lenticular. pr\bu[ire < labi = a aluneca. logonevroz\. limf\ limen. lividitate citoliz\.

lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. matura]ie. dismatur. cerebromalacie. manipulare. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. mamografie. medioclavi-cular medical. luminan]\ lumbago lupic. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. luteinom. malacologie maleolar mamar. mito-manie. megalo-blast. mio-malacie. masculinizant. medial. me-dulomer 1. lohiometrie lombalgie. mascu-linizare mastectomie. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. MEGALO- mediacalcoz\. mastoptoz\. malnutri]ie malar malacie. lupus lutein\. malfunc]ie. lombotomie longilin luciferaz\. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. megacariocit. -MEGALIE. macrocefalie. heterolog. ma-crocitoz\. mamoplastie mamilar. MEDULOMEGA-. mare MEDI-. mamel\ mamilla (L) = mamel\. ginecomastie mastigofobie. raport. osteomalacie. megadolicocolon. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. meconium (L) = suc de mac. (-)MALACIE. furie macroblast. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. maculopapulos magistral malabsorb]ie. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. maleol\ dim. lupoid. cleptomanie. distrac]ie lumen. medicin\. manometru marmorat. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. maturitate. mediastin. luciferin\. -MATUR MAXIL-. megalos (G) = 1. ma-crosomie macular. mastodinie. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. medulo-gram\. MASTO-. mas-toid\. marmorean masculin. lupom. megacalorie 2. manual manometrie. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. hepatomega-lie. maxilofacial meconism. macroglobulin\. MEDIOMEDIC-. tricotilomanie manevr\. macropsie. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. toxicoman. MAMILO-MAN. MEDICOMEDUL-. megalomanie 2. medius. malarie. MAMOMAMIL-. piroman. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. mitoman. con-dromalacie. lucit\ ludic lumen. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. medico-so-cial medular.MAL3. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. splenomegalie. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . prematur maxilar. < malleus = ciocan mamme (G). omolog LOHILOMB-. macrogenitosomie. mastigofor maternal. meduloblast. malfor-ma]ie. mamma (L) = sânul mamei. medulosuprarenal\. mamel\ megaloman. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. maternitate maturare. -tris = mam\ maturus (L) = copt. MALACOMALEOLMAM-. mamope-xie. megacefal. median. MASCULINMAST-. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic.

meningocel. menometroragie. prin extindere. coaps\ meta (G) = 1. MELEN-MELIE. miligram. metacarp. metopic. mitos (G) = a]\. ameno-ree. poliomielit\. dement 2. melanonichie. meloman. ecomimie. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. mens. MELANO-. melen\ macromelie. metacercar. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. memorizare menarh\. mentalitate. metarteriol\. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. mezogastru 2. metro-ree metriocefal centimetru. indic\ transformarea METEOR-METOP. ectomer. intermitent mitilitoxin\ 1. micromelie. fabula]ie miliar miliCurie. micoz\. -METRIC MEZ-. mirin-gotomie intromisiune. MENINGOMENISCMENTMER-. mel. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. -MER melas. MENO-. mitomanie 46 . melotera-pie memorie. inteligen]\ 2. menstru-a]ie meninge. menisc 1. MENSTRUMENING-. miloliz\ corticomimetic. META- 2. meniscectomie 1. meningit\. melitos (G). polimer 2. termometrie. la mijloc MIC-. mezodi-astolic. mellis (L) = miere MELAN-.MELAN-. melanism. membru melos (G) = cântec memor. meningococ. mythos (G) = legend\. miocardit\. melanodermie. mezoderm. crai-nou. eurimeto-pie meninx. miocloni-e. meralgie 1. melatonin\. simpaticomime-tic. menin-gism. metafaz\. mezaortit\. me-zenchim. miliechivalent. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. mentum (L) = b\rbie. -METOPIE METR-. micobacterie. miotomie. MELENMEIO-. meteorolabil. izomer. melanocit. merosistolic. meningiom. metroperitonit\. micrococ. mitozom 2. streptomici-n\. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. meliturie melanin\. dermatomer. meteorotropism stenometop. micetom microanaliz\. miliosmol (mu[chi) miloglos. metapla-zie 2. miringoplastie. METROMETRIO-METRU. menton. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. timpan < meninx. METOP-. mental. meteoropatologie. MELOMELOMEMORMEN-. metacromazie. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. miriapod miringit\. MERO-. menos (G) = lun\ MIEL-. mitoz\. miastenie miriagram\. miotic melitin\. mi-coplasm\. -METRIE. patomimie mioatrofie. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. metamer. mielocit. -MITENT MITILIMITO- 2. MEZO- 2. amimie. hipermetrie. MIMIRIMIRING-. melore-ostoz\ melodram\. -MIMIE MIO-. milimol. -ntis (L) = minte. meninge meniskos (G) = semilun\. MELANO-. MIRINGO-MIS-. metafi-z\. microli-tiaz\. meioz\. mielografie mesos (G) = 1. mezencefal. mentonier 1. microtom mielit\. melanoz\. merocel. mero-gonie. parte MET-. mitocondrie. menton meros (G) = 1. dismetric 1. meningoencefalit\ meniscal. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. hipomi-mie. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. MIELOmeiogenic. miozin\. mandibulometrie. blasto-mer. audiometrie. micrometru. antropo-metrie. MICETOMICROMIEL-. mezo-sigmoid actinomicoz\. miofibril\. meta-mielocit meteorism. microscop. metabolism. metamorfopsie. mezocolon. mezenter. fir 2. optometru. menhidroz\.

nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . nanometru. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. mnemastenie. neuroblas-tom. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. mogilalie 1. mucovis-cidoz\ multicavitar. NEVRONESIDINEVNICT-. nefroangioscle-roz\. narcotic natiform natremie. negatoscop nematod. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). multimedia. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. MIZOMNEM-. mucoas\. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). nyktos (G) = noapte niger. nevromatoz\ nesidioblastom nev. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. -MORF. narco-manie. mixom mixiologie. natriurie naturalist. NEUR-. mononucle-oz\. necropsie. nanosecund\ narcobioz\. musculotrop mutism mutagen. neuroangiomatoz\. monomer. dificil 1. metamorfoz\ psihomotor. Trichomonas moniliform monocit. neurinom. morbiditate morbiliform. NAZONECRONEFEL-. morfogenez\. musculatur\. a transforma mousike (G). nictofobie acanthosis nigricans. multipar\ murin muscular. mu-coid. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. mizoneism anamnez\. nicturie. morfo-patologie. dismorfism. molecular 2. naturopatie naupatie nazal. moles (L) = mas\ inform\ 2. -MIXIE. multigest\. multilo-cular. pitic 2. nazofaringian. treponem\ neoartroz\. -onis) muzicomanie. nefelometrie. nevralgie. neural. emolient Pseudomonas. nematospermie. nanomelie 2. -NEM| NEONERV-. muris (L) = [obolan. nano-particul\. NICTONIGRNIMF-. nevocelular nictalgie. pat\. cro-monem\. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. nimfomanie.MUZICOMILIMIXMIX-. po-limorf. natriu. Morbillivirus morfin\. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. MIXOMIZ-. morfinoman morfologie. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. nefelopie glomerulonefrit\. nigrit\ nimf\. endomi-xie. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. nigrum (L) = negru nymphe (G). nigra. vasomotor mucin\. MNEMO-. nefrocistostomie negativism. MUCOMULTIMURMUSCUL-. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. nazospinal necrobioz\. necrotaxie nefelion. monosomie morbid. nictemeral. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. NEVR-. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. amorf. molar. NEURO-. nanism. narcolepsie. mutagenicitate. nevrax. mixoscopie mizantropie. NEFRONEGATNEMATO-. neuromediator. amnezie mogigrafie. mucocel. nictalopie. nimfoid. nanogram. mucopolizaharid. neoplasm nervozitate. necrofilie. mne-monic\. nanos (G) = 1. neuron (G) = nerv 1. muscu-locutanat. amfimixie. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. marc\ nyx. NEFELONEFR-. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate.

notomel nuclear. zoonoz\ nostocitoz\. oleolit. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. OCULO-OD. odimetru (sau hodometru) odinofagie. nitroglicerin\ nociceptiv. nodozitate. OCTOOCUL-. notocord. nostomanie notalgie. -itis (L) = ceaf\. nous (G) = inteligen]\ abrev. octan. oleotorax alveol\. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. buftalmie. ta-xonomie. regul\. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. oleom. oculomotor anod. occipitoparietal ocitocic. nosolo-gie. catod. olfac]ie oleifiant. OD. -NOMIE. OLEO-OL| OLFACT-. nosocomial. xeroftalmie amiboid. nulipar\ numular nutriment. nucleohistone. NOTONUCLE-. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. a mirosi oinos (G) = vin v. fizionomie. ofiotoxemie ofriozis. oblativitate occipital. amiloid. nodul. arteriol\. -NOZ| (L) = norm\. vacuol\ olfactiv. Germ. nociv noctambulism nodal. anomie. oftalmo-plegie. olfac]ie odor. în limbajul medical (sec. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. ODONTO-. mastoid\. odonto-blast. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . ob (L) = `n fa]a. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. odontoporoz\. -NOZ| NOSTONOT-. normotop nosencefal. XVII) . a v\t\ma nox. odontoid. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. periodic. nucleol nuligest\. nomogram\ nooleptic. nucleaz\. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. nistagmus nitra]i. ODOROOENOOESTROFI-. nosofobie. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. ofrit\ oftalmodinamometrie. olfactometrie. -ODINIE ODONT-. nodular autonom. electrod. de unde: tân\r\ mirea-s\. OFIOOFRIOFTALMO-. nomo-tensiv. normocrom. vagino-dinie odontalgie. lege. sod\. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. octet. nociceptor. noradrenergic -OL| normocitoz\. odoroscopie oenolism. metod\.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. normotip. ocitocin\ ocrodermie. oculogir. odontos (G) = dinte ocular. ocronoz\ octaedru. ESTRophis. (acizi) nucleici. noosfer\. tiroid\.(NOZO-). nootrop noradrenalin\. bron[iol\. ovo-id. drum odyne (G) = durere odous. ma-leol\. nutri]ie noos. oenomanie ofiaz\.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. OCTA-. xifoid acrolein\. melano-don]ie odorant. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. -ODON}IE ODOR-. hodofobie. ofidism.(HOD-) ODIN-. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. coccidodinie.

oligoamnios. oocit ooforectomie. os. opiomanie opistencefal. organum (L) = instrument. omentectomie. oligocite-mie. OPTICOOPTOOR-. hipermetropie. insulinom. sarcom 1. orofaringe 2. orbit\. ortodon]ie. sensul anatomic dateaz\ din sec. ooforope-xie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). osificare. oris (L) = gur\ 2. opium opisthen (G) = `napoi. omfalit\. oncogen. ornitoz\ orodiagnostic. presbiopie opacifiere. OROORBIORBIT-. ortoped. opticomalacie optometru. hiperorexie. o-rosoterapie ortodiagram\. fibrom. opera]ie. onomatopee schizont. omenti-t\. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. omfalo-cel. toponim oniric. ornitologie. onicomi-coz\. ortofo-nie. ONTOOOOOFOR-.OLFACT-. -ORHIDIE. a transporta ops. ontogenez\. OMENTOOMFAL-. miop. he-matom. orhidopexie ornitofobie. criptorhidie. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). curbur\. os. osifluent ornis. omofagie 3. oncogen\. omentopexie. onicorexis omonim. um\r 2. orbital orbitar. oral. opioid. carcinom. omo-dinie 2. biopsie. ortoptic. melanom. ortotonus per os osein\. orofil. opium (L) = suc de mac. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. organotrop orhialgie. OMFALOOMNIONC-. oligodendroglie retrolistezis. omoclavicular. ONCOONIC-. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. oris (L) = gur\ os. hemeralopie. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. orogenez\ orbicular. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. ortopnee. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. ortostatic. sacrolistezis. ossis (L) = os 49 . optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. orhit\. OPIOOPIST-. mas\. acromatopsie opsonine. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. orosomucoid. omartrit\. corect OS(-) OS-. onirism onomatomanie. ontologie oochinet. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. orhidectomie. onicofagie. oncotic 2. opistognat. optician. oncolo-gie. -idos (G) = testicul oligurie. orbitometrie. anorexie. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. omfalomezenteric omnipractician 1. -atos (G) = denumire on. omotocie fibromatoz\. OROSOORTO- optic\. tumor\ 2. orbi-totomie orexigen. opacitate opalescen]\. spon-dilolistezis apudom. omentotomie omfalectomie. opos (G) = vedere. orice serozi-tate orthos (G) = drept. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. ooforit\. crud. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. optotip 1. ma[in\. miomatoz\. necropsie. oofororafie deuteranop. opalin operabil. care face mâncarea mai apetisant\. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. ORGANOORHI-. carne crud\ 3. postoperator opiaceu. OOFORO-OP. cro[et onyx. OLFAC}OLFAC}OLIG-. aspect opson (G) = condiment. organ orkhis. oncocercoz\ onicatrofie. oncocerc. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. sarco-matoz\ omental. poliorexie organic. ORHIDOORNITOORO-.

primipar\. otolit. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. dincolo de craniopagi. glicogenoz\. hipoxie 2. PARVOPATEL-. b\[icu]\ para (G) = lâng\. ovo-cit. u[\. pahi-pleurit\ palanestezie. ostium otalgie. scrotul oscillatio. OTICOOTOOV-. OSTEO-. paralizie u[oar\ paries. parietooccipital parturient\. a oscila palatum (L) = cerul gurii. panencefalit\. panof-talmie papaverin\ papilar. relaxare. redus patella (L) = rotul\ 50 . osteoclast. hemocromatoz\. hiperosmie. patelit\. papilom. paraparez\. artroz\. paraparez\. ovula]ie. paravenos. acru. cacosmie. paralizie. exostoz\ ostial. oscilometru. osteom. condi]ie. OVOOVARI-. oxalemie ozen\. ovarit\. sciziparitate algopareunie. palpare palpebral pandemie. din nou palma (L) = palm\. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. pa-ranoia. ovoimplanta]ie ovariectomie. periost. otoplastie. hexoz\. parez\ parietal. alcaloz\. oxicefalie 3. oxitocic oxalat. leucocitoz\. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. sudoripar\. parvovirus patelectomie. osteodisplazie. PARApagos (G) = legat. eupareunie hemiparez\. osmoz\ anosmie. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. osfreziologie osmolalitate. osteo-poroz\. -PAR|. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. pahimeningit\. fisiparitate. oxilalie. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. apareunie. palatoplastie. parturi]ie partenogenez\. para-crin. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. ovariotomie 1. peroxid. palmiform. nevroz\ ostium (L) = intrare. patella. paracardiac. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. oxigenoterapie. osmotic. otoscop. palindromic palmar. papilomatoz\ parenteral. orificiu ous. stare. boal\ neinflamatorie. anoxemie. oticodinie ovalbumin\. bioxid. palatoschizis paleocerebel. palmospasm palpabil. ovul. o-toragie. papil\. otit\. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. acidoz\. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. osmoreceptor osteit\. papilectomie. -OST. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. OXI-. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. paramedian. paleocortex palikinezie. ascu]it 3. ozon 1. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. oscheom oscila]ie. ovogonie. parapagi. partenologie bipartit parvocelular. parasimpa-tic.-PAG OR-. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. palmier palpare (L) = a mângâia. osteoblast. amiloidoz\. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. ciroz\. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. b\trân palin (G) = iar\[i. palilalie. OSMOOSTE-. osmolaritate. OVARIO-OX-. os-moreceptor. paravertebral mucipar\. PALINPALM-. palat palaios (G) = vechi. pentoz\ 2. indic\ un glucid 2. -OSTOZ| OSTIOT-. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. pa-pilit\. palatora-fie. ovariope-xie. paratiroid\. palestezie palatin. dispa-reunie.

homeopatie. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. picomol picramin\. pedagogie. PICNOPICOPICR-. hipnopedie. pedologie 4. prosopee pelagr\. pemfigus pendular. periarterial. pentas. peromel celulipet. încetare PECT-. pentoxid. PICROPIEL-. peritoneu perocefal. centripet petromastoidian. paidos (G) = b\iat. copil PED-. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. perifolicular. menopauz\ pectin\. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. picnoz\. suspensor penicilin\. instruire. nefropatie 2. penicilinaz\. pinealom piocianin\. picrocarp pielectazie. PIELOPIEZ-. pilozitate pileflebit\. pericard. pedicul. torace 1. histopexie. empiem pirenofor. pielit\. piezoelectric. p\duche PEDICULOdim. pedon (G) = sol PEDO4. pilorotomie pimelit\. format din parti-cule PED-. a crea PELpella (G). pediculus (L) = picioru[. biped. piococ. peloterapie pelvimetrie. -ycos (G) = albie. pediatrie 2. pathos (G) = 1. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. PEDIO-. picnometru picofarad. afec]iune. pigmenturie. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). pionefroz\. PILOROPIMELPINEALPIO-. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. picometru. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. patologie. nefropexie picnic. pes. pausa (L) = oprire. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. pelvin. -PIEM PIRENO-PIRET-. ortopedie 3. cazul adul]ilor PEDIO-. trom-bopenie pentad\. peotonie pepsin\. pilosebaceu. preve-nirea PEDI-. pimeloz\ (gland\) pineal\. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. pieloureteral piezestezie. telepa-tie paucimolecular. piletromboz\ pilorectomie. -onis) periapical. patochimie. piretogen. peptos (G) = digerat. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. boal\ -PAT. -enos (G) = sâmbure. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. paucisimptoma-tic andropauz\. picric. sideropenie. piloroplas-tie. piocolecistit\. percutanat. farmacopedie. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. pepsis (G) = digestie. perceptibilitate. pie-tros gastropexie. `ndesat. -PIREXperos (G) = mutilat. perfuzie perceptibil. -oris (L) = piept. paideia (G) = educarea copiilor. pektos (G) = compact. PIGMENTOPILPILEPILOR-. pepton\. masto-pexie. pietrificare. piotorax. pilorospasm. piezo-gram\. pielografie. pectografie PILEpectoral 1. suspensie. PIEZOPIGMENT-. unor maladii la copil. PEDI-. pedios. psihopat. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. eupepsie per os. pentoz\ peotilomanie. 3. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. simpatie. picogram. cad\. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. pielonefrit\. intrare. pilorit\. pais. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. -PEDIE. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. vena port\ pyloros (G). PIETR(-)PEXIE PICN-. piezometrie pigmenta]ie. pediculoz\ farmacopee. pirexie 51 . pelvis pemfigoid. apiretic. logopedie. pirenoliz\ antipiretic. Penicil-lum leucopenie. 2. coagulat. peptic. -PATIE 2. pelicul\ pelagic. coacere PEPT-. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). patognomonic. pig-mentoliz\ pilos.PATELOPATO-. < pes. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. dispepsie. peptid. pedun-cul diapedez\ pediculat.

citoplasm\. ganglio-plegic. -onos (G) = pl\mân pous.PLURI. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. polarimetru. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. pituit\ placentar. plagiotropism 1. polipnee. în plus. tetra-ploidie pluricelular. pleuralgie. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. angioplanie. în exces plessein (G) = a lovi. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. esofagoplas-tie. pneumatocel pneumocentez\. respira]ie PREZBI-PLOID.PILOROPILOR-. placentoterapie plagiocefalie. planus (L) = neted. a modela plege (G) = lovitur\. policizare polinie. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. PNEUMONPOD-. planomanie plasmaferez\. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. pneumoconioz\. pneumococ. neoplazie hemiplegie. a roti 2. pleurotomie plex solar. polus (L) = pol 1. iar din sec. haploid. -PLOIDIE piriform piromanie. -POD. deple]ie pletismografie pleural. platipo-die. pla-nocit. leu-copoiez\. po-larograf 2. platipodie pneumon. dispnee. pitiatism pitiriasis pituitar. variat pollakis (G) = deseori. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. policlinic\ 2. hiperplazie. trombopoiez\ poikilocitoz\. pleurezie. podologie. pluri-locular. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. platysma mieloplaxe anaplazie. plan 2. hialo-plasm\. plexiform plezihormon. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. polein (G) = a învârti. pneumogastric. polar. pirozis pisiform pitiatic. polis (G) = ora[ 2. po-licitemie. pneumonectomie podagr\. platispondilie. pliere + eidos (G) = form\. a bate plethore (G) = saturare. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. PLANOPLASM-. pleziocrinie. pleiotropie. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. toxo-plasm\. polinuclear. paraplegic pleiocromie. ortopnee pneumoencefalografie. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. pluriglandular. tetraploid. plasticitate. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. displazie. vaginoplastie plathelmin]i. Plasmodium plastic. -icis (L) = police pollen. arterioplanie. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. plurimalformativ apnee. pneuma-tizare. patople-ioz\ pleocitoz\. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. -PLANIE. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. polimer. pseudopod. -PLEGIC PLEIO-. PODO-POIETIC. nucleoplasm\. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. -PLASM|. polys (G) = mul]i hematopoietic. aplazie. planografie. planimetru. PLEZIOPLIC-PLOID. latur\. -atos (G) = aer. poikiloterm polakiurie 1. polarimetrie. plic\ diploid. poli-pragmazie police. polidipsie. pla-noccipitalie 2. frecvent 1. pleomorfism. tetraplegie. poliadenopatie. -PODIE. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. pleuropericardic. eritropoiez\. poliartrit\. plezio-morfism plicatur\. polarizare 1. platicefalie. pulbere 52 . -inis (L) = f\in\ fin\. PLASMOPLAST-. pletoric. PLANI-. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\.

timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. nefroptoz\. -eri (L) = copil pulex. prezbiopie primigest\. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. osteoporoz\. prurit psamofil pseudoartroz\. posterolateral potomanie. primipar\. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. psihoanaleptic. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. fa]\ 2. profilaxie proctalgie. pulpos. posttraumatic. proliferare proprioceptiv prosexigen. L) = înaintea. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. protodiastolic. predis-pozi]ie. postprandial. psihogen. premedica]ie presiune. proenzim\. porfirocitoz\ posologie postectomie. primoinfec]ie feripriv. POT-PRAGIE PRAGMAT-. Protista proterandrie. ptomaine gastroptoz\. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. atis). pulmonar pulp\. profaz\. puls 53 . POSTEROPOTO-. psihiatrie. pontis (L) = punte 1. proctopexie. postoperator. prezbiofrenie. POROPORFIR-. pseudohermafroditism. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. chiropraxie preanestezie. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. paraprosexie 1. osul pubis puer. protoplasm\. porus (L). poliomielit\ ponofobie. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. PROSOPOPROT-. prosopalgie. prefrontal. PORFIROPOSOPOSTPOST-. presoceptor prezbiacuzie. aprosexie. hipopro-sexie. pseudocomi]ial. -is (L) = p\r. pontocerebelar 1. PROTOPROTER-. pulpiform. POR-. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. psihoz\. proton. prote-rotip proximal. (punct) proximum prurigo. poros porfirin\. ac]iune pragma. psoroftalmie. psoro-spermie stearopten dipter. prosopospasm 2. ptialism hemoptizie ptomafagie. -icis (L) = purice pulmo. proctocel. XIX ptenos (G) = care zboar\. -PROSEXIE PROSOP-. - PSIH-. cacopragie pragmatamnezie. lovire.PRIMI-. electropora]ie. pubescent puericultur\. pragmatoa-gnozie apraxie. primitiv. potabil bradipragie. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. ptialin\. proctoree prolific. pulp\ pulsus (L) = izbire. psiho-terapie psihroestezie. pterigion. prin extindere. pulpit\. proteroglif\. sensul modern dateaz\ din sec. postit\ postnatal. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. -atis) Pulicidae pulmon. postpar-tum. puber. persoan\. psihrofil psitacism. psitacoz\ psoas (mu[chiul). pasaj 2. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. pteryx. insulinopriv. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. ponopatie pontin. conduct. prosopometru. porometrie 2. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. pseudohipoparatiroidie psihedelic. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). proeritro-blast. psoit\ psoriasis. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. precordial. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. prosopografie protein\. poros (G) = por. proctit\. PRIMO-PRIV PROPROCT-. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. tireopriv procariot. pterigoid ptialagog.

radius radical. refrac-tometrie. disritmie. RADICUL-. radicu-lit\. reticulocit. rizotomie 54 . a izbi pulsio. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. radiculectomie. renin\ reobaz\. pustulos. radioder-mit\. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). leucoree. -eris = praf. retinoblastom reticulit\. perineo-rafie. radioi-zotop 2. retroperitoneal reumatism. -REXIS RIN-. reniform. radiculalgie. RHABDORACEMRADI-. rinofaringit\. reologie. sensul medical dateaz\ din sec. pulsograf. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. -onis (L) = împingere. -inos (G) = nas enterorafie. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. radian]\. rizomelic. rahicentez\. proteinorahie reanimare. pupiloplegie purulent. recidiv\. aritmie. radiculopatie RADIC-. fractur\ rhis. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. radiodiagnostic. rhab-dovirus racemic 1. reumatoid. RADICO-. radicular. radicotomie. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. purpuriu pustuliform. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. rectosigmoid. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. -RITMIE. rinoplastie. RITIDORITM-. putrescein\. rectotomie gonoree. raz\ rabdomioliz\. retinit\. rinit\. -onis) retrodevia]ie. ca-riorexis rinencefal. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. rafeomedian ragad\ hemoragie. radia]ie. platirinian. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. RECTO-REE REFRACT-. menoragie rahianestezie. refractometru. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. neurorafie. gli-corahie. RADICULO-RAFIE. retropulsie pultaceu pulverifer. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). -onis) renal. -tris. RINORITID-. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. RITMORIZ-.PULT-PULSIE PULTPULVER-. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. -RAHIE RERECT-. rinofima. < radix. rinoragie ritidectomie. rid rhythmos (G). pulsome-tru lateropulsie. -atos (G) = curgere. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). rinoree. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. reticulopa-tie. reticulosarcom retractil. retroflexie. -tre (L) = putred RETROonis). radiobiologie. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. -RINIAN. RADIOrhabdos (G) = baghet\. pulveri-zare. respingere < pellere = a `mpinge puls. ri-zomer. -idos (G) = cut\. dung\. o-toree. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. rectit\. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. menoree. rizoliz\. ri-nolalie. rectocolit\. REFRACTORENREORETIRETICUL-. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. reeducare rectal. rino-cifoz\. pustuloz\ putrefac]ie. putrescibil R RABDO-. recto-ragie. retro-gna]ie. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. supura]ie purpur\. rabdomiom. < rete. ritmote-rapie rhytis. reostat retin\. suprafa]\ ridat\) ritmic. radioactivi-tate. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. reumato-logie -REXIE. -ados (G) = cr\p\tur\. pulbere punctum (L) = punct.

skleros (G) = tare. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. senzo-rimotor septal. scrotal descuamare. scotometrie. antiseptic SCAFSCAPUL-. salicilic salpingectomie. salpingoovarit\. Rotavirus (acnee) rozacee. scotopic scrot. sec]iune (prin intermediarul sectio. seme-iotic (semiotic) semicirculare. sacular. [i SINISTROsenzorial. a-septic. sept septikos (G). sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. scua-mos sebaceu. skatos (G) = excremente. sedimentare segmentare. septotomie septic. sal-pingopexie. senzorimetrie. rubor S SACSACR-. sarcomatoz\. rahischizis. scuamiform. saprogen sarcom. sebum (L) = seu. -onis) sediment. radioscopie scotom. -icis (L) = salcie salpinx. secreto-motor sector. (-)SEPSIE. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. -SCHIZIE SCIA-. palatoschizis.REUMATRODOROMBROTAROZA-. seboree secretagog. rozeol\ rubefac]ie. sal-pingografie. onicoschizie scialitic. sclerodermie. -bra. indurat. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). semilunar hiposemie inseminare. schiros schizocit. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. dur SCLERO-. prin analogie. sacro-lombar salicilat. spate skor. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. rubeol\. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. hidrosalpinx saponificare. scapulohumeral. colposcopie. scizurit\ sclerectomie. -ingis (L) = trompet\. -tra. romboid rotator. scizur\. sacrolistezis. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. schizoid. sacul\ sacralgie. -arum = umeri. schizofrenie. scintigram\. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. asepsie. sklerosis (G) = înt\rire. diafragm\. SALPINGO-. a diviza SCLER-. afundare < sedere = a se l\sa. SEPTOSEPTIC-. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. sclerocoroidit\. celioscopie. secretus (L) = separat. scleros. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. sciografie scintigrafie. salpingit\. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . materii fecale skirrhos (G) = dur. [i. SACROSALICSALPING-. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. schizo-gna]ie. seminipar. scafoidit\ scapulagie. scolioz\ bronhoscop. gr\sime SEBOSECRET-. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. scatom schir. scapulopexie scatofagie. segmentit\ semeiologie (semiologie). seminom senescent. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. salpinx. scleroprotein\. scintila-]ie SFINGOsciziune. -ingos (G). senescen]\ senestrogir V. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. septicemie. scapulectomie. divizat < scindere = a despica. saponine saprofit. endoscop. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. secretor. laringo-scop. seminal. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. sarco-plasm\. -atos (G) = semn SEMINsemen. ateroscleroz\ scoliotic. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. sclerit\. sarcopt saturnin. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. -SCHIZIS. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. SCLERO-. saturnism scafoid.

pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. sfin-gomielin\ sialagog. sfinc-terotomie sfingolipide. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. serofibrinos. sentiment synkhronos (G). tub. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. [i SENESTROsinovectomie. simpaticolitic. simpatoblastom sincrotron. hran\ sfigmic. SEXUSFENOSFER-. sigmoidectomie. sifonaj rectosigmoid. lichid de aspect apos. SICHNOSIDERSIDER-. sinovioblast sinusal. sialo-lit. sig-moidoscopie siliciu. sidero-z\. -tra. silicoz\. asimbolie. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sialit\. simpatie. SIMPATICO-. simbolo-fobie simian simpatalgie. sincron. sideremie. sindesmoplastie. SIMPATOSINCRO-. SINSIMBOL(-). canal solidus (L) = masiv smectic. sincinezie. solidism 56 . -ZIT SMECT-. SEROSETSEX-. sfenoidit\. sexuat sfenoidal. sexuali-zare. sinusoidal. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. sialogen. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. sfincterospasm. silicosideroz\ simblefaron. SINECOSINISTROSINOV-. sfingolipidoz\. sexualitate. sitofobie. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). synchronus (L) = simultan. sinovial. sinartroz\. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. sichnosfigmie siderant. sincroniza-tor sindesmofit. SIMPATIC-. sinuozitate. adâncitur\ syrinx. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. sindesmotomie. SIGMOIDOSILIC-. sferocit. sialoree sichnurie. sfigmogram\. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. SIALOSICHN-. sfenomaxi-lar sferic. -SFER| SFIGM-. sinovial\. SIRINGOSISTSITIO-. telesistolic sitiologie.SOLID- SPUM- SIAL-. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sitos (G) = aliment. siderofilin\ sifon. sextupli sexologie. sinci]iu simbolizare. sigmoidopexie. sinistroz\ V. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. sferofakie. sinuzit\ siring\ (sering\). sociopatie sofrologie dacriosolenit\. SEXTSEXO-. simpa-ticotrop. ligament synekheia (G) = continuitate. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. SINOVIOSINUS(-). sfigmo-manometru sfincter. sigmoidit\. [i. sideroblast. sinusografie. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sidera]ie hemosiderin\. siringomielie sistol\. smegm\ sociatrie. SINUSIRING-. sinechiotom. -os (G) = conduct. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. seton sexagenar. -onis (L) = conduct\. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. SFERO-. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. sinecoto-mie sinistroscolioz\. solenoid solidificare. sinciput. granit. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sinchi-zis. sinovit\. SITO-. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. prin extensie. -os (G) = col] sphaira (G). sindesmoz\ sinechie. seros. SIMBOLOSIMISIMPAT-. -ingos (G) = tub. serodiagnostic. seroprofilaxie setaceu. SIALO(-)SEPTIC SER-. -SIMBOLIE. band\. simpati-cectomie. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. -icis (L) = piatr\ tare. sipho. parazit SOCI-. sitiomanie. SILICOSIM-.

sporulat. ]ep. spondilartrit\. somnifer. SPLANHNOSPLEN-. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. SPANIO-. spasmofilie. redus soporific spanandrie. -STATISM -STAZIE STEAR-. spermicid. stafiloplastie. spectroscopie speleoplastie. sc\ri]\ statos (G) = stabil. azoo-spermie. stapedian lombostat. spinal. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). spiriloz\. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. splenit\. spermatozoid. sper-matokinezigrafie. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. splanh-noptoz\. spermocultur\. SONOSOPORSPAN-. speleoscopie spermatic. -onis = desfacere). STEATO- 1. SOMATO-. steatos (G) = gr\sime stearic. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. spectru. spondiloschizis spongiform. STAT-. splenopexie. ar\tare. -atis). stafilorafie 2. SPANO-SPASM. spasmus (L) = contrac]ie. se refer\ la: 1. -SOMIE SOMN-. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. orto-statism. specializare spectral. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. -oris (L) = somn profund spanos. atis). staz\. splanhnoscopie splenectomie. spanios (G) = rar. somatognozie. somatic. statestezie. stafilin. spermogram\ dispersie spicul 1. trisomie somnambulism. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. care st\ în picioare < istanai = a plasa. spirochet\ splanhnic. SPLENOSPONDILOSPONGI-. < spica sau spicum = spin. SPASMOSPECIALSPECTR-. solvatare. SOLVSOMA(-). SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. -SOM (-ZOM). monosomie. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. spermatoree. ac spina (L) = 1. sperma-togenez\. SPECTROSPELEOSPERM-. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. citostatic. XVII) spelaion (G) = grot\. stafilectomie. splenoportografie spondilalgie. reostat. SONIO-. -atos (G) = corp STOM-. somatotrop. stearin\. clinostatism. spaniomenoree. solvent soma. -SPERMIE. ri-bozom. steatoz\ 57 . stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. somatizare. steatoliz\. pe[ter\. vârf ascu]it 2. spermatid\. spirometru 2. SPERMI-. cromo-zom (cromosom). -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. spirare (L) = a respira 2. stafilom. pu]in abundent. SPIROSPLANHN-. sporomi-coz\. sonioscop. luet\ 2. stafilococ. SPONGIOSPOR(-). spondilomalacie. steatoree. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. SPORI-. spon-gioid spor. a face s\ ]in\ stear. nemi[cat STALSTAP-STAT. spongioblast. spectrograf. splenografie. [ira spin\rii spinther. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. SPERMATO-. sporicid. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. SOMAT-. SPERMAT-. STATO-STAXIS (-)STAZ|. cavitate sperma. sporotricoz\ Spumavirinae. stabilizare. bacteriostatic. splanhnocel. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. SOMNOSON-. aparen]\ spectrum (L). spinocelular 2. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. (-)STATIC. -eros (G) = scânteie 1. dictiozom. spectrin\. enterospasm. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. spanopnee spasmos (G). spasmodic. -os (G) = splin\ spondylos (G).STABILISOLUT-. ”ciorchine de strugure”. spirometrie. som-nolen]\ sonic. spermatogonie. spinteropie 1. spleno-colic. spinocerebelos spintermetru. STOMAT-.

-oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. stefanopsie (ganglion) stelar. stercolit. colpostenoz\. `n relief sterilis (L) = sterp. strefosimbolie streptobacil. stilomastoidian. sulfon\. stilo-hioid stimulare. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. suprainfec]ie. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. strumipriv. sto-matoragie. sterilizare sternalgie. a echipa. supra-ali-menta]ie. subscapular sudorific. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. subcutanat. suprali-minar. stiloradial. suprarenal sural surdomutitate suspensie. supra (L) = deasupra. stridulos strofantin\. -atos (G) = marc\. stratigrafie strefopodie. subcli-nic. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. streptolizin\ stricnin\. se folose[te cu sensul de murdar. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. strumi-t\ subacut. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. sistol\ stomatit\. constric]ie (prin intermediarul constrictio. SUPRASURASURDSUS- sudor. steril sternon (G) = piept. stereotaxie. -STENIE STENO-. astringent. super-familie. stereoizomerie. STOMAT-. strofulus. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. principiu stellein (G) = a arma. în pozi]ie superioar\. subdural. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. putere stenos (G) = strâmt. subcon[tient. -STEROL STERILISTERN-. TACTOstefanion. super-ego. sternoclavicular. gastrostomie. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. stoechiometrie diastol\. subfebrilitate. strabism strangulare stratificat. astenie. stercobilinogen. poluat stylos (G) = coloan\. neu-rastenie stenotorax. steno-z\ stercobilin\. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. pucioas\ super. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. îngustare stercus. sulfhemoglobin\. stetoscop astigmatism. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . stomatoplastie. îngust stenosis (G) = strâmtare. stigmat stigofil. `ngust < stringere = a strânge stridor. superscrip]ie. sulf-hidrism. -atos (G) = covor. submatitate. XIX strongylos (G) = rotund structio. -STRINGENT STRIDSTROF-. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. miastenie. sulfuros superantigen. stimulator stoechiologie. sigmoi-dostomie strabic. stiloidian. stricnism strictur\. alungire stoma. atis). STEFANOSTELSTEN-. stigoxen stilohioidian. -oris (L) = ]ip\t. stercoral stereognozie. subluxa-]ie. -atos (G) = gur\ TACT(-). -onis). (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. stiloid\. streptococ. neproductiv. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. stereotipie. în exces sura (L) = pulpa piciorului. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. stern sternutatio. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. strepto-kinaz\. SULFURSUPER-. subalimenta]ie. stelectomie stenic.STRABSTEFAN-. semn stygos (G) = repulsie. se folose[te cu sensul de dilata]ie. -uris (L) = sulf. stridor.

epiteliom. tenodez\. protector tehnician. telepatie. mnemotehnic. tendinos tensor. meserie -TEN. theca (L) = cutie. tactil (prin intermediarul tac-tilis). tahipnee talalgie talamic. taktikos (G) = orânduit. tefromielit\ tegument. tapeinocraniu 1. -cri (L) = crab. -eos (G) = cap\t. tarsul piciorului 2. tahikinezie. grindin\ 2. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). (-)TENIE TEN-. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. taenia (L) = panglic\ tenon. temporopontin amfiten. tarsoplas-tie. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. chimiotactism. teac\ tephros (G) = cenu[\. teno-sinovit\. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. talasoterapie entalpie tanatologie. timp 2. taxie. extremitate telangiectazie. politeism ternar. TAXOTACT(-). [alazion 2. metatars. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. tahifemie. pahiten. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. TAXI-. -oris (L) = 1. -TANASIE TAPEINOTARS-. temporomalar. telediagnos-tic. monoteism. teloragie telecobaltoterapie. tendo. a înveli tekhnikos (G). (-)TENIE tact. tautologie. epitelioliz\. telegonie. TELEO-. temporal. tarsectomie. talamus. fototaxie.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. tarsit\ tautocron. te-nie. cancer 1. tactism. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. tanatopraxie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. taxon. aranjare TAXI-. (-)TAXIE. teologie. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. telit\. technicus (L) = ingenios. thalamus (L) = camer\ interioar\. TEHNOTEL-. a aranja (-)TAXIE. tehnologie telos. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. telofaz\. taxologie. khalazion (G) = piatr\. plat tarsos (G) = 1. -TEHNIC. temporospa]ial 2. tahicardie. epiteliu TEMPOR-TEN. taxis (G) = ordonare. ataxie. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. zooteh-nie. taxonomie tafofilie. tenope-xie. tendinit\. euta-nasie tapeinocefal. tarsalgie. -TECTTEHN-. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . telere-ceptor teligenie epitelioid. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. ordonat (-)TACTISM. tâmpl\ tainia (G). (-)TACTISM. tarsotomie 2. a-teism. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. tafofobie tahiaritmie. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. tactometru tactic. pahitenie. TELOTEL-. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. -ontos (G). pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat.{AL{ANCR- 1. tensiometru teofobie. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. -TEHNIE. teomanie. TENO-. tele-ologie. ta-xinomie. TENDINTENS-. tenoplastie tenorafie. TELE-. [ancriform T TACT-. tenoplastie tenectomie. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). [alone [ancru. TENSIOTEO-. telediastolic. tecom tefromalacie. tautomer tecal. < tattein = a ordona. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum .

protez\. -acis (L) = torace torsio. stereotip. to-xin\. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. antitiroidian. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). TERATOTEREBRTERG-TERM-. tipologie. tonus (L) = tensiune. TRABECULOTRACT(-). hipoto-nie. traheotomie 60 . timpanism. tifos TIFL-. TONO-TOMIE. tonometrie. tiopexie TIFtific. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. ter-mogenez\. traheobron[i-t\. TENDINTERAPEUT(-). lipotimie. hipertermie testicular. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. TRICO-. psihotonic tonsillae. tetranopsie. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). bârn\ tractus (L) = traseu. typos (G). XVII timpanoscleroz\ -TIP-. trac]iune (prin intermediarul tractio. sensul atimpanal. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). termal. cervicotomie. termic. tiazidic. tetanos tetralogie. teratogen. tiflopexie TIFLOTIGMO-. f\r\ deschidere thigma. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. tiroglo-bulin\ TIREO-. toxicoman. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. marc\ alotip. traheotomie. toracotomie torsiune toxemie. -TOCIE distocie. tigmotropism. tomos (G) = t\iat. timus timocit. -TONIE. îngro[are. (-)TIPIC. thorax. spirit timoleptic. sec]ionare neurotmesis TOCO-. toracic. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. trabeculec-tomie tract. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. TOXO-. TORACOTORSTOX-. < trabs. tocodinamome-tru. toracocente-z\. terapie teratism. (-)TOPIC. TENO-. anatomie. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. termocauter. TIRO-. fenotip. tiflectomie. radioterapie. toxicoz\ gerontoxon. tonsilectomie topic. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. sintez\ TI-. timpano-plastie. TOPOTORAC-. tonicitate. traheocel. termoliz\. -TRIHOZ| TON-. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. TRICHO-. tofi. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). topografie. toxigen. model. tireotrop. TONOTONSILTOP-. -TONIE. ciclotimie. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. thymos (G) = minte. teratom. tympanum (L) = tambur. chimiote-rapie. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. tragopodie. -TOMIE. sec]iune laparotomie. corectopie thorax. TERMOTESTTETAN-. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. ectopic. TIOtiamin\. TRICHI-. TRACTOTRAGTRAHE-. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. tricotilomanie TIM-. terapeutic\. -TOPIE. TRIC-. tragus traheal. (-)TONIC. atonie. (-)TONIC. -TERMIE. tympanon (G). tiemie. typikos (G) = tipic. sec]ionat amigdalotom. tome (G) = t\iere. -bis = grind\. tractus. toxicomanie. tractor. testosteron tetanie. tetraploi-die. (-)TERAPIE TERAT-. -onis) tragofonie. tifoid.TEN-. TOMOTON-. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. termoanalgezie. eutocie TOF-. TOFOtofolipom -TOM. tokos (G) = na[tere tococardiograf. TOMOa treia parte) terapeut. tonicoclo-nic. topoizomeraze. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. timom TIMPAN-. atom. cale < trahere = a trage. tipaj. toxoid. tiroxin\. -akos (G). rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. tractoto-mie. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. toxiinfec]ie. toxoplasmoz\ trabecul. tetrasomie ipotez\. typus (L) = tip. tophos (G). tetanoid. teratologie. tiflit\. trabecular.

transloca]ie. [i TREPAN1. tubulin\. fototropism. turgid. trofoblast. TROMBO- trauma. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. trompa lui Fallopio 2. chimiotropism. -TROFIN|. TROFOTROGL-. tubulifer. tuber. trichomonas. trepana]ie V. trilocular baziotrib. hipotrepsie. transfec]ie. -TROPIE. turgiditate. trans-duc]ie. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. viscerotrop. trahelopexie. ovul. turgor tusigen. trilobat. trichino-z\. tribolo-gie tricocefal. trigeminat. troglofil trohlee. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. alotropie. ventri-cul. trohlear. trombocit. neurotripsie troficitate. tubulus (L) = tub mic dim. -TROPIC. venul\. tubaj. trifa-zic. triboelectri-citate. nodul. tridermic. traheloplastie. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. TROHOTROMB-. -TRIHOZ| TRICHIN-. trichinoz\ tricromatism. < tubus = tub 1. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. de trei ori tripsis (G) = frecare. trans-plant atraumatic. litotripsie (litotri-]ie). tromboz\. Paris. val-vul\. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. cor-ticotrofin\. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. tubouterin 2. triplocorie. TUBUL- TUBER-. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. tusipar trogle (G) = cavern\. URETRO- TRAHEL-. triglicerid. heliotropism. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. tremofobie trematode trepan. -atos (G) = ran\ tremor. hipertrofie. 1843) V. somatotrop. triboluminescen]\. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. -eris = umfl\tur\. psihotropic. lobul. trombin\. orificiu treis (G). < tuber. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. atrofie. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. tuberozitate 2. neurotrop. trichobenzoar. tuboabdominal. tubar. transferin\. triplus (L) = triplu. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. TROGLOTROHL-.TRICHIN-. vezicul\ 61 . tremor. tubercul. canul\. trombectomie. enterotrib. trauma-tologie tremie. tubulorexis 1. TRICHI-. tricromatopsie triplet. tuberculodermie. trepsologie atrezie triad\. trombolitic. distrofie. heterotrop. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. tricofi]ie. TRIBOTRIC-. ubicuitin\ folicul. tulburat turgor. TRICO-. dim. tre-mur\tur\. traumatism. trombo-flebit\. trompa lui Eustachio. tremula]ie. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. turbiditate turgescen]\. TRAUMATOTREM-. eutropie. dincolo de URETR-. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tubotimpanic. trikhos (G) = p\r trahelhematom. excrescen]\ 2. trofopatie. -TROFIE. -eris (L) = umfl\tur\. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. tubus (L) = tub [i. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. tricomicoz\. tres. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. a sf\râma trophe (G) = hran\. tricrotism. trohoid. tuberculos turbidimetrie. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. tubulonefri-t\. tuberculiform. trombelastogra-fie. trahelorafie transaminaz\. tirotrofin\ troglobie. celul\. -atos = culoare triploos (G). TRICHO-. tricotilomanie. trombus corticotrop. transcitoz\. prin extensie. transpira]ie. trichiaz\. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. spatul\. triploidie amigdalotripsie.

uvulectomie. uteroptoz\. uncinarioz\. nedefinit. unilocular. ulatrofie. UNCIUNGVUNIURANISCO-. ulotomie ulcera]ie. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. utriculit\. ultrafiltrare. -URIE. uretrocel. vacuolizare vagal. utriculo-sacu-lar uveit\. ulnar ultracentrifugare. vacuol\. unipar\. ultrasonografie. vasopresin\ vector. hematurie. unipolar uraniscolalie. uricolitic. vagotomie. vaccinostil. URICOURLIURO-. uterin. uricopexie urlian 1. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. vaginografie. vectocardiogra-m\ 62 . albuminurie. VASOVECT-. ureogenez\. u-reometru ureterografie. vasoconstric]ie. < uva = strugure V VACCIN(-). -ntis (L) = tare. ureterolit. vascularit\. valvul\. vaccinat. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. imprecis. URINURTICUTER(-). vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. ultramicroscop. varicocel. puternic < valere = a avea for]\. ouranos (G) = cerul gurii. variat varus (L) = pustul\ varix. a transporta vaccin. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. oule (G) = cicatrice ulcus. ulectomie. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. urinar 2. uretrografie. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. URETEROURETR-. uretero-plastie. unilateral. vaccinotera-pie vacuitate. vasodilatator. echivalent. vaginit\. utero-tu-bar utricul\. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. monova-lent. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. epulis 2. uvu-loptoz\ UNC-. VARICOVAS(-). variol\ varicectomie. ulcerocancer. UTRICULOUVE-. ureterorafie uretrit\. -icis (L) = ven\ dilatat\. polivalent valvular. ultraviolet unciform. uremie. valvulectomie. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). uleritem. vasculariza]ie. vectorial. URETRO-URGIE URIC-. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. uranoplastie. -eris (L) = ran\. -UREZ|. urobilin\. ura-noschizis ureaz\. uncusectomie ungveal unicelular. valvuloplastie varicel\. vaginoplastie ambivalent. vagin valens. uretrotomie chirurgie uricacidurie. varicos. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. vaginodinie. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. urogastron\. vac-cinoid. va-gotonic. uncus. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). UTEROUTRICUL-. VASCUL-. uveoplastie uviform uvul\. URANOURE-. UREOURETER-. VACCINOVACUVAG-. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. urocultur\. vagotrop vaginism. varicozitate vas. vasectomie. VALVULOVARIVARIC-. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. urodensi-metru. vagolitic. uretroplastie. valvulit\. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat.ULTRAnutivelor) 1. oulon (G) = gingie 2. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. uncover-tebral. uvulit\. ulcero-gen. varice vas. diurez\. uricemie. ulceros ulna. pola-kiurie. ultrastructur\. vaccinare. ulalgie.

viscerocep-tor. divergen]\ vermicid. vibroterapie vicariant vilifer. viro-pexie virilism. zaharoz\ 63 . vegeta]ie velamentos. xeroftal-mie. vitropre-siune vivipar. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. VEZICOVEZICUL-. venospasm. velum velocimetru. virilizare visceral. vilozitate viral. visceralgie. xilofag. vilin\. diverticul veruc\. VISCEROvegetarian. p\ros virus (L) = venin. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. vegetarianism. virion.VALVUL-. vital. VIBROVICARVIL-. xerosis xifodinie. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. vestibulo-plastie vezical. vermis vernal anteversie. vezi-culografie vibrator. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. veziculectomie. saccharum (L) = zah\r zaharid. VULVO- venin. ventriculotomie verbal. vibratil. xifosternopexie xilen. VEZICULOVIBR-. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. a tremura VISCER-. retroversie. VESTIBULOVEZIC-. viroz\. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. verminoz\. xilografie Z ZAHAR-. verbigera]ie convergen]\. VILOVIR-. < venter. vitronectin\. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. ventriculografie. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. vezicant. VIROVIRILVISCER-. prin extensie. viremie. sakkharon (G). XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. vitelin vitrificare. vitamin\ bivitelin. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. velocitate venectazie. vultuos vulvar. venoto-nic venerian. expresie vergere (L) = a înclina. xantocromie. xifoid. -onis). otrav\. xenogref\ xerocheilie. verucom. vivisec]ie volvulus carnivor. omnivor convulsie lativult. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. larvivor. vege-tativ. vermifug. prin analogie. vezicofixa]ie. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. ventriculogram\. v\l velox. VISCEROVITVITELVITR-. xantin\. longivult. b\[icu]\ dim. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. -atis). VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. xantom. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. visceroptoz\ devitalizat. versiune. vibri-on. xantopsie xenodiagnostic. xeroderma. vestibular. zaharimetru. vezicouretral vezicular. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. ventriculoplas-tie. virus virilis (L) = b\rb\tesc. vermicular.

zonula (ciliaris) ZOO-. ZIGOT(-) -ZIM-. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zigodactilie. zigot enzimatic. zoopsie. zoomanie. cing\toare. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). enzimoliz\. hematozoar. heterozigot. zoster. zoofilie. -eros (G). enzim\. zosteriform 64 .VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. entuziasm zeugma. zoonoz\. spermatozoid (herpes) zoster. -ZOAR. prin extensie. -ZOID ZOSTER- azoospermie. zigomatic. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. zeism zelofobie. enzimologie. homozigot. zimogen azot zona. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. -eris (L) = centur\ zein\. protozoar. zon\.

