Dictionar Medical Explicativ RO FR En

II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

pline de amãrãciune. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea.31-42). observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. dupã Cratylos. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. pp. RTL-Edition Luxembourg. ca ºi al altor ºtiinþe. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. Extension de l'Université libre de Bruxelles. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. uneori fãrã menajamente. de fapt corelatã cu prima. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. 251). Bucureºti. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. fãrã echivoc. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. p. În acest fel. În prezent. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. asistãm la un fenomen nou. înainte de toate. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. dacã s-ar fi împlinit. invocând o parte din vorbirea lor". opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa.însã. în circa cinci ani. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. a avut mereu aderenþi. mult mai armonios. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. ar exista în chip firesc. printre care ºi J. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. vocabularul medical. 1987. Deºi taxatã. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. laic. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. Evident. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. ca ºi ale altor centre medicale franceze. ci.-P. drept pozitivism naiv. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. "Le français. dupã unii autori. 1978. invocând o parte din vorbirea lor. Aceste cuvinte. o dreaptã potrivire a numelui. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. langue de sciences et des techniques". Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. iar a doua tendinþã. traducere de Simina Noica. opere vol. Binet. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. din Platon.armonie cu termenii deja existenþi. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. încã de acum 24 de secole. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. cu precizie. 18 . au fost rostite de profesorul J. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale.-P. deºi acesta din urmã va fi. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. pentru fiecare din realitãþi. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. III.

Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". dupã cum se ºtie. Etiemble) este efemerã. Hipocrate ºi Aristotel. nr. dar nu al uneia obiºnuite. Astfel. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. O întâmplare. chirurgii din provinciile franceze. în englezã. totuºi. însã. La noi. francofilia are rãdãcini adânci. Pe un plan mai larg. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. nici nu este susþinutã de realitate. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. 137-156). deoarece sub semnul euforiei. În acele timpuri. Iatã. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. 2. în particular cei din Lyon. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . nicidecum în Brit. Editor R. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. chiar dacã o limbã. apare azi ca paradoxalã. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. În ºtiinþã. pp. în cãutare de argumente. stârnitã de The Rise. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. devin posibile reacþii adverse. Este semnificativ cã 19 . vol. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. cât ºi a comunicãrii în medicinã. însã. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. Etiemble. din partea pacientului regal. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. Noile descoperiri. de aceea. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. de la Sorbona. Se înþelege cã. istoria probeazã cã oricedominaþie. De altfel. Articolul nu are. série générale. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. dominã lumea. latina. cercetãtorii francezi publicã. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. La Vie des Sciences. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. 1986.În realitate. 295. Comptes rendus. Tot articolul ar merita citat. disputa medicilor formaþi în facultãþi. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. Smith. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. este edificatoare în acest sens. J.semnat de Assist. tome III. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. pe nume Charles Guillemeau a primit. în medicinã în particular. 20-27 dec. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. admiterea la licenþa în medicinã. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. deoarece. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. 1591-1592. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. Existã mereu riscul subiectivitãþii. secretar permanent al Academiei Franceze. Profesioniºtii bisturiului. alta decât franceza. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite..ºi mai rãu . care se constituiau ca un flux puternic. pp. formulat în termeni foarte duri. profesorul R. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". în aceste condiþii. Se observã cã reproºul. de exemplu. R. O asemenea opoziþie.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. Astfel. procesul acesta este mult mai complex ºi. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". împotriva utilizãrii limbii naþionale. dupã cum rezultã din citat. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. C. câtã era. Med.

P. acope. adénoïde. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. În realitate. Lyon. acromion. Întrun alt dicþionar. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. achanta. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. repliaþi în arhipelagul lor. limba marinarilor învinºi. Lyon. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. acide. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. alãturi de termeni de origine greacã. Astfel. enrichie de recherches historiques. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. destul de curajoase. Astfel. în 1785 se naºte névrose. francezã. încã. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. accès (-asthmatique). Baritel. contenant l'histoire de toutes les maladies. Totuºi. în secolul al XVII-lea. achores. arabiques. ou vulgaires. abeille. de origine francezã. (Paris. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. abducens. cu o evoluþie neliniarã. accoucher. de semnificaþie). spaniolã. înainte de toate. în 1551. 6. în "Onomatologie Chirurgique. adipeux. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. acrochordon. germinau cuvinte fundamentale. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. acier. Or. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. în consecinþã. abdanum. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". rãmânea intactã. consultes. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. asupra destinului englezei contemporane. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. În serviciile spitaliceºti. iar în prezent. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. iar neurologie abia în 1840. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. absinthe. acatastasie. J. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. deºi ele prezintã un mare interes documentar. aceste dicþionare sunt adesea divergente. nr. Astfel. Dupã cum se observã din titlu. Durelle. în ciuda abundenþei de dicþionare. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. uneori radicale. accouchement. De pildã. adducens. Jean R. et leurs remèdes choisis dans les observations. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. latins. Aceasta în timp ce greaca. are o formã apropiatã de origine. evident. dupã douã milenii. ("Le nouvel observateur". 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. care nu erau cuprinse în textele "sacre". În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. Langlois).

cuvântul era deja prezent în alte limbi. rãmâne doar empiricã. Cãrþile.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). cuvântul antibody: "El este. vena. evident. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. Oameni de geniu. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. tratat tradus în spaniolã. revoluþia terapeuticã. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. ci rezultatele). Urmeazã. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. periodicele. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. În rest. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. amintiri frumoase pentru francofili. deºi schimbã destinul oamenilor. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography.: arteria devine artery. dar nu ca atare. termenii medicali de origine francezã. Preparatã în deceniul al V-lea. o corciturã fãrã rasã. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. a. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. În jumãtatea de nord a Americii. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. însã. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. A doua revoluþie este foarte recentã. de ex. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. în prezent în plinã desfãºurare. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. este localizat dupã anul 1850. Aceasta. Având o contuzie abdominalã. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. este drept. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. cu atât mai mult cu cât. un barbarism. sufixe ºi prefixe greco-latine. Nu mergea. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. a suferit un accident în America de Sud. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. de fapt. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. totul perfect. pilot la "Aeropostale". în toatã America de Sud. într-o mare parte din America Centralã. din cauza unor neologisme rãu concepute. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. Prima. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. Ex. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. dacã era cazul. dar de calitate. d. Reacþia era normalã. este altã problemã. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. vein º. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. Drept consecinþã. el a fost examinat de un medic practician. ci prin anglicizare. în engleza medicalã 21 . Se impune o corecþie severã!". în cartea sa On the Art of Writing. în cea mai mare parte a Africii. de exemplu. m. Iatã. un progres mai discret. începe cu sulfamidele în anul 1937. Uneori acestea erau bine tolerate.

o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. În acest sens. Pentru cei interesaþi. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. Deºi utilã. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. 1998) elaborat de Serge Quérin care. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. Din pãcate. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. MALOINE. preluate din limbajul comun. Dupã cum se ºtie.au rãmas mulþi termeni hibrizi. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. 22 . Limba englezã are o dublã origine. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Bucureºti. Academiei Române. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. tot aºa. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. 1997. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. Canada. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. Edit. cu dificultãþile de rigoare. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. împrumutaþi în alte limbi.

uneori chiar la nivel conceptual. Sournia. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. totuºi.-C. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. cu acelaºi spirit polemic. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". Sournia scrie. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. Édit. sau ajutat de un lexicograf. chiar J. H. Este adevãrat numai în cazurile. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. 86). p. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Existã. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. totuºi puþine. Citãm în acest sens opinia profesorului J. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. în ordine alfabeticã ºi nu separate. adicã dupã 1950. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. nici Aristotel. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. 1976. care. Laborit (1914-1996). Nu este numai just. p. vom cita un alt cercetãtor francez. Privat. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). 81).VI. Pentru cã. 1997. inclusiv în francezã. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. cit. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum.-C. Altminteri. “Colloque de terminologie médicale”. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. Este uºor sã se constate. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. Paris. 23 . p. 26). Masson. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. Laborit. un cercetãtor avizat în domeniu. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. ar corespunde unei propoziþii întregi. deºi exagereazã. De altfel. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). Opinie absolut corectã. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. ªi atunci. Din motive de echilibru. Toulouse. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. frecvent s-au produs modificãri de sens.

-arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. afectivitate. adamantoblastom monadelf adenit\. PREFIX. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. acetabuloplastie aciditate. azigos. avitamino-z\. . acrozom. an (G) = sens privativ. anizocorie. anoxie. acrodermatoz\. AEROAFECT-. ABSABCEABDOMINa. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. ADIPOADJUVADREN-. -is (L) = aer. acetic. adsorb]ie adamantinom. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. acvifer. acantocitoz\. adipoz\. akouein (G) = a auzi 2. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. -ACRIE ACTIN-. aerogastrie afectiv. lips\ ab. spre. -is (L) = rinichi. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. anaerob. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. abductor. vârf aktis. abdominocentez\. adrenocortical. adenomectomie. viu adduc]ie. ACAROACETACETABUL-. a t\inui + omen. adenom. sens ambiguu. adrenergic. adenomatoz\. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. -ntis (L) = activ.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. afectomotor aft\. -onis) autacoide. hi-drosadenit\ adipocit. -inis = vârf. acarioz\. hexa-cant acarian. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. adenovirus. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. ANAB-. adrenolitic aerob. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. ACVI-. acalculie. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. acumetrie 2. afec]iune. adsorbant. -antos (G) = diamant. panaceu acantocit. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. abs (L) = de la. prin extensie. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. activitate 1. abera]ie absorbant. actinologie. apnee. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. aceton\ acetabulum. activator. boal\ < afficere = a afecta. a-crodinie. abstinen]\ abces. acidocetoz\. pa-hiacrie actin\. ganglion limfatic sau ]esut glandular. aer. ADAMANTO-ADELFADEN-. abduc]ie. a se duce abdomen. acufen\. lâng\ adamas. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. acidulat acin (pulmonar). adrenalin\. excrescen]\. acneiform acomodare acrocefalie. smal]. ACVOADADAMANTIN-. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. aftoz\. adenocarcinom. ae-rocolie.: vegeta]ii adenoide) adeps. -os (G) = gland\. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. actinic. -os (G). AFECTOAFT-. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. aciniform acnee. absen]\. paracuzie acvafobie. ADENOADIP-. anurie abarticular. ADRENOAER-. abcedat abdominal. acrofobie. afibrinogene-mie. a sl\bi aphthae. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. acarofobie acetat. acti-nomicin\. agrafie. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. aerobioz\. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren.RÃDÃCINÃ . AFTOAGENT aberant. adeno-fibrom. aftovirus agent 24 . actinoterapie activare. adamantoblast.

mialgie. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. anasarc\ anabolism. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. algodistrofie. contrariul lui. analeptic. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. malagma (G). ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. nevralgie. amfoter. albicans (Candida). albus (L) = alb 2. schimbare < amibein = a alterna. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). alosterie. -AMBUL AMETROAMFI-.ALVEOL-. ambulator. ALGO-. algofobie. amfipatic. ampho (G) = de ambele p\r]i. amboceptor ambliacuzie. amiboid. agonist. anevrismectomie. AMBOAMBLIAMBUL-. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). ampul\. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. alotriosmie. andropauz\. amforofonic amibiaz\. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. a uni agmen. ulei alopex (G) = vulpe. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. amniocit. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. albuminorahie albuginee. -inis (L) = albu[ de ou albugo. în jurul. -antos (G) = cârnat 1. somnam-bul. podagr\ alar alergie. amilazurie. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. alogen. antagonist agorafobie pelagr\. albinism 2. galactagog demagogie. imperfect ambulare (L) = a merge. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. albumin\. dentar\). -atos (G) = gr\sime. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. a-moebicid amigdale. aloki-nezie. algoparalizie. [ters. ANCHILOANCONANDR-. ALOALANT-. a ap\ra algidus (L) = rece. al-veolit\. AMOEBAMIGDALAMIL-. alotriofagie. amiloidoz\ amniocentez\. anagen. -inis (L) = mul]ime. aglutinare. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. pedagogie agonie. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. anemopatie anevrism. al-qaliy (Ar) = sod\. -ANDRIE. ambivalen]\. algofilie. alantoin\ 1. amigdalectomie amilazemie. alogref\. algezio-metru alienare. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. amiloid. anafaz\. ambliopie ambulan]\. -inis (L) = albea]\ al kali. android. analgezie. alcaloid. curbat ankon (G) = cot aner. noctambulism ametropie amfiartroz\. alopatie. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. a-lotropie alantoic. ampulit\ anabioz\. amfotrop amforic (suflu). alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. dilata]ie 25 . (lichid) amniotic ampular. albugo alcalin. a aliena aleiphar. în revenire. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. amfotonie. albumen. alantoid\. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. anafilaxie. de a construi < anaballein = a construi. alcaloz\. aloti-pie. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. ambisexualitate. AMIBO-. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. ANDROANEMOANEV-. anafilatoxin\. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. aglutino-gen agminat colagog. anchilostoma. amoeb\. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. anabolizant ANCHIL-. ALBUMINOALBUGALCAL-. AMFOROAMIB-. -ALGEZIE. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. andrologie. ginandrie anemofil. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. AMFOAMFOR-. ALANTOALB-.

anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. supliment. angioco-lit\. anuloplastie apendice. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. arteriol\. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. ASPART. areometru (celule) argentafine. apofiz\. arahnoidocel arborescent. arahnoid\. apendicit\. -atis (L) = arom\. care se opune la ante (L) = înainte. angor angeit\. apiofobie apical. antropozoonoz\. antecedente. apexocardiogra-m\. ANULOAPENDIC-. ANTROANTROPO-. aromaterapie arter\. antalgic. APEXOAPI-. angeiologie. a sufoca angeion (G) = vas ASC-.ANOMANEVRISMOANEX-. arrhen. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. APIOAPIC-. antepozi]ie. anizocorie anomalie antagonist. monarhie aritenoid. apicoliz\ apoenzim\. angiospasm. antru. miastenie. apicectomie. -ANTROPIE ANUL-. < area = arie 2. ANTIANTE-. arboriza]ii arcad\. antibiotic. anulocit. anexopexie angin\. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. asparagus (L) = sparanghel. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. areola (L) = arie mic\ dim. arterit\. APENDICOAPEX-. asparagos (G). antromastoi-dit\. arenavirus. astenopie. -atos (G). L) = arter\ < aer. antrum (L) = cavitate. aspartaz\. zooantropie anular.(G) = burduf ASC-. artrofit. angiotensin\ animism anizocitoz\. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). fuziune. arena (L) = nisip 1. artro-grafie. plant\ aromatic\ arteria (G. ANTRACANTR-. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. care precede în timp. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. culme apis (L) = albin\ apex. neurastenie 26 . apiterapie. jonc]iune < haptein = a prinde. la exterior hapsis (G) = unire. putere artioploid artrit\. antefle-xie. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). apexit\. anteversie enantem. arenoblastom 2. ANTERO-ANTEM ANTR-. -oris (L) = arbore. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. antropometrie. -icis (L) = adaos. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. ARTROASPARAG-. aspartic astenie. antracoz\. asparagus ASPARTASTEN-. arah-noidit\. aritmomanie aromatizare. articula]ie ARGENTARGIR-. angor. XVI apex. askos ASCOASPARAG-. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. angiecta-zie. embrionare). aritenoidectomie. aritenoidopexie aritmie. anticoncep]ional. arenifer. aroma. antru (mastoidian. aritmogen. artrodez\. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. arterio-grafie. sensul anatomic dateaz\ din sec. ANEXOANGANGEI-. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. angiocardiografie. ANGEIO-. pe[ter\. artroscopie. anticorp antebra]. ANGI-. angiom. copac arcus (L) = arc. apexogram\ apicultur\. exantem antracoid. hidrartroz\ BACTERI-. arciform coarcta]ie 1. BACTERIOascit\ asparagin\. areol\ 2. areniform 1. angioscintigrafie. -icis (L) = vârf. areolar. apendico-cel apex. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. ARTERIO- ARTIOARTR-. -akos (G) = c\rbune antron (G). gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. antrax antrectomie. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. antropiloric antropogenez\. a-nexit\.

BAROBARIBATIBATM-. ATRETOATRIO- aster. bionic\. abiotrofie. -BAZIE BI-. auxin\. audiometrie 1. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. bazocelular. veche) = albastru 1. axia (G) = valoare. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. bicuspid. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. AURI-. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. curte interioar\. ATEROATIC-. atmoterapie atretenterie. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. al Atenei. ateromatoz\. 27 . axilotomie ATP-az\. bicarbonat. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. BACTERIOBALAN-. BATMOBATRACBAZI-. biodisponibilitate. barotraumatism. aurometru 2. axis (L) = ax 2. AUTO- auditiv. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . AUXOAXI-. axiologie. auxocardie AUTOMATAUXANO-. auric. ATELOATER-. bioxid. bacteriostatic balanic. baroreceptor.ASTER-. biotehnologie. AUXI-. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. binar bibliografie. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. bio-ritm. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. -BIO-. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. hidrolaz\. balanit\. balneoterapie baranestezie. astrocit. ateroscle-roz\ aticit\. bacteriemie. biocenoz\. birefringent. gland ballismos (G) = salt. evaluare axilla (L) = subsuoar\. bacil bakterion (G) = bastona[. aticotomie atmosfer\. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. cronaxie axilar. autopsie. axometru. autovaccin automatism auxanologie. ATICOATMOATRET-. autohistoradiografie. -BARISM. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. kinaz\. bacterie dim. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. auris (L) = ureche 2. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. biceps. auxilitic. aureomicin\ auricular. anaerobie. auripunctur\. neg\urit atrium (L) = vestibul. auriculele i-nimii < ater. AUROAURI-. autoimuni-tate. BINBIBLIO-BIE. jug azur (Fr. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. hiperbarism barilalie. ASTROASTIGMATATEL-. axial. BAZO-. auroterapie. -tra. AUDIOAUR-. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. fiertur\. AURICULAUT-. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. axon (G). -eros (G). antibiotic. bigeminism. autoaglutinare. axis. autocrin. auriculoterapie autism.zei]e ale destinului: Clotho. aurificare. bacillus (L) = bastona[. a asculta 1. autoa-gresiune. bacterio-fag. axon 2. astrocitom. a se dezvolta 1. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. balistofobie balneologie. BIO-. bipolar. autoanticorp. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. baciliform bactericid. bibliomanie aerobie.

embolie. brahi-melie brahial. calicectazie. calcifilaxie. BRAHIO-. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. calculocancer. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. bucofaringian bulbiform. BRONHOBRUX-. cacodilat novocain\. blefaroconjunctivit\. calculos. calofil. bursa (L) = pung\. pl. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. calirafie 2. bursit\ butiric. calyx. bubonalgie. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. BUTIRO- -CAPNIE. tromboembo-lism. bromopnee bromatologie bron[iectazie. blefarospasm. botulism bradicardie. -ykos (G). porfobilino-gen. biliverdin\. bromid\. bradikinezie. bisoid blastocist. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . bothrion (G) = gropi]\ 2. abrahie brevis (L) = scurt 1. sac de piele butyrum (L). botriocefal 2. bradi-lalie. calcitonin\. botrioid. butyron (G) = unt brevilin 1. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. calcis (L) = var. bronholit bruxism. pietri[ calor. embriologie 2. calculografie 1. -BLASTOM BLEFAR-. calcitriol calcaneodinie. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. bromism. calcaneu calcul. kalyx. brachium (L) = bra] 1. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. calomanie acalazie V. calicoz\ calorie. limfo-blastom blefarit\. calcipexie. bubonocel bucal. khalix. BROMOBROMATOBRON{-. BUCOBULB-. [i CHALAZOcalcar. brahidactilie. BROMOBROM-. CALO-CALAZIE CALC-. bron[it\. `nveli[ul florii 2. bulbopatie abulie burs\. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. -BOLISM. urobilin\ bisinoz\.BROMATOBALAN-. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. xilocain\ caligrafie. calice. -onos (G). -ikos (G) = var. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. BULBO-BULIE BURS-. -ycis (L) = cup\. hiperbaric\). bryein (G) = a cre[te 2. brahialgie. BRICBUBON-. bricoma-nie bubon. BURSOBUTIR-. blastogenez\. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. BUBONOBUC-. -BLAST. embrion. blasto-mer. BOLOBOTRI-. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. CALCICALCANECALCUL(-). brahiocefalic. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. trofoblast. -BOLIE. bruxomanie. botriomicete botuliform. bradipsihie brahicefalie. -BLEFARIE. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. briologie bromhidroz\. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. eritroblast. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. calicoterapie. calcinoz\. procain\. camerular Campylobacter. -atos (G) = hran\.

cementoblastom. catatonie bicatenar. KENTO-. cercopitec. epicantus. CELIOCELULCEMENTOCEN-. CENTRI-. KENOCENT-. CAZEOCEC-. carboni-zare carcinoid. CEFALO-CEL CELI-. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-.CANABCANCER-. atis). celulit\ cement. celulifug. CENTRI-. canthus (L) = buza unui vas. capilarosco-pie capital acapnie. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. triceps chemoreceptor. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. metacarp. cefalee. canto-plastie capilar. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. crab. cerebrom. carnofobie carotid\. varicocel celialgie. nociceptiv. capsulectomie. cefalometrie. cavitate. carbonat. capsu-lit\. capilaritate. omfalocel. kainofobie. ceno-bioz\ cenogenez\. -CENTEZ| CENTICENTR-. inim\ CARDIO2. cancericid. CECOCEFAL-. leptocefal. karpos (G) = pumn CARPO2. centimetru. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. CANCEROCANT- kannabis (G). -itis (L) = cap CAPSUL-. cardialgie. catalepsie. nucleu CARNI-. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. concav cavern\. cerebroma-lacie. carpian. cecoplicatur\ cefalalgie. cisticerc. keno-glosie kele (G) = tumor\. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. karkinos (G) = rac. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. cazeificare. carbo. CENTR-. centipoise central. -CEFAL. cardiotomie carfologie cariokinez\. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. pericar-docentez\ centigrad. centigram. hidrocefal. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. celioscopie celul\. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. cardio-megalie. carotidian 1. CAZEI-. cavernosto-mie cazeum. cariotip carne. ce-mentocit cenestezie. ceroplastie. microcefal colpocel. centripet. cerebelos cerebral. KAINO-. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. canabism anticanceros. centrifug. -itis (L) = cap receptus (L). carnifica]ie. carniform. cen-tromer. cecitate. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. centrozom biceps. brahicefal. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. carpocifo-z\ 2. rectocel. cardiospasm. carpofag catabolism. capsulotomie carbometrie. pericardit\. 29 . re-ceptor ceromel. amnio-centez\. carcinoma-toz\ 1. cancer CARCINOCARDI-. kanthos (G). cenestopatie. capnometru capsular. < capsa = cutie CARBO-. kardia (G) = 1. cariolizis. carcinom. CAVERNOCAZE-. 1. caten\ catoptrofobie caudal. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. cataliz\. cis-ticercoz\ cerebel. cazein\. cerumen cercar. CAPSULO-CAPNIE. cavernos. pericarp. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. cancer. cefalocentez\. cardiopatie 2. caudat (ven\) cav\. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. caro. -cri (L) = rac. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. kentomanie. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. cataplazie. CENOCENO-. cannabis (L) = cânep\ cancer.

-orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . cisternografie acantocit. CILIOCIMB-. carpocifoz\ ciliar. chiasm\ achilie. spart klasis (G) = ruptur\. cistorafie cistern\. ci-totoxicitate. -atos (G) = fragment. cisticerc. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. citotropism. -idos (G) = cheie. chistectomie ciancobalamin\. cheiloplastie. cianur\. chiloto-rax echimoz\. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. CHILO-CHIM-. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. circumduc]ie. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. citodiagnostic. chemoluminescen-]\. ciliectomie. pericit. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. ciclotimie. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. citric. cymba (L) = barc\. cheloid chemokine. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. claviform cleidotomie. spermicid. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. a lua Kypris. cheiro-megalie chistadenom. cir-cumvolu]ie cirogen. cinofobie cinedensigrafie. citrus (L) = l\mâi caesio. cil kymbe (G). -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. cervicovaginal cestode chalazodermie V. sternocleidomastoi-dian cervix. cervicopexie. cinetoz\ incipient. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. cianogen. cibernine ciclit\. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. CHIMOCHIR-. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. fungicid. CISTOCISTERNCIT-. cia-noz\. cipridofobie circumcizie. cheiloschi-zis chelator. trombocit citrat. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. CINEMACINET-. recipient ciprifobie. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. cinescopie. -CIT. (-)CIFOZ| CILI-. luntre kyon. chilifer. chimioprofilaxie. chilo-micron. piocianin\ cibernetic\. citoplasm\. virulicid cifoscolioz\. ciclotron bactericid. eritrocit. CHIMIO- CIPRI-. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. laterocervical. cinematic\ cinetic\. cheromanie spirochet\ chiasmatic. coloidoclazie. hepatocit. cistosto-mie. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. chilangiom. CISTI-.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. chimioterapie cherofobie. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). chimiorecep-tor (chemoreceptor). claustrofobie autoclav clavicul\. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. cifoz\. ciliofor cimbiform. chiloperitoneu. CINOCINE-. chimotrip-sin\ chiropractic\. CIMBOCIN-. CHEILOCHELOCHEMO-. dacriocistit\. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. CINETO-CIPIENT CIPRI-. cervicit\. chimiota-xie. ml\di]\ klasma. citrin circumcizie. chirurgie. cineradiografie. limfocit. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. parenchim. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. osteoclast. citoge-netic\. clastomanie. cistoscopie. cistit\. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. citostatic. cinic. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. cimbocefalie cinantropie. CICLO-CID CIF-.

colopexie. clinostatism bronhocliz\. coloplicatur\ colagog. -atos (G). CONDILOCONDR-. clonare clonic. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. conjunctivit\ contraceptiv. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. coloid colibacil. COLPOCONCHCONDIL-. [i -ARCTenterococ. chorda (L) = coard\. anizocorie coracoid\ cordit\. colic\. cor-nete nazale kondylos (G). fotocolorime-tru colpectomie. (examen) coproparazitolo-gic. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. clima. condrosarcom condrioliz\. cofoz\ cohlear. CONIO-. prin extensie. CONJUNCTIVOCONTRA-. coleoptoz\. hipercolie coledoc (canal). coledocolitiaz\. coprofagie. condilian. cleptomanie climatic. colora]ie. cordon cor. gastrocnemian coenzim\. -COPT COPROCOR-. condrocit. contraextensie. sarcopt coprocultur\. colit\. COLO-. cochlea (L) = cochilie de melc v. cohlee col uterin colagen. CONDRIOCONIDIO-. stafilo-coc. contraindica]ie. COLOCOL-. coledocit\. -atis (L) = înclina]ia soarelui. chole-) blefarocleisis. confabula]ie. colangiografie. concha (L) = cochilie de scoic\. condroma-toz\. contagiune. condrit\. colecistit\. rectocliz\ clon. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. coccobacil. condi-lom. colpocel. colodiu. copofobie sincop\. bob kokkyx. COLE-. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. epicondil. coleorexie coloboma colorant. notocord. vagin konkhe (G). dezordine khloros (G) = verde. pneumococ. cofactor. colecistectomie. colpo-perineorafie concha. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. coeziune. colpoperineoplastie. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. climatopatologie clinic\. copro-lalie. -ygos (G) = cuc. coledocotomie coleocel. -onis (L) = strâmtare. CONCOANCOARCT-COC. -acis (L) = corb khorde (G). coprostaz\ corectopie. cloroz\ malocluzie. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). cordotomie cord. clorofil\. clo-rom. clinomanie. clonus clorhidrie. cole-cist.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. de unde: latitudine. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. clorizare. colpocito-logie. controlateral copiopie. cocoid coccidinie. precordial 31 . COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. -akos (G). -CONIOZ| CONJUNCTIV-. condilotomie condral. CLORO-CLUZCNEMCO-. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. colecistolitiaz\. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. colopatie. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. colecistografie. coniometrie. CONTROCOP-COP|. incoercibil cofochirurgie. colpocleisis cleptofobie. corax. l\star klonos (G) = tumult. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. condrofit. -COLIE COLEDOC-. conta-minare coan\ coarcta]ie V. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. CORDOCORD(-). coleperitoneu. condroblast. mitocondrie conidiospor. coccis CORIOcodein\ coercibil. ocluzie cnemalgie. -CORIE CORACCORD-. conchectomie condilectomie. CONDROCONDRI-. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior.

constitu]ie a unui corp. cupru cupremie. îndep\rtat corista. kosmos (G) = ordine. coxalgie. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. 32 . coronoid\ 2. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. -onis) CRICO-. CROMATO-. craz\ (sanguin\). criminologie CRIMINO< crimen. cromofor. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. dicrot. ventricul. neurocormie -CORMIE 1. cristalite. -icis (L) = ]ân]ar culicid. coronarit\. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. khronos (G) = timp cronaxie. cianocroia. adâncitur\ cotiledon. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. corti-costeroid. creast\ ctenocefal. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. coronar. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. creofag. CRONOcronotropism -CROT. crystallus (L) = ghea]\. kormos (G) = trunchi. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. cosmogonie. acromie. khroma. crizoterapie -CROIA. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. cretus (L) = a cre[te concrescent. crescentis. COXOcoxofemural CRANI-. cortex. fig. COROID. cu sensul de a secreta endocrin. ktenos (G) = pieptene. khoreia (G). dicroism -CROISM -CROM. kryos (G) = frig crioanestezie. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. cromozom. ctenomicete CUB-. CROMATO-. creatinin\. coreofrazie. krystallos (G). cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. `nvinuire -CRIN. krotos (G) = b\taie catacrot. cromatografie. criminalis (L) = criminal criminalistic\. discrazie. cromafin.. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. khoristos (G) = separat. -icis (L) = scoar]\. krinein (G) = a separa de. corp brahicorm.: ornament COST-. coroid\ coroidit\. -enis = acuza]ie. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. coxartroz\. CROM-. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. costo-tomie. khros (G) = tent\. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. cuneohisterectomie CUPR-. COROIDO-CROM. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. DENTO- CORE-. CRIcrioscopie. tricrot. acroma-topsie. CUBOkubos (G). costa (L) = coast\ intercostal. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. regiunea periferic\ a unui cortical. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. CRONO- DENT-. coriomeningit\. culdotomie CULI-. cosmetologie < kosmos = ordine. corioretinit\ COROID-. CORON1. kreas. univers cosmobiologie. -culus. culex. cuprum (L) = aram\ ro[ie. cromatin\. sternocostal. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. corticorezisten]\. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. exocrin. chorea (L) = dans coree. cronobiologie. culoare alocroism. crio-protein\. coristom CORISTO-CORM. discroma-topsie. discromie -CROMIE CRON-. cubus (L) = cub cuboid. criodecapaj. autocrinie. coronaro-grafie. crenoterapie -CRESCENT. culicide. khorioeides (G) = în form\ de membran\. -cula. cubitus -CUL. crescere. dicrotism -CROTISM CRURcrus. -atos (G) = carne creatin\. coreiform. krasis (G) = amestec. cuproprotein\. criptogenetic. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. CROM-. -atos (G) = culoare hipocrom. COSMOmicrocosmos. criestezie CRIPT-. crimofil CRIMINAL-. cristal cristalin. coxa (L) = [old coxa vara. cupro-rahie.CRON-. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. CORTICOorgan corticosuprarenal\. cronic.

DIAFRAGMATDICODICTI-. dermati-t\. dicotomie dictiopsie. dextrogir artrodez\. endemie. DACRIO-DACTIL. diafragm < dia = prin + phragma. dictiozom epididim difterie digital. denti]ie. dacriocistit\. -DERMIE DESM-. diafragmatocel dicogamie. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. DERMO-. tricuspid cutanat. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. dehidroepiandrosteron de. -atis (L) = consisten]\. -DINAMIE -DINIE. pandemie demonofobie. cuticul\. dendrofilie densiflor\. dextrin\. scotodinie. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. dermografism. dizaharid diaforez\. popula]ie daimon (G) = demon. dactilofa-zie. hipoderm. -ntis (L) = dinte deon. dermatoglife. dermatofit. deshidratare. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. dilata]ie dinamometrie. decilitru. DES-.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. decalcifiere. DIGITODILATDINAM-. sindactilie. DESMODEUTERDEXTR-. -DACTILIE. deuteriu dextran. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. compact densitas. -ontos (G) = obliga]ie. diagnostic. demonolatrie dendrit\. dextrocardie. dezarticulare. plas\ didymos (G) = geam\n. digitopalmar. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. epi-derm. CUTICVADRI-. eritrodermie desmos (G) = band\. da-criolit pentadactil. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. DENSITODENT-. dinofo-bie 33 . dezinser]ie. DERMATO-. adinamie 1. -tra. cutireac]ie. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. tenodez\ dicrot. dactiloscopie debridare. decimetru aldehid\. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. cvadriplegie. DERMAT-. DENDRODENS-. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. tomodensi-tometrie dentar. de-zinfec]ie. den-tom. dentin\. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. DERODERM-. decolare. -DERM. dentoalveolar deontologie deradelf. desmozom deuteranop. -DEMIE DEMONODENDR-. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. a transporta diaphragma. digital\. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. cvadri-geminal. DACTILODE-. detumes-cen]\ decibel. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. DENTODEONTODER-. manifest delphys (G) = uter. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. densitate dens. cu-tis laxa cvadriceps. dializ\. di-gitoplastie dilatator. dioxid. -atos (G) = barier\. densitate. cvintupli cuspis. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. epidemie. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. diaforoscop diafragmalgie. oticodinie. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. derodim dermit\. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-.

drepanocitoz\ palindrom. ecopraxie atelectazie. ecologie. ectropion eburnare. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). disec]ie. discromatopsie. egopatie alegorie. edema]iat edoiografie octaedru. DROMO(-)DUCT DUODEN-. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. prodrom. ecocardiografie. disfagie. sindrom. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. ecosfer\. echipoten]ial echin (equin). ectopie ectrodactilie. calcaneodinie. disciform. duodenopexie. ecoencefalo-grafie. ve-nectazie ectoderm. poliedru efebologie egocentric. bron[iectazie. dis-fazie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. diplococ. ecokinezie. oviduct gastroduodenit\. dorsolombar dozare. dorsalizare. sunet repetat ecaudat eccodroz\. dispnee. acrodinie. diploid. eburnat sinechie.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. dis (L) = separat de -EGORIE 2. discrazie. domatofobie dorsal. disartrie. dioptru diplacuzie. diplobacil. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. ecografie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. -DROMIC. hepatectomie. displazie discartroz\. ectromelie edem. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. disocia-]ie 2. diplopie dipsomanie. DORSODOZ-. DIPLODIPSO-. antidromic. DOMATODORS-. ekho (G) = ecou. ecrin. oikos (G) = cas\ 2. ple-urodinie dioptrie. duodenoscopie. dozimetrie drepanocit. ecdemic. echinoftalmie 1. ectim\ colectomie. disbazie. ne-frectomie. diseminare. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. ecbolic. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. ecomimie. duodenostomie duplicare. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. sinechotomie echimolar. echinus (L) = arici 1. disjunc]ie. duplicitate indura]ie 2. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. dys (G) = greu. ectozoar. -DIPSIE DIS2. splenectomie corectopie. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. discopatie distal. echinism echinococ. ecolalie. dislocare. doz\. dromomanie. megadolicocolon domism. polidipsie 1. dificil. ecotip 2. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. dromo-trop duct. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. ectoparazit. dolicosigmoid. discizie. DUODENODUPLICDURdiskos (G). DOZIDREPANO-DROM.

elips\) elytron (G) = teac\. erbicid. endonucleaz\. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. electrofuziune. hematemez\. epididimotomie epifizit\. energogen. ischemie. contrar. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. erbivor V. ependimit\. eredobiolo-gie. emenologie emetic. ependi-mom. mezenchimom. elipsoid. encefal. e-piderm. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. epiploon. ELAIO-. ELEOELAST-. eleolat elastan]\. plasmaferez\ ergasiofobie. epididim. epifenomen. elastos (G) = docil. epicondil. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. electricitate. încapsulat. glicemie. ERBIERED-. EPIDIDIMO-EICONIE. endogen. tromboembolie embriologie. in (L) = în enantios (G) = opus. empiem embolizare. endocardit\. EPIFIZIOEPIPLO-. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. hiperemie.EICONO-EICONIE. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. EMENOEMET-. -atos (G) = sânge empyema. eliptocitoz\ elitrit\. -ENTER ENTOMOEOZIN-. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. ÎNENANTIOENCEFAL-. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. enterostomie. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. ENDOENERGENSIENTER-. enteroco-lit\. eikon. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. electrocardiogram\. eozinofil. epiploic. eozinofilie ependim. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. eidetism elaidom. EMPIOEN-. maleabil ELASTOELECTR-. sialoemez\ emetrop. endo-metrit\. enantiomer encefalalgie. elastopatie bioelectrogenez\. eiconometru V. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). electro[oc elipsocit (sau eliptocit). -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. EXTRAanizeiconie. embrionar. empiocel enantem. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. [i IERBereditar. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. leucemie. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. `n-corporare enantiobioz\. ENCEFALO-ENCHIM END-. ereditate. elastin\. encefalogram\ mezenchim. elektron (G) = chihlimbar . epicriz\. epifizioliz\ epiplocel. electrofore-z\. energome-trie ensiform enterectomie. elastom. ependimopatie epicantus. mezenter entomologie eozin\. endorfi-n\. enterit\. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. endoci-toz\. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. e-pifor\ epididimectomie. EPIDIDIMOEPIFIZ-. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 .EPIDIDIM-. emetropie anemie. parenchim endarterit\. elitroplastie emfizem. exerez\. endocrin. EMBRIOEMEN-. proteinemie empiem. EOZINOEPENDIM-. mezenchimatoz\. [i ICONOcaleidoscop. e-lastoz\. endoscopie energic. pioemez\. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). elitrocel. ENTERO-.

eritrocit. FALO-. faringoepi-glotic. esofagoplastie anestezie. esteziometru estral (oestral). -FALIE.ERGO-. ezotropi F FABULFACIFACIENT. eteromanie etiologie etmoid. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. onis). aether (L) = aer curat. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. rarefac]ie. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. artefact. faloragie. pirexie exogen. fagocit. esofibroscopie. eritroder-mie. vitrescibil ESO-. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. eunuchism. afakie macrofag. ETMOIDOETN-. excava]ie. etmoidectomie. epoc\ ex. FARINGOfabula (L) = poveste. faneromanie. sit\ ethmos (G) = ciur. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. lentil\. alergie. sinergie eritroblastoz\. faco-scleroz\. ergonomie. cenestezie. FAKIE -FAG. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. ESTEZIOESTRETER-. ESOFAG-ESTEZIE. esogastrostomie. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. extra (L) = în afar\ ergograf. onicofagie. exteroceptor ezofilaxie. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. lactescent. eugenie. FEOexcipient. -FECT FACO-. estrogen (oestrogen) eterism. erotism. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. EXCITOEXTRAEXCIT-. eritroz\ erotic. hiperes-tezie. putrefac]ie. ERITROEROT-. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. parestezie. etnologie etologie eucariot. EXCIT-. exfoliere. exopexie. estron\ (oestro-n\). faloidian. -FAGIE. opales-cent. prin extensie. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). oistros (G) = dorin]\ [i. eritropoietin\. -ERGIE ERITR-. eutanasie. ETEROETIOETMO-. defectiv phakos (G) = linte. a-nergie. na]iune ethos (G) = moravuri. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. etmoido-tomie etnie. onis). vast aevum (L) = durat\. eutrofie eunuc. faringostomie 36 . excre]ie. erotogen. etnografie. exosmoz\. facomatoz\. disfagie. putrescent putrescibil. -FACT. difalus phallos (G) = penis falx. eroto-manie fosforescent. sensibilitate oestrus (L). difalie. exantem. extensometru exteroceptiv. afaneroz\ fangoterapie faringism. faringit\. esofagit\. vârst\. exon. exocitoz\. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. -FAC}IE. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. fagocito-z\ falus. euforie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. eunucoidism EURI-EVEX-. (-)FALUS FALCIFANFANER-. excitomotor ca[exie. FAGOFAL-. extra-piramidal. neuronofa-gie. examen.

pietrificare ficofag bifid. fibular calcificare. disfemie defeminizare. fetus. fistulografie. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. femini-zant fenocopie. riboflavin\ flebectazie. flagelo-spor flatulen]\ flavism. a-cufen\. acidofil. metafiz\ fizic. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. feocromocitom aerifer. filogenez\ clorofil\. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. fascicul dim. fitoterapie. fistula (L) = tub. filactotransfuzie. Fasciola fascicular. canal FISTULOFITO-. -onis). eferent. flebectomie. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. fistuloto-mie fitosterol. febril. fizicism. f(o)etus (L) = f\t. anafilaxie. pherein (G) = a purta. feritin\. ferocinetic\ fetal. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. flavonoid. parafazie febrifug. epifiz\. fibril\ FIBRILOdim. fiziopatic. faecis (L) = reziduuri. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. osificare. -atos (G) = tumor\. phyton (G) = plant\.fascia (L) = fâ[ie. specie FILOFIL-. fizioterapie flagelat. < philein = a iubi -FILIE FIL-. peroneu -FICARE ficare. fizicochimic fiziologic. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. fe-toprotein\ fibrinemie. fasciculat afazie. 37 . friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. -FEREZ| FERI-. fibril\. fibrotorax fibrilar. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). fibronectin\. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. fenotip. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. feminitate. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. fibroade-nom. saprofit. farmacodinamie. fisur\ fistulizare. farmacogenetic\. diafiz\. plasmaferez\ feripriv. emfizematos. ]eav\. mamifer. fibrila]ie. medicament farmacie. philia (G) = atrac]ie -FIL. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. filiform filantropie. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. fibriloflut-ter fibula. farmacoreceptor fascia lata. -atis) afemie. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. amfifil. febrilitate fecale. ferrum (L) = fier FEROFET-. multifid Filaria. profilaxie filtrabil. physikos (G). -FERENT. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. neclintit < figere = a fixa FIZ-. cu sensul de umflat FIZE-. fenomen. bazo-fil. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. phainein (G) = a ap\rea -FER-. se folose[te [i cu sensul de -FIT. fizionomie. feticid. phylon (G) = trib. a transporta -FERENT. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. tricofi]ie fixare. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. fecalom fecundant. periferie. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. physa (G) = r\suflare. filtrare rinofima fimbrii fisiune. flebit\. somnifer. eozinofilie filobiologie. FLAVfosfen\ feocrom. fixator emfizem. os-teofit. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. fasciit\. artrofit. fizocel apofiz\. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. filofag filactic. fetopatie. fiziologie. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. suflare flavus (L) = galben phleps. A. semini-fer. chilifer. disfazie. fibrinogen.

phrenos (G) = 1. fotofobie. galactocel. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. cancerofo-bie. influx hidrofob. achitare. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. FRONTOFRUCTOFTIZ-. -onis (L) = îndeplinire. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. fuziform formic. fluorofor. frinolizin\ frontal. reflexometru flegmazie. ftiziologie centrifug. fotocoagulare. schizofrenie foris (L) = u[\. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. oligofren. fractur\. zoofobie focal. < follis = burduf. -inis (L) = fulger. fundoplica-tur\. foramen cuneiform. foveol\ fracturat. XIX fluxus (L) = curgere. fosforescen-]\. foliculostimulin\ fona]ie. frânt < frangere = a frânge. func]iona-re fund de ochi. frontoparietal fructoz\. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. formol fosfen\. frenosplenic 2. formaldehid\. cataforez\. filiform. a rupe phragma. perforin\ galactofor. epileptiform. funiculit\ furfuraceu fuziform. tr\snet functio. fotopsie. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. fundic. fundus gastric antifungic. fun-gistatic funicular. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\.FLEB-. a-naforez\. cordi]\ furfur. FTIZIOflebografie. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. diafragm 2. flocon phlox. fotodiod\. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. ionofor. flegmatora-gie floculare antiflogistic. photos (G) = lumin\. flexie. fluiditate fluorescent. fotometrie. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. -ogos (G) = flac\r\. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. a transporta foramen. minte. parafrazie 1. fungicid. foliculom. -FRENIE FRINOFRONT-. acrofobie. fototropism fovee. fuzospirilar G GALACT-. flegmon. -oris (L) = curgere. fuzocelular. FUZO- FTIZ-. frenic. imunoelectroforez\ foraminifer. -FOREZ| FORAMIN-. GALACTOgala. FONO-. -FONIE FOR-FOR. claustrofobie. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. fosfolipid. -uris (L) = t\râ]e. -FREN. < floccus = smoc de lân\. c\min. osmofor. fleboscleroz\ flectare. foliculit\. fonem\. febrifug. FRENO-. -aktos (G) = lapte galactagog. electrofo-rez\. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. fonendoscop. FLEGMATOFLOCULFLOG-. FLEXFLEGM-. minge phone (G) = voce fluidifiant. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. FORMFOS-. fluoroscop aflux. galacto-for. frenit\. fructozurie ftizic. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. fonocardiografie. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. tenifug fulgurant. malfunc]ie. FLEBOFLEBOFLECT-. fragmoplast disfrazie. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. fungoid. -inis (L) = deschiz\tur\. FORAM-FORM FORMIC(-). FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. focalizare exfoliere foliculin\. refractiv diafragm. disfonie perforat. eflux. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. ftizie. galactoree 38 .