De ex. de asemenea. rolul lor benefic în comunicare este evident. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. Însã de câteva decenii. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. (concr. iar când sunt folosite raþional. acronimia. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor.: CADASIL (acronim din engl. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. afereza ºi apocopa. siglele au o structurã neomogenã. atât de solicitatã. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. amine precursor uptake decarboxilation). Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. denumit siglare. iar când a fost necesar. cât ºi traduse în limba românã. sindrom MODY (din engl. De datã recentã. prescurtat. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. simbol”. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. acestea au fost atât transcrise în englezã. Au fost introduse. îndeosebi. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. Bucureºti. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã.) cuvânt. prea complecºi ca sã circule ca atare. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. elipsa lexicalã. procedeul de obþinere a acestora. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. APUD (din engl. abreviaþie. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). Aflate în continuã extensie în toate limbile. titlu etc. trunchierea sau fragmentarea. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. se confundã cu abrevierea. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. maturity-onset diabetes of 65 . în condiþiile unei expresii grafice identice. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. cât ºi la rezultatele acestuia.VII. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. În realitate. deci cu circulaþie internaþionalã. îndeosebi prin acronime. Drept urmare. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. scris sau memorat. prescurtare. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã.

sindrom POEMS (acronim din polineuropatie.: ORL – orelist. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. Rodica Zafiu.). anomalii cutanate – skin changes în engl. fizicã ºi matematicã. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . De ex.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. în particular în chimie. ser. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. la sfârºitul cuvântului. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. endocrinopatie. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. respectiv.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. De ex.: temperaturã . cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. care eliminã orice confuzie). 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. de obicei pentru substanþe comune. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha .: cola. în loc de cocacola. 7) Afereza ºi apocopa. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. În medicinã. presupun scurtarea la începutul ºi.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. De ex. deoarece genereazã confuzii. tensiune în loc de hipertensiune arterialã.the youth). unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. proteinã monoclonalã. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. organomegalie. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific.

Adv. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. ADH Adhib. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. ad sat.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. Ad pond. AB sau O. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger.hematii) grupe sanguine A. H . om. admov. vas. AEP aet. ADA ADCC add. B. feb. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. a. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway.c. B. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. Aeg. ad lib.

hor. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. AP APB APC APD APGAR APH APTT. anatomical (anatomie. Alt. aq aq. aPTT APUD AQ.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. dest. puls. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. grimas\. dieb. activitate. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . ANF ANOVA ANP ANS ant. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect.

presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. vol. pressure and saturation (temperatura. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. B6.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . pressure and dryness (temperatura. B2. B8. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. at.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. wt. B12) induc]ie magnetic\ beta .

3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .d.3-biphosphoglycerate (1. Bili b.d. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.n.i.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. b. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.i.

5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 .0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi .5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.

second (centimetru.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’. gram. CMV c. gram.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.s.n.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\.m.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar. secund\ .

fenomen Raynaud. disfunc]ie esofagian\. Raynaud's phenomenon. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. (esophageal dysfunction). sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri.

dil. DII. DIII DIC ** DID dieb. alt.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det. dieb.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.4-dinitrophenol (2.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . tert.

3-diphosphoglycerate (2.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 . * DV ** DVMM DVT Dx.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon . dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.: acid ε-aminocaproic) eta . Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur. dolor.a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.DOE DOPA 2.

gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . nas. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. nose and throat (urechi.ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor.

a.s.6-biphosphatase (fructoz\-2.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\. hemogram\ complet\) fructose-1.F f.6-bifosfataz\) fructose-2. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid . care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .6-biphosphatase (fructoz\-1.

II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma . FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .FTI FTND FTT 5-FU FUDR.

HBcAg HbCO HBe. low platelets (sindrom care include: hemoliz\.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 .. GU guttat. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . HBsAg HBV HCG. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. gtt. elevated liver (enzymes).

decub.HF Hg Hgb HGG HGH. factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota . hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor. hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. Hosp HPF HPI HPL.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .

3.3.m.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.4.6.5. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.5.4.4.6-pentaphosphate (1.4.5.5-triphosphate (1.3. INH inj.5-tetrakiphosphate (1.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 . Fran]a) inositol 1.4.4.3.trifosfat inozitol) inositol 1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.

IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ . percu-]ie.3. percussion.4.instill.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 . ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.5.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection.4.v. palpation. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .5-triphosphate (1.3.3. palpare.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.5-trifosfat inozitol) inositol 1.3. auscultation (inspec]ie.5.4.5-tetrakiphosphate (1.4.4.6-pentaphosphate (1.r.

and bladder (rinichi. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . bra]ul u[or: imunoglobuline. ficat. liver. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. speen (rinichi.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. LAF LAH ** LAM LAO lat. ureter. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 .

rinichi. lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m. liq. spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi . M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 .prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ . kidney.sing. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ .

µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. median (medial. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.radiofarmaceu-tic. prim. MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ .

sol. MIT ml MLCK MLD mm mm. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. mor. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . dict.** MISA ** MISP ** MIST mist. mor. wt.

n.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . ν n.o.p. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn..r.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 . NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid . NO noct. non repetat. n. maneq.

a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . noct. hor. omn. omn. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron .a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ .prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . bih. mane vel noc. omn.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.

PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB.a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .c.a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . vic.

5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy. oral 90 . pharmaceutical (farmacie.

organomegaly. Stuart factor. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. prezen]a proteinei M. factor Stuart. endocrinopathy. visceromegalii.n.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . M protein.ADN. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.PO2 POA POEMS Pol poly A post. proconvertin.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . Prl PRN. p. endocrino-patii. proconvertin\.r. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.

s.d.p. prin absorb]ie) red blood cell (hematie. QI q. Qq. q.hor.s. q. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.q. q.h. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.p.h. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho . q. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . • Q QO2 Q10 q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor.suff. QS QS2 q. q.i.s.d.Q q. QRS QRST q. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac.l. qt Q-T quotid.d. q.

ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 . treatment (re]et\.prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .

a.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.i.d.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma . ** SISA ** SISP ** SIST 94 . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ .a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate . factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s. sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s. ** SAL ** SAT SB SBE SC.

STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. gr. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St.s. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.o.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. ** SP sp. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. STAT stat.

de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. cocaine (tetracain\. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare.T½. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. adrenaline. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau .d.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. adrenalin\.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta .

** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.d.n. t. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. M . pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin .tumor\.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t.i.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.i. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . tinct. nodes. N -ganglioni limfatici.

* VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 .TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. UMP ung. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. V0 VA * VA Val var. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. praes.

** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM.VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol. vol.

a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .

bolnavilor cu *ascit\ veche. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. considerat "pãrintele medicinii". m. în etajul abdominal mijlociu . a. pentru prima oarã.al c\rui con]inut. hernie strangulat\. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\.: tumor\ a.. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. respectiv. adj. f. Se asociaz\. ob-struc]ia. Sin. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. epigastrul [i hipocondrul stâng. Ti-puri: 1) A. Cele mai evidente a. a t\inui [i omen. 101 . *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale.de origine hematogen\. artrifluent . [i paracen-tez\. în general. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". inferior . Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta.flancul drept (regiunea lombar\ drept\).care complic\ o infec]ie a glandei mamare. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. a. -e. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. *Peritoneul abdominal. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\).] Regiune inferioar\ a trunchiului. steril .colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. principiul fundamental al observaþiei raþionale. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. traumatic .provocat de un traumatism.regiunea inghinal\ dreapt\. / abscessed. ruptu-r\ splenic\ etc. apendicit\ acut\. înro[ire-congestie. abs-cessus.: abdomen chirurgical.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. durere..: abdomen acut (v. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. broa[tei. septicemic .priv. în loc s\ proemine.. 4) A. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. / abasia. punc]ie abdominal\. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. Aspect particular al a. lateral drept [i stâng. creierului. / abdomen. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. boalã Brodie. 8) A. s. s. ABAZIE. [V. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . nici a sensibilit\]ii. cald . care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). / abasie. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. 5) A. cel mai mare medic al antichitãþii.: devia]ie standard (v. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. s. stomac. / abdominocentèse.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. V.circa 377 î. Sin. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. Ex. rece de origine tuberculoas\. a se duce. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. a . parietal\ [i visceral\. Brodie. splin\. / abarticulaire. meningit\ tuberculoas\. 10) A. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. ABCES.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. care devine asem\n\tor ca form\ cu a.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. limfatic . Hr. n.: paracentez\ abdominal\. Deformarea a. dup\ *cultur\. / abdomen. [Lat. gr. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. Sin. [Lat. [Lat. f. considerând cã bolile au cauze specifice. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . A. Este caracteristic *peritoni-tei acute. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. V. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. peste coapse. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. care trece prin arcurile costale. 9) A. Aspect particular al a. mamar . cu punct de plecare osteoarticular. dar nicio-datã periculoase. perfora]ia. NA: abdomen. adj. [i de dou\ linii verticale. s. [Gr. 3) A. v. cedere = a trece. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\).hipocondrul drept. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. ab = de la.a.bazinul osos. Hipocrate susþine. cerebelos [i cerebral . alveolar. în etajul abdominal inferior .VIII. n. adj. 2) A. consecutiv\ *inflama]iei. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. 7) A. 11) A. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. a c\rui parte central\ este excavat\. adj. Diviziunile topografice vechi. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. complicând o *septicemie. [i durere abdominal\. ABCEDAT. etimologia termenului abdomen. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. cedere = a trece. ab = îndep\rtat de. abdomen. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. m. 6) A. clasice. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. cu cele dou\ foi]e. Se observ\ în numeroase boli. învelit de peritoneul visceral. a se duce. ulcer peptic perforat. [i inferioar\. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. dimpotriv\. kentesis = în]ep\tur\. s. ABDOMINOCENTEZ|. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. îndeosebi în holer\. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\.). Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. s. / abcès. basis = mers. cu *astazia. uneori. situat într-o alveol\ dentar\. ABARTICULAR. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare.. de la ab = îndep\rtat de. f\r\ modificarea for]ei musculare. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . / abdominocentesis. [Lat.rahisul. / abcédé. Cauze: colecistit\ acut\. / abarti-cular. f. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). ABDOMEN. s. / abscess. rece .] Care s-a transformat într-un *abces. articularius = articular.). prin crestele iliace. atârn\ peste simfiza pubian\ [i.situate la nivelul cerebelului [i. Tubul digestiv abdominal. ocup\ cea mai mare parte a a. conservate în limbajul clinic. Sin. uneori inoperante. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. superior .).] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii.] Punc-]ie abdominal\. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. f. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. s.

s. f. adic\ a *lacta]iei. [i f. bios = via]\. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. absorbtum. / aberration. -onis. -onis. sorbere = a suge. -onis = ducere [i ducere = a duce. uzura unei structuri prin frecare. brachium. f. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. s. s. s. a unei boli. fosfa]i de calciu. f. β . s.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. de regul\ de origine mineral\.priv. abrasum de la abradere = a rade (ab . / abstinence. / aberrant. -onos = bra]. s. [Lat. / abrasive. absorb]ie. Abrev. medieval\ oc-clusio. [Lat. adj. ati-pic\. V. sexual\ etc. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. de la auferre = a `ndep\rta. ABREAC}IE.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. f. f. brakhion. dele]ie. / abortive.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. / absence. bios = via]\. abstinentia = re]inere.] Suspendarea brutal\. adj. purificare. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. s. [Lat. / abrasion. / abiotro-phy. ABERANT. / ablation. ducere = a duce. s. alimentar\ (în particular la alcool). s. brakhion. [Lat. f. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali).] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. / abrachie. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. dar adep]i ai a. s. f. s. grup sanguin.priv. adj. lactatio. [Lat. ab = îndep\rtat de. de la lac. s. / ablu-tomania. transloca]ie e-chilibrat\.. adj. m. genesis = producere. gesturi involuntare.: carbonat de calciu. a .. abortivus. de la ab = de la. -ive. f. et f. f. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. De obicei. / abduction. de la ab = îndep\rtat de. réaction. s. adj. skopia = examinare. / abetalipoprotein(a)emia. Sin. -inã. s. [Lat. [Lat. a înghi]i (ab = de la. Termenul este utilizat. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui.priv. f. gr. a . Orice a-nomalie cromozomial\. a . s. de la ab = îndep\rtat de. m. s. a `nghi]i. -onis = sp\lare. ABORTIV.: forma a. [i a.] Care se opune vie]ii. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. f. / absorption. s. nutri]ie. A. a examina. ABIOTROFIE. f. ABLEFARIE. -onis = separare.. brachium. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. sorbere = a suge. / absence.priv. / abreaction.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. f. de la ab = de la. f.] Care se abate de la normal prin aspect.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. s. a. s.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. -ive.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. com-plet\ sau par]ial\. / abréaction.: anomalie cromozomial\. sorbere = a suge. ABRAHIOCEFALIE. adj. ABSORB}IE. în sânge sau în interiorul unor celule. gr. metron = m\sur\. haima. s.priv. de la absorbere = a absorbi. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. *monosomie. m. / abrachia. / abêtalipopro-téinémie. f.. / abrachiocephalia. ABSTINEN}|. poate fi congenital\ sau dobândit\. al XVII-lea). n. retinei din *retinita pigmentar\. a . lat. mediu a.] V. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. sorbere = a suge. V. s. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. f. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. f. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. / aberrant. Punctul culminant al a.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. lactis = lapte. de la ab = îndep\rtat de.priv. s. abrasio.. aberrare = a se r\t\ci. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. f. a purta. s. [Gr. ABOCLUZIE. f. adj. / ablépharie. radere = a r\zui).ABDOMINOSCOPIE. absentia = absen]\. / ablactation. etimologia termenului abdomen. 3) În general. catharsis. / abioge-nesis. / abocclu-sion. absorbi-tio. s. f. s. a bea). s. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. de la agere = a ac]iona. V. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %.: fac-tor a.. 2) A. [Lat..priv. hipocolesterolemie. oriri = a se na[te. ABERA}IE. Sin. neuropatie. blepharon = pleoap\... adj. m. / abiotic. ABLA}IE. a bea. trophe = hran\. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. ABSORBAN}|. / abrasif. / ablepharia. boule = voin]\. ABULIC. de la ab . ductio. f. Ex. a-bortient. tetraploidie. A.. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). f. median.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. a `nghi]i.priv.. / abrasion. [i laparoscopie. kephale = cap. ABIOGENEZ|.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. A nu se confunda cu *adsorb]ie. -atos = sânge. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. Ex. -onis = al\ptare. adj. / abiotique. lat. s. gr.. [Lat. / abocclusion. `n tehnica dentar\). s. a . [Lat. / abdominoscopy. s. / abortif. s. f. s. -onis. [Lat. exist\ [i `n prezent. [Lat. 2) Mai rar. / absti-nence.priv. asociat\ uneori cu ticuri. tipic\ de a. inversiune). f. [Lat. / absor-bance. [Lat. anomalie. s. [Gr. a. f. luere.. s. s. ABO / ABO / ABO. / absorption. [Lat. continence (sexual).priv. f. -onis.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge.: osteodensitometrie (v. temperance (for alcohol). / absorbant. s. / abiogenèse.. s. [Gr. a bea. [Lat.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. -e.] 1) Care ab-soarbe particule. radere = a r\zui).] 1) Care provoac\ *avortul. f. s.] 1) Ac]iunea de a absorbi. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. adj. ossis = os. -e. / aberration. f. îndep\rtare.). os. / abiotrophie. -onis = radere. / abrachiocéphalie. se poate produce în medii foarte variate. ABSORBANT. fie structural\. ABLUTOMANIE. În general. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. s. A. / abdominoscopie s. ABDUC}IE. absorbtum. abductio. a se abate. 102 . *poliploidie. A. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. ABDUCTOR.] Sin. adj. / abulic. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. a . substan]\ a. [Gr. [Gr. c. s. trisomi-e). ablactatio. f. ABSEN}|. anor-ganic\.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. f. cu argumente mai elaborate.. ABRAZIV. lipos = gr\sime.priv. / ablacta-tion. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. protos = primul. *acantocitoz\. complex\. structur\ sau localizare. / absorbance. *în]\rcare. ab-latio. de la ab = îndep\rtat de. aberratio..: mane-vr\ a. errare = a devia. a pur-ta.] Abatere. de la skopein = a vedea. / aboulique. din lat. [Gr. s.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. gr. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. [Lat.: a. m. Ex. a . / abduction. -onis = `n]\rcare. / abducteur. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. adj.a doua liter\ a alfabetului grec. [Gr. ablutio. f. ABIOTIC. f. [Lat. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. n. fr. energie. m. / ablutomanie. lat. ABRAHIE. ab = îndep\rtat de. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. de la gennan = a produce. de la abradere = a rade (ab . m. actio.. fie numeric\ (*aneuploi-die. de la lavare = a sp\la). [V. / abductor. s. simpl\. f\r\ o cauz\ aparent\. a bea).] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. când exist\ semne clinice asocia-te. Ex. ab]inere. [Gr. tenere = a ]ine). utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. f. f. ABETALIPOPROTEINEMIE..] 1) Despre o substan]\ dur\. s. errare = a devia. s. f. f. -onos = bra]. -onis = ac]iune. se disting: a. -onis. adj. / ablation. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. gr. ABLACTA}IE. f. s. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care.. bios = via]\. absorbitio. ab = de la.. Ex. / absorbent. a fost teoria genera]iei spontane (sec.. silica]i etc.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. lichide sau vapori. adj. deviere de la normal.. s. lat. ABRAZIUNE..

m. drept sin.7-1. lung (50-70 mm). n. a . [Gr. / acantho-cyte. s. f. f. s. s. pentru punc]ie venoas\. / acapnia. ACARIOT.ABULIE.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. gâtului [i regiunilor genitocrurale. f. / aiguille. katalambanein = a suspenda.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. lepsis = fixare. În forma autoimun\ (rar\). -azã.. akantha = spin. lung de 45 mm. ACANTOLIZ|. / acata-graphia. s. ABZIM|.. bumerang. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 13) A. n.: boal\ Takahara. f.. f. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. cu sec]iunea rotund\. ciclotron [i sincrotron. akantha = spin. / acanthopelvis. cu diametrul de 0. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. lat.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. [Gr. [Lat. compus din ab de la engl. s. intestinal. / acalculia. acathisie. s. lung de 30-40 mm. s. [Gr. pentru punc]ie lombar\. n. / acanthopelvis. s. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. a . f.. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. cu bizou scurt. cu diametrul de 0. f. / accele-ration. / acatamathésie. / a-cathisia. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. ale gingiilor [i gurii. m. s. rectiliniu sau curbat. m. -ozã. lysis = distrugere. -oma.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. akantha = spin. karyon = sâmbure. adj. ac-celerare = a gr\bi. V. deci a sintaxei. de di-verse tipuri. s. Sin. ACAMPSIE. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. f. V. m. ACARIOZ|. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. [Gr. [Gr. drept sau curb. 2) *Diagnostic incert. / acanthoma.8 mm. ACATAGRAFIE. -atos = sânge. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. f. kapnos = fum.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. [Gr. 5) A. n. / a-canthocytosis. katalyein = a distru-ge. s. khalasis = relaxare. s. [Gr.priv. ACALAZIE. 3) A. prev\-zut cu mandren. -trice. aca-ridan. -ozã.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. kytos = ce-lul\. s.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini.priv. s. a dizolva. / acatalasémie. antibody (anticorp) [i enzimã. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. / abulia. gre[it. / acatalepsie. s.priv. s. Termen utilizat uneori.priv. f. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. / acataphasie.. / acarien. m. n. s.priv. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate.6 mm. f. a . lung de 70-80 mm. / acathésie. a dizolva. acceleratio. / acatalasie. [Gr. [Gr. [Gr. cu diametrul de 1. akantha = spin. lat. s. ACANTOPELVIS. f. f.7-0. s. a . cu bizou scurt [i mandren. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. f. ACANTOM. beta). / acatalasia. adj. / accélération. / aboulie. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. ac pentru punc]ie lombar\. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . 6) A. dentare. f. 2) A. f.: scabie (v. ACATALAZIE. deseori.priv..] Tij\ sub]ire de o]el. *boala po-lichistic\ ovarian\. pentru injec]ie. ACANTOCIT. de dimensiuni variabile. 4) A.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). / acatagraphie. acus = ac. de ordi-nul MeV.. s.80 mm. akari = insect\ mic\. m. manifestat\ prin ulce-ra]ii.5-0. de form\ [i m\rime variabile. s. / acata-phasia. din cauza imobiliz\rii prelungite. cu *hipocapnie. [Gr. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. de lun-gimi [i grosimi diferite. / acanthosis. s. Ex.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. s.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. s. acus. [Gr. f. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice..6 mm).] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce.. 10) A. adj.. katalyein = a distruge. f. f. s. f. 2) A. 9) A. acatalazie. a . f. 11) A. uneori gangrenoase. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. / abzyme.priv. / acantho-lysis. s. de priz\.priv. uneori cu resort. f. pentru sutur\ vascular\. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. 8) A. calculare = a socoti. s. [Gr. 7) A. f.] Tip de bazin observat în *rahitism. Ex. în func]ie de utilizare: în chirurgie. / acampsie. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. -azã. [Lat. de la celer = rapid. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. (1). f.. s. în bizou intermediar. s. Tipuri de a. / abzyme. asemenea unei enzime. -osis. f. f.priv.priv. de pneumotorax. în stomatologie. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. / acariosis. [Gr. kytos = celul\. -onis = accelerare.. a . / achalasia.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. s. nucleu. de ligatur\. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. drept. de[i ideile subiectului r\mân logice. pentru punc]ie sternal\. nigricare = a se înnegri. / acatamathesia. A. haima. A.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. ACAPNIE. s. ACATALAZEMIE.priv. s. a. / needle. s. pân\ la energii cinetice foarte mari. s. / accelerator. / acanthocytose. f.: a. s.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. s.. / acanthocyte. de la kata = `n jos. a . pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\.. f. foarte sub]ire. s. akathisia. m. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. a . ACATIZIE. prev\zut la un cap\t cu o ureche.: 1) A. s. 12) A. [Gr. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. akari = insect\ mic\. boule = voin]\. [i cardiospasm. de la lyein = a distruge. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. [Gr.: verucile.). / acarid.8-1. [Neologism foarte recent. / acanthose. a . s. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic.priv. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. ACARIAN. pentru rahianestezie. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. a . f. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle... / acalculie. n. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. / acaryote. în stomatologie. betatron. akantha = spin. kataphasis = limbaj co-rect. ACALCULIE. cu un vârf ascu]it. [Lat. katagraphein = a scrie corect. [Gr. ACATALEPSIE. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. eventual somn nelini[tit. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. a . s. pelvis = bazin. / acariose. s. de particule sunt instala]ii complexe. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. s. ACCELERATOR. (2) / accele-rateur. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). [Lat.priv. akantha = spin. / acanthome. s. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. akantha = spin. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor.] Lipsit de nucleu (despre celul\). scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. a.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. adj. în circa 50 % din cazuri. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. [Gr. De asemenea. ACANTOCITOZ|. A.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. kamptein = a `ncovoia. s. s.] Absen-]a *catalazei din sânge. ACATAFAZIE. [Gr. f. f. f.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. agita]ie motorie. s. / acatalep-sy. f. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. A. s. f. m.2 mm [i cu vârful în bizou lung.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. a . / aca-talas(a)emia. / acampsia. pentru injec-]ie intramuscular\. utilizat în sutura intestinal\. s. ACATAMATEZIE. / aca-ryote. AC. f. [Gr.] Termen rar utilizat. 2) Tulburare `n *boala Parkinson.] Sin. a . s. / acapnie. ACCELERA}IE. pentru injec]ie intradermic\. raportat\ la unitatea de timp. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. [Gr. f. s. / acantholyse. / achalasie. ACANTOZ|.. s. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. V. f. v. cu diametrul 0. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. n. curb sau semi-curb. -ozã.

gr. / acétylcholine. de decompresiune brus-c\. ACETABULUM. de munc\. m. a accepta. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. / acétabuloplastie. Prin cuplarea cu receptorii N. s. acetabulum = vas pentru o]et. precursor al *colesterolului. abrev. a . s. / acellular. alergic. / acétylation. brain attack. s. s. din *colin\. s.] Factorul VI al coagul\rii.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. s. m. a. ACCIDENT. adj. A. / acetaldehyde. Ex. cu rol mai întâi acceptor. ACETALDEHID|. / accelerine. occupational injury. 6) A. survenit\ brusc [i imprevizibil. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide.] Sin. s. kephale = cap. [Lat. m. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. (denumit\ a. de transfuzie. Eliberarea de a. eter [i cloroform. complementar. s. f. Ex. a. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). [Lat.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. / acceptor. de la celer = rapid. s. electric. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke.: anhist. 7) A.). / attack. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. f. gr. -ntis. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. A. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. cetoz\. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. s. ACETIL.. ACCESORIU. a modela. n. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. a. medieval\ accesorium. / acétate. adj. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. germ. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). / acétyl. gr.] C3H6O. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. f. f. stare patologic\. de febr\. O parte din a. ACETILCOLIN|. [Lat. / accesoire. ACELULAR.] Sin. ACEFALIE. `ntr-un sistem de referin]\ dat. acetum = o]et. cetonemie. criz\. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. Inactivarea a. ACETABULOPLASTIE. / accelerin. [Lat.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. -inã.] Substan]\ care.priv. / acétaminophène. de la accedere = a se apropia. vola-til. s. f. / acetone. este sintetizat\ atât în pericarion. [Lat. / acetazolamide. / acetate.. ti-roide a. accelerare = a gr\bi. / accès. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. de la accedere = a se apropia. lat. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. f. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. -inã. de asemenea. s. hyle = materie. ai *acidului acetic. NA: acetabulum. s. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). cum = cu. / acetabuloplasty. Sin. aether. adj. de tuse. [Gr. precursori ai unor noi molecule de a. gr. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. ACETON|. acetum = o]et. [i stroke. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. f. Cuplarea *alosteric\ a a. / a-cetylcysteine. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. m. s. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. inciden-tal. s. s. ACETAT. a. într-un schimb de *radicali. / accident. s. f. A. 104 . *proaccelerin\ (factor V). ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. v. V. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). Lichid incolor. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. khole = bil\. solven]i. acetum = o]et. de la plassein = a forma.: a. hyle = mate-rie. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. / acephalia. [Lat. hyle = materie. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. excitatoare. A. hyle = materie. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. de la accidere = a se întâm-pla. n. acceptor = care prime[te. ACETILCOLINESTERAZ|. s. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. / aceta-bulum. [Lat. ACCEPTOR. ACETAMINOFEN. f. f. / acetylation. f. m. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. f. / acellulaire. f. bolt\ cereasc\. zyme = ferment. en = `n. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. Având dou\ grup\ri active. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. in-dustrial injury. cetonurie. acetum = o]et. 4) A. m.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. crisis. s. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. [Lat. v. Essigäther = eter acetic. lat. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. s. Sin. s. f. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). f. / acetyl. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. adj. de la acceptare = a primi. [Gr. terapeutic. acetabulum = vas pentru o]et. s. / acétaldéhyde. accessus. accidens. inclusiv în SNC. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). n. [Lat. plastos = modelat. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. auxiliar. c. cellula = c\m\ru]\. A. cât [i în butonii terminali axonali. ace-tum = o]et. când se revine prea rapid la presiunea normal\. Sunt asimilate a. m. la scafandri. / acétylcystéine. drojdie. [Lat. din lat. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. / acétone. a . survine concomitent cu desc\rcarea. ACETILCISTEIN|.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. s. n.derivata. 2) A. s. Se define[te. la un subiect salariat.). m. formarea *corpilor cetonici. aither = aer curat. mai mult sau mai pu]in volatili. f. s. acetum = o]et. Ex. [i în repaus. acetum = o]et. [Lat. f. s. [Lat. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. ACETAZOLAMID|.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. ruptura unui vas cerebral. ACCES. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. V. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. 5) A. vascular cerebral. ACCELERIN|. s. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. m. f. [Lat. în cantit\]i mici. consecutiv trecerii unui curent electric. gr. dim. (Santorini). de demen]\. de melancolie. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. f.priv. ca [i în *inani]ie. m. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. psihic\ sau somatic\.] Care nu con]ine celule.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. de[i ea are loc. / acéphalie. s. biosinteza *acizilor gra[i.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului.: ACh. s. / acetylcholinesterase.: glande suprarenale a. A.: cavitate cotiloid\ (v. A. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / acétylcholines-térase.: paracetamol (v. a veni (c\tre). / accessory. hyle = materie. de la alcool dehydrogenatum. -azã. prime[te radicalul [i se combin\ cu el.. care poate fi a-nafilactic sau seric. / accepteur. poten-]iale de ac]iune). ACETILARE..: 1) A. inflamabil. -onã.: colinesteraz\ (v. cât [i în cel perife-ric. V. a veni (c\tre). / accident. / acetabulum. Ex. s. khole = bil\.] ~n medicin\. a. Abrev. / acétazolamide. s. -inã. gr. formarea acidului mevalonic. [Lat. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. [Lat. / ace-tylcholine. [i corpi cetonici. duct pancreatic a. 3) A. `n raport cu protec]ia muncii. m. m. gr. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. a. efecte depolarizante. s. miscibil în ap\. v.). s. gr.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. A. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. / acetaminophen. ace-tum = o]et. V. de la cella = c\mar\. termo-stabil\. s.

iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene.). este absolut necesar\ în: metabolismul celular.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. cu rol principal de carburant celular. în profilaxia hemoragi-ilor.). Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. s. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. [i tab. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. Intervine în oxid\rile celulare. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. glacial (89. -onã. m. cetonurie. adenosine diphosphoric acid. / aceton-(a)emia. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Aminoacid ne-esen]ial. *Zaharina este derivat\ din a. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. [i tab. Abrev.: AMP. În limbaj clinic curent: cetonemie. achilie). Rezult\ din combinarea a. ribonucleic [i a moleculelor de a. La om au fost identifica]i patru a. / acheirie. [i aclorhidrie.priv. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. Pentru acest motiv. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. f. A. / acétonémie. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. Sin.). rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. khylos = suc. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat.. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. s. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. (DCI) A.: acid nitric (v.: acid acetilacetic (v.4 %).: acid adenilic. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. sunt foarte labile. s. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a.] Prezen]a *acetonei în urin\. eliberea-z\ ioni H+. A. gr. s. deriva]ii s\i de sintez\. s. aminosuccinic. const. Sin. Antiseptic acid. -iros = mân\. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. biochim. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. [i. [Gr. cu formula chimic\ C4H4N2O3. / aceton-uria. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. f. a. V. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a.). ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. În limbaj clinic curent: cetonurie. a. Sin. Abrev. Sin. ori de câte ori nevoile celulare o impun. cu 20 de atomi de carbon. acetum = o]et. m. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. inflama]ie. Denumire chimic\ a *vitaminei C. / acid. Energia eliberat\ de a. se formeaz\ *porfobilinogenul. fosforic.: acid aspartic (v.). Are gust acru. A. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. acidus = acru.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice.). ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid.: adenozin trifosfat.priv. Sin. f. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). a. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice.: CDCA. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. fosforic. citrat-sintaza. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. 1) A. A.: aspirin\ (v. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. ACETONURIE.ACETONEMIE. haima. biliar primar. b. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. Sin. riboz\ [i trei radicali fosfat.: glicocol (v. [Lat. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. adenosine triphosphoric acid. implicit. adenozintrifosforic. / acide. a .: ADP. a. sinteza unor hormoni. -atos = sânge. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. chenodezoxicolic [i litocolic. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. notat cu simbolurile Asp sau D. Sin. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. 2) În a.: ALA. A. ne-afectând producerea de leucotriene. a. b. deoarece este toxic. a. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. ACHEIRIE. / achylie. a. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. bacteriostatic.: EACA. ACHILIE. biochim. ouron = uri-n\. Nucleotid compus din adenin\. Sin. Este folosit. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. S\rurile de potasiu ale a. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. dezoxicolic.: acid adenozinmonofosforic (v. Lichid incolor. Sin. f.: colic. δ-a. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . H3BO3.] Absen]a congenital\ a mâinii. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. V. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. a. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a.: maloniluree. CH3-CO-CH2COOH. s.: acid glutamic (v. A. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. [i cetonemie. gr. modific\ culoarea indi-catorilor. f. / acheiria. b.: aminoacid (v. acetum = o]et. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. hipuric. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Intervine în formarea moleculelor de a. Sin. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. / achylia. în solu]ii apoase. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. const. V. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. în asociere cu factorul VIII. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. s. [Lat. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. [Lat.: ATP. (DCI) Sin. Abrev. adenozin-difosforic) [i a. V. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Abrev. CO3H2. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. malonic cu ureea. Sin. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. acid mefe-namic. [Gr. fosforic se realizeaz\ instantaneu. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. ACID. δ-a. s. s. a. f. CH3COOH.). derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Compo-nent al proteinelor. V. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. (C6H5COOH) abundent în fructe. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. / acétonurie. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare.] Substan]\ care. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. desf\[urat\ în mitocondrii. s. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. Abrev. gras nesaturat. ACID BORIC / acide borique / boric acid. Dozarea a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: a. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. A. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. pentru a reface a. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. fosforic. Abrev. b.: anaclorhidrie (v. cu miros picant carac-teristic. Sin. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. contrac]ia muscular\. -onã. *A.). Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice.). ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. kheir. f. adenosine monophosphoric acid.. f.: GABA (v. V.sau bilateral\. a tuturor deriva]ilor s\i. uni. scindarea lor în ADP (*a. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. Sin. a . ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid.

În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). V. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. acid sialic. l.: vitamin\ B9. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. deci neesen]ial. iritant. V.[i tricarboxilici. ficat [i drojdii. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. acizi di. acid ribonucleic. mineral. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. (DCI) C6H5NO2. C6H5CO-NH-CH2COOH. Denumire pentru a. foarte caustic. Sin. A. Compus guanidinic. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. format prin condensarea unei molecule de *a. V. Are rol în sinteza *a. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. La acest nivel. Este un constituent al protaminelor ve-getale. HCl. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. V. *A. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. bio-chim. combinat\ cu *glicocolul. Este. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. amina]i [i a glucozei. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. h. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. gras `n natur\. esen]ial. hialuronidaz\. V. vitamin\ PP.: fenol (v. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. s\rurile sale pot fi. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. gras esen]ial. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. în sinteza a. (fermenta]ie lactic\). ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. V. ADN. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\.: alcapton\ (v. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. V. A. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. *fosfatidiletanolamin\. [i acidurie organic\. [i tab. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). l. Intoxica]ia cu a. soia. h. porumb). A. ca [i în *neuroblastoame. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. depresie respiratorie. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. A. de câteva milioane de Da. V.: acid te-trahidrofolic. const. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. Abrev. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. const. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. A. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. c. A. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. A. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. acizi cetonici (*corpi cetonici). prin *chelare. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). Sin. Este un factor de matura]ie al celulelor. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. V. l. *fosfatidilinozitol. acizi gra[i. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. biliar primar derivat din *colesterol. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. Este un a. a. f. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. Laptele îmbog\]it cu a. A. Catabolit al *dopaminei. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. nuci. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. de asemenea. La niveluri plasmatice crescute. fenilcetonurie. V. gras dublu nesaturat. cristalin. contribuie la oboseala muscular\. (DCI) Derivat al *a. acizi gra[i. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. 106 . în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. biochim. Se formeaz\ în mu[chi. V. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. CH3-CHOH-COOH. gra[i în *ce-tone. V. A. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici.: EDTA. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. a. În organism. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. H3PO4.: HVA. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. acizi gra[i. *fosfatidilserin\. împiedicându-le astfel absorb]ia. HNO3. inozitol-hexafosforic. drojdie. de asemenea. cel mai abundent [i r\spândit a. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. aminat sintetizat în organism. a. Abrev. provenind din *acidul fenilpiruvic.citrat-liaza extramitocondrial\). (DCI) A. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. [i tab. Sin. porumb. Unele bacterii pot converti lactoza în a. com\. V. m. Are rol antiaterogen. Sin. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. De aceea. Lichid incolor.).). ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. Agent *chelator. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. utilizat în fabricarea parfumurilor. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. Sin. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. Este utilizat ca acidifiant urinar. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. cu efect coroziv foarte puternic. cu rol important în organism sub form\ de esteri. g. îndeosebi al calciului [i al magneziului. a a. C19H19N7O6. un metabolit al *fenilalaninei. vitamin\ C [i tab. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. corpi cetonici.: acid aminoglutaric. A. V.: acid azotic. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. lactacidemie. const. [i acizi gra[i. Corp gazos. organic eliminat prin urin\. care se g\se[te în plantele verzi. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. lapte. leu-covorin. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. V. biochim. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. Bc. A. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. acizi nucleici. A. A. fosfolipide. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. M. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. Sin. De asemenea. V. ADN. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. este un *chelator al calciului. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid.

C17H35COOH. const. A.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. C7H7NO3.: cetoacidoz\. A. / acidity. A. de alarm\. A. gras saturat. cloruri etc. A. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. de la acidus = acru. A. a. o. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. frecvent. sau decompen-sat\. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. *autozo-mal recesiv\. s. sau compensat\. neuraminic. s.: acid folinic (v. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. [Lat. se disting trei faze: 1) A. acizi gra[i). aproape latent\. tab. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. / acidifica-tion. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. mineral puternic. de asemenea. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. Abrev. endocrinol. pur\. fazele de alarm\ [i de a. ketoacidosis. [Lat. în postul prelungit etc. Abrev. aspirinei [i a numero[i coloran]i. prezent în sânge (v. p. organic. f. acidus = acru. u[oar\. deoarece este u[or transformabil în a. dar pH-ul r\mâne normal. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. ACIDIFIERE. s. Se poate acumula în unele st\ri patologice.2H2O.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie.: PAS. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. const. -ozã. cu ac]iune *keratolitic\.5). ARN. A. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. Clinic. ascorbic [i glicocolului.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. dezaminare [i oxidare). precomei [i comei diabetice. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\.30-7. Sub form\ de oxalat de calciu. leucovorin.40-0. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. acidus = acru. ace-tum = o]et. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i.). Cantitatea de a. decompensat\ corespund. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. oxalemie. în calitate de fixator al ]esuturilor.: mupirocin\. / acidification. Boal\ metabolic\ ereditar\.: hiperglicinemie (v. V. cristalin. Denumirea chimic\: a. Derivat N-acetilat al *a. uricemie). 3) A. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. C7H6O3. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. ca [i în anatomia patologic\. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). 5-oxopro-lin(a)emia.60 g%. s. o. C16H32O2. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. crize de vom\. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. s. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. [Lat. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. Sin. foarte coroziv. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. cu numeroase utiliz\ri industriale. f. Sin. V. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. grav\. NH2C6H4COOH. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. f. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. sau preacidoza. / acidocétose. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. C5H4N4O3. (COOH)2. 3-metoxi-4-hidroximandelic. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. în general. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. ACIDEMIE. Sin. s. cristalin. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. pe cale intrave-noas\ sau oral\. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. biochim. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. v. aciditas. acidoz\ metabolic\. acid lactic.50 g%. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. este selectiv pentru bacterii. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. / acido-ketosis. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Cuprins în structura capsulei bacteriene. acidus = acru. facere = a face. A. i.: AVM. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. A. -atis = acreal\. sucului gastric. f. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. Mai este folosit ca *antisep-tic local. ACIDITATE. A. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. con]inut de vegetale diverse. trombopenie [i leucopenie. prepararea salicila]ilor.1 [i 2. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. haima. 2) A. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. Eliminarea de a. fu-mans în stare concentrat\. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. *gr\similor [i aminoa-cizilor. gr. CH3-CO-COOH. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. liber\ este de 0. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. V. gras saturat (v. oxalurie. H2SO4. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. A. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. f. f. ACIDOCETOZ|. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. | 107 . A. Sin. ACID URIC / acide urique / uric acid. În evolu]ia a. s. ca *supozitoarele. s. -atos = sânge. f. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. A. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. particip\ la formarea calculilor urinari. A. / acidité. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. s. p. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. în organism în cursul degrad\rii a.). Abrev.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. [Lat.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. Se formeaz\. sucul gastric având pH-ul de 0. f. cu varia]ii mari (între 0. *nefrite. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. [i se poate elimina prin urin\. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. tab. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. Denumirea chimic\ a *biotinei. întârziere mental\.: PAH. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. ca *gut\. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. / acid(a)emia. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. Medicament antituberculos. osteoporoz\. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. / acidémie. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia.45-0.9-1.

/ acid fast. oxyphyl. [i ADN. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. 2) A.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. se de-numesc. acidus = acru. V. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. A. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. de la gennan = a produce. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. (pl. ARN. s. s. de la philein = a iubi. Este caracterizat\ prin apari]ia. Denumire desuet\: vitamin\ F. climat. dim. s. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\).35 [i a.: a. V. Macromolecule constituente ale celulei. akne . ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. f. metabolic\ f\r\ *cetoz\.: a. în care se deschide un canal secretor. ca eozina. n. s. 1900-1969.] Termen sin. asociat\ cu encefalopatie. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. acidus = acru. diabe-tic\. arginosuccinic\. Ex. lauric. Sin. ACINOS. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. ACIDURIE. Cu virulen]\ mic\. s. ouron = urin\. -ozã. oleic. f. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. de la bakteria = baston. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. arahidonic). -euse. / acidose. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. V.: la altitudine). rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. sindrom Allan (v. linoleic. s. a. ACLORHIDRIE. când se numesc a. de obicei. s.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. îndeosebi în perioada de *pubertate.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. hydatos = ap\. din gr. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. care îi face nemiscibili cu apa. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. f. iar diminuarea sa se opune alcalozei. m. s.] Formare de acid. s. f. / achlorhydrie. [Lat. / acidorésistance. form\ foarte frecvent\ la tineri.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. În bacteriologie.*a. localizat\ pe frunte. [Gr. liberi. m. [i tab. eozinofil. Citoplasma. [Lat. A. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. medic american. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente.prin producere exagerat\ de acizi (a. bakterion. g. Sin. [Lat. / acidosis. A. acid biliar.lega]i prin grup\ri fosfat . determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. acoperite de cruste. f. -atos = încli-na]ia soarelui. În timp ce în a. A. clor. cu *achilie gastri-c\. de etiologii diverse. / acidophile. situat în nu-cleu. V. linolenic [i *a. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. Tipuri: 1) A. Sin. A. acidus = acru. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. [i acid arahidonic. V. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\.a. sin. Exist\ dou\ tipuri de a. de ex. pl\gi chirurgicale sau arsuri. f. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. / acne.). sau akhne = t\râ]e. A.: sindrom Butler-Albright. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. NA: acinus. / acinus. negazoas\ sau fix\. Denumire pentru *a. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . este decompensat\. / acid formation.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. a. din familia Neisseriaceae. n + 18 . de la a. necrotic\. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. polidipsie. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. f. const. linoleic. acid linolenic. resistentia = `m-potrivire. f. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. a. a. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH.] Care este for-mat din *acini. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. acidus = acru. a. vulgar\. acidoz\. arahidonic. poliurie. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. g. juvenil\ sau polimorf\.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. / acidogenèse. f. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. de unde latitudine. / acidophilic. adj. / acineux. s.: la frig) sau mediu (ex. Sunt constitui]i din *a. A. acinus = boab\ de strugure. s. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. palmitic. V.). ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. f.: boal\ Smith-Strang.priv. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. gr.: a. bacteriile A. hy-dor. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis.. o. Absen]a acestora din alimente. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. în schimb. acidoz\. m.ACIDOFIL. *A. Alte tipuri de a. f. acclimatiza-tion. "elicea vie]ii"). biochim. nefropatiilor tubulare). re-prezentând substratul informa]iei genetice. din diaree.. f.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. gazoas\. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\.: 1) A. arahidonic. [Gr. V. [Lat. A. n + 16 . Boston. n + 20 . / achlor-hydria. cu reabsorb]ie. ACNEE. ac-climatisation. f. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium.a. particip\ la esterificarea colesterolului. V. pHul scade sub 7. khloros = verde. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. a. ACIDOREZISTEN}|. s. care dup\ 108 . [Lat. linolenic. clima. akinetos = imobil. care are forma unor acini. metabolic\ . ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. ubicuitari în ap\ [i sol. acinus = boab\ de strugure.a.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. situat în *cito-plasm\. kinein = a mi[ca. Tipurile de a. / acidurie. s. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. respiratorie a-ceasta cre[te. Sin. de la resistere = a rezista. t. s. *a. / aciduria. prin surmenaj muscular). gr. cu *anaclorhi-drie. intoxica-]ie cu salicila]i etc. / acinous. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . acini). Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. este acidofil\. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). f. [Fuller Albright. ACIDOZ|. în a.priv. ACLIMATIZARE. Sin. acid linoleic. 2) A. g. acini) / acinus (pl.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. [Lat.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. adj. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite..] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. [Lat. ACIDOGENEZ|. A. philos = prie-ten.: sindrom Allan (v. *sindrom Reye. acidus = acru. asociat\ cu nanism.. / acné. tulbur\ri hidroelectrolitice. adj. pentru akinezie (v. klima. abcese cerebrale. Var. / acclimatement. genesis = pro-ducere. s. gr. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. s. a. Adi]ia a. adj. [Lat.a. s. scade rapid pH-ul urinar. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. / acclimation. g. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. *A. Uneori este utilizat ca sin. `n func]ie de acidul eliminat. septicemii [i pleurezii. ACIN.). a . -tis. ACINEZIE. pe un fond de *seboree. [Gr.