GASTRO-. glicozid. gigacalorie gimnofobie androgin. gastrin\. a-genezie. L) = mic\ tumefac]ie. oncogen. genioplastie geniculat genital. gingivit\. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. glomerulopatie. ginecomastie gingival. hipergeuzie gibozitate 1. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. gastroptoz\. gastroduo-denal. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. ginogene-z\. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. GAMOGAMA-. gyros (G) = cerc glans. gli-corahie. -GAM. -GASTRU GATOGEL-. urma[. glandular glaucom. GLICERO-GLIF| -GLIE. gastros (G) = stomac gamaglobuline. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. angiogenic. endogamie. proliger geriatrie. GAMMAGAMET-. -GENIC. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. genera]ie + logos (G) = studiu. ganglioplegic. gesta]ie. genitor genoplastie geod\. -antos (G) = 1. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . paligenezie genian. gingivectomie. GANGLIOGASTR-. progesteron. gingivoplastie. a purta geron. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. gemelologie bigeminal. triglicerid. -GENEZIE GENI-. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. gastrocamer\. < globus = glob glomus. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. -GAMIE. gingivoragie gipsotomie dextrogir. genom. urma[. genopa-tie. ginecologie. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim.GENO-FUG GAM-. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. iatrogen. GLAUCOGLIC-. globuli-nemie. globulinurie. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). glaucurie. angiotensinogen. GAMETOGANGLI-. [i GLUCOglicerin\. GINECOGINGIV-. criptogam. glicogen. ginandrie. glicerolat dermatoglife. -GEN. gerontologie germicid gestagen. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. globular. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. levogir gland. epigastru gatofobie geloz\. foarte mare. GLICOGLICER-. ganglioneurom. gigantoblast 2. ganglion gaster. -inis (L) = germen. monogamie. gamaterapie. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). V. glicoreglare. genetic\. termogenez\. patogenie -GENEZ|. primigest\ ageuzie. gastri-nom. glicostat. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. GERONTOGERMIGEST-. gliomato-z\ gamaglobuline. gigantism. geofagie oviger. GELATGEMELGEMINGEN-. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. trigeminism gen\. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. glioblastom. androgen. poliglobulie. -ontos (G) = b\trân germen. GINO-. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. hieroglif\ nevroglie. glaucobilin\ glicemie. imens 2. dezbr\cat gyne. gangliozidoz\ gastrectomie. GIGANTOGIMNOGIN-. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. genera]ie gemelar. GENO-.

[i GLICOgluteal aglutinare gnation. -GNOSTIC GONGON-. gâtlej H HAL-. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. helmint haima. helio-tropism antihelmintic. hexagon. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. hemiparez\ heparin\. gonion. grafologie. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. he-matie. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. granulocit. his-togram\. patognomonic. hepatocit. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. gnatologie. HEDONOHELC-. HECTOHEDON-. < glomus. glosoplegie. -atos (G) = sânge 1. hectolitru anhedonie. helioterapie. halare (L) = . -GRIFOZ| GUST-. hematocolpos. -uris (L) = gât. haptoglobin\. -atos (G) = ficat 40 . helcozis heliciform. idiogram\ granula]ie. -inthos (G) = vierme. electrocardiografie. granul\ dim. GONOGLOMERULO. hepatectomie. hemoperitoneu. trigon anterograd. helmintiaz\ hemaglutinare. HAPTOHEBEHECT-. HELCOHELIC-. HEMATO-. gustometrie guturai. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. electromiogram\. ecogram\. gonatos (G) = genunchi gone. HALOHAMART-. graforee diagram\. -GON -GRAD -GRAF. hemianopsie. HEPAT-. goniotomie. halos (G) = sare 3. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. GNATO(-)GNOZIE. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. prognatism. hedonism. helicoidal. diagnostic. guturofonie gramma (G) = înscriere. helcologie. granuliform. GONOGONIO-. -eris = ghem GLOS-. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. gnatoplastie agnozie. glosoptoz\ epiglot\. helix. gonado-trofin\. hemicolectomie. electrocar-diogram\. hals.GON-. radiografie. gra-nulopenie gravid\. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. hedono-fobie helcoid. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. -GONIE. halomegalie hamartom. glotic glucagon. granulie. granulomatoz\. scinti-grafie. hel-conixis. -GONIE. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). simplu haptein (G) = a prinde. a ata[a hebe (G) = pubertate. gonos (G) = urma[. desen granulum (L) = gr\uncior. gonartrit\ gonad\.dim. hipogonadism. graviditate. ran\ helix. HAMARTOHAPLOHAPT-. halitoz\ 2. hamartofobie haploid. glosodinie. -inis (L) = lipici. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. haptotropisme hebefrenie hectar. (-)GRAFIE. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. paragnozie. stereogno-zie. helcom. clei gnathos (G) = falc\. haluce. gutural. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. hepatom. gluconat V. glucoz\. hallux. -GNOMONIC. sper-matogonie. -ikos (G). HEMAT-. GRAFO-GRAM| GRANUL-. helicopod heliodermit\. HELICOHELIOHELMINTHEM-. gonococ. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. exhalare 2. p\cat haploos (G) = singur. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. halogen 3. GUSTOGUTUR-. hemato-crit. halen\. glucid. haptofor. gonadoliberin\. treapt\ < gradi = a p\[i. hemangiom. gluco-corticoid. HEPATO1. halofil. a r\spândi un miros. haplotip hapten\. hepati-t\. fonocardiograf. retrograd ecograf. gonoree goniograf. a exala halitus (L) = suflare.

HIPSOHIRSUTHIRUD-. heterolog. hirudin\. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. hexadactilie hioftalmie. hernie HERPETherpes. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hioglos. HISTERO-HOD. hetero-top. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. histiocit. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. herniopunctur\. homalopsis homeopatie. heterozigot hexoz\. HIDATOHIDR-. herpetism. peste. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hialinoz\. hidrolaz\. HISTIO-. hibernoterapie hibrid. -etis (L) = pecingine. histeroscopie. hidrops. histerocistopexie. heterogref\. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hernioto-mie herpetiform. HEXAHI-. G.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hipofizectomie. hipermetropie. HIEROHIGR-. hipnoz\ hipoacuzie. în exces HIPN-. histoliz\ histerectomie. hi-drogen. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). HODOHOL-. hipnotism. hidrartro-z\. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. HIPOHIPER- 2. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. hiperostoz\. himenal hipantropie. hirudinaz\. hidramnios. deasupra. sub. hipercapnie. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. ]esut HIPS-. heterocromati-n\. hiperplazie. hiperpolarizare hipnagog. dehidrogenaz\ 2. HISTOHISTER-. hidrofobie. HIRUDINHIST-. hidrosadenit\ hidrargirie. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. hipereste-zie. hipercolesterolemie. histocompatibilitate. surpare. heterocromie. hipnotic. histiocitoz\. herpes HEX-. hieroglif\. HEPAT-. înalt hirsutus (L) = p\ros. higrometru. HIALOHIATHIBERN-. -aios (G) = membran\. hipnologie. hipofa-gie hiperaldosteronism. heteroplazie. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hierofobie. hioid hialinizare. HEPATOHEPT-. hipocalcemie. herpes. hipoton. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. HIDRO- hidatic. higroscopic hilefobie. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. hidrargiroterapie hieralgie. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. cu p\r aspru hirudo. argint viu < hydor. hiatus hibernare. prin extindere. hipsicefalie. -OD. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hi-aloplasm\ hiatal. hydatos = ap\ 1. hipuropatie. HIGROHILE-. -etos (G). HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. holozide hominide. anhidru. homeostazie. hipotiroidie. ho-meoterm 41 . vârf hypsi (G) = ridicat. hibridom HIDAT-. holosis-tolic. HIDRARGIROHIER-. HIOHIAL-. (an)hilognazie himen. diferit HIPOheptoz\. holoprotein\. hydor. hibridare. hexacant. hierolistezis higrom\. a hiberna hybrida (L) = metis. hirudiniza]ie histamin\. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. hipostatur\. ODOholos (G) = întreg homo. hialoid. hipso-terapie hirsutism hirudicid. hyalus (L) = sticl\. HILOHIMEN(-) HIP-. hidrocefalie. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. hipoxie hipofizar. homuncul homalocefal. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hipo-derm. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. HIPSI-. hidatid\ 1. heptadactilie hernie.

intuba]ie 2. cafein\. impediment imunitate. hormonal.. ictus protid. hormonode-pendent. iconofil. granulie. morfin\. urobilin\ infanticid. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. pepsin\. interoceptor intraarticular. gastric. ilium (L) = flanc. gli-cerin\.. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. a excita -ISMUS homogref\. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. inape-ten]\ albumin\. infundibular. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. iatrofizic\. intros-pec]ie. pneumonie ierbar. iridotomie 42 . idio-patic. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. inotropism. inghinocrural inosteatom. peni-cilin\. INTROIOD-. splenic. instila]ie. ocitocin\. [i ERBignipunctur\ ihtiol. in-termediar.IERBHOMOHORMON(-). intravenos. iodid\. inactivare. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. nerv. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. introvertit iodism. nevrotic. EICONOicosaedru. idiogram\.. difterie. subiacent pitiriasis. homosexualitate. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. iridociclit\. insemi-nare. labil ileit\. iris insulin\ intercricotomie. idioventricular alopecie. ierbos V. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. idiosincrazie. i-leostomie iliac. IODOION-. tu. interferon. -idos (G) = curcubeu. intramuscular. eclampsie. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. icosanoizi icter. lovitur\ eidos (G) = form\. satiriasis iatrochimie. el. tendon) insecta. imunohematologie. infantilism infraclinic. IONOIOTAIPSIRID-. iridoconstrictor. ICT-ID. inter-curent. ihtioz\ contractil. ileon. ipsa. [i -EICONIE. interosos interoceptiv.) `nsumi. psihiatrie anxiolitic. iodocaptare anion. inos (G) = fibr\ (mu[chi. infraliminar. incubator. a r\suci ilia. ILIOIMPEDIMUNI-. sifilid\ idiocromozom. `ns\[i. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. infantil. inotrop. inadaptat. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. `nsu[i.. i-munologie 1. iatrogen. în 2. incrusta]ie. ilion. gelatin\. cation. iliosacrat impedan]\. ileopatie. trombotic iconoclast. -inis (L) = regiune inghinal\ is. dactil. ionizare. intradermoreac]ie. ileocecal. idiotip. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. imuno-globulin\. pediatrie. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. inozit\ insecticid. infraro[u infundibul. idio-top. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). -onos (G) = imagine. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. iridodo-nezis. iconografie V. în form\ de pâlnie inguen. iris. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. ILEOILI-. imunochimie. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. icterigen ictometru. intercritic. infundi-bulotomie inghinal. ipsum (L) = (eu. homozigot hormon. interfaz\.

lanosterol lantan. lamino-tomie lanolin\. cicatrice kenos (G) = gol. kerato-plastie kilobaz\.-IT| ISC-. keratos (G) = corn. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. JARGONO-JEC}JEJUN-. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. keratit\. KERATOKILOKIMOKIN-. JEJUNOJUG-. kimografie kinaz\. kineziterapeut. unire iunctio. LALOLAMIN-. ca-riokinez\. -atos (G) = val. LACRIMOLACT-. ISCHISCHI-. jugulogram\ conjunctiv\. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. abdomen labial. keratodermie. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. keratin\. -onis (L) = aruncare. prin extensie. dislalie. lactes-cent. lactovegetarian algolagnie. tumor\ 2. fa-ringit\. jargonomimie injec]ie jejunit\. kinezi-terapie (kinetoterapie). laparotomie 43 . juxtaglomerular. lacrimona-zal lactacidemie. cleptolagnie. keratocon. ischemie ischialgie. iodism. ischiopubiotomie alcoolism. izobare. CARIO1. veche. ergotism. paralalie. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. khele (G) = cle[tele racului. sa-turnism trismus amigdalit\. ischiatic. lalopatie laminectomie. jejunosto-mie jugal. izo-tip J JARGON-. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. lacrimogen. rinolalie. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. cistit\. diskine-zie. izocitoz\. cornee khilioi (G) = o mie kyma. ischion. kenitron hiperkeratoz\. psiholagnie lagoftalmie alalie. rinit\ izoanticorp. kaliuretic. JUGULJUNCT-. labialism. izogenic. lactoz\. keloid (cheloid). pirolag-nie. labiodentar lacorinostomie lacrimal. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. kilogram kimograf. kelotomie 2. laminin\. JONC}-. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. jonc]iune juxtaarticular. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. -KINEZ|. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. keloidoz\ kenofobie. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. i-zoenzim\. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. kaliurie 1. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. kele (G) = hernie. kinestezie. kinezie koilos (G) = scobitur\. disjunc]ie. apendicit\. se folose[te cu sensul de spasm. izogrup. vid keras. jejunoplastie. LACTOiscurie. juxtaliminar. KINEZI-. lacta]ie. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. lantanide laparoscopie. jugular. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. hepatit\. kinoscop. KINO-.

neuroleptic. larvivor latent. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. lepr\. studiu. -LOG lapsus (L) = alunecare. LARINGOLARVILATLATER-. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. limf\ limen. spasmolitic. lentil\. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. lipoidoz\. liofob lipaz\. ligaz\ limbic limfadenectomie. larv\ latens. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. limfadenit\. ligand. tromboliz\. -LIT LIV-LIZ|. -ontos (G) = leu lepra (G. levogir. lateropozi]ie. cristalin leon. pr\bu[ire < labi = a aluneca. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. leucemie. epilepsie. laten]\ lateral. he-molitic. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. leptospiroz\ letal. LIMNOprolaps. < lens. LAPSLARING-. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. limnologie limoterapie lingual. lobotomie lobular. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. cuvânt 2. LITO-. glicogeno-liz\. locus multilocular.LIMO-LAGNIE -LAPS. epidermoliz\. laxitate lecitin\ leiomiom. lobulat locomo]ie. -os (G) = hele[teu. LIMFOLIMINLIMNI-. laringit\. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. lisotri]ie litiaz\. -ntis = linte. lipid. leontiazis lepralgie. limfedem. lipodistrofie. leptodont. lentiginoz\. -LOGIE. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. dislexie licantropie lienal. solzos. laringotomie larvat. colaps. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. lipemie. leucodistrofie. LEPRO-LEPSIE. leucocit. leucoencefalit\ levocardie. sarcolem\. limit\ limne. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. ar\tare. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. cunilingus liofil. lateroversie latirism laxativ. -inis (L) = prag. lemocit lenticular. le-vuloz\ alexie. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. lapsus laringectomie. organoleptic leptodactil. litotripsie. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. lateroduc]ie. laterogna]ie. leucoree. logo-ree 2. livid. hematologie. limfangit\. levomer. coprolit. unilocular amforilocvie. liofilizare. psiholog 44 . lingula anilingus. lentil\ leonin. limfocit liminar. supraliminar limnimetrie. leptome-ninge. lentigo. a c\dea larynx. lienocel ligament. termoliz\. farmacologie. ligatur\. logonevroz\. lividitate citoliz\. pectorilocvie lofodont. leiomiosarcom neurilem\. [tiin]\ livedo. LISOLIT-. leproserie catalepsie. laringo-scop. neurolog. narcolep-sie. -LITIC LOB-. letalitate leucaferez\. lemo-blast. lizozom lobar. lofotri]ie 1. logopedie. leucopenie.

care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. ma-crocitoz\. < malleus = ciocan mamme (G). mamma (L) = sânul mamei. median. medulosuprarenal\. MEDIOMEDIC-. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. manual manometrie. megalo-blast. malfunc]ie. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. macropsie. mamoplastie mamilar. masculinizant. mastoptoz\. piroman. medulo-gram\. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. mastigofor maternal. medicin\. lombotomie longilin luciferaz\. manipulare. luciferin\. cleptomanie. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. mare MEDI-. malarie. MEDULOMEGA-. meduloblast. distrac]ie lumen. maleol\ dim. MAMOMAMIL-. luminan]\ lumbago lupic. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. malfor-ma]ie. lupus lutein\. megadolicocolon. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. marmorean masculin. mio-malacie. macrocefalie. ginecomastie mastigofobie. mastodinie. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor.MAL3. megacalorie 2. mamografie. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . dismatur. furie macroblast. megalomanie 2. tricotilomanie manevr\. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. hepatomega-lie. toxicoman. MASCULINMAST-. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. osteomalacie. con-dromalacie. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. megalos (G) = 1. prematur maxilar. mamel\ mamilla (L) = mamel\. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. MAMILO-MAN. matura]ie. medius. MALACOMALEOLMAM-. maxilofacial meconism. manometru marmorat. -MATUR MAXIL-. cerebromalacie. malacologie maleolar mamar. MEGALO- mediacalcoz\. ma-crosomie macular. medico-so-cial medular. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. lucit\ ludic lumen. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. luteinom. lupom. macroglobulin\. MASTO-. splenomegalie. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. megacefal. me-dulomer 1. mascu-linizare mastectomie. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. omolog LOHILOMB-. lupoid. mediastin. mas-toid\. mamel\ megaloman. maturitate. heterolog. (-)MALACIE. maculopapulos magistral malabsorb]ie. mito-manie. mitoman. -MEGALIE. maternitate maturare. mamope-xie. lohiometrie lombalgie. raport. medioclavi-cular medical. megacariocit. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). MEDICOMEDUL-. -tris = mam\ maturus (L) = copt. medial. macrogenitosomie. malnutri]ie malar malacie. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. meconium (L) = suc de mac.

patomimie mioatrofie. miozin\. miringoplastie. melotera-pie memorie. audiometrie. merocel. metroperitonit\. MELOMELOMEMORMEN-. menisc 1. fabula]ie miliar miliCurie. menhidroz\. MIMIRIMIRING-. -MER melas. mitocondrie. metopic. memorizare menarh\. MELANO-. microscop. dermatomer. mentalitate. la mijloc MIC-. MEZO- 2. parte MET-. microli-tiaz\. meralgie 1. -METRIE. miofibril\. mezogastru 2. mirin-gotomie intromisiune. metafi-z\. MENSTRUMENING-. melitos (G). fir 2. meloman. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. prin extindere. termometrie. mezodi-astolic. mezaortit\. inteligen]\ 2. mellis (L) = miere MELAN-. METOP-. -METOPIE METR-. meta-mielocit meteorism. melanism. membru melos (G) = cântec memor. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. miocloni-e. META- 2. menton meros (G) = 1. ectomer. simpaticomime-tic. metapla-zie 2. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. metro-ree metriocefal centimetru. menin-gism. melanonichie. meliturie melanin\. crai-nou. mero-gonie. polimer 2. meningocel. MIRINGO-MIS-. micobacterie. meningiom. mitoz\. mielografie mesos (G) = 1. melen\ macromelie. mezenter. -MIMIE MIO-. dismetric 1. melatonin\. MICETOMICROMIEL-. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. streptomici-n\. -MITENT MITILIMITO- 2. micromelie. mitozom 2. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. hipermetrie. mezoderm. antropo-metrie. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. MELENMEIO-. meningit\. ameno-ree.MELAN-. dement 2. merosistolic. miotic melitin\. metacromazie. melanodermie. hipomi-mie. meteorolabil. optometru. melanoz\. metacarp. mezencefal. meningoencefalit\ meniscal. indic\ transformarea METEOR-METOP. metafaz\. izomer. poliomielit\. miligram. melore-ostoz\ melodram\. metabolism. coaps\ meta (G) = 1. MENINGOMENISCMENTMER-. micrococ. meteoropatologie. mitomanie 46 . eurimeto-pie meninx. mental. micetom microanaliz\. meninge meniskos (G) = semilun\. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. meningococ. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. mezo-sigmoid actinomicoz\. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. MIELOmeiogenic. mel. MELANO-. miloliz\ corticomimetic. miliechivalent. mens. mentum (L) = b\rbie. metacercar. meteorotropism stenometop. menos (G) = lun\ MIEL-. MERO-. METROMETRIO-METRU. MELEN-MELIE. mitos (G) = a]\. mi-coplasm\. mielocit. mentonier 1. menometroragie. MENO-. -METRIC MEZ-. miotomie. meioz\. timpan < meninx. microtom mielit\. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. mandibulometrie. miocardit\. me-zenchim. mezocolon. menstru-a]ie meninge. miastenie miriagram\. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. metamer. metamorfopsie. mythos (G) = legend\. ecomimie. meniscectomie 1. milimol. blasto-mer. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. micoz\. miriapod miringit\. miliosmol (mu[chi) miloglos. -ntis (L) = minte. menton. metarteriol\. melanocit. intermitent mitilitoxin\ 1. amimie. micrometru.

nanometru. po-limorf. nictofobie acanthosis nigricans. narcolepsie. cro-monem\. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. nanomelie 2. pat\. nanos (G) = 1. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). mucovis-cidoz\ multicavitar. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. MIXOMIZ-. -NEM| NEONERV-. neoplasm nervozitate. amorf. amfimixie. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. nefelometrie. mu-coid. mononucle-oz\. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. naturopatie naupatie nazal. neurinom. Morbillivirus morfin\. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. NEVRONESIDINEVNICT-. muris (L) = [obolan. mne-monic\. NEFELONEFR-. morfinoman morfologie. pitic 2. nimfoid. amnezie mogigrafie. multilo-cular. necrofilie. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. monomer. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. marc\ nyx. nigra. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. nictemeral. nano-particul\. NEUR-. neuroblas-tom. nefelopie glomerulonefrit\. nigrum (L) = negru nymphe (G). endomi-xie. mnemastenie. NEURO-. -onis) muzicomanie. nimfomanie. nyktos (G) = noapte niger. mizoneism anamnez\. nefroangioscle-roz\. mixoscopie mizantropie. nevromatoz\ nesidioblastom nev. MIZOMNEM-. treponem\ neoartroz\. nanism. molecular 2. emolient Pseudomonas. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). NAZONECRONEFEL-. nevocelular nictalgie. a transforma mousike (G). vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. neuron (G) = nerv 1. nematospermie. molar. multipar\ murin muscular. narco-manie. necrotaxie nefelion. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. -MIXIE. NEVR-. nevrax. monosomie morbid. morbiditate morbiliform. nictalopie. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor.MUZICOMILIMIXMIX-. narcotic natiform natremie. nazospinal necrobioz\. mixom mixiologie. MUCOMULTIMURMUSCUL-. necropsie. nicturie. mucoas\. metamorfoz\ psihomotor. mucopolizaharid. natriu. MNEMO-. natriurie naturalist. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). nigrit\ nimf\. mucocel. NEFRONEGATNEMATO-. dismorfism. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . morfo-patologie. NICTONIGRNIMF-. multimedia. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. negatoscop nematod. vasomotor mucin\. musculatur\. muscu-locutanat. nefrocistostomie negativism. Trichomonas moniliform monocit. musculotrop mutism mutagen. dificil 1. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. nevralgie. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. moles (L) = mas\ inform\ 2. nazofaringian. neuroangiomatoz\. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. neuromediator. multigest\. mutagenicitate. nanosecund\ narcobioz\. neural. nanogram. mogilalie 1. morfogenez\. -MORF.

nosocomial. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. ofidism. melano-don]ie odorant. ma-leol\. ofiotoxemie ofriozis. noosfer\. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. lege. nostomanie notalgie. drum odyne (G) = durere odous. buftalmie. nodul. oftalmo-plegie. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. odonto-blast. nociv noctambulism nodal. vacuol\ olfactiv. metod\. olfactometrie. nootrop noradrenalin\. model NORMOnorma NOSO(NOZO-).NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM.(HOD-) ODIN-. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . nous (G) = inteligen]\ abrev. OCULO-OD. octan. zoonoz\ nostocitoz\. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. -ODINIE ODONT-. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. ODOROOENOOESTROFI-. Germ. NOTONUCLE-. nucleol nuligest\. ocitocin\ ocrodermie. oleotorax alveol\. nucleohistone. -NOZ| (L) = norm\. ovo-id. nutri]ie noos. în limbajul medical (sec. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). XVII) . nociceptor. oculogir. notocord. notomel nuclear. normocrom. bron[iol\. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. electrod. olfac]ie odor. odoroscopie oenolism. nodozitate.(NOZO-). fizionomie. periodic. -itis (L) = ceaf\. -NOZ| NOSTONOT-. vagino-dinie odontalgie. odimetru (sau hodometru) odinofagie. odontos (G) = dinte ocular. ESTRophis. ob (L) = `n fa]a. nomo-tensiv. odontoporoz\. nulipar\ numular nutriment. oleolit. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. ODONTO-. ta-xonomie. OCTA-. a mirosi oinos (G) = vin v. ocronoz\ octaedru. olfac]ie oleifiant. occipitoparietal ocitocic. noradrenergic -OL| normocitoz\. ofrit\ oftalmodinamometrie. anomie. nistagmus nitra]i. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. arteriol\. oculomotor anod. nucleaz\. -ODON}IE ODOR-. OFIOOFRIOFTALMO-. nodular autonom. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. oleom. xifoid acrolein\. oblativitate occipital. OD. nitroglicerin\ nociceptiv. nomogram\ nooleptic. sod\. de unde: tân\r\ mirea-s\. (acizi) nucleici. normotop nosencefal. tiroid\. mastoid\. odontoid. amiloid. OLEO-OL| OLFACT-. catod. nosolo-gie. oenomanie ofiaz\. regul\. octet.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. nosofobie. -NOMIE. xeroftalmie amiboid. hodofobie. coccidodinie. a v\t\ma nox. normotip. OCTOOCUL-.

opium (L) = suc de mac. oris (L) = gur\ 2. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. orbit\. anorexie. ortoptic. organotrop orhialgie. orhidectomie. orosomucoid. spon-dilolistezis apudom. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. opticomalacie optometru. ooforope-xie. insulinom. um\r 2. oncogen. onicomi-coz\. optotip 1. oligocite-mie. criptorhidie. ontologie oochinet. optician. oncolo-gie. orhidopexie ornitofobie. ortotonus per os osein\. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. oris (L) = gur\ os. ontogenez\. oncotic 2. ornitologie. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. -idos (G) = testicul oligurie. sarco-matoz\ omental. ortodon]ie. oncocerc. ONCOONIC-. oofororafie deuteranop. onomatopee schizont. OOFORO-OP. necropsie. poliorexie organic. opacitate opalescen]\. miop. a transporta ops. orbi-totomie orexigen. opera]ie. corect OS(-) OS-. hiperorexie. -ORHIDIE. OPIOOPIST-. ornitoz\ orodiagnostic. mas\. os. omentopexie.OLFACT-. organum (L) = instrument. toponim oniric. organ orkhis. os. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. opistognat. orofil. opium opisthen (G) = `napoi. ortoped. acromatopsie opsonine. crud. oncogen\. orofaringe 2. hipermetropie. orogenez\ orbicular. opioid. cro[et onyx. omartrit\. sarcom 1. he-matom. sacrolistezis. omfalo-cel. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. carcinom. omotocie fibromatoz\. oncocercoz\ onicatrofie. ORHIDOORNITOORO-. sensul anatomic dateaz\ din sec. omfalit\. curbur\. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. ortopnee. osifluent ornis. ma[in\. onirism onomatomanie. OMFALOOMNIONC-. opos (G) = vedere. orbital orbitar. oocit ooforectomie. osificare. presbiopie opacifiere. hemeralopie. omenti-t\. omentotomie omfalectomie. o-rosoterapie ortodiagram\. -atos (G) = denumire on. OMENTOOMFAL-. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). opiomanie opistencefal. oligodendroglie retrolistezis. fibrom. OROSOORTO- optic\. omoclavicular. omfalomezenteric omnipractician 1. ossis (L) = os 49 . postoperator opiaceu. oral. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. omentectomie. OROORBIORBIT-. orhit\. orice serozi-tate orthos (G) = drept. oligoamnios. biopsie. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. ortostatic. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. omo-dinie 2. omofagie 3. onicofagie. OPTICOOPTOOR-. opalin operabil. carne crud\ 3. care face mâncarea mai apetisant\. orbitometrie. melanom. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. ooforit\. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. miomatoz\. onicorexis omonim. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. ONTOOOOOFOR-. tumor\ 2. ortofo-nie. ORGANOORHI-. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). OLFAC}OLFAC}OLIG-. aspect opson (G) = condiment.

sciziparitate algopareunie. OSTEO-. PARVOPATEL-. ostium otalgie. palmospasm palpabil. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. oxalemie ozen\. palpare palpebral pandemie. ovarit\. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. paratiroid\. papil\. papilectomie. osfreziologie osmolalitate. pa-pilit\. boal\ neinflamatorie. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. u[\. OTICOOTOOV-. paralizie u[oar\ paries. b\[icu]\ para (G) = lâng\. -OSTOZ| OSTIOT-. nevroz\ ostium (L) = intrare. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. oscheom oscila]ie. oxitocic oxalat. palmiform. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. oscilometru.-PAG OR-. ovariotomie 1. parturi]ie partenogenez\. otit\. parez\ parietal. exostoz\ ostial. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. hipoxie 2. panof-talmie papaverin\ papilar. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. hiperosmie. osteoclast. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. ascu]it 3. OVOOVARI-. o-toragie. otoscop. osmoz\ anosmie. paravertebral mucipar\. osmoreceptor osteit\. parietooccipital parturient\. indic\ un glucid 2. palatoplastie. palatora-fie. osteom. cacosmie. parasimpa-tic. paleocortex palikinezie. paralizie. relaxare. ovul. PALINPALM-. oxicefalie 3. OVARIO-OX-. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. fisiparitate. primipar\. ovogonie. stare. ovariope-xie. dispa-reunie. palat palaios (G) = vechi. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. paravenos. parapagi. otolit. orificiu ous. patella. panencefalit\. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. osmotic. din nou palma (L) = palm\. apareunie. oxigenoterapie. parvovirus patelectomie. osmolaritate. acru. -PAR|. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. partenologie bipartit parvocelular. paraparez\. osteo-poroz\. alcaloz\. oticodinie ovalbumin\. patelit\. ovoimplanta]ie ovariectomie. ozon 1. os-moreceptor. condi]ie. scrotul oscillatio. bioxid. redus patella (L) = rotul\ 50 . osteoblast. hemocromatoz\. glicogenoz\. anoxemie. palmier palpare (L) = a mângâia. palilalie. pentoz\ 2. pahimeningit\. OXI-. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. acidoz\. palatoschizis paleocerebel. sudoripar\. OSMOOSTE-. ovo-cit. papilom. paramedian. paraparez\. papilomatoz\ parenteral. amiloidoz\. dincolo de craniopagi. oxilalie. hexoz\. ciroz\. peroxid. pa-ranoia. paracardiac. osteodisplazie. a oscila palatum (L) = cerul gurii. ovula]ie. eupareunie hemiparez\. otoplastie. pahi-pleurit\ palanestezie. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. palestezie palatin. periost. PARApagos (G) = legat. palindromic palmar. leucocitoz\. b\trân palin (G) = iar\[i. artroz\. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. para-crin. -OST.

picnometru picofarad. perifolicular. pilozitate pileflebit\. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. pedologie 4. pais. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. biped. perfuzie perceptibil. picogram. intrare. a crea PELpella (G). pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. PICNOPICOPICR-. 3. prosopee pelagr\. pedun-cul diapedez\ pediculat. paideia (G) = educarea copiilor. peptid. empiem pirenofor. pionefroz\. peritoneu perocefal. trom-bopenie pentad\. histopexie. eupepsie per os. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. picomol picramin\. instruire. -ycos (G) = albie. vena port\ pyloros (G). coacere PEPT-. pedicul. pentas. patochimie. -PIEM PIRENO-PIRET-. peromel celulipet. pausa (L) = oprire. perceptibilitate. patologie. homeopatie. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. -enos (G) = sâmbure. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. pirexie 51 . cad\. patognomonic. torace 1. pathos (G) = 1. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. copil PED-. PEDIO-. masto-pexie. ortopedie 3. menopauz\ pectin\. -onis) periapical. paidos (G) = b\iat. pedios. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. boal\ -PAT. pelicul\ pelagic. piotorax. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. pentoxid. peloterapie pelvimetrie. pedagogie. nefropatie 2. -PATIE 2. pepton\. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. pes. picrocarp pielectazie. piezometrie pigmenta]ie. pie-tros gastropexie. pielit\. PIGMENTOPILPILEPILOR-. piezoelectric. PILOROPIMELPINEALPIO-. pilorit\. penicilinaz\. piocolecistit\. pectografie PILEpectoral 1. pelvin. pedon (G) = sol PEDO4. < pes. nefropexie picnic. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. centripet petromastoidian. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. 2. picometru. picnoz\. picric. p\duche PEDICULOdim. pepsis (G) = digestie. suspensie. dispepsie. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). pietrificare. pimeloz\ (gland\) pineal\. apiretic. peptic. hipnopedie. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. suspensor penicilin\. pinealom piocianin\. pilosebaceu. telepa-tie paucimolecular. piretogen. PICROPIEL-. psihopat. pediculoz\ farmacopee. pirenoliz\ antipiretic. periarterial. pediculus (L) = picioru[. pielografie. afec]iune. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. Penicil-lum leucopenie. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. -PIREXperos (G) = mutilat. logopedie. pigmenturie. -oris (L) = piept. farmacopedie. piletromboz\ pilorectomie. PEDI-. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. paucisimptoma-tic andropauz\. pilorotomie pimelit\. sideropenie. peptos (G) = digerat. pektos (G) = compact. piococ. pemfigus pendular. pericard.PATELOPATO-. cazul adul]ilor PEDIO-. pelvis pemfigoid. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. -PEDIE. peotonie pepsin\. format din parti-cule PED-. pig-mentoliz\ pilos. PIELOPIEZ-. PIETR(-)PEXIE PICN-. `ndesat. simpatie. pediatrie 2. unor maladii la copil. pilorospasm. coagulat. pielonefrit\. piloroplas-tie. pentoz\ peotilomanie. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. PIEZOPIGMENT-. încetare PECT-. piezo-gram\. pieloureteral piezestezie. preve-nirea PEDI-. percutanat.

poikiloterm polakiurie 1. pleuropericardic. polys (G) = mul]i hematopoietic. polarizare 1. angioplanie. frecvent 1. plic\ diploid. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. iar din sec. polis (G) = ora[ 2. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. pliere + eidos (G) = form\. tetraplegie. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. toxo-plasm\. platicefalie. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. vaginoplastie plathelmin]i. pneumatocel pneumocentez\. Plasmodium plastic. pluriglandular. -POD. policizare polinie. polein (G) = a învârti. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. în plus. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. planus (L) = neted. hialo-plasm\. pituit\ placentar. -PLASM|. tetraploid. platysma mieloplaxe anaplazie. pleurezie.PLURI. plasticitate. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. polus (L) = pol 1. po-larograf 2. polarimetrie. a bate plethore (G) = saturare. plezio-morfism plicatur\. platipodie pneumon. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. în exces plessein (G) = a lovi. pseudopod. pletoric. pneumogastric. policlinic\ 2. pneumoconioz\. PODO-POIETIC. plagiotropism 1. tetra-ploidie pluricelular. citoplasm\. -onos (G) = pl\mân pous. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. pluri-locular. po-licitemie. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. PLANI-. pneuma-tizare. esofagoplas-tie. respira]ie PREZBI-PLOID. pla-noccipitalie 2. pulbere 52 . PLASMOPLAST-. -PLANIE. displazie. a modela plege (G) = lovitur\. placentoterapie plagiocefalie. -PODIE. polimer. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. PLEZIOPLIC-PLOID. eritropoiez\. polar. pitiatism pitiriasis pituitar. pleiotropie. platispondilie. -PLOIDIE piriform piromanie. podologie. latur\. poliadenopatie. pneumococ. arterioplanie. pneumonectomie podagr\. planimetru. nucleoplasm\. planografie. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. poliartrit\. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. a roti 2. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. pleziocrinie. polidipsie. plexiform plezihormon. planomanie plasmaferez\. leu-copoiez\. pleurotomie plex solar. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. pleuralgie. polarimetru. deple]ie pletismografie pleural.PILOROPILOR-. paraplegic pleiocromie. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. variat pollakis (G) = deseori. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. hiperplazie. dispnee. plurimalformativ apnee. pleomorfism. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. neoplazie hemiplegie. -PLEGIC PLEIO-. -icis (L) = police pollen. PNEUMONPOD-. trombopoiez\ poikilocitoz\. plan 2. haploid. ortopnee pneumoencefalografie. PLANOPLASM-. ganglio-plegic. poli-pragmazie police. polipnee. -inis (L) = f\in\ fin\. platipo-die. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. pla-nocit. patople-ioz\ pleocitoz\. polinuclear. aplazie. pirozis pisiform pitiatic. -atos (G) = aer.

POROPORFIR-. pterigion. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. pragmatoa-gnozie apraxie. pulp\ pulsus (L) = izbire. pasaj 2. posttraumatic. L) = înaintea. prurit psamofil pseudoartroz\. ponopatie pontin. Protista proterandrie. porometrie 2. tireopriv procariot. psihoz\. precordial. pteryx. pontis (L) = punte 1. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. cacopragie pragmatamnezie. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. proton. presoceptor prezbiacuzie. postprandial. poros (G) = por. ptomaine gastroptoz\. profilaxie proctalgie. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. pulpos. pterigoid ptialagog. sensul modern dateaz\ din sec. postoperator. profaz\. prosopografie protein\. proteroglif\. prin extindere. proctopexie. proctit\. psitacoz\ psoas (mu[chiul). (punct) proximum prurigo. porus (L). fa]\ 2. lovire. PROSOPOPROT-. paraprosexie 1. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. ac]iune pragma. persoan\. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. PROTOPROTER-. protoplasm\. porfirocitoz\ posologie postectomie. puls 53 . proctocel. puber. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. pontocerebelar 1. -is (L) = p\r. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. prosopospasm 2. prezbiopie primigest\. primipar\. predis-pozi]ie. postit\ postnatal. POR-. hipopro-sexie. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. -eri (L) = copil pulex. proenzim\. premedica]ie presiune. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. prefrontal. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. proctoree prolific. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. electropora]ie.PRIMI-. psiho-terapie psihroestezie. proeritro-blast. pseudohermafroditism. posterolateral potomanie. pubescent puericultur\. ptialin\. aprosexie. PRIMO-PRIV PROPROCT-. osteoporoz\. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). pulpit\. psihoanaleptic. PORFIROPOSOPOSTPOST-. psoro-spermie stearopten dipter. insulinopriv. postpar-tum. proliferare proprioceptiv prosexigen. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. pseudocomi]ial. -atis) Pulicidae pulmon. psoroftalmie. prezbiofrenie. conduct. prosopometru. protodiastolic. -icis (L) = purice pulmo. nefroptoz\. atis). prote-rotip proximal. POSTEROPOTO-. potabil bradipragie. prosopalgie. POT-PRAGIE PRAGMAT-. psihogen. - PSIH-. chiropraxie preanestezie. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. pulmonar pulp\. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. ptialism hemoptizie ptomafagie. psoit\ psoriasis. primoinfec]ie feripriv. osul pubis puer. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. psihiatrie. psihrofil psitacism. poliomielit\ ponofobie. pulpiform. pseudohipoparatiroidie psihedelic. -PROSEXIE PROSOP-. poros porfirin\. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. primitiv. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. XIX ptenos (G) = care zboar\.

RADICO-. -inos (G) = nas enterorafie. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. retroperitoneal reumatism. rafeomedian ragad\ hemoragie. -ados (G) = cr\p\tur\. -RAHIE RERECT-. rectosigmoid. radia]ie. pulbere punctum (L) = punct. sensul medical dateaz\ din sec. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. -RITMIE. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). < rete. recto-ragie. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. radiculalgie. leucoree. pustuloz\ putrefac]ie. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. RADICULO-RAFIE. radioder-mit\. pupiloplegie purulent. reologie. rinofima. retro-gna]ie. platirinian. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. rectotomie gonoree. ri-zomer. -onis) retrodevia]ie. putrescibil R RABDO-. renin\ reobaz\. rectocolit\. pulsograf. radioactivi-tate. reeducare rectal. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). dung\. rizotomie 54 . menoragie rahianestezie. ritmote-rapie rhytis. retinit\. reticulopa-tie. menoree. respingere < pellere = a `mpinge puls. -onis) renal. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. -tris. refrac-tometrie. rizomelic. radicular. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. radiobiologie. suprafa]\ ridat\) ritmic. rizoliz\. reumato-logie -REXIE. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. radiculopatie RADIC-. radius radical. radian]\.PULT-PULSIE PULTPULVER-. supura]ie purpur\. rinit\. reumatoid. -eris = praf. -REXIS RIN-. reticulocit. rinofaringit\. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). raz\ rabdomioliz\. fractur\ rhis. refractometru. recidiv\. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. neurorafie. purpuriu pustuliform. RADIOrhabdos (G) = baghet\. reniform. o-toree. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. ri-nolalie. < radix. putrescein\. rahicentez\. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). aritmie. RITMORIZ-. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. radioi-zotop 2. rectit\. retroflexie. -tre (L) = putred RETROonis). disritmie. RADICUL-. -onis (L) = împingere. ca-riorexis rinencefal. gli-corahie. rid rhythmos (G). rinoragie ritidectomie. rinoplastie. rhab-dovirus racemic 1. -RINIAN. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. -atos (G) = curgere. pustulos. retropulsie pultaceu pulverifer. reostat retin\. radicu-lit\. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. rino-cifoz\. proteinorahie reanimare. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. perineo-rafie. pulsome-tru lateropulsie. rabdomiom. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. RECTO-REE REFRACT-. RHABDORACEMRADI-. RINORITID-. pulveri-zare. REFRACTORENREORETIRETICUL-. radiculectomie. a izbi pulsio. radiodiagnostic. reticulosarcom retractil. rinoree. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. RITIDORITM-. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. radicotomie. -idos (G) = cut\. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. retinoblastom reticulit\.

hidrosalpinx saponificare. sarco-plasm\. SACROSALICSALPING-. sec]iune (prin intermediarul sectio. schizo-gna]ie. spate skor. Rotavirus (acnee) rozacee. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. scotopic scrot. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. gr\sime SEBOSECRET-. a-septic. scotometrie. salpingoovarit\. -SCHIZIE SCIA-. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. endoscop. SALPINGO-. [i. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. segmentit\ semeiologie (semiologie). (-)SEPSIE. rubeol\. -atos (G) = semn SEMINsemen. scafoidit\ scapulagie. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. dur SCLERO-. senzorimetrie. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. scuamiform. scleroprotein\. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. skleros (G) = tare. sclerocoroidit\. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). sebum (L) = seu. sarcomatoz\. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. sal-pingografie. sacro-lombar salicilat. onicoschizie scialitic. scleros. -arum = umeri. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. saprogen sarcom. indurat. celioscopie. antiseptic SCAFSCAPUL-. colposcopie. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. scintila-]ie SFINGOsciziune. seminom senescent. sacrolistezis. [i SINISTROsenzorial. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. prin analogie. salpinx. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. -SCHIZIS. -ingos (G). schizoid. secreto-motor sector. -bra. septotomie septic. -onis) sediment. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. -ingis (L) = trompet\. saponine saprofit. rahischizis. afundare < sedere = a se l\sa. sacular. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. sedimentare segmentare. scua-mos sebaceu. sclerit\. rozeol\ rubefac]ie. SCLERO-. septicemie. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. saturnism scafoid. skatos (G) = excremente. scintigram\. sept septikos (G). salpingit\. senescen]\ senestrogir V. sarcopt saturnin. secretor. seme-iotic (semiotic) semicirculare. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. scatom schir. schiros schizocit. scapulectomie. seminal. scizurit\ sclerectomie. rubor S SACSACR-. SEPTOSEPTIC-. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. senzo-rimotor septal. -icis (L) = salcie salpinx. ateroscleroz\ scoliotic. scrotal descuamare. salicilic salpingectomie. sciografie scintigrafie. sal-pingopexie. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. asepsie. a diviza SCLER-.REUMATRODOROMBROTAROZA-. -tra. romboid rotator. secretus (L) = separat. scolioz\ bronhoscop. palatoschizis. divizat < scindere = a despica. sclerodermie. seboree secretagog. semilunar hiposemie inseminare. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. sklerosis (G) = înt\rire. laringo-scop. scizur\. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . sacul\ sacralgie. radioscopie scotom. schizofrenie. scapulopexie scatofagie. diafragm\. seminipar. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. materii fecale skirrhos (G) = dur. scapulohumeral.

synchronus (L) = simultan. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. sfin-gomielin\ sialagog. band\. sipho. sentiment synkhronos (G). sindesmoz\ sinechie. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. -icis (L) = piatr\ tare. smegm\ sociatrie. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. -ingos (G) = tub. SEROSETSEX-. SILICOSIM-. SINUSIRING-. sitofobie. sichnosfigmie siderant. sincron. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. sextupli sexologie. sfigmogram\. SINSIMBOL(-). SFERO-. simpatie. sidero-z\. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sexualitate. -os (G) = conduct. sferocit. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. ligament synekheia (G) = continuitate. seroprofilaxie setaceu. sialo-lit. solidism 56 . sfenoidit\. sinistroz\ V. silicoz\. tub.SOLID- SPUM- SIAL-. SICHNOSIDERSIDER-. -ZIT SMECT-. sfingolipidoz\. SEXUSFENOSFER-. silicosideroz\ simblefaron. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. sindesmoplastie. sinci]iu simbolizare. siderofilin\ sifon. sinovial\. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. SIRINGOSISTSITIO-. [i SENESTROsinovectomie. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sincinezie. sinecoto-mie sinistroscolioz\. SIALOSICHN-. SIMBOLOSIMISIMPAT-. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. SIMPATICO-. SIGMOIDOSILIC-. sigmoidopexie. sinuozitate. canal solidus (L) = masiv smectic. sexuat sfenoidal. sialogen. sideroblast. simbolo-fobie simian simpatalgie. adâncitur\ syrinx. -SFER| SFIGM-. sferofakie. SIMPATIC-. -SIMBOLIE. seros. sincroniza-tor sindesmofit. sinartroz\. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sinovial. sialit\. siringomielie sistol\. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. sitiomanie. seton sexagenar. sialoree sichnurie. serofibrinos. SITO-. sinchi-zis. sindesmotomie. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. simpa-ticotrop. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. -tra. sifonaj rectosigmoid. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. parazit SOCI-. simpaticolitic. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. granit. sigmoidectomie. telesistolic sitiologie. SINOVIOSINUS(-). serodiagnostic. sidera]ie hemosiderin\. sfinc-terotomie sfingolipide. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. SEXTSEXO-. SIMPATOSINCRO-. -os (G) = col] sphaira (G). sigmoidit\. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sfenomaxi-lar sferic. sfincterospasm. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. sinovit\. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. sinuzit\ siring\ (sering\). pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. sideremie. hran\ sfigmic. SIALO(-)SEPTIC SER-. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. sinechiotom. sitos (G) = aliment. [i. sig-moidoscopie siliciu. sinovioblast sinusal. sinusografie. solenoid solidificare. -onis (L) = conduct\. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. simpatoblastom sincrotron. sinciput. sinusoidal. lichid de aspect apos. sexuali-zare. sfigmo-manometru sfincter. simpati-cectomie. SINECOSINISTROSINOV-. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. prin extensie. asimbolie.

SOMNOSON-. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. somatotrop. SOMAT-. splanhnocel. stafilococ. ri-bozom. splenoportografie spondilalgie. stafilin. orto-statism. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. SPASMOSPECIALSPECTR-. STOMAT-. se refer\ la: 1. SPONGIOSPOR(-). redus soporific spanandrie. solvent soma. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. sperma-togenez\. stearin\. spirometrie. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. a face s\ ]in\ stear. stafilorafie 2. sc\ri]\ statos (G) = stabil. SPERMI-. -onis = desfacere). spermatoree. somatognozie. SPANO-SPASM. statestezie. spermatozoid. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-.STABILISOLUT-. STAT-. spinal. SOLVSOMA(-). spirochet\ splanhnic. splenit\. spinocerebelos spintermetru. somatic. spongioblast. steatoliz\. speleoscopie spermatic. enterospasm. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. spasmus (L) = contrac]ie. SPLENOSPONDILOSPONGI-. ”ciorchine de strugure”. ]ep. reostat. SPIROSPLANHN-. SPERMATO-. citostatic. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. spaniomenoree. cavitate sperma. STATO-STAXIS (-)STAZ|. < spica sau spicum = spin. ar\tare. spasmofilie. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. cromo-zom (cromosom). spectrograf. splanh-noptoz\. spermogram\ dispersie spicul 1. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. splenografie. sonioscop. XVII) spelaion (G) = grot\. spiriloz\. -SOMIE SOMN-. spasmodic. somatizare. spermicid. -SPERMIE. spirometru 2. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). spanios (G) = rar. steatoree. spondilartrit\. vârf ascu]it 2. (-)STATIC. spectroscopie speleoplastie. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. sporomi-coz\. somnifer. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. solvatare. spondiloschizis spongiform. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. dictiozom. spanopnee spasmos (G). spirare (L) = a respira 2. -atis). sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. SPECTROSPELEOSPERM-. spectrin\. SPANIO-. aparen]\ spectrum (L). contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. [ira spin\rii spinther. stabilizare. SONOSOPORSPAN-. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. stafilom. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. spinteropie 1. steatoz\ 57 . care st\ în picioare < istanai = a plasa. spermatogonie. SPORI-. sporicid. spectru. spon-gioid spor. trisomie somnambulism. bacteriostatic. SOMATO-. nemi[cat STALSTAP-STAT. pe[ter\. spinocelular 2. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. spondilomalacie. spermocultur\. ac spina (L) = 1. som-nolen]\ sonic. -os (G) = splin\ spondylos (G). astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. azoo-spermie. -STATISM -STAZIE STEAR-. sporotricoz\ Spumavirinae. SPLANHNOSPLEN-. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. staz\. -SOM (-ZOM). stafiloplastie. -eros (G) = scânteie 1. monosomie. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. clinostatism. atis). SPERMAT-. STEATO- 1. stafilectomie. splenopexie. pu]in abundent. spermatid\. -atos (G) = corp STOM-. -oris (L) = somn profund spanos. stapedian lombostat. sper-matokinezigrafie. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. spleno-colic. luet\ 2. SONIO-. steatos (G) = gr\sime stearic. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. specializare spectral. sporulat. splanhnoscopie splenectomie.

(-)STENOZ| STERCOSTEREO-. stercoral stereognozie. sistol\ stomatit\. subluxa-]ie. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. STEFANOSTELSTEN-. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. strumipriv. strabism strangulare stratificat. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. strepto-kinaz\. subcli-nic. stelectomie stenic. XIX strongylos (G) = rotund structio. sto-matoragie. se folose[te cu sensul de dilata]ie. stilomastoidian. stratigrafie strefopodie. sternoclavicular. stigmat stigofil. stefanopsie (ganglion) stelar. stigoxen stilohioidian. miastenie. stetoscop astigmatism. sulfuros superantigen. sulfon\. SUPRASURASURDSUS- sudor. submatitate. STOMAT-. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. stern sternutatio. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. gastrostomie. neu-rastenie stenotorax. stercolit. steno-z\ stercobilin\. -STRINGENT STRIDSTROF-. poluat stylos (G) = coloan\. pucioas\ super. astenie. constric]ie (prin intermediarul constrictio. -atos (G) = covor. strofulus. stereotaxie. TACTOstefanion. stiloid\. astringent. subscapular sudorific. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. suprarenal sural surdomutitate suspensie. stercobilinogen. atis). neproductiv. îngustare stercus. superscrip]ie. sigmoi-dostomie strabic. subfebrilitate. `n relief sterilis (L) = sterp. stereoizomerie. stridor. SULFURSUPER-. în pozi]ie superioar\. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. strefosimbolie streptobacil. alungire stoma. stiloidian. stereotipie. principiu stellein (G) = a arma. subalimenta]ie. în exces sura (L) = pulpa piciorului. -uris (L) = sulf. stimulator stoechiologie. se folose[te cu sensul de murdar. sulf-hidrism. semn stygos (G) = repulsie. supra-ali-menta]ie. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. streptolizin\ stricnin\. -onis). subcutanat. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. stridulos strofantin\. `ngust < stringere = a strânge stridor. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. stomatoplastie. subcon[tient. -STENIE STENO-. suprali-minar. supra (L) = deasupra. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. streptococ. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. stiloradial. stoechiometrie diastol\. suprainfec]ie. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. sulfhemoglobin\. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. sudoripar suicid sulciform sulfamid\.STRABSTEFAN-. îngust stenosis (G) = strâmtare. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. super-ego. strumi-t\ subacut. -atos (G) = marc\. subdural. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. sterilizare sternalgie. putere stenos (G) = strâmt. stilo-hioid stimulare. super-familie. steril sternon (G) = piept. a echipa. -oris (L) = ]ip\t. stricnism strictur\. colpostenoz\. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. -STEROL STERILISTERN-. -atos (G) = gur\ TACT(-).

tenodez\. ataxie. khalazion (G) = piatr\. plat tarsos (G) = 1. taxologie. -cri (L) = crab. meserie -TEN. telegonie. TELEO-. teologie. TAXOTACT(-). taxon. tarsul piciorului 2. telediastolic. a aranja (-)TAXIE. TENSIOTEO-. epiteliom. te-nie. tehnologie telos. tarsotomie 2. temporopontin amfiten. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . pahitenie. telepatie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. tenoplastie tenorafie. -oris (L) = 1. TENO-. ta-xinomie. protector tehnician. tactometru tactic. taxonomie tafofilie. tafofobie tahiaritmie. taktikos (G) = orânduit. taenia (L) = panglic\ tenon. tâmpl\ tainia (G). tapeinocraniu 1. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. TELOTEL-. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . tarsoplas-tie. -TANASIE TAPEINOTARS-. euta-nasie tapeinocefal. politeism ternar. < tattein = a ordona. epiteliu TEMPOR-TEN. tensiometru teofobie. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. temporospa]ial 2. temporomalar. tactism. teloragie telecobaltoterapie. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. tautologie. mnemotehnic. teac\ tephros (G) = cenu[\.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. tenoplastie tenectomie. TELE-. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). tenope-xie. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. tarsit\ tautocron. teno-sinovit\. tactil (prin intermediarul tac-tilis). TENDINTENS-. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. ordonat (-)TACTISM. extremitate telangiectazie. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. taxie. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. chimiotactism. [alazion 2. tarsalgie. metatars. tecom tefromalacie. tahicardie. theca (L) = cutie. tautomer tecal. -TEHNIE. -TECTTEHN-. tendinos tensor. epitelioliz\. technicus (L) = ingenios. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. tahifemie. (-)TAXIE. (-)TENIE tact. -ontos (G).{AL{ANCR- 1. temporal. [alone [ancru. -eos (G) = cap\t. a-teism. tahikinezie. cancer 1. tarsectomie. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. pahiten. talamus. (-)TACTISM. taxis (G) = ordonare. TEHNOTEL-. talasoterapie entalpie tanatologie. tanatopraxie. -TEHNIC. timp 2. a înveli tekhnikos (G). TAXI-. telere-ceptor teligenie epitelioid. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. tendinit\. tahipnee talalgie talamic. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. telediagnos-tic. telit\. tele-ologie. zooteh-nie. fototaxie. teomanie. grindin\ 2. (-)TENIE TEN-. aranjare TAXI-. [ancriform T TACT-. monoteism. thalamus (L) = camer\ interioar\. telofaz\. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). tendo. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. tefromielit\ tegument.

toxiinfec]ie. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. tragus traheal. (-)TIPIC. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. sec]ionare neurotmesis TOCO-. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. protez\. tiemie. atom. toracocente-z\. tiroxin\. lipotimie. ectopic. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. (-)TERAPIE TERAT-. toracic. ter-mogenez\. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. f\r\ deschidere thigma. -onis) tragofonie. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). TRICHO-. tympanum (L) = tambur. tofi. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. trabecular. -TONIE. fenotip. teratologie. TRICO-. tetranopsie. marc\ alotip. traheotomie. traheobron[i-t\. tireotrop. sensul atimpanal. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. tetrasomie ipotez\. tocodinamome-tru. tomos (G) = t\iat. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). cervicotomie. -TERMIE. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. toxicoz\ gerontoxon. TOPOTORAC-. tiroglo-bulin\ TIREO-. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. -TOPIE. timom TIMPAN-. (-)TONIC. tome (G) = t\iere. TIRO-. TRACTOTRAGTRAHE-. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. antitiroidian. TERATOTEREBRTERG-TERM-. typus (L) = tip. < trabs. corectopie thorax. topografie. (-)TOPIC. terapie teratism. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. -TONIE. spirit timoleptic. atonie. termocauter. TONO-TOMIE. TORACOTORSTOX-. -akos (G). TRICHI-. tonus (L) = tensiune. trac]iune (prin intermediarul tractio. tiopexie TIFtific. tipologie. radioterapie. typikos (G) = tipic. TOMOa treia parte) terapeut. cale < trahere = a trage. tiflit\. tractoto-mie. -bis = grind\. anatomie. sec]iune laparotomie. ciclotimie. tetanoid. tractus. timpano-plastie. chimiote-rapie. bârn\ tractus (L) = traseu. TONOTONSILTOP-. tonometrie. tragopodie. hipertermie testicular. TRABECULOTRACT(-). termal. tiflopexie TIFLOTIGMO-. TERMOTESTTETAN-. termoanalgezie. tophos (G). traheocel. tipaj. typos (G). timpanism. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). toxicoman. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. topoizomeraze. -TRIHOZ| TON-. tonsilectomie topic. TOMOTON-. model. terapeutic\. tifos TIFL-. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. thorax. teratom. tonicitate. traheotomie 60 . TENDINTERAPEUT(-). sintez\ TI-. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. psihotonic tonsillae. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. tigmotropism. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). toxicomanie. tricotilomanie TIM-. teratogen. tifoid. -TOMIE. termic. timus timocit.TEN-. tractor. TOFOtofolipom -TOM. tokos (G) = na[tere tococardiograf. tetraploi-die. toracotomie torsiune toxemie. tiazidic. stereotip. thymos (G) = minte. tetanos tetralogie. to-xin\. -acis (L) = torace torsio. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. toxoplasmoz\ trabecul. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. TENO-. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. tympanon (G). îngro[are. toxoid. TRIC-. termoliz\. tiflectomie. eutocie TOF-. tonicoclo-nic. -TOCIE distocie. sec]ionat amigdalotom. TOXO-. toxigen. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. trabeculec-tomie tract. TIOtiamin\. (-)TONIC. testosteron tetanie. hipoto-nie.

tricromatopsie triplet. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. trichiaz\. transferin\. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. [i TREPAN1. triboluminescen]\. orificiu treis (G). triploidie amigdalotripsie. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. -TROPIC. fototropism. -TROPIE. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. tusipar trogle (G) = cavern\. tremofobie trematode trepan. trikhos (G) = p\r trahelhematom. < tuber. TRIBOTRIC-. trifa-zic. heterotrop. a sf\râma trophe (G) = hran\. eutropie. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. trigeminat. trohoid. somatotrop. distrofie. triplus (L) = triplu. tuberozitate 2. tubulus (L) = tub mic dim. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). lobul. prin extensie. excrescen]\ 2. tricotilomanie. URETRO- TRAHEL-. tridermic. cor-ticotrofin\. trepana]ie V. transpira]ie. transfec]ie. Paris. tremula]ie. tubus (L) = tub [i. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. -atos (G) = ran\ tremor. tricrotism. triglicerid. trombin\. trans-duc]ie. heliotropism. trombus corticotrop.TRICHIN-. tromboz\. -atos = culoare triploos (G). nodul. trichomonas. -eris (L) = umfl\tur\. enterotrib. transcitoz\. alotropie. traumatism. hipotrepsie. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. turgiditate. litotripsie (litotri-]ie). trofopatie. celul\. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. tubercul. tuberculodermie. psihotropic. tubulin\. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. trombelastogra-fie. tricomicoz\. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. vezicul\ 61 . tricofi]ie. trompa lui Fallopio 2. neurotripsie troficitate. trompa lui Eustachio. trohlear. hipertrofie. canul\. TROFOTROGL-. tuberculiform. ventri-cul. trichinoz\ tricromatism. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. tubulorexis 1. TRICO-. tres. transloca]ie. tirotrofin\ troglobie. trans-plant atraumatic. trombectomie. tremor. trilocular baziotrib. dincolo de URETR-. TUBUL- TUBER-. trilobat. 1843) V. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. tubaj. venul\. -eris = umfl\tur\. trombolitic. -TROFIE. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. -TROFIN|. tubulifer. spatul\. TRICHO-. triboelectri-citate. tubouterin 2. TROGLOTROHL-. tuberculos turbidimetrie. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. tuboabdominal. trofoblast. tre-mur\tur\. tulburat turgor. tubulonefri-t\. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. viscerotrop. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. < tubus = tub 1. val-vul\. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. trauma-tologie tremie. dim. trepsologie atrezie triad\. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. TROHOTROMB-. trombocit. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tubotimpanic. de trei ori tripsis (G) = frecare. TRAUMATOTREM-. trahelopexie. triplocorie. chimiotropism. turgid. trombo-flebit\. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. TROMBO- trauma. troglofil trohlee. tribolo-gie tricocefal. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. trichobenzoar. tubar. trahelorafie transaminaz\. ovul. -TRIHOZ| TRICHIN-. atrofie. trichino-z\. traheloplastie. ubicuitin\ folicul. tuber. neurotrop. turgor tusigen. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. turbiditate turgescen]\. TRICHI-.

u-reometru ureterografie. vaccinostil. ulceros ulna. uterin. vasoconstric]ie. ureogenez\. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. ulcero-gen. UTRICULOUVE-. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. uretroplastie. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. ultrastructur\. uretero-plastie. vaccinotera-pie vacuitate. uncinarioz\. VARICOVAS(-). vasculariza]ie. puternic < valere = a avea for]\. uteroptoz\. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. urogastron\. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. variat varus (L) = pustul\ varix. uretrografie. UREOURETER-. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. valvuloplastie varicel\. ouranos (G) = cerul gurii. valvulectomie. va-gotonic. vaccinat. vagolitic. ulcerocancer. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. uveoplastie uviform uvul\. URINURTICUTER(-). nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. vasectomie. ultrasonografie. unipolar uraniscolalie. uricemie. vagotrop vaginism. varice vas. VASOVECT-. vaginodinie. vasopresin\ vector. vagin valens. ultrafiltrare. ulalgie. variol\ varicectomie. unipar\. urobilin\. ultraviolet unciform. uranoplastie. uremie. hematurie. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. varicocel. < uva = strugure V VACCIN(-). utero-tu-bar utricul\. VASCUL-. unilateral. uncusectomie ungveal unicelular. URETRO-URGIE URIC-. vagotomie. URETEROURETR-. vectocardiogra-m\ 62 . uricolitic. vaccinare. oule (G) = cicatrice ulcus. URANOURE-. echivalent. uvulectomie. vascularit\. -eris (L) = ran\. uretrotomie chirurgie uricacidurie. pola-kiurie. uricopexie urlian 1. ulectomie. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. uvu-loptoz\ UNC-. ureterolit. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. urinar 2. urocultur\. varicos. uvulit\. -ntis (L) = tare. oulon (G) = gingie 2. diurez\. valvul\. ultramicroscop. UNCIUNGVUNIURANISCO-. utriculo-sacu-lar uveit\. -icis (L) = ven\ dilatat\. vac-cinoid. UTEROUTRICUL-. epulis 2. valvulit\.ULTRAnutivelor) 1. uncus. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. urodensi-metru. ulnar ultracentrifugare. nedefinit. vasodilatator. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). vaginit\. ureterorafie uretrit\. vaginoplastie ambivalent. utriculit\. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. polivalent valvular. ura-noschizis ureaz\. uleritem. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. ulotomie ulcera]ie. ulatrofie. albuminurie. imprecis. vaginografie. vacuolizare vagal. VACCINOVACUVAG-. -UREZ|. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. VALVULOVARIVARIC-. uretrocel. vacuol\. uncover-tebral. varicozitate vas. URICOURLIURO-. unilocular. -URIE. a transporta vaccin. vectorial. monova-lent.

prin extensie. retroversie. xenogref\ xerocheilie. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. VIROVIRILVISCER-. -atis). virus virilis (L) = b\rb\tesc. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. xantin\. ventriculotomie verbal. VISCEROVITVITELVITR-. VEZICULOVIBR-. versiune. -onis). vezicant. vivisec]ie volvulus carnivor. otrav\. vitamin\ bivitelin. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. vermicular. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. VILOVIR-. vibri-on. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. zaharimetru. verminoz\. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. vilozitate viral. xifosternopexie xilen. xantom. zaharoz\ 63 . xeroderma. visceroptoz\ devitalizat. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. prin analogie. sakkharon (G). < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. VEZICOVEZICUL-. vezicouretral vezicular. xerosis xifodinie. vibroterapie vicariant vilifer. vitelin vitrificare. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. ventriculografie. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. virilizare visceral. ventriculogram\. xeroftal-mie. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. vultuos vulvar. < venter. vibratil. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. vezi-culografie vibrator. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. VIBROVICARVIL-. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. xantopsie xenodiagnostic. p\ros virus (L) = venin. velocitate venectazie. v\l velox. viremie. virion. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. vermifug. longivult. vestibular. vermis vernal anteversie. vital.VALVUL-. velum velocimetru. viroz\. larvivor. VULVO- venin. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). xifoid. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. b\[icu]\ dim. xantocromie. venospasm. ventriculoplas-tie. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. expresie vergere (L) = a înclina. vegetarianism. diverticul veruc\. vezicofixa]ie. viscerocep-tor. VESTIBULOVEZIC-. omnivor convulsie lativult. vege-tativ. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. vitronectin\. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. divergen]\ vermicid. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. xilofag. vestibulo-plastie vezical. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. veziculectomie. visceralgie. vilin\. xilografie Z ZAHAR-. vitropre-siune vivipar. venoto-nic venerian. verucom. VISCEROvegetarian. a tremura VISCER-. verbigera]ie convergen]\. saccharum (L) = zah\r zaharid. viro-pexie virilism. vegeta]ie velamentos.

zoofilie. enzimoliz\. heterozigot.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. zoopsie. zeism zelofobie. ZIGOT(-) -ZIM-. zon\. spermatozoid (herpes) zoster. zoonoz\. -eros (G). boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. -eris (L) = centur\ zein\. entuziasm zeugma. enzimologie. enzim\. zosteriform 64 . -ZOID ZOSTER- azoospermie. hematozoar. zoster. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. -ZOAR. cing\toare. zoomanie. zigodactilie. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. zonula (ciliaris) ZOO-. protozoar. homozigot. zigomatic. zimogen azot zona. prin extensie. zigot enzimatic. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment.

Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. denumit siglare. cât ºi la rezultatele acestuia. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. scris sau memorat. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. afereza ºi apocopa. cât ºi traduse în limba românã. trunchierea sau fragmentarea. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. atât de solicitatã. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Drept urmare. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã.) cuvânt. siglele au o structurã neomogenã. abreviaþie. amine precursor uptake decarboxilation). prescurtat. rolul lor benefic în comunicare este evident. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. Bucureºti. procedeul de obþinere a acestora. Au fost introduse. în condiþiile unei expresii grafice identice. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. maturity-onset diabetes of 65 . din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. iar când a fost necesar. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). Aflate în continuã extensie în toate limbile. În realitate.: CADASIL (acronim din engl.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. acronimia. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. prea complecºi ca sã circule ca atare. APUD (din engl. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. iar când sunt folosite raþional.VII. prescurtare. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. acestea au fost atât transcrise în englezã. elipsa lexicalã. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. De datã recentã. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). sindrom MODY (din engl. deci cu circulaþie internaþionalã. (concr. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. De ex. îndeosebi. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. Însã de câteva decenii. de asemenea. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. titlu etc. se confundã cu abrevierea. simbol”. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. îndeosebi prin acronime. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale.

la sfârºitul cuvântului.: ORL – orelist. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. În medicinã. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. Rodica Zafiu.). De ex. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. ser. respectiv. endocrinopatie. care eliminã orice confuzie). în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. proteinã monoclonalã. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. De ex. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. deoarece genereazã confuzii. 7) Afereza ºi apocopa. anomalii cutanate – skin changes în engl. în loc de cocacola. De ex. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã.: cola.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . în particular în chimie. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice.the youth).: temperaturã . fizicã ºi matematicã. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. de obicei pentru substanþe comune. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha . presupun scurtarea la începutul ºi. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. organomegalie.

aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . Aeg. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. feb. vas. AB sau O.hematii) grupe sanguine A. a. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. ad sat. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. admov. ad lib. AEP aet. om. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. ADA ADCC add. H . Ad pond.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. B. ADH Adhib. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. B. Adv.c. AF AFB AFP Ag ** AG Agit.

anatomical (anatomie. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. Alt. grimas\. AP APB APC APD APGAR APH APTT. aPTT APUD AQ.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. aq aq. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. dest. ANF ANOVA ANP ANS ant. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . dieb. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. puls. activitate. hor.

presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. wt. B6. pressure and dryness (temperatura.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. B8. B12) induc]ie magnetic\ beta . ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. at. pressure and saturation (temperatura. B2. vol.

i.3-biphosphoglycerate (1.n.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.d.i.d.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1. b. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib. Bili b.

0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi .5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 .a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.

cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c.s.m. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar. CMV c. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . gram. second (centimetru.n. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. gram.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter. secund\ .

sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. (esophageal dysfunction). Raynaud's phenomenon. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . fenomen Raynaud.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. disfunc]ie esofagian\.

a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . tert. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det.4-dinitrophenol (2.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. dieb. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI. DII. DIII DIC ** DID dieb.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. alt. dil.

forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .3-diphosphoglycerate (2. dolor.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .: acid ε-aminocaproic) eta .a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2. * DV ** DVMM DVT Dx.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.DOE DOPA 2.

EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear.ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . nose and throat (urechi. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. nas. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\.

* FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .a.6-biphosphatase (fructoz\-1.6-bifosfataz\) fructose-2.F f. hemogram\ complet\) fructose-1.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .6-biphosphatase (fructoz\-2.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid .s.

FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .FTI FTND FTT 5-FU FUDR.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .

gtt. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. HBsAg HBV HCG. elevated liver (enzymes).** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. HBcAg HbCO HBe.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. low platelets (sindrom care include: hemoliz\.. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . GU guttat.

decub. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor. factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota . hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. Hosp HPF HPI HPL.HF Hg Hgb HGG HGH.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .

3.3.6.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.3.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .m.5-triphosphate (1.4.5.4.4.4.5-tetrakiphosphate (1.6-pentaphosphate (1.trifosfat inozitol) inositol 1.5.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf. Fran]a) inositol 1.5.3.4. INH inj. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.

4.5.4.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection.4.3. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.3.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.3.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ . percu-]ie. palpation.6-pentaphosphate (1. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.3.4.v.5-trifosfat inozitol) inositol 1. palpare. percussion.5-tetrakiphosphate (1.r.5-triphosphate (1.4. auscultation (inspec]ie.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .5. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .instill.4.

bra]ul u[or: imunoglobuline.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. ficat. LAF LAH ** LAM LAO lat. ureter. speen (rinichi. and bladder (rinichi. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. liver.

prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ . lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ . rinichi.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ . kidney. M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.sing. spleen (ficat.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ . liq.

MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. prim. median (medial. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man.radiofarmaceu-tic. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 .

** MISA ** MISP ** MIST mist. dict. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. wt. MIT ml MLCK MLD mm mm. mor. mor. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. sol.

ν n.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 .o.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . non repetat. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . n. maneq.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman. sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .n.. NO noct.p.r. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn.

hor. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . omn. noct. omn.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 .a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . omn. bih. mane vel noc.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega .ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.

a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. vic.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB.a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi . PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.c. PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .

* PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. pharmaceutical (farmacie. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. oral 90 . farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\.

skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. organomegaly.PO2 POA POEMS Pol poly A post. Prl PRN.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. endocrinopathy.ADN. prezen]a proteinei M. factor Stuart. proconvertin\. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. M protein. Stuart factor. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. proconvertin. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\.r. endocrino-patii. visceromegalii.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . p.n.

q.h.h. q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor. q. qt Q-T quotid. q. QS QS2 q.suff.Q q.s.p. QI q.s.i. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .d.hor.p. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. QRS QRST q.l. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te. prin absorb]ie) red blood cell (hematie.d. q.q. • Q QO2 Q10 q. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad. q. Qq.d.s.

tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ .rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te. treatment (re]et\. ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.

a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ .polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale. sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s. ** SISA ** SISP ** SIST 94 .a.d. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. ** SAL ** SAT SB SBE SC.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate .i.

Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.o.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 .s. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. STAT stat. ** SP sp. gr.

adrenalin\. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau .a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. cocaine (tetracain\. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids.d. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. adrenaline. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A.T½.

metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . N -ganglioni limfatici.d.i. M .forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin . t. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T.n.tumor\.i.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. nodes. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top. tinct. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T.

* VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 . V0 VA * VA Val var. praes. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. UMP ung. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v.

vol. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol.VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF.

a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.

[Lat.al c\rui con]inut. rece .] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. gr.). considerând cã bolile au cauze specifice. limfatic . Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. în etajul abdominal inferior . dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). 3) A. / abdominocentesis. [Gr. abdomen. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. Cele mai evidente a. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. Sin. a se duce.rahisul. a. splin\. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. prin crestele iliace. Este caracteristic *peritoni-tei acute. ABDOMINOCENTEZ|.regiunea inghinal\ dreapt\. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. a. V..provocat de un traumatism.hipocondrul drept. ocup\ cea mai mare parte a a. superior . în etajul abdominal mijlociu . dup\ *cultur\. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. ulcer peptic perforat. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. s. traumatic . [Lat. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. a se duce. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. [i paracen-tez\. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. cald . apendicit\ acut\. Brodie. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. meningit\ tuberculoas\. inferior . steril . rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. Deformarea a. abs-cessus.). punc]ie abdominal\. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). cerebelos [i cerebral . Hr.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. / abarticulaire.VIII. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. ABDOMEN. 7) A. stomac. cedere = a trece. cel mai mare medic al antichitãþii. basis = mers. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. adj. s. considerat "pãrintele medicinii". pentru prima oarã. dimpotriv\.] Regiune inferioar\ a trunchiului. s. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. / abscess. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. ab = îndep\rtat de. / abasie. Ex.a. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate.: abdomen chirurgical. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. artrifluent . iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. dar nicio-datã periculoase. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. kentesis = în]ep\tur\. ABAZIE.. cedere = a trece. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. V. uneori. f\r\ modificarea for]ei musculare. Se asociaz\.: paracentez\ abdominal\. articularius = articular. 101 . Ti-puri: 1) A. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. septicemic . [Lat. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . / abscessed. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\.: tumor\ a. 8) A. s. consecutiv\ *inflama]iei. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului.. îndeosebi în holer\. adj.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. m. / abasia. principiul fundamental al observaþiei raþionale. epigastrul [i hipocondrul stâng. NA: abdomen. Hipocrate susþine. Diviziunile topografice vechi. [Lat.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. cu cele dou\ foi]e. f. *Peritoneul abdominal. lateral drept [i stâng. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. 9) A. învelit de peritoneul visceral. / abdomen. n. / abdomen. etimologia termenului abdomen. 2) A.). ABARTICULAR. uneori inoperante. f.. respectiv. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. / abarti-cular. adj. / abdominocentèse. / abcès. Aspect particular al a. Sin. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". rece de origine tuberculoas\. v. f.bazinul osos. broa[tei. parietal\ [i visceral\. ab = de la. clasice. adj. -e. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. care trece prin arcurile costale.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. a c\rui parte central\ este excavat\.: devia]ie standard (v. 4) A. înro[ire-congestie. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . de la ab = îndep\rtat de.priv. nici a sensibilit\]ii. ruptu-r\ splenic\ etc. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. Sin. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. hernie strangulat\.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. s. în general. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. [i de dou\ linii verticale. alveolar. [i durere abdominal\. complicând o *septicemie. A. [i inferioar\. m.situate la nivelul cerebelului [i. ABCEDAT. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. 11) A. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). cu punct de plecare osteoarticular. cu *astazia. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). a . ob-struc]ia.circa 377 î. 6) A. bolnavilor cu *ascit\ veche.de origine hematogen\. a t\inui [i omen. [V. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. s. s. Aspect particular al a. Sin. situat într-o alveol\ dentar\. Cauze: colecistit\ acut\. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. 10) A. Se observ\ în numeroase boli. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. mamar . n.] Care s-a transformat într-un *abces. durere.: abdomen acut (v. în loc s\ proemine. s. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. Tubul digestiv abdominal. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). boalã Brodie. perfora]ia. peste coapse. f. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. conservate în limbajul clinic. / abcédé. creierului.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. ABCES. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\.] Punc-]ie abdominal\. 5) A.

2) Mai rar. tipic\ de a. [Lat. f. -atos = sânge.priv. ab-latio. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. anor-ganic\. -ive. absorb]ie. / abrachiocephalia. s. a bea. s.. Ex. de la ab = îndep\rtat de. ABOCLUZIE. s. trisomi-e). f. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. / abstinence. [Lat. ABIOGENEZ|. aberrare = a se r\t\ci. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. anomalie.. s. `n tehnica dentar\). de la abradere = a rade (ab . s.ABDOMINOSCOPIE. f. Ex. [Gr. dar adep]i ai a. f. a `nghi]i.. adj. Ex. -onis = ac]iune. [Gr. [Lat. [Lat. ABERANT. f\r\ o cauz\ aparent\. de la ab = îndep\rtat de. haima. / abioge-nesis. / abréaction. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. substan]\ a.priv.). ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. absorbi-tio. ABIOTIC.] Care se opune vie]ii. ABETALIPOPROTEINEMIE. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. / aboulique. poate fi congenital\ sau dobândit\. / abortif. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. s. s. A. Termenul este utilizat. de la absorbere = a absorbi. [Lat. ABSORBAN}|. a . ab = îndep\rtat de. f. Abrev. [V.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. s. / abêtalipopro-téinémie. s. *poliploidie. / abdominoscopie s.] 1) Ac]iunea de a absorbi. / absorption. s. gr. ablactatio. abrasio. s. / absor-bance. / ablutomanie. brachium. / abrasion. de la ab . / abiotrophie. de la ab = îndep\rtat de. de la agere = a ac]iona. sorbere = a suge. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). / abrasive. ABLACTA}IE. De obicei. / abduction. uzura unei structuri prin frecare. luere. *acantocitoz\. kephale = cap. a bea). de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. -onis = separare. ABLEFARIE. f.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. s. de la lavare = a sp\la).. adj. *monosomie. adj. -onis. *în]\rcare.. A. errare = a devia.: anomalie cromozomial\. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. f. lipos = gr\sime. s.. -e. ablutio. adj. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. s.] 1) Încetarea secre]iei de lapte.] Sin. V. se poate produce în medii foarte variate. neuropatie. -onos = bra].] 1) Care provoac\ *avortul.. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. Sin. -onos = bra]. 2) A. bios = via]\.. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. absentia = absen]\. s. / abiotique.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. fr. adj. de la skopein = a vedea. [Lat. continence (sexual). [Lat. brachium. [Lat. f. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. absorbtum. [Gr. n.. Punctul culminant al a. / abrachia..: sindrom Bas-sen-Kornzweig.. gesturi involuntare. s. blepharon = pleoap\. ABO / ABO / ABO. sorbere = a suge. / abortive. f. f. lat. gr. ab = de la. gr. adj. alimentar\ (în particular la alcool).] V. de la ab = îndep\rtat de. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. median. s.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. radere = a r\zui). / abreaction. ducere = a duce.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. f. f.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. temperance (for alcohol). f. [Lat. s. / abrasif.] Care se abate de la normal prin aspect. / abrachiocéphalie. transloca]ie e-chilibrat\. [Gr. f. -inã.. structur\ sau localizare. ABLA}IE. purificare. ABRAZIV. f.. / aberrant. s. când exist\ semne clinice asocia-te. [Gr. / ablation. s. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. lat. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. ABORTIV. tetraploidie. m. -onis.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. sexual\ etc.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop.. / abocclu-sion. s. f. 3) În general. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e.: a. et f.priv.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. adj. adj. Ex. / ablactation. f. Sin. / abductor. [Lat. / ablu-tomania. deviere de la normal. [Lat. În general. m. ABRAHIOCEFALIE.priv. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. f.. / aberrant. a . trophe = hran\. A. [Lat. s. [Gr. etimologia termenului abdomen. gr.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. Orice a-nomalie cromozomial\. s. adj. a fost teoria genera]iei spontane (sec. / abrasion. a . ABSORBANT.: mane-vr\ a. -onis = sp\lare. de la auferre = a `ndep\rta.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. a . actio. f. ABDUCTOR. f. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. a unei boli. adj.] 1) Despre o substan]\ dur\. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. boule = voin]\. a înghi]i (ab = de la. inversiune). adj. / absorption. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. de la ab = de la.priv. A nu se confunda cu *adsorb]ie. s. a se abate. / absence. s. fie structural\. s. -ive.: carbonat de calciu.] 1) Care ab-soarbe particule. -onis = `n]\rcare. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. A. V.] Suspendarea brutal\. din lat. f. fosfa]i de calciu. a bea. / abducteur. a . [Lat. radere = a r\zui). / absence.priv. adj.] Abatere. / abulic. f. f. brakhion. bios = via]\. a purta.a doua liter\ a alfabetului grec. β . / ablacta-tion.: fac-tor a.priv.. s. medieval\ oc-clusio. / absorbant. ABIOTROFIE. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. [i f. / abiogenèse. f.priv. s.: osteodensitometrie (v. lat. a . brakhion. ABSORB}IE. asociat\ uneori cu ticuri. / aberration. -e. gr. complex\. a. -onis = al\ptare. m. adj. adic\ a *lacta]iei. protos = primul. f. Ex. / abrachie. lat. de regul\ de origine mineral\. al XVII-lea). s. errare = a devia. f. ABLUTOMANIE. os. exist\ [i `n prezent.. dele]ie. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. / abiotic. [Gr. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. [Lat. m. -onis = ducere [i ducere = a duce. [Lat. de la ab = de la. s. f.priv. s. metron = m\sur\..] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. simpl\. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. genesis = producere. nutri]ie. / abocclusion. s. s. s. de la lac. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. m. a bea).: forma a. mediu a. a pur-ta. com-plet\ sau par]ial\. f. skopia = examinare. V. a examina. [i a. c. a `nghi]i. lichide sau vapori. s. s. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. abortivus. s. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. n. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. / abetalipoprotein(a)emia. f. retinei din *retinita pigmentar\.. absorbtum. absorbitio. / abiotro-phy. f. / ablation. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. s. ati-pic\. f.priv. a-bortient. m.. s. ductio. / absti-nence. sorbere = a suge. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. se disting: a. s. f. f. catharsis. / ablépharie. / absorbent. abrasum de la abradere = a rade (ab . réaction. [Gr. hipocolesterolemie. lactatio. ABDUC}IE. aberratio. s. f. / abduction. silica]i etc.. ABSTINEN}|. grup sanguin. fie numeric\ (*aneuploi-die. s. ABRAZIUNE.. 102 . f. energie. sorbere = a suge. s.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. ab]inere. s.priv. [Lat. ABULIC. a . [i laparoscopie. bios = via]\. f. ab = îndep\rtat de. îndep\rtare. abductio. -onis. s. / ablepharia. ABREAC}IE. ABERA}IE. cu argumente mai elaborate. / aberration. a. m. oriri = a se na[te. / abdominoscopy. -onis = radere. -onis. în sânge sau în interiorul unor celule. tenere = a ]ine). de la gennan = a produce. f. adj. ABRAHIE. lactis = lapte. [Lat. -onis. ABSEN}|. ossis = os. / absorbance. abstinentia = re]inere..] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. [Lat.

de la kata = `n jos. ACATAFAZIE. ac pentru punc]ie lombar\. haima. f. 2) Tulburare `n *boala Parkinson..] Lipsit de nucleu (despre celul\). drept.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans.. 12) A. [Lat. de priz\. / acatalasémie. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le.priv. (1).priv. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). 8) A. a .. / acalculie. rectiliniu sau curbat. utilizat în sutura intestinal\. / acapnia. s. 6) A. -azã. de ligatur\. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei.8 mm. acus. akari = insect\ mic\. antibody (anticorp) [i enzimã. Tipuri de a. cu diametrul de 0.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge.. eventual somn nelini[tit. / acatalep-sy. ACATALAZIE. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. betatron. ACANTOM. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. V. s. 3) A. f. aca-ridan. acathisie.7-1. / acatamathésie. / acanthome.. a . lysis = distrugere. s.priv. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. boule = voin]\. katalyein = a distru-ge. f. cu bizou scurt [i mandren. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. de pneumotorax.6 mm). f. s. s. ACANTOPELVIS. ACAMPSIE. ACATALAZEMIE. [Gr. / acampsie. a . / accélération. s. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . n. nucleu.). [Neologism foarte recent. katalyein = a distruge.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. akantha = spin. gâtului [i regiunilor genitocrurale.priv. a . / acathésie. m. s. Ex. [Gr. pentru injec-]ie intramuscular\. a . *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. ACANTOZ|. ACATAGRAFIE.ABULIE. kytos = celul\. 13) A.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. cu un vârf ascu]it.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. s. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. n. n. prev\-zut cu mandren. f. s. drept sau curb... f. curb sau semi-curb. deseori.priv. m. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. ac-celerare = a gr\bi. 5) A. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. -osis. a . cu sec]iunea rotund\.] Absen-]a *catalazei din sânge.5-0. ACANTOCIT.priv. V. A. / acatamathesia. acatalazie.priv. 2) *Diagnostic incert. s.80 mm. 9) A. / acatalasie. *boala po-lichistic\ ovarian\. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. s. f. s. ABZIM|. / abzyme. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. [Lat. cu bizou scurt. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. s. A. de lun-gimi [i grosimi diferite. s. ACARIOZ|. pentru punc]ie sternal\.] Tij\ sub]ire de o]el. s. s. s. [Gr. 2) A. [Gr.. V. deci a sintaxei. f. f. de dimensiuni variabile. / acanthoma.. în bizou intermediar. s.. f. s. pentru injec]ie. / abulia. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. m. akantha = spin. de particule sunt instala]ii complexe. f. [Gr. prev\zut la un cap\t cu o ureche. / acatalepsie. drept sin. s. m. kytos = ce-lul\. f.] Sin. / acanthose. f. [i cardiospasm. s. [Gr. [Gr. s. 7) A.6 mm. ACANTOCITOZ|. a . / aboulie. akantha = spin. de[i ideile subiectului r\mân logice. ACATAMATEZIE. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\.priv. a . gre[it. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. f. / a-canthocytosis. lung (50-70 mm). / acatagraphie.7-0. khalasis = relaxare. [Lat. / achalasia. uneori gangrenoase. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. 11) A. f. lepsis = fixare.8-1. ACATALEPSIE.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. n. manifestat\ prin ulce-ra]ii. f. a . 2) A. pentru punc]ie lombar\. ciclotron [i sincrotron. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. adj. / acariosis. în func]ie de utilizare: în chirurgie. lung de 70-80 mm. s. / aiguille. s. / acalculia. / achalasie. f. a. s. ACARIOT.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. / acanthosis. pentru punc]ie venoas\. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. uneori cu resort. pân\ la energii cinetice foarte mari. s. f. / acarien.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. kamptein = a `ncovoia. akantha = spin. a . fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. lung de 30-40 mm. / acata-phasia. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. s. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. katalambanein = a suspenda. / acantholyse. kataphasis = limbaj co-rect. [Gr. s. ale gingiilor [i gurii. / acanthocytose. / acatalasia. s. -ozã.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. / aca-ryote. n. calculare = a socoti. f. [Gr. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere).2 mm [i cu vârful în bizou lung.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. AC. lat. / acantho-cyte. karyon = sâmbure. de la lyein = a distruge. raportat\ la unitatea de timp.priv. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. lung de 45 mm. s. / acapnie. s. f. s. [Gr..] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. -azã. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. ACATIZIE. asemenea unei enzime. f. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. akari = insect\ mic\. f. s. m. / acata-graphia. s. pentru rahianestezie. 10) A. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. / acantho-lysis. de form\ [i m\rime variabile. De asemenea. [Gr. / acanthopelvis.: a. a dizolva. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. A. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. de la celer = rapid. / a-cathisia. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. pentru injec]ie intradermic\. / acaryote. [Gr. intestinal.: 1) A. s. ACALAZIE. (2) / accele-rateur. a . adj. f. ACALCULIE. ACANTOLIZ|. -onis = accelerare. pelvis = bazin. -atos = sânge. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. de di-verse tipuri. f. kapnos = fum. a. s. f. / acanthopelvis. A. akantha = spin. [Gr. f. [Gr. / aca-talas(a)emia.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. / acataphasie. -ozã. s. f. / needle. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. cu diametrul 0. s.: verucile. f. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. ACCELERATOR.. beta). foarte sub]ire.] Termen rar utilizat.] Tip de bazin observat în *rahitism. f. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. a . Ex. nigricare = a se înnegri. 4) A. lat. -oma. cu *hipocapnie. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. n. katagraphein = a scrie corect. [Gr.priv. m.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. ACCELERA}IE. a dizolva. adj. compus din ab de la engl. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\.. [Gr. ACAPNIE. akantha = spin. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. s. s. f. în circa 50 % din cazuri. pentru sutur\ vascular\. s. acus = ac. -trice. f. / acampsia. Sin. -ozã.. în stomatologie. din cauza imobiliz\rii prelungite. bumerang. adj. / accelerator. n.priv. / acarid. [Gr. s.. s. akathisia. v. [Gr. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns.. s. f. m. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride.: boal\ Takahara. de ordi-nul MeV. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. dentare. În forma autoimun\ (rar\). acceleratio. [Gr. [Gr. agita]ie motorie. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. m. f. akantha = spin. / abzyme. s. cu diametrul de 0. s. f. f. [Gr. s. f. / acariose. s. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. a . s.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. cu diametrul de 1. ACARIAN.priv. s.priv. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. s. / acanthocyte. / accele-ration. în stomatologie.: scabie (v. [Lat. Termen utilizat uneori..