/ acryla-mide.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. ACRILAT. de la plassein = a forma. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. în ge-neral spontan\. ACRODOLICOMELIE. sphyzein = a pulsa. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. -onis. hipertelorism. s. s. 2) A. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. f.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. 5) A. cu aplatizarea late-ral\ a capului. f. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. V. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. / acrocéphalo-syndactylie. de la plassein = a forma. fric\ de locuri situate la în\l]ime.). membru. pentru acomodare (v. f.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. condrodistrofie fetal\.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. f. / acholurie.priv. genesis = producere. Al\turi de acesta se disting. s. s.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. / acorea. [Gr. f.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. toxic\. vârf. tip II sau sindrom Car-penter (v. s. f. s. s. -ozã.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. acer = acru. ACNEIFORM. de la a = priv. s. / acroerythrosis. gr. / acrylate. tip III sau sindrom Sakati. accomodation.: erup]ie a. f. ACRODISPLAZIE. ouron = urin\. dak-tylos = deget.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. kephale = cap. a modela. Se disting dou\ tipuri: 1) A. s. akron = extremitate. / acropho-bia. infantil\ (v.priv. vârf. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. / acro-asphyxia. akron = extremitate. Se vindec\ f\r\ sechele. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate.. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie.. f. sindrom Pfeiffer). hiperten-siune). / acrocephalosyndactyly. [Gr. / acrodermatitis. în în\l]ime. dificil. / acrodolichomely. s.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor.priv. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. [Gr. 2) A. dys = greu. ais-thesis = senza]ie. f. tip IV (v. / acroésthésie. daktylos = deget.). syn = împreun\. a . sindrom Waardenburg). s. f. ke-phale = cap. f. f. de la gennan = a produce. a.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. / a-crodysplasia. akne . mai ales ale mâinilor. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. gr. "nas `n [a"). Var. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. / acrocephalopoly-syndactyly. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). / acrylamide. tip II (v. ACRILAMID|. secundar\ administr\rii unor medicamente. Ex. a . sin. f. / acrodynia.. f. s. s. akron = extremitate. s. f. khondros = cartilaj. Au fost descrise trei tipuri de a. f. / acrocyanose.: sindrom Langer-Saldino (v. tip I. vârf. -idã. ACROESTEZIE. a. f. akron = extremitate. akron = extremitate. lat. / acro-cyanosis. cifoz\. s. / acholuria. s. / acholie. / acrodolichomélie. / acrodysostose. membre scurte [i groase etc. / acrodermatite.priv. eritematopapuloas\ infantil\ (v.: boal\ Kauf-mann. / acro-asphyxie. Descris\ [i ca boal\: a. plasis = modelare. [Gr. vârf. f. m. s. ACROERITROZ|. f. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. akron = extremitate. sindac-tilie. ACRODINIE. khole = bil\.] Absen]\ congenital\ a pupilei. / accommodation. [Gr. [Gr. [Lat. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. de la accommodare = a se adapta. tip II. ACRODERMATIT|. acer = acru. akron = extremitate. vârf. a modela. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor).] Durere la nivelul unei extremit\]i. sin. 109 . s. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. a .] Sin. cu transmitere probabil autozomal dominant\. a. s. [Gr. am-moniakon = sare de amoniu. / acrodysplasie. A. boal\ Hallopeau). khole = bil\. / acrophobie. f. f. [Gr. a. akron = extremitate. boal\ Parrot. a . caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. consecutiv\ vasodilata]iei. boal\ Selter-Swift-Feer. denumi]i [i rezine acrilice. 3) A. astenie. akron = extremitate. sau akhne = t\râ]e. f. [Gr. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. ACOLURIE. s. melos = extremitate. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). m. / achondroplasie.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. intoxica-]ie cu mercur.). Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. sc\dere a temperaturii locale [i durere. forma = form\. vârf. vârf.c\dere las\ cicatrice.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. akron = extremitate. s. f. dolikhos = lung. acrocefalopolisindactilie. rozacee sau *cuperoza. s. s. / acrinia.. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. / acrocé-phalopolysyndactylie. syn = împreun\. s. sindrom Chotzen). ACONDROGENEZ|. f.).: 1) A. s. hipo-plazie a maxilarului superior. ACONDROPLAZIE. s. s. ale faciesului (exoftalmie. ACROCEFALOSINDACTILIE. [Gr. O serie de a. a. ACROCIANOZ|. akron = extremitate.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\.: boal\ CrocqCassirer (v. adj. phobos = fri-c\. ACOMODA}IE. dys = greu. / acholia. f. odyne = durere.: sindrom Grebe (v. / ac-commodation. s. s.: *boala Brailsford. hyle = materie. a. s. dificil. erythros = ro[u. derma. kephale = cap. s. ACROFOBIE. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. Sin. -itã. f. cronic\ atrofiant\ (v. Este acompaniat\ de prurit.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. manifestat\ prin *acrocianoz\. f. / acrylate. *sindromul Lan-ger-Giedion. / acrodysostosis. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. [Lat.: boal\ Feer. s. / acroérythrose. boal\ Apert-Crouzon). [Gr. f. s. [Gr. tip V (v. a . adj. Termen vag. [Gr. kyanos = al-bastru. / acrocéphalie. [i acrocefalosindacti-lie. *sindromul Giedion. f. / acorie ou acorée. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane.). Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. 3) A. neo-natorum. boal\ Swift. ACRINIE. ACOLIE. a . f. [Gr. akron = extremitate. a ochiului. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. *boala Thiemann. continu\ Hallopeau (v. nanism micromelic incompatibil cu via]a. s. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. polys = mul]i. [Gr. f. 4) A. [Lat. ACRODISOSTOZ|. kore = pupil\. s. f. plasis = modelare. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert.. f. virus neurotrop. / acneiform. / achondrogenesis.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. sindrom Gianotti-Crosti). f. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). f.). ACORIE. f. / achondrogenèse. cu transmitere au-tozomal dominant\. f. [Gr. s. vârf. ACOMODARE. f. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. asphyxia = oprire a pulsului. f. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. s. -ozã.). caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. s. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). f. Boal\ grav\.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. Baza craniului este de asemenea deformat\. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. Sin. f.] *Fobie.. [Gr. s. boal\ Pick-Herxheimer). tip III (v. sensibilitate. akron = extremitate. ACROASFIXIE. Var. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). -atos = piele.. / acro-cephalia.priv. [Gr. / acro-(a)esthesia.] Modificare. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. -ozã. osteon = os. profesional\. krinein = a separa de. f. ACROCEFALIE. s. s. / acrinie. a regiunii occipitale. / acrodynie.: acomoda]ie. s. s.. 2) A. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. hyle = materie.priv. frecvent mortal\. [Gr. s. [Gr. `n prezent considerat\ a. khondros = carti-laj.] Sare sau ester ale acidului acrilic. / acnéiform. tip I. form\ neletal\. / achondroplasia. tip I sau sindrom Noack.

ACROMATOPSIE. [Gr. impulsiv [i violent. s. lat. `n boli ca diabetul. -inos = raz\. mai rar pe cele ale membrelor superioare. s. / acrome-lic. Dac\ este nocturn\. / achromate. aktis. m. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. / acrokeratosis. [Gr. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. s. polimeric\ sau filamentoas\ F. ACROOSTEOLIZ|. s. / acropathie. / actin. mastos = sân. / acro-ostéolyse. adj. albinism. f. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. f. / actinite.: acromatopsie (v. [Gr. s. adj. / achromatopsie. fie c\ acestea sunt aparent autonome. f. -inos = raz\. d\ actomiozina. / acroparesthalgie. f. f. / acropachie. / acro-micria.] Extremitate a spinei omoplatului. ACROSINDROM. deci la adult. akron = extremitate. survine pe nea[teptate. ACROMELIC. f. s. ACROPARESTALGIE. f. vârf. osteoliz\). adj.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. -atos = culoare. aisthesis = senza]ie. f. aktis. megalos = mare. a fost identificat\ [i în *citoschelet. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. dromos = curs\.priv. akron = extremitate. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. [i tab. ACROPOIKILOTERMIE. mikros = mic. Termenul de a. keras.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\.] Inflama]ia mamelonului. ACROMAT. / acropoikilothermy. participiul trecut de la agere = a ac]iona. [Gr. akron = extremitate. -atos = culoare. khroma. / acroparesthesia. s.) V. A. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic.] Sindrom *sine mate-ria. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. / actinodermatose. akron = extremitate. NA: acromion. akron = extremitate. s. u. s. -atos = piele. [Gr. osteon = os. ACROMICRIE. / acroparesthésie. ACROPATIE. f. derma. [Gr. vârf. s. ACTINODERMATOZ|. const.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. s. akron = extremitate. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. V. f. Clinic. -ozã. s. [Gr. cât [i pentru c\ este sin. s. ultraviolete [i infraro-[ii. -atos = piele. s. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. mamel\. [Gr. hipercalciurie. lâng\. ACROMAZIE. aktis. variat. s.).] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. / acromion. m. negru [i nu-an]ele intermediare. concurs. -inos = raz\. a.ACROKERATOZ|. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. algos = durere. s. s. / actinique. f. s. a . V.: albinism (v. -atos = culoare. vârf. megas. keratos = corn. f. f. ACTH / ACTH / ACTH.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. ACTINIT|. ac-tum. m. f. f. para = dincolo de. [i discromatopsie. / acromion. rater = a rata. s. accidental în comportamentul normal al unei persoane. n. / acropachy. aceasta duce la *gigan-tism.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. ACROPAHIE. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula. akron = ex-tremitate. f.priv. [Gr. adj. ACT RATAT / act manqué / faulty act. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase.] Denume[te un comportament brusc. metabolice (diabet. aktis. vârf. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane.: sindrom Denny-Brown. f. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. a . ACROZOM.] *Parestezie a extremit\]ilor. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. / actine. par]ial cu *acropatie. / acroosteolysis. melos = mem-bru. [i boal\ Bureau-Barrière. care apare la sexul feminin. cutis = piele. [i lucit\. f. [Gr. [Gr. [Gr. / acromicrie. / actinocutitis. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. ACTIN|. A. akron = extremitate. s. f.. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. -itã. [Gr. / acropachyderma. s. pa-khys = gros. derma. soma. s. -atos = cu-loare. / actinic. sensibilitate. reprezint\. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. ACROMEGALIE. / acropathy. A. ACTINIC. para = dincolo de. syndrome = drum `mpreun\. adj. dar în general favorabil\. Ex. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. f. / acropar(a)esthalgia. / acrokératose. / achromate. f. ACROPARESTEZIE. s. poikilos = felurit.). se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). f. `n general. / acrosyndrome. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. es-te relativ impropriu. s. akron = extre-mitate. A. [Gr. [Gr. V. A. [Gr. / a-chromatopsia. [Gr. s. la femeie dup\ 40 de ani.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. therme = c\l-dur\. f.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. s. [Gr. -itã. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. aisthesis = senza]ie. fr. / achromasie s. [Gr. khroma. sau secundar. drum. ACROPAHIDERMIE. Sin. îndeosebi. prin trecerea la act. f. akron = extremitate. s. aproximativ. f. exis-tând sub dou\ forme: a. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. f. [Anglicism care poate fi tradus. logos = [tiin]\..] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). s. s. de obicei. vârf. ACTINOLOGIE. / acropachydermie. / acrosome. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. / acro-mastitis. Combi-nat\ cu *miozina. s. lâng\. | 110 . rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. lysis = distrugere. r. s. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. s. ACTING OUT.] 1) Studiul energiei radiante. opsis = vedere. V. / peripheral vascular disease. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. A. engl. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. s. [Gr. s. khroma. atât etimologic. -inos = raz\. s. s. f. / actinic dermatitis. [Lat. [Gr. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. de la syn = `mpreun\. [Gr. f. / achroma-sia. akron = extremitate. endocrinol. a . `nso]it\ de durere. A. Sin. f.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. / acropoïkilother-mie. sensibilitate. superior sau inferior. A. -atos = corp. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. A. -ozã. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. akron = extremitate.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). akron = extremitate. ACROMASTIT|. f.] Constituent proteic al mu[chiului. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. ACROMION. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. f. lepra sau alcoolismul. [Gr. vârf.). akron = extremitate..] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei.] Abrev. localizat\ la nivelul mâinilor.: sindrom Bazex (v. vârf. pathos = boal\. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.: conjunctivit\ a. heliodermit\. -inos = raz\. este cel mai frecvent par-]ial\. f. de la lyein = a distruge. o. denumit\ boala Thévenard.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. / acro-megaly. hiperfosforemie). / actino-logy. s.priv. pakhys = gros. adj. akron = extremitate. / acromastite. n. khroma. aktis. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". / acromélique. m. f. a .] Referitor la ac]iunea luminii.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. omos = um\r. de la thermos = cald.priv.: acromazie. s.. [Abrev. fotodermatoz\.] Sin. fracturi spontane. / actinologie. f. [Gr. / acrosome. A. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. Sin.] Sin. / acromégalie.

Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. [Lat. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. / activation. ACTIVARE.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. s. myketos = ciuperc\. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. [i agere = a ac]iona. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. f. 2) A. isra-eli. 10) A. f. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). f. n. 3) A. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. 12) A.: molecul\ activat\ sau a. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. mykes.] (Substan]\) care. ACTINOMICOZ|. f. *saprofit al cavit\]ilor naturale.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. / acto-graph. ACTIVINE. f. [Lat. împotriva for]ei gravita-]iei . IgD). [Lat. a unei structuri sau func]ii. ACTOGRAF. / activines. -inos = raz\. Ex. -inã. aceast\ a. 4) Eficient. 2) A. aktis. 5) A. 5) Într-un sens mai larg. f. A. pl. aktis.: c\rbunele a. Danielopolu. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. f.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. mediaz\ procesul de *activare. / actinothérapie. s.: A. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. cu sau f\r\ transformare chimic\. f. 6) A. se exercit\ indirect.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. f. A. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. Se disting trei a. pe tegumentele expuse la soare. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. mutagen\ . [Gr. -is = re]ea. / ac-tinotherapy. / actinomycine. / active. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. f. [Gr. [Lat. A. -ozã. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. [Lat. care abcedeaz\ în puncte multiple. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. B. catalitic\. f.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. adesea toxic. 9) A. -inã. [Lat. pl. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. / actinoréticulose. -trice. v. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. 6) A. / acti-nomycosis. [i A. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. În mod particular. cumulativ\ . / activité. producerea enzimelor de degradare. Ex. bactericid. / acto-myosin. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. / activity. foarte diverse: 1) A. 7) A. 2) În fiziologie. optic\. f. V. 7) A. / activator. aktis. agent al actinomicozei bovine. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. ACTIVITATE. mykes.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. activus = care ac]ioneaz\. mys. metron = m\-sur\. v. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. / Actinomycetales. [Gr. activus = care ac]ioneaz\. -inos = raz\.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. unei surse radioac-tive. s. de inhibare a germenilor. ACTOMIOZIN|. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. 11) A. nervoas\ superioar\ (a. -inos = raz\. / action. la nivelul gonadelor. / actinométrie. multiple: 1) A. activus = care ac]ioneaz\.ACTINOMETRIE. -onis = ac]iune. ACTIVATOR. aktis. AC}IUNE. / action.: boal\ Rival-ta. / activateur. nespecific\ . îndeosebi de cele gonadotro-pe. Mycobacterium). [Gr. dup\ D. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate.). muscular\ (în direc]ia gravita]iei .] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. lat. de la agere = a ac]iona.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. cea mai cunoscut\ fiind a. therapeia = tratament. Sin.: *a. Actino-mycetaceae (v. în cantitate mic\. [Gr. -inos = raz\.dinamic-pozitiv\). f. f. Dup\ acest contact. muta]ie. s. aktis. adj. gr. / actinic reticuloid. myketos = ciuperc\.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. ACTINOMICOM. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. s. -inos = raz\. s. galbene de *miceliu fragmentat. etajelor superioare ale sistemului nervos). de la agere = a ac]iona. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. care poate pro-voca la om *actinomicoza. mykes.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. s. [i fototerapie. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. care va stimula. mykes. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. s. [Gr. 111 . frecvent în cadrul *actinomicozei. a-naerobe. de la therapeuein = a `ngriji. ACTINOMICETE. [Gr. s. bovis.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. v. [Lat. m. aktis. 2) Sin. / Actinomycetes. limfocitelor B [i T. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). f. referitor la un medicament. f. actus = mi[care. s. f. de la agere = a ac]iona. complement. ACTIV. / actinomycose. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. Puroiul con]ine granule mici. 4) A. pl. aktis. -inos = raz\. s.). reticulum. f. 4) A.efectul puternic. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. f. c. myketos = ciuperc\. 8) A. bactericid\. m. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu.: activat (ca rezultat al *activ\rii). Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. bacteriostatic. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. Ex. -inos = raz\. bacteriostatic\. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. s. A. Ex. / activation. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. -inã. latent pân\ în momen-tul a. Streptomyces). Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. my-ketos = ciuperc\. m. ultraviolete [i infraro[ii. la nivelul acestora din urm\. ACTINORETICULOZ|. exercitat\ de c\tre unele metale. f. -inos = raz\. vizibile cu ochiul liber. / activins. / acti-nometry. s. s. prezente în sânge. [Gr. 5) A.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. molecular\). f.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. / actographe. s. / actinomycome. n. / ac-tinomycoma. a pune `n mi[care. o-ligodinamic\. s.dinamic-negativ\. adj.. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. adj. s. / ac-tinomycin.). Ex. -oma. s. ACTINOTERAPIE. ACTINOMICIN|. / actomyosine.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.a unui medicament asupra structurilor vii. s. secretate de celu-lele antehipofizare. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. catalizator. al ultimei doze dintr-un medicament. myketos = ciu-perc\. dim. -ozã. s. aktis. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. / actif. s. de la rete. de la agere = a ac-]iona.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. masei . -inos = raz\. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. activus = care ac]ioneaz\. s. aktis. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. my-ketos = ciuperc\. cu tot efectul toxic. anti-epi-demic\. s. Exist\ mai multe forme (A. n. 3) A. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. pl. s. aktis. Ca urmare a acestui contact.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. A..] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. devin func]ionale. C etc. Ex. myos = mu[chi. farmacodinamic\ . s. s. f. cuprind dou\ specii: A. s. bioelectric\ a unei celule. mykes. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. -inos = raz\. actio.). [Gr. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. v. s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. de la agere = a ac]iona. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. activitas. C. graphein = a scrie. V. adj. -ive. mykes. [Gr.

gustativ\. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. din lat. a purta. / adductor. ADDUCTOR. Efectele a.: câmp a. 13) A. adactyly.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. du-cere = a duce. 2) Ceea ce priv. la om. deci. / adamantinome. de la ad = spre.: unde a. -os = gland\.: ameloblast (v. s. de la karkinos = rac. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. Ex. desemneaz\ supravie]uirea.).a. m. ADENILATCICLAZ|. s. -inã. / acoumetry. fibra = fibr\. a. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. / adenocarcinoma. aden. ac]iunea a.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. / tinnitus. de la aptus = apt. vizual\. s. ACUT. n. aiguë. (din unele boli cronice). s.). conduct. m. s. s.. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\.] Absen]a congenital\ a degetelor. pl. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. ADAPTATOR. s. adj. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. m. / acupuncture. sau acutus = ascu]it. Sin.). adj. [Lat. / acouphène. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. este de 30 % pentru proteine. s. s. [Gr. s. în raport cu una surd\. În tubii colectori renali exist\ patru a. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. ducere = a duce..: fibroadenom (v. în particular. akoustos = auz. f. / acute. ca r\spuns la schimb\rile mediului. 2) Sin. ADENIT|. s. f. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. pentru orientali. d. *sindrom Ménière). s.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. cu toleran]\ (v. f. s. la întuneric . Ex. auditiv\. [Gr. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. s. -itã.. Acest surplus caloric m\soar\ a. s. v. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. daktylos = deget.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. -os = gland\.opsonic\. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. acutus = ascu]it.] Sin. gr. crescând metabolismul bazal. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. În practic\. ADENIN|.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. s. a . [Gr. f. / adénine. de la akouein = a auzi. 4) A.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. ADAPTARE. m. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). adactylism. f. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). / adactylie. sunt in-terpretate diferit. [Lat. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. substan]\ dur\. f.priv. / adenine. pasaj. s.: cronic. ADENOCARCINOM. / adaptateur. din lat. ACUITATE. genetic\ . s. s. s. utilizat ca sin. f. f. Se observ\. -oma. / adduction. / adenitis. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. ACUMETRIE. karkinoma. adducere = a duce spre. aso-ciat\ biomembranei. akouein = a auzi. / adduction. f.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. Câteva tipuri de a. a adapta. hepa-tom. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative.). se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. / adénofibrome. b) a. [Fr. s. de la ad = spre. tactil\. -oma. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal.: zgomot auricular. În a. f. m. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. adaptare = a potrivi.. [Lat. ADACTILIE. lat. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. acutus = ascu]it. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. alveolar. f. / acuity. n. adj. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. ADAMANTOBLAST. [Gr. / adénocarcinome. din o]el sau din metale pre]ioase.: a. f. pl. [Lat.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. adamas. f. A. [Lat. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. / adamatoblast. f. adducere = a duce spre. s. ADENECTOMIE. f.. -dinis = obicei. A. ADDUC}IE. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. smal]. / accoutumance. Alte exemple de a..a. / adénoblaste. blastos = germen. cancer. Cata-bolismul s\u conduce. [Gr. s. f. / a-coustics. s. [Lat. aden. s. metron = m\sur\. / acuité. m. s. fenotipic\ . / adaptor. a.: limfadenit\ (v. s. Sin. scotopic\.). d. / acoustique. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. Ex. v. accoutumance = obi[nu-in]\.] Fran]u-zism nerecomandat. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. muta]ia genei a. a purta. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). s. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. aden. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. V. ca ureea. acus = ac. ochiului: a) a. s. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. m.] Sin. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. / acu-puncture. s. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). [Fr.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. ACUSTIC|.. / ade-noblast. [Gr. s. -antos = diamant. / aquaporins. ADENOFIBROM. de la pungere = a `n]epa. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food.] Sin. f. altor organe de sim]: auditiv\.). consuetudo.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. Astfel. a. adj. f. ACUTUMAN}|. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. / adamatoblaste. traumatisme ale urechii medii. / acoumétrie. Enzim\ intracelular\. n. m. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. in-tens\. / a-denofibroma. s. renotrofic\ . niciodat\ ereditare. s. m.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. ADAMANTINOM. -antos = diamant. blastos = germen. Rezult\ c\ a. aden. opsoni-ne. n.). substan]\ dur\. / adaptation. s. Ant. s. termenul a. ADENOBLAST. ACVAPORINE. efectele a. f.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. ektome = exci-zie. s. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). [Gr. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. În general. / aden-ectomy. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. f. [Gr. / aquaporines.. smal]. s. / adducteur. la lumin\ . 3) A. punctura = în]ep\tur\. ACUPUNCTUR|. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. adamas. / adactylia. m. f. în timp ce pentru occidentali. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. ereditar\. 14) A. acuité.: ameloblastom (v. În prezent. [Gr. la *acidul uric. d. prin selec]ie natural\. adj. f. 2) A. / adaptation. s. s. n. de *diabe-tul insipid. în cadrul unei popula]ii date. În acest caz. aqua = ap\.: *rezisten]a la medica-mente). la nivelul ficatului. Ex. f. / adamantinoma. a. f. f. adaptare = a potrivi.: adenoidec-tomie (v. aden. / adénectomie. / ac-quired tolerance.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. phainein = a p\rea. s. s. se nume[te [i a. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. A.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. / aigu. -os = gland\. Astfel. akouein = a auzi.e[te func]ia auditiv\. [Gr. nerv a. poros = por. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. -os = gland\. [Lat. s.: epiteliom coloid (v. s. adj.] 1) *Abla]ia unei glande.] Sin. de fenomenele de a. 112 . f. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. [Gr. ACUFEN|. -os = gland\. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. 2) O durere vie.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. / adénite. Cauze posibile: *ceru-men. s.

/ adénogramme. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. -os = gland\. [Gr. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. -oma. -oma. / adenohypophysis. ADENOMEGALIE. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional".) sau a unui ganglion (]esut a. -os = gland\. f. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. / adhesins. Sin.). structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. În afara pneumoniei copilului. virus = venin.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. pathos = boal\. ADENOZIN 3’. aden = gland\. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. se consider\ c\ ar induce. s. -os = gland\. m. adenite mezenterice. D-riboza.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. [Gr. aden. sarkos = carne. Ex. / ade-nomatosis. gramma = înscriere. ADEZINE. ADENOLIPOMATOZ|. f.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. -os = gland\. În consecin]\.: semn Virchow-Troisier (v. / adénoïdien. / adénoïde. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. adenoidi-te.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. t. hypo = sub. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy.5’-monophosphate. s. uneori metastazeaz\. -os = gland\. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. f. s. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. Sin. / adhérence. vilos. f. -ozã. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. s. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH.] Sin. [Lat.: acid adenozintrifosforic (v. eidos = form\. ADENOIDECTOMIE.). aden. s. [Gr.K+ / Na+. NA: adenohypophysis. pot fi congenitale sau cicatriciale. malign. / adenoiditis. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. haerere = a fi prins). [Gr. ektome = excizie. keratoconjunctivite epidemice. lipos = gr\sime. V. 5) A. ADENOMIOM. / ade-novirosis. myos = mu[chi. / adeno-pathy. / adeno-virus. ATP. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. Normal. polip al mucoasei intestinale. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. f. dar [i cu malignitate local\. s. 2) A. / adenomectomy.K+ adenosine tri-phosphatase. / adenoma. otrav\.: adenocarcinom (v. s. f. sarx. axilei [i canalului inghinal. -os = gland\. s.K+ / adénosine triphosphatase Na+. s. aden. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. [Gr.). s. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne.). O serie de a. 2) A. sin.). ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. ADENOVIROZ|. [Gr. [Gr. -ism. s. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic.). care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. ADENOTONSILECTOMIE. f. bronhopneumopatii. 3) A.: 1) A. hipofizare. ADENOVIRUS. s. f. -os = gland\. s. maligne. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. s. f. [Gr. A. aden. mys. fibrila]ie auricular\. abandonat\. 1821-1902. -enne.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. n. -itã. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. -onis = alipire. [Lat.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. / adenoidectomy. s. la unele specii. Sin. m. vegeta]ii a. aden. ektome = excizie. s. adj. m. 113 . ADEREN}|. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. mys. mai nou. ADENOID. 2) ~n prezent: a. s. lat. / ade-nomyoma. -os = gland\. otrav\. -oma. ADENOZIN|.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. bron-[ic. ADP. -inã). f. f. ADENOHIPOFIZ|. eidos = form\.ADENOGRAM|.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. -os = gland\. / a-denogram. aden. tumori nodulare circumscrise. lichidul ud\ vasul. detec-tat\ prin tu[eu rectal.: endometrioz\ (v.: pomp\ de sodiu (v. -os = gland\. [Gr. / adénoïdectomie. [Gr. uterus = uter. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. [Lat. / adénovirose. m. / adénomégalie. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. / adenolipomatosis. f. adj. ek-tome = excizie. gr. apoi la Berlin.: *facies a. lat.5 [i 2 cm. tonsillae. [Gr. hipofiz\. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. aden.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. s. f. care au dimensiuni între 0. procentul unei a. / adenosine. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. 1) Denumire veche. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. megalos = mare. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. f. eidos = form\. -os = gland\.] Extirpare a unui *adenom. s. pl. s. aden. [Gr. -ozã. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. -oma. / adenotonsillectomy. Sin. [Gr. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. myos = mu[chi. / adénosarcome. f. cu evolu]ie lent\. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. -ozã. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). 2) *Limfadenita. f. / adénolipomatose. s. [Gr. adhaesio. ADENOPATIE. -oma. / adhesion. s. lat. adhaesus = alipire. n.] V. / ade-noidism. lat. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. [Gr. m. aden. aden. -oma. / adénoïdite. ADENOIDISM.: boal\ Plummer. traheobron[ite febrile. aden. ADEZIUNE. f. aden. ADENOMECTOMIE. -os = gland\.: imunoaderen]\ (v. / adénovirus. s. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. / adhesines. / adénoïdisme. s. aden. f.: a. 1858-1940. Sin. s. / adénomyome s. megas. ADENOM. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. s. aden.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. / adénomectomie.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. / adénotonsillec-tomie. aden. s. f. s. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. s. ADENOIDIT|. imu-nologice. [George Blumer. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -os = gland\. la adul]i.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus.). AMP ciclic. / adhésion. s. s. da-c\ for]a de a. eidos = form\. ADENOMATOZ|. / adenoid. f. A. procese de maligni-zare. / adherence. ADENOSARCOM. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. s. s.: AMP ciclic (v. haerere = a fi prins. f. -os = gland\. / adénohypophyse. AMP. f. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. f. haerere = a fi prins). 4) A. profesor la Würtzburg. anatomopatolog german. / adénopathie.] Sin. În mod normal.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. eidos = form\. [Gr. s. maligne cre[te cu vârsta. -os = gland\. [Gr. -os = gland\. / adénome. n. -arum = amigdale. sebaceu. physis = cre[tere. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. aden. este mai mare decât cea de coe-ziune. [Gr.: epiteli-om a. `n mod autonom. / adénomatose.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. aden. / adenosarcoma. s. adj. ADENOIDIAN. medic american. s.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. A. f.. f. de la phyein = a cre[te. Ex. n. f. prostatic. Sin. f. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. f. n. m. virus = venin.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. pl. În general. Ex. f. s. / adenoid. -ozã. / adénosine. -os = gland\. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. s. -os = gland\. s. constând în prezen]a a. / adenomegaly.). A.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric.). [Gr.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. adj. aden.

a petici.priv. în ge-neral în cantit\]i mici. [Lat. din ]esu-turi.). 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. -dipis = gr\sime.plachetar\. 2) A. s. f. la animale de experien-]\.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. ADIADOCOKINEZIE.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. adeps. f. / adjuvant. adeps. gr. de tip ginoid . f. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. [Gr. f. f. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . ADIPOZ|. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. f. / adipocere. `ntârzie descompunerea cadavrului. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. s.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. consecin]a insuficien]ei pituitare. complet Freund. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. f. s. V. sunt. cu debut în copil\rie. adiadocokinesis. / adipocyte. alimentarius = alimentar. incomplet este identic cu forma complet\. additum. / lipostat. boal\ Westphal). haerere = a fi prins). 2) Care are propriet\]i de a. f. mastos = sân. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. / adiposity. se disting: 1) A. de la kinein = a mi[ca. n. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. se deosebesc mai multe forme. / adipsia. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. ADIPOGENEZ|. [Lat. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. -e. f. / adiposité. s. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. Mai frecvent\ la femeie. / adiposis.. grave-wax. f. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. Sin. adeps. s. a . cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. În acest caz. [Lat. -ozã. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. hipofizar\. cu *adipoz\. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. de la istanai = a plasa. / adipose. [Gr. cu *adipozitate. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. -dipis = gr\sime. [Gr. administrat concomitent cu un antigen. / adipomastie. cera = cear\. f. diadokhos = care succede. a . ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. [Jules Freund.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. / adiadocokinesia. a face s\ ]in\. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic.: adeziune plachetar\. s. diastole = dilatare.] Hipertrofie difuz\. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. V. Sin.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. s. ca [i fenomene miotonice. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. con]inând micobacterii (ex. s. unele cardiomiopatii. / adipo-mastia. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. [Lat. / adipsin. -dipis = gr\sime. -inã. s.în jurul bazinului. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. f. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. Alteori. 3) A. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. dipsa = sete. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. -dipis = gr\sime.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. bacteriolog american de origine maghiar\. ADN / ADN / DNA. f. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. f. s. kytos = celul\. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. adj. s. / adipocire. Localizare: la *eucariote. [Lat. [Lat.: adezivitate plachetar\ (v. A. [Lat. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. gr. cu fixarea la o idee sau un sentiment. f. f.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment.). pentru facilitarea conserv\-rii. a . Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\).în jurul centurii scapulare. n. [Abrev. A. s. plaquette..: sindrom Gam-storp. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.priv. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). s. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. de tip android . de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. Utilizarea aditivilor. neurolipoma-toz\. A. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. cel mai frecvent. ADIPSIN|.] Absen]a senza]iei de sete. n. se nu-mesc dezoxiribonucleotide.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. cardiac\ . / adiadocokinézie.). Sin.. cerebra-l\. ADIASTOLIE.: boal\ Dercum. ADIPOSTAT. Sin. / adipogenesis. adeps. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. / adipsie.). Cel mai r\spândit este a. adeps. f. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. a . care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. printre care: 1) A. A. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. ADIPSIE. f. ADIPOCEAR|. bolnavului de *e-pilepsie. adeps. s. de la acid dezoxiribo-nucleic.] Termen considerat adesea sin. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). / adynamie.] V.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. s.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a.. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. [Gr. / adiastolie. / adipocyte. hepatic\ . ad-juvant.. 2) Adiposis dolorosa (v. / adiastole. de la diastel-lein = a l\rgi. m.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. iar insu-lina apare ca factor reglator.. s. Nu apar tulbur\ri senzitive. Ex. s.priv. s. -dipis = gr\sime. Unit\]ile consti-tutive ale ADN.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. m. de obicei prin efecte paleative. s. s. -dipis = gr\sime.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. mamel\. `n absen]a oxigenului. -dipis = gr\sime. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. ADJUVANT.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. intervine în *he-mostaza fiziologic\. p.: a. f. s.] Sin. / adipostat. amiloidoz\.] 1) Preparat care. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. ADIPOZITATE. dar nu con]ine micobacterii. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). ADINAMIE. a. fr.: lipogenez\ (v.priv. hemocromatoz\. gr. s. [i agregare a plachetelor. adeps. ADIPOCIT. In-tervenind în bilan]ul energetic. s. La normali. m. din olandez\ plaken = a cârpi. A. endocardit\ fibroplastic\. îndeosebi a conservan]ilor. = alipire.. / adjuvant. ADIPOMASTIE. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism.: adezivitate plachetar\ (v. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. s. adj. termoreglare. 18901960. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. [Lat. care este un polinucleotid. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. / adipsine. kinesis = mi[ca-re. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. -dipis = gr\sime. comisur\ mijlocie. f. de la gennan = a produce. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. / adynamia. 4) A. [Lat. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. d. Sin. statikos = care opre[te. suspendate în faz\ uleioas\. adhaesus. s. A. gr. adiuvans. [Lat. [Lat. adeps. tuberosa simplex. dynamis = for]\.: comisur\ cenu[ie. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. 2) A. sin. s. genesis = producere. participiul trecut de la addere = a ad\uga. / adipogenèse.

n. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. Cele mai importante trans-form\ri în a. -ale. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. f. variaz\ în func]ie de sex. A. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. gr. V. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. iar a. [i vârsta adult\. Vârsta de apari]ie [i durata a. -is = ri-nichi. ad = aproape de. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. pentru alfa-adrenergic (v. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. a. din sistemul nervos simpatic.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. ADRENERGIC. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. / adrénergie.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. adic\ secven]a. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar.). endocrinol. Exist\ trei ADN polimeraze (I. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. Uneori. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. gr. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. puberty. [i tab. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. f. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA.: ADN hibrid (v. În plus. Sin. care sunt prezen]i în *ADN genomic. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. La nivelul sinapselor. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. din genera]ie `n genera]ie. f. -is = rinichi. ar putea bloca gene vitale pentru celule. -is = ri-nichi. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. ADOLESCEN}|. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager.. ren. V. f. ~ntre diviziuni. [Lat. pe care o continu\. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. din punct de vedere medical prezentând interes. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. cu *simpaticotonie. α-ADRENERGIC. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. -aux. ADRENALIN|. Moleculele de ADN r. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. este un hormon de *stres. / adrénaline.: ADN himer\. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. III). dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic.*cromozomii. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. / adrénal. s. adj. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. Var. / adrénergique. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. prin secven]area ADN. Var. În prezent. se încheie la vârsta de 25 de ani. adj. cu rol în *sindromul general de adaptare. lâng\. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. [i ADN metilare. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. lâng\. ADRENAL. mediu socio-economic. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. ADN recombiné / recombinant DNA. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. ad = aproape de. ad = aproape de. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular.] Care se refer\ la glandele suprarenale. -inã. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. ren. ergein = a lucra. Pe de alt\ parte. Ca urmare. Ca urmare. s. Abrev.). const.. [Lat. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i.). [Lat. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. sunt de ordin psihologic. adj. / adrener-gy. -is = rini-chi. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). Unii autori consider\ c\ a. proprietate denumit\ complementaritate. determin\ con]inutul informa]ional. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. m. a. lipsit\ de *introni. a se dezvolta.: ADNc. ADRENERGIE. ADN s. s. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. deci. s. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. pentru beta-adrenergic (v. Crick [i Wilkins. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. dup\ diferen]ierea celulelor. β-ADRENERGIC. adolescere = a cre[te. II. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). cât [i la diferite tipuri celulare. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. / adrena-line. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. accelereaz\ ritmul cardiac. DCI: epinefrin\. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. termenul este utilizat ca sin. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. Totodat\. V. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. f. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. dup\ o *clonare prealabil\. / adolescence. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. a. de asemenea. s. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. atât la celu-lele embrionare. s. lâng\. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. III. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. adj. [Lat. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. f. Foarte probabil. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ad = aproape de. ras\ [i condi]ii geografice. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. [Lat. s. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. / adrenergic. necesar\ lucrului mus-cular.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. / ado-lescence. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. A. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. lâng\. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. s. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. 115 . Sin. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat.. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. ADN având o configura]ie de superhelix. vasculari. ren. ergein = a lucra. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. excesul de ADN m. / adre-nal. ren. [i ADN metiltransfe-raz\. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari.

este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\.: corticotrofin\ (v. [Lat. dificil. AER CURENT / air courant / tidal air. nu-tri]ie. [Lat. de la lyein = a distruge. bron-[ite. s. / aérophobie. Sin.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. / adres-sins. nutri]ie. n. AEROGASTRIE. s.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. gr. / adrénocortico-ïdes. / adrenocorticoste-roids. a. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. s. mobili. f. s. gr. a . [Lat. gr. Speciile A. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). / adrénocorti-cotrophine. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei.: volum rezidual (v. [Lat. [Lat. ADRENOPRIV. / aphagie. ren. mai mult sau mai pu]in accentuat\. s.priv.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie.] Sin.. adj. AEROCOLIE. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. / aphasia. adj. / aérogastrie. cât [i cea motorie ale creierului. AFAGIE. lâng\. *agrafie). adj. / aerosol therapy. -ale. Sin. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. ADRENOCORTICOSTEROIZI.] 1) Fi-xare. lâng\. scrisului sau sem-nelor. -eris. -os = aer. -os = aer. / adrénoprive. cortex. s. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. depinzând de acesta. -icis = scoar]\. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. AEROTONOMETRU. -is = rinichi. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. deci a principalului factor al *acomod\rii. / aphakia. / air. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. / adressines. f. V. / aérophagie. -is = rinichi. [Lat. / aérocolie. / adventice. / aerotonometer. adrenergic blocking agent. -eris. privus = lipsit de. A. s. Sin. -os = aer. s. f. ADVENTICE. adj.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. f. m. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. -os = aer. gr. ioni. gr. / adventitia. f. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. ad = aproape de. [Lat. aer. -icis = scoar]\. / aeropha-gia. [Lat. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. / aérosol. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. s. s. f. s.ADRENOCORTICAL. ad = aproape de. phagein = a mânca. a bea. n. aerosolterapie. aer. s. phasis = cuvânt. [Gr. gr.: corticosteroizi (v.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. Într-o formulare general\.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. s. / adsorbate. f. m. lâng\.priv. unde se acumuleaz\. / adsorption. Ulteri-or. m. limi-tat\ la uitarea. posttrau-matic\ sau congenital\. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. adj. aer. stereos = solid. asimetrice. cel mai adesea involuntar\.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i.: volum inspirator de rezerv\ (v. s. afazie. m. ren.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului..: volum expirator de rezerv\ (v. A. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. f. aer. s. [Lat. s. [Lat. monas = unitate. gr. naturali exist\ în atmosfe-r\. ADRENOCORTICOIZI. AFAKIE. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. ko-lon = intestin gros. eidos = form\. -is = rinichi. 1824-1880. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. ADRENOCORTICOTROFIN|. m. V. / aphakie. motorie. s. / adducin. -icis = scoar]\. Clinic.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. -os = aer. pl. / aerocolia. sensul termenului a fost extins considerabil. NA: tunica adventitia. [Lat. AFAZIE. -is = rinichi. s. f. / air. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. ad = aproape de. aer. ad = spre.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. [Lat. ADRENOLEUCODISTROFIE. adventicius = care se adaug\ deasupra. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. `n relief. antropolog [i chirurg fran-cez. -icis = scoar-]\. / adsorbent. vorbire. aer.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. / aphasie. f. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. m. sorbere = a bea. gr. de regul\ reversibil\. ren.] Substan]\ care se adsoarbe. ren. -is = rinichi.. gr. senzorial\ [i *a.: corticosteroizi (v. lâng\. n. tulbur\ri de comportament. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. s. -eris. trophe = hran\. [i alfablocant. / adrénocortical. aer. AER.). a bea. aer. s. [Lat.). emfizem). Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). s. f. 1864). dys = greu. s. phakos = linte. adj. f. / adréno-leuco-dystrophie. s.). ae-rocoly. s. s. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. s. / adsorption. / adrenoleukodystrophy. / aeropho-bia. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. a . ad = aproape de. Printre diferitele tipuri de a. a unei substan]e (mo-lecule. gr. / adducine. lytikos = care distruge. f. profesor la Paris. s. ren. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. aer. AEROB. -os = aer. gr. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. lâng\. aphaquie. *corzi vocale). f. -os = aer. sorbere = a suge. / adre-nolytic. ad = aproape de. / aerobic. / adrenocortical. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. V. s.). Metoda curent\ pentru ob]inerea a.. ad = aproape de. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. ce provoac\ uneori distensia organului. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\.priv. / adsorbate. aer. lâng\. gr. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. gr. Form\ u[oar\ a *a. s. Se disting a. aer. -os = aer. f. f.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. 2) Substan]a respectiv\. gr..] Sin. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. -eris. beta-blocant.. adj. f. / adreno-corticostéroïdes.] Ini]ial (Trousseau. cortex. pl. Sin. ADUCIN|. s. metron = m\sur\.] A. f. f. s. trophe = hran\. / aérobe. s. / adrénolytique. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. f. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). leu-kos = alb. -is = rinichi. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. / aerosol. f. s. ADSORBANT. ADRESINE. s. / aero-gastria. hydrophila [i A. m. -aux. Lipsa cristalinului. face parte din banda 4. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. s. pl.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). gr.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. ren. în care a. ADSORBAT. Wernicke. AEROFAGIE. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. f. ad = aproape de. [Lat. aer.: volum curent (v. s. s. f. A.). aer. ADSORB}IE. [Gr. -eris. / adrenocorticoids. Ex. ren. gr. termenul a. -is = rinichi. AEROSOL. / adrenocorticotropin. -eris. s. s. gastros = stomac. naturali [i a. bios = via]\. -eris. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. [Paul Broca. gr. s. lâng\. m. phobos = fric\. lâng\. eidos = form\. aer. m. / adreno-prival. -eris. cortex. [Lat. ad = spre. f. [Lat. [i adsorbant. AEROFOBIE. Boala este ereditar\. V.). / aérotonomètre.). se asociaz\ semne cerebrale variate. m. A. [i adsorbat. ADRENOLITIC. [Lat. lentil\. -inã. / aérosolthérapie. a aspira. adj. / adsorbant. f. cu flagel polar. [Lat. ad = aproape de. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . gr. f. f. pl. pl. m. pl. aer.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. s. a substantivelor. adj. AEROSOLTERAPIE. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. se disting dou\ forme majore: *a. pha-gein = a mânca. sorbere = a suge. aer. adj. gr. a . / aphagia. tonos = tensiune.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. paralizii.] Sin. `n prezen]a calciului. [Gr.] Degluti]ie. f. [Lat. cortex. gaster.