cetonemie. acetabulum = vas pentru o]et. ace-tum = o]et. m. brain attack. / acétylcystéine. ACCESORIU. zyme = ferment. s. khole = bil\. ACCELERIN|.derivata. A. [Lat. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. s. Ex. din *colin\. / acetylcholinesterase. s. lat. dim. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). ace-tum = o]et. s. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. / accepteur. -inã.: cavitate cotiloid\ (v. v. m. [Lat. Având dou\ grup\ri active. [Gr. Eliberarea de a. Sin. s. A.] Care nu con]ine celule. [Lat.] Factorul VI al coagul\rii. -azã. [i corpi cetonici. excitatoare. solven]i. acetum = o]et. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. ACETILCOLINESTERAZ|. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. Sunt asimilate a. acetabulum = vas pentru o]et. auxiliar. precursori ai unor noi molecule de a. de transfuzie. survenit\ brusc [i imprevizibil. f. / accès. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. de tuse. ACETAZOLAMID|. de melancolie. [i în repaus. adj. A. 3) A. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. f. Ex. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. / accident. de la alcool dehydrogenatum. precursor al *colesterolului. inciden-tal. de la accidere = a se întâm-pla. V. duct pancreatic a. drojdie. / acetabulum. Essigäther = eter acetic. a veni (c\tre). m. / acétabuloplastie.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului.).] C3H6O. s. survine concomitent cu desc\rcarea. n. s. formarea *corpilor cetonici. [Lat. cu rol mai întâi acceptor. / acétyl.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. / acetaldehyde. m. de la cella = c\mar\.).). s. [Lat. acetum = o]et. Se define[te. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). plastos = modelat. / acephalia. / acétylcholines-térase. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). [Lat. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. Lichid incolor. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. vola-til.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. s. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. m. f. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale.. Inactivarea a. c. s. s. ruptura unui vas cerebral.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. formarea acidului mevalonic. lat. gr. / acétate. de demen]\. s. 7) A. s. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. f. O parte din a. ACETAT. a . miscibil în ap\. / acétaminophène. Prin cuplarea cu receptorii N. hyle = materie. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. / attack. psihic\ sau somatic\. inclusiv în SNC.] ~n medicin\. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. s. hyle = materie. ACCIDENT. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. eter [i cloroform. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. hyle = materie. din lat. v. / acetyl. vascular cerebral. crisis. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. cetoz\. 6) A. m. m. m. acetum = o]et. la scafandri. -inã. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. a . / acetylation. când se revine prea rapid la presiunea normal\. cellula = c\m\ru]\. ACETABULUM.] Substan]\ care. s. accidens. gr. cum = cu. biosinteza *acizilor gra[i. s. de la accedere = a se apropia. de munc\. n. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. khole = bil\. / acétone. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. medieval\ accesorium. la un subiect salariat.: colinesteraz\ (v. [i stroke. V. n. de febr\. f. s. ACETON|.. m. / acétylation. a. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. ai *acidului acetic. kephale = cap. care poate fi a-nafilactic sau seric. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. ACETILCOLIN|.: ACh. 4) A. criz\.: paracetamol (v. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. inflamabil. [Gr. ACCES. de decompresiune brus-c\.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. Cuplarea *alosteric\ a a. electric. gr. 104 . f. [Lat. s. A. / accelerine. mai mult sau mai pu]in volatili. de la plassein = a forma. f. accelerare = a gr\bi. / acéphalie. gr. cât [i în butonii terminali axonali.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. poten-]iale de ac]iune). / aceta-bulum. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. / acétazolamide. a accepta.] Sin. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / acellulaire. acetum = o]et. f. accessus. acetum = o]et. f. abrev. s. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N).] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. s. de la acceptare = a primi. ti-roide a.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). / accessory. ACETILCISTEIN|. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. NA: acetabulum. ACCEPTOR. s. Sin. / acetone. ACETALDEHID|.] Sin.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. f. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. s. occupational injury. / acceptor. complementar. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. (Santorini). acceptor = care prime[te. alergic. bolt\ cereasc\. a. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. ACEFALIE. cât [i în cel perife-ric. ca [i în *inani]ie. gr. -ntis. în cantit\]i mici. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. adj. 5) A. f. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox).: glande suprarenale a. / a-cetylcysteine. 2) A. hyle = materie. f. / accesoire. [Lat. `n raport cu protec]ia muncii. a modela.: anhist. [Lat. en = `n. gr. V. m. s. / accelerin. / acétaldéhyde. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. a veni (c\tre). ACETIL. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. s. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). (denumit\ a.priv. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. într-un schimb de *radicali. a. a. Abrev. cetonurie. s. ACETAMINOFEN. ACETABULOPLASTIE. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. Ex. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. / accident. -inã. *proaccelerin\ (factor V). s. terapeutic. `ntr-un sistem de referin]\ dat. a. / acetate. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. s.: 1) A. -onã. [Lat. de asemenea. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. s. ACETILARE. / acétylcholine. s. de la accedere = a se apropia. a. adj. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. aether. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). / acetabuloplasty. de la celer = rapid. f. / acetaminophen. f. f. acetum = o]et. [Lat. germ. f. [Lat. hyle = mate-rie. s. V. gr. [Lat. m. A. f. este sintetizat\ atât în pericarion. v... aither = aer curat. A. m. consecutiv trecerii unui curent electric. stare patologic\. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. de[i ea are loc. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. f. termo-stabil\. adj. Ex. efecte depolarizante.: a. ACELULAR. n. s. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. A.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. s. s. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. [Lat. / ace-tylcholine.priv. gr. in-dustrial injury. f. s. / acetazolamide. / acellular. [Lat. A.

Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene.: ADP. adenosine monophosphoric acid. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. a. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. a. s. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. Intervine în oxid\rile celulare. kheir. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri.] Prezen]a *acetonei în urin\. ACHILIE. riboz\ [i trei radicali fosfat. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. chenodezoxicolic [i litocolic. / acheiria. Abrev. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. / acid. cu 20 de atomi de carbon. Sin. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. a . adenozintrifosforic. a. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. a.: adenozin trifosfat. CH3-CO-CH2COOH. biochim. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. Denumire chimic\ a *vitaminei C. 2) În a. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te.: anaclorhidrie (v. [Lat. [Lat. achilie). derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Sin. pentru a reface a. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei.: maloniluree. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. const. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. bacteriostatic. ouron = uri-n\. Sin. Energia eliberat\ de a. Sin. uni. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. s. contrac]ia muscular\. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. -atos = sânge. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. khylos = suc. f. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. Pentru acest motiv. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP).: CDCA. aminosuccinic. V. gr. -iros = mân\. a. V. A. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. f. adenozin-difosforic) [i a. ACID. Abrev. b.: glicocol (v. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. inflama]ie. f. [i. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. malonic cu ureea. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. [i cetonemie. s. Nucleotid compus din adenin\. -onã. a . adenosine diphosphoric acid. cu formula chimic\ C4H4N2O3. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. În limbaj clinic curent: cetonurie. acid mefe-namic. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice.] Substan]\ care. a. A. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice.priv. b.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. A.: acid adenilic. glacial (89. b. desf\[urat\ în mitocondrii. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. Intervine în formarea moleculelor de a. acetum = o]et.: acid adenozinmonofosforic (v. La om au fost identifica]i patru a. s. notat cu simbolurile Asp sau D.: acid glutamic (v.). care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. citrat-sintaza. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. s. în solu]ii apoase. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat.: acid aspartic (v. implicit. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. s.). Abrev. cetonurie. / aceton-uria.: a. gras nesaturat. scindarea lor în ADP (*a. A. / achylie. / acétonurie. este absolut necesar\ în: metabolismul celular.: GABA (v. adenosine triphosphoric acid. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice.).] Absen]a congenital\ a mâinii. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. V. CH3COOH. cu rol principal de carburant celular. A. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. Rezult\ din combinarea a. Dozarea a.). Antiseptic acid. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. în profilaxia hemoragi-ilor. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. f. m. fosforic. Abrev. în asociere cu factorul VIII.: aspirin\ (v.: acid nitric (v. [Gr. 1) A. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. Aminoacid ne-esen]ial. fosforic.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\.sau bilateral\. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. s. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. Sin. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i.ACETONEMIE. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. Abrev.4 %). ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid.). [Gr. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. *Zaharina este derivat\ din a.: ALA. [Lat. CO3H2. deoarece este toxic. În limbaj clinic curent: cetonemie. Abrev. Sin.priv. se formeaz\ *porfobilinogenul. [i tab. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. / aceton-(a)emia. cu miros picant carac-teristic. H3BO3.: acid acetilacetic (v. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. Compo-nent al proteinelor. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. s. A. acetum = o]et. Are gust acru. ori de câte ori nevoile celulare o impun. a.: ATP. Sin. ACETONURIE.: aminoacid (v.). δ-a. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. sunt foarte labile. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. a. fosforic. / acide.). [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare.).. *A. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. hipuric. V. acidus = acru. s.). ACID BORIC / acide borique / boric acid. f. f. f. δ-a. a tuturor deriva]ilor s\i. -onã. Sin. const. deriva]ii s\i de sintez\.: colic. m. a. Sin. Sin. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid.: EACA. s.: AMP. (C6H5COOH) abundent în fructe. Lichid incolor. sinteza unor hormoni. (DCI) Sin. biliar primar. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. Sin. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. V. S\rurile de potasiu ale a. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. dezoxicolic. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. [i tab. f. eliberea-z\ ioni H+. modific\ culoarea indi-catorilor. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. Sin. Este folosit. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. A. biochim. fosforic se realizeaz\ instantaneu.. / achylia. [i aclorhidrie. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. / acétonémie. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. ACHEIRIE. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. haima. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. gr. ribonucleic [i a moleculelor de a. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. / acheirie. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. (DCI) A. V. ne-afectând producerea de leucotriene. b. Sin. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante.

Bc. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. (DCI) Derivat al *a. V. [i acizi gra[i. Este un constituent al protaminelor ve-getale. A. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. *A. de asemenea. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. Sin. HCl. acizi nucleici. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. acizi gra[i. Este. A. A. h. ADN. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. fenilcetonurie. combinat\ cu *glicocolul. Abrev. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. C6H5CO-NH-CH2COOH. drojdie. H3PO4. Agent *chelator. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. V. A. Sin. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. Este un a. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. com\. format prin condensarea unei molecule de *a. prin *chelare. V. [i tab. esen]ial. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. C19H19N7O6. l. Sin. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. acizi gra[i. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. biochim. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. *fosfatidilserin\. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. nuci. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. soia. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. utilizat în fabricarea parfumurilor. ficat [i drojdii. leu-covorin. acizi gra[i. bio-chim. V.: acid te-trahidrofolic. iritant. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. de asemenea. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. A. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. [i tab. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. V. 106 . l. deci neesen]ial. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric.: EDTA. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. Sin. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. Laptele îmbog\]it cu a. *fosfatidiletanolamin\. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. provenind din *acidul fenilpiruvic. a. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. CH3-CHOH-COOH. amina]i [i a glucozei. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. A. [i acidurie organic\. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. Se formeaz\ în mu[chi. mineral. A. lactacidemie. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. acid sialic. const. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. îndeosebi al calciului [i al magneziului. a a. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. lapte. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. Compus guanidinic. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. Sin. cu efect coroziv foarte puternic. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. fosfolipide. Abrev. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. gras `n natur\. organic eliminat prin urin\. Corp gazos. inozitol-hexafosforic. A. V. aminat sintetizat în organism. corpi cetonici. A. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. Unele bacterii pot converti lactoza în a. în sinteza a. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. ADN. Are rol antiaterogen. (DCI) C6H5NO2.: HVA. Denumire pentru a. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. Catabolit al *dopaminei. În organism. De aceea. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). porumb). a. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt.: acid azotic. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. c. A. acizi cetonici (*corpi cetonici). glutamat-oxaloacetattransaminaz\). ACID FOLIC / acide folique / folic acid. V.: fenol (v. ca [i în *neuroblastoame. (DCI) A. m. La niveluri plasmatice crescute. vitamin\ PP. V. V. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. Lichid incolor.). Este utilizat ca acidifiant urinar. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. Este un factor de matura]ie al celulelor. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. Sin. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. *fosfatidilinozitol. V. gras dublu nesaturat. porumb. a. gra[i în *ce-tone. l. V. cu rol important în organism sub form\ de esteri. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie.citrat-liaza extramitocondrial\). acid ribonucleic. este un *chelator al calciului.: acid aminoglutaric. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. A. împiedicându-le astfel absorb]ia. a. const. (fermenta]ie lactic\). a unor substan]e ca plumbul [i digitala. V. vitamin\ C [i tab. un metabolit al *fenilalaninei. care se g\se[te în plantele verzi. A. M. contribuie la oboseala muscular\. cel mai abundent [i r\spândit a.: alcapton\ (v. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. V. h. gras esen]ial. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. foarte caustic. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. hialuronidaz\. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. acizi di. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. V.[i tricarboxilici. La acest nivel. Are rol în sinteza *a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. cristalin. const. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid.: vitamin\ B9. De asemenea. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. V. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. f. A. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. Intoxica]ia cu a. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. V. g. biochim.). ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. biliar primar derivat din *colesterol. HNO3. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. depresie respiratorie. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. de câteva milioane de Da. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. s\rurile sale pot fi.

oxalemie. v.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. acizi gra[i). Denumirea chimic\: a. A. A. Eliminarea de a. / acidity.). A. C5H4N4O3. Derivat N-acetilat al *a. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. ACIDIFIERE. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. s. acidus = acru. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Mai este folosit ca *antisep-tic local. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. ACID URIC / acide urique / uric acid. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. ketoacidosis.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. oxalurie. f. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. gras saturat (v. s. [Lat.2H2O. C7H6O3. haima. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. cristalin. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C7H7NO3. V. ca *gut\. Abrev. s. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. ACIDITATE.40-0.45-0. este selectiv pentru bacterii. pur\. A. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. -ozã. facere = a face. sau decompen-sat\. endocrinol. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. Abrev. [Lat. / acido-ketosis. i. se disting trei faze: 1) A.: PAH. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. const. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. frecvent. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. p. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. În evolu]ia a. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. s. mineral puternic. [i se poate elimina prin urin\. tab. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. f. sucului gastric.1 [i 2. crize de vom\. Cuprins în structura capsulei bacteriene. *autozo-mal recesiv\. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. sucul gastric având pH-ul de 0. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. *nefrite. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. f. f. fazele de alarm\ [i de a. / acid(a)emia. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. CH3-CO-COOH. cu numeroase utiliz\ri industriale.: AVM. precomei [i comei diabetice. Medicament antituberculos. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. ascorbic [i glicocolului. C17H35COOH. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. leucovorin. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. osteoporoz\. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. cloruri etc. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. Boal\ metabolic\ ereditar\. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. Sin. acid lactic. particip\ la formarea calculilor urinari. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. 2) A. A.: PAS.: cetoacidoz\. s. p. A. | 107 .42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. A. s. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. -atis = acreal\. dar pH-ul r\mâne normal. aspirinei [i a numero[i coloran]i. deoarece este u[or transformabil în a. de la acidus = acru. sau preacidoza. A. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. s. acidus = acru. 3-metoxi-4-hidroximandelic. / acidémie. C16H32O2. în postul prelungit etc. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. f. f. ca *supozitoarele. acidoz\ metabolic\. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. ACIDEMIE. uricemie). aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. [Lat. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie.: mupirocin\. cu varia]ii mari (între 0. Sin. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0.: hiperglicinemie (v. pe cale intrave-noas\ sau oral\. în general. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. o. const. f. Denumirea chimic\ a *biotinei. Abrev. H2SO4. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. aproape latent\. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. con]inut de vegetale diverse. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. ace-tum = o]et. -atos = sânge. A. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. V. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. în organism în cursul degrad\rii a. prezent în sânge (v. a. dezaminare [i oxidare). A. / acidité. NH2C6H4COOH. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom.50 g%. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. / acidocétose. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. ARN.: acid folinic (v. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. o. în calitate de fixator al ]esuturilor. *gr\similor [i aminoa-cizilor. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid.30-7. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor.60 g%. Cantitatea de a. s. neuraminic. gr. acidus = acru. [Lat. întârziere mental\. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid.). Sub form\ de oxalat de calciu. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. Se poate acumula în unele st\ri patologice. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. tab. Se formeaz\.9-1. de alarm\. Sin. (COOH)2. A. gras saturat. cu ac]iune *keratolitic\. trombopenie [i leucopenie. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. ca [i în anatomia patologic\. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. 3) A.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. V.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. prepararea salicila]ilor. A. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. cristalin. ACIDOCETOZ|. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. sau compensat\. fu-mans în stare concentrat\. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. Clinic. biochim. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. u[oar\. 5-oxopro-lin(a)emia. Sin. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. liber\ este de 0. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. s. foarte coroziv. grav\.5). de asemenea. decompensat\ corespund. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. / acidifica-tion. A. f. organic. aciditas. / acidification. A. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\.

au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. V.a. sau akhne = t\râ]e. gr. este decompensat\. climat. n + 20 . când se numesc a. V.: a. s. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. n. care dup\ 108 .: a.ACIDOFIL. În timp ce în a. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. [Lat. Denumire pentru *a. iar diminuarea sa se opune alcalozei. acidus = acru. bakterion. asociat\ cu nanism. ACINOS. scade rapid pH-ul urinar. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. ACIDOZ|. a.a.). A. f. [Lat. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\).] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. [Lat. m. oleic. de etiologii diverse. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. hydatos = ap\. liberi. Boston. A. linoleic. este acidofil\. acclimatiza-tion. pentru akinezie (v. / acidophile. adj. Sin. s. dim. f. f. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. [Fuller Albright. ouron = urin\.35 [i a. ACLIMATIZARE. ACIDOREZISTEN}|. hy-dor. Tipurile de a. de la a. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. / aciduria. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. Sin. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. s. Denumire desuet\: vitamin\ F. A. În bacteriologie. NA: acinus.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. Sunt constitui]i din *a. ubicuitari în ap\ [i sol. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. asociat\ cu encefalopatie. de unde latitudine. negazoas\ sau fix\.: sindrom Allan (v. acidus = acru. s. a . acid linoleic. localizat\ pe frunte. acid linolenic. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. [Lat. ACNEE. *sindrom Reye. linolenic. a. pl\gi chirurgicale sau arsuri. 2) A. a. ACLORHIDRIE. gr.: a. resistentia = `m-potrivire. f. g. palmitic. 2) A. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere.] Formare de acid. [Lat. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. în a..] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi.a. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. A.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. A. / acidophilic. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. acini) / acinus (pl. A. A. / acidose. g. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. s.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. ARN. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . arginosuccinic\. particip\ la esterificarea colesterolului.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. / acidosis. khloros = verde. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. a. re-prezentând substratul informa]iei genetice. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. / acclimatement. de ex. s. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. akne . Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. acini). intoxica-]ie cu salicila]i etc.: boal\ Smith-Strang. / acinous. Var. din diaree. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. / acidorésistance. *A. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. biochim. [i tab. -tis. linolenic [i *a. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. a. A. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. V. (pl. / acclimation.lega]i prin grup\ri fosfat .: 1) A. medic american. klima. pHul scade sub 7. s. cu *achilie gastri-c\. [Gr.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. f. acinus = boab\ de strugure. septicemii [i pleurezii. prin surmenaj muscular). determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. f. a. s. abcese cerebrale. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. Absen]a acestora din alimente. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. [i ADN.] Termen sin. [Lat. ca eozina. [Lat. form\ foarte frecvent\ la tineri. îndeosebi în perioada de *pubertate. s. vulgar\. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. / acidurie. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. acoperite de cruste. metabolic\ f\r\ *cetoz\. Sin. de la resistere = a rezista. Sin. Macromolecule constituente ale celulei. ac-climatisation. V. g. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. Exist\ dou\ tipuri de a. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. Este caracterizat\ prin apari]ia. acidus = acru. gr. situat în nu-cleu. s. akinetos = imobil. pe un fond de *seboree. -euse. V. / acid fast.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. s. m. sin. / acid formation. n + 16 . de la gennan = a produce. lauric. s. clor. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. f.). acidoz\. a. *A.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor.] Care este for-mat din *acini. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. oxyphyl. V. f. în schimb. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. Cu virulen]\ mic\. de obicei. juvenil\ sau polimorf\. -ozã. gazoas\. *a. din gr.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. "elicea vie]ii"). m. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. din familia Neisseriaceae. diabe-tic\.a. poliurie.: sindrom Butler-Albright. `n func]ie de acidul eliminat. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. cu reabsorb]ie. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. ACIDOGENEZ|. linoleic. care are forma unor acini. adj. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. ACIN. bacteriile A. Adi]ia a. g. Tipuri: 1) A. arahidonic). ACIDURIE. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. [i acid arahidonic. t. polidipsie. acidoz\. eozinofil. / acidogenèse. philos = prie-ten. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. clima. s. cu *anaclorhi-drie. Alte tipuri de a. -atos = încli-na]ia soarelui. f. Sin. kinein = a mi[ca. / acne. ACINEZIE. genesis = pro-ducere. sindrom Allan (v. f. 1900-1969. o. acidus = acru. arahidonic.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\.. care îi face nemiscibili cu apa. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. s. metabolic\ . / acné. [Gr.priv. situat în *cito-plasm\. / acinus. de la bakteria = baston. const. tulbur\ri hidroelectrolitice. acidus = acru. Citoplasma. Ex. [Gr. necrotic\. adj. acinus = boab\ de strugure. se de-numesc. f. A.. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. adj. / achlorhydrie.prin producere exagerat\ de acizi (a. V. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. f.: la frig) sau mediu (ex. respiratorie a-ceasta cre[te. / acineux.). f. Uneori este utilizat ca sin. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. de la philein = a iubi. în care se deschide un canal secretor. s. arahidonic.priv. nefropatiilor tubulare). n + 18 . Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. s. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale.. [Lat. f. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. acid biliar.: la altitudine). s. / achlor-hydria. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis.*a. V.

/ acrylate. [Gr. continu\ Hallopeau (v. s.priv. a ochiului. s. ACROASFIXIE. dolikhos = lung. -itã. akron = extremitate. dys = greu. f. m. în în\l]ime. f. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. f. dificil. s. hyle = materie. boal\ Apert-Crouzon). / ac-commodation. / acrodysostosis. 2) A. f. cifoz\. khondros = carti-laj. / acroerythrosis. ACROFOBIE. a.. membre scurte [i groase etc. vârf. boal\ Swift. f. manifestat\ prin *acrocianoz\. akron = extremitate. ACONDROPLAZIE. a .: 1) A. osteon = os. fric\ de locuri situate la în\l]ime. s. tip I. Var. a. polys = mul]i. sindrom Waardenburg). s. [Gr. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. f.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. f. s. ACROERITROZ|. / acneiform. sindrom Gianotti-Crosti). Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). sindac-tilie.: sindrom Grebe (v.: sindrom Langer-Saldino (v.] Durere la nivelul unei extremit\]i. ale faciesului (exoftalmie. acrocefalopolisindactilie. akron = extremitate. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. nanism micromelic incompatibil cu via]a. f. neo-natorum. 2) A. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. s. cu transmitere au-tozomal dominant\. boal\ Pick-Herxheimer). / acrodysplasie. a. pentru acomodare (v. 2) A. f. f. ACOMODARE. ACONDROGENEZ|. sin. hipo-plazie a maxilarului superior.: boal\ Kauf-mann. vârf. / acropho-bia. Baza craniului este de asemenea deformat\. frecvent mortal\. dak-tylos = deget. / acrodysostose. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. f. Este acompaniat\ de prurit. ke-phale = cap. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. ACRILAMID|. s. tip III sau sindrom Sakati. s. tip I. de la gennan = a produce.. Au fost descrise trei tipuri de a. sau akhne = t\râ]e. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. ais-thesis = senza]ie. ACRILAT. f. lat. f. / acrocephalopoly-syndactyly. V. f. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. ACRODISPLAZIE. f. / acrodolichomely. / acorea. / acrylamide. kephale = cap. s. ACNEIFORM. a . / acrodolichomélie. 3) A. s. f. plasis = modelare. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. adj. am-moniakon = sare de amoniu. ACROCEFALOSINDACTILIE. ACORIE.priv. akron = extremitate. s. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki).priv. / achondroplasie.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. boal\ Selter-Swift-Feer. / acrocéphalo-syndactylie. [Gr. / a-crodysplasia. A.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. khole = bil\.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. -ozã. f. s. / acrodynie. s. boal\ Hallopeau). vârf. s.. [Lat.. sc\dere a temperaturii locale [i durere. / acroérythrose. / acrinie. s. syn = împreun\. membru.] *Fobie. tip I sau sindrom Noack.] Modificare.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. gr. kephale = cap. s. [Gr. accomodation. s. khondros = cartilaj. *boala Thiemann. m. s. s. f. acer = acru.).). plasis = modelare.. sensibilitate. akron = extremitate.priv. -atos = piele. s. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. / acnéiform. cu transmitere probabil autozomal dominant\. genesis = producere. / acryla-mide.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. / acrinia. tip IV (v. Sin.).: boal\ Feer. hiperten-siune). este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. Termen vag. [Gr. gr. boal\ Parrot. tip II. a. / acholuria. [Gr. / acholie. a modela. rozacee sau *cuperoza. form\ neletal\. [Gr. ACRODOLICOMELIE. *sindromul Giedion. vârf. odyne = durere. Se disting dou\ tipuri: 1) A. toxic\. / acrocyanose. akron = extremitate. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. a regiunii occipitale. f. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. derma. s. de la a = priv.). s. f. asphyxia = oprire a pulsului. krinein = a separa de. f. sindrom Chotzen). f. f. / acro-cephalia.priv. vârf.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. ACRINIE. f. s. ACROCIANOZ|. kore = pupil\. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. Boal\ grav\. -ozã.: erup]ie a. s. f.. [Gr. f.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. consecutiv\ vasodilata]iei. / acro-asphyxia.] Sin. Descris\ [i ca boal\: a. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. s. ouron = urin\. Ex. ACROCEFALIE. s. -ozã. akron = extremitate. O serie de a. s. eritematopapuloas\ infantil\ (v. f. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. [i acrocefalosindacti-lie. s. [Gr. astenie. cronic\ atrofiant\ (v. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s. syn = împreun\. f. s. `n prezent considerat\ a. dys = greu. f.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. dificil. s. cu aplatizarea late-ral\ a capului. / acrodynia. tip III (v. akne . adj. hyle = materie. Se vindec\ f\r\ sechele. s. [Lat. a. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. [Lat. [Gr. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. s. [Gr. [Gr. în ge-neral spontan\. / acrodermatitis. [Gr. f. Sin. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. f. tip II sau sindrom Car-penter (v. infantil\ (v. vârf.). / acrocéphalie. / acrylate. akron = extremitate. s. f. khole = bil\. / acrocephalosyndactyly. a . forma = form\. 3) A. / acholurie. s. ACRODERMATIT|. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. ACOLIE. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\.: acomoda]ie. virus neurotrop. [Gr. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). s. / acro-asphyxie. erythros = ro[u. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. f. f. [Gr. tip V (v. -onis. f. a . f. f. akron = extremitate. / accommodation. tip II (v. ACROESTEZIE. / acro-cyanosis. hipertelorism. kyanos = al-bastru. melos = extremitate. / acrocé-phalopolysyndactylie.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. s. sindrom Pfeiffer). s. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). / acrodermatite. akron = extremitate.] Absen]\ congenital\ a pupilei. akron = extremitate. acer = acru. / acrophobie. / achondrogenèse. akron = extremitate. profesional\. denumi]i [i rezine acrilice.: boal\ CrocqCassirer (v. s. / acholia. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. -idã. Al\turi de acesta se disting. Var. de la plassein = a forma. mai ales ale mâinilor. a . sin. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. [Gr. 5) A. akron = extremitate. / acorie ou acorée. ACOMODA}IE. condrodistrofie fetal\. intoxica-]ie cu mercur. sphyzein = a pulsa. s. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. ACOLURIE.] Sare sau ester ale acidului acrilic. daktylos = deget. f. a modela.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. f.). secundar\ administr\rii unor medicamente. ACRODISOSTOZ|. s. a .priv. [Gr. 109 . Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. vârf. de la accommodare = a se adapta.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane.c\dere las\ cicatrice. s.: *boala Brailsford. f. [Gr. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). / acroésthésie. 4) A. / acro-(a)esthesia.). *sindromul Lan-ger-Giedion. phobos = fri-c\. a. f. / achondrogenesis. f. vârf. "nas `n [a"). [Gr. s. [Gr.. de la plassein = a forma. / achondroplasia. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor).. ACRODINIE.

] Abrev. a . sau secundar.). ACTINIC. adj. keras. syndrome = drum `mpreun\.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. / achromatopsie.] *Parestezie a extremit\]ilor. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. ac-tum. [Gr. impulsiv [i violent. / acroosteolysis. / actinocutitis. [Lat. accidental în comportamentul normal al unei persoane. `nso]it\ de durere. V. f. s. deci la adult. o. akron = extremitate. A. f. u. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. s. / acroparesthésie.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. [Gr. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. A. algos = durere. / acropachie. s. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. lepra sau alcoolismul. akron = extremitate. poikilos = felurit. n. negru [i nu-an]ele intermediare. a . este `ndeosebi de natur\ hormonal\. f. rater = a rata. / acro-mastitis. ACROSINDROM. [Anglicism care poate fi tradus. A. de la thermos = cald.] Sin. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. atât etimologic. khroma.. akron = extremitate. -atos = culoare. A. s. de la lyein = a distruge. megas. akron = extremitate.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). es-te relativ impropriu. s. f. / acrome-lic.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). khroma.). Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. f. A. mai rar pe cele ale membrelor superioare. de obicei. / acropachyderma. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. ACT RATAT / act manqué / faulty act. [Gr. akron = extremitate. / actin. aisthesis = senza]ie. a . caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. akron = extremitate. -atos = piele. [Gr. / acromion. s. f. khroma. / acro-micria. / achromasie s. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. s. la femeie dup\ 40 de ani. / acrosyndrome. ACROPAHIDERMIE. [Gr. Combi-nat\ cu *miozina. / acromastite. s. ACROPAHIE. / acropar(a)esthalgia. -atos = cu-loare. s. [i boal\ Bureau-Barrière. -atos = culoare. akron = extremitate. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. f. f. [i discromatopsie. s.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. f. s.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. f. [i tab.: albinism (v. / actine. / acro-ostéolyse. ACROOSTEOLIZ|. dromos = curs\. a. pa-khys = gros. f. lysis = distrugere. omos = um\r. [Gr. s. A. [Gr. aisthesis = senza]ie. metabolice (diabet. fie c\ acestea sunt aparent autonome. prin trecerea la act. / actinologie. m. s. s. aceasta duce la *gigan-tism. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. f. vârf. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula. s. s. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. [Gr. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. ACROMASTIT|. [Gr.: acromatopsie (v. osteon = os. -inos = raz\. fr. -atos = culoare.) V. keratos = corn. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. a . de la syn = `mpreun\. aktis. s. / actinodermatose. A. melos = mem-bru. [Abrev. ACROZOM. / acrosome. `n general. s.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.] Sindrom *sine mate-ria. s. Termenul de a. -inos = raz\. soma. s. A. ACROMICRIE. derma. -atos = corp. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. vârf. lâng\. f.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. f.] Inflama]ia mamelonului. [Gr. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. variat. [Gr. pakhys = gros. [Gr.. pathos = boal\. / acrokeratosis. [Gr. f. vârf.. sensibilitate. lâng\. / acromicrie. Sin.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. heliodermit\. f. vârf.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. s. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. [Gr. / acropachy. / achroma-sia.). m.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare.] Referitor la ac]iunea luminii. f. | 110 . care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. f.: sindrom Bazex (v. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. -itã.: acromazie.] Constituent proteic al mu[chiului. [Gr. ACROMAZIE. f.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. ACROPOIKILOTERMIE. f. dar în general favorabil\. NA: acromion. a fost identificat\ [i în *citoschelet. / acropachydermie. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. s. este cel mai frecvent par-]ial\. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". / peripheral vascular disease.: sindrom Denny-Brown. survine pe nea[teptate. logos = [tiin]\. ACROPARESTEZIE.] 1) Studiul energiei radiante. vârf. ACROMELIC. / achromate. / acro-megaly. adj. aktis. akron = extremitate. s. -inos = raz\. Dac\ este nocturn\. exis-tând sub dou\ forme: a. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. / actinite. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. adj. ACROMION. `n boli ca diabetul.] Denume[te un comportament brusc. -atos = piele. f. [Gr.priv. s. cât [i pentru c\ este sin.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. îndeosebi. / actinic. fotodermatoz\. s. / actinique. akron = extremitate. ACTINIT|.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. f. -ozã. m. -inos = raz\. f. Clinic.. drum. s. / actinic dermatitis. vârf. s. para = dincolo de. akron = extremitate. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. f. opsis = vedere. s. r. cutis = piele. ACROMAT. [Gr. / acropathy. ACTINOLOGIE. akron = ex-tremitate. s. reprezint\. adj. fracturi spontane. A. f. f. / a-chromatopsia. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. ACTING OUT. ACROPARESTALGIE. participiul trecut de la agere = a ac]iona. f. V. hiperfosforemie). / achromate. [Gr. concurs. localizat\ la nivelul mâinilor. endocrinol. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. adj. therme = c\l-dur\. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. n. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. lat. V. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. osteoliz\). conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. care apare la sexul feminin. ultraviolete [i infraro-[ii. -inos = raz\. / acromion. vârf. [Gr. aktis. m.ACROKERATOZ|. [Gr. / acropathie.priv. / acroparesthesia. s. engl. aproximativ. / acrosome. -itã. / acrokératose. s. V. / acropoikilothermy. [i lucit\. s. s. d\ actomiozina. denumit\ boala Thévenard. s. par]ial cu *acropatie. akron = extremitate. f. s.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. f. f. albinism.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. aktis.priv. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. Sin. / acromélique. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. derma. f. f. aktis. mastos = sân. hipercalciurie. -ozã.priv. para = dincolo de. / actino-logy. mikros = mic. akron = extremitate. ACROMATOPSIE. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete.] Extremitate a spinei omoplatului. [Gr. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). f. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. ACTINODERMATOZ|. / acromégalie. ACTH / ACTH / ACTH. s. / acroparesthalgie. Ex. const. polimeric\ sau filamentoas\ F.] Sin. adj. s. [Gr. [Gr. akron = extre-mitate. mamel\. A. megalos = mare. / acropoïkilother-mie. akron = extremitate. f.: conjunctivit\ a. ACROMEGALIE. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. ACROPATIE. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. superior sau inferior. [Gr. Sin. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. khroma. sensibilitate. ACTIN|.

la nivelul acestora din urm\. / actographe. aktis. se exercit\ indirect. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice.. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. / actinothérapie. v. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. s. n. În mod particular. -inos = raz\. pl. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. care abcedeaz\ în puncte multiple. mykes.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. AC}IUNE. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. myketos = ciuperc\. activus = care ac]ioneaz\.efectul puternic.. f. [Gr.dinamic-pozitiv\). / actinomycine. -onis = ac]iune. adj. / activins. f.: activat (ca rezultat al *activ\rii). -inos = raz\. -ozã. n.). 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). ACTINOMICIN|. myos = mu[chi. de la agere = a ac]iona. farmacodinamic\ . s. Ex. A. mykes.a unui medicament asupra structurilor vii. / ac-tinomycoma. 7) A. mediaz\ procesul de *activare.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. cu sau f\r\ transformare chimic\. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a.: A. mykes. 4) A. [Gr. s. / activines. Dup\ acest contact. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. actio. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. s. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. -inã. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). -inos = raz\. pl. [Lat. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. a unei structuri sau func]ii. -inos = raz\. adj.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. s. [Lat. / action. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. împotriva for]ei gravita-]iei . Ex. a-naerobe. activitas.). A.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. / actinoréticulose. vizibile cu ochiul liber. -inã. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. bactericid. B. ACTIVARE. activus = care ac]ioneaz\. [Gr. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). [Gr. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. Puroiul con]ine granule mici. aceast\ a. aktis. IgD). este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. s.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. muta]ie. / activation. f.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. f. al ultimei doze dintr-un medicament.: *a. 11) A.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. V. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. 2) Sin. ACTIVITATE. -is = re]ea. Ca urmare a acestui contact. aktis. therapeia = tratament. f. a pune `n mi[care. -inã. c. ACTINOMICOM. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. s. [Gr. / activité. mys. [Gr. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. cuprind dou\ specii: A. foarte diverse: 1) A. m. v. myketos = ciuperc\.: c\rbunele a. agent al actinomicozei bovine. 6) A. cea mai cunoscut\ fiind a. -inos = raz\. / activator.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. aktis.: boal\ Rival-ta. / activation. limfocitelor B [i T. s. adj. actus = mi[care. aktis. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. 12) A. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. devin func]ionale. cumulativ\ . lat. [Gr. 2) A.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. A. în cantitate mic\. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a.] (Substan]\) care. cu tot efectul toxic. -trice. pl. Danielopolu. activus = care ac]ioneaz\. s. 2) A. f. / actinomycome. / acti-nomycosis. Streptomyces). mutagen\ . f. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. f. / active. îndeosebi de cele gonadotro-pe. pe tegumentele expuse la soare. ACTIVATOR. ACTIVINE. 9) A. v. muscular\ (în direc]ia gravita]iei .] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. de la agere = a ac-]iona. producerea enzimelor de degradare. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. de la agere = a ac]iona. [Lat. ultraviolete [i infraro[ii. [Lat. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. / action. Ex. [Gr. 5) Într-un sens mai larg. Ex. / acti-nometry. catalitic\. s. ACTINORETICULOZ|. etajelor superioare ale sistemului nervos). 4) Eficient. nespecific\ . s. bacteriostatic. myketos = ciuperc\.ACTINOMETRIE. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice.dinamic-negativ\. s. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. / activity. f. Ex.: molecul\ activat\ sau a. ACTOGRAF. activus = care ac]ioneaz\. bactericid\.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. nervoas\ superioar\ (a. care va stimula. f. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. bioelectric\ a unei celule. Se disting trei a. / actinic reticuloid. C. secretate de celu-lele antehipofizare. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. f. f. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. f. -inos = raz\. A. 3) A. aktis. 4) A. s. graphein = a scrie. f. 111 .se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. [i fototerapie. referitor la un medicament. [Gr. complement. 2) În fiziologie. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. s. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. multiple: 1) A. Actino-mycetaceae (v. s. 5) A. V. anti-epi-demic\. / actomyosine. care poate pro-voca la om *actinomicoza.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. s. f. 6) A. f. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. v. f. Exist\ mai multe forme (A. / actinométrie. ACTINOMICOZ|. galbene de *miceliu fragmentat. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. [i A. m. aktis. catalizator. A. la nivelul gonadelor. -inos = raz\. my-ketos = ciuperc\. 7) A. 8) A. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. f. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. my-ketos = ciuperc\. Ex. -ive. Mycobacterium).). / actif. [i agere = a ac]iona. -inos = raz\.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. 10) A. mykes. aktis. s. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. adj. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. mykes. s. / Actinomycetes. aktis. dim. f. bovis. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. de la therapeuein = a `ngriji. s. latent pân\ în momen-tul a. prezente în sânge. f. reticulum. -inos = raz\.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. 3) A. masei . myketos = ciu-perc\. adesea toxic.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. s. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. [Gr. [Lat. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). optic\. o-ligodinamic\. / acto-myosin. f. gr. / activateur. dup\ D. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. de la rete. f. C etc. ACTINOMICETE. / acto-graph. -oma.). [Lat. / ac-tinotherapy. bacteriostatic\. s. mykes. s. metron = m\-sur\. / Actinomycetales. 5) A. frecvent în cadrul *actinomicozei. m. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. molecular\). de la agere = a ac]iona. Sin. ACTOMIOZIN|. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. s. -inos = raz\. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. -ozã. de la agere = a ac]iona. s. s. [Lat. / actinomycose. s. unei surse radioac-tive. de inhibare a germenilor.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. isra-eli. *saprofit al cavit\]ilor naturale. ACTINOTERAPIE. exercitat\ de c\tre unele metale. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. s. n. / ac-tinomycin. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. ACTIV. aktis. pl.

13) A. -oma. [Gr. f. s. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). În general. (din unele boli cronice).e[te func]ia auditiv\. de la aptus = apt. pl. lat. acutus = ascu]it. a adapta. vizual\. f. s. s. / ac-quired tolerance. ACUITATE. s. a. b) a. adj. 2) O durere vie. ACUFEN|. / tinnitus. m. / adaptation. s. În prezent. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine.] 1) *Abla]ia unei glande. ADENOBLAST. prin selec]ie natural\.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. karkinoma. a purta. in-tens\.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. aden. pasaj. ADDUC}IE. cancer. acuité. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. din o]el sau din metale pre]ioase. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani.). 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. de la pungere = a `n]epa.] Absen]a congenital\ a degetelor. 112 . la întuneric . / adenine. f. [Lat. de la ad = spre. ACUMETRIE. s. A. 3) A. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. deci. / adénoblaste. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. a. ADAMANTINOM. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. a purta. A. Ex. s. cu toleran]\ (v. [Lat. f. traumatisme ale urechii medii. pl. adaptare = a potrivi. [Fr. Alte exemple de a. f. în particular. ektome = exci-zie. v. / acu-puncture.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. [Lat. [Gr. -antos = diamant. punctura = în]ep\tur\. ADDUCTOR. substan]\ dur\. de la akouein = a auzi. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. / adénine. s. consuetudo. la om. s. f. Astfel. adaptare = a potrivi. / adamatoblaste. adj. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. [Gr.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. aden. aso-ciat\ biomembranei. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. [Gr. f. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. În tubii colectori renali exist\ patru a.] Sin. s..: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. s. ADAPTATOR. aden. s. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. Ex. m. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. crescând metabolismul bazal. [Lat. / acute. -os = gland\. ACUT. 2) Ceea ce priv. f. n.] Sin. f. sunt in-terpretate diferit. / adamatoblast. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. acus = ac. [Gr. s. ochiului: a) a. du-cere = a duce. aden. m. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). f. s. s. / adamantinome. / adaptation. m. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. s. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. ADENOCARCINOM. metron = m\sur\. adj. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. a. s. -dinis = obicei. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. ACUPUNCTUR|. m. este de 30 % pentru proteine. În acest caz. [Gr. f. A. n. aden. / adénectomie. blastos = germen. [Lat. ADENILATCICLAZ|. alveolar. s. În practic\. a . Sin. ca ureea. gustativ\. s. substan]\ dur\. s.. / adénocarcinome. -itã. / a-coustics. Cauze posibile: *ceru-men. adj. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. / adactylie. f. Ant. m. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. daktylos = deget. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. poros = por.: cronic. / acoumetry. 4) A. f. din lat.). [Lat.. de la karkinos = rac. / adduction. s. sau acutus = ascu]it. adactyly. se nume[te [i a. auditiv\. scotopic\. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. n. ac]iunea a. Sin. s. m. nerv a. / adénite. conduct. adj. accoutumance = obi[nu-in]\.. f.). celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. Rezult\ c\ a.opsonic\. -os = gland\. la lumin\ . desemneaz\ supravie]uirea.] Sin. / adactylia. 14) A. în raport cu una surd\. / accoutumance. la nivelul ficatului. -os = gland\. akouein = a auzi. s. / ade-noblast. phainein = a p\rea. ereditar\. altor organe de sim]: auditiv\.: fibroadenom (v. renotrofic\ . s. / adducteur. d.: ameloblast (v. Enzim\ intracelular\. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. 2) Sin.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. adj. f. a.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular.).] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. termenul a. n. adducere = a duce spre. gr. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). m. aiguë. Ex. Se observ\. -os = gland\. în cadrul unei popula]ii date. s. s.priv.] Fran]u-zism nerecomandat. s.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. v. opsoni-ne. / adaptateur. s. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. utilizat ca sin. blastos = germen.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. s. Ex. f. Cata-bolismul s\u conduce. ACVAPORINE. s. d. n. / acouphène. V. [Gr.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. f. adducere = a duce spre. s. ACUTUMAN}|. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. / aden-ectomy. ADENOFIBROM. smal]. Acest surplus caloric m\soar\ a. f. [Gr.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. / acoumétrie.). ADACTILIE. s.: ameloblastom (v. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. / adénofibrome. s.a. adamas. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate.: unde a. ADAPTARE. [Gr. la *acidul uric. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. smal]. acutus = ascu]it. fibra = fibr\. akoustos = auz. / aquaporins.. În a.: limfadenit\ (v. ADAMANTOBLAST.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. s. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. -antos = diamant. adamas. s. m. niciodat\ ereditare. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. akouein = a auzi. / adenitis. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. ducere = a duce. / aquaporines. / acuité. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. hepa-tom. s.. [Fr. f. din lat. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. s.: a. ADENIN|. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. s. fenotipic\ .] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. / acoustique. / a-denofibroma.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. [Lat. / adductor. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G.: *rezisten]a la medica-mente). în timp ce pentru occidentali. s. ADENIT|. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. de la ad = spre. ADENECTOMIE.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. Efectele a. de fenomenele de a. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. adactylism. Câteva tipuri de a. ACUSTIC|. f. genetic\ .: adenoidec-tomie (v. f. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. s. f. / adduction. / acupuncture. / acuity. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. aqua = ap\. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. f.). [Gr. muta]ia genei a. s. tactil\.] Sin. de *diabe-tul insipid. ca r\spuns la schimb\rile mediului. / adenocarcinoma. d. -os = gland\. efectele a. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. [Gr. -inã. f. f. Astfel. pentru orientali.).. f. *sindrom Ménière). / adaptor. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism).] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive.. m.: zgomot auricular. / aigu.: epiteliom coloid (v.a. 2) A. s. -oma.: câmp a. s. s. / adamantinoma.

4) A. f. s. -os = gland\. A. n. / adhesines. mys. f. / adénotonsillec-tomie. [Gr. tonsillae. / adenoma. f. AMP. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.: a. A. traheobron[ite febrile. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. / adénoïde. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. -oma. lat. sin. ADENOIDIT|. / adénopathie. / adenoid. s.: endometrioz\ (v. pot fi congenitale sau cicatriciale. -oma. -itã. ADENOHIPOFIZ|. s. s. ADEREN}|. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. aden. gramma = înscriere. / adénolipomatose. aden = gland\. virus = venin. f. f. uneori metastazeaz\.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. m. s. ADENOIDISM. s. [Gr.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. f. f. / adenohypophysis. m. -os = gland\. ATP. t. -ozã. abandonat\. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. lipos = gr\sime.).: acid adenozintrifosforic (v. [Gr.: boal\ Plummer. -os = gland\.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. f. ADENOVIRUS. haerere = a fi prins).] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. -oma. s. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. ADENOID.) sau a unui ganglion (]esut a.). 2) A. -ozã. aden. n.). [Gr. / adeno-pathy. eidos = form\.). O serie de a. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. aden. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. sarx. malign.K+ / adénosine triphosphatase Na+. sebaceu. ADENOPATIE.5 [i 2 cm. s. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". medic american. axilei [i canalului inghinal. -os = gland\. s. / adénovirus. -os = gland\.ADENOGRAM|. ADEZIUNE. Sin. aden. dar [i cu malignitate local\. ADENOTONSILECTOMIE. / adhesins. A. s.K+ adenosine tri-phosphatase. [Gr. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. / adenosarcoma. / adénovirose. Sin. aden.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. profesor la Würtzburg. s. `n mod autonom. lat. keratoconjunctivite epidemice. -os = gland\. aden. f. ADENOMEGALIE.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. la unele specii. / adénosarcome. otrav\. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. s. haerere = a fi prins).). de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -os = gland\. detec-tat\ prin tu[eu rectal. s. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. 1) Denumire veche. În general.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. 1858-1940. / adhesion. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. apoi la Berlin. A. Ex. aden. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale.. / adénomatose. 113 . AMP ciclic.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. [Gr. n. s. vilos. / adénomégalie. / adenomectomy. / ade-nomatosis. prostatic.K+ / Na+. s. [Gr. 3) A. -os = gland\. -os = gland\. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. În afara pneumoniei copilului. eidos = form\.: semn Virchow-Troisier (v.: AMP ciclic (v. [Gr. -os = gland\. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. lichidul ud\ vasul. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. ADENOMECTOMIE. lat. myos = mu[chi. s.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. ADENOMIOM. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. Ex. -os = gland\. s. / ade-noidism. virus = venin. bronhopneumopatii. -ism. / adenolipomatosis. myos = mu[chi.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. / adénomyome s. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. aden. aden. s. [Gr. [Gr. / a-denogram. [Gr. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. -ozã.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. [Gr. 5) A. s. f.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. [Lat. f. n. ektome = excizie. adenoidi-te. m. aden.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. ADENOIDECTOMIE. este mai mare decât cea de coe-ziune. Sin. se consider\ c\ ar induce. / adhésion. s. ADENOLIPOMATOZ|. ADENOSARCOM. [Gr. s. aden. maligne cre[te cu vârsta. maligne. f.: *facies a. mai nou. polip al mucoasei intestinale. la adul]i.). f. -os = gland\. hipofizare. adj. cu evolu]ie lent\. În consecin]\. otrav\. / adénosine. / adénoïdien. -oma. D-riboza.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. megas. s. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. [Gr. ADENOZIN 3’. megalos = mare. [Gr. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. [George Blumer. physis = cre[tere. s. -arum = amigdale. pl. adhaesio. / adénohypophyse. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. / ade-nomyoma. ADP. n. f. f. / adenotonsillectomy. s. aden. 2) ~n prezent: a. s.: pomp\ de sodiu (v. adhaesus = alipire. da-c\ for]a de a. eidos = form\. f.: adenocarcinom (v. care au dimensiuni între 0. s. [Gr. hypo = sub.: epiteli-om a. f. -os = gland\. -os = gland\. Ex. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. fibrila]ie auricular\. / adherence. / ade-novirosis. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. f. aden. 2) A. m. f. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. / adenoiditis. ek-tome = excizie.). aden. f. ADENOIDIAN. / adénoïdite. haerere = a fi prins. s.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. Sin. / adénoïdisme. -ozã. -os = gland\. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). / adénomectomie. uterus = uter. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. eidos = form\. [Gr. -os = gland\. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. hipofiz\. ADENOMATOZ|. de la phyein = a cre[te. aden. tumori nodulare circumscrise.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. NA: adenohypophysis. aden.). [Gr.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. f. În mod normal.: 1) A. f. Normal.] Extirpare a unui *adenom. gr. ADENOVIROZ|. -oma. f. [Lat. aden. aden. s. -oma. s. ADENOZIN|. s.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. [Lat. f. / adénogramme.] Sin. 2) *Limfadenita. s. s. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. pathos = boal\. eidos = form\. adj. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. f. -onis = alipire. s. / adénome.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. lat.] Sin. ADENOM. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. V. s. anatomopatolog german. procese de maligni-zare. Sin. / adenoidectomy. s. / adhérence. -enne. / adenosine. -inã).: imunoaderen]\ (v. bron-[ic. s. / adeno-virus. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. vegeta]ii a. f. imu-nologice. / adenomegaly. sarkos = carne. ektome = excizie. f. adj. pl. procentul unei a. f. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. Sin. / adénoïdectomie. m. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. s. / adenoid.] V. 1821-1902. m. ADEZINE. -os = gland\. f. adenite mezenterice. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. -os = gland\. s.). mys. constând în prezen]a a. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne.5’-monophosphate. [Gr. adj.

care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. din olandez\ plaken = a cârpi. ADINAMIE.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. Localizare: la *eucariote. f. A. / adipocere. În acest caz. s. ca [i fenomene miotonice. Sin. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse.] Sin. [Lat. -dipis = gr\sime.priv. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. A. Sin.. a petici. a. s. f. f. iar insu-lina apare ca factor reglator. -dipis = gr\sime. s.în jurul bazinului.: lipogenez\ (v. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. s. se disting: 1) A. = alipire. 2) Care are propriet\]i de a. [i agregare a plachetelor. adeps. amiloidoz\. f. f. de la gennan = a produce. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. -dipis = gr\sime. [Lat. Alteori. con]inând micobacterii (ex. adj. hemocromatoz\. [Lat. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. hipofizar\. dipsa = sete. s. m. care este un polinucleotid. mastos = sân. adeps. f. s. -dipis = gr\sime. endocardit\ fibroplastic\. kytos = celul\. mamel\. ad-juvant. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. -inã. / adjuvant. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. boal\ Westphal). / adiposité. A. adhaesus. s. Sin. cu debut în copil\rie. ADIPOMASTIE.. incomplet este identic cu forma complet\. -dipis = gr\sime.: adezivitate plachetar\ (v. sin. printre care: 1) A.: sindrom Gam-storp. bolnavului de *e-pilepsie. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni.: boal\ Dercum. / adipsine. A. s. de tip ginoid . f. sunt. / adjuvant. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. alimentarius = alimentar. cerebra-l\.] Termen considerat adesea sin. grave-wax. [Lat. termoreglare. de la kinein = a mi[ca.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. f. Utilizarea aditivilor. adeps. la animale de experien-]\. s. f. din ]esu-turi.). [Lat. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. cardiac\ .). fr. / adipocyte. m. s. s. [Lat. consecin]a insuficien]ei pituitare. ADIPSIN|. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\.: adeziune plachetar\. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . asem\n\toare cu adiposis dolorosa. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). `n absen]a oxigenului. p. s. s.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. gr. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. 2) A. haerere = a fi prins). 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. Sin. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. comisur\ mijlocie.] Absen]a senza]iei de sete. / adiastole. ADIPOZITATE. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. bacteriolog american de origine maghiar\. n. statikos = care opre[te. f.. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. In-tervenind în bilan]ul energetic. kinesis = mi[ca-re. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. Sin.] V. s.: comisur\ cenu[ie. / adiadocokinesia. adeps. [Gr. hepatic\ . -ozã. a . de la istanai = a plasa. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. tuberosa simplex.. V. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. adeps. -dipis = gr\sime. gr. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. [Gr. [Jules Freund. / adiadocokinézie. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. f. / adiposis. ADIPOSTAT. / adipostat. f. Nu apar tulbur\ri senzitive. ADIPOZ|. unele cardiomiopatii. / adipose. / adipocire. -e. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. suspendate în faz\ uleioas\. adiuvans. [Gr. f. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. / adipogenèse. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.plachetar\. s.. n. f. s. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. a . dar nu con]ine micobacterii. cel mai frecvent. ADIPSIE. cu *adipoz\. plaquette. f. diadokhos = care succede. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. 3) Referitor la un tratament de înso]ire.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. a . -dipis = gr\sime. ADIPOCEAR|.: a. m. s. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). dynamis = for]\. / adipomastie. V. / adipogenesis. s. / adipsie. se deosebesc mai multe forme. adiadocokinesis. -dipis = gr\sime.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane.priv.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. A.. s.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. [Lat. f.] Hipertrofie difuz\. / adiposity.priv.priv.). / adipo-mastia. f. 18901960. adeps. Ex. / lipostat. f. ADIPOCIT. d. cu *adipozitate. / adynamia. [Lat. Mai frecvent\ la femeie. [Lat. îndeosebi a conservan]ilor. genesis = producere. [Lat. adeps. adj. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. adeps.] Dispari]ia *diadocoki-neziei.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. ADIADOCOKINEZIE. a face s\ ]in\. 4) A. de tip android . îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. complet Freund. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. [Gr. cera = cear\. La normali. 2) A. Cel mai r\spândit este a. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. diastole = dilatare. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. gr. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. ADIASTOLIE. additum. s. ADJUVANT.: adezivitate plachetar\ (v. s.] 1) Preparat care. cu fixarea la o idee sau un sentiment. A. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. / adipsin. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). neurolipoma-toz\.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. gr. de obicei prin efecte paleative. ADIPOGENEZ|. f. de la acid dezoxiribo-nucleic. s. intervine în *he-mostaza fiziologic\. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. s. / adipsia.. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. 3) A.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. 2) Adiposis dolorosa (v. ADN / ADN / DNA. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. n.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). [Abrev. s. / adynamie. a . s. pentru facilitarea conserv\-rii.). în ge-neral în cantit\]i mici. / adipocyte. administrat concomitent cu un antigen.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. f.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. participiul trecut de la addere = a ad\uga. / adiastolie. [Lat.în jurul centurii scapulare. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. s. `ntârzie descompunerea cadavrului. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. de la diastel-lein = a l\rgi.

implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. ren. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. ergein = a lucra. lipsit\ de *introni. În prezent. m. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. [i tab. / adrenergic. Uneori. a. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. s. Moleculele de ADN r. endocrinol. Var. variaz\ în func]ie de sex. La nivelul sinapselor. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. ren. s. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. Ca urmare. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. DCI: epinefrin\. adj. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. s.. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. determin\ con]inutul informa]ional. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. Cele mai importante trans-form\ri în a. [i ADN metilare. adj. -inã. accelereaz\ ritmul cardiac. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. adic\ secven]a. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. Sin. adj. lâng\. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase.: ADN hibrid (v. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. ar putea bloca gene vitale pentru celule.. Unii autori consider\ c\ a. se încheie la vârsta de 25 de ani.] Care se refer\ la glandele suprarenale. pe care o continu\. f. adj. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. ad = aproape de. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). [Lat. puberty. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. s. V. A. -is = rinichi. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. / adrénaline. ADN s. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. -is = ri-nichi. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. f. iar a. ren. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. α-ADRENERGIC. s. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. f. Pe de alt\ parte. / adolescence. II. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Abrev. a. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. s. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. cât [i la diferite tipuri celulare. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. deci. Vârsta de apari]ie [i durata a. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. necesar\ lucrului mus-cular. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. f. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. adolescere = a cre[te. ADN recombiné / recombinant DNA. a se dezvolta. sunt de ordin psihologic. vasculari. ad = aproape de. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. [i ADN metiltransfe-raz\. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. ADRENERGIC. 115 . efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. ADRENERGIE. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. dup\ o *clonare prealabil\. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. / ado-lescence. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. -is = rini-chi. / adre-nal. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. cu rol în *sindromul general de adaptare. pentru beta-adrenergic (v. f. proprietate denumit\ complementaritate. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. ADRENAL. ergein = a lucra. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. [Lat. / adrénergique. / adrena-line. Foarte probabil. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. este un hormon de *stres. V. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. În plus. / adrénal. -ale. f. atât la celu-lele embrionare. pentru alfa-adrenergic (v. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. lâng\. ad = aproape de. ADOLESCEN}|. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\.: ADN himer\. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN.). 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. termenul este utilizat ca sin. ADRENALIN|. ~ntre diviziuni. gr. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). ADN având o configura]ie de superhelix.). ras\ [i condi]ii geografice. care sunt prezen]i în *ADN genomic. s. din genera]ie `n genera]ie. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. III. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. Crick [i Wilkins. cu *simpaticotonie. V. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. s. A. const.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. Var.. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. [Lat.).*cromozomii. Ca urmare.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. excesul de ADN m. gr. a. lâng\. ad = aproape de. din sistemul nervos simpatic. lâng\. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. III). `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. -aux. n. / adrener-gy. ren. / adrénergie. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. [i vârsta adult\. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. mediu socio-economic.: ADNc.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. Sin. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. β-ADRENERGIC. de asemenea. [Lat. -is = ri-nichi. prin secven]area ADN. dup\ diferen]ierea celulelor. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Exist\ trei ADN polimeraze (I. Totodat\. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. [Lat. din punct de vedere medical prezentând interes.

Sin.: corticotrofin\ (v.] Sin. s. cortex. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. m. mai mult sau mai pu]in accentuat\. -is = rinichi. ren. paralizii. vorbire. -icis = scoar]\. m. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. dys = greu. / aerocolia.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. gr. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). f. trophe = hran\. [i adsorbant. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\.] Sin. Clinic. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. gr. aer. gr. ADSORB}IE.: volum rezidual (v. leu-kos = alb. adj. pl. naturali [i a. f. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). / adrénolytique. / aérogastrie.: corticosteroizi (v. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. s. s. stereos = solid. ADRENOLEUCODISTROFIE. / aphasia. s. a . antropolog [i chirurg fran-cez. s. gr. de regul\ reversibil\. ad = aproape de. -icis = scoar-]\. tonos = tensiune. [Lat. gr. / adressines. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. -icis = scoar]\. limi-tat\ la uitarea. -inã.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. f. se asociaz\ semne cerebrale variate. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. NA: tunica adventitia. aer. 1824-1880. aer. phobos = fric\. Form\ u[oar\ a *a. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. a. Sin. ADRENOLITIC. pha-gein = a mânca.] A. m. senzorial\ [i *a. trophe = hran\. -is = rinichi. aer. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. pl.). forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. ADUCIN|. [Lat. / aphakia. V. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . sorbere = a suge. aer. posttrau-matic\ sau congenital\.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i.. f. / aerobic. phagein = a mânca. profesor la Paris. [Gr. AFAKIE. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. AEROFOBIE. -is = rinichi. / adrenocorticotropin. -os = aer. m. / aphagie. deci a principalului factor al *acomod\rii. s. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. gr. gastros = stomac. ADRENOCORTICOIZI. bios = via]\. pl.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. nutri]ie. m. ADSORBAT. se disting dou\ forme majore: *a.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. f. unde se acumuleaz\. ad = aproape de. n. s. s. metron = m\sur\. a unei substan]e (mo-lecule. gr. s. n. / air. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. [Lat.).). m.] 1) Fi-xare. cortex. ADSORBANT. [i adsorbat. -is = rinichi. f. hydrophila [i A. lâng\. gr. AEROTONOMETRU. f. / aérobe. adrenergic blocking agent. aer.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. aer. [Gr. s. ad = aproape de. / adrénocorti-cotrophine.] Substan]\ care se adsoarbe. AEROSOL. / adsorption. f. s.. f. m. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. tulbur\ri de comportament. -eris. f. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. V. / adrenocorticoids. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). lâng\. s. Ulteri-or. / adsorption. lâng\. / adres-sins. m. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. asimetrice. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. [Lat. adj. -os = aer. [Lat. s. cu flagel polar. / adrénocortico-ïdes. V. lâng\. f.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. / adventitia. dificil.] Degluti]ie. ADRENOCORTICOTROFIN|. s. -os = aer. [Lat. ad = aproape de. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. scrisului sau sem-nelor. / aérotonomètre. / aérophobie. Lipsa cristalinului. / adsorbate. pl. -aux.] Sin. / aeropho-bia. AFAGIE. s. depinzând de acesta. [Paul Broca. sobria sunt patogene oportuniste la om. A. -eris.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. ko-lon = intestin gros. m.. adj. AEROSOLTERAPIE. AFAZIE. / aérosolthérapie. / aerotonometer. ad = spre.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. cortex. beta-blocant. aphaquie. ren.ADRENOCORTICAL. a bea. s. gr. naturali exist\ în atmosfe-r\. sorbere = a suge. s. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. s. 1864). motorie. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. adj. -eris. *corzi vocale). aer. ren. [Lat. / adrenocortical. aer. -os = aer. f.. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. -os = aer. cortex. f. -eris. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). eidos = form\. termenul a. ADRENOCORTICOSTEROIZI. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte.priv. -os = aer. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. adj. / adrenoleukodystrophy.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. Boala este ereditar\. cel mai adesea involuntar\. aer. -eris. / aero-gastria. s. ae-rocoly. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. / aérocolie. s..: volum inspirator de rezerv\ (v. sensul termenului a fost extins considerabil. s. -is = rinichi. pl.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. / aérosol. AEROB. -eris. cât [i cea motorie ale creierului. `n prezen]a calciului. AER. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. s. ren. f. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. bron-[ite. / aphakie. phasis = cuvânt. f.). gr.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. *agrafie). aer. A. adj. / adducine. [Lat. / aerosol. -ale. gr. ioni. / aeropha-gia. m. adj. n. [Lat. [Lat. lentil\. privus = lipsit de.). s. / adreno-prival. f. gr. `n relief. a . -eris. nu-tri]ie. f. gr. adj. s. f. [Lat.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. lâng\. Sin. [i alfablocant. f. s. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. V. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. s. f. afazie. lâng\. s. ad = spre. s. f. f. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. / adrénoprive. Se disting a. a . f. / aphasie. mobili. phakos = linte. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. / adsorbate. s. ad = aproape de. f. s. / adre-nolytic. [Lat. / adsorbant. f. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. / aphagia. ADRENOPRIV. adj. lytikos = care distruge. -is = rinichi. AEROCOLIE. [Lat. -icis = scoar]\. aer. Într-o formulare general\. aer. 2) Substan]a respectiv\. aer. în care a. AEROGASTRIE. / air. gaster.] Ini]ial (Trousseau.). emfizem).] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. ad = aproape de. Printre diferitele tipuri de a. ad = aproape de.: volum expirator de rezerv\ (v. ADRESINE. gr. ad = aproape de. s. Wernicke. / adrenocorticoste-roids. eidos = form\.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. gr. [Lat. / aérophagie. [Lat.priv.: volum curent (v. ren. s. a bea. [Gr. monas = unitate. s.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. s. A. Sin. s.. s. AER CURENT / air courant / tidal air. / adsorbent. s. -eris. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. / adréno-leuco-dystrophie. ren. gr. AEROFAGIE. / adrénocortical. gr. [Lat. m. aer. ren. -is = rinichi. ce provoac\ uneori distensia organului. f. / adreno-corticostéroïdes. s.: corticosteroizi (v.priv. gr. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. a substantivelor.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. sorbere = a bea. gr. aer. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. f. / aerosol therapy. -os = aer. aerosolterapie. / adventice. a aspira. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. [Lat. A. / adducin. adventicius = care se adaug\ deasupra. ADVENTICE. face parte din banda 4. Speciile A. f. s. de la lyein = a distruge. Ex. lâng\. -os = aer. s. s. lâng\. [Lat. s. [Lat. pl. adj.).

cu evolu]ie în pusee recidivante. [Gr. f. *leziune. A. mai rar pe mucoasa genital\.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. de form\ rotund\ sau o-valar\. apyretic. / aphonia. fibra = fibr\. n.). stare emo]io-nal\ intens\. s. gust sau miros. în general. A. f. A. aphtae. vecin\tate. AFT|.: eferent. AFECTIVITATE. a sl\bi.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente.de la Aspergillus flavus. / aphonie. / affection. afec]iune. f. [Lat. AFONIE. s. f. de la Afrodita = zei]a dragostei. lat. complet\ sau par]ial\. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. -onis = stare afectiv\. affinitas.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv.: nerv a. 2) A. Sin. exist\ rar în stare pur\. în paranoia. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. Wernicke cu *a. vulgar\. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. Semnifica]ia sa este destul de vag\. de la afficere = a afecta. m.). este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. A.: conexiune invers\ (v.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. boal\. f. [Lat. AFECT. / afebrile. A. f. 2) Sin. [Lat. f. scris (*agrafie sau a. adj. 4) A. | 117 . AFEMIE. A. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. surditate verba-l\. de la afficere = a afecta..priv. *boal\. afferre = a aduce. / afébrile. Wer-nicke. dragoste fa]\ de cineva. de la ad = spre. tularemie etc. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. patologic. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. ferre = a con-duce. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. Ant. s. / aphrodisiaque. *sindrom. / affinity. -e. primar. A. sunete muzicale . [Lat. f. s. AFRODIZIE. A. / afibrinogénémie.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. Secundar. sau a cuvintelor scrise (a.: anartrie (v. -inã. s. cu toate c\ obiectul este recunoscut. s. s. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. afec]iune. în cadrul *a. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie).] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. s. impulsurile sexuale. s. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. f. / afibrinogen(a)emia. -inã. 3) A. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. m. fiind foarte dureroas\. A. / affective faculty. s. affectus = stare de spirit. izo-late sau grupate. s. Form\ de *a. s. [Lat. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. o. / affect. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. 1816-1888. de la finis = limit\. / aflatoxine. / aphtose. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. 2) Sim-patie. W. Broca. s. Sin. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. la întâmplare. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. f. m.] Pierdere a vocii.a. [Gr.: afazie de conduc]ie.).] Sin. de[i gânde[te nor-mal. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. A. m. / afferent. s. s. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. în cadrul *bolii Beh-çet. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. afferre = a aduce. AFEC}IUNE.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. afectare. f. m.priv.priv. f. congenital\. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. pediatru austriac. a sl\bi. B. / aphte. [Gr. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. / aphrodisie. 1848-1905. auditiv\. aphtae. adj. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. de ex. lat. affectus = stare de spirit. f. affectio. AFRODIZIAC. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. / affinité. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. observate la nive-lul palatului dur la copii. neurolog [i psihiatru german.: apiretic. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. febris = febr\. a sl\bi. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. phone = voce. de la Afro-dita = zei]a dragostei. A.] Ulcera]ii infectate. / affectivité. participiul verbului invertere = a inversa. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. s. când se produce *afazie. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. / affection. A. / aphrodisiac.] A. s. f. gr. AFLATOXIN|. s. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. boal\. s. A.. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. Sin. verbal sau în scris. f. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. gennan = a produce. de la afficere = a afecta. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. prietenie. în care pacientul. a . dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). de la ad = spre. f. s. aphrodisiakos. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia.] 1) Emo]ie intens\. / affect. [Alois Bednar. dar utilizate incorect. [Lat. / aphémie. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. 2) Comportare emotiv\. s.. de la gr. aphrodisia = dorin]\ sexual\. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. inversus. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor.).] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. / aflatoxin. -atis = înrudire. s. s. n. *disfunc]ie. m. -atos = sânge. / aphthosis. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). cu prognostic benign. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor.. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane.. adj. adj. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. AFERENT. în care cuvintele sunt rostite fluent. s. caracterizat\ prin anxietate. Se disting: 1) A. a . -arum = afte. a. A.temperatur\ în jur de 370C). apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. triste]e. AFTOZ|. / aphtha (pl. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. / aphrodisia. Varietate de a. pheme = vorbire.: afazie Wer-nicke (v. Viena. [Carl Wernicke. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. a . cântec (amuzie).] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. f. s. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . Asocierea *a. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. 2) A. Ex. ferre = a conduce. f\când ab-strac]ie de cauze. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. -arum = afte. / afférent. [Termen compus: afla . dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). astenic. A. *aftozele. haima. local\). AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. / aphemia. [Lat. [Gr. s. de la toxon = s\geat\. f. AFIBRINOGENEMIE. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. înaintea altei substan]e.cuvintelor [i a lecturii. adj. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. profesor la Berlin. AFINITATE. de obicei cu un burelet inflamator eritematos.priv. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. A. f. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. sensi-bilitate. AFEBRIL. [Gr. adj.. aphthae).] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. tu-berculoz\. De asemenea. A. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. Polonia).] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. [Gr. a . de la gr. [Lat. de ex. gr. spastic\). Cuvintele sunt substituite unul cu altul. -ozã.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru.

AGONADAL. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. AGENT CHELATOR / chélateur. s.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. [Lat. viu. anosognozie. [Lat. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. / agammaglobulin(a)emia. boal\ Bruton. s. d. a . gnosis = percepere. adj. [Gr.. s. AGNOZIE. -aktos = lapte. / aglycone. de la agitare = a pune `n mi[care. / aglossia. s. receptor. [Gr. [Gr. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. s. cunoa[tere. AGENITALISM. [Gr. f. V. / agonie. f. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. / agglutinine. f. 2) A. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. f. s. *bromocriptina). vector. [Lat. sindrom Aicardi. s. s. AGLOSIE. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. s. [Gr. cu efect central. agglutinare = a lipi. s. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. de timp) etc. AGLUTININ|. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat).. / agammaglobu-linémie. [Gr. [Gr. infectant. com\. f. / agonadal. dimpotriv\. idiopatice do-bândite tardive. s. prosopagnozie. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. m. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. dulce. a . / aggluti-nation. f. m. AGASTRIE. adj. / agyria.priv. / aglycone. f. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. a uni. V. haima. f. largi. [Lat. AGEUZIE. f.] Absen]a. agon = lupt\. [Gr. AGLUTINOGEN. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. gastros = stomac. s. / agglutinogen. adj. gaster. / agitation. / agoraphobie. s. Sin. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. s. sau agresiv\. / agénitalisme. a . imagi-nilor. / agenesia. a stoma-cului. cu exagerarea mi[c\rilor. / aglossie. / agénésie. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. olfactiv\. cu tendin]a evit\rii acestora.. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii.. m. În func]ie de natura acestor stimuli a. iriga]ie cerebral\ insuficient\. f. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. glykys = dulce. f. V. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). gr. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. AGONIE. dim. a . m.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. ex-citement.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. / agglutinin. s. a . gr. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. f. 3) A. tactil\. imunitate.. f. A. f. f. chiar existen]a a. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. gone.: chelator (v. sau reac]ional\. s. phobos = fric\. glo-bulus.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. s. [Gr. s.. vizual\. gesturilor [i *mimicii.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. Termenul agalaxie este in-corect. s. f.). a obiectelor. a .priv. provocând astfel aglutinarea acestora. f. mielom). AGMINAT. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. a pune `n mi[care. r. AGIRIE.priv. f.. Ce-le mai cunoscute a. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. [Gr. se clasific\ în: auditiv\. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. lipsit\ de inten]ie sau scop. gala. / agonadal. f. / age-nitalism. V. La om. pot fi disociate. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\.priv.]. d. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. [Lat. Se disting a. a pune `n mi[care. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. de la agere = a ac]iona. m. s. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. f. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. -inis = mul]ime. -ntis = activ. poate fi spontan\. 2) A. mutagen.). / agminé.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. Defini]ia a.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. / agglutinogène. AGAMAGLOBULINEMIE.priv. aflate în suspensie.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge.. f. [i a. cât [i pe cea secundar\. a agita [i agere = a ac]iona. s. purt\tor de germeni infec]io[i. s. Ex. genitalia = organele genitale . Care este lipsit de *gonade. V. gyros = cerc. / agalactie.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. s. [i eunuchism. s. pe de alt\ parte. [Gr. s. [Lat..).priv. -aux. [i alexie. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. f.] Sin. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. / agitation. gustativ\.priv. a . / agony.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. Poate fi dezordona-t\. lat. asomatognozie. a crea.: geloz\. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. agonistes = lupt\tor. caren]\ imunitar\. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. congenital\ de tip Bruton. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei.. / agalactia. m. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. / agastria. Se disting: 1) A.. antagonist. AGORAFOBIE.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. Sin. a . adj. de la gnonai = a cunoa[te. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. f. / agastrie.priv. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. Ex. -inã. / chelating agent. AGONIST. disglo-bulinemie. agitatio. Sin. / agent. / agoniste. [i agonist potasic. de r\s-puns celular. [Gr. v.. m. s. ca entitate este pus\ la îndoial\. gennan = a produce. AGLICON. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. cold agglutinins.: *apomorfina. A. s. -onis = agita]ie.priv. agens.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. A. a propriului corp (autotopagnozi-a). al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. chimic. de la globus = glob. v.: *dopamina. / agent. a uni. dând prin r\cire un gel. / ageusia. [i disgenezie. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. / agnosia. [Malaiezia-n\ agar-agar.: virus delta. s. s.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. imunoglobulinele. A. adj.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. Orice factor provocator de boal\. s. sunetelor. a. adj. grup sanguin). AGENEZIE.. a .] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. -inã. / agminated. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.AGALACTIE. agora = pia]\. / agglutination. -e. f. s. Sin. de corp calos. amar [i acid. A. A. lat.: genin\ (v. a . / agueusie. care p\trund în creier (ex. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. m. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. / agora-phobia. gyrus. gueusis = gust. d. gonos = s\mân-]\. glossa = limb\. AGLUTINARE. de la gennan = a produce. a – priv. genesis = producere. m. agoni[ti dopaminergici. / agnosie. / ago-nist. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. 118 . vaselor [i tubului digestiv (ex. a uni. dopexamina). ageu-stia. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. A. / agyrie. s. ligand. -atos = sânge. agglutinare = a lipi. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. microorganism p\truns în corpul uman. s. n. alimfocitoz\. agglutinare = a lipi. de la gignere = a na[te.: 1) A. AGENT. s. 3) A. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. [Gr. f. -ale.priv.] Absen]a congenital\ a lim-bii. f.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. s. V. f. cecitate psi-hic\. s.: astereognozie (v. agoni[ti adrenergici. factor fi-zic. lat. [Gr. agmen. s. gr. AGITA}IE. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace.

este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. s. / aggregability.priv. Aglomerare.priv. de la granum = gr\unte. f. s. Var. / agraphie. de la kinein = a mi[ca.] Proprietatea de a se agrega. [Gr. A. 3) A. ALANTOID|. [Lat. lalia = vorbire. [Fr. aluzii etc. adj. V. a `nr\ut\]i. s. s. / clip. f. AGRAFIE. de la ag-gravare = a agrava.] Absen]a *lactazei din intestin. A. s. A. dim. f. lat. a-vând o circula]ie interna]ional\.: sindrom Kostmann (v. de la aggregare = a aduna la un loc. / agres-sology. a. -ism. / alacrymie. [i sindrom Kostmann. AGRESIVITATE. f. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. s.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. granulum. distru-gere a unor obiecte. / agraphia. tripan. s. f. aggravatio. spre.. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\.: acinezie. Akhileus. / agrammatisme. -antos = cârnat. în care se constat\. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. [Lat. s. s. / bleu. sindrom Gerstmann. aggregare = a aduna la un loc. lat.: boal\ Schultz.. / alanine. lactis = lapte. m. toate de tip autozomal recesiv. ALACRIMIE. / albinism. depig-mentate.. din germ. 2) A. s. adj. s. a. ca în *sindromul Waar-denburg. gradi = a merge. a . s. s. n. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este.i-re. f. / agranulocytose. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. f. s. f. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. s. / eye dryness. lat.priv.: a. con]inând vase intestinale. gradi = a merge. fie cu lapte uman. V.. / allantoin. [Gr. la nivelul pielii. la leucocite. grammatica. / a-grammatism. f. / aggrega-ting. / agrégant.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. -e. Poate fi localizat\.] Tendin]\ la atac. a ataca (ad = la. n. devenind rapid ireversibil\. gr\-mad\ de trombocite.: acromie cu-tanat\. A. f. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. a p\[i). care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. a . / agressi-vity. f. ALANIN|. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. de tip recesiv. de la aggredi = a merge spre. AHILODINIE.priv. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. agregare. [i stres. [Gr. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. [i agregant. f. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. s. p. lat. s. Fondator: H. AGRAVARE. sludging of red cells. s. congenital\ sau dobândit\. s. f. f. [Gr. / aggrega-tion. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. ALBINISM. -ozã. albus = alb. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric.). Laborit. aggresus. / aggravation. [Gr. s. de la granum = gr\unte. / agressivité. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. aggregatio. -ism. AGRAMATISM. ALBASTRU. [i lactoz\. cel mai frecvent. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. f. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. de brom-fenol. f. de metilen. m. generalizat sau oculocutanat. în zonele de ischemie. s. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. lovire etc. cu *afemie. V. A. m. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. A. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. AGREGABILITATE. Sin. V. a . s. / allantois. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. / achillo-dynia.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. spre. sludge. m. / lactase defi-ciency. Deoarece uricaza nu exist\ la om. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. s. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor.] Alterare a scrisului. a ataca (ad = la. [Lat. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. s. [i sindrom Sjögren. V. Fenomenul de grupare a plachetelor.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. granulum. agregat. f. *miozin\ [i *fibrin\. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. s. / agrégat. AGREGANT. gr. / blue. de la aggredi = a merge spre.. s. n. f. AGRANULOCIT. gr. s.) sau ascuns\. acte suicidale). Ex. [Lat. ocular. f. un deficit de *tirozin\. AGREGAT. Aglomerare. / achillodynie. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). kytos = celul\. s. a . în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. / aggregate.AGRAF|. lat. f. cu [ase subtipuri. / akinesia. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. a . f.priv. 119 . A.). / allantoïde. f. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. Simbol Ala sau A. s. [Gr. / agrégabilité. factor plachetar IV. / agranulocyte. f. s. [Lat. / worsening. f. aggregare = a aduna la un loc. / alalie. cu aplica]ii în medicin\. a. / albinisme. s. în for-m\ de cro[et. -e. din gr.] Aglomera-re.. adj. a . Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. aggregare = a aduna la un loc. s. aggresus.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. adj. V. / alalia. artificial\).] 1) ~n sens larg. AKINEZIE. lac. / agrafe. a .. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. 2) Mai mul-te substan]e chimice.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. f. s. mimic\. lacrima = lacrim\. f. allas. f. f. / alanine. par]ial. de Prusia. de a se aglomera în gr\mezi. eidos = form\. de a se alipi. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. foarte probabil.] Leucocit lipsit de granula]ii. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. s.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. s. [Lat.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). / allaitement. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. sau generalizat\. odyne = durere. ALALIE. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. sunt denumite cu acest cuvânt.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. În medicin\.priv. Uneori termenul este considerat sin. f. a. de toluidi-n\. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. AGREGARE. AL|PTARE.priv. / agrégation. *ADP. f. AGRESOLOGIE. ALANTOIN|. agregarea eritrocite-lor. e. s. V. a. f. s. agrafe. -azã. mai rar. s. dim. Aminoacid neesen]ial. *tromboxan [i de prezen]a calciului. / agra-nulocyte. kinesis = mi[care. logos = [tiin]\. V. s. / allantoïne. [Gr. [Gr. s.] Pies\ metalic\ mic\. [Lat. f. kytos = celul\. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. allactare = a al\pta. ALACTAZIE. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). de la lalein = a vorbi. fie cu lapte de origi-ne animal\. Krap = cro[et. Sin. [Lat. / agressologie. [Lat. / alactasie. graphein = a scrie. f. / lactation. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx.. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. [Gr.. [Gr. s. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. Evans. fiind unite de filamente de *actin\. f. / akinésie. Sin. n. -onis = `nr\ut\]ire.priv. s. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. V. AGRANULOCITOZ|. agregarea plachetelor.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. / agranulocytosis. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. a p\[i). în st\rile de [oc. a .

. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. s. s. f.. -e. s. termenul es-te folosit pentru tunica a.ALBINOS. / alcoolature. *stricnina etc. f. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. s. ALCALINITATE. s. al kali sau al-qaliy = sod\. ALCHILANT. gr. al kali sau al-qaliy = sod\.: alkil. ALBUMOZURIE. / alka-lization. gr. V. inflamabil. s. f.5 % volume de C2H5OH. haima. / albuginea. ALCALOID. / albu-mosuria. f. / alcoolat. / albuminémie. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. ALCOOLAT. tab. al\turi de C [i H sau de C. albumen. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. uneori la doze foarte mici. -atos = sânge. s. -itã. const. testicular\. ALCALEMIE. miscibil cu apa.: acid homogentizic. ALBUMINORAHIE. albugo. s. -inis = albea]\. s.. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. [Lat. f.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu.] Sin. Este antiseptic. al kali sau al-qaliy = sod\. -inis = albea]\. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / alkalitherapy. adj.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. -inã. gr. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. rhakhis = coloan\ vertebral\. / alcalose. *cafeina. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). volatil.: protein\ BenceJones (v. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. ALCALIN. al kali sau al-qaliy = sod\. s. n. ALBUMIN|. s. f. eidos = for-m\. O. [Lat. albus = alb. albumen. Exist\ diferite tipuri de a. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. ALCALINOTERAPIE. NA: tunica albuginea. Sin. f. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. albugo. s. ALCALOZ|. de la albus = alb. / alkylant. adj. ouron = urin\. -atos = sânge.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. / alcalosis. [Lat. / albumine. f. albumen. f. s. / alka-lizer. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. -inis = albu[ de ou. ALCALINIZARE. ALCAPTONURIE. -ozã. etilic. fiind plasma-tic\ [i tisular\. A. / alco-holature. / albuginée. / alcaline. consecutiv. [Ar. gr. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. -inis = albu[ de ou. de-numit în limbaj curent a. f. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. S. f. ALBUMINEMIE. pân\ la neutralizare (a. respiratorie sau gazoas\.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. -ozã. a. este pu]in utilizat.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. ALCAPTON|. m.. eterul. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor.). / albuminurie. s. f. gr. ouron = urin\. [Lat. adj. n. adj. sunt pu]in solubili în ap\. [Ar. prin concentra]ia ionilor OH. de la albus = alb. p\trunz\tor. f. al kali sau al-qaliy = sod\.: proteinorahie (v.] Individ afectat de *albi-nism. uneori. V. s. -inis = albu[ de ou. m.. -inã. s. f. alcaloz\.). *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. [Ar. cu miros a-greabil. me-tabolic\. s. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. Administrarea [i circuitul a. H. Lichid incolor.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. ou\. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. s. / albinos. proteinurie. s. ca [i în unele vegetale. / albu-minuria [Lat. f. gr. kap-tein = a suge cu l\comie. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). s.] Membran\ fibroas\. s. [Ar. -ozã. f. cloroformul.] Sin. [Lat. în *leucemie. -inã. V.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. de la albus = alb. -inis = albea]\. ALBUGINEE.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). pl. ALBUMOZ|. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. albugo. m. s. Frecvent. / alkaloid. des-hidratat con]ine 99. / alkaline. s.] Prezen]a în urin\ a albumozei. alcaloz\. Reprezentant tip este *a. biochim. [i tab. m. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. m. s.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. s. s. s. [Ar. alcalinization. / alkyl. V. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. transversale. Unele a. u[or colorat. s. e. s. / alkaptone. cu formula chimic\ C2H5OH. de la albus = alb. albumen. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. catabolit al *tirozinei. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. [Lat. s. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. m. ALCOOLATUR|. f. inflamabil. / alcalinisation. s. [Ar.4). CH3OH. mu[chi.. ALCALINIZANT. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. / alcalinité. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. s. s. -inis = albu[ de ou. -inis = albu[ de ou. metabolic\. s. medicamente etc. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. [i leucom. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. [Ar. adj. s. [Lat. m. m. / alcalémie s. moarte). de la therapeuien = a `ngriji.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin.] Inflama]ia *al-bugineei. *cocaina. / alcohol. [Ar. / albugo. A. / al-kylant. A. / albumin. al kali sau al-qaliy = sod\. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. V. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. s. f. gr. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. / cervicospinal fluid proteins. / alcaloïde. / alcool.] Prezen]a de albumine în urin\. compensat\. / albugo. / alcaptonurie. uneori striate. adj. therapeia = tratament. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / alkal(a)emia.: *morfina. f. al-kalosis. haima. const. f. ALBUGO. se observ\ în *mielomul multiplu [i. / alkalinity. s. / albino. [Ar. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. total\ sau poten]ial\). ALBUMINURIE. s. p\trunz\tor. [Ar.. albumen. / alcaptone. gr. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. | | 120 . s.. A. lichid clar. de la albus = alb. [Lat. s.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. m. / alcoholate. / alkali. m. ouron = urin\. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. de altitudine apare la altitudini mari. m. / alkyl. [Ar. A. / alcalinisant. Ex. cu pH-ul peste 7. ALCALI. bilirubin\. gr. A. constând în formarea de pete mici albe. s. a. [Ar. V. s. / albumose. / albu-min(a)emia. / albuminorrachie. adj. m. f. f. ocular\ sau sclerotica).] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. s. f. al kali sau al-qaliy = sod\. A. a. / alkap-tonuria. s. f. A. s. dur\.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. / alcalinothérapie.Var. al-cohol sau al koh’l = subtil. m. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). / albuginite. f. f. s. f. / albumose. biochim. ce con]ine azot. ALCHIL. f. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. cu aspect albi-cios. f. -inis = albu[ de ou. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. a.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. se manifest\ (uneori. sunt strict reglemen-tate. adj. ALCOOL. al kali sau al-qaliy = sod\. lapte. al kali sau al-qaliy = sod\. / albuginitis. de la albus = alb. / albumosurie.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. albumen. al kali sau al-qaliy = sod\. al kali sau al-qaliy = sod\. -inã. [Lat. [Ar. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil.: ciclofosfamida). s. eliminarea sa urinar\. n. kaptein = a suge cu l\comie. f. pl. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. / alcali. ALBUGINIT|.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. f.

s. ALCOOLOGIE. ALERGIC. / allèle. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. Sin. *A. V. s. `n general. f. allos = altul. deoarece a.). s. [Ar. Complica]iile cele mai grave ale a. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. denume[te o marc\ depus\. 60 %. / aldostéronisme. / alcoolmètre. sc\dere a memoriei. Termenul etilotest este mai corect. ALEL| NUL| / allèle nul / -. ALCOOLISM. izolat\ din ficat.: etilism. *delirium tremens. m. s. f. *A. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). al-cohol sau al koh’l = subtil. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. pendere = a a-târna. n. C. lat.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. ALELOMORF|. o alta. / alcoolémie. de la alcool dehydrogenatum. proprie creierului. Care produce *alergie. f. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. [Abrev.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. figur\. / alcoolisme. V. al-cohol sau al koh’l = subtil. se nume[te monomorf\. este polimorf\.: a. La nivel biochimic. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. f. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. A.. gr. n. s. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. / allergic. se constat\ [i în infarctul miocardic. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. p\-trunz\tor. / aldo-sterone. de la lat. singura prezent\ în mu[chi. [Gr. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. f. V. p\trunz\-tor. hiperaldosteronism. / allele. s. V. ALCOOLIZARE. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. al-cohol sau al koh’l = subtil. / aldolase. a unor doze excesive de alcool. f. de la ergein = a lucra. ALDOSTERON. f. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. / alcoholo-gy. f. -ism. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. 121 . Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. / alcoolisation.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. eczema. f. recesive. / alco-hol(a)emia. / alcohol-test. s. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. a. [Ar. Ex.. mania = nebunie. m. [Gr. s. s. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. [i ceton\. f. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. densimetru.. / allèlomorphe. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. / aldostérone. / allelomorph. s. adj.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. timp de ani de zile. A. ALCOOLTEST. prob\. / allergique. / alcooltest. s. *a. A. m. s. *A. s. adj. / al-lergen.: polenul gramineelor. Între 1 [i 2. Sin.: alel\ letal\. O cre[tere a *volemiei. sunt. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. dimpotriv\. f. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. [Ar. prin abuzul de vin. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. Cele do-u\ a. iar o gen\ ce posed\ mai multe a..ALCOOLEMIE. m. m. testum = capac de lut ars. variaz\ între 1. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. La adultul normal. A. f. logos = [tiin]\. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. s. s. A. provoac\ de-ple]ia potasiului. ALDOLAZEMIE. metron = m\sur\. p\trunz\tor. de la 2. un individ posed\ dou\ a. f. ALEL|. / aldolasémie. a.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. Responsabilitatea penal\ (delict. se produce reten]ia celular\ a sodiului. s. / aldo-las(a)emia. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. / alcoolodépen-dance. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. s. f. ac]iune. gr. / alcoolomanie. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. *a. gr. / alco-holisation. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. m. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. A. bacte-rii sau polen. Ex. Ex.: *ciroz\. a. 2) Sin. ALDOLAZ|. Excesul de a. s.: `n *sistemul ABO. unele gastri-te. Sin. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. Concentra]ia a. / aldolase. p\trun-z\tor. p\trunz\tor. p\trunz\tor. `n continuare. ALERGEN. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. s. m. a. urticaria. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. [Ar. A. s. *tremor). [i alco-olomanie. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. A.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. ac]iune. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. allelon = de la unul la altul. ALDEHID|. ale aceleia[i gene. haima.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. Ex. Termenul de *oenolism semnific\ a.: hiperaldosteronism (v. / alco-holism. ALCOOLMETRU. al-cohol sau al koh’l = subtil.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\.. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. / aldosteronism. mai mult sau mai pu]in eficace. / aldéhyde. Dintre bolile a. al-cohol sau al koh’l = subtil. fac parte: astmul. s. Sin. ALDOSTERONISM. La adult.: boal\ a. m. s. O nu este func]ional\. s. -atos = sânge. ergon = lucru. adj. f. test = examen. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. Cele trei a. B. / allergène. s. allos = altul. s. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^.: alel\ morbid\ (v. 2) Proteine purificate din alimente. ALCOOLOMANIE. [Ar. din fr. este ob]inut prin oxidarea unui alcool.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. gennan = a produce. de la de = separat de. O cre[tere tranzitorie a a.2 mU/ml (12-75 nmol/l). asemenea celorlalte a. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. / alcoholomania. gr. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. s.3 [i 8. allelon = de la unul la altul. V. f.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. dependere = a sta atârnat. Se reprezint\ cu litere mici. p\trunz\tor. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. de la mam\. s.. f. euforie nejustificat\. s. adj. s. / al-coholomania. [Ar. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. Cantitatea de a. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. prezente la un *heterozigot.] Care este în rela]ie cu *alergia. ALCOOLODEPENDEN}|. . s.).] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. oenomanie. ergon = lucru. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. [Ar. În compen-sa]ie. m. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. a discern\mântului). A. adj. f. s. una provenit\ de la tat\ [i.] V. dar [i în celelalte ]esuturi. s. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. / aldehyde. al-cohol sau al koh’l = subtil.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alcoologie. cu *alcoolodependen]\. adj. p\-trunz\tor. morphe = form\. de la ergein = a lucra. [Gr. a. m. n. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. migrene etc. apari]ia unei *toleran]e. m. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil. [Gr. / alcoholometer. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. n. colite. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). engl. aldolazemie). La nivelul fiec\rui locus *autozomal. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice.