/ affection. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. adj..). este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. [Gr. / affinité. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. s. a sl\bi. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. tularemie etc. s. dragoste fa]\ de cineva. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). f. De asemenea.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. înaintea altei substan]e. / aflatoxine.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. A. 2) Comportare emotiv\. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. aphthae). Asocierea *a. 2) Sin. sensi-bilitate. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare.). f. / aphemia. tu-berculoz\. Se disting: 1) A. afec]iune. Ant. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). / aphtha (pl. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. -inã. -atos = sânge. s. de la afficere = a afecta. *aftozele. / affection. aphtae. [Lat. | 117 . aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. f. / aphonia. când se produce *afazie. A. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. congenital\. surditate verba-l\. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. a . Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. Polonia). A. adj. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. A. f. stare emo]io-nal\ intens\. s. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. 2) A. 2) Sim-patie. fibra = fibr\. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. / afébrile. s. / aphrodisiaque. afec]iune.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. / aphrodisia. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. 4) A. A. m. pheme = vorbire. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. de la toxon = s\geat\. [Gr. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. -inã. în care pacientul. cântec (amuzie). A. de la gr. mai rar pe mucoasa genital\. cu evolu]ie în pusee recidivante. m. cu prognostic benign. / afférent. A.: conexiune invers\ (v. f. s. m. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. Wernicke cu *a. n. haima. a sl\bi. vulgar\. sau a cuvintelor scrise (a. -onis = stare afectiv\. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. / afibrinogénémie.temperatur\ în jur de 370C).] 1) Emo]ie intens\. [Alois Bednar. s.).priv. f. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare.] Sin. s.priv. s..: afazie Wer-nicke (v.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. *leziune. impulsurile sexuale. / afibrinogen(a)emia.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. de form\ rotund\ sau o-valar\. de la finis = limit\. *sindrom. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. f. prietenie. febris = febr\. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. f. s. s. în care cuvintele sunt rostite fluent. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. *boal\. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. AFRODIZIE. / aphtose. s. AFIBRINOGENEMIE. [Lat. s. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). apyretic. -arum = afte. A.: anartrie (v. scris (*agrafie sau a. s. de la Afrodita = zei]a dragostei. [Lat. o. A. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. -e. [Lat. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. primar. / affinity. de la ad = spre. gr. observate la nive-lul palatului dur la copii. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian).. A. Viena. s. exist\ rar în stare pur\. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. s. f. 1848-1905.. [Gr. f. f. AFECT.cuvintelor [i a lecturii. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. -atis = înrudire. f\când ab-strac]ie de cauze. triste]e. astenic. inversus. Ex.priv. m. f. în general. local\). AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. [Termen compus: afla . Form\ de *a. dar utilizate incorect. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. W. *disfunc]ie. f. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. cu toate c\ obiectul este recunoscut. affectio. phone = voce. / affect.a.priv. afferre = a aduce. vecin\tate. / aphrodisie. -arum = afte. lat. AFTOZ|. verbal sau în scris. fiind foarte dureroas\. s. A. s. f. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. s. aphrodisiakos. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. s.. Broca. f. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). în cadrul *a. [Carl Wernicke.] A. s. affectus = stare de spirit. Sin. Secundar. de la Afro-dita = zei]a dragostei. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta.: apiretic. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. -ozã. de la gr.. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. lat. / aphonie. AFINITATE. izo-late sau grupate. a .: eferent. / aphthosis. la întâmplare. ferre = a con-duce. auditiv\. s. / affect. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. AFRODIZIAC. / aflatoxin. a . m. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. s. AFEC}IUNE.] Pierdere a vocii.] Ulcera]ii infectate. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). A. spastic\).] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. / affectivité. affectus = stare de spirit. AFECTIVITATE. 1816-1888. Wer-nicke. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene.: afazie de conduc]ie. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. m. AFEMIE. adj. a . Varietate de a. AFONIE. [Lat.: nerv a.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . de la afficere = a afecta. gr. f. aphtae. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Sin. pediatru austriac. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. participiul verbului invertere = a inversa. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. affinitas. Sin. sunete muzicale . s. aphrodisia = dorin]\ sexual\.de la Aspergillus flavus. de la afficere = a afecta. A. adj. gennan = a produce. adj. de[i gânde[te nor-mal. AFLATOXIN|. boal\. AFT|. boal\. [Gr. f. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. afectare. de la ad = spre. complet\ sau par]ial\. / aphte. 2) A. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. / afebrile. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. AFERENT. în cadrul *bolii Beh-çet. A. Semnifica]ia sa este destul de vag\. patologic. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. A. n. A. A. a sl\bi. adj. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. f. a. / aphrodisiac. gust sau miros. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. de ex.). s. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. / aphémie. / affective faculty. în paranoia.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. s. ferre = a conduce. [Gr. f. afferre = a aduce. de ex. / afferent. neurolog [i psihiatru german. [Lat. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. B. profesor la Berlin. [Lat. [Lat. AFEBRIL. 3) A. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. caracterizat\ prin anxietate.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. [Gr.

gr. adj. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. / agora-phobia. a. adj.. AGENT. haima. [Gr. [Lat.. s. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. s. [Gr. AGMINAT. [Gr. a obiectelor. [Gr. AGONADAL. de la gennan = a produce. mutagen. [Lat. v. / agglutinogen. V.. s. V. f. gyrus. de la agitare = a pune `n mi[care.. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. / agastrie. Ex. a stoma-cului. agens. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. dopexamina). sunetelor. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. / ageusia. de la globus = glob.. / agminated. / agent. / agueusie. f. Defini]ia a. AGITA}IE. [Malaiezia-n\ agar-agar. a pune `n mi[care. d. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. AGONIST. adj. se clasific\ în: auditiv\. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice.]. f. AGLUTINOGEN.: chelator (v. a uni. s. ex-citement. lat. f. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. s. a . s.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. s. f. vector. sau reac]ional\.: 1) A. a . cu exagerarea mi[c\rilor. 3) A. imunoglobulinele. gaster.. purt\tor de germeni infec]io[i. AGASTRIE. dând prin r\cire un gel. -inã. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. s. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. mielom). Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. s. f. a pune `n mi[care.priv. s. largi. asomatognozie.: geloz\. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. m. ligand. care p\trund în creier (ex. V. sau agresiv\. Sin. / aggluti-nation. -ale. AGLOSIE.] Absen]a. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. anosognozie. f. -e. s. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. s. gueusis = gust. f. agonistes = lupt\tor. de la agere = a ac]iona. -ntis = activ. f. f. adj. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant.. / agglutinogène. -inis = mul]ime. Se disting a. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect.AGALACTIE. A. AGIRIE. s. antagonist. [Lat. cold agglutinins. [Gr. gala. AGLICON. gastros = stomac. gnosis = percepere. A.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. s. r.. s. [Gr.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. chimic. s. glossa = limb\. A. f. s. dim.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. [Gr. pe de alt\ parte. f. dulce. cunoa[tere. s.priv. amar [i acid. / aglycone. s. / agammaglobulin(a)emia. Ex. [Gr. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. / agglutinine. a propriului corp (autotopagnozi-a). biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie.. s. genesis = producere. s. ca entitate este pus\ la îndoial\. prosopagnozie. chiar existen]a a. tactil\.] Absen]a congenital\ a lim-bii. AGONIE. sindrom Aicardi. gr. glo-bulus.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. f.: *apomorfina. agoni[ti dopaminergici.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. f. s. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. olfactiv\. / agitation. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. s. agon = lupt\. s. de la gnonai = a cunoa[te. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine).. disglo-bulinemie. f.. iriga]ie cerebral\ insuficient\. provocând astfel aglutinarea acestora. poate fi spontan\. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. de timp) etc. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. 118 . s. lat. A.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare.: *dopamina. d. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. caren]\ imunitar\. / agalactie. a . f. [i agonist potasic. / aglossie. / agyrie. gonos = s\mân-]\. / agammaglobu-linémie.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. s. adj. [Lat. Poate fi dezordona-t\. -onis = agita]ie. / agoraphobie. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist.priv. infectant. Se disting: 1) A. s. [Lat. m. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. [i a. / agonie.: virus delta.). lipsit\ de inten]ie sau scop. n. / agalactia. alimfocitoz\. AGEUZIE. [Gr. AGENEZIE. AGLUTINARE. s. de la gignere = a na[te. / ago-nist. s. glykys = dulce. / agglutinin. / agénésie. adj. [Gr. cecitate psi-hic\.] Sin. Sin. agoni[ti adrenergici. imagi-nilor. 3) A.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. dimpotriv\. / agyria. AGENT CHELATOR / chélateur. microorganism p\truns în corpul uman. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. aflate în suspensie. [Lat. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. 2) A. Ce-le mai cunoscute a.. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. / age-nitalism. agitatio. / agnosia. s. Sin. gesturilor [i *mimicii. f.priv. vizual\.priv. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. m. s. agmen. f.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. [i eunuchism. -atos = sânge. s. f. cu tendin]a evit\rii acestora. / agitation. f. agglutinare = a lipi. cu efect central. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. [Gr. pot fi disociate. agora = pia]\. / agminé. f. agglutinare = a lipi. v. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. a . -inã. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. V.: astereognozie (v. boal\ Bruton. gyros = cerc. / agent. Orice factor provocator de boal\. a uni. [Gr. / agglutination. factor fi-zic. s. f. gone. A. Care este lipsit de *gonade. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. com\. Sin. a . -aktos = lapte. congenital\ de tip Bruton. / chelating agent. [Gr. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. a – priv. f. [i alexie. m. / aglossia. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. lat. f. gr. idiopatice do-bândite tardive. m. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. a agita [i agere = a ac]iona. / aglycone. AGENITALISM. V. / agénitalisme. AGNOZIE..). a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. genitalia = organele genitale . A. [i disgenezie. / agonadal. / agoniste.priv. a uni.: genin\ (v. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. [Gr. ageu-stia. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. a crea. 2) A. / agastria. La om. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). s. f. s. gustativ\. AGORAFOBIE. a .priv. a . m. s. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. s. d. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. -aux. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. de corp calos. m. vaselor [i tubului digestiv (ex. m.priv. A. f.priv. a . / agonadal. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. *bromocriptina). a . imunitate. AGLUTININ|. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\.priv. f.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. AGAMAGLOBULINEMIE.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. / agnosie.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). de r\s-puns celular. receptor. gennan = a produce. grup sanguin).] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. a . Termenul agalaxie este in-corect. / agony. În func]ie de natura acestor stimuli a. viu. agglutinare = a lipi. m. phobos = fric\. cât [i pe cea secundar\. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. / agenesia.).: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. V.

s. / eye dryness. ALBASTRU. aggregare = a aduna la un loc. / albinism. s. f. / clip. AGREGARE.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. a. s. Aglomerare. Sin. granulum. s.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare.] Leucocit lipsit de granula]ii. V. ca în *sindromul Waar-denburg. f. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. / akinésie. lactis = lapte. con]inând vase intestinale. a. s. / agres-sology. f. ALACRIMIE. dim. / alanine. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. s. f. a . -azã. -ozã. s. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. adj. a . în zonele de ischemie. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). s. aggregatio. / lactation. Fenomenul de grupare a plachetelor. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). foarte probabil. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. a .. / allaitement. / agressivité.priv. f. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. m. / agrégation.).priv. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. s. s. 2) Mai mul-te substan]e chimice. [i lactoz\. din germ. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. de la granum = gr\unte. f.: acinezie. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. s.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar.. aluzii etc. Sin. AGRESOLOGIE. s. de Prusia. grammatica. [i sindrom Sjögren. devenind rapid ireversibil\. AGREGANT. V.) sau ascuns\.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. factor plachetar IV. logos = [tiin]\. f. eidos = form\. par]ial. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. / agranulocytose. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. sludge. / agranulocytosis. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. / a-grammatism. odyne = durere. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. f. un deficit de *tirozin\. kytos = celul\. / alalia. [Lat.] 1) ~n sens larg. de tip recesiv. gr\-mad\ de trombocite. aggregare = a aduna la un loc. -e. s. f. dim. a ataca (ad = la. Poate fi localizat\. Uneori termenul este considerat sin. / agranulocyte. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. / worsening. de la ag-gravare = a agrava. a . lalia = vorbire. [Lat. f. Simbol Ala sau A. / allantois. de toluidi-n\. a ataca (ad = la. / agrégant.priv. V.. f.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. lac. f. f. *miozin\ [i *fibrin\. la leucocite. [Lat.priv. fie cu lapte uman. p.: boal\ Schultz. s. f. [i stres. adj. [i agregant. a . AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. / agrafe. cu aplica]ii în medicin\. / akinesia. de la aggredi = a merge spre. / allantoin. Aminoacid neesen]ial. [Gr. kytos = celul\. ALANTOIN|. [Lat. s. s. a .] Alterare a scrisului. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. [Lat. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. f. s. a-vând o circula]ie interna]ional\. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. *ADP. ALALIE. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. f. a p\[i).. aggravatio. de a se aglomera în gr\mezi. V. / albinisme. s. / alacrymie. f. [Lat. AGRAFIE. [Fr. f. f. la nivelul pielii. aggregare = a aduna la un loc. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat.priv. / blue. Laborit. granulum. f.] Proprietatea de a se agrega.priv. a p\[i). s. A. A. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. AGRAMATISM. m. agregare.: acromie cu-tanat\. de a se alipi. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. a `nr\ut\]i. Evans. s.. [Gr. f.i-re. V. s. [Gr. AHILODINIE. -antos = cârnat. AGREGABILITATE. A. -e. / agressologie. kinesis = mi[care. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. [i sindrom Kostmann. toate de tip autozomal recesiv.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. ALBINISM. n.. lat. de metilen. de brom-fenol. adj. / agraphie. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. s. / aggravation. / agressi-vity. fiind unite de filamente de *actin\. f. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. s. allas. a . sindrom Gerstmann. AGRANULOCITOZ|. [Gr. s. Var. / lactase defi-ciency.). f. -onis = `nr\ut\]ire. de la aggregare = a aduna la un loc. s.. / agrégabilité. lat. [Lat. f. distru-gere a unor obiecte. Akhileus. cu [ase subtipuri. a. / agrammatisme. congenital\ sau dobândit\. s. s. V. cu *afemie. cel mai frecvent. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. ocular. allactare = a al\pta. de la lalein = a vorbi. f. f.] Pies\ metalic\ mic\. / achillodynie. m. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. în st\rile de [oc. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. V. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. fie cu lapte de origi-ne animal\.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). / alalie.] Absen]a *lactazei din intestin. spre. artificial\). 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. Sin. / alanine. s. A. agregat. sunt denumite cu acest cuvânt. de la kinein = a mi[ca. s.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. din gr. a. ALANIN|. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. / allantoïde. AGRAVARE.] Tendin]\ la atac. de la granum = gr\unte.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. AL|PTARE. n. gr. s. agregarea eritrocite-lor. s. [Gr. *tromboxan [i de prezen]a calciului. [Gr. m. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. generalizat sau oculocutanat. s. s. -ism.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete.priv. graphein = a scrie. 3) A. sludging of red cells. Krap = cro[et. f. / aggrega-ting. V. f. Aglomerare. gr. / agra-nulocyte. a. lat.] Aglomera-re. 2) A. s. lovire etc. [Gr. lat. Fondator: H. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. în care se constat\. mai rar. f. Deoarece uricaza nu exist\ la om. gradi = a merge. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. -ism. s. / achillo-dynia. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. Ex.priv. [Gr. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. ALANTOID|. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. aggresus. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. f. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. s. f. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. e. acte suicidale). lat. [Lat. / aggrega-tion. s. / agrégat. AGREGAT.. lacrima = lacrim\. albus = alb. spre. V. AKINEZIE. AGRESIVITATE.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. / aggregability. aggresus. în for-m\ de cro[et. n. / bleu. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. gradi = a merge. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. A.AGRAF|. / agraphia. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. mimic\. [Gr. adj. s. f.: a. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. agrafe. depig-mentate. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. A. s.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. agregarea plachetelor. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. de la aggredi = a merge spre. [Lat. sau generalizat\. AGRANULOCIT. În medicin\. 119 . s.: sindrom Kostmann (v. / aggregate. tripan. [Gr. f. n. / allantoïne.. f. s. a . A. / alactasie. s. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. ALACTAZIE.

[Ar. -atos = sânge. s. biochim. [Ar. / cervicospinal fluid proteins. -inis = albea]\.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. s. V. s. ALBUMINEMIE. -atos = sânge. / albuminémie. f. ALCHILANT.] Prezen]a în urin\ a albumozei. m. / alkalitherapy. / alkaline. Exist\ diferite tipuri de a. [Ar. albumen. [Ar. adj. al kali sau al-qaliy = sod\. -inã. al-cohol sau al koh’l = subtil. uneori la doze foarte mici. CH3OH. / albuginite. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. ALCALIN. albumen. A. -ozã. V. f. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. / albumin.] Inflama]ia *al-bugineei..] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. s. metabolic\. s. [Ar. s.ALBINOS. [Lat. p\trunz\tor. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. f. -inis = albea]\. de la albus = alb. albugo. Sin. s. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. [Ar. se observ\ în *mielomul multiplu [i. / albuginée. [i tab. bilirubin\. adj. gr. f. [Ar. s. adj. -e. / albumose. f. cloroformul. de la albus = alb. kaptein = a suge cu l\comie. *stricnina etc. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. ouron = urin\. fiind plasma-tic\ [i tisular\. m. A. al kali sau al-qaliy = sod\. V. pân\ la neutralizare (a. [Ar. Este antiseptic. adj.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. f. f. / alkaloid. [Lat. / alcaline. mu[chi. / alkaptone. -inis = albea]\. / alcohol. m. s. ou\. ALCALINIZANT. gr. ALCALEMIE. s. sunt strict reglemen-tate. / alcaptone. const. ALCOOLAT. -inis = albu[ de ou. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. A. des-hidratat con]ine 99. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare.). s. s. [Ar. etilic. de la albus = alb. / alcalémie s.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. cu formula chimic\ C2H5OH. uneori striate. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. / alkali. s. al kali sau al-qaliy = sod\. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. ALCALINIZARE. gr. ALBUMINURIE. f. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. [i leucom. m. f. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. / alcool. / alcoolature.. s. / alcaptonurie. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. f. f. / alkyl. kap-tein = a suge cu l\comie. S. ALCALI.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. al kali sau al-qaliy = sod\. rhakhis = coloan\ vertebral\. s. albumen. s..Var. cu aspect albi-cios. f. [Lat. dur\. s. / alcalosis. A. m. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. albugo. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. f. f. f.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. a. / alcali. gr. gr. [Lat.] Sin. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. / albuminorrachie. medicamente etc. / alka-lizer. gr. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. s. testicular\. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. s. [Lat. m. [Lat. A. / alcalinité.4). s.). Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. s. al kali sau al-qaliy = sod\. n.. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). s.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. s. a. f. al\turi de C [i H sau de C. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. de altitudine apare la altitudini mari.: proteinorahie (v. alcaloz\. al kali sau al-qaliy = sod\. se manifest\ (uneori. de-numit în limbaj curent a. / albuminurie. p\trunz\tor. -inis = albu[ de ou. [Ar. s. / albumosurie. total\ sau poten]ial\). H. / albuginitis. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. s. / alka-lization. [Ar. alcalinization. f. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. Ex. moarte). ALBUGO. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. | | 120 . 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. volatil. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. s. V. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. *cocaina. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. al-kalosis. *cafeina. m.: alkil. proteinurie. / alcoolat. f.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge.: protein\ BenceJones (v. u[or colorat. s.] Sin. ALCAPTONURIE. n. lapte. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. al kali sau al-qaliy = sod\. ALCALINITATE. / alkylant. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. A. tab. cu miros a-greabil. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. ouron = urin\. f. f. Administrarea [i circuitul a. me-tabolic\. -inis = albu[ de ou. lichid clar. f. Frecvent. / alkalinity. / alkal(a)emia. [Lat. ALCHIL. albumen. A. A. s. ALBUMOZURIE. m. / alcaloïde.] Membran\ fibroas\. gr. sunt pu]in solubili în ap\. inflamabil.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. de la albus = alb. [Lat. -ozã. de la albus = alb. s. compensat\. [Ar. consecutiv. eidos = for-m\. al kali sau al-qaliy = sod\. gr. al kali sau al-qaliy = sod\. haima. s. ALCOOLATUR|. / alcalose. adj. s. ALCAPTON|. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. ALBUGINEE. biochim. al-cohol sau al koh’l = subtil.] Prezen]a de albumine în urin\. V. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. -itã. -ozã. Lichid incolor. ALBUMOZ|. -inã. catabolit al *tirozinei. NA: tunica albuginea. f. / albugo. ca [i în unele vegetale. ALBUMIN|. al kali sau al-qaliy = sod\. s. f. [Lat. f. s. pl. / albuginea. / albu-min(a)emia. m. / alcalinisation. cu pH-ul peste 7. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. s. gr.. m. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. ALBUMINORAHIE. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. s.5 % volume de C2H5OH. s. transversale. haima.: ciclofosfamida). m. -inã. pl. -inis = albu[ de ou. s. s. de la therapeuien = a `ngriji. -inã. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. f.. m. f. ALCALINOTERAPIE. adj. O. al kali sau al-qaliy = sod\. în *leucemie.] Individ afectat de *albi-nism. s. / albugo.. -inis = albu[ de ou. adj. albugo. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. f. / albumine. s.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. adj.: *morfina. / alco-holature. / alkap-tonuria. eliminarea sa urinar\. Reprezentant tip este *a. / albinos. uneori.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. s. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. s. n. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. f.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). therapeia = tratament. V. f. const. Unele a.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. ocular\ sau sclerotica). ALBUGINIT|. m. / alcoholate. s. ALCALOZ|. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a.. / albumose. alcaloz\. s. ce con]ine azot. / albino. s. / al-kylant. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. albumen. albumen. a.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. s. este pu]in utilizat. / alcalinothérapie. constând în formarea de pete mici albe. ALCALOID. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / alcalinisant. / albu-mosuria. f. / albu-minuria [Lat. respiratorie sau gazoas\. de la albus = alb. eterul. miscibil cu apa. a. / alkyl. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. ALCOOL. prin concentra]ia ionilor OH. f. f.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. [Ar.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. inflamabil.: acid homogentizic. albus = alb. s. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). termenul es-te folosit pentru tunica a. e. ouron = urin\. -inis = albu[ de ou.

/ aldo-sterone. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. [Ar. V. f.). s. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. / aldosteronism. V. s. O cre[tere a *volemiei. m. / allele. m. timp de ani de zile. gr.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit.. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. / al-lergen. ALDOSTERONISM. ergon = lucru. mai mult sau mai pu]in eficace. s. / alcoholomania. o alta. Responsabilitatea penal\ (delict. f. bacte-rii sau polen.3 [i 8. *A. ALEL| NUL| / allèle nul / -. / aldolasémie. / aldo-las(a)emia. A. adj. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. ALCOOLTEST. de la de = separat de. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. Cantitatea de a. / allergique. [Gr. gr. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. 2) Proteine purificate din alimente. f. dependere = a sta atârnat.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. Ex.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. allos = altul. Cele do-u\ a.: alel\ letal\.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. / alcoolodépen-dance. s. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. Concentra]ia a. Ex.] V. ALEL|. ALERGIC. C. O nu este func]ional\.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. *A. se produce reten]ia celular\ a sodiului. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. [Abrev. a. Sin. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. m. test = examen. / aldolase. `n continuare. s.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO.: etilism. ac]iune. a.: polenul gramineelor. n. gr. Sin. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. haima. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). mania = nebunie. Excesul de a. 2) Sin. s. al-cohol sau al koh’l = subtil. La adult. prin abuzul de vin. / alcoologie. apari]ia unei *toleran]e. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. variaz\ între 1. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. f. de la ergein = a lucra. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. s.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. de la lat. f. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. s. n. / alcoholometer. / allèlomorphe. una provenit\ de la tat\ [i. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. f. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. s.: *ciroz\. *A. Sin.2 mU/ml (12-75 nmol/l). al-cohol sau al koh’l = subtil. allos = altul. s.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. m. Dintre bolile a. [Ar. Se reprezint\ cu litere mici. [i ceton\. un individ posed\ dou\ a. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. adj. f. ALDEHID|. m. La adultul normal. provoac\ de-ple]ia potasiului. / aldostéronisme. adj. s. iar o gen\ ce posed\ mai multe a..] Care este în rela]ie cu *alergia.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. al-cohol sau al koh’l = subtil. ale aceleia[i gene.. denume[te o marc\ depus\. / alcoolisation. Cele trei a. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. ALCOOLOMANIE. cu *alcoolodependen]\. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. p\trunz\tor. f. În compen-sa]ie. A. A. Complica]iile cele mai grave ale a. recesive.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. de la mam\. s. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. f. [Ar. A. s. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. s. se constat\ [i în infarctul miocardic. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. deoarece a. p\-trunz\tor. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. s. s. al-cohol sau al koh’l = subtil. gennan = a produce. p\trunz\tor.: a. izolat\ din ficat. lat. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. din fr. *tremor).. p\trunz\-tor. m. m. s. / alcoolisme. p\trunz\tor. s. / alcoolmètre. metron = m\sur\. / al-coholomania. f. ALDOSTERON.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. al-cohol sau al koh’l = subtil. asemenea celorlalte a. f.. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. A. / aldehyde.: `n *sistemul ABO. / alcohol-test. s. s. Termenul de *oenolism semnific\ a. densimetru. / allergène. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. n. singura prezent\ în mu[chi. oenomanie. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. adj. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. [Ar. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). A. allelon = de la unul la altul. [i alco-olomanie. logos = [tiin]\. este polimorf\. sc\dere a memoriei. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. ALCOOLMETRU. V. / aldéhyde. Între 1 [i 2. s. adj. morphe = form\. hiperaldosteronism. s. / alcoolomanie. p\-trunz\tor. a discern\mântului).] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. s. s. m. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. 121 . engl. f. / alcoolémie. [Gr. ALERGEN. ergon = lucru. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. f. / aldolase. V. euforie nejustificat\. s. / allelomorph. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. / alcoholo-gy.: alel\ morbid\ (v. adj. gr. s. B. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. A. 60 %. de la ergein = a lucra. figur\. *delirium tremens. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. / allèle. m. / alco-holisation. prezente la un *heterozigot. / alco-holism. Termenul etilotest este mai corect. s. f. s. prob\. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. colite. ac]iune. pendere = a a-târna. s. ALCOOLISM. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. s. eczema. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. n.. -atos = sânge. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. ALCOOLIZARE. [Ar. urticaria. A. *a. a unor doze excesive de alcool. de la 2. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. fac parte: astmul. unele gastri-te. f. Sin. f. p\trunz\tor. proprie creierului. Ex. a. ALELOMORF|. [Gr. [Gr. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. [Ar. / alco-hol(a)emia. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. . se nume[te monomorf\. s.).: boal\ a. [Ar. -ism. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. s. allelon = de la unul la altul. O cre[tere tranzitorie a a. testum = capac de lut ars.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). al-cohol sau al koh’l = subtil. al-cohol sau al koh’l = subtil. m. f. / allergic. ALCOOLOGIE. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. dimpotriv\. m. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. sunt. Care produce *alergie. ALDOLAZ|. [Ar. *a. dar [i în celelalte ]esuturi. Ex. V.ALCOOLEMIE. aldolazemie). / aldostérone. de la alcool dehydrogenatum. f. a. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. La nivel biochimic. migrene etc. al-cohol sau al koh’l = subtil. A. ALCOOLODEPENDEN}|. a. p\trun-z\tor.: hiperaldosteronism (v. `n general. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. ALDOLAZEMIE. / alcooltest. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective.

afecteaz\ personalul de îngrijire medical\.: boal\ Sudeck (v. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. înghe]at. ALFACHIMOTRIPSIN|. s. termenul este utilizat mult mai restrictiv.). ALFALIPOPROTEIN|. [Gr. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. sf\râmare. hemocromatoz\) [i. hipocondriac\. / allergy. A. ALFAMIMETIC. adj. logos = [tiin]\. / alphafoetoprotéine. Var. [Gr. f. / / alpha-lipoprotein.] V.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. f.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. -e. gr. f. ac]iune. f. s. / algésiologie. ergon = lucru. bloquant. 2) Sin. s. lat. s. teratoblastoa-me. Var. iar inhibi]ia vasodilata]ie. s. -inã. s. / pain. f. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil.] 1) Sensibilitate dureroas\. vezicul\ biliar\. f. (ex.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. migrainous neuralgia. / algésimètre. alexein = a evita.6) dintre cele trei grupe: alfa. lipos = gr\sime.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. a . f. gr. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. ALERGOLOGIE. ergon = lucru.: fentolamina) sunt. metron = m\sur\. du-reri difuze de origine dentar\. în cadrul sinuzitelor. s.: alfa-adrener-gic. ALFABLOCANT. / algidity. s.: α-mimetic. Var. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. f. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. s. s. A. C) de talie inegal\. de la ergein = a lucra. ALEXITIMIE. / alphachymotrypsin.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. lexis = cuvânt. anti = contra. [i tab. în mod normal. f. pl. mandibular\ sau ocular\. -inã. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. gr. s. globulus. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. metron = m\sur\. [Gr. [α = prima liter\ a alfabetului grec. algos = durere. ALGIE. [Gr. adj. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. ALEXIN|. a. mai rar în cancere de tub digestiv. [Gr. / allergid. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. / alpha-1-antitrypsin.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. / alpha-lipoprotéine. isteric\. V. s. f. ac]iune. [Gr. [Gr. à l’aise = (a se sim]i) bine. -idã.. s. f. / alexie. Var. deci.). precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale.: α1-antitripsin\. / alexin. -inã. a.`n cazul *anafilaxiei -. ALGIDITATE. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. algia. vasodilatatoare. Sin. s. f.] Ini]ial.] Sin.] Defect de în]elegere a scrisului. f. a abate (o lovitur\). ALEZ|. protos = primul. f.: cecitate verbal\. const. [Gr. s. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). stimulare = a `mbol-di. adj. alge-sis = sim]ul durerii. / alphamimétique. / algesi-metry. de asemenea. Uneori. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. [α = prima liter\ a alfabetului grec. ALFAFETOPROTEIN|. f. f. o localizare a-natomic\ (ex. f. ergein = a lucra] Var. gr. de la globus = glob. 122 . adj. m. algesis = sim]ul durerii. lat. zdrobire. adj. ciroz\.: alfastimulant (v. lat. / algique. lipoprotein\. / algetic. / algid. s. / alge-siology. f. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Ex. adj. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. a stimula. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. [Lat. khymos = suc. f. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. f. ad = aproape de. s. complet\. logos = [tiin]\. thymos = minte. f. ALGEZIMETRIE. f. algos = durere.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia.). / algide. [α = prima liter\ a alfabetului grec.] Agent simpaticolitic. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. ALGID. lâng\. spirit. s. ALERGIE. ALFAGLOBULINE. f. tripsis = fre-care. s. s. zdrobire. -inã. s. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. sindrom Sluder).: artralgie. s.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). s. Ex. post = dup\. au fost descrise numeroa-se sindroame.: α-stimulant. f. / alphastimulant. / alphaf(o)etoprotein. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. s. sf\râmare. cu hiperestezie (v. s. / alpha-globulines. [α = prima liter\ a alfabetului grec. lexis = cuvânt. Var. de la ergein = a lucra. f.] Sin. drawsheet. algesis = sim]ul durerii.. / allergologie. / alèse. [Lat. / alpha-adrenergic. adj. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Denumire rezervat\ *a. lat. nevralgie. ergon = lucru. f. / al-phamimetic. f. pl. migren\.priv. [Fr.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. ALGIC. m. Var. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . f(o)etus = f\t. s. utilizat ca sin.: algie (v. adj. -inã.: α-blocant. al-los = altul. adj.: α-fetoprotein\. B. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. istoric pentru *complement. în caz de i-munitate.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. cu Mr 25 kDa.: nevralgia nervului vidi-an. [i îndeosebi asupra *tripsinei. / allergie. dar îndeosebi a trigemenului. difi-cil. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. ALEXIE. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). n. allos = altul. f. / alpha-adrenergic stimulating agent. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. f. de la lectura dificil\. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. f. A. -is = rinichi. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. be-ta [i gama. A. s. ALGEZIOLOGIE.: α-chimotripsin\. În prezent. / alphachymotryp-sine. / alge-simeter. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale.: α-adrenergic. biochim. f.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. local sau intramus-cular. termenul de a. Sin. a .] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. s. allos = altul. s. / alpha-globulins. [Gr. / algésie. algidus = rece.ALERGID|... / algésimétrie. algesis = sim]ul durerii. prin extensie.: a. fr. adj. m. algidus = rece. s. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. trophe = hran\. tripsis = frecare. s. [Gr. pâ-n\ la a. / algie. / alexia. s. f. n. [Gr. s. f.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. ALFASTIMULANT. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. n. Sin. dys = greu. ren. / alpha-1-antitryp-sine. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. ac]iune.).. / alpha-adréner-gique. / aleze. s. rinichi). lat. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. nutri]ie. / alexine. 3) Uneori. gr. s.: αglobuline.. s. f. -atos = ran\. / al-pha-adrenergic blocking agent. -inã. / algidité. s. înghe]at. ALGEZIE. Var. gr. [α = prima liter\ a alfabetului grec. este utilizat\ ca antiinflamator. algos = durere.priv. s. [Gr. / algesia. dim. / allergide. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. ALFA-ADRENERGIC. de origine extrem de divers\: a. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. / alexithymie. la gravide. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. protos = primul. vascular\. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. / allergo-logy. desemnate printr-un eponim (ex. / alexithymia. trauma. [Gr. ALGEZIMETRU. de la ergein = a lucra.: *sindrom de nerv nazociliar. / alphabloquant. s. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. craniofaciale lateralizate. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. cluster head-ache.

regim. / algolag-nia. a metabolismului. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric.). / alogia. graphium. phobos = fric\. / alloantigens. n. artificial\ . [Lat. aisthesis = senza]ie.] Producerea durerii. m. gr. li-niar\ sau ciclic\. energetic [i func]io-nal. anti = contra.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. A.). f. / a-lymphocytosis. / algo-spasm. alienare. / algomanie. de la lyein = a distruge. briceag de altoit. plastic [i catalitic. f.: izoimunizare (v. fie. [Gr. Sin. allos = altul.a.a. 3) În sen-sul cel mai larg. are tendin]a la izolare. ALGOPARESTEZIE. / alloantigènes. de la gr.] *Parestezie dureroas\. [Gr. infarctului de miocard. a . (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. ALOANTIGENI. ALGOMENOREE.] Menstrua]ie dureroas\.] Sin. / algoparalysie. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. allo-geneic. în primele 4-5 luni de via]\. v.] Sin. s. mania = nebunie.). algos = durere. / allodynie. dificil. sensibili-tate.). f. f. 5) A. A. lat.] Erotizare a durerii fizice. / aliphatique. s.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. f. / algomania. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. apar]i-nând matematicii [i informaticii.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. f. allos = altul. lympha = ap\ limpede.: algoneurodistrofie (v. / algorithme.: homogref\ (v. / alloche-iria. s.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. allos = altul. algos = durere. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. din lat. V. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. ulei. s. / algospasme. de masochism. la separare. s. f. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. alie-nation. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. sin-drom Di George. ALIMENT.: antigeni alogenici (v. algos = durere.). grapheion = peni]\ de scris. sec. de la graphein = a scrie. algos = durere. f. [Gr. [Gr. [Lat. [Gr. para = dincolo de. f. s. s. adj. anti = contra. s. de la syn = împreun\. dificil. Atinge electiv umerii. f. unor afec]iuni ale SNC. / allogénique. s. voluptate. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. Ca urmare. ALGOFOBIE. f. lat. / allograft. s. para = dincolo de. solubile unele în altele în anumite condi]ii. senti-ment. V. lat. sugarului cu lapte de mam\. / algoparesthésie. f. / alymphocytose. o schem\ de diagnostic pe etape. pl. / painful paraesthesia. la înstr\inare. / algoménorhée. de introducere în organism a substan]elor nutritive. este mai adecvat termenul *a-logenic. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. nutri]ie. s. s. mixt\ . / algoneurodystrophia. allos = altul. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. f. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. allos = altul. f. Sin. / insanity. ALIAJ. ALIFATIC. în ultimele decenii a. m. ap\rat. ALGORITM. [Gr. în particular în *schizofrenie. allos = altul. s. algos = durere. s. ALIMENTA}IE. bogat `n nutrimente esen]iale. ALODINIE. [Gr. ALGOPARALIZIE.). logia = teorie. / allo-immunisation. s. / algophilie. adj. sensi-bilitate. -atos = gr\sime. / algoge-nesia. ALOGEN. s. algos = durere. / alliage. 4) A. s. / isoimmunization. ALIENARE. algos = durere. f. / aliment. -ozã. / aliphatic. f. incompatibilitate fetomatern\. a . s. ALOGREF|.a.care asigur\ un aport adecvat energetic. s. f. gennan = a produce. ALGOGENEZ|. dys = greu. / algophobie. lagneia = dorin]\ sexua-l\. În acest caz. / alimentation. / algophilia. m. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. adj. n. [Gr. s. s. lat. Tipuri: 1) A. s. mâinile. s. Termenul. / alogie. lâng\. s. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. / alloantibody. algos = durere. / allodynia. reprezint\ un cuvânt la mod\. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. s. [Gr. [Fr. ALGOMANIE. ALGOLAGNIE. kytos = celul\. [Gr. ALGOGEN.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. odyne = durere. f. [Gr. gennan = a produce. [Gr. allos = altul. ALIMFOCITOZ|. -oris = corp. de la alere = a hr\ni. 2) În prezent. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. m. f.: izoaglu-tinogen (v.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. de protec]ie .] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. m. reprezentând. s. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. spasmus. f. s. f. / algogenèse. diferite constante a-le mediului intern etc. [Gr. ALOANTICORP. / algomenorrh(o)ea. de la phi-lein = a iubi. natural\ . maso-chism. pentru alchilant (v. fetomatern\. [Gr. ALGOFILIE. neuron = nerv. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.] Procesul de hr\nire a organismului. f. / aliénation. adj. f.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. / algorithm. alliage. de la alere = a hr\ni. f. gennan = a produce. s. s. ALIESTEZIE. f. gr. 3) A. / aliment. f. m. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. a aliena. s. / allogenic. m.priv. aisthesis = senza]ie. Evolu]ie lent re-gresiv\. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. span = a trage. ALOESTEZIE. ALOIMUNIZARE.] Sin. morbid\ fa]\ de durere. ALKILANT. ALOGENIC. lysis = distrugere. îndeosebi. / algolagnie. [Gr. picioarele.] Team\ exagerat\. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. în acest caz. s. s. [i boal\ Bruton. lâng\. allos = altul. / algogène.] Sin.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s. aisthesis = senza]ie. philia = atrac]ie. A. algos = durere. s. s. n. IX. ALGOSPASM. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. ALOGIE. de la gennon = a produce. ra]ional\ . ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. adj. men. pentru alchil (v. [Gr. / allo-anticorps. lat. s-a extins [i în diagnosticul medical. allesthesia. / alli(a)esthe-sia.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. / algogenic. genereaz\ durere. f.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. adj. f. / painful paralysis. allochiria. s.: algodistrofie simpatic\. trophe = hra-n\. cu mecanism necunoscut. discurs.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. alienare = a `nstr\ina. algogenesis. algos = durere. s. / allogreffe. pathos = afec]iune. V. s. / algoneurodys-trophie. munus = obliga]ie. f. / allogénique. / alimen-tation. s. f. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. corpus.). [Gr. / allogenic. [Gr. f. s. În limba englez\. me-nos = lun\. / alloy. immu-nis = scutit. spasmos = contrac]ie. [Gr. f. f. sensibilitate. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. s. [Gr. alligare = a lega. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. alimentum = aliment.). dys = greu.priv. gennan = a produce. p. s. tro-phe = hran\. [Gr. s. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. diet\. medicamentelor (izoniazid\. ALGONEURODISTROFIE. / alloesthésie. allos = altul.] Sindrom osteoarticular re-gional. genunchii. au în organism rol plastic. antitiroidie-ne). din gr. V. adj. s. aleiphar.: idio]ie afazic\. n. [Lat. A. / algopho-bia.. Var. nutri]ie. m. [Gr.] Sin. f. algos = durere. Var. coapsele.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. ALKIL.] Sin. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. [Gr. Sin. 2) A. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. genesis = producere.). s. de la rhein = a curge. A nu se confunda cu *dis-menoreea. [Gr. alimentum = aliment.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. adj.. f. s. rhoia = curgere.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). / alliesthésie. sympathein = a fi al\turi de cineva. s. algos = durere. de la in = lipsit de. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. pl. 123 .] Care pro-voac\. f.

sau f. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. s. Ex. pelad\. ALUMINIU. 124 .). / alopécie.[i retroauricular.. ALVEOLOPLASTIE. / allotri-osmia. s. alveolus. V. [Gr. de la plassein = a forma. treis. denudate incomplet. [Spaniol\ amarillo = galben. mai mult sau mai pu]in complet\. adj. de la alveus = cavitate. / allotropie. dim. s. s.] Elementul nr. AlCl3. allos = altul. gr. mai rar. f. V. de la alveolus.Paris 1893).] Pierdere. uneori. f. [Lat. emolient. s. chimice diferite. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. f. `n relief. stereos = solid. ALVEOLIT|. [Lat. metron = m\sur\. [Lat. s. amanitai = un gen de ciuperci. alumen. -ozã. f. ALVEOLOTOMIE. pantherina. const. / aluminosis. ALTERARE. V. adj. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice.] Cavitate în care se afl\ aer sau. s. / allotropy. model. / amalgame. prin procese infec]ioase [i degenerative. amastie. AlPO4. [Gr. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. / alveolysis.: a. gr.ALOKINEZIE.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. alopex = vulpe . m.9815 [i simbol Al.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. kinesis = mi[care. ALOTRIOSMIE.. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. -inis = alaun. ALOSTERIE. / allopurinol. s. f. f. n. alveolus. baldness. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. s. tome = t\iere. [Gr. plastos = modelat.] Sin. s. s. / al-veolotomy. AMALGAM. amaurosis = orbire. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. Sin.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. s. radia]ii etc. s. typos = tip. adj. [Gr. [Gr. / alteration. alveolus. gr. allos = altul. În a. m. mamel\..: tifos a. / allopathy. s. / allopu-rinol. calvi]ie. s. / aluminose. progresiv\ sau brusc\. -inis = alaun. alterare = a schimba.] 1) In-flama]ie. [Lat. / alveolar. s. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. s. lat. muscaria. care se fixeaz\ pe ele [i. / allometry. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. [Gr. gr. phalloides. ALOTIPIE. / amaurosis. [Lat. rhyth-mos = ritm. A. Importante: 1) A. vom\. ar. ALVEOL|.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. ALOTIP. a . s. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . / amaurose. s. [Gr. allos = altul. s.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. exsudativ\). tres. supurat\). a modela. s. Ex. f. marc\. ALOPURINOL. m. / allotype. alveolus. [i tab. s.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. / alloxane. f. treis. trope = întoarcere. A. s. pathos = boal\. f. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. utilizat\ ca astringent local. congenital\ sau dobândit\. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. [Lat. mastos = sân. de la alveus = cavitate.] Cre[tere in-egal\. ca [i în farmacie.priv.sau trigeminism). / allorythmie. f\r\ lezarea ochiului. gr. boal\ Fauchard-Bourdet. / alveoloplasty. gr. alveolus. / amaril. f. de la trepein = a `ntoarce. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. lysis = distrugere. f. s. de la alter = altul. f. / alvéolotomie.: boal\ Alström-Leber (v. a pe-retelui unei alveole dentare. [Lat. de la alveus = cavitate. [Theodor Leber. s. dim. f. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. [Gr. dim. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. lichen plan etc. adj. ALOPATIE.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. ambo = amândoi. al-lotropism. allos = altul. se limiteaz\ la anumite mirosuri. f. ALUMINOZ|. allos = altul. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . ALVEOLAR. s. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. alveoli. / allométrie. hair loss. / amastia. de la alveus = cavitate. multiple. / alveolus (pl. a alveolelor dentare. fibrinoas\) sau. AMASTIE. m. allos = altul. / aluminium.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. / ambidextre. / amasie. f. sclerodermie. f. allos = altul. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. s. o structur\ organic\. [Gr. în general complicat\ cu necroz\. ALOMETRIE. -tra. s. de la alveus = cavitate. s. s. ALVEOLIZ|. s. Este caracteristic\ sifilisului secundar. alveolatus = u[or scobit. [Gr. ALOTROPIE. s. macro-fagic\). f. lat. model. f. localizat\ sau difuz\. f. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. s. / allotriophagie. a fibrinei (a. Ex.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. diaree.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. [Lat. marc\. seboreic\ masculin\ sau a. m.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. 2) Fosfatul de a. / altération. / alveolitis. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. de la tem-nein = a t\ia. ALOPECIE. / ambidexter. forme cu propriet\]i fizice [i. de la amauros = `ntune-cat. chute de cheveux / alopecia. al-mulgam. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. s.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. 13. al-veoli). / alvéolite.). lat. f. sec]iune.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. rhythmus. s. s. cu masa atomic\ 26. de la lyein = a distruge. / alvéolyse. le transmit semnale. s.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. virus a. adj. / allosterism. verna etc. În caz de intoxica]ie. de la alveus = cavitate. f. [Lat. f. A. s. 3) Sulfatul de a. antiperspi-rant. / aluminium. n.. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. s. AMARIL. apar semne [i simptome brutale: grea]\. durere abdominal\. renale [i la nivelul SNC. s. biochim. / alvéolaire. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. în unele in-fec]ii. s. f. [Gr. adj. f. în acest mod. f. s. f.] Sin. pl.). typos = tip.. AMANITA / Amanita / Amanita. [Gr. dexter. [Gr. apoi de severe tulbur\ri hepatice. m. f. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. A. / allopathie.). phagein = a mânca. f. n. profesor (succesiv) la Berlin. -trum = dreapta. f.6H2O. s. oftalmolog german. f. m. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. localizate îndeosebi supra. [Lat. ALORITMIE. / amaril. A. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. tria = trei.] C\derea p\ru-lui. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. Tipuri principale: 1) A. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. 3) A. / allorhyth-mia. iar diareea printr-un constipant). 2) A. tria = trei. s. / allo-triophagy. ALOTRIOFAGIE. în care acestora le cade tot p\rul. s. / amalgam. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. f.. f. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). / allokinesis. [Gr. de la kinein = a mi[ca. [Gr. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. allos = altul. AMAUROZ|. idiotip [i izotip.] Dis-truc]ia. s.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. 2) A. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. / allostérie. ALOXAN. V. / allotype. allos = altul.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. implicit. / alvéole. s. tres. Göttingen [i Heidelberg. ou f. Al2(SO4)3. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. s. / alloxan. -e. În particular.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini.. gr. m.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. / allotriosmie. f. f.sau trigeminat (bi. a leucocitelor alterate (a. cristalin\ a carbo-nului. NA: alveolus. cupru). sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\.: puls bi. / allocinésie. f.18H2O. osme = miros. gr. f. m.: pica (v. malagma.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. f. / alvéoloplastie. dim. lat. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. AMBIDEXTRU. s. 1840-1917. Da-c\ a. s. m. dim. dim. / allotypie. alumen. -itã.. / allotypy. a vederii. allos = altul. a unor celule (a.] Care se refer\ la *febra gal-ben\.

/ am-phiarthrosis. blastos = germen. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). scopos = observator. s. ambo = amândoi. de ex. f. f. s. / ambu-lance. poate determina depen-den]\. adj.). cât [i ca o baz\. AMENOREE. veche amel = smal]. / amphipathique. de la ambulare = a merge. Var. amphophilous. ar-thron = articula]ie.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. f.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. / ambi-valence. / am(o)eba. [Lat. -oris = care se plimb\. ammattire.: sinoptofor (v.] Articula]ie mixt\. f. AMIBIAZ|. / ampho-tony.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. / ambulatoire. ambulare = a merge. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. s. adj. ops. schimbare. incluzând a.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. vedere. lytos = distrus. bolile Basedow-Graves. insomnie. amoibe = alternan]\. trope = întoarcere. amoibe = alternan]\. eidos = form\. f. secundar\ .] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). s. s.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. f. / dizziness. a examina. s. Addison. s. s.). Se disting dou\ grupe de a.] Articula]ie pu]in mobil\. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. AMELOBLAST.: adamantinom. iritabilitate. putere.: *astigmatism. m. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. [Gr.: articula]ia temporomandibu-lar\. miopie). [Gr. aither = aer curat. amphi = de ambele p\r]i. [Gr. / ampho-trope. [Gr.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / amphiarthrose. [Lat. ops. adj. s. -ozã. primare sau secundare. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. A. gr. dis = dublu. devine cronic\. / amélome. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. boli endocrine (*mixedem. rhoia = curgere. Ex. m. / amelo-pathy. în dou\ moduri. / amphiphilic. AME}EAL|. [Gr. amphoteros = care apar]ine la doi. AMELOPATIE. s. amelom. [Probabil lat. s. ver-tigo (lat. ale ambelor sexe. s. ametros = dispropor]ionat. boli generale (tuberculoz\. schimbare. s.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. [Fr. s. n. / am(o)eboid. de la philein = a iubi. [Gr. / amibe. [Fr. veche amel = smal]. -ism. f. f. tonos = tensiune. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. ampho = ambii. atât omul cât [i animalele. s.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. Netratat\.: articula]iile intervertebrale. amphora = amfor\. f.: emetropie. de la ami-bein = a alterna. philos = prieten. f. a schimba. de la sexus = sex.mers automat. amibiaz\. AMFIFIL. -oma. AMIBOISM. ambo = amândoi. iubire/ur\. s. . Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. diabet). opos = v\z. blastos = germen. de la amibein = a alterna. cu semnifica]ie pato-logic\. veche amel = smal]. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. n. AMFIARTROZ|. primar\ . melos = extremitate. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. / améloblastome. hipermetropie.: suflu amforic (v. sub form\ de lichid incolor. f. AMIB|. de la philein = a iubi. [Fr. f. expresii. -ozã. -oma. de la rhein = a curge. f\r\ controlul con[tiin]ei. m. f. adj.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. AMFOFIL. lat.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. suflu). ane-mie. / amélopathie. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. celule migratoare) de a emite pseudopode. / amiboïsme. f. frecvent în *schizofrenie. s. Ex. oftalmoscopic. ca [i dup\ menopauz\. metron = m\sur\. f. [Gr. veche amel = smal]. / amenor-rh(o)ea. s. / amblyopia. f. s. adj. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. / amblyoscope. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. valentia = for-]\.] Sin. pot fi patogene la om. philos = prieten. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. la acela[i individ. gr. s. [Lat. este asferic\ sau astigmic\. -ism. endemic\ în ]\rile calde. tenesme. Cushing.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. / ambivalence. adj. în formele de intoxica]ie cronic\. f. n. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. Se manifest\ prin dizenterie: colici. AMFIPATIC. s. gr. A. s. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. [Fr.priv. / ambula-tory. arthron = articula]ie. bolt\ cereasc\. gr. preo-cup\rile.priv. adj. f. scade apetitul. acromegalie). AMFOLIT. adj. AMFORISM. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. / ambisexualité. V. / amphorisme. amoibe = alternan]\. s. f. a dizolva. s. Sin. [Gr.: adamantoblast. a schimba. / amétropie. A. 2) A. s. a se plimba. / amphétamine. f. / amphoteric.] 1) Care se refer\ la mers. pathos = boa-l\. [Gr. / amphotère.: automatism a. opos = v\z. s. / amelia. a . dizolvat. f. Tratamentul a. [Gr. m. [Gr. m. -azã. m. [Gr.: vertij (v. / ampholyte. -inã. s.] Sin. racemic\ [i s\rurile sale. / ameloblastoma. m. / ampho-ricity. vede-re.. dextroamfetamina [i metamfetamina. f. Ex. / amiboïde. 125 . [Gr. s. ampho = ambii. [Gr. / am(o)ebo-idism. / amibiase. am-moniakon = sare de amoniu.] Sin. adj. / ametropia. adj. amblys = tocit.). AMBLIOSCOP.] Sin. amphi = de ambele p\r]i. s. boli psihice etc. f. am(o)e-bae. s.). a. s. AMFETAMIN|. s. s. Sin.. modific\ri de personalitate [i. m. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. f.. men. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. s. Unele specii de a. / ambisexuality. s. adj. a. s.: bucurie/triste-]e. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). / améloblaste. AMELIE. [Gr. [Gr. adj. [ters. n. / ampholyte.: amfolit (v. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). / aménorhée.] Microorganism unicelular. s. AMBIVALEN}|.: amfoter. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. AMBULATOR. Ex. gr. membru. schimbare. de la amibein = a alterna. AMFOTER.). s. AMETROPIE. pathos = afec]iune. ae-ther. [ters. a .. 2) Care nu este spitali-zat. adj. Se observ\ în unele boli psihice. a se plimba. anxietate. / amphe-tamine. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). / amphidiarthrosis. a schimba. de la valere = a avea putere. apar]inând protozoarelor. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. amoibe = alternan]\. de dou\ ori. se nume[te sferic\ sau stigmic\. f. amblys = tocit. / ame-loblast. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\.] Boal\ a *smal]ului dentar. adj. AMIBOID.. / vertige.priv. s. ambulator. / amphi-pathic.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne.AMBISEXUALITATE. m. A.] Coexisten]a unor caractere sexuale.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. amphi = de ambele p\r]i. Ant. ampho = ambii. [Gr. de la skopein = a vedea. AMELOM. s. / amphotonie. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. ampho = ambii.] Sin. / ambulance. de la lyein = a distruge. f. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. AMFOTROP.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. / enameloma. f.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. [Lat. [Lat. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. adj. *ameloblaste. pl. n. Sin. / amblyoscope. s. AMBLIOPIE. amphi = de ambele p\r]i.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. f. adj.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici.] Absen]a men-strua]iilor.: amoebiaz\. Amin\ sim-patomimetic\. Consumul cronic de a. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. / amphophile. sexualis = referitor la sex. f. s. [Gr. a valora. acte). AMFOTONIE. / amphiphile. eventual. menos = lun\. de la a . / am(o)ebiasis. de la matus = beat. s. a schimba. n. de la amibein = a alterna. / amphotrope. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. / amblyopie. / amélie. amphi = de ambele p\r]i. AMELOBLASTOM. AMFIDIARTROZ|. / amphophilic. [Gr. schimbare. de la trepein = a `ntoarce. s. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. AMBULAN}|.: amelo-blastom (v. / amphidiarthrose.

] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. lizina. / amygdalotripsis. s. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. d) nucleu amigdalian. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. ammoniakon = sare de amo-niu. f.. [Gr. a digera. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. s. s. f. amygdale = migdal\. amidon. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. în *amiloidoz\. rinichi [i splin\. a fost dat\ de Vir-chow. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines.: tonsilit\. alc\tuit\ din lan]uri lungi. s. / amylosis. metionina. fenilalanina [i triptofanul). oligofrenia fenilpiruvic\.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. / amyloïde. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. ammoniakon = sare de a-moniu. f. s. [Lat. Sin. -ozã. f. AMILOZ|. / amylasémie. m. / amyloidosis. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. a crea. s. s. amidon. / amygdalian. leucina. gr. a . Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. const. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. / amyelinic.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. amylum. / amylase. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. de la plassein = a forma. -e. gr. s. [Lat. gr. / amylasurie. [i amine biogene. gr. AMILAZURIE. sanguin\ este de origine pancreatic\. neoplazii ale plasmocitelor. *histamin\ etc. acidus = acru. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. A. *triptamin\. adj. / amygdalien. Unii a.*apen-dicele vermicular. / aminoacidopathy. f. / amiloride. de la cum = cu. a modela. copt de la pepsein = a g\ti. -inã. *se-rotonin\. acidus = acru. m. f. s. sf\râmare. -ozã.. biochim. joac\ un rol important în sinteza organic\.priv. / amygdale. α-a. f.: amiloz\. s. 126 . amidon. Ex. / amine. m. primitiv\ sau primar\. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. f. Digestia a. secundar\. / amide.. / aminoaciduria. s.priv. amygdale = migdal\. salivar\ [i a.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. treonina. f. Recent s-a demonstrat c\ a. / amygdalectomy. / amylas-(a)emia. s. neramificate. lat. Se disting: 1) A. aminoacide. [Gr. Sin. amygdale = migdal\. f. s. amylon = f\in\. AMIN|. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. Prezen]a a.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. / amylase. s. f. amylon = f\in\.4-glucan. *acetilcolin\. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. myelos = m\du-v\. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. / amine. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . A. AMINOPEPTIDAZ|. m. amylum. eidos = form\. c) a. s. gr. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. NA: tonsilla. tonsil. iar amilopectina o culoare ro[ie. s. AMILOID. Denumirea de a. / amyl-oid. f. f. n. În cazul *bolii Alzheimer. care se depoziteaz\ în organele interne. / amylaceous. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. gr. amylum. este de ori-gine proteic\. lat. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) .] Prezen]a amilazei în uri-n\. / acide aminé. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. gr. gr. acidus = acru. [Gr. s. / amiloride. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. adj.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. amygdalitis. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. serum amylase. s. s. AMINOACID. / amyloïdose. tonsillectomy. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. manifestat\ prin facies inexpresiv. ammoniakon = sare de amoniu. [Gr. adj. -inã. / amygdala.). / amylasu-ria. / amyélinique. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. f. s. f. [Lat. / aminopeptidase. amylon = f\in\.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. AMIGDALIT|. [Lat. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. haima. V. amylum.: tirozinoza. -enne. [Lat. const. amylum. amylon = f\in\. AMIMIE. f. V. pathos = boal\. f. / starch. [Gr. adj.] Element constitutiv al proteinelor. / amide. amidon. sunt denumi]i esen]iali. n. / amygdalite. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. de cauz\ neprecizat\. [Gr.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. adj. A. este crescut\. / aminoacidopathie. ammo-niakon = sare de amoniu. / aminopeptidase. 2) Substan]\ amorf\. histidi-nemia. -inã. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). m. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. f. de la mimeisthai = a imi-ta. -azã.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. -azã. [Gr. f. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. / amygdalectomie..). -azã. ouron = urin\. -itã. [Gr. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. *A. amyloï-disme. / amylose. peptos = digerat. gr. s. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. amylum. amylum. s. a. amygdale = migdal\. lat. AMIDON. includ a. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. f.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. s. trip-sis = frecare. v. mimia = imitare. adj. AMIGDALIAN. -inã. [Gr.) în urin\. lat. s. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. AMIGDALECTOMIE.. A. secundare [i ter]iare. s. 2) Amilopectina. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. maltoz\ [i dextrine. in-dispensabili. s. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile.] Baz\ organic\ azotat\. s. amylon = f\in\. a . adj.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. / aminoacidurie. he-modializ\ prelungit\ etc. amidon. a-mylon = f\in\. AMILORID. A. ammonia-kon = sare de amoniu. Ca urmare. AMILAZ|. eidos = form\. amidon. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. gr.: amiloidoz\ (v. [Gr.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui.] priv.. AMILACEU. m. gr. -idã. s. 2) De men-]ionat: a) a. s. [Lat. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. AMINOACIDURIE. se g\sesc la unele plante. primare. amylon = f\in\. s.] 1) Orice organ în form\ de migdal\.. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. amylum. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. b) a. ektome = excizie. amygdale = migdal\. s. cistinurializinuria familial\. amylum. 2) A. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. clipit rar. amylon = f\in\. [Gr. se produce prin intermediul *amilazei. f. biochim. / amygdalotripsie.AMID|. -azã. / aminoacid. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. s.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. [i tab. s. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. adj. abdominal\ . se deose-besc: a. izoleucina. f. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a.priv. boli infla-matorii recurente. rezult\ dou\ forme de a. s.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. s. / amidon.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. plasis = modelare. AMILOIDOZ|. f. proteine [i alcaloide. f. con]inând o func]ie aci-d\. [Gr. congenitus = n\scut o dat\ cu. este detectat\ cu ajutorul iodului. -atos = sânge.itor la *amigdal\.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. Cele mai frecvente tipuri de a. *boal\ Wilson etc. / amimie. f. m. -inã. V. a. f. s. AMINOACIDOPATIE. AMILAZEMIE. AMIGDALOTRIPSIE. AMIELINIC. [Gr. s.] Sin. a . / amylacé. amidon. dar îndeosebi în ficat. f. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. mys. tirozi-n\ etc. gr. AMIGDAL|. myos = mu[chi. amidon. f. ouron = urin\. / amimia. [Gr. [Lat.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te.: 1) Alfa-ami-loza. nonmyelinated. *catecolamine. f. de asemenea. leucinoza etc. s. [Lat. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. ammoniakon = sare de amo-niu. gr. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. [i tab. / tonsillitis. A. f. s. β-a. zdrobire. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine.

citogenetice. s. ammoniakon = sare de amoniu..] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. V. / amyotonia. s. m. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia.] Diviziune acelular\ direct\.). Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. f. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. amnion = membran\ a f\tului. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. f. s. sau anterograd\ (de fixare).: ataxie (v. au fost descrise numeroase forme intermediare. [Gr. foarte solubil `n ap\. AMNIOGRAFIE. spinale progresive ale adultului. a mu[chilor gambelor. a . prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. kytos = ce-lul\. amnezie. s. [Gr. în regiunea proximal\. adj. este transformat la nivelul ficatului în uree. bine definite clinic. urmate de deficit motor [i amiotrofii. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. tonos = tensi-une. s.: sac amniotic. f\r\ diviziunea corpului celular.priv.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. Sin. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. AMOEBIAZ|. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. [Gr. f. m. a . s. a . s. s. const. "malign\". f. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate.).. -ozã. de ex. s. adj. V. [Malaezian\ amok = atac furios. cu inciden]a 1/20 000 na[teri.. mult mai rare. cu mi-ros iritant. s. V. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. amoniemie) deoarece. f. biochim. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. sko-pia = examinare. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\.priv. / amyotro-phy. [Gr. [Gr. a. nutri]ie. AMNEZIE. amonioge-nez\. m.. / amniographie. cu durata de supravie]uire de circa patru ani.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. amnion = membran\ a f\tului. f. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. graphein = a scrie.priv. care prive[te informa]iile recente. A. AMITOZ|. n. p. fir. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser)..] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. mys. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. taxis = ordo-nare. / amyo-sthenia. s. AMNIOCENTEZ|. a . / amnésie. retrograd\). adesea. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. s. / amyotrophie. / amitose. b) A. / ammoniac. selective. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. [Gr. pot apare în st\ri depresive. Uneori. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. [Gr. / amnion.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. Este de origine citotro-foblastic\. V.: ecmnezie (v. b. s. ou f. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. cu transmitere autozomal dominant\.). *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\.. [i memorie. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. amoniemie. s. A. / amniocyte. f. [i tab.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. 2) A. / amyotaxie. f. a fost. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. s. aranjare.). ureogenez\. 127 . s. evolu]ie foarte lent progresiv\. / amok. în rela]ie cu *cromozomul X. / amniocyte. trophe = hran\. Forma "benign\" este progresiv\. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. ceea ce poate fi la originea unei a.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. Se utilizeaz\ în industria chimic\. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. punga apelor. f. f. / ammoniémie. / amnéstique. în general. AMNESTIC. f. f. Me-morizarea. introdus prin colul uterin. m. s. înlocuit\ cu *ecografia. pentru studiul caracterelor sale chimice. f.] 1) Care se refer\ la *amnezie. a. / amnesia. [Gr..] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. / amnios. f\-r\ apari]ia. a sexului fetal. mnasthai = a-[i aminti. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). secundar ai centurii scapulare. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. n. / amniocentèse. AMONIAC. Sin. sau f. de la a . sthe-nos = for]\. s. f. globale.. cu membrane intacte.: miatonie. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. rare. f. ini]ial proximale. / ammoni-(a)emia. rezistent\.priv. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. Compus binar al azotului cu hidrogenul. s. s. fenomen psihic complex. spectrofotometrice. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. myos = mu[chi.] NH3. importante: 1) A.: în etilismul acut). s. ap\rut\ în cadrul unei depresii. / amnioscopie. s. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. 3) A. s. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. s. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. hiperamoniemie. [Gr. [Gr. iar morfopatologic. ammoniakon = sare de amoniu. AMNIOS. s.priv. AMIOTROFIE. [i raptus. sub]ire. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. Var.: punc]ie amniotic\. [Gr. cu tendin]\ la distalizare. uneori *diabet zaharat. Deoarece este un examen riscant. s. m. a . iar uneori [i din trunchiul cerebral. / amnesic. V. organice sau nu. / am-niography. s. Forma acut\. a . [Gr. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral.priv. amnesia = uitare. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. mys. / amnestic. AMONIEMIE. / amnésique. / amok. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. s. f. putere. [i a. amnion = membran\ a f\tului. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. Sin. haima. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. / am-niocentesis. cât [i retrograd\. f. f. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. îndeosebi. isterie (mai frecvent a. s. V. Mai importante: a) A. Sin. pentru amibiaz\ (v. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. V. A. simetrice. cu tendin]\ centrifug\. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. anterograd\. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. myos = mu[chi. AMOK. kentesis = în]ep\tur\. Diferen]ierea a. a exa-mina. [Gr. / amyotaxia. f. cu transmitere recesiv\. sin. AMNEZIC. amnion = membran\ a f\tului. [i amoniac. transparent\. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. antreneaz\ atât o a. de la skopein = a vedea. AMIOTAXIE. pentru miastenie. n. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. *impoten]\. AMIOTONIE.] Sin. / amyotonie. / amnio-scopy. Tipuri de a. n. auditive sau vizuale. A. a aranja. / ammonia. -atos = sânge.AMIOSTENIE.. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. a . de la tattein = a ordona. cu debut între 20-50 ani. f. ca [i în cazul unei leziuni corticale. f. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. mys.. [Gr. / amitosis. Se disting a. toxic pentru orga-nismele vii. / amyosthénie. mnasthai = a-[i aminti. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. Al\turi de forme de a. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. mitos = a]\. s. dificil de clasificat. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. AMNIOCIT. myos = mu[chi.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. AMNIOSCOPIE. adj. Sin. myos = mu[chi. Ele au un caracter ereditar. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. adj.priv. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. limitate [i lacunare (ex.priv.] Sc\derea for]ei musculare. În patologia psihiatric\.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. amnion = membran\ a f\tului. mys. [Gr..

: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. s. / anabiose. denumit\ model. f. a. hibridat cu o matrice de acid nucleic. dactilosco-pie. de puls. [Gr. de luminan]\. utili-zat în automatizare. s. anatomist. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. pl. ampullae. orice struc-tur\ anatomic\. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. / amorphognosie. morphe = form\. s. AMP-deaminase. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. ampliatio. s. s. / amplifier (electronics). s. [Lat. de la ampu-tare = a t\ia. Ex. permi-te o reproducere fidel\. lipsit de form\. / amorphe. / amplitude. AMPLIA}IE. 2) A. / ampulla. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. f. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine.. ampul\. anatomist. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. [Fr. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. s. V. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. -onis = m\rire.: carte de identitate genoti-pic\ (v. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. [Lat. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. AMP c. impresiune. prin aplicarea pulpei degetelor. engl.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. situat\ la nivelul duodenului. Sin. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. NA: ampulla. de obicei un bisturiu. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. empreinte.] Abrev. / primer. / ammoniogenesis. / ampicillin. ammoniakon = sare de amoniu..: primer. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. f. f. / empreinte.[i cinematografiat\. s. g. n. 1684-1751. Vater. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. V. prin extensie.). c) a. s. / amputa-tion. m. adj. de la gen-nan = a produce. am-moniakon = sare de amoniu. cu o tensiune mai mare. electronic. s.AMONIOGENEZ|. s. Tipuri: a) a. Astfel. în prealabil în-muiat\ în tu[. iar în *alcaloz\ diminu\. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. cu intensitate m\rit\. [Gr. ]esutul subcutanat [i tegumentele. a . de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. pe o foaie de hârtie. la nive-lul tuturor ]esuturilor. lat. f. [Lat. 1684-1751.priv. de la gnonai = a cunoa[te. veche amordre = a mu[ca. Sin.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. / impression. 3) În stomatologie: copie negativ\. prin sim]ul tactil. des = separat de. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. const. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. fizician francez.] Cancer al ampulei Vater (v. a. anabiosis = reînviere. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. a. / ammoniogenèse. [Gr. AMPUL|. / ampoule. f. amputatio. f. de obicei electric.). cunoa[tere. / amplitude. proteine G. din fr. 1) Represarea permanent\. parental imprinting. pentru formarea bontului. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. -inis = l\rgime. Ea poate fi transmis\ la distan]\. / ampère. / amputation. În cazul a. NA: ampulla hepatopancreatica. s. [i tab. rectal\ (NA: ampulla recti). s. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. d) a. f. [Fr. 3) În embriologie. f. s. reac]ia în lan] a polimerazei.priv. s. f. În *acidoz\.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. / ampliation. *dele]ie a unui *auto-zom. AMORF. s. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. m.] V. / myo-adenylate deaminase. fidel\. a-morce. 1775-1836. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. medic [i botanist german.] Oligonucleotid care. s. de la amplus = mare.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. de amoniac. / ampere. din lat. -oma. / AMP-désaminase. [Gr. [i PCR. imprimere = a ap\sa pe. AMPLITUDINE.: a. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. m. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v.] Revenirea unui organism la via]a activ\. AMPRENT|. V. AMP / AMP / AMP. AMORS|. AMPLIFICATOR. un segment de membru [i. morphe = form\. AMPUTA}IE. gnosis = percepere. AMP-DEZAMINAZ|. derivat de la facere = a face). gr. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. V. / amorce. adenilatciclaz\. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. iar\[i.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. [Lat. m. / amorphous. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi.. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. digitale). Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. activând *proteinkinaza A. Un curent de un a. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. Este inactivat\ de *penicilinaz\. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. f. ampul\). / ampliation. mu[chii. f.] Unitate fundamental\ din SI. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. A. / amorphognosia. f. de ima-gine sau a. Const\ în formarea. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. engl. anabios. profesor la Wittenburg. s. [Lat. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. [Abrev. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. s. 2) Sec]iunea traumatic\. / anabiosis.: PCR (v. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. medic [i botanist german. / ampicilline. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. magnetic. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. s.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. profesor la Wittenburg. ficare. profesor la Paris. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. V. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. a t\ia. / amplificateur. dependent\ de originea parental\. b) a. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. f. cu mi-algii [i crampe musculare. transport\ un *coulomb pe secund\. genesis = producere. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. f. V. Abraham Va-ter. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. în scop de identifica-re. s. sau s. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare.] 1) În chirurgie. ligand. AMPICILIN|.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. Sin.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. m\rime. par]ial. palme sau plante. v. de la ana = din nou. s. -onis = t\iere. Umplut\ cu ipsos. în tubii renali. f. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. endocrinol. receptor. -azã. foto. adj. de la ampliare = a cre[te.5’-monofosfatul ciclic. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. s. AMPER. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. s. s. e) a. amplitudo. [André Marie Ampère. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. f. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. 128 . acest proces se ac-centueaz\. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). bios = via]\. f. AMORFOGNOZIE. a scurta. A. -inã. [Abrev. [Abra-ham Vater. f. amplificator = care m\re[te.). a . V. f. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. [Lat. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. ANABIOZ|. f. [i PCR. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. f. enhancer (gene-tics). observat\.

. 4) A. lyein = a distruge. algos = durere. adj. -os = aer.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). ballein = a lansa). rela]ie. hydatos = ap\. s. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. / anaerobic.. f. [Gr.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\.. spectro-scopic\. / anaphase.. aphrodisia = dorin]\ sexual\. a arunca în sus (ana = în sus. iar\[i. bio-chimic\. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. / an-aerobiosis. / analgesia. / analeptique. f. 8) A. care poate genera *farmacodependen]\. 9) A.priv. aphrodisiakos. adj. -inã. [Gr. 11) A. m. iar\[i. a arunca în sus (ana = în sus. an . endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. adj. ANALIZ|. de la ana = din nou. bacteriologic\ sau microbiologic\. n. de a reconstrui. f.. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. conform unei anumite m\-rimi. n. s. 4) A. phylaxis = protec]ie. f. an . f. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. chimic\. gr. de la phainein = a apare. A. 12) A. s. / anaérobiose. lyein = a distruge).. s. ANACLITIC. levuri. f. ANAMNEZ|. a. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. anabole = ac]iunea de a urca. s. de la Afrodita = zei]a dragostei.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. f. / anabolisant. logos = raport. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. f. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e.. venin de cobr\. iar\[i. adj.. an . care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. ANACROTISM. de a re-construi. ANAFILAXIE. / anaphrodisiac. / analgésie. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. 2) Dispozitiv care. s.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. s. s. / ana-phrodisia.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. s.: a. / analgesic. Domenii de a. [Gr. de la ana = din nou. / anaclitique. care.priv. ANAEROB. dis-persiei. a. logos = raport. coprologic\. [Gr. f. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. coproparazitologic\.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar.: 1) A. ANAGEN. Ex. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. mediat\ de IgE. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. f. ANAFRODIZIAC. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. calitativ\) [i de determinare (a. s.. s. -ism.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. m. bios = via]\. ANALEPTIC. f. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. de la ana = din nou. gr.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. vizual. ANACLORHIDRIE. klitos = desf\[urat înapoi. grafic\. iar\[i. ex. adj. aer. [Gr. 10) A. ANACUZIE. Ex. / anaphase. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. s. ANAFILATOXIN|. adj. an-samblu de procedee de identificare (a. 5) A. s. îndeosebi în laboratorul clinic. A.: catabolism. [Gr. factorial\.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric.] V.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. [Gr. [Gr. / anaclitic. în *proba Prausnitz-Küstner.. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. s. s. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. ana = `n sus. de la Afrodita = zei]a dragostei. ANALGEZIC.: C3a [i C5a. metod\ de a. f. n. ANAEROBIOZ|. analog. s. s. s. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. metodele de a. iar\[i. deopotriv\. f. / analyseur. s. de la akouein = a auzi. m. / anabo-lism.).: cofoz\ (v. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. adj. ANALOG. / anacusis. 3) A. În medicin\ [i biologie. / anagène. s. / analysis. iar\[i.priv. 7) A. / anaphylaxie. rela]ie. / analgésique. f. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. sunt utilizate. comparabil cu [ocul anafilactic. / anaérobie. [i a. f. f. s.priv. sau algesis = sim-]ul durerii. A. gr. / anaphylatoxine. s. / anamnèse. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. pasiv\). an .ANABOLISM. [Gr. A.] Hipersensibilitate speci-fic\. aer. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. / analyse.: receptor cutanat. / anabolisme. s. Exist\ dou\ a. adj.: *depresie a. ANALIZOR. r\s\ritul unei stele. [Gr. glosar informatic\. [Gr. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. -eris. [Gr. -ozã. hydor. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. s. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). / anaphrodisiaque. [Gr. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. ANALGEZIE.). ANAFAZ|. adj. m. Sin. 6) A. ana = în sus. / achlorhydria. m. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. f. adj.. În medicin\.priv. analogue. ANAFRODIZIE. ANABOLIZANT. [Gr.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. adj. ana = în sus. facultativ\.. [Gr. m. s. s. an . ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. A. Exist\ a. de la phylattein = a ap\ra. aer. ballein = a lansa). / anacrotisme.. sau al-gesis = sim]ul durerii. / ana-logous. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale.. osteoporoz\ etc. [Gr. în cazul polarimetrului. gennan = a produce. -e. / anabolising. lovi-tur\.priv. gr. m. de la anaballein = a con-strui. s. de la phylattein = a ap\ra. [Gr. adj. analogos = la fel. s. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. 2) A. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. anabole = ac]iunea de a urca. adj.priv. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. Ant. ana = contra. analyein = a rezolva. / ana-crotism. / anamnesis. tot la o serie de microorganisme. ana = contra.] Asem\n\-tor. obligatorie. *euforizant sau *anxiolitic. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. lat. -eris. akousis = auz. [Gr. iar\[i. m. algos = durere. [Gr. ana . n. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. hidrogen. s. anamnesis = reamintire. [Gr. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. phylaxis = protec]ie. adj. s. an .priv. khloros = verde.. clor. aer. toxicologic\. / anaphy-laxis.. Exist\ un mare num\r de a. ana . Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. adj. statistic\. an .] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. trofic\. la unele microorganisme.. / anacousie. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. krotos = b\taie. [Gr. A. | 129 . / anaphylatoxin. conform unei anumite m\rimi.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). s. f. phasis = aparen]\. f. analeptikos = care restaureaz\. s. de la ana = din nou. de la anaballein = a construi. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. ana-lysis = rezolvare. n. / analogue. mate-riilor fecale.] Sin. A. analogos = la fel. lat. / analeptic.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. anaerobioz\. s. s. / analysor. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. auditiv. / anaphrodisie.priv.. f. bios = via]\.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. [Gr. / anachlorhydrie. adj. / anagen. A. de la toxon = s\-geat\. la un al doilea contact cu antigenul.: aclorhidrie. -os = aer. V. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. adj. n.

terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. s.). dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. adsorbit\ pe gel mineral [i a. m. / anascitic. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). un traumatism. aner. arthroun = a rosti distinct. [Gr. curbat. aner. / andropause. de la askos = burduf. andros = b\rbat. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. s. de utilizare a termenului: a. f. 2) Sin. 8) A. andros = b\rbat.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. gyne. plasis = modelare. ANATOMIE.priv. De fapt. s.. adj. special\. f. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. s. Este considerat\ uneori sin. / androgen. V. f. jum\tate femeie. macroscopic\. / anarthrie. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. stoma. depresie. / anasarque. Direc]ii: 1) A. 3) A. an — priv.ANAPLAZIE. [Gr. -atos = gur\. s. andros = b\rbat. s. -atos = gur\. s. Sin. adj. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. a im-purit\]ilor. adj. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. s. m.. / anarthria. s. [Gr. s. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. f. f. s. ankylos = încovoiat. f. gennan = a produce. î[i pierde activitatea toxic\. ANCHILOSTOMIAZ|. f. anchilostomiaz\. ANDROID. ANDROSTERON. dezvolt\rii. / androgy-nism. f. / androgyne. de la toxon = s\geat\. sarkos = carne. Specii: 1) A. de osificare. adj. ana = în jurul. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. s. a.). eidos = form\. / anatomie. adj. f.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. Bolnavul afectat de a. [Gr. [Gr.) care. m. f. De a-semenea. A. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. / android. Ex. ankylos = încovoiat. anastomosis = deschidere. din gr. f. an . purificat\. ANATOXIN|. stereos = solid. de la plas-sein = a forma.] {tiin]a structurii organismelor vii. în]elege ce i se spune. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. 2) A. [Gr. / andrologie. / anaplasie. de la ankylos = înco-voiat. s. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. 5) A. nu se manifest\ clinic. f. / ancorage. ana = în jurul. s. f. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. [Gr. s. / anatomy. cu pro-ducere de *ascit\. / ankylose. an-dros = b\rbat.. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. pau-sa.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. [i hidrops. gyne.] V. ANDROGEN. poate citi [i scrie. aner. androgyne. ancora.. de regul\ frecvent\. andros = b\rbat. ANASTOMOZ|. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. ANCHILOZ|. [i artrodez\. insomnie etc.. s. / anascitique. A. m. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. f. / an-kylostomiasis. brasiliense. radioscafo-ulnar\. / androlo-gy. prin îndep\rtarea. f. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. histo. america-num sau Necator americanus. f. / ankylosis. m. difteric\ etc. duodenale.. f. [Gr. s. -inã. andros = b\rbat. Ex. s.: boal\ Griesin-ger. s. De obicei. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. 4) A. ANARTRIE. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. n. [Gr. f. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. ANDROLOGIE. andros = b\rbat. s. / anasarca. / androgynous. studiul a. [Gr. ANASCITIC. stoma.[i citochimice în cursul unei boli. f. A. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. 6) A. Alte ex. a.. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. despre o boal\ `n care ascita. Se disting dou\ tipuri principale: a.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. em-briologia structural\. oprire. adj. m. a.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. ankyra = ancor\. `n relief. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. f. hidrops fetal. / anchorage. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. pausis = `ncetare. *A. adj. ankylostomiase.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. [Gr. V. / androgynie.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. patologic\ sau morfopatologie. f. ANDROGIN. -azã. / anaplasia. gynaikos = femeie. caninum. chimic\ sau imunologic\. aner. fiecare din cele dou\ a.: androginoid. ANDROGINOID. askites. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). topografic\. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. ANDROGINIE. / androgynoïde.. 4) A. studiul modific\rilor macro. andros = b\rbat.. 7) A. ANCO{|. / androgyne. în continua-re. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. lat. / encoche. f.. s. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. *A.] 1) *Her-mafrodit. / ankylostomasie. curbat. sau poate fi provocat\ chirurgical.] Comunicarea na-tural\. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. eidos = form\.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). aner. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. s. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. [Gr. / male climacteric. / androstérone. tome = t\iere. / anatoxine. ANCORARE. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. gr. s. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional.] Care prezint\ caracteristici masculine. [Gr. / .] Diminuare important\ (a. aner. [Lat. dar. / anatoxin. -atos = gur\. radiologic\. gynaikos = femeie. ANDROPAUZ|. s. / androgène. / anastomose.: boal\ Schridde.: androgin (v. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. f. s. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. segmente ale tu-bului digestiv. cu afemie. V. sec]iune. clasa Nematoda. s. f. [Gr. adj. Sin. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. s. de la tem-nein = a t\ia. ANASARC|. aner. f.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. ana = din nou. / an-drosterone. ankylosis = curbur\. a modela. Sin. A. s. Rezult\ a-nemie. gyne. *A. s. logos = [tiin]\. se disting numeroase tipuri de a. adj. unde se formeaz\ papulopustule. s. stoma. par]ial\) sau suprimare total\ (a.] Sin. prin extensie. 2) A. s. ana = contra. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis.[i microscopice. [Fr. [Gr. f. jum\tate b\rbat. f. [Gr. [Gr. [Gr. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. Asigur\ stabili-tatea protezei. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. *A. curbat. s.: toxoid. gynai-kos = femeie. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. 17cetosteroizi. sarx. ankylostomose. encoche. / ana-stomosis.: obezitate a. 130 . comparat\. s. f. s. de la ana = cu. V. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\.] Studiul anatomiei. 3) A. aner. / androïde. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus.

1855-1932. f. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. Sin. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. nutri]ionale (ex. / endurance. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. i. f. Totodat\. aplastic\.). cât [i concentra]ia hemo-globinei. normocitare [i macroci-tare. Tip de a. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. re-activi la temperatura corpului. *lactatdehidrogenazei. medic francez. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. A. nu este o boal\. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. unele *a. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. anatomopatolog italian. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. cu volumul globular mediu peste 110 µm3.] Sin.priv. V. A. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\.). a se o]eli. 2) În practic\. a.: sindrom Marlin (v. [i boal\ Imerslund-Najman. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. -atos = sânge. or-ganismul se poate adapta. A.).: a. m. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). Wroclaw. an . ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ci un sim-ptom în numeroase boli. anemie hemolitic\ autoimun\. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. vârsta [i sexul. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. A. Pe de alt\ parte. în unele anemii (ex. pediatru a-merican. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. Ace[ti autoanticorpi. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. 1858-1931. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12.: anemie sideropenic\.] Sin. 1827-1892. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. alti-tudinea. medic german. a deficitului de fier din alimenta]ie. n.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. normocrome [i hi-percrome. Polonia). ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. Orice tip de a. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. Sin. haima.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. în eritrocit.: anemie nutri]ional\ (v. Uneori este conside-rat\ sin. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. s. 131 . [Anton Biermer. / an(a)emia. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. feripriv\. a. Sin.: boal\ Biermer (v. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. s. A. Tip de a. m. cuprind: a. Sin. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3.: drepanoci-toz\ (v.: cloroz\ (v. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. ANELAJ. produ[i de sistemul imun al bolnavului..). caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. [Lat. A. f. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia.] Sin. [Oskar Minkowski. h. Sin. V.. v. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. [i anemie aregenerativ\. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. A. drepanocytic an(a)emia. Anatole Marie Emile Chauffard.). Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. sunt normocrome. acid folic). ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. `n Rusia. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\.ANDURAN}|. O serie de a. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. *a. Cel mai frecvent. a c\li. a. Sin. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. este. 1871-1945. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. *A. *imunoglobuli-ne G [i M. / endurance. Biermer (sau *boala Biermer). s.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\.: boal\ Ha-yem-Faber (v.). Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. denumite imunoalergice. [Guido Banti. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. ca modul de via]\. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. *bilirubinei. [Thomas Benton Cooley. f\r\ tulbur\ri importan-te. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). în continuare o serie de ti-puri principale de a. A. [Gr. infec]ioase. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. de intensitate mic\ sau medie. s. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. ceea ce este inexact.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. Sin. h. h. ANEMIE. Greifswald [i Breslau (în prezent. Köln. indurare = a `nt\ri. h. 1852-1925.).: boal\ Silvestroni-Bianco (v. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. profesor la Floren]a.). reumatismale sau maligne. A. h. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia.: a. m.).] Sin. n. a c\rei cauz\ este necunoscut\. / anémie. A.). talasemie). sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine).: boal\ Banti (v. Principalele criterii de clasificare a a.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. cu *a. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia.: transfuzie cu sânge incompatibil.). ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. c\tre vârsta de 60 de ani. Este deter-minat\ de absen]a. determinat\ de *aplazia medular\ global\. 2) Izo. deoarece. / annelage. o serie de variabile.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. A. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. V. f. / annealing. s. s. m. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Sin. A.: boal\ Lederer-Brill (v. este lent\. Sin. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. din cauza aportului deficitar de fier. probabil. A. medic german. f. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie.: β-talasemie major\ (v. Sin. dac\ evolu]ia a. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia.

sideroacrestic\). este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. tactil\). Sin.. ca [i a trom-bopoiezei).: aneusomie. A. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. A. peridural\.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. [Gr. aneurysma = l\rgire. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. s. ANERITROPSIE. Se disting numeroase tipuri de a.] Num\r anormal de cromozomi. s. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. [Gr. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. / aner-gic. reprezint\ o varietate de *dicromatism. f. u-nele parazitoze.priv. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. generale). cu exces de mieloblaste. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. an . m. f. a unei artere intracraniene lo-calizat\. a. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\.. / an(a)esthetic.: monosomie). ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. Ex. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. administrate prin inhala]ie. an . tuberculinice. -atos = culoare). s.. termic\. s. În contact cu un trunchi nervos. ac]iune. spontan sau voluntar. an . rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. s.. [Gr. anévrysme. non-volatile. / anesthésique.priv. prostat\). sarcin\. Ex.priv. n. l. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. [Gr. an . pri-ma din cele trei culori fundamentale. Metod\ de *a. Sin. / aneuso-mic. adj. s. r. adj. ANEUPLOIDIE. logos = [tiin]\.). ANERGIE. f. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. / aneusomie. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier.: vitamin\ B1 (v. c\tre maturare. f. *sar-coidoz\ etc.: anemie sideroblastic\ (v. lat. stomac. în continuare.. pediculat\ sau nu. aisthesis = sen-za]ie. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. f. abandonat. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. A. prin infiltra]ie sau pul-verizare.priv. an . în plus (ex. Sin.: anemie caren]ial\. în practic\: a) a. b) a. la baza creierului. / aneuploïdie. op-sis = vedere.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. istoric. în care abolirea sen-sibilit\]ii. ANEURIN|. sensibilitate. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. [Gr. f. n.priv. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. kephale = cap. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). / anergisant. / aneuplo-idy. locoregional\.). dolor. g. / anesthésiologie. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. -atos = corp. c) a. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). pentru aneuzomie (v. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. A. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. / aneurine.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. V. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii... cu numeroase sin. care. sensibilitate. gene-ral\. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\.). eu = bun. / an-erythropsia. ergein = a lucra. Se di-sting: a.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. pro-teine sau vitamine). Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. Sin. În cazul a. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. ANESTEZIOLOGIE. m. -e. de la ergein = a lu-cra.priv. s. f. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm.priv. uneori. enkepha-los = creier. an . A. g.. an . / aneusomy.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. nu evolueaz\ normal. s. [i aneuzomie. aistesis = senza]ie. etiolo-gice. ANEVRISM. erythros = ro[u. s. A. f. adj. -atos = culoare). [Gr.. eu = bun. f. al bolii Biermer (v. volatile sau gazoase. Sin. [Gr. local\.).: anemie feripriv\ (v. euploos = favorabil. s. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. anencephaly. sub care sunt reunite diverse a. -oris = durere. a. f. sensibilitate. / aneusomique. adj. ANEUSOMIE. (khroma. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. A. s. / anesthésie. Grup de compu[i care. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. aisthesis = senza]ie... determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. (khroma. ca urmare a stazei acestuia. f. / anergia. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. / anévrisme. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. i. Uneori se constat\ enzimopatii. A. ANENCEFALIE. [Gr. / aneurin. s. aisthesis = senza]ie. eidos = form\. de la en = `n. V. / anencéphalie. sl\-biciune [i paloare. A. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. de ex. ANEUZOMIC. [Gr. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. a.] 1) Care provoac\ *anestezie. an . s. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). A.. Var. sensibili-tate. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. s. cel mai evident este cel al a. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3).] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANERGIZANT. de regul\. a. de[i pro-duse din abunden]\. cheaguri sanguine organizate sau nu. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. [i a. s. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. adj. A. ANEUZOMIE. a. la nivelul *hexagonului arterial Willis. Var. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. tactil\ etc. [Gr.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. m. -atos = corp. s. an .: boal\ a. soma.] Care pro-voac\ *anergie. lo-cale) sau generale (*a.. / aneurysm. *Daltonism pentru culoarea ro[ie.).. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal.. r. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. *gastrectomie). ANESTEZIE. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia.priv. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. soma. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. / anen-cephalia. Sin.priv. f. ANESTEZIC.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . adj. [Gr. f. s. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. Se disting. f. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. / an(a)esthe-sia. [Gr. de la aneurynein = a dilata. s.).: a-nemie sideroacrestic\. an . provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. s. ergon = lucru. s. dilata]ie. / anergie. / an(a)esthesiology. r. îndeosebi *botriocefaloza). f.). / anérythropsie. include sânge [i. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia.: trisomie) sau în minus (ex. an . f. Termen. ra-hianestezia sau *a.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat.priv. sau pe trunchiul verte-brobazilar. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\.priv. termic\. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici.

f. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. cuprinde nume-roase variet\]i. adnexus (annexus) = leg\tur\.] Semn patognomonic. Sin. f. a mode-la. trompe uterine [i ligamentele largi. / angéite. *A. senza]ie de moarte iminent\. / annexite. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. extrac]ii dentare).] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. este aproape | | | 133 . în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. f. Ex. acompaniate de *angoas\ [i. Sin. / annexes. v. d. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. ektasis = dilata]ie. angor abdominal (2). de fapt. [Gr. faringian\. Sin. m. limba este împins\ [i ea în sus. 3) A. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. aneurysma = l\r-gire. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. a `mpleti). s.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. ektome = excizie. ovalare.). V. s. Plan[eul bucal este ridicat. ANGIECTAZIE. adnexus (annexus) = leg\tur\. 1837-1914. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. ANEVRISMOPLASTIE. de la adnectere (annectere) = a lega. f. [Lat. ANGEIT|. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. ANEXE. ANEXIT|. f.: angin\ ulceronecrotic\ (v. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. de la ange-re = a strânge. uneori. f. ANEVRISMECTOMIE. angina = sufocare. / angiec-tasis. angeion = vas. înde-osebi cu polinucleare alterate). ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. f. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. / aneurysmectomy. f. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. gât. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. lâng\. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. ANGIN|. Termenul a. ova-rul [i trompa uterin\.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. Tumefierea. [Gr. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. s. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. a uni (ad = c\tre. s. lâng\. aneurysma = l\r-gire. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin.] Sin. pediatru german. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare.] }esuturi. amigdalian\. de la plassein = a forma. re-zultând o dilata]ie cilindric\. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. Ex. s. tonsilar\. difte-ric\ etc. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. pentru desem-narea a. al aortei. Pentru a. a. temporal\. [Lat. de la aneurynein = a dilata. f. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. 1820-1910. angeion = vas. f. f. deoarece cauza a. în interiorul acesteia. a. comunicant cu artera printr-un colet. de obicei. dur [i foarte dureros. / angina. a unui he-matom care constituie un sac fals. de la aneurynein = a dilata. -itã.: vascularit\. amniosul. a persistat este *a. *arterita gigantocelular\. 4) ~n obstetric\. Denu-mirea este improprie. [Gr. de la adnectere (annectere) = a lega. / aneurysmoplastia.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. limfangit\ etc. Berlin. / adnexa.: p\rul [i unghiile sunt a.] Sin. s. cerebral\. plas-tos = modelat. Cauza a.). [Lat. s. *granulomatoza Wegener. d. `n canalul medular cervical. angine de poitrine / angina pectoris. Mai rar. A.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. de la aneurynein = a dilata. [Eduard Heinrich Henoch. / anévrysmorraphie. ANGAJARE. A. / angeitis. s. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. a orificiilor arte-riale care se deschid local. dilata]ie. f. / aneurysmorrhaphy. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac .). f. intestinal\. cu iradieri în membrul superior stâng. pectoral\. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. medic francez la Hôpitaux de Paris. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. dup\ prânzuri. dermatomiozit\. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. dilata]ie. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. f. V. între tunica intern\ [i cea extern\. interscapular. sore throat. frig. 1) A. infiltrat. ankein = a sugru-ma. 2) A. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. [Gr. Stuttgart. ale pielii. [Gr. f. f. infec]ioase de origine bacterian\. Flegmon sau ab-ces amigdalian. superficiale. / anévrysmoplastie. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. p. consecin]a unui traumatism. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. s. a sufoca.: sindrom Churg-Strauss (v. flebit\. s. s. În prezent. angor abdominal (1). rha-phe = sutur\. angiite. s. ANEVRISMORAFIE. Ansamblul constituit de c\tre ovare. urma-t\ de sutura. / angine. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. a-lantoida. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. / adnexitis.: anevrismoplastie.: anevrismorafie (v. inclusiv a *amigdalelor. pl. sau gr. aneurysma = l\rgire. chirurg german. *periarte-rita nodoas\. deoarece infec]ia afecteaz\. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. c) durat\: scurt\ (mi-nute). disec]ie aortic\. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. nectere = a lega. dilata]ie.: a. s. s. s. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. a uni (ad = c\tre. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. emo]ie. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. / hernia-tion. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. mandibul\. placenta [i cordonul ombilical. lupus eritematos diseminat. Este. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. quinsy. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. pl. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. a `mpleti).] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. s. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. nu este o *micoz\. / anévrismectomie.practic întotdeauna ventri-culul stâng . / angiectasie. în contact cu o leziune arterial\. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. *A. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). b) circumstan]e: efort.] Inflama]ie a anexelor uterului. s. 17901865. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. engagement. vasculit\. Termen engl. nectere = a lega. în cadrul unei forma]iuni comune. / engagement. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. -itã. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. s. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. f. *sindro-mul Cogan.

ANGIOBLAST. / angiogénine. sindrom Prinzmetal. s. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. s.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. profesor la Paris.). angeion = vas. spontane. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. ANGIOCOLIT|.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. Sin. s. medulo-cutanat\. lungi [i spontane. Imaginea este a-poi restituit\.). ANGIOM STELAT / angiome stellaire. pseudodifteric\. -itã.] Sin. s. s. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv.: angiografie digital\. instabil\. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. de decubitus. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. acut\ coronarian\ febril\. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. / angio-blast. graphein = a scrie. [Gr. în care crizele survin spontan. s. s. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. f. Sin. s. f. vezic\. angeion = vas. / angiocholegraphy. f. angeion = vas. iar în o treime din cazuri a. kystis = sac. intricat\. este totdeauna grav. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. s. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica.: sindrom Cobb (v. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. / angiologie. / angiocholécis-tographie. / angiokeratoma. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). are o evolu]ie grav\. stenocardie. f. p.).] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. s.). tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. V. [Myron Prinzmetal. f. angeion = vas.). khole = bil\. prin crize de epilepsie. sindrom Cobb. s. / angioma. angeion = vas. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. s. / angiocholecystitis. p. fiind inhibat de *steroizi. -oris = curgere.] Tumor\ circumscris\. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. gr.). frecvent. Cu localizare variabil\. [Gr. angeion = vas. s. s. în regiunile temporal\ [i occipital\. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. -inã. angeion = vas.] Sin. spastic\. Sin. s. Tip de a. graphein = a scrie. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. kolon = intestin gros. p. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. ANGIOCOLEGRAFIE. s. angiografie numeric\. [i angin\ pec-toral\. o parte din cavit\]ile car-diace. / angiocholégraphie. [Gr. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. u. 6) A. s. fluor. angor pectoris. s. logos = [tiin]\. a. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. / angiocholécystite. s. angeion = vas. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. m. angeion = vas. ANGIOBLASTOM. [Gr. angéiologie. reflex\. adesea congenital\ sau genetic\. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. bacteriolog [i epidemiolog francez. angeion = vas. [Gr. m. V. / cholan-gitis. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. angeion = vas. angeion = vas. f. genesis = produce-re. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. A. ANGIOMATOZ|.] Sin. gennan = a produce. graphein = a scrie. s. khole = bil\. Denumire generic\ pentru toate a. -oma. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. / angiocholecystography.] Boal\. -ozã.: angiografie numeric\ (v. s. Sin. diminea]a [i seara. n. [Gr. / angiographie. V. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). / angioblastome. naevus vasculaire / spider angioma. s.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. [Jean Hyacinthe Vincent. Prognos-ticul a. s. f. / angio-matosis.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. aspectul clinic al *a. f. de la gennan = a produce.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\.: angin\ He-noch. angeion = vas.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. ANGIOCOLECISTIT|. ANGIOGRAFIE. ANGIOGENEZ|. | | 134 . se complic\ cu *infarct miocardic. crize care se agra-veaz\ rapid. 4) A. cu risc de infarct [i moarte subit\. ke-ratos = corn. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. ANGIOFLUOROGRAFIE. graphein = a scrie. v.). *heparin\ [i *interferon. este produs\ de streptococ. keras. devenind tot mai frecvente.). ANGIOCARDIOGRAFIE. survenind de mai multe ori pe zi.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. / angiocholite. / angioblastoma. kho-le = bil\. în general. meningiene. V. angeion = vas. 2) A. V. s. f. kardia = inim\.] Înregis-trare. Forme clinice de a. din lat. 3) A. f. s. Sin. vezic\. blastos = germen. s. itã. extra. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. ANGIOGENIN|. n. kystis = sac. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. / angioblaste. / angiofluorography. Sin. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen".sau intra-hepatice. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. variant angina pectoris. blastos = germen. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. a. f. ANGIOLOGIE. A. boal\ Heberden. s. P.: angin\ de piept. graphein = a scrie. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. f. m. f. n. 5) A. în care se produce un exsudat pseudomembranos. / angiome. [Gr.: hemangioblastom (v. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. [Gr.: `n cazul febrei tifoide).: boal\ Rendu-Osler (v. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\.: angin\ va-sospastic\.: colangiografie (v. uneori la or\ fix\. f. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. retiniene etc. / angiofluorogra-phie. cu tendin]\ de extindere în profunzime. f. A. [Gr. m. a. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. angeion = vas.: infec]ie Vincent (v. f. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.: colangio-grafie (v. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). f. [Gr. s. / angiokératome. este cel mai adesea de origine con-genital\. 1862-1950. f\r\ und\ de necroz\. pneumococ sau stafilococ. -oma. ANGIOM. / angio-graphy. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. Denumit\ [i stare de r\u anginos. [i sindrom de ischemie-leziune. s. i. fiind denumit\ în aceste cazuri a. [Gr.] Inflama]ia canalelor biliare. / angio-genin. / angiology. sau car-dioangiografiei selective. n. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. Sin. Sin.] V. [Gr. f. În cazul a. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. de tip Prinzmetal. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. boal\ Lindau.: 1) A.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. fluor. ANGIOKERATOM. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. Mai rar. cardiolog american. 1908. f. A. [i boal\ Fabry. cu o caden]\ rapid\. / angiomatose. -oma.] Sin. prelun-gite. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. / angiocardiography. În circa jum\tate din cazuri. / angiocardiogra-phie. proteine angiogenice. -oma. f. n. noaptea. [Gr. [Gr. / angiogenèse. în cursul *cateterismului cardiac. spat fluor. f. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. f. / angio-genesis. [Gr. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. s. agentul patogen în *difterie.

din lat. m. Sin. A. de la stenos = strâmt.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. stare de r\u general. de la anguis = [arpe. n. s. span = a trage. s.: angin\ abdominal\. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). mys. element precursor al *angiotensinei. cu formula C6H5NH2. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. e-gal cu 10-9 m. uneori for]at\. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. a examina. s. / angio-scope. s.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis.] Care nu se `nso]e[te de *icter.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. s. s. / an-giospastic. angor intestinal. / angiostomie. f. / angiospasme. f. de la tendere = a `ntinde.. îngust. icter. f.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. / angiospastique. dezob-struc]ie. s. angulus = unghi. angor. / angioplastie. Var. 135 . an . angeion = vas. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. pentru angor abdo-minal (v. / angiomyome. / angiotensine. [Fr.] Sin. angeion = vas. [i tab. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). [Gr.: a.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. cu jen\ respiratorie [i cardiac\.). angeion = vas. Evolu]ie. angoisse. hydatos = ap\. / anhidrotic. Var. angioto-nine. fizician [i astronom suedez.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. / anhidrosis. f. s. / anhistic. 2) A. / angiopa-thy. lat. angor abdominal (2). skopos = observator. mys. de la intestinus = interior. [Lat. -oris = sufocare. m. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. s.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme).. ANGIOSTOMIE. -inã. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. s.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. s. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. / an-giospasm. ANGIOSCINTIGRAFIE. const. n. / anhiste. endocrinol. ANGIOTENSINAZ|. graphein = a scrie. ori func]iona-l\ (în diferite boli). s. / angiomyoneuroma. / angoisse. din gr.priv. abdominalis.). 1814-1874. f. myos = mu[chi. ANGIOSCOP. s. spastikos = care trage `n\untru. hypertensin. adj. / an-giostenosis. s. m. -azã. s. / angiopathie. m. lat. f. f. rezult\ din a. / angio-myoma. [Gr. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). f. histos = ]es\tur\. spasticus. Carboanhidraz\. I este un decapeptid care.] Lichid uleios toxic. de la Anil = indigo.] *Necroza pere]ilor unui vas. [Gr. Poate consta în sutur\. / an-gionecrosis. / angioscintigraphie.1 nm.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. I). m. ca [i `n microscopia optic\. / angioscintigraphy. Anilin. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. f. stenosis = strâmtare. -inã. s. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. s. s..] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. sarx. ANICTERIC. dilatare. ANGIOPATIE. ANGOR ABDOMINALIS. angeion = vas. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. n. `n arab\ -al-nil. f. neuron = nerv.).: tumor\ glomic\ (v. / angiotensinogen. [Gr. ab-domen. II. V. [Gr. gr. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. s. / Ångström. / angiosarcome. / angiotensinase.: angin\ pectoral\ (v. f. / anguish. nekrosis = mor-tificare. V. / angiotensinogène. sarkos = carne. [Gr. ANHIDROZ|. de la gr. s. -oma. / angioscope. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. ANHIDRAZ|. ÅNGSTRÖM. Sin. n. s.). spasmos = con-trac]ie. s.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. [Lat.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. sub ac]iunea *enzimei de conversie. -oma. an . an .. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. -atos = gur\. f.] Sin. de la nekros = moarte. anhistous. Simbol: Å. -inã. [Lat. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. angeion = vas. [Gr. [Anders Jens Ångström. angeion = vas. 3) A. observat\ în aortita abdominal\. m. [Gr.: unghi (v.] ~ngustare a vaselor sanguine. tensus. / angle. lat. f. ANGIOTENSINOGEN. hypertensine. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. de la plassein = a forma. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. col]. s. ANGIOSTENOZ|. angeion = vas.).: angin\ intestinal\. [Gr. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. ANGUILLULA. gr. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. Conform SI. s. s. lat. -oris = sufocare. ANGIOSARCOM. / angionécrose. / angiotensin. Bioxid de carbon (v. f. ANGIONECROZ|. plastos = modelat. -oma. hidros = transpi-ra]ie. s. / aniline. m. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. angeion = vas.] Sin. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. intestinum = intestin.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. -oris = piept. / anhidrose. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. angor. angustia = loc strâmt. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). ANHIDROTIC. ANGIOTENSIN|. a încorda. ANGIOSPASM. ANHIST. a t\inui [i omen. s. [Gr. I).priv. gennan = a produce. adj. a `ncorda. ikteros = g\lbenare. gr. / angio-stomy. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. / anictérique. / angioneuromy-ome. [Gr. f. m. f.. adj. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. s. deoarece are Mr relativ mic\. IV.] V.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. de la tendere = a întinde. myos = mu[chi. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. angeion = vas. ANGIOSPASTIC. de la tendere = a `ntinde. f. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. Aceste re-ac]ii. f. ANGOAS|. s. s.ANGIOMIOM. s. adj. s. m. angioto-nin. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. an . f. anguilla = ]ipar. -minis = prevestire. [Gr. a modela.). / anguillula. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. stoma. m. -ozã.. [Gr. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\.priv. adj. s. / anicteric. ANGIOPLASTIE. f. / angulus. f. de la skopein = a vedea. angeion = vas.: 1) A.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. a `ncorda. s. adj. / angio-plasty. s. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. hidros = transpira]ie. incolor. ca o consecin]\ a he-molizei. m. A. n.: Strongyloides (v. III.. / anguillule. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. A. / angiosarcoma. `n-gust. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. -oris = sufocare. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. n. pectus. [Gr. hydor. [i anilism. angor. de asemenea. s. 4) A. [Gr. f. s. f.: gama-angiografie. s. tensus. Au fost descrise mai multe a.).] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. angeion = vas. / Ångström. s. considerate de origine neurovegetativ\. [Lat.] Sin.priv. s. s. ANILIN|. `ngustare. [Gr. [Lat. an . adj. f. / angiotensinase. angeion = vas. s.: ace-lular (v. lat. rezult\ din a. survenind în general dup\ mese. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. angeion = vas. s. angle. / anhidrotique. / anhydrase. Sin. / anhydrase. / angiosténose. / aniline. f. [Germ. [Gr. tensus. angeion = vas. I) denumit a. -azã. f. ANGIOMIONEURINOM. adj. pathos = boal\. [Gr. ANGULUS. [Gr.] Sin. [Termenul a rezultat din dou\ sin.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. s.priv.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. angeion = vas. În anemiile hemolitice. scintilla = scânteie. ]esut. n.