3) Uneori. gr. const. m. / alphaf(o)etoprotein. iar inhibi]ia vasodilata]ie. / alphamimétique.. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. mai rar în cancere de tub digestiv. globulus. [Gr. f. vezicul\ biliar\. / algide. prin extensie. f. înghe]at. f. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. [Gr. / al-pha-adrenergic blocking agent. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I.] V.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor.] Sin. hipocondriac\. s. algos = durere. s. termenul de a. ALEZ|. s. f. f(o)etus = f\t. post = dup\. s. gr. adj. s.6) dintre cele trei grupe: alfa. fr. [α = prima liter\ a alfabetului grec. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. allos = altul. ac]iune. 2) Sin. / alphabloquant. s. Ex. [Gr. vascular\. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . [α = prima liter\ a alfabetului grec. Var. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. / alpha-1-antitrypsin. ren. [Fr. adj. Uneori.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. tripsis = fre-care. f. înghe]at. de la globus = glob. -e. migren\. sf\râmare..] 1) Sensibilitate dureroas\. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. cluster head-ache. ergon = lucru. s. / algesi-metry. ALFACHIMOTRIPSIN|. ALGEZIMETRU. / aleze. de la ergein = a lucra.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. Sin. anti = contra. ciroz\. [Gr. f. gr. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. -idã.. bloquant. la gravide. adj. A. -inã. difi-cil. gr.: boal\ Sudeck (v. / alphastimulant. dys = greu. nutri]ie. à l’aise = (a se sim]i) bine. f. s. / algésie. complet\. / alexine. s. termenul este utilizat mult mai restrictiv. s.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. n. [Gr. f. s. / algesia. ALFAGLOBULINE. Var. f. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. lat. a abate (o lovitur\). / al-phamimetic. f. -inã. alge-sis = sim]ul durerii.] Ini]ial. biochim. f. f. / pain. / allergie. s. sf\râmare. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. adj. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. mandibular\ sau ocular\. s. khymos = suc. V. protos = primul. A. / alèse. / alge-simeter. de asemenea. algidus = rece. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele.: *sindrom de nerv nazociliar. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune.: artralgie. Var. s. adj. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. f. [Gr. ALGEZIE. / alpha-1-antitryp-sine. / algésimètre. de la ergein = a lucra.. f. desemnate printr-un eponim (ex. be-ta [i gama.] Sin. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. adj. -inã. / / alpha-lipoprotein. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. / allergologie. A. f. s. trauma.: α-mimetic.). / alexia. cu hiperestezie (v. [Gr. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. [Gr. adj. [α = prima liter\ a alfabetului grec. În prezent. lat. ALFAMIMETIC.: fentolamina) sunt. algia. pl. / alexie. lat. lipoprotein\. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). s. lexis = cuvânt.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. -is = rinichi. -atos = ran\.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). s.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. Ex. Var. s. ad = aproape de. / allergo-logy.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. lat. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. [Gr. algos = durere. / alpha-adréner-gique. / alphachymotryp-sine. pâ-n\ la a. Var. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. f. vasodilatatoare. teratoblastoa-me.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. este utilizat\ ca antiinflamator. logos = [tiin]\. [Gr. s. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. B. craniofaciale lateralizate. s. ALFABLOCANT.: nevralgia nervului vidi-an. s. / alphafoetoprotéine. ALGEZIMETRIE. [i tab.: α-chimotripsin\. / alpha-adrenergic. s. ALGID. f.).`n cazul *anafilaxiei -. lipos = gr\sime. f. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. m. adj. -inã. ergein = a lucra] Var. / alphachymotrypsin. o localizare a-natomic\ (ex. al-los = altul. f. / alge-siology. ac]iune. f. ALGIC. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. metron = m\sur\. adj. [Lat. ALEXIN|.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. în caz de i-munitate. f. spirit. f. f. gr. local sau intramus-cular. gr. f. au fost descrise numeroa-se sindroame. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. utilizat ca sin. f. migrainous neuralgia. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). [Gr. f. isteric\. s.: alfastimulant (v. Sin. cu Mr 25 kDa. rinichi). algesis = sim]ul durerii.). s. ALFAFETOPROTEIN|. du-reri difuze de origine dentar\. ALGIE. ALEXITIMIE. de la lectura dificil\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. allos = altul.: α-stimulant. f. metron = m\sur\. s. s. s. s. f.ALERGID|. adj.: alfa-adrener-gic. Var. / allergid. în mod normal. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. / alpha-globulins.] Agent simpaticolitic.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. thymos = minte. [Gr. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. algidus = rece. s. ALFASTIMULANT. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. zdrobire. dim. [Lat..: algie (v. tripsis = frecare.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. algos = durere. n. C) de talie inegal\.priv.: α-blocant. Var. / algidité. -inã. s.. / algid.priv. a .: a. stimulare = a `mbol-di. / algetic. lat. ALGIDITATE. / allergide. / allergy. în cadrul sinuzitelor.). A. f. ALGEZIOLOGIE. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. / alexithymia. / algésiologie. 122 .] Defect de în]elegere a scrisului. a .: αglobuline.: α-adrenergic. drawsheet. deci. s. s. de la ergein = a lucra. [α = prima liter\ a alfabetului grec. f. nevralgie. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. s. Sin. s. a. istoric pentru *complement. n. (ex. / alexin. / alpha-lipoprotéine. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. ALERGOLOGIE. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. / alexithymie. s. ergon = lucru. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. dar îndeosebi a trigemenului. / algique. ac]iune.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care.: α1-antitripsin\. / alpha-globulines. de origine extrem de divers\: a. m. lexis = cuvânt. a. ergon = lucru. ALERGIE. / alpha-adrenergic stimulating agent. algesis = sim]ul durerii. zdrobire. a stimula. f. ALFA-ADRENERGIC. -inã. Denumire rezervat\ *a. algesis = sim]ul durerii. s. logos = [tiin]\. trophe = hran\. s. ALEXIE. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. f.: α-fetoprotein\. s. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. f. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. pl. ALFALIPOPROTEIN|. / algidity. / algie.: cecitate verbal\. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. / algésimétrie. f. lâng\. [i îndeosebi asupra *tripsinei. hemocromatoz\) [i. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. sindrom Sluder). [Gr. alexein = a evita. protos = primul. s.

/ alliesthésie.: idio]ie afazic\. / isoimmunization. briceag de altoit.priv. A. s.). / alimen-tation. reprezentând. n. fetomatern\.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. / algogenèse. s. ALGOMANIE. / allodynie. genesis = producere.). Sin. pentru alchilant (v. 5) A. s. s. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. trophe = hra-n\. [Gr. a . s. regim. / algorithme. / algogène.a. allos = altul. ALIESTEZIE. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte.] *Parestezie dureroas\.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. m. p. s. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. / algospasme.: izoimunizare (v. [Gr. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. s. [Gr. anti = contra. adj. dys = greu. ap\rat.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. morbid\ fa]\ de durere. / algophilia. ALOANTIGENI. / allogenic. ALGORITM. / algoparalysie. f. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity.] Sin. / algomania. m. algos = durere. f. s. lysis = distrugere. mania = nebunie. f. s. v. allo-geneic. senti-ment. ALGOPARESTEZIE. de la syn = împreun\. / alloantigènes. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. f. natural\ . gr. [Gr. allos = altul. lat.).] Producerea durerii. f. me-nos = lun\. / alloche-iria. ALOESTEZIE. Var. / algorithm. [Gr. de la phi-lein = a iubi. f. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. / allogenic.care asigur\ un aport adecvat energetic. s. V. lâng\. Sin. / algogenic. allos = altul. s. f. [Gr. [Gr. allos = altul. spasmos = contrac]ie. / painful paraesthesia. sugarului cu lapte de mam\. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. / algoménorhée. gennan = a produce. A. f. adj. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens.] Menstrua]ie dureroas\. s. f. / aliment. solubile unele în altele în anumite condi]ii. sec. s. f. / allogénique.] Sin. f. allochiria. immu-nis = scutit. adj. ulei. nutri]ie. algos = durere. [Gr. f. s. m. o schem\ de diagnostic pe etape. la separare. / aliphatique. [Gr. s. pl. f. / allo-immunisation. 4) A. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. 123 . ALGOGENEZ|. f. m. dificil. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. [Gr. incompatibilitate fetomatern\. s. / alloesthésie. de la lyein = a distruge. 2) A. li-niar\ sau ciclic\. adj. V. pathos = afec]iune.). de masochism. A. bogat `n nutrimente esen]iale. / algophobie. ALGOFILIE. gennan = a produce. s. din lat. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. ALOGIE. / alogie. plastic [i catalitic. / allogénique. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. diferite constante a-le mediului intern etc. s. În acest caz.). f. graphium. m. [Gr. f. ALIMFOCITOZ|.] Procesul de hr\nire a organismului.] Sin.: homogref\ (v. apar]i-nând matematicii [i informaticii. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. s. s. allos = altul.). lat.). / alliage. în primele 4-5 luni de via]\. Sin. alienare. m. allos = altul. / allodynia.a. pentru alchil (v. Evolu]ie lent re-gresiv\.] Team\ exagerat\. ALGOFOBIE. V. s. s. f. de la gennon = a produce. s. f. algos = durere. / aliénation. / alogia. para = dincolo de. adj. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. ra]ional\ . f. -ozã. IX. algos = durere. adj. f. / aliment. ALKILANT. / algolagnie. ALGOMENOREE. [Gr. s. f. f. rhoia = curgere. s. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. span = a trage. aisthesis = senza]ie.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). s. algos = durere. lympha = ap\ limpede. f. îndeosebi. allos = altul. alliage.] Care pro-voac\. adj. / algoge-nesia. de la alere = a hr\ni. para = dincolo de. / algo-spasm. gennan = a produce. logia = teorie.a. kytos = celul\. alienare = a `nstr\ina. a metabolismului.). anti = contra. alie-nation.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. grapheion = peni]\ de scris. f. s. s. / insanity.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. Termenul. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. s. f. mâinile. f. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. s. ALIFATIC. / algomenorrh(o)ea.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. allesthesia. f.] Sin. adj.] Sindrom osteoarticular re-gional. / algophilie. Var. / alloy. reprezint\ un cuvânt la mod\. ALGONEURODISTROFIE. [Gr. are tendin]a la izolare. / allo-anticorps. / alloantigens. de la graphein = a scrie. algogenesis. algos = durere. ALGOLAGNIE. voluptate. alimentum = aliment. / algoparesthésie. [Gr. [Gr. s-a extins [i în diagnosticul medical. este mai adecvat termenul *a-logenic. sensibili-tate. sensi-bilitate. infarctului de miocard. [Lat. f. dificil. [Gr. / a-lymphocytosis. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. de la rhein = a curge. f. s. coapsele. [i boal\ Bruton. pl. a . au în organism rol plastic. gennan = a produce. / aliphatic. alimentum = aliment. / algolag-nia. ALGOGEN. 3) În sen-sul cel mai larg. -atos = gr\sime. 2) În prezent. la înstr\inare. lagneia = dorin]\ sexua-l\.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. f. lat. ALOANTICORP. sympathein = a fi al\turi de cineva. ALIENARE. algos = durere. allos = altul. [Gr. s.: algodistrofie simpatic\. corpus. lat. ALOGEN. V. phobos = fric\. ALIMENT. de la in = lipsit de. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. s. n. ALGOSPASM. ALIMENTA}IE. [Gr. antitiroidie-ne). algos = durere. picioarele. [Lat. genereaz\ durere. / algomanie. discurs. cu mecanism necunoscut. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. men. aisthesis = senza]ie. s.: antigeni alogenici (v. / allograft. nutri]ie. s. odyne = durere. genunchii. [Gr. munus = obliga]ie. [Gr.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. Atinge electiv umerii. mixt\ . ALOGENIC. n. în ultimele decenii a. A nu se confunda cu *dis-menoreea. energetic [i func]io-nal. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. 3) A. fie. / alloantibody. maso-chism. a aliena. sensibilitate. spasmus. sin-drom Di George. ALIAJ. s.). algos = durere.] Sin. s. philia = atrac]ie. s. [Gr. ALOIMUNIZARE. lâng\.: izoaglu-tinogen (v. tro-phe = hran\. s. aleiphar.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. [Gr. lat.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. de la gr. f.] Erotizare a durerii fizice. [Gr. diet\. algos = durere. [Lat. de protec]ie .. [Gr. / alli(a)esthe-sia. s. Tipuri: 1) A. Ca urmare. alligare = a lega. s. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. în acest caz. f. / painful paralysis. s.: algoneurodistrofie (v. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. artificial\ . m. ALGOPARALIZIE. A. de introducere în organism a substan]elor nutritive. n.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi.] Sin. f. m. / alymphocytose. În limba englez\. allos = altul. aisthesis = senza]ie. s. unor afec]iuni ale SNC. ALOGREF|. s. / algopho-bia. f. f. s. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. în particular în *schizofrenie. [Fr. f. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. de la alere = a hr\ni. medicamentelor (izoniazid\. / algoneurodys-trophie. ALKIL. / alimentation. s.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. algos = durere. din gr. / allogreffe..] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase.priv. neuron = nerv. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. s. s. gr. algos = durere. dys = greu. -oris = corp. ALODINIE. / algoneurodystrophia.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea.

] Sin.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. / allotypy.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. / allostérie. fibrinoas\) sau. de la tem-nein = a t\ia. [Lat. seboreic\ masculin\ sau a. dim. f. boal\ Fauchard-Bourdet. / allosterism. ALVEOLOTOMIE. f. dim. s. în acest mod. pantherina. [Lat. f\r\ lezarea ochiului.. / allopu-rinol. gr. gr. / allokinesis. -itã. / alloxane. f. apar semne [i simptome brutale: grea]\. În particular. pelad\. lat. AMARIL. prin procese infec]ioase [i degenerative. / alvéolotomie. al-veoli). pl. ALVEOL|.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 .. Sin. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. m. / alveolitis. treis. s. baldness. / allotropie.] Sin. allos = altul.. alveolus. progresiv\ sau brusc\. s. de la kinein = a mi[ca. [Gr. ALOXAN. ALOMETRIE. alveolus. de la trepein = a `ntoarce. s. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. AMBIDEXTRU.: boal\ Alström-Leber (v.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. / allotypie. ar. s. A. sclerodermie.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. s. s. a unor celule (a. Göttingen [i Heidelberg. -inis = alaun. f. f. 13. [Lat. f. / allotriosmie. f. dim. s. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i.] C\derea p\ru-lui. gr. muscaria. a modela.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. n. alterare = a schimba. V. ALORITMIE. [Lat. f. s. macro-fagic\). ALVEOLOPLASTIE. ou f. s. ALTERARE. tres. [Gr. s.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. dim. alveoli. / aluminium. sau f. ALOPECIE. adj. / alvéole. emolient. uneori. dexter. le transmit semnale. phagein = a mânca. phalloides.Paris 1893). În caz de intoxica]ie. allos = altul.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. ALVEOLIT|. / alveoloplasty. ALUMINIU. f. 124 . lat. kinesis = mi[care. Importante: 1) A. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.).] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. 3) Sulfatul de a. model. cu masa atomic\ 26. / altération. f. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. cupru). m.priv. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. [Spaniol\ amarillo = galben. lichen plan etc. A. rhythmus.). 1840-1917. s. / amaurosis. A. dim. m. [Gr.] Dis-truc]ia. s. s. adj. 2) Fosfatul de a. s. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. a . / alvéolyse. allos = altul. a pe-retelui unei alveole dentare. profesor (succesiv) la Berlin. f. V.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. typos = tip. s. f. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. adj. iar diareea printr-un constipant). dim. se limiteaz\ la anumite mirosuri.] Pierdere. AlPO4. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. / allométrie. / amastia.] 1) In-flama]ie. s. f. lysis = distrugere. în care acestora le cade tot p\rul. / alveolus (pl. f. / alveolar. virus a. alveolus. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. [Gr. Al2(SO4)3. s.: pica (v.9815 [i simbol Al. tria = trei.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. allos = altul.ALOKINEZIE. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. s. plastos = modelat. -tra. / allo-triophagy. f.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. f. m. [i tab. tria = trei. mastos = sân. AMAUROZ|. [Lat. mai mult sau mai pu]in complet\. renale [i la nivelul SNC. mai rar. gr. sec]iune. f. / allorhyth-mia.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. în general complicat\ cu necroz\. în unele in-fec]ii. calvi]ie.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. amanitai = un gen de ciuperci. de la alveus = cavitate. ALVEOLIZ|.: puls bi.6H2O. În a. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . [Gr. const. m. 2) A. s. alveolatus = u[or scobit. A. a fibrinei (a. s. / amasie. [Gr. V. -inis = alaun. hair loss. adj. AMANITA / Amanita / Amanita. Ex. [Gr. / allopathie. f. f. lat.. tres. / amaril. alumen. / alopécie. stereos = solid. model. rhyth-mos = ritm. supurat\).. idiotip [i izotip. / alvéolite. implicit. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. / allotype. de la alveus = cavitate. / alvéoloplastie.. m. ca [i în farmacie. s. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). ALOTRIOSMIE.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. s. -e. / aluminose. [Lat. s. / allocinésie.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. de la alveolus. -trum = dreapta. cristalin\ a carbo-nului. ALOPATIE. biochim. metron = m\sur\. n. amastie. f. de la alveus = cavitate. congenital\ sau dobândit\. / allotype. s. localizat\ sau difuz\. f. m. s. ALOTIP. de la alter = altul. s. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. A. s. [Gr. allos = altul. [Lat.). alopex = vulpe . allos = altul. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. ambo = amândoi. ALVEOLAR. s. adj. de la alveus = cavitate. f. / allopathy. s. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint.: tifos a. gr. / allopurinol. s. Este caracteristic\ sifilisului secundar. diaree. durere abdominal\. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. AMALGAM.] Cavitate în care se afl\ aer sau. / allotri-osmia. / alveolysis. apoi de severe tulbur\ri hepatice. [Gr. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. V.sau trigeminism). / amalgam. s. n. / allotriophagie. ALOTROPIE. adj. de la alveus = cavitate. s. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. alveolus. care se fixeaz\ pe ele [i. de la amauros = `ntune-cat. f. typos = tip. malagma. s. s.. / allometry.] Elementul nr. oftalmolog german. gr. gr. 2) A. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. / ambidexter. de la alveus = cavitate. ALUMINOZ|. osme = miros. s. radia]ii etc. [Theodor Leber. ALOTRIOFAGIE. / amaril. f. s. vom\. ALOSTERIE. amaurosis = orbire. s. AMASTIE. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. ALOPURINOL. f. [Gr. s. denudate incomplet. f. / amaurose. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. s. f. gr. f. s.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. / aluminium. AlCl3. exsudativ\). Tipuri principale: 1) A. a alveolelor dentare. treis. f. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. s. s.: a.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. [Gr. utilizat\ ca astringent local. [Lat. NA: alveolus. pathos = boal\. trope = întoarcere. `n relief. allos = altul. / alvéolaire. allos = altul. f. chimice diferite. s. f. f. alumen. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. / allorythmie. o structur\ organic\. chute de cheveux / alopecia. mamel\. -ozã.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor.sau trigeminat (bi. antiperspi-rant. s. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real.). allos = altul.] Cre[tere in-egal\. forme cu propriet\]i fizice [i. f. f. tome = t\iere. alveolus. a leucocitelor alterate (a. allos = altul. multiple. s. marc\. s. lat.[i retroauricular. / aluminosis. m. s. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. Ex. m. f. de la plassein = a forma. de la lyein = a distruge. al-mulgam. / ambidextre.18H2O.. a vederii. [Gr. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. / alloxan. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. ALOTIPIE.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. [Gr. [Gr. verna etc. f. Ex. 3) A.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. Da-c\ a. / amalgame. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. al-lotropism. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. m. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. marc\. [Lat. f. s. / alteration. localizate îndeosebi supra. / al-veolotomy. s. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. [Gr. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. / allotropy. [Lat.

metron = m\sur\.priv. / ambulance. s. V. n. [Fr. [Gr. în formele de intoxica]ie cronic\. adj. s. / am(o)ebo-idism. ca [i dup\ menopauz\. [Gr.). secundar\ .). ambulator. / amphidiarthrose. schimbare. se nume[te sferic\ sau stigmic\.: emetropie.] Absen]a men-strua]iilor. adj. / ampholyte. sub form\ de lichid incolor. este asferic\ sau astigmic\. melos = extremitate. 125 . [Gr. / améloblastome. AMFIPATIC. s. AMFORISM. [Gr. [Gr. blastos = germen. de dou\ ori. / amphiphile. amoibe = alternan]\. / am(o)eboid. -azã. f. m. adj. s. -ozã. s. de la ambulare = a merge. s. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. -oris = care se plimb\. s. / ambivalence.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. adj. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. / am(o)ebiasis. s. AMBIVALEN}|.] Articula]ie mixt\. / amphorisme. amibiaz\. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a.: articula]ia temporomandibu-lar\. s.: amfolit (v. poate determina depen-den]\. n. f. / ambula-tory. lat. / am(o)eba. pot fi patogene la om. s. Sin. adj. a schimba. adj. / ameloblastoma.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. s.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. iubire/ur\.: amelo-blastom (v. m. A. racemic\ [i s\rurile sale. boli endocrine (*mixedem. / amiboïsme. f. amoibe = alternan]\. boli psihice etc. [Gr. Ex. / amblyopia. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). Tratamentul a. boli generale (tuberculoz\. [Gr. [Fr.: automatism a. m. ampho = ambii. / amélie. de la lyein = a distruge. amphi = de ambele p\r]i. am(o)e-bae. pathos = afec]iune. de la valere = a avea putere. f. [Gr. amphophilous. philos = prieten. / vertige. AMFIFIL. amphi = de ambele p\r]i.: suflu amforic (v. / amphiphilic. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. relaxeaz\ musculatura bron[ic\.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. f. adj. [Gr. acromegalie). ammattire. gr.] Articula]ie pu]in mobil\. f.. s. ops. AMELOBLASTOM. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. lytos = distrus.] Sin. s. s. a . pathos = boa-l\. a se plimba. / enameloma. s. Var. n. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. Se disting dou\ grupe de a. la acela[i individ. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. m.] Microorganism unicelular. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. menos = lun\.). bolt\ cereasc\.: amoebiaz\. / amélopathie. gr. AMFIARTROZ|. ver-tigo (lat. AMBLIOPIE. f. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). frecvent în *schizofrenie. Sin. de la sexus = sex. s. de la skopein = a vedea. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne.priv. f. s. incluzând a. [Gr.: vertij (v. / amiboïde. / amphotère. / ame-loblast. f. / amenor-rh(o)ea. veche amel = smal]. [Gr. ambo = amândoi. / amblyopie. f. scade apetitul.] Sin. / amibiase. de la trepein = a `ntoarce. dis = dublu. a schimba. [Lat. Cushing. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. aither = aer curat.] Sin. / amphiarthrose. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe.priv.). cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. [ters. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. blastos = germen. Addison. f. de la amibein = a alterna. putere. / ambulatoire. [Fr. Amin\ sim-patomimetic\. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. amoibe = alternan]\. am-moniakon = sare de amoniu. pl. a . / ambisexuality.: articula]iile intervertebrale. schimbare. AMETROPIE. s. s. / amblyoscope. n. / ambisexualité. [Gr. s. s. -oma. schimbare. s.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. Sin. f.. / amphe-tamine. AMFOTER. f. [Gr. [Lat. Se observ\ în unele boli psihice. Ex. / ampho-ricity. de la matus = beat. / amétropie. de la ami-bein = a alterna. Ant.: adamantoblast. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\.mers automat. [Lat. f. A. [Lat. ale ambelor sexe. adj. a valora. amphi = de ambele p\r]i. s.: amfoter. s. amoibe = alternan]\. s. s. ambulare = a merge. s.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\.. iritabilitate. s. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. amblys = tocit. . / amélome. adj. AMFIDIARTROZ|. s.. AMENOREE. men. anxietate. primare sau secundare. s. adj. AMFOLIT.AMBISEXUALITATE. AMBULAN}|. amphora = amfor\. f. f. / amphophile. / am-phiarthrosis. n.: bucurie/triste-]e. [Lat. f. rhoia = curgere.] Sin. [Gr. m. -oma. adj. endemic\ în ]\rile calde. Netratat\. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. celule migratoare) de a emite pseudopode. devine cronic\. a dizolva. / ampholyte.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. eventual. valentia = for-]\. de ex. scopos = observator. / ampho-tony. [Probabil lat. m. -ism. s. f\r\ controlul con[tiin]ei.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. f. primar\ . / amphi-pathic.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. m. de la rhein = a curge. trope = întoarcere. ampho = ambii. philos = prieten. s. Unele specii de a.] Sin. preo-cup\rile. suflu). veche amel = smal]. amblys = tocit. gr. f. AMIBIAZ|. amelom. Se manifest\ prin dizenterie: colici. f. eidos = form\. membru. arthron = articula]ie. s. -ism. / améloblaste. AMELOPATIE. [ters. vede-re.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). [Gr. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). [Gr.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. f. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. s.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. n.. / amphoteric. adj. AMBLIOSCOP. veche amel = smal]. Ex. a examina. s. ar-thron = articula]ie. s. AMIB|. / ambi-valence. gr. atât omul cât [i animalele. f. / amibe. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). f. AMFETAMIN|. hipermetropie. sexualis = referitor la sex. / amelo-pathy. AMELOM. AME}EAL|. ambo = amândoi.] Coexisten]a unor caractere sexuale.] Boal\ a *smal]ului dentar. s. vedere. a schimba.). [Gr. gr. 2) A. tenesme.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. m. f. ampho = ambii. miopie). ane-mie. amphoteros = care apar]ine la doi. / ambu-lance. ampho = ambii. / ampho-trope. f. cât [i ca o baz\. ae-ther. 2) Care nu este spitali-zat. [Fr. a schimba. / dizziness. ametros = dispropor]ionat. AMFOTONIE. AMFOTROP. în dou\ moduri. m. a. expresii. [Gr. -inã.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. -ozã. f. AMELIE.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. adj. a se plimba. s. / ametropia. / aménorhée. oftalmoscopic. opos = v\z.: adamantinom. f. de la philein = a iubi. / amblyoscope. bolile Basedow-Graves. s. *ameloblaste. modific\ri de personalitate [i. Ex. de la amibein = a alterna. s. / amphotonie.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. adj. Consumul cronic de a. apar]inând protozoarelor. de la a . AMIBOID. f. dizolvat. acte). amphi = de ambele p\r]i. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. opos = v\z. diabet). toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. s.: *astigmatism.: sinoptofor (v. s. / amelia. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. de la philein = a iubi. adj. AMELOBLAST. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. / amphidiarthrosis. / amphétamine. amphi = de ambele p\r]i. f. de la amibein = a alterna. AMIBOISM. / amphotrope. s. dextroamfetamina [i metamfetamina. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. s.] 1) Care se refer\ la mers. / amphipathique. AMFOFIL. / amphophilic. adj. insomnie. schimbare. afec]iuni ovarie-ne sau uterine.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. A. veche amel = smal]. ops. [Gr. A. tonos = tensiune.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. a. cu semnifica]ie pato-logic\. AMBULATOR.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale.

lat. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. Denumirea de a. s. s. AMIGDALECTOMIE. A. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. s. ammoniakon = sare de amoniu. AMINOACIDOPATIE. -inã. [Lat. nonmyelinated. *se-rotonin\. m.. eidos = form\.] Sin. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . s. -e. A. salivar\ [i a. m. s. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. s. haima.] Element constitutiv al proteinelor. amylum. manifestat\ prin facies inexpresiv.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. / amygdalian.*apen-dicele vermicular. gr. adj. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. s. sunt denumi]i esen]iali. [Gr. lizina. AMINOPEPTIDAZ|. s. / amyelinic. a . AMIMIE. f. primare. [Gr. / amyloïde. amygdale = migdal\.priv. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. primitiv\ sau primar\. amylon = f\in\. s. amygdale = migdal\. myelos = m\du-v\. plasis = modelare. amylon = f\in\. -inã. s. Sin. f. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. ektome = excizie. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. s. clipit rar. s.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. s. tonsillectomy. fenilalanina [i triptofanul).] Prezen]a amilazei în uri-n\. amylum. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. s.. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. f. *triptamin\. / amide. amylon = f\in\. amygdale = migdal\. [Lat. f.itor la *amigdal\. AMILAZURIE. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). s. Digestia a. a crea. dar îndeosebi în ficat. m. metionina. adj. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. s. zdrobire. -azã. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia.4-glucan. f. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. -atos = sânge. 2) Amilopectina. / amygdalotripsis. f. f. / amylasémie. amygdalitis. s. a. de la plassein = a forma. myos = mu[chi. lat. / aminoacidopathie. ouron = urin\. / acide aminé. amygdale = migdal\. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. amylon = f\in\. [Gr. / amylosis. s. s. amylum. secundar\. m.: amiloz\. s. / amylase. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. f.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. 2) A. / starch. / amyloïdose. [Gr.: amiloidoz\ (v. / amylacé. boli infla-matorii recurente. amyloï-disme. [Gr. [Lat. / aminoacid. / amygdalotripsie. f. AMIGDALOTRIPSIE. AMIELINIC. n. amylon = f\in\. serum amylase. / amygdalite. NA: tonsilla. const. amidon. AMILORID. V. A. adj. f. *A. -itã. a modela. -ozã. ammo-niakon = sare de amoniu. AMILACEU. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. rinichi [i splin\. *histamin\ etc. con]inând o func]ie aci-d\. includ a. m.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. / amylas-(a)emia. V. m. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. / amyl-oid. tirozi-n\ etc. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. AMINOACIDURIE. leucina. -azã. Recent s-a demonstrat c\ a. peptos = digerat.: tirozinoza. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. gr. amidon. AMIGDALIT|. amylon = f\in\. f. AMILAZEMIE. Sin. rezult\ dou\ forme de a.).) în urin\. f.priv. / amiloride. ouron = urin\.] priv. 2) De men-]ionat: a) a. AMIGDAL|.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. f. / amylaceous. c) a. [Lat. proteine [i alcaloide. acidus = acru. [i tab. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. gr. este de ori-gine proteic\. / amidon. a . AMILOZ|. se g\sesc la unele plante. *catecolamine. [Lat. acidus = acru.: tonsilit\. s. alc\tuit\ din lan]uri lungi. ammoniakon = sare de amo-niu. adj. amidon. amidon. / amygdalien. Ca urmare. maltoz\ [i dextrine..] Baz\ organic\ azotat\.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. / tonsillitis. AMIDON. / amylase. -idã. amylum. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. mys. se deose-besc: a.priv. f. [Lat. mimia = imitare. / amygdalectomie. de la cum = cu. -inã. s. -inã. s. biochim.: 1) Alfa-ami-loza. amidon. AMIGDALIAN. se produce prin intermediul *amilazei. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. s. este detectat\ cu ajutorul iodului. amidon. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. f. β-a. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. neramificate.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. de la mimeisthai = a imi-ta. tonsil. eidos = form\. / aminoacidurie. / aminoacidopathy.AMID|. -azã. este crescut\.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. f. adj. -inã. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. AMINOACID. [i tab. joac\ un rol important în sinteza organic\. α-a. de cauz\ neprecizat\. [Gr. gr. s. s. adj. m. / amylasu-ria. abdominal\ . / amimie. *acetilcolin\. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. lat.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. f. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. f. *boal\ Wilson etc. 126 . f. / aminopeptidase. A. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. secundare [i ter]iare. a-mylon = f\in\. pathos = boal\. / amylose. gr. s. / amygdalectomy. gr. a. gr. Se disting: 1) A. -enne. v.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. [Gr.. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. / amide. / amyloidosis. a digera. ammoniakon = sare de a-moniu. / aminoaciduria. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. gr. adj. f. d) nucleu amigdalian. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. a . [i amine biogene. V.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. a fost dat\ de Vir-chow.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. / amyélinique. s. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. AMIN|. acidus = acru. sanguin\ este de origine pancreatic\.. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. s. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. f. de asemenea. s. treonina. f. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. [Lat. Prezen]a a. care se depoziteaz\ în organele interne. he-modializ\ prelungit\ etc. neoplazii ale plasmocitelor. ammonia-kon = sare de amoniu. in-dispensabili. amidon. s. -azã. amygdale = migdal\. f. gr. aminoacide. [Gr. Cele mai frecvente tipuri de a. f. Ex. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. s. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) .ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. / amylasurie.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. f. gr. lat. congenitus = n\scut o dat\ cu. oligofrenia fenilpiruvic\. gr. / amine. AMILOIDOZ|. const. amidon. s. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. gr. ammoniakon = sare de amo-niu. f. Unii a.). iar amilopectina o culoare ro[ie. [Gr. / amine. histidi-nemia. / amygdale. leucinoza etc. f. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. [Lat.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. s. sf\râmare. [Gr. [Gr. b) a. amylum. amylon = f\in\.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine.. AMILAZ|. [Gr. copt de la pepsein = a g\ti. s. izoleucina. -ozã. În cazul *bolii Alzheimer.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. A. amylum. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. amylum. / amygdala. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. [Gr. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. f. [Gr. s. biochim. gr. n. amylum. amylum. f.. / aminopeptidase. s. trip-sis = frecare. / amimia. f. A. AMILOID.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. cistinurializinuria familial\. adj. s. s. 2) Substan]\ amorf\. în *amiloidoz\. / amiloride.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici.

substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. spinale progresive ale adultului. [Gr. limitate [i lacunare (ex. V. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. ammoniakon = sare de amoniu.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. / amyotonie. / am-niography. / amniographie. AMIOTONIE. cu mi-ros iritant. f. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. cu transmitere recesiv\. introdus prin colul uterin. mult mai rare.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. ap\rut\ în cadrul unei depresii.. mnasthai = a-[i aminti. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi.priv. s. mys. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. f. Mai importante: a) A. 2) A. s. / amok. A. f. [Gr. importante: 1) A. bine definite clinic. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. Sin. f. V. [Gr. f. / amnesia. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). cât [i retrograd\. înlocuit\ cu *ecografia. f. [i memorie. const. îndeosebi. fenomen psihic complex.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. iar uneori [i din trunchiul cerebral. A. m. f. s. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. simetrice. AMNIOSCOPIE. ureogenez\. cu transmitere autozomal dominant\. / amyotonia. f. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. amnion = membran\ a f\tului. cu membrane intacte. a . / amyosthénie. amoniemie. nutri]ie. [Gr. evolu]ie foarte lent progresiv\. ceea ce poate fi la originea unei a. graphein = a scrie. ammoniakon = sare de amoniu. AMNIOCENTEZ|.: ecmnezie (v. foarte solubil `n ap\. uneori *diabet zaharat. *impoten]\.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. în general. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. f. biochim. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig.: miatonie.] Diviziune acelular\ direct\. AMNEZIE. de la tattein = a ordona. [Gr. myos = mu[chi.priv. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. Sin. / amnésie. Forma "benign\" este progresiv\. AMNIOS. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. a. a. f. [Gr. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. Se disting a. cu durata de supravie]uire de circa patru ani. [i a. s.. / amnion.. [Gr. hiperamoniemie. [Gr. Me-morizarea. anterograd\. [Gr. cu tendin]\ centrifug\. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. haima. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. s. s. s. selective. în regiunea proximal\. s. / amnestic. f. [i amoniac. Sin. [Gr. mys. / ammonia. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. pot apare în st\ri depresive. cu tendin]\ la distalizare. sub]ire. a aranja. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. m.] 1) Care se refer\ la *amnezie. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\.: sac amniotic. auditive sau vizuale. Al\turi de forme de a. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. AMONIAC. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. m. m. ini]ial proximale. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. în rela]ie cu *cromozomul X. [Gr. Se utilizeaz\ în industria chimic\. s. f. s. iar morfopatologic.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. n. n. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. Sin. s. AMNESTIC. f. retrograd\). aranjare. amnion = membran\ a f\tului.. s. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. spectrofotometrice. citogenetice.] Sc\derea for]ei musculare. adj. b) A. a . în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. punga apelor.AMIOSTENIE.. dificil de clasificat. s. de la a . *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. pentru miastenie. amnezie. s. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. / amnésique. 3) A. s. s. / amnéstique. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. mnasthai = a-[i aminti. amnesia = uitare. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. V.. s. s. taxis = ordo-nare. pentru studiul caracterelor sale chimice. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\.. rezistent\. amnion = membran\ a f\tului. Compus binar al azotului cu hidrogenul. -ozã. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. A. f. V. / ammoniac. [Gr. Ele au un caracter ereditar. AMITOZ|. sau f. antreneaz\ atât o a. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). adj. / am-niocentesis. / amyotro-phy. f. amnion = membran\ a f\tului. a sexului fetal. AMIOTROFIE.priv.: punc]ie amniotic\. adj. sko-pia = examinare. s. amnion = membran\ a f\tului. / amyotaxie. ca [i în cazul unei leziuni corticale. trophe = hran\. a .). / amitose.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. de ex. globale. [i raptus. V. toxic pentru orga-nismele vii. b. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. sau anterograd\ (de fixare). este transformat la nivelul ficatului în uree. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. mys. Var. s. / amyotrophie. AMNEZIC.). AMNIOGRAFIE. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. s. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. / amitosis. a mu[chilor gambelor. n. / amok. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. adesea. Uneori. [Gr. a fost. amoniemie) deoarece. / amniocentèse. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. tonos = tensi-une. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. a .] NH3.: ataxie (v. AMIOTAXIE. s. Sin. [i tab.. / amyo-sthenia. mys. au fost descrise numeroase forme intermediare.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. myos = mu[chi. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. rare. s. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. / ammoni-(a)emia. [Malaezian\ amok = atac furios. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\.: în etilismul acut). sthe-nos = for]\. s. V. -atos = sânge. cu debut între 20-50 ani. organice sau nu. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. a .] Sin. s. / amnioscopie.. Diferen]ierea a.. f. kentesis = în]ep\tur\. s. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale.priv. f\r\ diviziunea corpului celular. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. s. s. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\.priv. secundar ai centurii scapulare. de la skopein = a vedea. f\-r\ apari]ia. a . f. / amnesic. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. f. / amyotaxia. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. urmate de deficit motor [i amiotrofii. f. n. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\.priv..priv. / amnios. AMOK. pentru amibiaz\ (v. V. AMNIOCIT. sin.).priv. a exa-mina. / ammoniémie. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. AMOEBIAZ|. Forma acut\. fir. f. Este de origine citotro-foblastic\. p. [Gr. adj. amonioge-nez\. A. mitos = a]\. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. "malign\". kytos = ce-lul\. 127 . myos = mu[chi. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. f. a . AMONIEMIE. ou f. / amnio-scopy. transparent\. / amniocyte. putere. m. s. În patologia psihiatric\.). [Gr. care prive[te informa]iile recente. Deoarece este un examen riscant. isterie (mai frecvent a. myos = mu[chi. Tipuri de a. s. / amniocyte. permite deter-minarea motricit\]ii fetale.

f. engl. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. g. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. [Lat. engl. digitale). [i tab.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. [i PCR. Ex. s. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. / amplitude. const. *dele]ie a unui *auto-zom. Astfel. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. ampul\). Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. / ampoule. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. pe o foaie de hârtie. iar în *alcaloz\ diminu\. dependent\ de originea parental\.priv. pentru formarea bontului. s. anatomist. de ima-gine sau a. / amputa-tion. cu o tensiune mai mare. V. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’.: PCR (v. / amorphe. morphe = form\. am-moniakon = sare de amoniu. / ampicillin. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. f. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. Abraham Va-ter.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. de luminan]\. s. orice struc-tur\ anatomic\. mu[chii. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum.. V. f. reac]ia în lan] a polimerazei. s. / ampliation.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. parental imprinting.). d) a. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. AMPLIFICATOR. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. cu intensitate m\rit\. AMPUTA}IE. endocrinol. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming.AMONIOGENEZ|. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. [Lat. f. a scurta. Un curent de un a. ANABIOZ|. activând *proteinkinaza A. pl. adj. [Abra-ham Vater. enhancer (gene-tics). e) a. f. cunoa[tere. morphe = form\. cu mi-algii [i crampe musculare. medic [i botanist german. f. NA: ampulla hepatopancreatica. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. par]ial. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. s. s. 3) În stomatologie: copie negativ\. / primer. [André Marie Ampère. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. Sin. sau s. 1684-1751. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. dactilosco-pie. / amputation. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. s. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. / myo-adenylate deaminase. lipsit de form\. f. din lat. prin extensie. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. s. ampul\. genesis = producere. / amorphous. anatomist. s. iar\[i. [Gr. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. în tubii renali. de la amplus = mare. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. impresiune.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. s. lat. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. f. / AMP-désaminase.] Abrev. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. AMP / AMP / AMP. profesor la Paris. m. utili-zat în automatizare.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. [Fr.[i cinematografiat\. 2) Sec]iunea traumatic\. / impression. acest proces se ac-centueaz\. / ampicilline. 1775-1836. de puls.5’-monofosfatul ciclic. s. din fr. de la ana = din nou. s. ampliatio. profesor la Wittenburg. 128 . derivat de la facere = a face). f. [Lat.). / ammoniogenesis.: carte de identitate genoti-pic\ (v. bios = via]\. Sin. f. adj. rectal\ (NA: ampulla recti). / ampulla. / amorphognosia. -oma. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. b) a. de la ampliare = a cre[te. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. magnetic. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. / amplitude. n. 2) A.] Cancer al ampulei Vater (v. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. V. V. Const\ în formarea. AMORS|. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. m. s. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. f. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. s. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). / ammoniogenèse.] Oligonucleotid care. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. Ea poate fi transmis\ la distan]\. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. / empreinte. 1684-1751. f. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. de obicei un bisturiu. AMPLITUDINE. a . de la ampu-tare = a t\ia. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. [Lat. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. permi-te o reproducere fidel\. amputatio. anabios. v. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. [Abrev. ligand. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. În cazul a. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. adenilatciclaz\. amplificator = care m\re[te. A. -inã. a. Umplut\ cu ipsos. de la gen-nan = a produce. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. s. s. a. / ampliation. fizician francez. f. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma.] Revenirea unui organism la via]a activ\. s.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. f.] V. situat\ la nivelul duodenului. V. denumit\ model. AMP-DEZAMINAZ|.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. a.. / anabiose. în prealabil în-muiat\ în tu[. s. a . de la gnonai = a cunoa[te. AMPRENT|. s. f. f. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. -onis = t\iere. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. f.). s. s. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. A. AMORF. s. a-morce. gnosis = percepere. c) a. / ampere. [Gr. m. m\rime. palme sau plante. ampullae. / anabiosis. [Gr. AMPLIA}IE. -azã. un segment de membru [i. / ampère. electronic. AMPER. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. amplitudo. [Gr. f. imprimere = a ap\sa pe. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. f. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. 3) În embriologie. prin aplicarea pulpei degetelor. f. În *acidoz\. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. prin sim]ul tactil. observat\. anabiosis = reînviere. profesor la Wittenburg. [Lat. Este inactivat\ de *penicilinaz\. s. AMP-deaminase. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic.: primer. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. NA: ampulla. [Lat. AMPICILIN|. empreinte. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. m. Tipuri: a) a. / amplificateur. proteine G. receptor. f. AMP c. veche amordre = a mu[ca.: a. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. f. / amplifier (electronics). gr. [Fr.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. de amoniac.priv. / amorce. V. AMPUL|. V. -onis = m\rire. s. / amorphognosie. de obicei electric.. Vater. transport\ un *coulomb pe secund\. hibridat cu o matrice de acid nucleic. a t\ia.] Unitate fundamental\ din SI. [i PCR. [Abrev. AMORFOGNOZIE. fidel\. medic [i botanist german.] 1) În chirurgie. ammoniakon = sare de amoniu. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. -inis = l\rgime. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. des = separat de. ficare. Sin. ]esutul subcutanat [i tegumentele. foto. 1) Represarea permanent\. la nive-lul tuturor ]esuturilor. s. în scop de identifica-re.

comparabil cu [ocul anafilactic. statistic\. de la phylattein = a ap\ra. osteoporoz\ etc. an-samblu de procedee de identificare (a. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. adj. s. gr. lyein = a distruge). Ex. analogue. deopotriv\. ANAEROBIOZ|. mediat\ de IgE. logos = raport. 5) A. de la phylattein = a ap\ra. clor.priv. / analyse. / anamnesis. s. iar\[i. ana = în sus. [i a. 2) Dispozitiv care. logos = raport. algos = durere. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. / anaphrodisiaque. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. r\s\ritul unei stele. s. obligatorie. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. m. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. | 129 . / anaphrodisie. f. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. / analysor. [Gr.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. [Gr. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic.: aclorhidrie. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. [Gr. hydatos = ap\. 10) A. s. A. / analyseur. [Gr.ANABOLISM. ana-lysis = rezolvare.. A. -inã. s. ANACROTISM. [Gr. [Gr. s. [Gr. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. de la akouein = a auzi. de a re-construi. [Gr.priv. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. / anagen. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. adj. f. levuri.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. ana .] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. 7) A. an . ANALGEZIC. s. chimic\. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. gennan = a produce. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. / anaerobic.. vizual. coproparazitologic\. auditiv.priv. iar\[i. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori.. s. 4) A. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. aphrodisia = dorin]\ sexual\. -ozã. adj.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. de la Afrodita = zei]a dragostei. m. În medicin\. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. conform unei anumite m\-rimi. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. adj. klitos = desf\[urat înapoi.] Sin. iar\[i. ANALEPTIC. metod\ de a. an .: catabolism.. n. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. adj. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. s. m. s. / anabolising. f. / anaérobiose. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. -eris.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). [Gr. ana . -e. [Gr. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie..] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. ana = `n sus. de la toxon = s\-geat\. f. trofic\.: 1) A. bio-chimic\. [Gr. f. bacteriologic\ sau microbiologic\. în cazul polarimetrului. ANAFILATOXIN|. 9) A.] V. s.. toxicologic\. coprologic\. A. m.: cofoz\ (v. gr. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. factorial\. a.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. de la ana = din nou. iar\[i. rela]ie. s. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. f. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. tot la o serie de microorganisme.. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. s. la un al doilea contact cu antigenul. / anaphylatoxine. / anaphrodisiac. -eris.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale.priv. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. sunt utilizate. anaerobioz\. / anaphase. f. ballein = a lansa). lat. lovi-tur\. A. iar\[i. A. / anamnèse. ballein = a lansa). care. f. [Gr. [Gr.. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. / anaclitique. analeptikos = care restaureaz\. krotos = b\taie. / anaérobie. analogos = la fel.). [Gr.. glosar informatic\. sau algesis = sim-]ul durerii. Ex.. aer. phasis = aparen]\. / anachlorhydrie.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. de la ana = din nou. / analogue. / ana-phrodisia.: *depresie a. ANAFRODIZIE. an . A. / analeptic. s. s. / anaphy-laxis.priv. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. s. phylaxis = protec]ie.priv. an . 3) A. an . 6) A. ana = contra. f. adj. îndeosebi în laboratorul clinic. m. adj. la unele microorganisme. de a reconstrui. ANALIZOR. f.priv. *euforizant sau *anxiolitic. ANACLORHIDRIE. m. adj. f.] Hipersensibilitate speci-fic\.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. bios = via]\. rela]ie.. ANAFILAXIE. f.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. m. s.. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. 8) A. ANAGEN. f. / anaphase. / anacusis. de la ana = din nou. ANALIZ|. conform unei anumite m\rimi. 4) A. A. ANALOG.). spectro-scopic\. f. f. facultativ\. adj. adj. ANALGEZIE. ANACUZIE. / anagène. ana = în sus. de la anaballein = a con-strui.priv. adj..] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). hidrogen. algos = durere. n. / analgesia. în *proba Prausnitz-Küstner.. aphrodisiakos. gr. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. Exist\ un mare num\r de a. adj. an . khloros = verde. de la phainein = a apare.. s. 12) A. ANAFAZ|. s.priv.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. anabole = ac]iunea de a urca. f. V. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. / anaclitic. n. adj.. an . / analgésie. de la Afrodita = zei]a dragostei. Exist\ a. / anacousie. metodele de a. adj. / analgésique. [Gr. de la anaballein = a construi. bios = via]\. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. f. s. akousis = auz. s. -ism. / anaphylaxie. / ana-logous. lat.: receptor cutanat. În medicin\ [i biologie. Domenii de a. ana = contra. n. calitativ\) [i de determinare (a. analyein = a rezolva. / analeptique.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. / achlorhydria. 2) A.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. analogos = la fel. f. ANACLITIC. f. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. -os = aer. de la ana = din nou. s. care poate genera *farmacodependen]\. hydor.. / an-aerobiosis. s. Ant. mate-riilor fecale. a arunca în sus (ana = în sus. a. s. s. s. s. Sin. s. m. s. s. [Gr. anabole = ac]iunea de a urca. aer. [Gr. s.] Asem\n\-tor. sau al-gesis = sim]ul durerii. lyein = a distruge. ANAFRODIZIAC. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). iar\[i. f. / anabo-lism. -os = aer. a arunca în sus (ana = în sus. aer. gr. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. / ana-crotism.: a. / analgesic. / anabolisme. 11) A. anamnesis = reamintire. ANAMNEZ|. s. phylaxis = protec]ie. / anaphylatoxin. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. s. iar\[i. aer. adj. adj. A. [Gr. [Gr. grafic\. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. ex.. [Gr. / anabolisant. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. [Gr. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. [Gr. / analysis. Exist\ dou\ a. n. n. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere.: C3a [i C5a. ANABOLIZANT. s. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. ANAEROB. analog. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. / anacrotisme. adj. venin de cobr\. pasiv\).] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. dis-persiei.

ANASARC|. 2) A. [Gr. f. stoma. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. / anaplasia. [Gr. curbat.: boal\ Griesin-ger. f. / anastomose. în]elege ce i se spune. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. / an-kylostomiasis. f. prin îndep\rtarea. f. s. lat.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). *A. ankylos = încovoiat. s. andros = b\rbat.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. studiul a. un traumatism. / androgen. / androgynoïde.: androginoid. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. eidos = form\. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi.: obezitate a. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. / andropause. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. m. / ankylostomasie. gynai-kos = femeie. plasis = modelare. de la ana = cu. comparat\. f. / anascitique. 2) A. andros = b\rbat. pausis = `ncetare. sau poate fi provocat\ chirurgical. f. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. -atos = gur\. androgyne. de la askos = burduf. difteric\ etc. gynaikos = femeie. s. ana = în jurul.. sarx. V.] Sin. macroscopic\. f. se disting numeroase tipuri de a. ANDROPAUZ|. andros = b\rbat.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. an — priv. curbat. stereos = solid. depresie. hidrops fetal. gyne. De fapt. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. despre o boal\ `n care ascita. andros = b\rbat.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. par]ial\) sau suprimare total\ (a.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). ANCHILOSTOMIAZ|. a im-purit\]ilor. / anasarca. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. / androgy-nism. [Fr. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. m. f. f. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. aner. -azã. [Gr.). s. aner. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. curbat. -inã. gynaikos = femeie. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. V. s. ANASTOMOZ|.. ANDROGINOID. aner. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. [Gr. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. f. s. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus.: boal\ Schridde. / anatoxine. f. ancora. s. dezvolt\rii. [i artrodez\.] Care prezint\ caracteristici masculine. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. ANDROSTERON. andros = b\rbat. segmente ale tu-bului digestiv.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. [Gr. aner. s. histo. eidos = form\. andros = b\rbat. aner. 8) A. *A. f. s. pau-sa. *A. Direc]ii: 1) A. f.. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. s. a. / anarthrie. `n relief. gennan = a produce. [Gr. Ex. 130 . ANDROID. purificat\.. ankylostomose. f. de la ankylos = înco-voiat. poate citi [i scrie. insomnie etc. 3) A. andros = b\rbat. [Gr. / ancorage. f. gyne. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. A. Bolnavul afectat de a. / androgyne. aner. m. em-briologia structural\. s.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\.: androgin (v. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. / anatomy. [Gr. ankylos = încovoiat. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului.. nu se manifest\ clinic. s. s. s. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. ANARTRIE. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). stoma. V. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. f. Sin. f. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri.[i microscopice. s. 4) A. / . [i hidrops.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). compararea structurilor diferitelor plante [i animale. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. ANDROGIN. adj. / androgyne. / anatomie. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. A. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. jum\tate b\rbat. / androgynie. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. / androïde. f. s. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. ANCHILOZ|. 4) A. 6) A. / ankylosis.] Diminuare important\ (a. / male climacteric. / anchorage. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. ana = din nou. adj. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. studiul modific\rilor macro. oprire. patologic\ sau morfopatologie. ANATOMIE. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. Sin. unde se formeaz\ papulopustule. chimic\ sau imunologic\. [Gr. aner. ANCO{|. Asigur\ stabili-tatea protezei. anastomosis = deschidere. f. caninum. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. cu afemie. A. radioscafo-ulnar\. america-num sau Necator americanus. s. De obicei. [Gr.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. / anascitic. de utilizare a termenului: a. s.] Comunicarea na-tural\. s. adj.. [Gr.. logos = [tiin]\. prin extensie. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. [Gr. Rezult\ a-nemie. cu pro-ducere de *ascit\. [Gr. Alte ex.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. [Gr. gyne. fiecare din cele dou\ a. adj. aner. / anatoxin.). arthroun = a rosti distinct. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. ANDROGINIE. s. m. / anaplasie. din gr. adj.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. s.priv. V. askites. Este considerat\ uneori sin. adj. ankyra = ancor\. -atos = gur\. s. s. a modela. a. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. / androgène. de la tem-nein = a t\ia.. jum\tate femeie. special\. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. s. Ex. a. sarkos = carne. s. 3) A. f. f. tome = t\iere.. f. / encoche. î[i pierde activitatea toxic\. / anarthria. ANATOXIN|.] {tiin]a structurii organismelor vii. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. de la plas-sein = a forma. f. n. topografic\.] V. / an-drosterone. ankylostomiase. anchilostomiaz\. Specii: 1) A. A. / android. s.] 1) *Her-mafrodit. [Gr. / androgynous. s. m.: toxoid. f. / anasarque. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. de osificare. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. adsorbit\ pe gel mineral [i a. radiologic\. Sin. adj. s. f. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. Se disting dou\ tipuri principale: a. s.) care. *A. brasiliense. m.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. an-dros = b\rbat. f. / androstérone. ANDROGEN. s. s. / ankylose. duodenale. [Gr. f. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\.ANAPLAZIE. 17cetosteroizi. 7) A. [Lat. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. în continua-re. clasa Nematoda. adj. ankylosis = curbur\. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. ANDROLOGIE. s. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\.. gr. / ana-stomosis. -atos = gur\. stoma. ana = în jurul. s. adj. encoche. de la toxon = s\geat\. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. dar. 2) Sin.[i citochimice în cursul unei boli. / androlo-gy. s. ANASCITIC. De a-semenea. an . f. [Gr. ANCORARE. sec]iune. 5) A. de regul\ frecvent\. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. / andrologie.] Studiul anatomiei. ana = contra. [Gr.

). A.: boal\ Banti (v.. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). Pe de alt\ parte. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. / an(a)emia. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. ceea ce este inexact. a deficitului de fier din alimenta]ie. este. A. *bilirubinei. Köln. A. V.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. Biermer (sau *boala Biermer). v. acid folic). fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor.] Sin. haima.).). denumite imunoalergice. a c\rei cauz\ este necunoscut\. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare.: transfuzie cu sânge incompatibil. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. re-activi la temperatura corpului. 1827-1892. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. Sin. Cel mai frecvent.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. pediatru a-merican.: boal\ Biermer (v. 1858-1931. m. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia.). pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. i.] Sin. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. h. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. [Gr. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. a. s. Principalele criterii de clasificare a a. A.: a. c\tre vârsta de 60 de ani.. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. normocrome [i hi-percrome. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. Sin. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. 2) În practic\. din cauza aportului deficitar de fier. medic german. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. infec]ioase. [Guido Banti. *a. / annelage. f. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.). în continuare o serie de ti-puri principale de a. A.: a. feripriv\. a se o]eli. vârsta [i sexul.: drepanoci-toz\ (v. în eritrocit. [Thomas Benton Cooley. Sin. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. de intensitate mic\ sau medie. -atos = sânge. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. Orice tip de a. a.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. cu *a. f. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. / endurance. s. or-ganismul se poate adapta. f\r\ tulbur\ri importan-te. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. [Lat. nutri]ionale (ex.] Sin. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. A. normocitare [i macroci-tare. h. f. dac\ evolu]ia a. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a.: boal\ Lederer-Brill (v.). ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. an . alti-tudinea. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). Boa-la survine la copilul mic sau la adult. cuprind: a. a c\li. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia.priv. probabil. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. n. Tip de a. s. Sin.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. deoarece. anatomopatolog italian. sunt normocrome. Polonia). Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. A.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. m. `n Rusia. Sin. medic francez. O serie de a. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. a. / anémie. A. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. / endurance. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. produ[i de sistemul imun al bolnavului. / annealing. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Ace[ti autoanticorpi. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. anemie hemolitic\ autoimun\. 1855-1932. A. A. Greifswald [i Breslau (în prezent. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia.: anemie sideropenic\. medic german. Sin.ANDURAN}|. cât [i concentra]ia hemo-globinei.). ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. Uneori este conside-rat\ sin. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. V. ANEMIE. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. Sin. Sin. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. este lent\.: sindrom Marlin (v. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome.). h. drepanocytic an(a)emia.: boal\ Ha-yem-Faber (v. s. A. talasemie). Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.). *A. ci un sim-ptom în numeroase boli. în unele anemii (ex. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. A. determinat\ de *aplazia medular\ global\. indurare = a `nt\ri.). [i boal\ Imerslund-Najman. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. Sin. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. 2) Izo. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. *lactatdehidrogenazei. 131 . n. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. [i anemie aregenerativ\.: anemie nutri]ional\ (v. f. *imunoglobuli-ne G [i M.). profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). 1871-1945. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie.: β-talasemie major\ (v. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. 1852-1925. s. Totodat\. h. o serie de variabile. ca modul de via]\.] Sin.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. Wroclaw. m. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. aplastic\. m.: cloroz\ (v. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. h. [Oskar Minkowski. nu este o boal\. Anatole Marie Emile Chauffard. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. reumatismale sau maligne. f. A. A. Tip de a. ANELAJ. profesor la Floren]a. Este deter-minat\ de absen]a. unele *a. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. Sin. V. [Anton Biermer. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. s.

] Care pro-voac\ *anergie.). enkepha-los = creier. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. pro-teine sau vitamine). 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. / aner-gic. care. adj. de la ergein = a lu-cra. ANEUSOMIE. adj. f.. logos = [tiin]\. ergein = a lucra. tactil\). f. de la aneurynein = a dilata.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANEUPLOIDIE. s. pri-ma din cele trei culori fundamentale. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici.priv. (khroma. Var. ANERGIZANT.: trisomie) sau în minus (ex. aisthesis = senza]ie.: anemie sideroblastic\ (v. f. f. A. În contact cu un trunchi nervos. / an(a)esthetic. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. lat. / anencéphalie. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. ca [i a trom-bopoiezei).priv. pediculat\ sau nu. aisthesis = sen-za]ie. cel mai evident este cel al a. / aneusomy. adj. / an(a)esthesiology.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. f. i. spontan sau voluntar.: aneusomie.priv.). care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\. a unei artere intracraniene lo-calizat\. ANEVRISM.. euploos = favorabil. an . fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. A. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. V.: vitamin\ B1 (v. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. [Gr.. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. Se disting. / anergie. eu = bun. Ex. / an-erythropsia. Sin. g. an . [Gr. n. kephale = cap. (khroma.priv.. sensibilitate. adj. ANERGIE. uneori. f. an . / anévrisme. / anesthésiologie. Se disting numeroase tipuri de a.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. r. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. eu = bun. tactil\ etc.). s. / an(a)esthe-sia. în practic\: a) a. sensibilitate. sensibili-tate. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. s. ANESTEZIE.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia.. A. V. ca urmare a stazei acestuia. A. / aneusomie. sau pe trunchiul verte-brobazilar. sensibilitate. -e. s. Se di-sting: a. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. ra-hianestezia sau *a. f. s. Metod\ de *a.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. ANESTEZIOLOGIE. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. cu exces de mieloblaste.priv. s.). s. s. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. Sin. A. s. c\tre maturare. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. anévrysme. ANERITROPSIE. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. ANEUZOMIC. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. an . care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). erythros = ro[u. în care abolirea sen-sibilit\]ii. f. s. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. / aneurine. în continuare. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. istoric. termic\.). ANEUZOMIE. s. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. / anérythropsie. locoregional\.: anemie caren]ial\. -atos = culoare). adj. volatile sau gazoase. aneurysma = l\rgire.] Num\r anormal de cromozomi. [Gr. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. [i a.. Var.. s.priv. [Gr. etiolo-gice. peridural\. prin infiltra]ie sau pul-verizare. b) a. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. cu numeroase sin. s. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\.priv.. [Gr. nu evolueaz\ normal. dolor. aistesis = senza]ie. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. / aneusomique.. în plus (ex. [Gr. m. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. / anergia. A. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. *gastrectomie). m. la baza creierului.: a-nemie sideroacrestic\. a. g. f. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). la nivelul *hexagonului arterial Willis. Sin. an . [Gr. În cazul a. A. A. aisthesis = senza]ie. a. Sin. ac]iune. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. A. soma. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 .priv.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. ANESTEZIC. f. op-sis = vedere. a. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. Termen. non-volatile. anencephaly. an . [Gr. f..: monosomie). soma. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.). ANENCEFALIE. / anen-cephalia. / anesthésique. s. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. pentru aneuzomie (v. sideroacrestic\). *sar-coidoz\ etc. sarcin\. -oris = durere. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. A. an . a.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. cheaguri sanguine organizate sau nu. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. / aneurysm. l. Grup de compu[i care. Sin. an . [Gr. f. [Gr. s. f. termic\. u-nele parazitoze. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. administrate prin inhala]ie. f.priv. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. a. A. n. [i aneuzomie. m.] 1) Care provoac\ *anestezie. s. stomac. an . cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. de la en = `n. / aneuploïdie. Sin. sub care sunt reunite diverse a. an . Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare.). [Gr. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. c) a. tuberculinice. sl\-biciune [i paloare. s.: anemie feripriv\ (v. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia.priv. generale)... -atos = culoare).. local\. dilata]ie. de[i pro-duse din abunden]\.: boal\ a. eidos = form\. ANEURIN|. s. abandonat. Ex. Uneori se constat\ enzimopatii. ergon = lucru.. -atos = corp. prostat\). [Gr. / anergisant. / aneuso-mic. an . este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. f. s. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. / aneuplo-idy. de ex. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. / anesthésie. reprezint\ o varietate de *dicromatism. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. -atos = corp. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\.. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). include sânge [i. gene-ral\. s. de regul\. f. r. lo-cale) sau generale (*a. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). adj. îndeosebi *botriocefaloza). Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. al bolii Biermer (v. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. / aneurin. r. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia.priv.

/ angéite. a persistat este *a. a `mpleti). limfangit\ etc. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. f. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. cuprinde nume-roase variet\]i. Sin. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. Ex. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. f.practic întotdeauna ventri-culul stâng . care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. f. vasculit\. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. ektasis = dilata]ie.). ANGAJARE. / angina. între tunica intern\ [i cea extern\. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. a. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\.] Sin. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. mandibul\. *sindro-mul Cogan. tonsilar\. 2) A. intestinal\.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. angor abdominal (1). Sin. angina = sufocare. urma-t\ de sutura. s. aneurysma = l\r-gire. cu iradieri în membrul superior stâng. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . / anévrysmorraphie. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. a unui he-matom care constituie un sac fals. s. f. aneurysma = l\r-gire. [Eduard Heinrich Henoch. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. nectere = a lega. Stuttgart. a mode-la. / anévrysmoplastie. / annexite. faringian\. consecin]a unui traumatism. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. / aneurysmorrhaphy. f. înde-osebi cu polinucleare alterate). p. *periarte-rita nodoas\. lupus eritematos diseminat. 1) A. dilata]ie. superficiale. s. [Gr. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. ANEVRISMORAFIE. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. infec]ioase de origine bacterian\. medic francez la Hôpitaux de Paris. ale pielii. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. a orificiilor arte-riale care se deschid local. / anévrismectomie. este aproape | | | 133 . [Gr. al aortei. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. a uni (ad = c\tre. amniosul. re-zultând o dilata]ie cilindric\.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct.] Inflama]ie a anexelor uterului. a. s. [Gr. trompe uterine [i ligamentele largi. 3) A. ANEXE. s. f. / adnexa. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. ankein = a sugru-ma. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). f. de la aneurynein = a dilata. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. angor abdominal (2). Termen engl. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. v. de la aneurynein = a dilata. f. V. 1837-1914. s. interscapular. [Gr. ovalare. adnexus (annexus) = leg\tur\. amigdalian\. engagement. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. Denu-mirea este improprie. 1820-1910. pl. de fapt. inclusiv a *amigdalelor. a-lantoida.: anevrismorafie (v. de la adnectere (annectere) = a lega. c) durat\: scurt\ (mi-nute). s.: anevrismoplastie. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. dilata]ie. Mai rar. chirurg german. de la aneurynein = a dilata. Termenul a. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. s. infiltrat. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. s. extrac]ii dentare). f. dur [i foarte dureros. f. sau gr. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. de la ange-re = a strânge. în interiorul acesteia. Cauza a.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. A. ANGIECTAZIE. s. f. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare.: p\rul [i unghiile sunt a. / angeitis. adnexus (annexus) = leg\tur\.: angin\ ulceronecrotic\ (v. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. În prezent. f. s. ANGEIT|. d.: vascularit\. / aneurysmoplastia.: sindrom Churg-Strauss (v. `n canalul medular cervical. ANEVRISMECTOMIE. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. ova-rul [i trompa uterin\. / adnexitis. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. de obicei. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. disec]ie aortic\. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. [Lat. de la plassein = a forma. Ansamblul constituit de c\tre ovare. gât. [Lat. / annexes. f. aneurysma = l\rgire. angeion = vas. 17901865. acompaniate de *angoas\ [i. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. pl. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. Tumefierea. s. pediatru german. *arterita gigantocelular\. s. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. senza]ie de moarte iminent\. [Gr. -itã. f. comunicant cu artera printr-un colet. deoarece infec]ia afecteaz\.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. flebit\. / angiectasie. f. -itã. nu este o *micoz\. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. Plan[eul bucal este ridicat. V. Flegmon sau ab-ces amigdalian. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. Ex. în contact cu o leziune arterial\. în cadrul unei forma]iuni comune. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. / hernia-tion. ANEXIT|. frig. dilata]ie. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. temporal\. deoarece cauza a. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). a sufoca. / aneurysmectomy. emo]ie. a uni (ad = c\tre. / angiec-tasis. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. placenta [i cordonul ombilical.] Sin.: a.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. ANEVRISMOPLASTIE. s. sore throat. uneori. A. s. angeion = vas.). Pentru a. lâng\. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. ektome = excizie. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. rha-phe = sutur\. a `mpleti). Sin. lâng\. dermatomiozit\. cerebral\. *A. angiite. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. Este.] }esuturi. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. m. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina.] Semn patognomonic. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. f. *A. [Lat. nectere = a lega. Berlin. limba este împins\ [i ea în sus. s. *granulomatoza Wegener. angine de poitrine / angina pectoris. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. dup\ prânzuri. s. difte-ric\ etc. pectoral\.). quinsy. 4) ~n obstetric\. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. plas-tos = modelat. s. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. d. f. b) circumstan]e: efort. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. / engagement. pentru desem-narea a. ANGIN|. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. de la adnectere (annectere) = a lega. / angine. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm.

/ angioblaste.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. intricat\. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. spat fluor. frecvent. angeion = vas. graphein = a scrie. i. de decubitus. crize care se agra-veaz\ rapid. / angiokératome. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. / angiocholecystitis. n. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. s.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. s. f. 6) A. | | 134 . proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. / angio-matosis. / angiocardiogra-phie. / angio-graphy. s. [Gr. blastos = germen. medulo-cutanat\. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. -oma.). s. genesis = produce-re. pseudodifteric\. u. 1908. f. survenind de mai multe ori pe zi. angéiologie. vezic\. f. / angiofluorogra-phie. 1862-1950. prelun-gite. kystis = sac. v.] Înregis-trare. V. -itã. / angiology. acut\ coronarian\ febril\. diminea]a [i seara. s. Prognos-ticul a. cu o caden]\ rapid\. s. p. angeion = vas. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. are o evolu]ie grav\. 3) A.] Sin. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului.: colangio-grafie (v. [Gr. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". În cazul a. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii.). / angiogénine. s. noaptea. s. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). în care crizele survin spontan. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. în regiunile temporal\ [i occipital\. 2) A. ANGIOBLASTOM. f. angeion = vas. sindrom Cobb. ANGIOCOLEGRAFIE. Sin. ANGIOMATOZ|. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. aspectul clinic al *a. -oma. A. / angiologie. bacteriolog [i epidemiolog francez.: angin\ He-noch. Denumit\ [i stare de r\u anginos. este cel mai adesea de origine con-genital\. kho-le = bil\. m. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. uneori la or\ fix\. khole = bil\. a. boal\ Lindau. f. P. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. a. boal\ Heberden. sindrom Prinzmetal. p. f. graphein = a scrie. Sin. / angiome. s. s. agentul patogen în *difterie.] Sin.sau intra-hepatice. / angiokeratoma. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne.).). s. [Gr. ke-ratos = corn.). prin crize de epilepsie. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. f. angeion = vas. s. [i sindrom de ischemie-leziune. f. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). cu tendin]\ de extindere în profunzime. f. s. ANGIOCOLECISTIT|. s. cu risc de infarct [i moarte subit\. în cursul *cateterismului cardiac. [Gr. graphein = a scrie. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. / angio-genesis.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. / angiocardiography.: sindrom Cobb (v. s. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. -ozã. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. meningiene. angeion = vas. f. s. -oris = curgere.: angiografie numeric\ (v. s.: 1) A. angeion = vas. V. A. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. s. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography.: `n cazul febrei tifoide). variant angina pectoris.: hemangioblastom (v. -oma. spontane. s. / angiographie. f. f. / angioblastoma. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. / angio-blast.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice.] Sin. s. / angiocholegraphy. [Gr. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. adesea congenital\ sau genetic\. În circa jum\tate din cazuri. naevus vasculaire / spider angioma. Forme clinice de a.] Inflama]ia canalelor biliare. [Gr. A. f. o parte din cavit\]ile car-diace. m. f. angeion = vas. ANGIOLOGIE.] Tumor\ circumscris\. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. reflex\. n. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie).: boal\ Rendu-Osler (v. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. f. gr. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. n. Sin. Sin. / cholan-gitis. devenind tot mai frecvente. Sin. -inã.] Sin. / angiocholite. [i boal\ Fabry. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. stenocardie. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina.). Mai rar. fluor. angeion = vas. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. Sin. [Gr. m. ANGIOGENEZ|. ANGIOGENIN|. ANGIOBLAST. s. angeion = vas. / angiocholécystite. s. fiind inhibat de *steroizi. V. a. / angiocholégraphie. Sin. în general. ANGIOCOLIT|. / angiocholecystography. Imaginea este a-poi restituit\. blastos = germen. pneumococ sau stafilococ. ANGIOGRAFIE. în care se produce un exsudat pseudomembranos. Cu localizare variabil\. *heparin\ [i *interferon. s. / angiomatose. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). / angioma. s.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. V. s. A. f. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. profesor la Paris. kystis = sac. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. / angioblastome. spastic\. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. gennan = a produce.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. logos = [tiin]\. proteine angiogenice. [Gr. f. ANGIOM. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angiofluorography. angeion = vas.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. itã.: angin\ va-sospastic\. f\r\ und\ de necroz\.). s. keras. f. lungi [i spontane. angeion = vas. / angiogenèse. angeion = vas. este produs\ de streptococ. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast.: angin\ de piept. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. iar în o treime din cazuri a.: colangiografie (v. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. [Gr. f. angor pectoris. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. angiografie numeric\. fluor. Sin.: angiografie digital\. din lat. extra. este totdeauna grav. vezic\. [Gr.). Tip de a.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. ANGIOKERATOM. [Gr. s. s. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. angeion = vas. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. p. [Gr. n. n. [Gr. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. kardia = inim\. [Gr.] Boal\. graphein = a scrie. / angio-genin. graphein = a scrie. se complic\ cu *infarct miocardic. retiniene etc. ANGIOFLUOROGRAFIE. [Myron Prinzmetal. khole = bil\. V. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. ANGIOCARDIOGRAFIE.] V.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. s. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. / angiocholécis-tographie. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. 4) A. Denumire generic\ pentru toate a. sau car-dioangiografiei selective. s. de la gennan = a produce. cardiolog american. instabil\. angeion = vas. 5) A. f. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. fiind denumit\ în aceste cazuri a. f. [i angin\ pec-toral\. [Gr. [Jean Hyacinthe Vincent.: infec]ie Vincent (v. kolon = intestin gros. angeion = vas. de tip Prinzmetal. -oma. f. m.

În anemiile hemolitice. de la gr. n. [Gr. de la plassein = a forma. intestinum = intestin. [Gr. stenosis = strâmtare. ikteros = g\lbenare. gennan = a produce. s. / angiosarcoma. s. m. lat. tensus. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari.: angin\ abdominal\. tensus. / angiomyome. fizician [i astronom suedez. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. de la stenos = strâmt. s. [Germ. angeion = vas. dilatare. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. spastikos = care trage `n\untru. a încorda. s. ANGIOTENSINAZ|. / angiopa-thy.] Care nu se `nso]e[te de *icter.: angin\ pectoral\ (v. / angioscope. / angiosarcome. f. endocrinol. hydatos = ap\. Sin. / anguillula. ANHIDROTIC. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard).] Sin. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. f. angustia = loc strâmt. s. s. [Lat. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. pathos = boal\. / an-giospasm. Sin. lat. ANGIOSCOP. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. deoarece are Mr relativ mic\. f. f. adj. s. -inã. [Lat. m.1 nm. uneori for]at\. ab-domen. icter. angeion = vas. s. angeion = vas. / angoisse. [Gr. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). m. / angiotensinogen. / angiospasme. survenind în general dup\ mese. / angio-myoma. f. [Gr. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis.] Lichid uleios toxic. / anguish. [Lat. / angiostomie. 135 . 3) A.: ace-lular (v. ANHIDROZ|. angeion = vas.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. myos = mu[chi. -oris = sufocare. angeion = vas. -ozã.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. de asemenea. m. 4) A. s. m. s. Sin. s. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. angor intestinal. / angioneuromy-ome. pectus. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. s. adj.] Sin. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). 2) A. spasmos = con-trac]ie. m. / angiospastique. de la tendere = a întinde. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. [Fr. Evolu]ie. an . s. f. n. / angiopathie. s. angulus = unghi. f. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris.: unghi (v. / angioscintigraphie. stare de r\u general. / anhistic.. f.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. s. I) denumit a. skopos = observator. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. -oris = sufocare. ori func]iona-l\ (în diferite boli). A. de la skopein = a vedea. de la anguis = [arpe. ANGOR ABDOMINALIS. de la tendere = a `ntinde. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. [Gr. s. adj. / angiotensin. s. V. stoma.: tumor\ glomic\ (v. ANGIOSCINTIGRAFIE. / angiotensinase. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. ANGIOSPASM. / angiosténose. s. lat. [Gr. hidros = transpi-ra]ie.). angor abdominal (2).priv. îngust.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. adj. / angioplastie. de la Anil = indigo. / anguillule.). IV. cu jen\ respiratorie [i cardiac\.priv. / anhydrase. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. observat\ în aortita abdominal\.] *Necroza pere]ilor unui vas. angeion = vas. f. III. element precursor al *angiotensinei.: a.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. myos = mu[chi. s. considerate de origine neurovegetativ\. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). [i tab. angeion = vas. hypertensin.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex.. Var.. f. 1814-1874. Var. `ngustare. ca o consecin]\ a he-molizei. mys.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. V. nekrosis = mor-tificare. / angio-scope. dezob-struc]ie. -oris = sufocare.: Strongyloides (v.: gama-angiografie. / angulus. I). a modela.ANGIOMIOM. Bioxid de carbon (v. f. [Gr. / angio-stomy. angioto-nine. ANGIOSARCOM. f. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. adj.priv. graphein = a scrie. -inã. lat. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. / angiomyoneuroma. m. -atos = gur\. angeion = vas.] Sin. [Gr. mys. ANHIST. / anhidrotic.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. [Gr. adj. gr. f. scintilla = scânteie.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. s. s.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. [Termenul a rezultat din dou\ sin. / an-giospastic. n.] ~ngustare a vaselor sanguine. a `ncorda. angeion = vas.] Sin. angeion = vas. s. I). angeion = vas. f. -inã. ANGIOSTOMIE. -oma. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis.). ANGIONECROZ|. Au fost descrise mai multe a. histos = ]es\tur\. Anilin. adj. an . provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. / anhidrotique.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. f. -minis = prevestire. ANGIOSPASTIC. neuron = nerv. s. de la intestinus = interior. s. an . [Gr. f.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. angor. ]esut. angeion = vas. f. angle.: angin\ intestinal\. / anictérique. s. -azã. Aceste re-ac]ii. s. lat. [Gr. [Gr. angor. f. s. s. n. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. [Gr. f. n.. m. `n arab\ -al-nil. ANGIOTENSINOGEN. din gr. angeion = vas. a `ncorda. Carboanhidraz\. s. hypertensine. Poate consta în sutur\.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). anguilla = ]ipar. ANICTERIC. I este un decapeptid care. ANGOAS|. s. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. [Lat. angor. / an-giostenosis. / aniline. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. ANGUILLULA.: 1) A.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. ÅNGSTRÖM. / angiotensine. / angiotensinogène.priv. din lat. ANHIDRAZ|. [Gr. f. rezult\ din a. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut.).] V.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. cu formula C6H5NH2.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. s. n. s. Conform SI.). -oris = piept. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. s. / anhydrase. / angioscintigraphy.. [Gr.. de la tendere = a `ntinde. gr. / anhiste.. [Lat. [Anders Jens Ångström. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. f. an . Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. / aniline. ANGIOTENSIN|. -oma. / angionécrose. ANGULUS. / Ångström. hidros = transpira]ie. adj. / angle. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. angeion = vas. angeion = vas. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. s. s. ANGIOSTENOZ|.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. sarx. [i anilism. a examina. tensus. sub ac]iunea *enzimei de conversie. m. ANGIOMIONEURINOM. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. s. de la nekros = moarte.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. / anhidrose. n. -azã. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. f. col]. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. pentru angor abdo-minal (v.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. II. / an-gionecrosis. an . f.priv. angioto-nin. [Gr. f. Simbol: Å. s. A. `n-gust. [Gr. angoisse. / anhidrosis. rezult\ din a. s. m. / angio-plasty. s. span = a trage. s. a t\inui [i omen. s. ANGIOPATIE. plastos = modelat. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. const. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. e-gal cu 10-9 m. [Gr. abdominalis. gr. s. / Ångström. s. incolor. A.). f. ANILIN|. s. ca [i `n microscopia optic\.). ANGIOPLASTIE. m. / anicteric.] Sin. hydor. -oma. f. sarkos = carne. [Gr. anhistous. spasticus. / angiotensinase.

f. conductivitate electric\.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. spre deosebire de *monoftalmie. / aniso-chromia. animal = fiin]\ vie. c\l\tor. m. n. m. rezisten]\ la trac]iune.. 1) an . ANIZOTROPIE. vitez\ de propagare a sunetului. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. ANOMALIE. [Gr. profesor la Manchester.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. n. / an-isometropia. ANIMAL.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. [Gr. adj. hodos = cale.. s.priv. s. ANOPIE. isos = egal. / anisophorie. s.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. an . Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente.. s. orexis = apetit. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a.] Modi-ficare patologic\. [Gr. Se g\se[te în banda (4. f.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi.). s. an . ANONICHIE. f. indo-lor. -atos = denumire. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. anomos = neregulat (an . [Gr. de la trepein = a `ntoarce. S-a propus s\ se considere a. spinal. nomos = obicei având for]\ de lege. f. f. de la ienai = a mer-ge. c) a. vedere. eikon. A. animal. [John Dalton.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. isos = egal. s. f. m. Sin. / anisotro-pia. / anion. gr. dependent\ de contextul familial. s. / anorexigène. prin exces. an . prin extensie.] Inega-litate pupilar\.. / anorexiant. s. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. f. ANOREXIE. r\suflare. / anisochromie. s. f.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. f. onoma. / anodyne. b) a. [Gr. an . Prin extensie. f. an . 2) În particular. A. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. aspect. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. psihopatie. s. malariae [i ovale). care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. de la anima = suflet. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). / anomie. f. kytos = celu-l\. / anisotropic. de control. odous. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. Ant.: izeiconie. s. f. / anophtalmie.). ANODON}IE. vedere. ops. f. hiperfagic. f. an . ops. de valoare mic\. opos = v\z.. [Gr. an . vivax. f.. s. 136 .priv. ophthalmos = ochi. / anilingus.priv. adj. / anopsia. -onos = i-magine.. isos = egal. khroma. [Gr. isos = egal. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. f. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). s. prin în]ep\turi. deci f\r\ comunicare cu creierul. gr. Se sus]ine c\ a. adj. transgenic.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. orexis = apetit. ]inând seama de sensul curent al cuvântului.: anorexie mental\ (v. cu rol în vederea stereoscopic\. de care el `nsu[i suferea. s.: protanopie (v.ANILINGUS. / anode. 2) Care apar]ine orga-nismelor. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). / anilism... an . având senza]ii. ANOD. a se comporta. s. / animal. [Gr.] Ion înc\rcat electric negativ... anorexia nervosa. / anisocytose.priv.. / anode. [Gr. s. [Gr. ANIZOCITOZ|. s. benign. trope = `ntoarcere. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. care a studiat [i daltonismul. / anopie.priv. ANOREXIGEN. / anodontia.priv. s. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. ANKIRIN|. chimist. fizician [i naturalist englez. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. kore = pupil\. s. s. acut\ sau cronic\. an . isos = egal. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. anomalus. ana = în sus. s. / anomalie. s. ankyra = ancor\. anopheles = v\t\m\tor. [Lat. [Gr. ANIZOCROMIE. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. [Gr. -ozã. s. f. / abnormality. -ism.] Intoxica]ie cu anilin\. nomos = obicei având for]\ de lege). adj. metron = m\sur\. [Gr. [Gr.). [Gr. f\-r\ urm\ri.. Nematocere. monstruozit\]i. ANOFEL. ANKILOSTOMIAZ|. [Lat. f. odyne = durere. / anisotrope. / anion. a..).] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. ANION. s. Wuchereria bancrofti..] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. [Lat. s. n. isos = egal. / Anopheles. an . s. s. lui Houssay.. [Gr. Ant. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. s. [Gr. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. / ankyrin. anomalia = neregularitate. ideal cristalele. ANILISM. f. -inã. f. din lat. ANOFTALMIE. de la trepein = a `ntoarce. s. m. este uneori conven]ional\. anorexie mental\.). anomaly. / anopia. m.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. Se deosebesc: 1) A. este expresia unui dezechilibru psihopatic. f.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. f.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. fiziolo-gic\. / aniseiko-nia. `n arab\ -al-nil. s. gennan = a produce. [Gr. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. -ykhos = unghie. ANIZEICONIE. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. Poate fi profesional\ sau accidental\. [Germ. onyx. an . odontos = dinte. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. s. s. adj. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. / anisocorie.). adj. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. m. m. Var.: anorexia nervosa. s... m. prin defect. opsis = vedere.] 1) Care diminu\ apetitul. / anorexia. dilatabilitate. ANOMIE.. / aniso-cytosis. imperceptibil\.priv. f. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. În acest caz. f. f\r\ importan]\. Anilin. [Gr.] 1) Organism viu. s. ANIZOTROP. cu hipermetropie (v. / anisopho-ria. V. Sin. ana = în sus. -e. / Anopheles. f. ANOPSIE. / anomia. a. isos = egal. În cursul electro-lizei. Evolu]ie imprevizibil\. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial.. / anonychia. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie.) `n func]ie de direc]ie. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. / anilisme.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. / anisotropie. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. -atos = culoare. s. f. transgenic. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. 1766-1844.priv. Sin.. s. / anonychie. trope = întoarcere. / anodin.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. de la Anil = indigo. m. [i se manifest\ prin fenomene nervoase.priv. 2) A. e) a. f. / anisocoria. / anorexie. nepericulos [i. an -priv. a. iar cele inferioare lui m . s.] Electrod pozitiv. d) a. ion = migrator. adj. drum.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. ANIZOCORIE. f. 3) Uneori sin. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300).. [Gr.priv. s. isos = egal.priv. [Gr. s. se deplaseaz\ spre anod. congenital\ sau dobândit\.priv. V. s. ANIZOMETROPIE. f. m. s. [i a pozi]iei acesteia. ANIZOFORIE. cu m\duva spin\rii sec]ionat\. f. pentru anchilostomiaz\ (v. anus = [ezut. 2) Absen]a ve-derii. s. s. ANODIN. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare..] *Strabism latent. n. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. / anisométropie. / anilingus.: *izocorie.priv. f. s.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii.2T. phorein = a se sim]i. s. an .priv.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune.priv. v. an . / aniséiconie. opos = v\z.priv. lingere = a linge. / animal. Limita între normalitate [i a. s. 2) a . an . / ankyrine. a luminii etc. f. / anopsie.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit.priv. uneori. / anoph-thalmos. f..priv. adj. an . / anodontie.] Sin.