f. este uneori conven]ional\.. / abnormality. ANIZOFORIE. care a studiat [i daltonismul.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. orexis = apetit.. animal. s. ANONICHIE. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. [John Dalton. odontos = dinte. nomos = obicei având for]\ de lege.priv. s. s. [Gr. [Gr. -atos = culoare. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. Nematocere. -ykhos = unghie. 2) a . ANOMALIE. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly.. / anisophorie. f. m.priv. rezisten]\ la trac]iune. gr.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. / anilingus. an . ANODON}IE. cu rol în vederea stereoscopic\. / anorexigène. [Gr. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. imperceptibil\. / aniséiconie. vedere. de care el `nsu[i suferea. r\suflare. [Gr. s.). kytos = celu-l\. prin exces. s.. [Gr. f. ophthalmos = ochi. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. s. Limita între normalitate [i a.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. adj. / anomie. f.. s. dependent\ de contextul familial. m. chimist.priv. / anopsie. [Germ.. f.). -inã. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. f. s.priv. f. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine.). / anonychie. ana = în sus. [Lat.. malariae [i ovale). cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. hiperfagic.. / anomia. ANOFTALMIE.priv. ANIZOTROPIE. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. pentru anchilostomiaz\ (v. s..] Inega-litate pupilar\.priv. / Anopheles. f. fizician [i naturalist englez. / anomalie. an . an . s. [Gr. de la anima = suflet. benign. [Gr.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului.: anorexia nervosa. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. s. / aniso-cytosis. transgenic. a se comporta. ANOPIE. an . anopheles = v\t\m\tor. anomalus. iar cele inferioare lui m .] 1) Care diminu\ apetitul.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. ANION.] Modi-ficare patologic\. f. -onos = i-magine. [Gr. este expresia unui dezechilibru psihopatic. s. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). ANIZOMETROPIE. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. s. ops. de la Anil = indigo. s.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit.. f. [Gr. anorexie mental\. / anorexie. f. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. ANIMAL. V. s. f. s.). -atos = denumire. ideal cristalele. ops. m. uneori. A. a luminii etc... an . cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. gennan = a produce.] 1) Organism viu. Se deosebesc: 1) A. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. s. isos = egal. a. s. phorein = a se sim]i. -ozã. / aniso-chromia. onyx. Se sus]ine c\ a.priv. [Gr. / anilingus. f. isos = egal. 2) Care apar]ine orga-nismelor. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi.. drum. ankyra = ancor\.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. f.priv. ANIZEICONIE. s. / anisotro-pia.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. f. / anoph-thalmos. / anisocytose. 2) În particular. prin în]ep\turi. adj. Sin. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. adj. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. transgenic. ana = în sus. ANOREXIE.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. aspect. / anisotrope. s. f. f.priv. s. vivax. f. n. nepericulos [i. / anopie. ANIZOCITOZ|. congenital\ sau dobândit\. f. an . orexis = apetit. s. an . c) a. ANKILOSTOMIAZ|. anorexia nervosa. b) a.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. s. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. s. s. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. f.. f. an . monstruozit\]i. f. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. / animal.. ANODIN. s. deci f\r\ comunicare cu creierul. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. m. an . s. f. hodos = cale. cu hipermetropie (v. isos = egal.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. [Gr. / anophtalmie. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. ANOMIE.priv. [Gr. cu a-platizarea *curbei Price-Jones).priv. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. s.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. / anion. [Gr. / anisocorie. [Lat. [Gr. profesor la Manchester. s. ANKIRIN|. Sin. / anode.. de la ienai = a mer-ge. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. Anilin. conductivitate electric\.priv. [Gr. indo-lor.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. psihopatie.] Electrod pozitiv. / anodyne. ANOPSIE. Ant. [Gr.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. d) a. / anodontia. se deplaseaz\ spre anod. / ankyrin. din lat. kore = pupil\. eikon. spinal. / anorexiant. / anilism. `n arab\ -al-nil. Prin extensie. / anodontie.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. e) a. 1766-1844. acut\ sau cronic\.priv. având senza]ii. m. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. / ankyrine. v. -e. onoma. s. f. / anopia. / anodin. n. S-a propus s\ se considere a. lui Houssay. / anisocoria. prin defect.: protanopie (v. Sin. / anion. isos = egal. an -priv. 3) Uneori sin. de la trepein = a `ntoarce.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. c\l\tor. s. adj.] *Strabism latent. / anisotropic. [Lat. m. f. / anilisme. s. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie).: anorexie mental\ (v. a.] Intoxica]ie cu anilin\. f. a. -ism. nomos = obicei având for]\ de lege). 1) an . opos = v\z. 2) A. Evolu]ie imprevizibil\. gr. s. f. de valoare mic\. isos = egal. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. / anisopho-ria.: izeiconie. ANILISM. ANOREXIGEN. ion = migrator. adj.. / anorexia. s. s..] Sin. adj. anomaly. n. anus = [ezut. metron = m\sur\.. [Gr. / Anopheles. f. / anisotropie.priv. de control. / anopsia. trope = întoarcere.. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. 136 . poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. f. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. / anisochromie. dilatabilitate. odyne = durere. an . odous.). s. [Gr. 2) Absen]a ve-derii. V. s. ANIZOCORIE.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. de la trepein = a `ntoarce. / animal. f\r\ importan]\. s. / anode. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. trope = `ntoarcere. an . s. În cursul electro-lizei. s. cu m\duva spin\rii sec]ionat\.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. adj. an . m.. prin extensie. an . / aniseiko-nia. n.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii.] Ion înc\rcat electric negativ. m. khroma. s. / anonychia. s. s. isos = egal. [Gr. Ant. Poate fi profesional\ sau accidental\. Wuchereria bancrofti. anomos = neregulat (an . vedere. animal = fiin]\ vie. s.ANILINGUS. [i a pozi]iei acesteia.priv. fiziolo-gic\. [Gr.. opsis = vedere. A. f\-r\ urm\ri. adj. isos = egal. anomalia = neregularitate. vitez\ de propagare a sunetului. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.priv. s. an .).priv. spre deosebire de *monoftalmie.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere.. / anisométropie. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i.. an .: *izocorie. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. m. m. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. [Gr. f. f. f.) `n func]ie de direc]ie. s. ANIZOCROMIE. opos = v\z. În acest caz.2T. Se g\se[te în banda (4. Var.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele.priv. isos = egal. f. / an-isometropia. lingere = a linge. ANOD. ANIZOTROP. ANOFEL.

] Care precede *na[terea. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. [Gr. f. lat. ante = înainte. adj. pl.] V. 3) a. 4) Inhalarea unor gaze toxice. / anosognosie. / anovulation. mort. i. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex.: a. ANTAGONIST. nosos = boal\. s. s. s. V. i. ante = înainte. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. ante = înainte. / forearm. pe care le descriu jejunul [i ileonul. A. s. / anoxémie. adj.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. ANTAGONISM. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. s. de la gradi = a merge.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. sau mineral. anatomist german. gradus = pas. [Gr. lat. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare.priv. pl. *afazie Wernicke. ANTEBRA}.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). s. partus = na[tere. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular.] Care calmeaz\ durerea. Marginea convex\ a a. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). de la flectere = a îndoi. profesor la Zürich. gnosis = percepere. astfel încât axul corpului uterin. [Gr. 2) A.. organ. s. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. / ano-sognosia. adj. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. ante = înainte. hipo-fiz\. haima. / antérieur. ANORHIDIE.priv. adj. orkhis. ANTECEDENTE.] Absen]a *ovula]iei. m. Pentru compara]ie. / anosmie. organicus. / anterior. f. în for-m\ de U. 4) A. Sin.. s. f. [Gr.. -ntis = antecedent. organe. n. -onis = pu-nere.. s. par]iali. oxigen. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. adj. ANTEPOZI}IE. ereditare sau eredocolaterale). organikos = referitor la un instrument. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. ab = îndep\rtat de. de la anti = contra.priv. [Lat. ce poate avea ca rezultat diminu-area. f. ANORMAL. s. adj. [Lat. comparativ de la ante = `nainte. De[i ar putea prezenta interes. s. ANOXEMIE. [Lat. / antérograde. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. NA: anthelix. Ex. ANTE MORTEM. s. / anox(a)emia. *hemianopsie etc.: la altitudine). fenomene sau substan]e. antihelix. a. ante-flexie [i anteversie. / antéposition. ANOSOGNOZIE. natalis = de na[tere. s.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. de[i se leag\ la un *receptor. an . ante = înainte. [Lat. s. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. s. inel. helix = spiral\. tratament a. / anse. m. / anosmia. ante = înainte. [Lat. 137 . Lega-rea se produce conform *legii maselor. adj.] Deplasare global\ a unui organ *anterior.. f. de la parere = a na[te. s. 2) În bac-teriologie. ce-dere = a merge.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. NA: antebrachium. s. antecedens. prin flectare.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. s. / history. n. 2) a. ANTEHELIX.] 1) Devia]ie anterioar\.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. versum. comparativ de la ante = înainte. s. / antécédents. 2) Despre un sistem.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. / anormal. f. diaphoria = diferen]\. anterior = mai înainte. f. antagonisma = pozi]ie. an . Fiecare dintre cele 15-16 curburi. / antagoniste. n. -onis = îndo-ire. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. algos = durere. n. s. f. gr. care le servesc.. ANTEHIPOFIZ|.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). s. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. a înainta. s. positio. [Lat. s. [Lat. ansa = toart\. sincop\ cardiac\). rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. f. Ex. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. de la lat. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). [Gr.. par]ial: ventral. s. [Friedrich Gustav Jakob Henle. brachium. la nivelul p\r]ii lor concave. s. cunoa[tere. situat\ anterior fa]\ de *helix. f. ANOSODIAFORIE. [Lat. m. Ex. f. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori.priv. de la gnonai = a cunoa[te. [Lat. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). ANOVULA}IE. / ab-normal. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. -onos = bra]. an . m. dim.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. ANTEVERSIE. / inorga-nic. [Lat. ANTEROGRAD.priv. hypo = sub. Ex. pl. anomalous. / antero-grade. f. norma = regul\.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. de la ovum = ou.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. [i anosognozie. adj. ante = înainte. oxys = acru. s. f. [Lat. 3) A. / anta-gonism. [Lat. s. lat. care conserv\ curbura sa normal\. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. [Lat. s. gr. / antéversion. -idos = testicul. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. a . m. -e. ANTEFLEXIE. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. cu care este asociat\.. agonistes = lupt\tor. [Gr. f.. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. gr. 3) Substan]\ care. / anoxie.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. treapt\. adj. -rtis = moarte. / antalgic. / anorchidie. NA: ansa. / antenatal.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. de la phyein = a cre[te. oxys = acru. anti = contra.). physis = cre[tere. / anorganique. A. prea flectat înainte. ANOXIE. / antepo-sition. f. / anoxia. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. -atos = sânge. *agnozie vizual\. de la vertere = a întoarce.. [Gr.. Heidelberg [i Göttingen. ANTE PARTUM. organon = instrument.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. f. s. n. nosos = boal\. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. tub urinifer [i nefron. antagonistes = oponent.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. osme = miros. personale). ante = înainte.: amnezie a. ANTENATAL.. v. m. agoni[ti [i a. brakhion. / anosodiaphoria. f. / antagonisme. s.priv. f. f. anularea sau inversarea efectelor lor. / antéhypophyse.: fosfor a. f. s. an . ma[in\. ter-menul este pu]in utilizat. -aux. / an-terior pituitary. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. ANOSMIE. competitiv sau necompeti-tiv. familiei sale (a. m. adj. [Lat. ascenden]ilor s\i (a. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. an-sae. / ante-flexion.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). / anosodiaphorie. s.] 1) Mi[care în sens anterior. / anténatal. adj. ANS|. anterior = mai înainte.: 1) A. an . familiale). s. adj. [i monorhidie. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. Sin. Ex. A. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. 1809-1885. f. a . for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. bucl\. flexio. [Gr. A. organum. Medicament cu aceast\ proprietate.] V. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. / antever-sion. f. / avant-bras. Tipuri de a. ANTERIOR. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. s. [Gr. de la anti = contra. / anthelix. A. NA: pars distalis adenohypo-physeos. / anthélix. / loop. 2) Care se produce de la un moment dat. Prin a. ANTALGIC. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. nor-melor admise. / antéflexion. an . oxigen. Între cele dou\ extreme. biochimic. de la ponere = a pune. ante = înainte. [Gr.: pozi]ie a. / antagonist..] În anatomie.] Care este contrar regulilor. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. s. f. gr. anoxyemie. / anorchia. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. f.priv.: blocante de canale calcice (v. -ale. V. adj.priv.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. gr. adj. / anovu-lation.ANORGANIC. s. / antalgique. [Gr..

adj. Sin. lat.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). [Gr. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. adj. / antibiotique.. de la angere = a strânge. s. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. cu antigenul corespondent. -euse. [Gr. adj. Ex. s. rhythmos = ritm. V.. lat. / antibiotics therapy. adj. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. allos = altul ergon = lucru. A. adj. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific.. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. a su-foca. anti = contra.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. s. -onis = anticipa]ie. s. adj. gr. m. adj. [Gr. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants.] Sub-stan]\ specific\. s. anti = contra.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). / contraceptive. / anticancéreux. aggre-gare = a aduna la un loc. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. gramma = înscriere. / antibiotic. cutanate. În ultima perioad\. anti = contra. antituberculoase. ca-nal de potasiu. 4) A. m. -elle. aner.. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. ANTIBIOTIC. concep]ie. ANTI-ANTICORP. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. sunt grupate în familii: be-talactamine. includ fenobarbitalul. pl. n. / antiarrhythmic. de la therapeuein = a `ngriji. / anticoncep-tionnel. Ex. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. ANTICODON. [Gr. n. / antiacide. canal de sodiu.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. dezin-fectant. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. cancer. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). adj. n. / anticoagulant. anti = contra. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. s.: a. benzo-diazepinele. a coagula. V. -euse. *gramicidina [i *polimixinele. ANTICONVULSIVANT..: heparina. / anticonvulsi-vant. spaniol\ amarillo = galben. [i nu a ac]iunii clinice.] 1) Care se opune vie]ii. glicopeptide. a. Producerea de a.] 1) Care se opune acizilor.. de la bakteria = baston. / antiagrégant. f. s. adj. V. / anticodon. adj. / antiamaril. *midriatice [i antiparkinsoniene. Sinteza factorilor II. ANTIARITMIC.: medica-ment a.. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. corpus. de la convellere = a zdruncina.. s. / antibiothérapie. ANTICORP. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. lat. / antibody. adj. 3) A. / antiallergique. khole = bil\.. n. tetracicline. [Gr. A. s. m. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. / antibiogram. cu anticorpii. se disting patru grupe de a. a anticipa (ante = `nainte. adj. s.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\.: antivitamine K. / antibiogramme. s. ANTIALERGIC. pulmonare sau sanguine.. ANTICOAGULANT. adj. bios = via]\. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic.. rifampicine. antimitotic (2). lat. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. [Gr. / antiallergic. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. s. adj. ANTICANCEROS. anticipatio. angina = sufocare. m. anticelular. ANTICOLINERGIC. aminoglicozide. c\reia îi afecteaz\ cinetica.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. -oris = corp. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune.. bios = via]\. 2) A. s. m. anti = contra. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. din aceast\ cauz\. adj. m. adj. ankein = a sugruma. deriva]i de oxichinolein\. [Lat.. m. acidus = acru. anti = contra. 5) 138 . Câteva tipuri: 1) A. s. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. n.] V. lat. A. [Gr. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. s. În func]ie de formula chimic\. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. / antiandrogène. f. / antiamaril. ergein = a lucra. / antiantibody. n. anti = contra. sunt utilizate ca *spasmolitice. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. / anti-anticorps. s. [Gr. Combinarea unui a. -cri = rac.. convulsus. Se alege. V. contraceptiv. in vitro sau in vivo. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. lat. lat. rhythmus. anti = contra. / antineoplastic. ANTIAMARIL. s. anticoagulante circulan-te. s. s. antienzim\. anti = contra. m. Se recurge la reac]ii antigen-a. adj.. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. / antibacterial. ANTIAGREGANT.. nitroimi-dazoli. antiseptic. n. / antiepileptic drug. [Gr. [Gr. conceptio. s. n. de sintez\. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. A. anti = contra. [Gr. / antisludge. Nu exist\ a. / anticoagulant. s. coagulare = a închega. / polypeptide antibiotics.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. s. f. [Gr. / antibactérien.. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. gennan = a produce. n. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. s. m.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. *antiemetice. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. antieritrocitar. ANTIANGINOS. anti = contra. m. macrolide. [Gr. lat. ANTIBACTERIAN. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. lat. fa]\ de *heparin\. [i antiulceros. V. este enorm\. m. VII. / antiarythmique. s. s. [i X ai coagul\rii este. ac]iune. [Gr. [Gr. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. adj. V.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. Diversitatea a. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale.. deci. bakterion. s. antimitotice. s.. corpus. ANTICONCEP}IONAL. de la ergein = a lucra. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. therapeia = tratament. m. m. anti = contra. m. in vivo sau in vitro. o. anti = contra.] Care se opune *febrei galbene. / anticorps. anti = contra. -inã. s. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. m. producerea unei sarcini. IX. *lizin\ sau *precipitin\. / anticholinergic. s. s. f. prezint\. adj. ANTICIPA}IE. adj. determinate de *alergie. de la anticipare = a o lua `nainte. / antico-don. ANTIANDROGEN. Datorit\ acestor propriet\]i. ANTIBIOTERAPIE. evident. [i antibiotic. adj.. bios = via]\. lat. de natur\ proteic\. antisecretorii gastrice. sau gr.priv.. anti = con-tra. adj.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. m. anti = contra. s-au dezvoltat a. con-cep]ia. anti = contra.. antifungice. capere = a lua). / anticipa-tion. antibiomimetice..ANTIACID. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. / anticipation. a . ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase.. [Gr. canal de calciu. m. m. fenitoina. în consecin]\. f. n. adj. adj. / antiangineux. anti = contra. dim. -e.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. n. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. adj. / an-tacid. s. ex. anti = contra. / antianginal. perfect.. / antiandrogen. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. s. s. adj. [Gr. adj. a. andros = b\rbat. d) o serie de inhibitori de calciu. s. s.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. -e. n. s. A. crab. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. [Gr. -enne.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. s. ANTIBIOGRAM|. -oris = corp. / anticholinergique. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei.. adj. anticelul\ parietal\ gastric\. -onis = graviditate. m. Pe baza efectelor celulare. polipepti-de. n.

s. / anti(o)estrogen. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. iar a. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. anti = contra. / antiemetic.. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. varietate de a. iar cel\lalt pentru alt antigen. apar]in `ndeosebi IgG. Sin. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. imunoprecipitare. sau lat. medic austriac. varietate de a. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. s. s. ANTIESTROGEN. f. / antienzyme. de la diourein = a u-rina. a. ANTIDROMIC. / reagin. 9) A. s. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma.). New York. Forssmann. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. 15) A. ANTIENZIM|. ca [i implica]iile `n patologie. 10) A. emein = a vomita.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. acidi-fiere. s. emetikos = care produce v\rs\turi. 139 . adj.: homeodot. nici hemoli-z\. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. c.: anticorpi antitireoglobulin\. ciroz\. A. de la gr.. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. Sin. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. m. t. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. antimiocard. m. printr-un mecanism fizic. (sau de a. v. c. s. ANTIFIBRINOLITIC. specific pentru antigeni din membrana celular\. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile.] Termen desuet. m.). anti = contra. prezent în umori. a. foarte eficace. 17) A. biochimic sau farmacologic. 7) A.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. Sin. a. sclerodermie. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. adj. adj. Cel mai important a. adj. s. *test Coombs etc. pân\ la denaturare. V. adj. Inventarierea a-cestora este `n curs. 13) A. s. care apar doar `n condi]ii speciale. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. [Julius Donath. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. 11) A. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. Titruri crescute de a. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. / antidote. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule.). având efect de sc\dere a de-bitului urinar. [Gr. [i chelator. A. 12) A. monoclonali (v. s. dromos = curs\. au fost detecta]i în carditele reumatismale. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. ANTIEMETIC. A. reaginic. phlogos = flac\r\. V. adj. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare.: macroglo-bulinemie Waldenström). anti = contra. 14) A. adj. lat. de la phlox. a. [Gr. sau phlegein = a arde. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. m.). adj. provocând fie blocarea. A.. 18) A. anti-TPO. strict iden-tici. antimu[chi neted. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. de la lyein = a distruge. / antidiuretic. adj. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. reflex axonic. n. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). drum. A. -inã. s. Abrev. / anti-oestrogène. 16) A. gennan = a produce. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. anti = contra. Rh. [Gr.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. [Gr. este *tamoxifenul.] Tip de a. a. A. Karl Landsteiner. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i.: solu]ie apoas\. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). În terapeutic\. de aceea. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. adj. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. en = `n. ANTIDIURETIC. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. zyme = ferment. 6) A. phlogistos = inflamabil. / antien-zyme. responsabil de formarea *celulelor lupice). sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. prin administrare intravenoas\.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. Abrev. / antidromique. Pre-zen]a în circula]ie a a. / antidiurétique. fie stimularea func]iei celulare.. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor.: ACAN. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism.. Ex. perinucleari (p-ACAN) . m. adj. cu specificitate dubl\. n. de la anti = contra. m. f.. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. / anti-émétique. precipitant. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. Sin.. adj. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). 1868-1943. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. m. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos.. ANTIDOT. 8) A. 1870-1950.] Sin. 19) A. citotoxic. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. s. anti = contra. / antifibrinolytique. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. [Gr. impuls. chimic. ANTIFLOGISTIC. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. / antiphlogistique.: a. lytikos = care distruge. Ex. fa]\ de *antigenul Forssmann. Sin. antimitocondrie..). n.: a. lat. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. patolog [i serolog de origine austriac\.: reagin\ (v. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. sensibil la varia]iile de temperatur\. / antidote. v. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\.: antiinflamator (v. V. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. gr. gr. Termenul este discutabil. unii a. m. ANTICORP REAGINIC / réagine. fibra = fibr\. dotos = dat. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). utiliza]i experimental (a. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. hepatit\ cronic\ activ\. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune.. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\.A. [Gr. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. f. natural. emeticus.). [Gr. n. umoral. 20) A. A. / antiphlogistic. n. A. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. anti = contra. s. [i anticorpi anti-car-diolipin\. / antifibrinolytic. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. [Gr. a. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. vasopresin\. oistros = dorin]\. s. V. anti = contra. / antidro-mic. reagin\.: antivomitiv (v. drojdie. termolabil. hibrid. s. 2) În homeopatie. antidotum = antidot. care precipit\ cu antigenul. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. s. Anticorp care.

] V. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIGEN CA 15. Obs. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. Astfel. colit\). A fost descris\. ANTIGEN CA 19. a-poi în alte cancere. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. fetali). s. celule sau proteine str\ine. ANTIFUNGIC. în continuare [i alte tipuri de antigeni. s.. Ex. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. miez. Ex. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen.ANTIFOLIC. Este prezent `n majoritatea organelor.9 / antigène CA 19. r. [Gr. core = centru. V.: ACE. 1868-1947. [Engl. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. t. CEA (engl. este secretat `n mod normal. antigeni. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. V. [Gr. antifon-gique. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. / antigen. rejet. t.] Sin. ca [i a. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA).9 / CA 19. A. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. markeri tumorali. m. B. s. A. Ex. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice.: pl. prezent în celulele canceroase. ca hiperplazia prostatic\. neuraminidazici – N). în conti-nuare. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. carcinoembrionar.4 antigen. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen..] A. eritrocitari ai sistemului ABO. a. / antigène. transse-xualism. s.3 / CA 15. V. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. A. p. prezent în toate celulele organismului. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. s. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. s. [John Forssman.). A. V. antigeni fetali. A. g. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. sistem HLA. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. ANTIGEN. m.5 ng/ml. exist\ numai la embrion. tract respirator). F. pentru care. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. Abrev.). A. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. a. (v. [i antigeni he-terofili. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. V. / antifungal. ini]ial în cancerul de colon. identificat la numeroase specii de plante [i animale. gennan = a produce. A. V.3 / antigène CA 15. de asemenea. A. m. *a. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. în raport cu care este mai pu]in specific. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. markeri tu-morali.9. hidatic. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. sub-stan]e toxice etc. utiliza]i ca *markeri tumorali. hepatit\ B. A. Dozarea a. markeri tumorali. hepatitis B = hepatit\ B. carcinoembrionar. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. anti = contra. Sin.: 1) A. cu Mr 34 kDa).. în mod normal. Abrev. A.4 / antigène CA 72. anti = contra.. prostatita sau infarctul prostatic. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. s.). al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). crosreactiv (încruci[at-reactiv). fungus = ciuperc\..9 antigen. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. virusuri. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. Casoni sau a. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. Unii dintre ace[ti a. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. grup tisular. 2) A. ANTIGEN CA 72. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. utilizabil pentru supravegherea acestora. sunt extrem de diverse: bacterii. cu excep]ia oilor. C (nucleoproteici – NP. n. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. A. protectiv. m. V. o gamafetoprotein\. 3) A. Natura a. A. hepatit\ B. 5) A. markeri tumorali. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. Câteva tipuri de a.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. V. adj. ai aceluia[i individ. Prezen]a acestui a. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. [Engl. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. t. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie.: aloantigeni. Diferi]i a.: a. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. A. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. p. hepatitis B = hepatit\ B. asigurând rezisten]a la boal\. glicoproteic asociat cancerului de sân. histocompatibilitate. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). / antifungique. V. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. Ex. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. colorectale [i gastrice. 4) A.3 antigen. F. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. a. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. 140 . glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. a. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. Abrev. CA 50 [i markeri tumorali. antigen CA 19. lat. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. cf. adj. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. HBs Australia (v. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. V.: HBs. V. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule).). profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. Sursele de a.4 / CA 72. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. Denumire generic\ a unei serii de a. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. he-maglutininici – H. V. A. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. A. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. carcinofetal glial etc.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. care.: antimicotic (v. s. Detec]ia a. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. n. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. a. dar nu [i `n sânge. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. în caz contrar se produce *rejetul. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. deci. hepatit\ B. adj. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. la fetus. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. A. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. V. iden-tici. markeri tumorali. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. O serie de glicoproteine care. V. Nu este riguros specific. DEX. t. pentru care nu este strict specific. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. Termen actualmente desuet.: PSA. surface = suprafa]\.] V. A. deoarece con]ine a. În cazul re-jetului. / antifolique. V. ubi-cuitar. sunt înrudi]i cu a. dar [i a altor cancere (gastric. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. adj.: a. homogref\. CA 19. / folic acid antagonist. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. patolog [i imunolog suedez.9 [i markeri tumorali. t.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

n. s. -oma. A. gnosis = cunoa[tere. sterixis = pozi]ie fix\. n. s. aspiratio. a sufla (ad = c\tre. f) a. b.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. analgezic. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. [Lat. A. m. b) a. / aspergillose. senza]ie de stran-gulare. simplu. [Lat. m. ulcera]ii. opos = v\z. 2) A. attaccare = a începe. nu sunt clare. în *hipermetropie. bron[ic adev\rat (esen]ial). / asthenopia. f. -inã. f.. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). în care meridianul cel mai refringent este vertical. s. [Gr. 2) A. s.. tab. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). a . ca urmare a necoordon\rii motorii. / astasie. asthma = gâfâial\. pseudoastm. m. n.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. muscular\..] Sin. f. dar f\r\ paralizie. m. / asterixis. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. stasis = [edere. [i acid arahidonic. a lega. Sin. s. adj.: semn Arroyo (v. ASTROCIT. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. f. / asthénie. stigma. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. s. f. uneori. / astringent. sperma. / asplénie. n.priv..] 1) Diminuarea for]elor. f. s. Rolul principal în de-clan[are îl are. m. [i sindrom Da Costa. tulburare cardiac\. / asthenia. cu celule gigante (gemistocitice). de la aspirare = a inspira. ASTROBLASTOM. m. s. a sta. ATAC. îns\. f. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. / astrocyte. -e. de origine neclar\. s. n. de grad înalt (III . senza]ie de sufocare. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. astheneia = sl\biciune. / astrocyte. [Gr. [Gr. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. s. / astroblastoma. -atos = punct. umed. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. / aspirine. fibrilare. protoplasmatice [i a. / attack. m. s. s. [Gr. a. in-vers. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. 2) A. / aspirin. s. stereoagnozie. a . s. a .] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. / astro-cytoma. frecvent. sthenos = for]\. iar imaginile sunt percepute deformat. s. stroke. ASTEREOGNOZIE. f. [Gr. ASTRINGENT.: miastenie (v. de grad mic (I.] V. pot fi clasificate în: 1) A. s. `n re-lief. -oma. s. plant\ denumit\ [i t\valg\. / talus. kytos = celul\. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. putere. antiagregant plachetar [i antitrombotic. [Gr. din gr. putere.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). s. ASTM. a . deci a ortostatismului. ASTRAGAL. continu\ (dintr-o plag\. ASTIGMATISM. s. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. s. 3) În limbaj curent.. s. Tipuri: 1) A. 6) A. s. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. proto-plasmic. / astasia.priv.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. s. f. de la istanai = a plasa.pen-tru acetil. adj. / a-stereognosis. s. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. / asthe-nocoria. s. hipermetropic pe un meridian. Pseudoastm (v. / astringent. a lichidului de staz\ gastric\. neregulat.] Absen]a *splinei. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. [Gr. s.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). 3) A. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a.astroblastomul [i IV . e) a. fatigue. vedere. blastos =ger-men. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. / aspiration. [Ital. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. -enos = splin\. [Lat. pleural\. V. contrar regulei. Între accese. 2) A.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. n. asthenos = f\r\ putere. antipiretic. moderat\.. ceea ce conduce frecvent la *diplopie.. Sin. -atos = s\-mân]\. ops. ca antiinflamator. continu\ sau discontinu\. sugarului [i al copi-lului este grav. astron = stea.).] V. 3) A.). anat. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. ASPERMATISM. febr\. de p. f. urmate de expectora-]ie mucoas\. de la ad = c\tre. simptomatic. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. / asper-gillosis. ASPLENIE.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. n. conic. / asthma. / astigmatism.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. astrocitom. aspergere = a r\spândi. crisis. miopic pe un alt meridian. sthe-nos = for]\.: criz\. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. dar dispare uneori la pubertate. ASTENOCORIE. compus. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. V. ASPIRA}IE. [Gr.: semn Adams-Foley (v. s. aproape. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. semitardiv\ sau tardiv\. sthe-nos = for]\. grupate în fas-cicule. Sin. d) a. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. f. s. f.priv. f. transpira]ii. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\.: dis-tonie neurocirculatorie. / attaque. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. f. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. a . Se deosebesc: 1) A. f. / asthme. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. caracterizat prin accese de dispnee lent\. Accesele se pot succeda atât de rapid. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. astragalus. c) a. astragalos = oscior. *apoplexie. gastric\.. în care un ochi este astigmat. ASTERIXIS. percepere.. / astigmatisme. splen.). dureri precordiale. s. s. / astragale. pip\it.: agnozie tactil\. s. m.). tumori subcutanate fistulizate). spir . 4) A. kytos = celul\. este un medicament cu lar-g\ utilizare. pustule. s. *alergia.ASPERGILOZ|. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack.. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). n. readus în circula]ie de *DSM IV. / asthénopie. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. Se manifest\ prin dispnee. n. s.priv. [Gr.). Obo-seal\ vizual\. . f.glioblastomul). sânge. reprezint\ o dispnee paroxistic\. intestin sau cavitate seroas\). ASTROCITOM. [Gr. [Gr. -ism. lichid amniotic) în c\ile aeriene. prin deformare conic\ a corneei. -onis = aspira]ie a aerului. în consecin]\. durere sau jen\ toracic\. V. "conform regulei". stringere = a strânge. / asterixis. cu expectora]ie [i. ASTENIE. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. / astéréognosie. ASTAZIE.priv. kore = pupil\. ASTENOPIE. emetrop etc. n. 158 . Termen vechi. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. [Gr. de la a . / aspiration. astringens. astig-mie. Se disting: 1) A. insuficien]\ renal\ etc.. [i debilitate. E-volu]ia bolii este capricioas\.pentru Spiraea ulmaria. f. A. [Lat.priv. 2) În limbaj clinic. II). s. din cauza spasmului.priv. a face s\ ]in\. de la sterizein = a sta nemi[cat. de la gnonai = a cunoa[te. fibros. -ism.oase. spirare = a r\sufla).] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. m. [i a. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. a. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. asthenos = f\r\ putere. f.priv. s. -ozã. / a-spermatism. s. A. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. s. astron = stea. lâng\. s. acomodativ\. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. / asthénocorie.priv. 5) A. / aspermatisme.] Sin. de a deveni nebun. sin.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. cu staz\ pul-monar\. a împr\[-tia. de la a . 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. Func]iile a. Sindrom imprecis. / astroblastome. tremur\turi sau secuse mu-sculare. putere. iar ce-l\lalt normal. [Gr. f. aparatul respirator es-te practic normal. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. stereos = solid. / astrocytome. de la a . intricat). s. a . astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. Se disting a. ASPIRIN|. [A . observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. expira-torie. / asplenia. senza]ie de astenie.. astron = stea. f.

ATEL|. exist\ trei mari tipuri: a. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). typikos = tipic. X. ATAXIC. lente.: dislipi-demia. Ex. s. de la temnein = a t\ia. de la skleros = tare. poate fi: masiv\. spontane. atti-cus. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. [Gr. adj. s. [Gr. ataraxia = impasibilitate. simbolic. m. attikos = referitor la Atena. / ataxique. a aranja. format pe peretele intern al arterelor. n. pentru aterectomie (v.sau bilaterale invo-luntare. fiertur\ (-oma). 2) Absen]a timusului. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. ATETOZ|. Sin. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. itã. ATEROM. manifest\ prin deficit anabolic.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor.: ereditate ancestral\ sau de revenire. din gr. f. / athetosis. fiertur\ (-oma). cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. din gr. f.] Depozit lipidic g\l-bui.. / athéromasie. s. [Gr.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. / atheroembolism. forma]iunile subtalamice. -oma. cinetic\). adj. atticus. sau f. ATERECTOMIE. / athétose. ghips etc. aranjare. frica de a înnebuni. 2) Bolnav afectat de ataxie. de la a .] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple.. de-realizare. a . / ataraxie. ATITUDINE. F. [Ital. ATICOTOMIE. s. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. / atypic. / athymie.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. Dup\ întindere. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. [Lat. f. V. f. / attenuation. ATICIT|. aptitudo = aptitudine. ATELECTAZIE. aritmice. ektome = excizie. de la temnein = a t\ia. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. / ataxic. dur. / athérectomie.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. / ataxie. tome = t\iere. ionizante. / atticotomie. vertij. [Gr. s. nucleele gri centrale. antrum. m. / athymia. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. sklerosis = indurare. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. s. / atavisme. / atheroma. fiertur\.] Neconform unui anumit tip. s. s. fiertu-r\. ATIPIC. f. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. gr. fumatul etc. f. taraxis = tulburare.: forma a. timus. ateles = incomplet. s. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice.. taxis = ordonare. / attitude. / attitude. adj. din lat. Etiologia a.: boal\ Friedreich. [Gr. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). a a-ranja. de la tattein = a ordona. 8. a .. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. tome = t\iere. neregulate [i cu amplitudine mic\. athetos = nefixat. unde sonore etc. atypical. [Gr.] Sin. f. / ataxia. f. în func]ie de evolu]ie. / atherectomy. s.. ekta-sis = dilata]ie. s. (ex. s. a aranja. f. n. / atypique. [Lat. disar-trie. marc\. tattein = a ordona. indiferen]\. f. Var. m. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. taxis = ordonare. s. athere = terci. [Gr. athere = terci. ballein = a arun-ca). [Lat.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase.. înt\rire. lemn. / attelle. f. lobular\ sau segmentar\. f. s. sec]iune. [Nikolaus Freidreich. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. manifestat\ prin stare de indiferen]\. 1858-1916. ATEROGENEZ|. m. prin complica]ii cardio-respiratorii.priv. atavus = str\mo[. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n. f. [Gr. s. f. [Gr.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. p.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. [i coree. gr. / atticitis. din gr. medic german. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. Var. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. -onis = atenuare. / athérogenèse. s. s. deta[are. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. p\stos (sem\nând cu un terci). codificând proteina denumit\ frataxin\.priv.] Dispozitiv. s. -ozã. de la typos = tip. teleos = extremitate.: boal\ Hammond. atticus. s. lat. s. din gr. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. material plastic. ektasis = dilata]ie. f. [Gr. a reduce. din metal. substan]a reticulat\). s. sec]iune. -ozã. s. s. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. athere = terci. gr. / attique. adj.grea]\. cavitate. ATICA. [Ludwig Bruns. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. attikos = referitor la Atena. ATEROGEN. aranjare. 2) A. / atelecta-sis. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. din unele st\ri febrile. ATENUARE. s. a unei boli). s. f. / atticite. este considerat\ o boal\ general\ complex\. / athéro-embolism. F.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. s.] Lini[te moral\. attikos = referitor la Atena. embole = ac]iunea de a arunca `n. [Gr. / attico-tomy. A. Ex. angeion = vas. / atticoantrotomy.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. la nivelul extremit\]ilor. / atténuation. / atélectasie. attikos = referitor la Atena. fiertur\.priv. / attico-antrotomie. / athérosclérose. s. athere = terci. f. adj. n.). embolie. Uneori. s.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. hastella = b\] mic.). s. pa-restezii la nivelul membrelor. 159 . Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. iar `n 10 % diabet zaharat. atticus.: ateromectomie. attenuatio. ou f. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. 1825-1882. [Lat. s. / athe-romasia. f. A.: fenomene a. m. f. antron = pe[ter\. [Gr. / atherosclerosis.priv. f.] V. s. a. s. f. [Gr. / athérome. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. de la tattein = a or-dona. m. În literatura medical\. 2) thymos = prin-cipiu vital. în mers (a.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei.. coronarian\..] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. Sin. de inactivi-tate total\.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). / atheroge-nic. -oma. ATAXIE. f. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. A. / atavism. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. a. convulsii [i tulbur\ri de mers. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. s. spirit. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. ATARAXIE. [Lat. s.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. tipic\. s. attitudine. ataktos = neregulat. / splint. [Lat. athere = terci. ATEROMECTOMIE. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). f. Sin. de la attenu-are = a sl\bi. de la a . / ataraxia.: amiotaxie. s. care sunt dezordonate.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. ATEROEMBOLISM. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. constând în agita]ie extrem\. a . s. termen preluat ulterior `n arhitectur\.) la traversarea unui anumit ma-terial.priv. athere = terci. Hanovra. -ism. / athe-rogenesis. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. s. fiertur\. athere = terci. gennan = a produce. A. f. localizat\ pe arterele coronare. f. [Lat. f. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. termen preluat ulterior `n arhitectur\. [Gr. Sin. ATICO-ANTROTOMIE. [Gr. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. / epitympanic recess. a . f. neurolog german. genesis = producere. prin a. poate fi acut\ sau cronic\. ATEROSCLEROZ|. ATEROMATOZ|. f.priv. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. frica de a muri.: sindrom Louis-Bar (v. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. model. s. athéromec-tomie. ATAVISM. f. NA: recessus epitympanicus.): 1) A. ATIMIE. adj. s. 1) thymos = minte. de la gennan = a produce. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. fiertur\ (-oma). imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. profesor de anatomie patologic\. tabes ereditar. / athérogène..

. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\.: boal\ Sudeck (v. c.: F0F1-ATP-az\ (v. -onis = frecare.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. 6) A. [i evolueaz\ progresiv. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). c. A. lat. m.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. atomos = indivizibil. / atlas. / atopie. diabetului. trophe = hran\. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. alc\tuind molecule. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. s.priv. s. 2) A.. s. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. V. s.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. f. Sin.priv. tome = t\iere. f. poate fi difuz\ sau localizat\. totodat\. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. de la ater.priv.: boal\ AranDuchenne (v. urmat\ de distensia lobilor prostatei. -tra. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. f. sunt de ordinul 10-10 m. f. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. Întreaga a. este adesea ireversibil\. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris.). ATREPSIE. atrium = antecamer\. cardiac (NA: atrium cordis) .asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. care spijin\ cerul pe umerii s\i.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. care devine g\lbu-ie. 1 atm ≈ 105 pascal. m. tomos = t\iat. s. s. pl. n. / atomiseur. / atonie. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. ATLAS. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. [Gr. de la temnein = a t\ia. ihtioziform\ . uscat\. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. A.] Absen]a *transferinei din sânge. ATOM. aplazie [i hipoplazie. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. / attrition. vulvar\ . [Gr. ATREZIE. Sin. secundare. abduc]ie [i rota]ie intern\. [Gr.. a. uterin\. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni).). utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. / atom. *coreea Huntington. / atransferrinémie. 3) A. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. [Gr.). dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. chirurg francez. alb\ Milian . atomos = indivizibil. ce poate exista fie liber. at-tritio. anat. s. cicatricial\ . a . excep]ional. / atrophy. s. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. dar superficial\. [Gr. s. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. dincolo. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. 2) A. nutri]ie. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. sub form\ de jet. A.: auriculotomie. boli rare [i discutabil clasificate (ex.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. gr. / atlas. / oreillette. sec]ionat [i temnein = a t\ia. atria. c. a. a . m. *scleroza lateral\ amiotrofic\). f. A. f. f. s. m. s. ferrum = fier. s. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. 1866-1938. de la atterere = a freca. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. sphaira = sfer\. gr. / atmosphère. f. [Lat.: hipertrofie.oase. [Gr. 1848-1927. Su-deck's disease. atlas = atlas. topos = loc.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. pulmonar . f. care apare sporadic. fiind. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. *boala Pick. [Edouard Francis Kirmis-son. difuze sau circumscrise.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. amiloido-zei sau.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. atrium = antecamer\.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. c. s. f. ATRIU. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. sec]iune. profesor la Hamburg. s. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. 3) / atrium. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului.). de-men]a senil\). extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. variaz\ cu altitudinea. s. tresis = orificiu.. de la ater. idiopatice sau congenitale. ATRIOTOMIE.priv. dento-rubric\). atrium. de la a . [Personaj mito-logic: titanul Atlas. | 160 . [Lat. de la a . s.] V. f. / attrition. cu predispozi]ie ereditar\. la vârsta a-dult\. . pân\ la în\l]imea de 5 km. / atony. atriotomie.. tonos = tensiune. / atopy. a . 2) Forme în care a. a. V. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. s. f. / atrésie. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. s.priv. sunt utilizate diverse tipuri de a. sphaera. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase.] Atitudine vicioas\ de flexie. coloid\ . / atrophie. prin venele cave [i sinusul coronar. *hipotensiune ortostatic\). Clasifi-care dificil\..] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare.a. s. n. cu excep]ia pl\mânilor. f. Sin. de la a . s. atmos = vapor. iner]ie uterin\. dislipoidic\ .] Diminuarea de volum a unei mase celulare. chirurg ger-man.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. gr. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. În ansamblu. s. m. s. ATROFIE. dimi-nuarea tonusului muscular. ATRI}IE. tab. semne *extra-piramidale. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. [Paul H.: *boala Kraepelin). ATONIE.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. A.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. -tra. la 0oC. fie în combina]ii cu al]i a. -trum = negru. / atmo-sphere. M. a. olivo-ponto-cerebeloas\. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. 1) A. [Gr. Uneori. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. lo-calizat\ sau difuz\.. threpsis = nutri]ie. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. ATMOSFER|. 3) A. Tipuri: 1) A. f.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. s. inã. sec]ionat [i temnein = a t\ia. senil\ . tomos = t\iat. 2) A. stratosfera [i ionosfera.priv.: 1) A. s. (2. a. Sângele trece din a. are o structur\ complex\. este un sistem neutru electric. s. A. f. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen.priv. auricular . în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. / atomizer. 8) A. Unitatea de presiune în SI este *pascal. f. În medicin\. atopos = în afara locului normal. / athrepsie. lat. 3) A. Sudeck. / atome. / atransferrin(a)emia. -atos = sânge. gr. ATOMIZOR. iar pere]ii se `nnegreau). s. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. f. *ataxie. [Gr. trans = peste.] Sin. abur. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. (identici sau diferi]i). [Gr. 4) A. ATRANSFERINEMIE. a . a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. Dimensiunile a. f. s. / athrepsia. n. ATOPIE. (1).] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. a zdrobi. a. ATP / ATP / ATP. Abrev. Ant. s. este reversibil\.priv. generând anemia sidero-penic\ congenital\. / atriotomy. Ex. 7) A. m. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. / atresia.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. îndeosebi industriale. haima. f. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. 5) A.] Incizie a auriculului. corticale izolate (*boala Alzheimer. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. Form\ particular\: a. NA: atrium.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. a . [i vaporizator. muscular\. [Lat.. prezint\ trei mari zone: troposfera. A.

n. psihice etc. -ism. f. vizuale.] Sin. din lat. aurum = aur. Lache-sis [i Atropos). [Lat. a uni. f. f. s. / au-riculotomy. lat. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. hearing. mediat\. 2) În prezent. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. [Gr. a modela.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. *eicosanoidele.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. autoimunitate. / audition. auditus = auz. pl. s. AUTOAGRESIUNE. [V. auricula. lat. V. m. / autoanalyseur.] Sin. gr. i. dim. de la temnein = a t\ia. Sin. f. AURICULOTERAPIE. / autisme. s\rurile solubile de a. de la au-ris = ureche. / audit. -oris = corp. m. *an-giotensina..] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. a. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. A. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. [Lat. gustative. [Lat. / auriculotherapy. f. / aurovertine. V. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. metron = m\-sur\. iar în doze mari are ac]iune central\. / auscul-tation. s. activ\). s. de la audire = a auzi. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. foarte dens. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. autos = sine însu[i.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. n. s. m. [Lat. autos = sine însu[i. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. AUR|. s. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. Ac]iunea de a auzi (a. f. / audibilité. s. dificil. m. s. / autism. adj. uneori manifest\ri auditive. m. / audimu-titas. s. audit. / audio-metry. AUR. / auscultation.. de ex. Unii dintre compu[ii a. s. agglutinare = a lipi. anti = con-tra. / autoagglutination. Totodat\. AUROVERTIN|.] 1) Cu refe-rire la *autism. autism infantil). Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. / gold. AUTOANTIGEN. / audit. de la plassein = a forma. / atropism. olfactive. de la the-rapeuein = a `ngriji. autos = sine însu[i. lat. s. / autoagglutinin. cu nr. ob]inându-se *audiograma. / autistic. imediat\. m. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. s. ale subiectului. autos = sine însu[i. a.. [Gr. f. auricula.ATROPIN|. de la auris = u-reche. dobândi]i). [Lat. subcutanat\ sau intravenoas\. / aura. *serotonina.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. coloidal). 3) | 161 . s. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. autoanti-gen. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. gr. sec]iune. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. sunt utilizate ca spasmolitice. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. / auto-agglutination. f. / audition. s. f. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. / audiomètre. AUSCULTA}IE. aura = r\-suflare. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. a uni. f. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. akos = remediu.). a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). s. s. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. / self aggression. n. / autoagglutinine. autos = sine însu[i. Este un metal galben. digitus auricularis.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. / autoagression. [Lat. autos = sine însu[i. intoxica]ii. m. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. therapeia = tratament. s. n. / autoantibody.] Alcaloid extras din Atropa belladona. ATROPISM. În form\ foarte dispersat\. / audiogramme.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. AUTOANALIZOR. ou f. AUDIT. automatos = spontan. dim. NA: digitus mi-nimus (2). [i anticoli-nergic. auricula. n. ly-ein = a distruge. etimologia termenului atropinã. prin intermediul *stetoscopului. AUDIOMETRU. m. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. / atropine. AUTOANTICORP. m. De asemenea. [Engl. *palpare [i *percu]ie. AUTIST. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. [Gr. 2) Subiect care sufer\ de autism. a.. A. / audimutité. pasiv\) [i de a asculta (a. / auro-vertin. cutanate. de la aggredi = a ataca.: boal\ sau sindrom Kanner. de la auris = ureche.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. s. s. f. se disting a. [Gr. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. / auriculo-ostéodysplasie. de la audire = a auzi. f. m. AUTOAGLUTININ|.. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. f. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. / audio-meter. antiemetice. ca urmare. f. Prezint\ *ecolalie. s. f. / auricular. [Lat. s. iar copilul mic este izolat. -inã. s. V. tome = t\iere. s.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. iradiere sau în neoplazii (a. / autoantigen. gennan = a produce. simbol Au. viral (pseudo-autoantigen). ag-gresio. s. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). f.] Element chimic pre]ios. de sete sau afec-tive. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. audire = a auzi.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. auricula. independent\ de existen]a surdit\]ii. n. / auriculothérapie. [Lat. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. A.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. f\r\ a c\uta un contact. [Gr. / auto-anticorps. f. congenital word deafness. Dup\ Laen-nec. s.: atriotomie (v. s. [Lat. corpus. s. al\turi de *inspec]ie. anti = contra. audire = a auzi. autoimunitate. f. s. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. AURICULAR. gr. modific\ri de apetit. ag-glutinare = a lipi. atropa = beladon\. / auto-antigène. [i a. s. sounding. / audibility. n.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. / autacoïdes. gramma = înscriere. AURICULOTOMIE. -ism. f. m. La adult. s. AUDIMUTITATE. / atropism. [Lat. ascultare. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. f.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. atomic 79. gr. [Lat. adj. tabagismului etc. AUDIOGRAM|. f. Se utilizeaz\ audiometrul.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. Administrate pe cale bucal\. metron = m\su-r\. auscultare = a asculta cu aten]ie. A. / audiométrie. s. / or. / aura.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. f. cu lumea ex-terioar\. / atropine. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. sau f. s. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. AUDIBILITATE. de la audire = a auzi. -inã.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism.).: sindrom Be-als (v. f. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. s. / Beals' syndrome. audire = a auzi. s. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. s. dys = greu. f. s. AUTOAGLUTINARE. abdominale. -onis = auzire. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. auditio. s. lat. [Lat. s. f. s. / au-diogram. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. s. de la ana = din nou. / auriculaire.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. s. s. urechiu[\ sau auricul al inimii. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. mutus = mut. s. dim. gr. audibilis = care poate fi auzit.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). AUTISM. [Lat. s. este evaluat la un control ulterior. / auriculotomie. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. / autoanalyser. f. gr. [Gr. m. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. [Gr. s. a.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. adj. `n blocurile atrioventriculare. adj. de ex. s. -onis = atac. f. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. s. / autiste. n. din gr. s. f. pl. s. m. plasis = modelare. s. osteon = os. [Gr. antisecretoare. ana-lyein = a rezolva. m. [Lat. audire = a auzi. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. s. m. [Gr. AUDI}IE. AUTACOIDE. f. / au-tacoids.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. de la auris = u-reche. AUDIOMETRIE. iar\[i. au-tos = sine însu[i. s. autos = sine însu[i. dim.

] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul.] Comportament involuntar (mi[c\ri. mental etc. V. autos = sine însu[i. immunis = scutit. autos = sine `nsu[i. adj. m. *mielin\. endo-gen. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. de la katalyein = a distruge. se manifest\ ca *boli auto-imune. adj. Ace[ti a.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. Ex. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. phagein = a mânca. / auto-immunisation. s. diviziune a unei idei pe puncte. s. ap\rat (in = lipsit de. s. ap\rat (in = lipsit de. asociat\ unor manifest\ri patologice.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. munus = obliga]ie). [Gr. lysis = distrugere. / autogène. f. / autoimmunization. f. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. / autolyse. / autoerythrophagocytosis. s. f. adj.: a. autos = sine însu[i. s. / autophagocytose. [Gr. autos = sine `nsu[i. [Gr. adj. 2). f. / auto-immun. / autophagie. de la therapeuein = a `ngriji. f. -ozã. / autohémothérapie. s. f.: sinucidere (v. Obs. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. *tiroid\. / automatisme. a unui ]esut sau a unui organism. automatismos = autoac]ionare. s. s. autoan-tigen. s. f. graphein = a scrie. autoimunitate. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. autos = sine însu[i. gr. radius = raz\. autoto-xicoz\. gr. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. s. autoradiografie. AUTOMATISM. a separa de.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. katalysis = disolu]ie. | 162 . Enzimele sunt de ori-gine endogen\. [Gr. prin autoagre-siune sau autoimunizare. [Gr. AUTOFAGOCITOZ|.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. / autodia-lysis. autoimunitate.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. graphium. s. AUTOIMUNIZARE. lat. phagein = a mânca. s. / auto-matism. a des-compune (dis = separat de. / autophagocytosis. Intermi-tent. s.: a.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. lat. / autogreffe. immu-nitas. AUTOCRITIC|. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. [Gr.: lupusul eritematos diseminat. A. / autolysis (1. a dizolva. s. adj. s. / autophobie. [Gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. f. / autodialyse. [Gr. grapheion = peni]\ de scris. autophagy. m. munus = obliga]ie).] 1) Nutri]ia corpului. lat. krinein = a separa de. / autograft. îndeosebi guta). [Gr.: a. a. / autochtone. observat\ `n unele boli mentale. autos = sine însu[i. s. a purta). AUTOGREF|. tiroidita Hashimoto. s. anemia hemolitic\ autoimun\. reac-]ional sau spontan. f. -onis = descriere. criticus. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni).] V. AUTODIALIZ|. lysis = distrugere. s. mucoasei gastrice. / autologous. lat.). de la krinein = a discerne. / autophonie. / autogenons. AUTOCLAV. s. therapeia = trata-ment. digestio. f. În prezent este pu]in practi-cat\. gerere = a duce. autoanticorp. Ex. de la immunis = scutit. de la graphein = a scrie. phagein = a mânca. s. lat.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. kytos = celul\. în organismul c\ruia îi apar-]in. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. Pentru alte boli. autos = sine însu[i. f. s. prin consumul ]esuturilor proprii. / autochto-nous. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. / autopho-bia. / autocriny. immunis = scutit. histos = ]es\tur\. [Gr. suicide (3). de la lyein = a distruge.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. bolile Biermer [i Basedow-Graves. f. f. f. leucope-niile imunologice. / autopha-gia. [Gr. s. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. clavis = cheie (care se închide singur). autos = sine însu[i.: `n engl. 3) Sin. f. Ex. [Gr. [Gr. autos = sine însu[i. diabetul insulinodependent [. s. îndeosebi lizozomale. sau automatos = spontan. din gr. [Gr.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. / autocatalyse. gref\. haima. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. s. s. autos = sine însu[i. celule. AUTOGEN. autos = sine însu[i. car-diac) sau patologic (ex. / self criticism. / au-toimmunity. / autoérythro-phagocytose. s. f. V. apoi 3 pân\ la 10 ml. / autodigestion. AUTODIGESTIE. AUTOCRINIE. gennan = a produce. f. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. s.: autotoxemie. phobos = fric\. f. somn. AUTOFOBIE. *a. -atos = sânge.). f. s. logos = raport. erythros = ro[u. lat. elaborat sau incon[tient. fiziologic\ [i a. in = în. din *pan-creatita acut\.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. s. [Gr. / au-toh(a)emolysis. oftalmia simpatic\. s. [Gr. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. AUTOHEMOLIZ|. AUTOERITROFAGOCITOZ|. Ex. f.: boal\ a. A. ]esut. f. briceag de altoit. AUTOCATALIZ|. adj. AUTOIMUN. V.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. autokhton.). f. autos = sine însu[i. AUTOINTOXICA}IE. f. dialysis = separare.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. activit\]i). s. s. / autoh(a)emotherapy. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. de origine intestinal\. V. / autophony.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . s. s. f. boli meta-bolice. [Gr. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. adj. f. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. lat. epileptic. munus = obliga]ie). se pare.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). îmb\trânire) sau patologice (migren\. Se disting dou\ alternative: a. / autohistoradiography. -atos = sânge. da-c\ sunt accentuate. din gr. -e. V.: sindrom Marlin (v. autos = sine însu[i. *tract uveal. f. Poate fi fiziologic (ex. de la khthon = p\mânt. / autocritique. a.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. care. AUTOLIZ|. lysis = dis-trugere. s. [Gr.: *a. s.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. lat. n. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. `n starea de *ina-ni]ie. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. Ex. -ozã. [Gr. de la dia = prin. / autoclave.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. autos = sine în-su[i. phone = voce. s. AUTOHEMOTERAPIE. AUTOLOG. de la toxon = s\geat\.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. AUTOIMUNITATE. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). autos = sine însu[i. totu[i metoda a fost reluat\. s. kytos = celul\. f. AUTOHISTORADIOGRAFIE. [Gr. / autointoxication. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. f. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. autoimunizare [i autoto-leran]\. f. / auto-digestion.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. / autoclave. f. autos = sine însu[i. f. 2) Stare morbid\. haima. f. / auto-catalysis. [Gr. f. Sin. -atis = scutire de sarcini publice. / autointoxication. f. autos = sine însu[i. adj. / auto-immunité. AUTOHTON. AUTOFAGIE. Se începe cu 2 ml. s. [Gr. f. de la lyein = a distruge. / autologue. [Gr. rela]ie. lat. / autohistora-diographie. / autocrinie. AUTOFONIE. *spermatozoizi. s. kritikos. înde-osebi în medicina sportiv\. De altfel. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. / auto-hémolyse. autotoleran]\.] Sin. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. / auto-immun. autos = sine însu[i. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. de la lyein = a distruge. f.] Despre ]esuturi. În toate cazurile men]ionate. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. n. autoimunitate. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. [Gr. ap\rat (in = lipsit de. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu.

A. Var. [Gr. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. este perturbat\. de la tolerare = a suporta. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. autos = sine însu[i. soma. -atos = corp. AUZ. s. autos = sine însu[i. [i autopuni-]ie. lat. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. autos = sine însu[i. lat. / autopunition. [Gr. f. din cauza etimologiei improprii a termenului a. A. [Gr. dincolo. Activitate mo-torie involuntar\. AUTOZOMAL. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. suggestio. Cei 44 a.). nutri]ie. / ouïe. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). [Gr. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. AUTOTROF. de la toxon = s\-geat\. s. Cea mai im-portant\ a.] Anglicism sin. f. trophe = hran\.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. m.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. / self-treatment. adj. / auto-vaccine. AUTOMEDICA}IE. -atos = corp. s. lat. s. / autonomie. adj. f. lat. plastos = mode-lat. s. / autotoxicose. sugestie. / hearing. stare denumit\ *autoimunizare. s. este de tip cibernetic. / auto-plasty. / autotrophe.] Independen]\ func]ional\. / self tolerance. AUXOLOGIE. de la mu-tilare = a schilodi. AUTOTOXICOZ|. / auxologie. de la sugge-rere = a sugera.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. fusio. / autotransfusion. autos = sine însu[i. / auxology. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. regulare = a regla. a se dezvolta. / auxin. / self-regulation. autos = sine însu[i. f. / self-punishment. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. s. [Lat.). AUXOTROF. s. De obicei. / auxine. [Gr.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. Uneori. / autosomique. adj. graphein = a scrie. s. Organismul uman posed\ 44 a. s. s. auxe = cre[tere. autos = sine însu[i. V. e. AUTOSOM. sângele este recoltat înainte de opera]ie. / auto-somal.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. AUTOTOLERAN}|. gref\).] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. de la auxein = a cre[-te. / auto-toxicosis. îndurare.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. AUTOTOXEMIE. [Gr. autos = sine însu[i. lat. [Gr. -onis = pedeaps\.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul.] Sin. auxe = cre[tere. [Gr. opsis = vedere. `ndeosebi la nivelul organelor genitale.: autointoxica]ie (v. mai ales al celor neurocibernetice. f. Sin. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. / self-mutilation. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. [Gr. f. 163 . f. s. lat. me-dicatio. aspect. f.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. poate fi: 1) Medical\.: sindrom Clérambauld.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. -atos = corp. [Gr. s. logos = [tiin]\.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. tole-rantia = suportare. a se dezvolta. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. de la punire = a pedepsi. urechi etc. f. [Gr. de la auxein = a cre[te. AUTOMUTILARE. Var. de la fundere = a v\rsa.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. / autosome. -onis = medica]ie. A. s.). / autotoxémie. / autopsy. s. scopia = exami-nare. m. adj. f. adj. s. / auto-tox(a)emia. de la plassein = a forma. s. a examina. haima. A. AUTOPLASTIE.] Sin. / automutilation. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. / autonomy. f. f\r\ recomandarea me-dicului.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. s. adj. AUTOVACCIN. Prin a. / autovaccin. AUTOZOMIC. n.: autointoxica]ie (v. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. f. passivity phenomenon. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. [i doi cromozomi sexuali. s. audire = a auzi. radius = raz\. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. AUTOREGLARE. f. autos = sine însu[i. / autopsie. s. / auxotroph. f. lat. `m-pr\[tiere. AUTOPSIE. / autosuggestion. s. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. onis = topire. pentru autozom (v.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. care sunt identice la descenden]i. trans = peste. s. s. f. f. s. / autoscopie. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. de la skopein = a vedea. [Gr. / auto-tolérance.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. autopsia. s. f.: ritm idio-ventricular (v. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. / autosuggestion. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. Var. V. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. / autoradiography. f. -atos = sânge. nutri]ie. mutilatio. s. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). / auto-somal. f. [Gr. s. puni-tio. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. f. [Gr. AUTOTRANSFUZIE. autos = sine însu[i. s. / autotransfusion. s. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. [Gr. AUTONOMIE.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. s. / automédication. [i ureche intern\. Sin. f. f. AUTOSCOPIE. / autosome. s. f. autos = sine însu[i. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. n. autoantigeni. autos = sine însu[i. de la care s-a ob]inut primul vac-cin.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. de la auxein = a cre[te. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). pentru autozomal (v.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment.).] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. de origine accidental\ sau criminal\. f. s. AUTOSOMAL. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. s. v. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism.: autosom. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. lat. 2) Medicolegal\. [Gr. / autosomique. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. de la vaccin\ = variola vacilor. s. -onis = p\rere. f. f. m. A. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem.). AUTOPUNI}IE. [Gr. de la toxon = s\-geat\. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. autos = sine însu[i. f. lat. autos = sine însu[i. termen recomandat. / auxotrophe. a se dezvolta. AUTOZOM. -onis = mutilare.). s. auxe = cre[tere. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. f. auxanology. / autoplastie. nomos = obicei având for]\ de lege. f. -inã. f. A. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. / autorégulation. s. adj. autos = sine însu[i. gr.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. / auto-scopy. V. phytohor-mone. -ozã. [Gr. s. soma.: necropsie. s. f. antialeatorie [i antientropic\. AUXIN|. AUTORADIOGRAFIE. a modela. cu autozomic (v. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. autos = sine însu[i. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. trophe = hran\. [Gr. [Gr. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. [Gr. indiferent de sex. a. f. autos = sine însu[i. adj. Sin. soma. A.). AUTOSUGESTIE. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. / autotrophic. automutilation. / auto-radiographie.: au-togref\ (v.] Sin. [Gr. m. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. autos = sine însu[i. formea-z\ 22 perechi cromozomice.

f.: cilindrax. s. s. m. A. f. *centrifugei. a. regiune a. s\n\toase. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. s. NA: axilla. nema = fir. tab. AXENIC. / avivement. abortio. anat. o.. m. reactiveaz\ *axonema. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. / azathioprine. / asylum. f. vasculum = vas mic. vita = via]\. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. / axis. AVITAMINOZ|. dezechilibre hormonale. o. abortion (provocat).at de una sau mai multe vitamine. s. f.. m. s. / azasérine. s. n. f. f. xeros = uscat. / axenic. lat. m. / avidin. Ex. de la vas. hipotalamus [i hipofiz\. n. AVULSIE. / asbestose.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). pl. adj.priv. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. -inã.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. a. / avitami-nosis. adj.: vitamin\ A (v. / axo-notmesis. 2) A. AXIL|. axilla = subsuoar\. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. velsus. axilla. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. f. / avasculaire. plasma = obiect mode-lat. Ex. AXONOTMESIS. Clasic. s. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. adj.: evulsie.priv. f.priv. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\)..-h. 2) A. lat. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. / azathio-prine.: arter\ a. V. insuficien]\ renal\.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. secundar\. f. Mai trebuie men]ionate: 3) A. a. AZBESTOZ|.-h. h. Ex. n. / avivement. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. izoimunizare Rh. În general. [Gr.oase. reprezentând intensitatea. care poate emite [i cola-terale. / axokinin. instanta-nee const\ într-un vector. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. tmesis = t\ietur\. s. Sin. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. alter\ri cromozomiale. h.. de la vellere = a trage. a smul-ge. Diferi]ii a. n. Scopul a. s. `ndeosebi `n trans-plantele de organe.. fibrele A [i B sunt mielinizate. gr. spontan [i a. se nume[te a.] Extrac]ie. AXIS. diferen-]ial.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. s. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. AZASERIN|. -ozã. D: rahitism. lat. vasis = vas. medie este vectorul sta-bilit. sarea de sodiu. AVIDIN|. / asbestosis. Conform acestui concept. adj. sec]ionare.: a. În cazul neuronilor senzitivi. s. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. AVIVARE. / armpit. f. AXONEM|. [Fr. exceptând a.] Cur\]area. [Lat. / axis. / axoneme. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional.: a. 4) A. 4) A. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. -inã. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. boli genetice). [Gr. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. axis = ax\. principal\. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. fausse-couche / miscarriage (spontan). în mod asem\n\tor. 164 . principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. kinein = a mi[ca. a .] V.. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. o. adj. / avulsion. jug. s. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. C: *scorbut.priv. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore.. PP: *pelagr\. axilla = subsuoar\. a. f. AXILAR. / avitaminose. zygon = pereche. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. s. [Gr. construit în triunghiul lui Einthoven. lat. s. [Gr. / axe. s. s. dentar\. constatat\ pe *electro-cardiogram\. f. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. AXOKININ|. asbestos = care nu poate fi stins. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. infirmilor. axon = ax\. [Lat. vivus = viu. / avascular. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\.. s. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. [Gr. [Lat. s. / azide. r\cit. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. f. copiilor orfani etc. boli infec]ioase. / axo-plasm.: 1) A. este probat\ de *neurocrinie. f. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. [Gr. n. / azaserine. dim. / axone. / axis. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. s. la adult. / axonème. [Gr. fibr\ nervoas\. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. -ozã. Realitatea a. în prezent. / axokinine. a.).. [i neuro-endocrinologie. (sau hemiazigos) la stânga. ~n cazul unei fracturi. / axe-rophtol. a . din gr. / axonotmésis. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. axon.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. / axon. a . provocat: 1) A. freshening. [Lat. s. Sin. asylon = loc inviolabil. decompensare cardiac\. / axoplasme.] Întreruperea axonului. [Gr. s. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). a . s. m. [Gr. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. n. adj. NaN3). / asile. AZID|. s. ammo-niakon = sare de amoniu. s. dar. f. s. -ol. m. f. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. AX. AXEROFTOL. ophthalmos = ochi. axon = ax\. de la a . cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. din lat. În practic\. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. în caz de sarcin\ gemelar\. s. dup\ fosforilare. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. ortus = na[tere). 3) A. / avidine. / azide. AXOPLASM|. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. s. / avortement. m. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. / axénique. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. s.] Protein\ care.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. axon = ax\. a . NA: vena azygos. s. axillae. m. Ex. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. spontan sau provocat al unui fetus malformat. s. o.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. axon = ax\.. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. s. piloas\.AVASCULAR. f. axis = ax\.priv. [Gr. s. repetitiv. în mod normal. [Lat. Protein\ din albu[ul de ou.] Sin. [Gr. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. / aisselle.priv. s. -onis = avort. s. A. sy-lan = a jefui. A. / axérophtol. axon = ax\. AVORT. geometric\ a instrumentului. s. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. . [Gr. f. f. AXON. f. / axillaire. f. AZATIOPRIN|. / axillary.priv. m. B1: *boal\ beriberi. asylum.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. f. [Gr. s. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / avulsion. a. 2) În fizic\. este cea mai mare.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. xenos = str\in. Timp îndelungat. iar fibrele C sunt a-mielinice.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. fistule sau fracturi. AZIL. s. a .] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii.. s. m.

).. / azoturia. AZOOSPERMIE. în cursul febrei. m. uremie. s. care include: azotul ureic. n.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur.: nitrat (v. 2) Uzual. [Gr. / azote. adj. / azotate. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. a . a . a .. / azoo-spermia. f. s. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale.priv. în tulbur\rile de metabolism. Este determinat\. s. A.AZIMIC. / azotate. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. Intr\ în compozi]ia enzimelor. a . / azyme. f. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. A.] Sin.. AZOTEMIE. [i hiperazotemie.priv.] Care este lipsit de fer-men]i. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. adj. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. / azoturie. s. s. [Fr. V. sub form\ de molecule diatomice. [Gr. / azurophile. lichid are temperatura de -194. A. Este moderator al oxigenului în respira]ie. veche azur = alb\strui. 165 . a-moniac etc.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. creatin\. s. -atos = s\mân]\.13-0. s. m. gr. proteinelor.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. creatinin\.45 g/kg corp/24 ore. AZOTURIE. f. s. / azot(a)emia. [Gr.. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. AZOTAT. Ex. / azoospermie. ferment. s. -atos = sânge. AZUROFIL. în majoritatea cazurilor. azotul din acizii amina]i. urmare a he-moragiilor. AZOT. contrar etimologiei. ouron = urin\. zoe = via]\. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului.priv. utilizat\ `n hematologie. zoe = via]\. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. [Gr. zoe = via]\. de la philein = a iubi. / nitrogen. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. / azymic. haima. / azurophil(e). zyme = drojdie. f.priv. f. a . zoe = via]\.. m. nor-mal\ este de 0. / azotémie.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. s. ba-zele purinice.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. adj. zoon = animal. ]esuturilor sau organelor. sperma.priv.: pâine a. A. A. a . f. [Gr.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i.. [Gr. adj. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. acidul uric.priv. philos = prieten.

dermatolog italian.: Shigella flexneri (v. profesor la Bucure[ti. Viena. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus.) nu a fost medic. profesor la Bruxelles. apoi la Roma. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. Interesat de toate aspectele vieþii. hernie. [Robert Koch. bigemina produce febr\ la vite. Mycobacterium). Koch. anatomopatolog [i bacteriolog român. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. 1875-1959. [Léon Charles Albert Calmette. anatomopatolog [i bacteriolog american. 1854-1926. Mycobacterium). BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus.). radius. Este prima carte medicalã tipãritã. BABESIOZ|. 1834-1913. Berlin.] Sin. 1852-1931. profesor la New York. Cory-nebacterium). BABY BLUES / baby blues / baby blues. 1872-1961. 1860-1941. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. bacteriolog belgian. s. Shigella). premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. 1860-1940. succesiv. / bacillus. Tübbingen [i München.).] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. Würtz-burg. clasa *sporozoare. / bacille.: Haemophilus influ-enzae (v. Jean Marie Camille Guérin.: abdomen. V.] Sin. anatomopatolog german.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. [Gerhard Henrik Armauer Hansen.: Salmonella typhi (v. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. serolog francez. [Carl Friedländer. bacillus = bastona[. tific etc. 1843-1890.] Sin. / babésiose. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. din ordinul Papei. publicate la Florenþa. s.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. Sin. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. profesor la Berlin. bacteriolog german. Co-rynebacterium). Bergen. bacilli. (BCG).] V. medic [i bacteriolog japonez. anus. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw.: Corynebacterium diphteriae (v. Haemophilus). profesor la Greifswald. Klebsiella). profesor de igien\ la Lille.] Sin. sugerând forma unui bastona[. ginecolog german.: Mycobacterium leprae (v. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. Walther Kruse. 8 volume intitulate De Re Medicina. 1852-1915. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. profesor la Pisa. bacteriolog german. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. 1870-1961. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. *b. 1843-1910. uterus). bacteriolog [i igienist german. bacteriolog american. Hr. vaccin BCG. [Robert Koch.] B. [Edwin Klebs. D.: Shigella (v. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus.). s. apoi profesor la Zürich [i la Halle. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic.] Sin.] Sin. Ex. [Victor Babes.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. Haemo-philus).: Pseudomonas aeruginosa (v. bacteriolog [i igienist german.: Yersinia pestis (v. Dupã 14 secole. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. Sin. Paris. [August Johann Friedrich Loe-ffler. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. Park. descoperit de Victor Babe[. [Albert Döderlein. Königsberg [i Leipzig. occiput. Salmonella). B. Sin. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. 1870-1957. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. Shigella). profesor la Groningen.] Sin. m. John Elmer Weeks. în 1443. Corynebacterium).] Sin. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. profesor la Greifswald. babesiasis.] Sin. ci un erudit latin. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. [Simon Flexner. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. [Augusto Ducrey. apoi la Berlin. *b. Hr.: Vibrio cholerae (v. 1835-1926.] Sin. pl. bacteriolog german.).). August Johann Friedrich Loeffler.] Sin. medicinii ºi filosofiei. Praga. Williams. bacteriolog austriac. Berlin. Angl. s. 1863-1939. iar B. [Karl Joseph Eberth. Polonia). BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. în biserica Ambrosius din Milano. anatomopatolog [i bacteriolog german. 18471887. 60 î. medic norvegian. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. Shigella). bacteriolog francez. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris.: piroplasmoz\. apoi la Berlin. Haemophilus). 1858-1945. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. anatomopatolog german. f. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. [Kiyoshi Shiga. . [Victor Babes. 1863-1933. Bruxelles.] Sin.: Shigella dysenteriae (v.: Pseudomonas aeruginosa (v. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. [Shibassaburo Kitasato.: Escherichia coli (v. anatomopatolog [i bacteriolog român. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.] Sin. medic [i bacteriolog japonez. bacteriolog [i imunolog belgian.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. profesor la Bonn. `n continuare. bacteriolog american. 18411912.: Corynebacterium diphteriae (v. baron. 1843-1910.] Sin. Berlin.] Sin. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. la Berna. 1864-1943. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. [Kiyoshi Shiga.: Myco-bacterium leprae (v. pio-cianic. 1863-1955. [William H. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. 1870-1957.). BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. Myco-bacterium). -ozã. 1854-1926.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. Octave Gengou. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. 1863-1946. cum calore et dolore". Anna W.: Klebsiella pneumoniae (v. Würtzburg. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. care a influenþat profund gândirea medicalã. f. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus. Sin. [Lat.: *b. Zürich [i Chicago. apar-tenen]a b. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. denumit "Cicero al medicinii". profesor de anatomie patologic\.: Shigella dysenteriae (v. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus.20 d. Bolile provocate de genul B. tibia. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. bacteriolog german. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. m. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. Sin. / babesiosis. 1 1853-1949. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. bacteriolog japonez. Sin. Tomaso de Sarzana descoperã. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex.: Haemophilus influenzae (v. BACIL.: Haemophilus ducreyi (v. 166 . 1852-1915. oftalmolog american.

bakterion. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. [Lat. B. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. s. [i septicemie. este agentul etiologic al *antraxului. n. BACTERICID. imobili.. / ba-cillar. unele b. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. fiind ubicuitare.: boal\ Andrews (v. f. termofile. f.] Sin. De ex. 2) În rela]ie cu un *bacil. `n esen]\ asem\-n\toare. `n absen]a glucidelor. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. adj. adj. eidos = form\. proteaze). sintezele proprii bacteriei (ADN. psicrofile. s. lat. pot produce toxine (de ex. De obicei.: Mycobacterium tuber-culosis. adic\ *antibiotice). bakterion. Proteine produse de anumite bacterii. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. ARN. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie.: 1) b. Mycobacterium.: Shigella sonnei (v.: Clostridium tetani (v. printre care: alcoolul. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. de la bakteria = baston. lizogenie [i lizotipie. m. / bactériémie. Fusobacteri-um). BACITRACIN|. B. s. s. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). f. de asemenea. pl. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. b. bacteria. adj. când b. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. / bacillemie.: Clostridium perfringens (v. s. sunt extrem de diverse. beta.] Sin. o serie de aminoacizi. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. m. bacillus = bastona[. s. 1) Sin. vitamine [i antibiotice. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. de la bakteria = baston. ca [i a proteinelor capsidei. 1882-1948. dim. s. care nu apar]in nici regnului vegetal. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. fenoli. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. haima.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. haima. pot da na[tere la *spori. Specie (genul Bacillus. [Jean Hyacinthe Vincent. Ex. V. B. alfa.. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. -atos = sânge. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). B. la om. Sin. asemenea plantelor. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. -idã. Acest `nveli[. phage. Dup\ sintez\. pl.: Mycobacterium avium. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios.`n ap\ [i `n aer. m. B. / bactérioïde. BACTERIOFAG. f. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. b. bacillary. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. bakterion. infecteaz\ o bacterie. V. / bacterium. / bacillaire. bacterie.] Sin. animalelor [i plantelor. BACTERID|. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. cuprins într-o *capsid\ proteic\. 3) b.: fag. bacillus = bastona[.. caedere = a omor`. [Gr. Sin. bakterion. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. prin transduc]ie. iar reac]iile biochimice. s\ruri ale metalelor grele. f. Totodat\. f. B. prin *scizipa-ritate. parazite sunt necesare organismelor gazd\. substan]e tensioactive.] Prezen]a de bacili în sânge. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. profesor la Paris. inhalare sau ingestie. s.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. / bacitracine. f. Dup\ ce b. pot meta-boliza doar compu[i organici. de la bakteria = baston. medic [i bacteriolog danez. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. V. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. adj.: colicinele produse de *Escherichia coli. / bactériocines. [Gr. Citoplasma b. s. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. / bactériophage. s. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. Ex. compus din dou\ straturi. s. de asemenea. sau piocinele. X. [Gr. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. m. f. f. BACILEMIE. BACILAR. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. s. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. [Alfred Whitmore. BACTERIOCINE.. [Gr. autotrofe care. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. conserv\ forma [i rigiditatea celulei.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. în]ep\turi de insecte. / bactéride. dim. / bacill(a)emia. baze. / bacteroid.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. bactericidal. particulele componente ale b. Exist\ de asemenea. dim. s. bakterion. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. BACTERIE. din fiecare bacterie gazd\. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). 1850-1934. Sin. s. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. mezofile. 18761946. chirurg al armatei britanice la Burma. pustuloas\. B. bakterion.. / bactericide.). pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. dim. b. Salmonella). ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote.] Virus care infecteaz\ bacteriile.: Fusobacterium nucleatum (v.: Salmonella typhi (v. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. pl.: Pseudomonas pseudomallei (v. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. 1862-1950. de ex. nu con]ine germeni microbieni. iar *lizozimii b. încapsula]i. patogene. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". asemenea animalelor. radia]iile ionizante (ultraviolete. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. [Gr. prin extensie. nici regnului animal. BACTERIEMIE. a. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. adj. gama). gr. [Gr. proteine) sunt blocate. 3) Sin. purt\toare de receptori specifici pentru b. strict parazite. sunt organismele cele mai r\spândite. O serie de b. s.] Sin. [i organismul gazd\. phagein = a mânca. / bacteri-(a)emia. / bactéricide. dispu[i în lan]uri. anatomopatolog [i igienist american. O serie de b. [Lat. aldehide. / bacterid. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. ubicuitare. Pseudomonas). ARN mesager.. B. sunt asamblate. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. [i bacteriostatic. B. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. se reproduc pe cale asexuat\. adj. ADN sau ARN. dim. / bacitra-cin. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. s. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. plas-mide). m. de la bakteria = baston.] 1) Termen nerecomandat. -atos = sânge. Schimbul de material genetic se poate produce.).] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. ARN de transfer. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. Aflate `n condi]ii particulare. sunt lipsite de un nucleu veritabil. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi.: *b.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. V. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). 2) b. dim. B. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. 2) Sin. Shigella). parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. bacteriolog [i epidemiolog francez. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. ultrasunetele. f. deja sintetiza]i de alte organisme.: Mycobacterium bovis. 167 . 2) Bacterie modificat\ structural. o serie de b. / bacteriophage. [Carl Sonne. de la bakteria = baston. Sin. / bacteriocins. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. Lichidul din interiorul b. 2) b. / bactérie. f. Mecanismele de ac]iune ale b. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. profesor la Johns Hopkins. sunt. s. cauzat de un bacil. f. substan]e produse de unele microorganisme.: `n sol. s. de la bakteria = baston. sintetiza]i rup peretele bacterian. sunt constitui]i din material genetic. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. BACTERIOID. heterotrofe care. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. crezoli. [William Henry Welch. îndeosebi a *bacilului Koch.).

pentru care este caracteristic\. [De la numele alchimistei Marie la Juive. Ex. panouri izolante) [i în mediul rural. / bagassose. origine necunoscut\.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. [Gr.). BACTERIOTROP. f. Speciile B. BACTERIOTOXIN|. [i antibiogram\. non-toxino-geni. / balanoposthites. m. [Gr. s. / bacteriostasis. lat. deci selective. s. / balan-tidiasis.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. [i scanning. [Gr.0. în care simptomul principal este diareea cronic\. are o sensibilitate cuprins\ între 0.] *Toxin\ de origine bacterian\. f. de la ballantion = pung\. BAGASOZ|. / bacteriostatic. n. pl.001 mg. Var. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. [Gr.] Disolu]ia bacteriilor. / ballistocardiography. n. -ozã. eidos = form\. praeputium = prepu]. gland. ouron = urin\. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. / bactériostatique. de la bis = de dou\ ori. / bac-teriology. balantidion. bakterion. BALEIAJ. abcese hepatice. [Gr. de la istanai = a plasa. dim. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. apendicite gangrenoase. / bacteriotoxin. f. [Engl.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori).: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). / bactériotoxine. [Fr.: boal\ Zoon (v. / balanopreputial. s. s. iar cea semimicrochi-mic\ . BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. BACTERIOLIZIN|. lysis = distrugere. s. 168 . lat. f. Capaci-tatea b.] Oprirea cre[terii bacteriene.] Examenul unui preparat microscopic. skopia = examinare. f. / bactériotrope. [Fr.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. dim. f. s. semnificativ\). BACTERIOLOGIE.01 mg. V. [Gr.] Ac]iunea de a deplasa. BALANOPREPU}IAL. BALBISM. f. Forme: a) b. [Lat. [i logonevroz\. / bain. f. s. bakterion. adj. / bactériolytique. dim. balneum = baie. balneum. [Spaniol\ bagazo = coaj\. *fimoz\. prin fixarea la nivelul bacteriilor. -inã. Ex.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. pausa. gland. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. ballast = balast. s. / balantidiase. BACTERIOSCOPIE. s. opsis = vedere. adj. aplicarea apei sub forma unui jet. bakterion. lancis = taler. ur-mare a mor]ii acestora.sau bidirec]ional.] Prezen]a bacteriilor în urin\. compu[i explozivi. BADIJONAJ. f. rhodon = trandafir. adj. balanos = ghind\. anticorpi. genetikos = propriu unei genera]ii. cercet\ri serologice [i biologice. nesporula]i. lytikos = care distruge. fragilis [i B. m. gr. de la bakte-ria = baston. m. [Gr. boli venerice. de la bakteria = baston. [obolan) [i acciden-tal omul. / bactériurie. BADIJONARE. s. BAIE. / bacu-lovirus. / bactérioscopie. [Gr. bakterion. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. f. BALANTIDIAZ|. genera]ie. s. / balanite. logos = [tiin]\. de la lyein = a distruge. de la bakteria = baston. f. s. adj.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. f. emolient\. [Lat. / ballistocardio-graphie. bakterion. s.). s. s. dim. / bacteri-uria. s. bactericid. o serie de sub-stan]e. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. s. vitez\. / bactériopause. ordinul Peritriches. BALANOPOSTIT|. prezen]i în intestin la om [i la animale. pausis = încetare. / balayage. s. bakterion.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. b) b. bakterion. balantidiosis.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. f.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. bal-nea (lat. / balance. dim. de contrast. urma[. ballein = a arunca. studiul culturilor.). strict anaerobi. de organ. BALANIT|. balanos = ghind\. electronic din tubul catodic etc. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. f. o-prire. analitic\.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. -inã. / bagassosis. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. *microscop electronic cu baleiaj. porc. [Gr. s.1 mg. denumi]i *bacteriolizine. de cel indus de factorii nocivi. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. V. gland. bakterion. V. BACULOVIRUS.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. f. uni. de la genos = neam. posthe = prepu]. b. s. Poate fi: 1) Spontan\.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. adj. vapori. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\.BACTERIOLITIC. f. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. V. [Lat. infec]ii pelvine. / bactériolyse. / balanoposthite. balayer = a m\tura. gr. Var. bakterion. B. bacteriofagi. f. -azã. / bactériologie. d) b. kolon = intestin gros. melaninogenicus sunt agen]i patogeni.] Termen care desemneaz\ anomaliile. B. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. dim. BACTERIOPAUZ|. malforma]iile. c) b. bakterion. f. / bath. BALISTOCARDIOGRAFIE. ca radioactivitatea. gr. scales. adj. prin diferitele sale specii. m. / bac-teriotropic. s. / badigeonnage. s. BACTERIURIE. Sin. s. f. a examina. determinând colecistite. / bactériolisine. dim. dim.: Escherichia coli (v. statikos = care opre[te.). / balanitis. ac]iunea litic\ a *complementului. virus = venin. în cadrul unui experiment. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. [i Fusobacterium. dim.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. bakterion. / bacteriolysin. nepatologic\). -ism. aspect. dim. otrav\. [Gr.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. f. s. de la ballan-tion = pung\. [Gr.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. f. / bactériorhodop-sine. care con]ine un lichid emolient. -inã. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. f. de la trepein = a `n-toarce. / balano-préputial. kardia = inim\.: badijonare. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. a face s\ ]in\. ele pot conferi avantaje adaptative. 2) B. n. dim. / balance. septicemii. s. s. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. BACTERIOLIZ|. B. de la bakteria = baston. / bacteriorhodopsin. dim. de la bakteria = baston. de la bakte-ria = baston. lanx. s. / bacterioscopy. diabet etc. [Gr. bagasse worker lung. pentru badijonaj (v. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. [i microbiologie. / bacte-riolysis.] Bâl-bâial\ idiopatic\. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. Muta]iile nu sunt numai nocive. s. f. s.0001-0. / scanning. [Lat. s. badigeonnage. adj. / paint-ing. / balbisme. Trebuie deosebit b. balanos = ghind\. baculum = baston. care.] Virus infectant al celulelor de insecte. de la bakteria = baston.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. BACTERIOSTATIC. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. cu plante etc. -itã. balbus = bâlbâit. f. Sin. BACTERIORODOPSIN|. f. graphein = a scrie. V. / baculovirus. [Gr. n. s. [Gr. s.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. Cauze: igien\ precar\. În mod normal urina este steril\. balantidion. de la lyein = a distruge. f. s. trope = `ntoarcere. de la skopein = a vedea. s. s. g. f. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. m. s. s. de laborator. bakterion. [Gr. de la bakte-ria = baston. datorat muta]iilor spontane. [Lat.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. / bacteriolytic. du[. utilizat ca vector în *biologia molecular\. dim. bilanx. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. din gr. -itã. / idiopathic stammering. de la bakte-ria = baston. f. lysis = distrugere. adj. de la bakteria = baston. s. f. de la bakte-ria = baston. BALAN}|. de la toxon = s\geat\. de la bakteria = baston. [Gr. 3) Produs\ de *bacteriofagi. dim. [Gr. "normal". f\r\ a le distruge.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. adic\ de radia]iile luminoase. de la lyein = a distruge. culoare roz.

n. f. / barbiturism. f. [V. edeme localizate. BARESTEZIE. BALISTOFOBIE. ballonnement. ais-thesis = senza]ie. / ballottement. activus = activ. BARBITURISM. to bind = a lega. molecule) în creier es-te controlat\ strict. binden. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. cu rol de transportor al anionilor. BARBITAL. [Fr. / bande. de la en = `n. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. B. BALONARE. de Peru. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. gr. [Fr. m. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. [Fr. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. din ital. BBB (engl. de la agere = a ac]iona. [Lat. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. cu ac]iune imediat\. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. din galez\ barro = extremitate. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. / bandage. baros = greutate. aisthesis = senza-]ie. f. gr. réactive. / bar. BALON. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. / balneo-logy. utilizate ca *sedative. Exist\ numeroase b. b. enkephalos = creier.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. banca = banc\. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\).] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. BALNEOTERAPIE. 2) B. leziuni directe. [Lat. de la therapeuein = a `ngri-ji. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. f. lat. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. / bal-listophobia. b. antiseptic de uz extern. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate).). Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. de obicei. BANDA III / bande III / band III.: BHE. n. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. / balneotherapy. [Gr. s. f. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. trecerea substan]elor (ioni. / ballistocardiography. germ. din ital. gramma = `nscrie-re. de Tolu. [Gr. bande. / bandage. din galez\ barro = extremitate. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. m. m.. binden. / ballonnement. b. pentru evaluarea concentra]iei. s. [Engl. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. / barbiturique. | 169 . de Canada. / barbiturate. / ballistocardio-graphie. etimologia termenului barbituric. super = deasupra. n. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. [Lat. s. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. Alteori. din galez\ barro = extremitate. [i balneoterapie. s. termal\. bin-den. de obicei în spectrul electromagnetic. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. ballein = a arunca. lat. n. pallone (dialectic ballone) = minge mare. s. [Lat. asociat\ de obicei.. baros = greutate. barrière. de date. f. / barbital. balistocardiografie. bar-rage. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. din ital. s.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. m. etimologia termenului barbituric. / ballistophobie.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. / baume.. manifestat prin com\. din gr. îndeosebi *as-trocitele. din gr. bang = pocnitur\.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. engl. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. BALSAM. f. engl. gr. / band. s. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. m. -ism. s. capillaris = capilar. [Gr. s. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. / barrage. fr. / balloon.: b.] Ban-d\ de tifon [i. s. cu *me-teorism. m. din lat. s. / barbital. / baresthésie. palla (dialectic balla) = minge. BALISTOCARDIOGRAM|. to bind = a lega. BARAJ. V. Subiec]ii expu[i nu sufer\. extras din Abies balsamea.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. f. 4) B. s. [Fr. V. prezint\ actualmente un interes limitat.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. f. rapide. f. phobos = fric\. s. balneum = baie. sensibilitate. [Fr. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. dermatoze cronice (rar). -atos = sânge. [Fr. s. / balloon-ing. b.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. / bar(a)es-thesia. n. s. m.: sindrom Barlow (v. / balnéologie. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. Ex. ballein = a arunca.] Unitate de m\sur\ a presiunii. s. bandage. gr. [V.] V. s. f. germ. f. bal-samum. b. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. haima. m. realiz\rii unei compresiuni. BALOTARE. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. levuri etc.: b. de organe. [i balotare fetal\. n. de lumin\ artificial\. s. s. s. m. Ca urmare. barrière. / balnéothérapie. [Lat. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). dim. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. logos = [tiin]\. Se disting: 1) B. s. s. f. s. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. De asemenea.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. intermediare. m. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. the-rapeia = tratament.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). [i bibliotec\ de gene. to bind = a lega.] Substan]\ de origine vegetal\. utilizate în preanestezie. / bank. barbabietola = sfecl\ [i uree. / banque. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. engl. marin\. dar nu obligatoriu. s. s. s. / bar. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. din orice alt material.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. prin extensie. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. s. s. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. germ. s. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. vârf.). bandelette. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. / ballon. gr. BAND|. s. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). BALNEOLOGIE.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. III se fixeaz\ *ankirina. administrate ca *hipnotice. s. de la alveus = cavitate. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. Abrev. BARBITURIC. balsamon = balsam. BAR. administrat per os. f. ballon. sonus = sunet. [Fr. iar în func]ie de durata de ac]iune. f. vârf. baros = greutate. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. [Fr.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. gr.] Fobia fa]\ de armele de foc. 3) În informatic\: b. / bar-anesthesia. adj.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. Denumirea consacrat\: b. f. s. s. epiteliu alveolar. / blocking. lente. s.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. m. balneum = baie. adj. [Ital. Ex. / balsam. / baranesthésie.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. unei substan]e. kardia = inim\.). [Fr. kephale = cap. an . s. uneori. vârf. de la capillus = fir de p\r. / ballotte-ment. 2) B. Sin. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. BANDAJ. s. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. pallone (dialectic ballone) = minge mare. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. m. alveo-lus. ballottement. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. 3) B. V. f. BANC|.. / barbiturisme. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. B. sensibilitate.priv. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. BARANESTEZIE. de soare. f.

Copenhaga. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. bathys = adânc. esen-]ial.. BATMOTROPISM. sensibilitas. s.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. f.. Prin reac]ia unei b. *teofilina [i *teobromina. sunt distribuite pe întrega retin\. (superior).] Sin. / barosensitivity. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. minerale [i b. [Karl A-dolf von Basedow. / pressorécepteur. sensibilitate. în num\r de circa 120 milioane. V. s. m. se produce o neutralizare reciproc\. cu excep]ia *ma-culei lutea.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. gr. -ozã. adrenalina etc. [A. barys = greu. medic german. / basedowian. / barotraumatisme. 170 . L. / bartonellose. bastona[ul propriu-zis.. / basalioma. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. BASION. basis = baz\.. BAZALIOM. / barytosis. Ace[ti b. n. insolubil\ în ap\. B. -ozã. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. 18711950. conuri retiniene [i retin\. / bartholinite. [Lat. V. BAZAL. f. p. America de Sud. f. lat. s.: barotraumatism (v. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Bar-ton. baros = greutate. rete. [i pirimidin\.: barotraum\. gr. placenta = pl\cint\. / bathmotropisme.: zona sinocarotidian\ prezint\ b.). din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. Sin. n. fie a unor lichi-de din organism. prin combinarea b. lat.). / bath-motropic. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. a nervilor extrinseci ai inimii. / base. s. / pelvis. s. / barium.. V. BARTOLINIT|. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. Unele b. s. [i tab. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. / base. vârf. / bathyesthésie. gr. gr. BATIESTEZIE. pulbere alb\. ba-rorécepteur. organice. [Gr. BAZILAR. [i venele b.. f. [Gr. de referin]\.: 5-fluorouracil. r. [Lat. Sin. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. / barotrauma.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. din galez\ barro = extremitate.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. p. aisthesis = senza]ie. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. medic din America de Sud. adj. n. barrière. V. / baroreceptor. bari-tosis. Sin. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). r. s. s. basis = baz\. *teobromina). Ex. adj. -atis = sensibilitate. medic. trope = `ntoarce-re. s.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. B. s. m. s. s. sau f.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / basilar. [Lat. -ism. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. m.). f. -e. [Fr. / baryum. p. / basal. f. n. trauma. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. anat. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. m. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. [i placent\. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. adj.: pelvis. m. pop.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. -itã. de la bastare = a purta. *6-mercaptopurina. bron[ie b. / barosensibilité. adj. basis = baz\. Structura b. / barytose. bilateral. BAROTRAUMATISM. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric.. / bassin.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. f. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. / barotrauma. barys = greu. V.. bogate în *rodopsi-n\. ba-sis = baz\. f. O serie de b. [Lat. pressorecep-tor. t. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. iar b. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. s. Merseburg. baros = greutate. lat. lat. m. trope = `ntoarcere. continuat cu micul b. bathmos = prag. s. de la recipere = a primi. n. s. adj. 1655-1738. s.] Elementul nr. 2) Fundamental. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. / basilaire. s. f. p. se deosebesc marele b..] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis.oase. [Gr. / barotraumatisme. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. ~n mod normal. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. Se disting b.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. [Ital. B. m. gr. Termen utilizat îndeosebi în engl. de la baccus = recipient. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. V. p. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. [Gr. s. s. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. 1790-1854. f. s. f. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. p. -is = re]ea. sunt *citozina. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. ou f. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. Biosinteza b.. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. / basion. baros = greutate. tranzit baritat.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. bathmos = prag. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN).: presoreceptor. -ism. *vertije alterno-barice. s. presiunea sanguin\ pentru b. m. . ordinul Rickettsiales. m. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. adj. metabolism bazal. (inferior). îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. s. p. 56. Structura b. V.: ac]iunea b. BARITOZ|. n. este agentul etiologic al bartonelozei (v.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. Ex. / bartholi-nitis. [A. bastum. lat. [Lat. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. 1871-1950. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. de ex. bastone. [Caspar Bartholin Jr. BAZIN. de la sentire = a sim]i. / barto-nellosis. / basedowien. Se disting dou\ cazuri principale de b. s. [i acid. [Gr. B. basis = baz\. BARORECEPTOR. / basal. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. BATMOTROP. 2) Sensibilitate a organismului. BAROTRAUM|. / bathmotropism. aero-odontalgii [i b. V. B. Ecuador [i Columbia. s. [Gr. adj. p. adj. se g\sesc la nivelul tegumentelor). L. s. Ex. -atos = ran\. [Gr. s. s.: membran\ b. -oma. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. Interes medical prezint\ sulfatul de b.] Sin. f. [Lat. de la trepein = a `ntoarce. familia Bartonellaceae. s.. trauma. -enne. Principalele b.] Celule senzoriale ale *retinei. Fiecare b. / basaliome. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. receptus. -inã. [Gr. sunt utilizate în terapeutic\. baccinus. f. m. de la trepein = a `ntoarce. *alopurinolul [i *azatioprina. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. Ex. / basion. bacillus = bastona[. baros = greutate. forma = form\. teobromina) sunt de asemenea b. continuate. s. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). BAROSENSIBILITATE. BAZ|. / bathmotrope. [i boal\ Carrion. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. Barton.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves.). BASEDOWIAN. BARTONELOZ|. cuprinzând *cafeina. m. anatomist.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. Ex. s. NA: pelvis.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. b.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. -atos = ran\. / bathy-(a)esthesia. din lat. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern.: epiteliom ba-zocelular (v.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. BARIU.

[Lat. s. adj. s.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. f. [i granulocit. 2) ~n român\. vechea unitate. *hematoxilina. basophilic.: benzenism. basis = baz\. BAZIOTRIB. gr. s. BENIGN. s. BESTIALITATE. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. Un B. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. Numeroasele b. [Lat. / benzidine.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. / béhaviorisme. -ism. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. [Lat. exercitând. frecvent încapsulate. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . s.: sotalol.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. tribein = a freca. 2) Impropriu. Ex. n. 1847-1922. beryllos = beriliu. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a.] Sin. / bénignité. b) histologic. / pelvis of the kidney. B. inginer american. s.] Doctrin\ promovat\ de J. -ism. / bassinet. [Lat. / berylliosis.). Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. adj. adj. [Lat. gr. gr. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. s. printre altele. f. BAZOCELULAR. bloquant. adj. / bénin. f. n. B. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. m. s. inventatorul telefonului.. fam. s.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. de ex. pur\ (ex. f. neurolog olandez. BERIBERI. -atis = bun\voin]\. / bétabloquant. pentru belladon\ (v. BERILIOZ|. s. [Lat. B. Este toxic [i poate determina anemie. de la baccus = recipient. datorit\ caracterului neinvaziv. de la cella = c\mar\. bototanic\ benzoe.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. Sin. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. f. BAZOFILIE. la 2-4 s\pt\mâni. de la philein = a iubi. s. s. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. în care caz b. s. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. BETA-ADRENERGIC. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). / basivertébral. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici.] Care este lipsit de gravitate. / béribéri. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. bestialis = bestial.: malign. purpur\ trombopenic\). ca. m. benignitas. [i o form\ cronic\. battuere = a bate. ergein = a lucra. se dezvolt\ local. gr. [i benzolism. m. s. V. adj. s. de la philein = a iubi. / benzidine. [Lat. [Lat. / benzénisme. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). s. aten]ia [i memoria. / bel. s. BELADON|. BAZOFIL. m. n. / basiotribe. polinuclear. / basophile. [Lat. Sin.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. [Lat. sunt rare. s. de la bestia = animal s\lbatic. c) evolutiv. / bestiality. tumorile benigne sunt circumscrise. pl. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. unele tumori benigne se pot extinde local. BAZIVERTEBRAL. b) cu ac]iune b. / benzodiazépines. celul\.. Ant. in-cluzând *atropina [i *scopolamina.: dungi Mees (v. Totu[i. s. fr. / beta-adrenergic. Bakkum. f. lâng\. / ba-sophil. basis = baz\. [Lat. / basophilie. / basivertebral. botanic\ benzoe. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. -is = rinichi.: granulocitoz\ bazofil\. cu localiz\ri extratoracice. s. / benzolisme. s. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. de regul\. s. BEL. ad = aproape de. m. basis = baz\.).. bototanic\ benzoe. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). s. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. [Lat. [i zoofilie. O serie | | 171 . BELLADON|.. gr.. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). gr. BECQUEREL. f. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. în func]ie de caz.).: pulsa]ie. pop. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. n. BENZEN. s.: beladon\. este sursa unor alcaloide variate. pl. n. n. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. de la vertere = a `ntoarce. [i benignitate. botanic\ benzoe. BÂLBÂIAL|. balbicare = bâlbâial\. de culoare alb\. lat. / bestialité. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. stuttering. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. Care nu prezint\ caracter neoplazic. s. BETABLOCANT. / basiotribe.sl\biciune extrem\. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. Var. leucopenie. m. A. s. n. behaviour = comportament. / benzène. dim. amer. m. / benign. s. celulla = c\m\ru]\. -ism. lat.: betastimulant (v. BENZOLISM. [It.adrenergic. B. s. / becquerel. leucopenie. f. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. m. s.. fizician francez.] Sin. [Lat. / belladone. c. este. B|TAIE.. [Lat. m. [R.: atenololul).] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici.: logonevroz\ (v.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. adj.] Sin. vertebra = vertebr\. s. / balbu-ties. / bêta-adrénergique. Var. / battement. toxic [i cancerigen. [Lat. n. -ozã. m. / belladona.BAZINET.] Pneumopatie profesional\. m. Ca urmare. BENZIDIN|. pop. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. lat.] Var. s\lbatic. s. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale.). cre[terea se produce de obicei lent.: boal\ beri-beri (v. [Lat. Mees. philia = atrac]ie. basis = baz\. m. s. f. adj. / ba-socellular. de la benig-nus = binevoitor. baccinus..] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\.. Exist\ o form\ acut\. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie.] Sin. / beat. / becque-rel. atât în plan arhitectural. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. BENZENISM. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. BENIGNITATE.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. V. / behaviorism. s. / basophilia. BENZODIAZEPINE. bénigne.] Compus aromatic (diami-no-4.: tumor\ b. adj. s. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. n. Paris. s. / benignity. adj. / beriberi. s. [i Curie. s. s.). bella = frumoas\. m. V.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. gr. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. m. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). B. / balbutiement. dona = doamn\. în sistemul interna]ional. s. / benzolism. V. Curie. cu eventuale consecin]e medicolegale. / bel. BEHAVIORISM. f. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\. / benzolism.: benzolism (v. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. beryllus. Sin. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. utilizarea b. Sin. f. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. adj. [Antoine Henri Becquerel. benignus = binevoitor. f. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar.: β. f. philos = prieten. n.. [Engl. / bérylliose. f. / betablocker. / benzodiazepine compounds. s. f. m. cu posibilitatea de recidiv\.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. f. [Graham Bell. 1852-1908. V.. ren.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. gr. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. adj. B. adj. NA: pelvis renalis. cât [i cito-logic. stammering. de origine profesional\.).. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. adj. / basocellulaire. 1873.. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. / benzene. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. adj. basis = baz\. timolol). În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. m.

). BETAGLOBULIN|. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque.: ureter b. s. (premolar). lipoprotein\.: β-lipotropin\. cu referire la mu[chii bicep[i (v. m. bibere = a bea. s. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. BIFOCAL. n. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. produs\ de celulele β-pancrea-tice.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. adj. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). În trecut. cât [i β. / bêtalactame. adj. / bêtalactamase. bloc. / bifide. iar labetalolul este [i alfa. *bacteriofagi. -etos = pecingine. gr. / betalactamase. cu rol de rezerv\ de energie.. despicat. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. reprezentând. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante.: molecula de ADN. -etis. dim. virus = venin. BICATENAR. n. / bézoard. -inã. / biberon. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. f. bis = de dou\ ori. adj. / bêtalipoprotéine. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. BETALACTAMAZ|. elektron = chihlimbar. / feeding-bottle. f. adj. s. / 2.de b. B. s. s.: β-lac-tamaz\. Var. s. / bétaïne. s. lat. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i.. / beta-cellulin. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. probabil. BETALACTAMINE. adj. fitobezoar (vegetale [i hran\). gr. feeding-cup. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. [Lat. m. de la mimeisthai = a imi-ta.] 1) În general. 2. bis = de dou\ ori. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea.] Ester difosforic al acidului gliceric. -inã.] Care posed\ dou\ *focare. / biceps. f. [Lat. / gene library. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. / bêtamimétique. bis = de dou\ ori.: lentil\ b. n. Ex. [Lat.: βlactamine. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. -e. adj. s. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. Var. prin extensie. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. / bicatenary. m. s. f. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. [Lat. adj. s. / bezoar. genomice. s. s. s. s. f. ebriety. s. m. ac]iune hipocal-cemiant\. Cei trei compu[i CO2. BETATRON. m. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. / bêtathérapie.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. Var.mu[chi. / bétastimulant. adj. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. / bicaténaire. -e. s.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii.: β-lipoprotein\. BETALIPOTROPIN|. V. n. uter b. catenarius = legat `n lan]. m. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. adj. în func]ie de compozi]ie. fr. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. Sin. BETALIPOPROTEIN|. urma[.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. gr. s. a inimii.formeaz\ o a[a-numit\ b. s. / bibloc. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. BETALACTAM. / bifocal. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). -itis = cap. bibitus. ulcer malign. / biceps. .respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. [i curieterapie.3-bisphospho-glycerate. s. pl.] Var. din gr. s. valvula b. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). / betalipotropin. f. / betatron. de la trepein = a `ntoarce. .] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. selectiv\.: βmimetic. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. BIFID. genos = neam. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. / beta-lactame.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. cellula = c\m\ru]\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. gr. BIBERON. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. / bicuspid. stimulare = a îmboldi. cuspis = vârf. [Lat. BE}IE. Ciclul b. mimetikos = care imit\. / beta-globulin. teac\. adj. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. s. BETASTIMULANT. m. focus = vatr\.: β-lactam. herpein = a se târ`. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / beta-mimetic. în mod normal. fidus = t\-iat.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. dim. bis = de dou\ ori.] Tip de mu[chi lung. beta = sfecl\.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: dinte b. sau gennan = a produce. B. / bêtacelluline. / beta-lactam antibiotics. a stimula. B. de la cella = c\mar\. lat. Ex. corp care se electrizeaz\ prin frecare. BIBLOC. f. de la therapeuein = a `ngriji. genera]ie.: tricobezoar (format din fire de p\r). f. caput. Sin. [Lat. m. se afl\ în numeroase antibiotice. Ex. caput. -inã. bis = de dou\ ori. lipos = gr\sime.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. s. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. herpes. care este foarte a-bundent în eritrocit. [Lat. BETAIN|. / bifocal. BICEPS. m. BICARBONAT. Var. Se disting. tab. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. gr. adj. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. herpes. [Lat. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. / bêtalactamines. anat. / biblock. s. / bifid. f. b.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. deci.3-BIFOSFOGLICERAT.. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. de la bis = de dou\ ori. bis = de dou\ ori. / betastimulant.[i betablocant. tab. m. V. / bicarbonate. c\min. [Lat. de la globus = glob. b. gene bank. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. f. / ébriété. adj.] Sin. de la gr. f.: beta-adrenergic. / betaine. lat.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. gr. phos. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. V. care stimuleaz\ ace[ti receptori. gr. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. BETATERAPIE. lipos = gr\sime. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. f. lat. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. B. BICIPITAL. / drunkenness. Var. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. -inã. citomegalovirus) [i Roseolovirus. lat. Ex. m. bis = de dou\ ori. s. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. s. / bicipital.3-bisphosphoglycerate. Totalitatea coloniilor . trope = `ntoarcere. Ex. BETAMIMETIC. bibliotheca. m. s. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. f. Var.: β-globulin\. de la catena = lan]. s. glykeros = îndulcit. therapeia = tratament. adj. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. m. mai multe tipuri de b. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. / bicarbonate. anat. s. m. globulus. -aux. Datorit\ 223 3 3 172 . s. s. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. -inã. de la glykys = dulce. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. [Lat. Var. B.: β-stimulant. carbo. par]ial cu *electronoterapie. theke = cutie. de la bibere = a bea.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. -ale. / beta-ray therapy.] Frac]iune proteic\. / bicuspide. protos = primul. / 2. s.: acebutololul). bifidus = des-picat `n dou\. bis = de dou\ ori. -itis = cap. f. [Lat. / beta lipoprotein. otrav\.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat.: ebrietate (v. *cosmide). -onis = carbon. / bêtalipotropine. [Lat. / béta-globuline. s.. acestea sunt b. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. bilateral bundle branch block. s. dobutamina este β1 stimulant\. / bicipi-tal. f.mu[chi). s. photos = lumin\. s. care posed\ dou\ capete. / bêtatron. BEZOAR.: *carnitina [i *colina. f. [Lat. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. 9-15 % din proteinele plasmatice. BETACELULIN|. s. 2) În mod o-bi[nuit. f. de la bi-blion = carte. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. în continu\ ameliorare. adj. f. pl. B. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. BICUSPID.

lipide. mineral. -aux.] Sin. f. medic german care a studiat aceast\ boal\. engl. 2) Num\ra-re b. adj. Ex. vezicul\ biliar\ (b. / bilin. graphein = a scrie. emulsia gr\similor. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. gr. bilis = fiere. vitamine. d\ direct reac]ia.3-b.3 mg/dl (1. V. s. s. sunt: apa. / bilifuscine. cu acidul glucuronic. Termenul este folosit. s. s. f. const. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. phos. c\rora b. s. / bilobectomie. f. efectuat periodic sau ocazional. [Lat. BILIN|. [Lat.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. 0. [Lat. bilis = fiere. transformarea digestiv\ a acestora. a coledocului). s. m. gr. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. / biliaire. -brum = ro[u. mucina. f. adj. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. s. B. diabet insipid etc. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. -brum = ro[u. / cholangio-graphy. s. BILIRUBIN|. A).] Sin. s. [Lat. BILIRUBINURIE. bi-lancio = bilan]. f. BILIAR. BILHARZIOZ|. f.: TBG thyroxine-binding protein (globulin).] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. BILAN}. s. hidric.mi[care complet\ la presiune. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. 3) B. BILIOS. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). Se deosebesc: 1) B. s.: schistosomiaz\ (v. -inã. -bra.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. La om poate apare în ser. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. s.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. diferitelor principii alimentare (glucide. sau mediu [i inferior). / bilious.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. / binaire. f. necon-jugat\. B. ruber. BILICULTUR|. D. gr. s. / biliru-bin(a)emia. care se divide în câte dou\ elemente. / bi-phosphonate. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. Conjugarea are loc în ficat. f. Antidiabetic de sintez\ care. s. m. hidrosolubil\. s. ektome = excizie. organismul se afl\ în echilibru azotat. s. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. s. B. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. -ism.] Sin. adj. diaree. / biliverdin.): 2. bilirubina este absent\ în urin\. / bilirubinurie. BIFOSFONAT. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. [Lat.: difosfonat (v. bilis = fiere. n. *s\ruri-le biliare. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. bilis = fiere. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. -bra. -eris = latur\. care în viitor vor fi. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. ouron = urin\. / biligraphie. / bigéminisme. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. glucide. b. f. n. f. prin ac]iunea s\rurilor biliare. f. s. mai slab\ decât sistola care o precede. legat\ la albumin\. hepatic\). BIGUANID|. / bilharziose. lobos = lob. m. de la phe-rein = a purta. s. Angl. bis = de dou\ ori. -bra.] Sin. / biliru-binuria. este control medical. Ex. B. proteine. în diverse formule. -brum = ro[u. adj. Serve[te îndeosebi în informatic\. / bilatéral. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. s\ruri. m.] În biologie [i medicin\. / bile.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. 2) B. s. prin *canalul coledoc. ruber.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. În mod normal. ap\). [i pigmen]i biliari. Ex. -ozã.] 1) Compus din dou\ unit\]i. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. BIGEMINISM. / gallocul-ture. BIL|. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). Exist\ [i alte sisteme de b.: sistem de num\rare cu baza doi. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. Este o combina]ie a b. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului.).2-0. [Lat. adj. / biliverdine. / binary. s. biochim. binarius = dublu. bilis = fiere. f. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. pigmen]i b. / bi-lobectomy. / bilharzia-sis. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. f. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. E. f. BINAR.). K). incorect. b. / biguanide. bilis = fiere. / biliculture. [Lat.: Schistosoma (v.] Care este situat de ambele p\r]i. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. C sau b. B. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. 3 . phoros = care poart\. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. ruber. Este b. lateralis = lateral. -atos = sânge. -inã. adj. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. (fr. manual muscle test. numai în timpul digestiei. Examen medical sistematic. 4) B. s.). azotat. probabil. / biguanide. Abrev. adj.] Care este în rela]ie cu *bila. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. ou bigé-minie. s. bigeminus = dedublat. V. gr. 2) B. [Lat. din dou\ elemente. / bilan. bilis = fiere. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. f.7-5. ale corpului. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. s. s. clarificate. BILATERAL. administrat per os. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. b. [Lat. / balance. s. / bilifuscin. li se facilitea-z\ absorb]ia. / bigeminy. h.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. le spore[te [i activitatea lipolitic\. bilis = fiere. denumirea e-chivalent\ pentru b. BILIVERDIN|. prin extensie. m. [Lat.: canalicule b. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. f. cel mai complex. fuscus = negru.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. / biphosphonate. cultura = cultivare. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. Com-ponen]ii principali ai b. brun. BILIGRAFIE. V. liposolubil\. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. De asemenea. etc. biliosus = plin de fiere. dup\ care b. de la bis = de dou\ ori. -euse. *lecitina [i colesterolul.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. [Lat.3-BPG. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. B. în bil\ sau în sânge. lichide etc. bilharziosis. / bilateral.1 µmol/l). de la bilis = fiere. / biliary.. -inã.1-0. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. a transporta. *pigmen]ii biliari. / bilirubinémie. / bilieux. canale hepatice (b. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. bis = de dou\ ori. 1 . cistic\ sau vezicular\). viridis = verde. prin tubaj duodenal. BILOBECTOMIE. BILIFUSCIN|. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. urin\ sau în con]inutul intestinal. bis = de dou\ ori. implicit. nutritiv. 2. f.: 1) B.). / bile. -inã. [i tab. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b.: apa (H2O) este un compus binar. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni.: colangiografie (v. [Lat. s. la solicitarea caselor de asigur\ri. [Lat. -inã. V. relativ simetrice. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. devenite solubile. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. lipide. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . [i în continuare. s.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. conjugat\ trece normal în bil\. [Lat. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. BILIRUBINEMIE. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. s. / bilirubin. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. [Lat.) primite [i cedate de organism. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. -inã. cu viscozitate mare. f.contrac]ie nul\. / biline. / bilirubine. B. s. [Ital. bilis = fiere. c\rora. proteine. 173 .. [Lat. f. f. geminus = geam\n. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. 1825-1862. b.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. [Theodor Maximilian Bilharz. Produs\ continuu. bilis = fiere. f. 1825-1862. f.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. gall. -ale. Absent\ la om. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. de la latus. 4 . s. medic german. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. puls bigeminat [i trigeminism. adj. photos = lumin\. f. haima. favorizeaz\. f. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. f. La noi în ]ar\. s. gr. utilizând doar cifrele 0 [i 1. s. Valoarea sa în sânge este între 0. Ex.7 mg/dl (3.

Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. energeia = for]\ `n ac]iune. neuroni etc. / biocompatibilité. n. gr. [Gr. bios = via]\. `ndeosebi b.] Despre orice compus organic care. physikos = natural. f. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). f. rezultând electrogramele: electrocardiograma. f. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". Sin. n. Mg. Ex. s. a distruge. BIOINFORMA}IE. distributor. gr. b. Ex. / biocatalyst. / bioelectricity. m. K.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. a orândui. Are re-la]ii directe cu *bionica. [Gr. de la gennan = a produce. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. / biodistributeur. BIOENERGIE. lat. / biodisponibilité. 2) Crearea unui organism viu. m. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. sunt îndeosebi experimentul clinic. bios = via]\. lat. genesis = producere. s. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. BIOCIBERNETIC|.: microscop b. lat. / biocybernetics. metodele [i tehnicile fizicii. factorii de cre[tere. f. / biochemistry. s.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. Con]inutul în unele b. f. bios = via]\. / bioelectrogenesis. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. BIOCHIMIE.] Sin. [Gr. f. lat. BIOCALORIMETRIE. s. BIODISPONIBILITATE. / bioethics. koinosis = asociere. s.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. bios = via]\. f. n. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. f. reunire. s. f.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. / bioinformation. / binocular. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. con]ine mai multe domenii. al\turi de enzime erau considerate b. BIOELEMENT. Ca. bios = via]\. bios = via]\. BIOARTIFICIAL. adj. génie biologique / bioengine-ering. s. BIOELECTROGENEZ|. -oris = distribuitor. mai mult sau mai pu]in validate. m. procrearea artificial\ [i *eutanasia. s. kybernetike = arta de a guverna. [Gr. depinde de: solubilitate. / bioénergétique. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. în cursul erelor biologice. s. / bioelement. s. bios = via]\. informa]ie. adj. / biocenose. f.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. / bioinformation. genesis = producere. f. f. adj. / bioartificiel. lat. bios = via]\. / biosen-sor.: b. lat. s. adj. femininul substantival al adj. lat. celular\. f.] Despre un material organic sau anorganic care. Zn peste 90 %. utilizând contactul corporal (touching). S. medic [i psihanalist austriac. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. inteligen]\. BIOENERGETIC|. s. / biogenèse. transplantul. bios = via]\. s. bios = via]\. / bioénergie.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. lat. pati = a suferi). adj.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. f. ocularius = referitor la ochi. lat. a repartiza.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. f. hormonii). bios = via]\. manipul\rile biologice [i genetice etc. [Gr. s. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. introdus în sol.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex.BINOCULAR. s. metron = m\sur\. -oris = c\ldur\.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. s. s. calor. conceptele. (În ur-m\ cu dou\ decenii. [Gr. physike. / bioéthique.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. BIOCOMPATIBILITATE. B. pereche. s.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. s.: e-lectrogenez\. / bioenergetics. s. regl\rii.: vedere b. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. intodus `n organism. uneori. / biocompatible.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. bios = via]\. lat. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. din punctul de vedere al termodinamicii. hormoni. ce nu fac parte din moleculele de proteine. bini = câte doi. forma de administrare a medicamentului. în condi]ii normale [i patologice. katalyein = a dizolva. s. elektron = chih-limbar. bios = via]\. cauza *poten]ialului de repaus. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. Cl. Na. s.] Element constant întâlnit în sistemele vii.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. Al. khemeia = alchimie. f.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. BIOELECTRICITATE. dispo-nere = a aranja. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. f. electroretinograma etc. [Gr. [Gr. s. / bioélément. f. s. ethike. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. s. Se disting numeroase direc]ii ale b. / biocybernétique. / biogenesis. / biocénose. [Gr. ingenium = spirit. de la oculus = ochi. s. [Gr. BIOFIZIC|. captare = a prinde.. reflectare.: biosenzor (v. degradare = a degrada. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). bios = via]\. m. totodat\. Suportul material al b. lat. [Gr. f. din punctul de vedere al regimului energetic. f. lat. adj. s. [Lat. s. lat. de la distribuere = a distribui. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. starea fizic\ a *excipientului. bios = via]\. electromiogra-ma. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. V. pati = a suferi). / biophysique. facere = a face. [Gr. vitaminele. s. Si. BIOCOMPATIBIL.). f. B. bios = via]\. s. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. elementum = element. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. BIODEGRADABIL. electroencefalograma. de la ethos = moravuri. s. din gr. bioenergetic\. compozi]ie. f. bios = via]\. / bioartificial distributor. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. / biophysics. 2) Caracterizarea b.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. adj. artis = art\. f. s. f. / bioartificial. BIOGENEZ|. bios = via]\.. bios = via]\. ethica = moral\. / bioavailability. [Gr. -elle. [Gr. s. bios = via]\. 2) Orice rela]ie între organisme. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. s. medical\ cuprinde domeniile b. V. având o component\ determinat\. physica. informa-tio.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. schimburi metabolice între organ [i organism). de la physis = natur\. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. / biocalorimetry. / biocapteur. f. / bioélectricité. [Gr. / bioélectrogenèse. BIOCAPTOR. sunt formulate diferite conduite terapeutice. Ex. iar împreun\ cu C. molecular\ [i b. Sin. corp care se electrizeaz\ prin frecare. f.] {tiin]\ de frontier\. [Gr. BIOCATALIZATOR. de la informare = a reprezenta. B.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. s. glucide. s.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. [Gr. În excita]ie.] Domeniu interdisciplinar. / binoculaire. / bioenergy. / bioingénierie. elek-tron = chihlimbar. P. lipide variaz\ considerabil cu specia. autoreglabil\. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". corp care se electrizeaz\ prin frecare. BIOINGINERIE. [Gr. m. adj. bios = via]\. Domenii de studiu în b. [Gr. reprezentare. f. -onis = schi]\. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. [Gr. în evident\ [i necesar\ extensie.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. / biochimie. Prin biodegradare.: acizi nucleici. [Gr. BIODISTRIBUTOR. s. / biocompatibility. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. s. / biodegradable. B. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. / biodégradable. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. BIOETIC|. comunica]ie. conserv\rii. Fe. energein = a fi `n activitate. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. BIOCENOZ|. de la gen-nan = a produce. / biocatalyseur. f. Temele de reflec]ie ale b. [Gr. f. în general. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. ingénie-rierie biologique. f.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. / biocompatible. N. bios = via]\. / biocalorimétrie. ars.

Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. mu[chi). *biologiei celulare etc. de la skopein = a vedea. b. bios = via]\. [Gr. BIOPSIE. Sin. unui examen *extemporaneu. s. rhythmos = ritm. bios = via]\. f. lat. [De la biologie + electronicã. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. s. pl. deriva]i de carbon etc. BIOMATERIAL.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. s. de zi [i noapte (circadiene) etc. / biorhythm. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. de la mekhane = ma[in\. medicina = medici-n\. ~n principiu. [Gr. gr. / biomedicine. bios = via]\. BIOMICROSCOP. materia sau mate-ries = materie. m. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. mikros = mic. *biochimiei. s. Compus din clasa *pterinelor. biometry. care poate orienta actul chirurgical. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. n. lat. *biofizicii. f) b.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. lat. m. / bio-potential. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. / biopolymers. / bionique. de regul\. cronobiologie. aspect. massa = mas\. f. [Gr. s. De ex.. BIOMETRIE. îndeosebi pentru segmentul anterior. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. `n cazul sistemului vascular. f. prosthesis = ad\ugare. B. / biologie. gr. b. f. f. bios = via]\. [Gr. thesis = punere [i tithenai = a plasa. s. f. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. lat. sau *frotiul. s. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. / biomécanique.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. d) b. genetic\ etc. De ex. popula]ii). / bio-mechanics. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. f. -ntis = puternic [i posse = a putea. `n special proteinele [i acizii nucleici. mekhanike. în general. organisme pluricelulare. histochimic (biochimic). s. s. celulelor (citome-tria). lunare (ex. B. logos = [tiin]\. / biopolymères. celule `ntregi. de obicei. ciclul de reproducere. B. crearea de noi molecule artificiale. BIOLOGIE. c. s. b. un grad de certitudine `n diagnostic. rhythmus. prin punc]ie. s. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. La organismele vii. în pre-zen]a oxigenului. s. confundat cu prothesis = propozi-]ie. s.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. bios = via]\. [Gr. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. bios = via]\. raporturile acestora cu mediul etc. / biometrics.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. Sin. ~n prezent. Natura b. `n rela]ie cu celula. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. B. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. [Gr. în practic\ se disting: a) b. s. lat. BIORITMOLOGIE. [Gr. studiile [i aplica]iile b. mechanicus. ca simpli subprodu[i de metabolism. s. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. bios = via]\. / biomicroscope. / biomass. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. skopos = observator. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. f. / biosen-sor. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. bios = via]\. e) b. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. s. f. b. material. / bioma-terial. lat. / biopotentiel. BIOPROTEZ|. circadian [i sincronizator. opsis = vedere. s. f. / biomatériau. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). b. b) b. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. se disting trei categorii de b. semnific\ `ncetarea acestor procese. de la pro = înainte. 2) Însu[i materialul prelevat. s. / biology. de suprafa]\. BIOPOTEN}IAL. medieval\ poten-tialis. [Gr. f. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. f. pot fi endogene sau exogene. ~n principiu. s. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. / biomasse. organelor (vis-cerometrie. m. pl. genetic sau microbiologic. / bioprothèse. BIOMEDICIN|. organite celulare. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. / bioluminescence. gr. nucleului (cariometria). s. BIOMAS|. biochimie. bios = via]\. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. 2) b.. [Gr. / biopsie. pot fi sezoniere. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. V.biomateriale. bios = via]\. f.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). / biorythmologie. / biopterin. f. [Gr. m. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. bios = via]\. bios = via]\. Dup\ origine. ~n medicin\. logos = [tiin]\.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. f. / biorhythmology.. mekhanikos. ]esuturilor (histometria). s.. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. s. f. acoperit cu material plastic.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. B. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. V. bios = via]\. [Gr. din gr. m. pe cale endo-scopic\. / biorythme. poten]ial de ac]iune. / bioptérine. a evolu]iei medicinii contemporane. / biomédecine. f. / bioluminescence. bios = via]\. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. [Gr. f. / biomicroscope. m. Prin extensie. s. n. polimeri. este fixat\ pe un inel metalic.: 1) b. BIOSENZOR. s. `n cazul structurilor neexci-tabile.] *Polimeri forma]i în organismele vii. antibiotice etc. s.: ritm biologic. / biométrie. lat. / biopsy. Deficitul de b. s. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. c. / biocapteur. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. B. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. cronofarmacologie. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. este foarte divers\: metale (aliaje). f. m. B. BIOPOLIMERI. elektron = chihlimbar. BIORITM. s. m. de la sentere = a sim]i. Ex. `ntre agentul imobilizat (ex. de la potens. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . BIOMECANIC|. *biologiei moleculare. conceperea unor tipuri variate de proteze. care sunt imobilizate pe un suport. [Gr. polys = mul]i. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. -inis = lumin\. 3) b.: polipeptidele. f.: heterogref\ valvular\. BIONIC|. BIOPTERIN|. a pune. bios = via]\. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. m. bios = via]\. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. logos = [tiin]\. f. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. n. molecular\. rhyth-mus.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. din gr. V. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. meros = parte. metron = m\sur\. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. [Gr. s.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. rhythmos = ritm. s. s. lumen. lat. Tulbur\rile b. la pe[tii electrici (torpila electric\). s. ceramic\. [i genetic\ molecular\. sensorium = organ de sim]. [Gr.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. aduce. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. iar dispari]ia b. s. c) b. n. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. lat. / biopros-thesis. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. implantabile sau nu. b.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii.: ciclul menstrual). imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). s. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. a examina. f. poten]ial de repaus. s. / bionics. sunt asociate proceselor vie]ii. efectuat\ cu un *trocar special. BIOLUMINESCEN}|. b. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza).

BIOTERAPIE. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. b. prob\. criminologie etc. hematologie. BIOTONUS. f. engl. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. -edis = care are dou\ picioare. denumite *viscerotonie. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. model. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. istemai = a a[eza. formare = a da o form\). / biotaxie.] Sin. dio-xid. Dup\ un b. m. aranjare. adj. marc\. / biotonus. este supraunitar. Statistik (termen creat `n sec. de la transformare = a transforma (trans = peste. se stabilesc unit\]i biologice. s. BIPED. s.). f.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. s. gr.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi.). f. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. / biotransformation. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. s. f. compunere. neuro[tiin]e. / biotype. / bioxide. Ex. [Gr. -atos = ansamblu. / bioty-pology. Exist\ b. sphaera. lat. BIOSTATISTIC|. testum = capac de lut ars. f. bios = via]\.] Care posed\ doi poli. / biothérapie.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. (în electrocardiografie). s. logos = [tiin]\. bios = via]\. n. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. adj. A:D < 1. bis = de dou\ ori. [Gr. s. [i *mezomorf. polus = pol.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\.. [Gr. -ozã. a pune. adj. [Gr. / biped. Sin. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\. topos = loc. f. BIOVULAR. s. în condi]ii omogene. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. typos = tip. test = examen. tonos = tensiune. de la status = stare. [Lat. typos = tip. / bipède. sau a unor produse organice (suc gastric. / biotine. lat. [Lat. Termenul desemneaz\.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. bios = via]\. Practican]ii b. [Lat. n. s. Unii b. f. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor.] Care posed\ dou\ membre inferioare. BIREFRINGEN}|. V. collegium sta-tisticum. / biotypologie. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. [Gr. / biotransformation.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. s. s. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. f.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. logos = [tiin]\. model.. bios = via]\.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. bios = via]\. de la syn = împreun\. oxigen. f. / biotest. f. bipes. / biotest. bios = via]\.). a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. n. tipurile pure se g\sesc rar. [Lat. s. A > D. clasice. BIOTEHNOLOGIE. osmos = impuls. / biostimulant. s. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. s. B. dup\ numele speciei utilizate (unitate . / biréfringence.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. de la bis = de dou\ ori.). n. [Gr. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. s. din lat. / biotechnology. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. / biotin. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. s. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. transformatio. BIOSMOZ|. de la ovum = ou.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. / biotechnologie. f. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. inodor. re-fringens. [Gr. de obicei. de la refringere = a r\sfrânge. BIPOLAR.: deriva]ie b. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. de la therapeuein = a `ngriji.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. f. thesis = punere [i tithenai = a plasa. a oceanelor. Se denume[te astfel. BIOTEST. [Lat. s. s. . dincolo de. s. f.: vitamin\ B8 (v. În realitate. s. / biotyping. bios = via]\. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. f. / biotonus. BIOSFER|. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. / biotype. XVIII). n. / biotope. lat.] Sin. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. [Gr. s. therapeia = tratament. BIOSISTEM. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. pot fi ata[a]i organismului. celule. organe) sau fenomene în interac-]iune. De regul\. comparativ cu ale speciei din care face parte. m. adj. lat. f. BIOTOP. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. -onis. B. bios = via]\. bil\ etc. s.: anhidrid\ carbonic\ (v. / biotaxis. / biostimulant.] Mediu geografic în care tr\-ie[te.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. s. s. [Gr. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. f. îndeosebi de medicamente. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. [Gr. / bioxyde. Sin. / biovulaire. / biosphere. biotonicity. sphaira = sfer\. B. [Gr. bioxid). a aranja. f. [Gr. deci b. adj. typos = tip. f. / bipolar. bis = de dou\ ori. adj. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). n. BIOTIPOLOGIE.[oarece. de la lat. m. bios = via]\. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. / biosynthèse. s. BIOSINTEZ|. taxis = ordonare. a pâinii sau a derivatelor din lapte).] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. s.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\. s. `mpingere. meserie. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. BIOXID. marc\. BIOTIN|. / biovular. B. Utilizarea b. Ex. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). bios = via]\. BIOTIPARE. *cerebrotonie [i *so-matotonie. / bistatistique.: dizigot (v. s. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. Recent. . s. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. [Gr. bios = via]\. / biotope. bios = via]\.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. BIOTRANSFORMARE. s. f. 176 . În distrofie [i `n malnutri]ie.: biocaptor. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. [i biotipologie. bios = via]\. / biosphère. denumite. tekhne = art\ manual\. [i pancreas artificial. m. oxys = acru. m. s. BIOSTIMULATOR. / biosys-tem. m.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). s. s.). Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. bios = via]\. pedis = picior. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. f.: taxonomie (v. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. s. bis = de dou\ ori. s. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. / biosmosis. de ex. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. s. BIOTAXIE. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. / bipolaire. / biosmose. / biosyn-thesis. de asemenea. m.iepure etc. de la syn = împreun\. A-cestor b. din fr. -e. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. systema. BIOTIP. a stimula. f. f. a glucozei. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. / bio-statistics. bis = de dou\ ori. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. gr. adj. adj. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. model. [Gr. s. de la tattein = a ordona. V. [Gr. f. [Gr. / double refringency. `n diagnostic se extinde considerabil. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. marc\. f. s. / biosystème. bios = via]\. stimulare = a îmboldi. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. s. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. solubil în ap\. germ. n. / biothera-py. *ectomorf. ]esuturi. / biotypie. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. Sin. bios = via]\.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. dou\ picioare. pes. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice.[obolan.

BLEFAROCHALASIS. BLASTOM. s. f. byssinosis. BISTURIU. genesis = producere.[i sudamerican\. 2) B. s. f. s. [Lat. f. [Gr. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. / bivitellin. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. s.] Dedublarea albuminelor. s. / blepharoplast. -e. n.). / blépharite. / blastula. B. f. blepharon = pleoap\.980 [i densitatea 9. / blasto-c(o)ele. / blast. [Gr. [Gr. de la plassein = a forma. s. BLEFAROPLAST. meros = parte. byssos = bumbac.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. bastoria = b\]. photos = lumin\. sin. care une[te. / bismuth. gr. [i membran\ celular\. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. / blastomycose. unui membru. f. probabil de natur\ alergic\. / bismuth. n. hermafrodit. B. s. / blastome. V. / bisalbuminémie. s. 177 . [Lat. cu extindere la întreg tractusul digestiv. de la sternere = a a[terne. s. de la gennan = a produce. [Fr. a modela. [Gr. f. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. de unde este extras. BLASTOCEL. s. / blastogenesis. [Gr. / blépharoplastie. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. La om b. cu poart\ de intrare pulmonar\.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. s. cu afectare ganglionar\. haima. s. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. s. myketos = ciuperc\. / blas-toderm. -ozã. [Gr. f. adj. s. Wismuth. bis = de dou\ ori. / blaste. dar numai doi *centromeri.sin. s. boal\ Jorge Lôbo (v. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. n.: *limfoblas-tom. blastos = germen. / blastoma. BISEXUALITATE. / byssinose. viguros. simbol Bi. -oma. plas-tos = modelat.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. blastos = germen. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. m. -atos = sânge.] 1) *Neoplasm embrionar. / blastema. `ngustare. blepharon = pleoa-p\. / bivalent. f. blastos = germen. B. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. s. s. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. blepharon = pleoap\. s. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\). myketos = ciu-perc\. bis = de dou\ ori. -inã.: dizigot (v. BLASTODERM. bistoury. plas-tos = modelat. Ex. adj. sexualis = referitor la sex. sin. paracoccidioidoz\. adj. s. m. f.. m. *megacarioblast). Pe lâng\ b. [Gr. / blastème. metanefrotic. f. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. de la sexus = sex. [Gr. f. BLASTOGENEZ|. *nefroblastom. de la albus = alb. de la valere = a valora. f. bis = de dou\ ori. n. [Gr. s. / biseau. s. s. / blepharoplasty. / blépharophimosis. lipos = gr\-sime. *eritroblast. valens. koilos = cavitate. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. blepharon = pleoap\. bis = de dou\ ori. Fliess. O serie de s\ruri insolubile de b. flasc\ [i ridat\. n. -itã. BIVALENT. cheloidian\. -ozã. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian.: corpuscul bazal (v. f.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid).. iar în forma generalizat\.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. -ntis = tare. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. s. / bistouri. s. vitellum = g\lbenu[ de ou. adj. blastos = germen. kystis = sac. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. s. phos. BLEFAROPLASTIE. blastos = germen. desemnând o ce-lul\ tân\r\. BLASTOCIST. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. s.] Sin. n.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. bis = de dou\ ori. derma. s.: b. a c\rui lam\ poate fi fix\. [Gr. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. / bivitelline. S. [Gr. [Lat.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. [Lat. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. m. blastos = germen. V. mykes. f. / blasto-cyst. mobil\ sau repliabil\ în mâner. s.] Membrana primitiv\ a embrionului. s. BIZOU.). B. alchimi[tilor bisemutum. f. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. albumen.) 3) B. blastema = mugure. -e. -ulã. 83. BLASTOMICOZ|. [Gr. Speciile B. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. stratum = a[ternut.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. blepharon = pleoap\. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. khalasis = relaxare.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. f.). psihologice fundamentale. sudamerican\. / bivalent. / blasto-mere. B. m. nord-american\. / blépharoplaste.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. -inis = albu[ de ou. [Gr. / blepharitis. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). f. BLASTOMER.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. din lat.BISALBUMINEMIE. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. / blastomycosis. bis = de dou\ ori.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. s.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. / blepharophimosis. m. blastos = germen. s. f. blastos = germen. / surgery knife. -itã. / blépharo-con-jonctivite. s. de origine tropical\. m. mozaic fluid. / blastogenèse. [Gr.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. BISINOZ|. phimosis = strâmtare. / blastomère. [Gr. BIVITELIN. s. BLEFARIT|. mykes. / blepharo-conjunctivitis. s. / bisexu-ality. / blastocèle. iungere = a `njuga). BISMUT. a-dic\ este bisexuat. BLEFAROCONJUNCTIVIT|.: tarsoplastie. b. din germ. vezic\. / bisalbumin(a)emia. s. Afec-]iunea poate fi ereditar\. s. n. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. / byssinosis. s. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. n. f. biseau. luând o tent\ ro[ietic\. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. BLEFAROFIMOZ|. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. m. -atos = piele. [Lat.] Elementul chimic nr. / blépharochalasis. / blepharochalasis. coniunctivus = care leag\. n. lat. bistouri. Freud a postulat existen]a la om a unei b.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. boal\ Gilchrist (v. blastos = germen. biologic\ sus]inut\ de F. m. [Gr. [Fr. de la plassein = a forma.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. Sin. se formeaz\ relativ rapid. 2) Reproducerea prin înmugurire. cu greutatea atomic\ 208. blastos = germen. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. de la coniungere = a lega `m-preun\.] Sin.. s. care este sec]ionat oblic. [Lat. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel.] 1) Care are valen]a 2. blepharon = pleoa-p\. s. B. m.8 g/cm3. f. pentru celulele leuce-mice. care dau na[tere *blastocistului. În acest stadiu. a modela. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. m. s. BLASTEM. f. Ex. gr. s.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. s. BLAST. s. / blastula. s. m.: dublu strat fosfolipidic. de la phi-moun = a strânge cu putere. din lat. m. a uni (cum = cu. m. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. n. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. m. / bisexualité. [Gr. Sin. BLASTUL|. s. [Gr. / blastoderme.] Termen folosit ca sufix. / blastocyste. s. / -. dermatitidis [i B. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). n.

s. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. În electrocardiografie. Sin. cu caracter *tonic sau *clonic. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. dificil de diagnosticat electrocardiografic. a. m. blocaj (1). s. rezultând b. dureroas\ a unei articula]ii. b. b. Netratat\. *cervicit\ [i *metrit\. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. blepharon = pleoap\. m.12 s). purkinjian. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. Se disting trei grade. | 178 . II. [Gr. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. / blindage. blennos = mucus. i-a luat posibilitatea de a respira automat. de ramur\ stân-g\. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. 2) B. s. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. s. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\.: BAV. v. Sin. 3) B. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. BLINDAJ. bloc sinoatrial). r. / schield. origine onomatopeic\. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. a.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. m. s. [i b. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. blindage. ependimare [i ventriculare. / bloc. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. rhegnynai = a ]â[ni. gr. blepharon = pleoap\. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. cu alungirea segmentului PR peste 0. B. / blépharoptose.: reac]ie miastenic\ (v. tranzitoriu sau permanent. n. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. a izbucni. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. major (durata complexului QRS peste 0. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. Tipuri importante: 1) B. spasmos = contrac]ie. [Fr.12 s) sau incomplet. r. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. Se disting: b. f. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. blocajul poate fi fix de 3:1. primele dou\ fiind b. s. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. minor (cu durata complexului QRS sub 0. / block. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. [Gr. [Ondine. fr. a-vansat. s. pentru alfablocant (v. Se disting trei grade. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc.20 s. BLENORAGIE. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. a. B.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. / blepharoptosis. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. iar la femeie prin *vaginit\.). [Fr. n. B. Abrev.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. prin depolarizare ireversibil\. articu-lar: imobilizare brusc\. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. Un b. de arboriza]ie. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. respectiv b. b. bloc. poate fi intermitent. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. V. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. gr. / blockage. s. dar simultan. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. n. f. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. bloc atrioventricular). poate fi izolat. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. renal: oprirea func]iei renale. gr. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. De asemenea. / blennorragie. ~ncetinirea (b. dificil\ [i vag\. postencefalitic). Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). `n realitate. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. blocage. bloc focal. 5) Mas\ de material în stomatologie. s. blepharon = pleoap\. BLOC. De asemenea. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. blenden = a orbi. Var. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. III este denumit [i b. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. n. atrioventricular complet.] *Tic convulsiv al pleoapelor.: gonoree. s. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. BLEFAROSPASM. s. 4:1 sau neregulat. 3) B. îndeosebi me-zencefalic\ (b. `n care 2. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. manifestat\ prin *anurie. s. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. pto-sis = c\dere.: sindrom Ondine (v.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. Distingerea b. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. f. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. V. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. n. / blépharotic. 5) B. / gono-coccal urethritis. Ansamblul de s\li. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. BLEFAROTIC. / blepha-ron tic. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. iar `n continuare ciclul se reia. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. parietal este. [Gr. BLOCAJ. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). complet. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. din germ. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical.). 4) B. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. fiecare b. / blocage. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. tip IV. având caracteristici proprii electrocardiografice. 6) la nivelul peretelui miocardic. b. bloc de ramur\). ca urmare. [Fr. involunta-r\. n. cu caracter intermitent sau permanent. când frecven]a influxurilor este prea mare. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. pe termen lung. incomplete: 1) B. tumori etc). trifas-cicular complet se traduce prin *b. f. parietal. n. m. [i hemibloc. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. / blépharospasme. a. dar apare. poate deveni cronic\ sau. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). gr. înso-]ite de o scurgere purulent\. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. poate fi complet.BLEFAROPTOZ|. B.] Sin. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. 2) B. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. bilateral [i simetric. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. m. b. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. s. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. a. s. nimf\ care. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. b. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. a. purkinjian de b. / blepharospasm. gonorrh(o)ea. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. de ramur\ drept\. prin *depolarizare insuficient\. I. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. reticular sau b.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. α-BLOCANT. [Gr. tic. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. iar urm\toarea. incomplet) sau `ntreruperea (b.). fie pe ramura dreapt\.

abera]ie cromozomial\. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. allergique / allergic d. [i o serie de termeni.). Sin. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. A fost observat\ în Extremul Orient. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. cariotip. boal\ autoimun\. BLOTTING / blotting / blotting. alergic [i alergie. are dou\ tipuri majore: b. autoimmune / au-toimmune d. orice b. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. `n danez\ syg = boal\. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. c. provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. V. / maladie. autoalergic\ fiind [i autoimun\. a. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. Efectele se exercit\ asupra miocardului. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. care distruge vitamina B1. s. de c. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. Sin. B. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). migren\. dar înc\ nedemonstrat\. dele]ia unui bra] cromozomial). V. amniotique / amniotic d. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. termenul disease. la r. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. c.: bron[iectazie (v. sex nuclear. de unde boliezn = boal\. [i sindrom. b. Sin. Nor-thern blot [i Southern blot. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. AUTOIMUN| / m. f. O definire recent\ a b. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective. poligonozomie. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). ALERGIC| / m. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general.] 1) În limbaj curent. B. AUTOALERGIC| / m. laureat al premiului Nobel. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. disgonozomie. de aceea. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. denumite *semne. V. [i canal de calciu. B. Sin. blot = pat\. B. Ca urmare. bronzée / bronzed d. con-secin]a unor cauze diverse. iar pacient din lat. per os sau intravenos. trisomie. dele]ie [i transloca]ie. / disease. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. Simpto-mele sunt variate: rinit\. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. a. cronic\ a b\trânilor [i b. biochimice sau morfologice). ACOPERI{ULUI DE STUF / m. 179 . *boala Basedow-Graves. B. B. apar]inând lui G. pathos = suferin]\. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . unde acestea se fixeaz\. de obicei. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. ca urmare. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. În raport cu denumirea de b. a. Sin. patiens = persoan\ care sufer\. edeme ale membrelor inferioare. B. f. b. Ex. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). dureroase sau nelini[titoa-re). are totdeauna o cauz\ bine definit\. BRONZAT| / m. B. B. B. B. blotting-paper = sugativ\. s. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. B. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. PRIN AUTOANTICORPI / m. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. dar nu necesar. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. transsudat la nivelul seroaselor). Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. c. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. `n fr. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care.] Angl. du toit de roseau / thatched roof d. `n slava veche. [Engl. Ex. prin autoanticorpi. Manifest\rile b. tahicardie reflex\. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. B. ia numele de *sindrom Goodpasture.: boal\ Addison (v. B.: boal\ Goodpasture.). monosomie. sunt prescrise. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). confuzia b. vaselor periferice [i arterelor coronare. fizice sau psihice. de c.: boal\ autoimun\ (v. [Sl. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat.: antagoni[ti de calciu. prin a. entitate morbid\. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. [i o serie de manifest\ri subiective. Unele b.] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. iar ilness este derivat din ill = r\u. bronchiecta-siante / bronchiectasis. de c. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. AMNIOTIC| / m. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. autoallergique / autoallergic d. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). de b. autoalergic\. b) al doilea criteriu este etiologic: o b.: beriberi. Palade. : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). normal [i normali-tate. *duplica]ie. BOAL|. patologie provine din gr. BERIBERI / béribéri / beriberi. V. V. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). Western blot. (atacul receptorilor pentru TSH). diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\). nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. Se manifest\ în dou\ forme: b. de b. Sin. denumite *simpto-me. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. B. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. B. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. BRON{IECTAZIANT| / m. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. 2) B. fie la o pierdere de material (monosomie. de l'air con-ditionné / air conditioning d.sl\biciune extrem\. b. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. AERULUI CONDI}IONAT / m. Ca urmare. B. B. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i.: `n engl. AGLUTININELOR LA RECE / m. par au-toanticorps / autoimmune d. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. veche bolî = durere. V. cât [i reac]iile proprii bolnavului. *sindrom. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. are cauza totdeauna cunoscu-t\. conjunctivit\. la r. sau doar de orez decorticat. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. Dup\ cum. E. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\.). În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\.. B.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. în special la temperaturi sub 370 C. c. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i d