137 . [Lat. cu care este asociat\. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. organikos = referitor la un instrument.priv. Fiecare dintre cele 15-16 curburi.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). s. / anoxie. anoxyemie. an-sae. oxys = acru. nosos = boal\.. flexio.. antihelix. f.: blocante de canale calcice (v. adj. ANORHIDIE. ANTEROGRAD. A. s. agonistes = lupt\tor. Tipuri de a.: pozi]ie a. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. ANOXEMIE. [Lat. adj.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. adj. s. / antagonisme. f. organum. ANTEHELIX. [i anosognozie. s. prea flectat înainte. helix = spiral\. n. familiale). n. / antagoniste. f. ANTAGONISM. de la gnonai = a cunoa[te. / antagonist.priv. -ntis = antecedent. a înainta. f.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. i. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. -rtis = moarte. de la anti = contra. [Lat.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte.. / loop. ANORMAL. f. s. an . ante = înainte. Medicament cu aceast\ proprietate. f.] Care este contrar regulilor. NA: antebrachium.] Absen]a *ovula]iei. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal.] În anatomie. s. n.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. agoni[ti [i a. ante = înainte. Ex. an . positio. / antéhypophyse. / antalgic. oxigen. [Gr.ANORGANIC. haima. s. f. [Friedrich Gustav Jakob Henle. la nivelul p\r]ii lor concave. prin flectare. ANOSMIE.. / anse. anti = contra. personale). uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. / anta-gonism. ante = înainte. / antepo-sition. ce poate avea ca rezultat diminu-area. s.priv. oxigen. ANTEVERSIE. n. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. ANTE MORTEM. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). s. de la vertere = a întoarce. s. adj. an . de la phyein = a cre[te. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. m. a . ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. [Gr. f. anterior = mai înainte. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. A. [Lat. familiei sale (a.. ANTE PARTUM. de[i se leag\ la un *receptor. Marginea convex\ a a. adj. an . Sin. care le servesc. / anorganique. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. ANTECEDENTE. / ano-sognosia.priv...] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial.] 1) Mi[care în sens anterior. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). tub urinifer [i nefron. s. [Gr. physis = cre[tere. / anovu-lation. partus = na[tere. s. s. [Gr. De[i ar putea prezenta interes. / inorga-nic. lat. f. ansa = toart\. / forearm. s. nosos = boal\. / anosmia. 3) a. gr. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. *afazie Wernicke. algos = durere. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. / anovulation. a . brakhion. f. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. V. A. tratament a.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. 3) Substan]\ care. -e. an . / anterior. s.: fosfor a. -aux. [Lat. orkhis.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. / antécédents.: amnezie a. / antenatal. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. osme = miros. n. adj.priv. ANTAGONIST. / anosognosie. -atos = sânge. adj. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). Sin. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. NA: anthelix. -onos = bra]. / anorchia. f. a. s. anularea sau inversarea efectelor lor.). par]ial: ventral. 2) Care se produce de la un moment dat. / antérograde. de la parere = a na[te. mort.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. bucl\. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. / anormal. s. astfel încât axul corpului uterin. ANS|.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. lat. / avant-bras.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. organ. pl. gradus = pas. 4) A. de la flectere = a îndoi.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. / anoxémie.. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. organicus. antecedens. organe. f. f.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. adj. ANOSODIAFORIE.: 1) A.. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. Heidelberg [i Göttingen. [Lat. 2) a. Ex.priv.. NA: ansa. ante-flexie [i anteversie. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. s. [Lat.priv. m. de la lat.] 1) Devia]ie anterioar\. adj. s.: a. antagonisma = pozi]ie. / ab-normal. / ante-flexion. / anténatal. anterior = mai înainte. ANTENATAL. / antérieur. comparativ de la ante = `nainte. f. / anthélix. -onis = pu-nere. s. anatomist german. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. s. ante = înainte. ante = înainte. m. s. ter-menul este pu]in utilizat. *hemianopsie etc. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. [Lat. s. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. / anorchidie. 3) A. adj.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. [Lat. / anox(a)emia. dim. nor-melor admise. biochimic. ANTALGIC. s.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. v. s. / anoxia. oxys = acru. 2) A. m. ANOVULA}IE. [Lat. sincop\ cardiac\). f. an . microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. s. comparativ de la ante = înainte. sau mineral.priv.: la altitudine). [Lat. competitiv sau necompeti-tiv. Ex. ante = înainte. ANTEPOZI}IE. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. adj. s. ANTEBRA}. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. Prin a. de la gradi = a merge. ab = îndep\rtat de. f. ante = înainte. natalis = de na[tere.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. / anosmie. [Gr. A. s. ANOXIE.] V. [Gr. s. gr. / antéversion. [Gr. [Gr. Ex.. f. Între cele dou\ extreme. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. brachium. Pentru compara]ie. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. m. versum. f. s. ereditare sau eredocolaterale). Lega-rea se produce conform *legii maselor. diaphoria = diferen]\.] V. fenomene sau substan]e. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. / antever-sion. f. [Gr. inel. f. pe care le descriu jejunul [i ileonul. [Gr. [Lat. ma[in\. ANTEFLEXIE. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. organon = instrument. gr. 4) Inhalarea unor gaze toxice. s. -idos = testicul. ante = înainte. pl. 2) Despre un sistem. 2) În bac-teriologie. m. profesor la Zürich. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. f. [i monorhidie. [Gr. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. 1809-1885. de la anti = contra. în for-m\ de U. -ale. gr.] Care precede *na[terea. par]iali. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. ANTERIOR.. m. hipo-fiz\. [Lat. s. *agnozie vizual\. / antéflexion. norma = regul\.. de la ponere = a pune. s. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. / antero-grade. adj. antagonistes = oponent. i. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. f. gnosis = percepere. / antalgique. f. / history. s.. A. V. f. ascenden]ilor s\i (a. s. Ex. care conserv\ curbura sa normal\. s. / antéposition.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului.] Care calmeaz\ durerea. ANTEHIPOFIZ|. situat\ anterior fa]\ de *helix. gr. hypo = sub. adj. pl. ce-dere = a merge. lat. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). treapt\. de la ovum = ou. adj. [Lat. cunoa[tere. / an-terior pituitary. / anthelix. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. anomalous. / anosodiaphorie. NA: pars distalis adenohypo-physeos. ante = înainte. ANOSOGNOZIE. / anosodiaphoria. -onis = îndo-ire. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ.

n. VII..] Care se opune *febrei galbene. A. [Gr. s. adj. de la therapeuein = a `ngriji. a coagula. angina = sufocare.. antifungice. de la convellere = a zdruncina. adj. se disting patru grupe de a. / antisludge. 2) A. aner. n. s. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice.. anti = contra. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. allos = altul ergon = lucru. deriva]i de oxichinolein\. ANTICANCEROS. anti = contra. [Gr. n. / anti-anticorps. ANTIBIOTIC.. [Lat.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. gr. -e. adj. ca-nal de potasiu. / antibiothérapie. *gramicidina [i *polimixinele. Sin. m. gramma = înscriere. Pe baza efectelor celulare. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. bios = via]\. [Gr. antituberculoase. s. lat. [Gr.] 1) Care se opune vie]ii. [Gr. adj. V.. / anticorps. / antibiotics therapy. anti = contra. sunt grupate în familii: be-talactamine.] 1) Care se opune acizilor. de la bakteria = baston.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. / anticodon. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. andros = b\rbat. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. / anticipa-tion.] V.. s. / antiandrogen. s..] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. de sintez\. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. anti = contra.. / antiacide. / polypeptide antibiotics. ANTIALERGIC. *lizin\ sau *precipitin\. anti = contra. A. benzo-diazepinele. s. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. ANTICOAGULANT. [Gr. *midriatice [i antiparkinsoniene. s.. Ex. A. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. n. ANTIBIOTERAPIE. lat. antibiomimetice. m. antimitotice. rhythmos = ritm. [Gr. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. fenitoina. m. adj. V. ankein = a sugruma. / an-tacid. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. m. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. n. în consecin]\. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. A. capere = a lua).. lat. anti = contra. therapeia = tratament. s. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. corpus. n. aminoglicozide. lat. Diversitatea a. V. m. de la angere = a strânge. [Gr. cu anticorpii.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. cu antigenul corespondent.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. m. -euse. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. lat..] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. IX. s. lat. [Gr. / antibiotique. Sinteza factorilor II. -elle. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. anti = contra. pulmonare sau sanguine. / anticoncep-tionnel. in vitro sau in vivo. fa]\ de *heparin\. [Gr. concep]ie. s. n. m. În ultima perioad\. s. adj. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. prezint\. / antiarythmique. 5) 138 . Nu exist\ a. glicopeptide. ANTICOLINERGIC. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. adj. gennan = a produce. anticipatio. s.. / antianginal. antisecretorii gastrice. [Gr. ANTIBACTERIAN.. s. ac]iune. anti = contra. includ fenobarbitalul. ANTI-ANTICORP. a anticipa (ante = `nainte. -euse. s. / antiangineux. din aceast\ cauz\. / anticoagulant. corpus. m. dim. con-cep]ia. / antiantibody. anti = contra. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. de la anticipare = a o lua `nainte. *antiemetice. m. / antibacterial. n. aggre-gare = a aduna la un loc. / contraceptive. s.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. canal de sodiu. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. [i antibiotic. / anticonvulsi-vant. adj. [Gr. a . acidus = acru. / anticoagulant. adj. m. n.. ANTIAMARIL. n. adj. s. f. m. ergein = a lucra. adj. n. ANTICONCEP}IONAL.. s. sunt utilizate ca *spasmolitice. antiseptic. adj. adj.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. s. s. ANTICIPA}IE. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). s. / antiallergique. -oris = corp.priv. adj. Combinarea unui a. anticoagulante circulan-te. s. Se recurge la reac]ii antigen-a. m. s. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e.. -enne. [Gr.. s. pl. adj.: medica-ment a.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. [Gr. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. polipepti-de. antimitotic (2). adj. s. s-au dezvoltat a. f.. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. lat. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. [Gr. adj. canal de calciu. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. m. A. anticelular. Ex. macrolide. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. / antibody. lat. anti = con-tra. / anticholinergique. ANTIARITMIC. in vivo sau in vitro. anti = contra. / antico-don.. coagulare = a închega. m. bios = via]\. / antiamaril. s. -oris = corp.. f. [Gr. -cri = rac. s.ANTIACID. o. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. perfect. s. adj. adj.: antivitamine K. de la ergein = a lucra. ex. ANTIAGREGANT. bakterion. m.. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. deci. În func]ie de formula chimic\. producerea unei sarcini. m. a. / antibiogram. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. adj. n. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. anti = contra. anti = contra. sau gr. [i antiulceros. / antiagrégant. f. conceptio. s. a. anti = contra.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. V. s. m. adj. adj. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. / antibiogramme. determinate de *alergie. tetracicline. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii.] Sub-stan]\ specific\. d) o serie de inhibitori de calciu. 4) A. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. dezin-fectant.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. antieritrocitar.. Datorit\ acestor propriet\]i. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. adj.. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. s. / antiamaril. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. anticelul\ parietal\ gastric\. lat. adj. f. ANTIANGINOS.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i.: a. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. de natur\ proteic\. [i nu a ac]iunii clinice. bios = via]\. / anticipation. crab. spaniol\ amarillo = galben. convulsus. s. s. / antibiotic.. lat. m. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. ANTICODON. adj. s. ANTICONVULSIVANT. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. -onis = graviditate. / antiepileptic drug. / antiarrhythmic. nitroimi-dazoli. Se alege. / antineoplastic. khole = bil\.. adj. s. contraceptiv. adj. / antiandrogène. evident. Câteva tipuri: 1) A. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. anti = contra. anti = contra. rhythmus. V. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. 3) A. -onis = anticipa]ie. ANTIBIOGRAM|. ANTICORP. anti = contra. Producerea de a. / antiallergic. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. s.. [Gr. s. ANTIANDROGEN. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. c\reia îi afecteaz\ cinetica. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. / anticancéreux. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. antienzim\. -e. / anticholinergic. rifampicine. -inã. este enorm\. V. s. cancer. anti = contra. cutanate. a su-foca. / antibactérien. m. anti = contra.: heparina. adj. n.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. [i X ai coagul\rii este. [Gr.

] Termen desuet. Sin. / anti(o)estrogen. phlogistos = inflamabil. precipitant. adj. s. n. 1868-1943. [Julius Donath. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare.). Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener.: antivomitiv (v. anti = contra.. biochimic sau farmacologic. A. 8) A. sau lat. A. phlogos = flac\r\. / antifibrinolytic. fa]\ de *antigenul Forssmann. 12) A. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. m. 11) A. anti = contra. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. V. hepatit\ cronic\ activ\. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune.: anticorpi antitireoglobulin\. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. printr-un mecanism fizic. Abrev.). pân\ la denaturare. s. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. provocând fie blocarea. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. adj. f. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. n. s. cu specificitate dubl\. ANTIDIURETIC. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. Rh. ca [i implica]iile `n patologie. / antidro-mic. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. 13) A. Titruri crescute de a. [Gr. s. prezent în umori. s. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. sau phlegein = a arde. specific pentru antigeni din membrana celular\. hibrid.). ANTIFLOGISTIC. 2) În homeopatie. gr. unii a. a.).A. a. v. V. Sin. patolog [i serolog de origine austriac\. Pre-zen]a în circula]ie a a. A. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. lat.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. au fost detecta]i în carditele reumatismale. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. ANTIDOT. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. dotos = dat. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. s. *test Coombs etc.. perinucleari (p-ACAN) .. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. ANTIEMETIC. m. 9) A. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. vasopresin\. de la diourein = a u-rina. care apar doar `n condi]ii speciale. gr. / antifibrinolytique.] Tip de a. 1870-1950. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine.: a.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. 19) A. s. c. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. Ex. t. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). anti = contra. / antidromique. m. de aceea.. Inventarierea a-cestora este `n curs. anti = contra.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. reagin\. antimu[chi neted. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. acidi-fiere. [Gr. s. fibra = fibr\. n. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen.. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. lat. umoral. adj. natural. m. -inã. dromos = curs\. de la anti = contra. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. fie stimularea func]iei celulare. reflex axonic. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. a. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare.. Forssmann. / antien-zyme. / anti-oestrogène. de la phlox. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). varietate de a. anti = contra. [Gr. Cel mai important a. m. impuls. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. ANTIFIBRINOLITIC. [Gr.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\.. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. imunoprecipitare. adj. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. m. n. 16) A. chimic. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. Sin. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. A. ANTIENZIM|.). adj. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. s. sensibil la varia]iile de temperatur\. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. en = `n. lytikos = care distruge.: ACAN. 6) A. 20) A. [Gr. 7) A.: solu]ie apoas\. a. New York. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. nici hemoli-z\. Karl Landsteiner. V. s. este *tamoxifenul. 139 . / antidiurétique. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. antimitocondrie. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. 18) A.. antimiocard.: homeodot.: macroglo-bulinemie Waldenström). A.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. Ex. 15) A. 17) A. zyme = ferment. 10) A. s. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. / antidote. [Gr. / antiphlogistic. strict iden-tici. reaginic. (sau de a. s. f. iar a. A. foarte eficace. drum. [Gr. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. ciroz\. responsabil de formarea *celulelor lupice). adj. Termenul este discutabil. Sin. a. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. prin administrare intravenoas\.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. monoclonali (v. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). citotoxic. anti-TPO. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. s.: antiinflamator (v. adj.] Sin. a. varietate de a. medic austriac. sclerodermie. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului.. / anti-émétique. [Gr. adj. s. apar]in `ndeosebi IgG. anti = contra. ANTICORP REAGINIC / réagine. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. utiliza]i experimental (a. adj. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. gennan = a produce. oistros = dorin]\. A. / antiphlogistique. [i anticorpi anti-car-diolipin\. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. care precipit\ cu antigenul.. de la lyein = a distruge. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. termolabil. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. m. v. anti = contra. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. ANTIDROMIC. Anticorp care.: reagin\ (v. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. / reagin. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. drojdie. 14) A. antidotum = antidot. A. f. [i chelator.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei.: a. / antidiuretic. / antiemetic. ANTIESTROGEN. m. de la gr. / antienzyme. adj. emein = a vomita. / antidote. În terapeutic\. c. emeticus. Sin. iar cel\lalt pentru alt antigen. n.). Abrev. adj. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. V. adj. emetikos = care produce v\rs\turi. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. s.

identificat la numeroase specii de plante [i animale. sub-stan]e toxice etc. celule sau proteine str\ine. sistem HLA.4 / CA 72. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. s.9 [i markeri tumorali. în caz contrar se produce *rejetul.4 antigen. Termen actualmente desuet. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. Ex.] A.: a. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. [Gr. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei.). V. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. A. neuraminidazici – N). ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. cu Mr 34 kDa). markeri tumorali. Nu este riguros specific. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. DEX. core = centru. dar [i a altor cancere (gastric. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. 4) A. ANTIGEN CA 72. 5) A.9 antigen. pot fi utilizate ca *antimitotice.: 1) A. hidatic. V. dar nu [i `n sânge. markeri tumorali. n. fetali).: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. utiliza]i ca *markeri tumorali. A. / antigen. în mod normal. surface = suprafa]\. [Engl.3 / antigène CA 15. markeri tumorali. A. s.4 / antigène CA 72. V.).9 / CA 19. sunt înrudi]i cu a. he-maglutininici – H. carcinoembrionar. exist\ numai la embrion. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. Denumire generic\ a unei serii de a.. antigen CA 19. [John Forssman. Abrev. p. / antifungal. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). ca hiperplazia prostatic\.: aloantigeni. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. V. t. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. [Engl. cu excep]ia oilor. antigeni fetali.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. carcinoembrionar.5 ng/ml. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. F. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. transse-xualism. *a. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. s.: PSA. a.] Sin. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. anti = contra. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. fungus = ciuperc\.: ACE. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. / antifungique. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. r. V. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. în conti-nuare.] V. V. ubi-cuitar. ai aceluia[i individ. CA 50 [i markeri tumorali. carcinofetal glial etc. deci. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. Diferi]i a.ANTIFOLIC. s. o gamafetoprotein\. este secretat `n mod normal. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. utilizabil pentru supravegherea acestora. CA 19. colit\). ca [i a. eritrocitari ai sistemului ABO.). A. V. adj. ANTIFUNGIC. ini]ial în cancerul de colon. adj. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. adj. Prezen]a acestui a. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. iden-tici. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. crosreactiv (încruci[at-reactiv).3 antigen. a. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. / antifolique. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. A. V. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. Unii dintre ace[ti a. adj.: antimicotic (v. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. A. [Gr. gennan = a produce. Obs. Detec]ia a. Este prezent `n majoritatea organelor. A fost descris\. V. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. În cazul re-jetului. ANTIGEN. t. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. A. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. CEA (engl. Casoni sau a. A. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. m. t. A. Câteva tipuri de a. protectiv. V.9. patolog [i imunolog suedez. care. / antigène. s. pentru care. Natura a. tract respirator). s. rejet. hepatit\ B. p. A. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. prezent în celulele canceroase. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. A. A. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. antigeni. Sursele de a. Dozarea a. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. m. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. a. g. A. t. Sin. Abrev. 2) A. V. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. m. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. V. de asemenea. O serie de glicoproteine care. n. V. a. în continuare [i alte tipuri de antigeni. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. A. ANTIGEN CA 19. prezent în toate celulele organismului. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. Ex. homogref\. la fetus. sunt extrem de diverse: bacterii. V. antifon-gique. ANTIGEN CA 15. anti = contra. hepatitis B = hepatit\ B. histocompatibilitate. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. în raport cu care este mai pu]in specific. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. 1868-1947. hepatitis B = hepatit\ B. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne.. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. A. HBs Australia (v. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. s. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). m. grup tisular. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. a-poi în alte cancere. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). V. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. C (nucleoproteici – NP. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. s. hepatit\ B. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. Ex. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. prostatita sau infarctul prostatic. B. (v. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. pentru care nu este strict specific. / folic acid antagonist.: HBs. [i antigeni he-terofili.. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer.: pl.9 / antigène CA 19. deoarece con]ine a. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). 140 . iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate.. lat. asigurând rezisten]a la boal\. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. F. cf.3 / CA 15. virusuri.). markeri tumorali. Astfel. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. Ex.: a. hepatit\ B. Abrev. 3) A. markeri tu-morali. colorectale [i gastrice. a. A. miez. A. t. glicoproteic asociat cancerului de sân. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\.. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice.] V.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

oase. s. transpira]ii. / asterixis. astrocitom. de grad mic (I. pip\it. s. / attaque. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. putere.priv. II).. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). ASTRAGAL. reprezint\ o dispnee paroxistic\. antiagregant plachetar [i antitrombotic.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. ATAC. ASTAZIE. / asplenia. neregulat. cu celule gigante (gemistocitice). vedere. ASTENOCORIE. s.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). stereoagnozie. s. / asthénopie. Se disting a. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. / astro-cytoma. conic. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). / asthenopia. ASTROCIT. stasis = [edere. expira-torie.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. s. f. sin.). în consecin]\. urmate de expectora-]ie mucoas\. / a-spermatism. percepere. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. emetrop etc. / astringent. / astrocyte.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. a lega. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. [Gr. senza]ie de astenie. / asthma. [Gr. tab. fibrilare. / aspirine. f.] Sin. Tipuri: 1) A. opos = v\z.] 1) Diminuarea for]elor. / astroblastoma.: semn Arroyo (v. lâng\. s. de la gnonai = a cunoa[te. anat. [Ital. în *hipermetropie. kytos = celul\.priv. 6) A. s. cu expectora]ie [i. astig-mie. ASTRINGENT. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. s. m. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. bron[ic adev\rat (esen]ial). adj. / aspiration. stroke. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. de p. continu\ (dintr-o plag\.. s.. Se manifest\ prin dispnee. stringere = a strânge. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. s. *apoplexie. este un medicament cu lar-g\ utilizare. spirare = a r\sufla). Func]iile a. -oma. [i a. miopic pe un alt meridian.] Sin. fatigue.: semn Adams-Foley (v. `n re-lief. gnosis = cunoa[tere. m. nu sunt clare. stereos = solid. m. n. Sin. deci a ortostatismului. attaccare = a începe. aspiratio. kore = pupil\. tulburare cardiac\. s.] Absen]a *splinei. / asthme. pleural\.: miastenie (v. ASPIRIN|. n. n. m. de la istanai = a plasa. in-vers. c) a. de la a . / astragale. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. putere. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). astron = stea. f. Accesele se pot succeda atât de rapid. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. s. 158 . asthma = gâfâial\. / aspiration. ca urmare a necoordon\rii motorii. uneori. 4) A. m. iar ce-l\lalt normal. simplu. / attack. de grad înalt (III . / aspirin. [Gr. m. A. ca antiinflamator. senza]ie de sufocare.priv. ASPERMATISM. f. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. Sin.).] V. [Gr. f. simptomatic. pustule.ASPERGILOZ|. compus. n. / astroblastome. din gr. blastos =ger-men. îns\. s.. dar f\r\ paralizie. în care meridianul cel mai refringent este vertical. f. ops. / talus. asthenos = f\r\ putere. -e. *alergia.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus.. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. / asthénocorie. contrar regulei.. / astasia. sthe-nos = for]\. a . constituit din astrocite aplatizate [i alungite.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\.astroblastomul [i IV . Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. / asper-gillosis. s. f. -onis = aspira]ie a aerului. muscular\. hipermetropic pe un meridian. ASPIRA}IE. s. a. astron = stea. / asplénie. -inã. n. f.priv. [Lat. 3) A.). / astasie. din cauza spasmului. tremur\turi sau secuse mu-sculare. astringens.. / asthe-nocoria. ASTENOPIE. adj. Sindrom imprecis. Se deosebesc: 1) A. a lichidului de staz\ gastric\. frecvent. ASTM. sterixis = pozi]ie fix\. a . s. 3) A. n. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. de la sterizein = a sta nemi[cat. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. s. 2) A. kytos = celul\. m. [Gr. gastric\. Rolul principal în de-clan[are îl are. pseudoastm. / asthénie. ASTERIXIS. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. în care un ochi este astigmat. -atos = punct. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. f. fibros. sthe-nos = for]\. -ozã. s.: agnozie tactil\. febr\. s.priv. "conform regulei". 5) A. insuficien]\ renal\ etc. lichid amniotic) în c\ile aeriene. ASTIGMATISM. [Gr. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. analgezic. de origine neclar\.priv. s. a . f. prin deformare conic\ a corneei. Termen vechi. f) a. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. a. iar imaginile sunt percepute deformat. a .). s. V. / astrocyte. f. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. [Gr. a face s\ ]in\.. f. astheneia = sl\biciune. a . cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. n. aparatul respirator es-te practic normal. . durere sau jen\ toracic\. Sin. [i debilitate. ASTENIE. [Gr. sânge. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. Obo-seal\ vizual\. s. -oma. [Lat. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. s. intricat). n. s.. antipiretic. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. astragalos = oscior. [i acid arahidonic. [i sindrom Da Costa. s.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\.priv. ASTROBLASTOM. sperma. crisis. / astéréognosie. -atos = s\-mân]\. -enos = splin\. [A .glioblastomul). Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. s. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. intestin sau cavitate seroas\). E-volu]ia bolii este capricioas\. f. de a deveni nebun. V. V. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. e) a.priv. ASPLENIE. cu staz\ pul-monar\. s. [Lat. [Gr.pentru Spiraea ulmaria. [Gr. astragalus. aspergere = a r\spândi. f. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. / astrocytome. f.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. Se disting: 1) A. astron = stea. s. 2) A. s. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). tumori subcutanate fistulizate).). [Gr. putere. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. s. A.pen-tru acetil. f. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. / astigmatisme. ASTEREOGNOZIE. s.priv. 3) În limbaj curent. splen. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. -ism. 2) În limbaj clinic. / aspermatisme. spir . continu\ sau discontinu\.] V.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. acomodativ\. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. m.. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. Între accese. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. / astringent. a . dar dispare uneori la pubertate. sugarului [i al copi-lului este grav. f. moderat\. f.: criz\. / asterixis.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii.. s. s. s. pot fi clasificate în: 1) A. umed. d) a. [Lat. grupate în fas-cicule. / a-stereognosis. s. A. [Gr. readus în circula]ie de *DSM IV. s. stigma. / astigmatism. asthenos = f\r\ putere. plant\ denumit\ [i t\valg\. protoplasmatice [i a. s. ulcera]ii.. 2) A. de la a . s. semitardiv\ sau tardiv\. proto-plasmic. Pseudoastm (v. / asthenia. -ism. de la a . [Gr. A. caracterizat prin accese de dispnee lent\. f. senza]ie de stran-gulare. f. de la ad = c\tre. m. s. 2) A. dureri precordiale. aproape. n. ASTROCITOM. a sufla (ad = c\tre. a împr\[-tia. / aspergillose. de la aspirare = a inspira. b) a.: dis-tonie neurocirculatorie. sthenos = for]\. a sta. n. b.

-ozã. f. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. a. [Ital. Sin. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. s. 159 . pentru aterectomie (v. de la skleros = tare.. [Gr. f. [Lat. / athetosis. ATEROM. constând în agita]ie extrem\. de la tattein = a or-dona. [Gr. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. / attelle. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. antrum.: forma a. atypical. athere = terci.. f. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. din metal. exist\ trei mari tipuri: a. taxis = ordonare.priv. embole = ac]iunea de a arunca `n. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. s. Sin. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. a unei boli). poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. convulsii [i tulbur\ri de mers.: ateromectomie. -ozã. f. profesor de anatomie patologic\.: fenomene a. nucleele gri centrale.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. [Gr. ATITUDINE. / athérogenèse. m.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. f. / atticoantrotomy. ektome = excizie. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). atticus. s. din gr. lobular\ sau segmentar\. cavitate. care sunt dezordonate.. 8. / attico-tomy. neurolog german. ATEROSCLEROZ|. simbolic. de la attenu-are = a sl\bi. manifest\ prin deficit anabolic. frica de a înnebuni. f. disar-trie. termen preluat ulterior `n arhitectur\. înt\rire. sau f.: boal\ Hammond.] Lini[te moral\. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. / atticitis.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. f. atavus = str\mo[. s. s. athere = terci. f. aptitudo = aptitudine. ATEROGENEZ|. s..] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. Uneori. f. 2) A. f. / ataraxie. f. Sin.grea]\.). ballein = a arun-ca). a . s. / epitympanic recess. / athérome. athéromec-tomie. ATAXIC. / athéro-embolism. a aranja. poate fi acut\ sau cronic\. A. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame).: dislipi-demia. [Nikolaus Freidreich. fiertur\. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. ATEROGEN.priv. attitudine. s. ATERECTOMIE. [Gr. de la typos = tip.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii.. genesis = producere. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. aranjare. s. -oma. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. / atherectomy. Ex. s.. n. din lat.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. s. s.priv. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani..] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. / atavisme. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. ATICIT|. s. fiertur\. a aranja. / attitude. Var. de la gennan = a produce.] Neconform unui anumit tip. s. ATELECTAZIE. athere = terci. în mers (a. angeion = vas. / atherosclerosis. s. gennan = a produce. / atheroembolism. [Ludwig Bruns. [Gr. de-realizare. în func]ie de evolu]ie. p. athere = terci. f. / atelecta-sis. f. a. localizat\ pe arterele coronare. unde sonore etc. s. s. / atavism. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. este considerat\ o boal\ general\ complex\. teleos = extremitate. a reduce. / atélectasie. [Lat. ATICOTOMIE. adj. neregulate [i cu amplitudine mic\. F. m. marc\. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. ateles = incomplet. s. Hanovra. ou f. 2) Bolnav afectat de ataxie. [Lat. adj. 1) thymos = minte. termen preluat ulterior `n arhitectur\. / athérogène. [Gr. de la a . [Gr. aritmice. / atticotomie. -oma. / attique. material plastic. athere = terci. s. codificând proteina denumit\ frataxin\. fiertu-r\. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n. s. 2) thymos = prin-cipiu vital. attikos = referitor la Atena. ATIPIC. / atheroge-nic. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. atticus.priv. ATEROMATOZ|. prin complica]ii cardio-respiratorii. f. s. a a-ranja. aranjare. antron = pe[ter\.: amiotaxie. model. ATARAXIE.] Depozit lipidic g\l-bui. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. s. [Lat. / attitude. fumatul etc. a . [Gr. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). athere = terci. prin a. / ataxia. lat. vertij. attikos = referitor la Atena. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. coronarian\.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. / atténuation. tome = t\iere. / atypique. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. s.: ereditate ancestral\ sau de revenire. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. / ataxie. / ataxic. X. de la a . ATEROEMBOLISM.. de inactivi-tate total\. f. tipic\. ionizante. de la temnein = a t\ia. Dup\ întindere. s. f. taraxis = tulburare.] Dispozitiv. ATAVISM. manifestat\ prin stare de indiferen]\. atticus. F. substan]a reticulat\). tabes ereditar. f. cinetic\). f. deta[are. iar `n 10 % diabet zaharat. / athéromasie. [Gr.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. În literatura medical\. / athérosclérose. forma]iunile subtalamice. A. f. [Gr. [Lat. adj. [Lat. / athérectomie. / athe-rogenesis. tattein = a ordona. f. ATICA.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. f. m. f. [Gr. attikos = referitor la Atena. s. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. sec]iune. NA: recessus epitympanicus. / atticite. ATETOZ|. f. gr. ataktos = neregulat. indiferen]\. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. spontane. [Gr. n. medic german.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. attenuatio. s. f. gr. f. / athymia. gr.priv. ATIMIE. fiertur\. 1858-1916. s. s. lemn. din gr. [i coree.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. p\stos (sem\nând cu un terci). frica de a muri. 1825-1882. [Gr. m. s. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. f. fiertur\ (-oma). apoi de patologie medical\ la Heidelberg. attikos = referitor la Atena. / athétose. tome = t\iere. fiertur\ (-oma). ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. [Gr. / athe-romasia. s. s. [Lat. sec]iune. s. ATEL|. lente.priv. embolie. -ism. f. / splint. poate fi: masiv\.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. athetos = nefixat. din gr. / ataraxia. Sin. adj. ataraxia = impasibilitate. V. atti-cus. f. format pe peretele intern al arterelor. s.] V.) la traversarea unui anumit ma-terial. -onis = atenuare.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\).] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. timus. m. / athymie. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. ATICO-ANTROTOMIE. s. s. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. adj. a . / atheroma. / attico-antrotomie.: boal\ Friedreich. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. termen preluat ulterior `n arhitectur\. sklerosis = indurare. a . din gr. ATENUARE. A. pa-restezii la nivelul membrelor.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). A. [Gr. ekta-sis = dilata]ie. Var. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. adj.] Sin. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. s. dur. taxis = ordonare. spirit. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. f. depinde de natura [i grosimea materialului traversat.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. s. s. Etiologia a. itã. hastella = b\] mic. fiertur\ (-oma). de la temnein = a t\ia.. / atypic. ghips etc. n. de la tattein = a ordona. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. Ex. s. 2) Absen]a timusului.): 1) A. typikos = tipic. de obicei în form\ de lam\ sub]ire.). s. m. ATAXIE. la nivelul extremit\]ilor. ATEROMECTOMIE. f. (ex. athere = terci. / attenuation. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. din unele st\ri febrile. ektasis = dilata]ie. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\.: sindrom Louis-Bar (v. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. / ataxique.sau bilaterale invo-luntare.

c. abur. ATOM.priv. / atransferrin(a)emia. În medicin\. dento-rubric\). V. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. s. threpsis = nutri]ie. pl. amiloido-zei sau. c. / atopie. / atrésie. [Gr.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. atomos = indivizibil. s.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. senil\ . c. de la a . care devine g\lbu-ie. olivo-ponto-cerebeloas\. lo-calizat\ sau difuz\. 1) A.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. f. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. s. sunt de ordinul 10-10 m. care apare sporadic. a . a . trans = peste. tresis = orificiu. / atomizer. / atriotomy. s. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex.oase. tome = t\iere.). m. sunt utilizate diverse tipuri de a. / atony. 1866-1938. (identici sau diferi]i). a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. lat. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare.a. are o structur\ complex\. a . a . f. / atome. sub form\ de jet. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. / atransferrinémie. la vârsta a-dult\. 2) A. sec]ionat [i temnein = a t\ia.] V. [Lat. ATONIE. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. ATOMIZOR. *coreea Huntington. Su-deck's disease. iner]ie uterin\.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. 2) Forme în care a. alb\ Milian . dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. m. de la temnein = a t\ia. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. at-tritio. [Edouard Francis Kirmis-son. s. f.priv. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. cu excep]ia pl\mânilor. a zdrobi. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. gr. de la a . atlas = atlas. 1 atm ≈ 105 pascal. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. m. alc\tuind molecule. / atom.] Incizie a auriculului. atopos = în afara locului normal.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. anat. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. aplazie [i hipoplazie. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. Sin. [Lat. Întreaga a. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. n.: F0F1-ATP-az\ (v.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. atrium. tonos = tensiune. excep]ional. c. -onis = frecare. f.). Uneori. / atlas. f. de la a . pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. s. f. sphaera. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. -atos = sânge. inã. n. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. fie în combina]ii cu al]i a. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. atrium = antecamer\. la 0oC. poate fi difuz\ sau localizat\. dimi-nuarea tonusului muscular.. A. [Gr. îndeosebi industriale. ATREPSIE.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. s. s. s. ferrum = fier. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. ATRIU. A.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. 2) A. profesor la Hamburg. s. A. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. / atmosphère. s. s. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). Tipuri: 1) A. [i evolueaz\ progresiv. 5) A. f. *hipotensiune ortostatic\). a. / atrophie. f. vulvar\ . f. / oreillette. [Gr. / atresia. . [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. s.. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. A. dincolo. uscat\. iar pere]ii se `nnegreau). s. M.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie.priv.priv. haima. A. dislipoidic\ . diabetului. Ex. cicatricial\ . Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. *ataxie. m. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. ATMOSFER|. trophe = hran\.: boal\ Sudeck (v. NA: atrium. f. Sin. [Gr. sec]iune. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. prin venele cave [i sinusul coronar. f. topos = loc. coloid\ . este un sistem neutru electric. Ant. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. sec]ionat [i temnein = a t\ia. n. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. În ansamblu.. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. 7) A. V. [Lat. Sin. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. gr. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. 6) A. chirurg francez. urmat\ de distensia lobilor prostatei. pulmonar . / atonie.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. auricular . *boala Pick. s. de-men]a senil\). *scleroza lateral\ amiotrofic\). a.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. -tra. A. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. 1848-1927.: hipertrofie. ATOPIE. | 160 . fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). cu predispozi]ie ereditar\. (2. [Gr. s. difuze sau circumscrise. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. sphaira = sfer\.. a. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.: boal\ AranDuchenne (v.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. atriotomie. m. tomos = t\iat. ATP / ATP / ATP. [Gr. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. care spijin\ cerul pe umerii s\i. chirurg ger-man. / athrepsie. s. ATRANSFERINEMIE.priv. ATRI}IE.] Atitudine vicioas\ de flexie. atria. de la ater. Abrev. / atlas. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. este adesea ireversibil\. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone.. tab. Sudeck.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. de la ater. 8) A.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. f. Form\ particular\: a. 3) A. atomos = indivizibil. tomos = t\iat. ihtioziform\ . s. pân\ la în\l]imea de 5 km. este reversibil\. s.. Sângele trece din a. 3) / atrium.: auriculotomie. s. f. a . s. f. Clasifi-care dificil\. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. -tra. abduc]ie [i rota]ie intern\. A. prezint\ trei mari zone: troposfera.. boli rare [i discutabil clasificate (ex. a. [Paul H. fiind. m. 2) A. Unitatea de presiune în SI este *pascal. f.: 1) A. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. lat.. s. gr. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. / atopy. ATLAS. ATROFIE. 4) A. s.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. [i vaporizator. f. gr. a..priv. / atmo-sphere.priv. totodat\. / atrophy. s.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. (1).] Absen]a *transferinei din sânge. uterin\. / attrition. corticale izolate (*boala Alzheimer.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. variaz\ cu altitudinea. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. [Gr.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. secundare. muscular\. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. 3) A. f. ce poate exista fie liber. [Gr. idiopatice sau congenitale. [Gr. cardiac (NA: atrium cordis) .: *boala Kraepelin). nutri]ie.priv. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. atrium = antecamer\. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. atmos = vapor. a. f. Dimensiunile a. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. de la atterere = a freca. generând anemia sidero-penic\ congenital\. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. -trum = negru. / athrepsia.). s. / atomiseur. f. stratosfera [i ionosfera. dar superficial\. / attrition. s.] Sin. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. s. s. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. ATREZIE. semne *extra-piramidale. ATRIOTOMIE. 3) A.). utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v.

lat. s. modific\ri de apetit. s. Este un metal galben. de la plassein = a forma.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. viral (pseudo-autoantigen). s. / gold.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. f. autos = sine însu[i. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. autoimunitate. m.] Sin. f. gr.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. -ism. foarte dens. n. -inã. s. [Gr. / auriculaire. mediat\. s. audibilis = care poate fi auzit. s. pl. f. -onis = auzire. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. imediat\. tome = t\iere. [Lat. AUDIOGRAM|. AUTOAGLUTINARE. / audit. antisecretoare. gr. AURICULO-OSTEODISPLAZIE.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. -ism. auricula. [Gr. a modela. dificil. [Lat. audire = a auzi. autos = sine însu[i. sec]iune. s. anti = con-tra. autoimunitate. f. s. din lat. aura = r\-suflare. sunt utilizate ca spasmolitice. f. n. / autiste. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. / autacoïdes. f. de la auris = u-reche. f. se disting a. AUDIOMETRU. independent\ de existen]a surdit\]ii.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale.] 1) Cu refe-rire la *autism. ale subiectului. n. f. gr. a. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. [Gr.: sindrom Be-als (v. [Lat. / autisme. s. Dup\ Laen-nec. gr. m. 2) În prezent. / auro-vertin. auricula. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). / audibilité. de la audire = a auzi. sau f. 3) | 161 . de sete sau afec-tive. lat. [Lat.: atriotomie (v. f. s. / autoanalyser. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. În form\ foarte dispersat\. f. agglutinare = a lipi. cu nr. / auriculotherapy. AUDIMUTITATE. AUTISM. f.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. s. s..) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. metron = m\su-r\. f. s. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. f. / audio-metry. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. s. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. A.: boal\ sau sindrom Kanner. s. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. ascultare. s. m. iradiere sau în neoplazii (a. ca urmare. / autoagglutinine. [Lat. Unii dintre compu[ii a. olfactive. al\turi de *inspec]ie. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. urechiu[\ sau auricul al inimii. f. atropa = beladon\. f.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. AUDIOMETRIE. / autistic. s. / audiomètre. NA: digitus mi-nimus (2).). therapeia = tratament. [Lat. / audit. f. m.. s. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. AUDIBILITATE. autos = sine însu[i. de la ana = din nou. Se utilizeaz\ audiometrul. -inã. s. V. / autoagression. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. AURICULOTERAPIE. pasiv\) [i de a asculta (a. / au-diogram. / auriculotomie. de la auris = u-reche. [Lat. s. [Gr. AUTOANTIGEN. dim. s. / auriculo-ostéodysplasie. 2) Subiect care sufer\ de autism. autoanti-gen. V. Lache-sis [i Atropos). f. [Gr. *palpare [i *percu]ie. m. de la aggredi = a ataca. de la audire = a auzi. auscultare = a asculta cu aten]ie.. [Lat. / auscultation. f. s. / audition. ou f. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. ob]inându-se *audiograma. / audimutité. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. n. / auriculothérapie. La adult.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. m. AUROVERTIN|.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / atropism.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. `n blocurile atrioventriculare. activ\). s.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. autos = sine însu[i. mutus = mut. [Lat. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. f. corpus. lat. s. AUDIT. m. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a.] Alcaloid extras din Atropa belladona. audire = a auzi. iar\[i.). AUDI}IE. sounding. f. Prezint\ *ecolalie. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. AUR. gustative. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. intoxica]ii.. ag-glutinare = a lipi.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. / autism. de la temnein = a t\ia.] Element chimic pre]ios. pl. *serotonina. s. [i a. AUTOAGRESIUNE. este evaluat la un control ulterior. i. a uni. de ex. [Lat. audire = a auzi. ly-ein = a distruge. adj. vizuale. ag-gresio. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. / autoantibody. / atropine. prin intermediul *stetoscopului. plasis = modelare.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). auditus = auz.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. AUTIST. / auto-agglutination. dys = greu. m. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. s. [i anticoli-nergic. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. ATROPISM. m.. [Lat. a. s. AUTACOIDE. tabagismului etc. adj. [Lat. f. m. osteon = os. au-tos = sine însu[i. / audimu-titas. hearing. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. antiemetice. / autoagglutinin. f. s. subcutanat\ sau intravenoas\. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). s. / or. / aura. gramma = înscriere. autos = sine însu[i. din gr. / auto-antigène. digitus auricularis. AUTOANALIZOR. s. / autoanalyseur. cu lumea ex-terioar\. AURICULAR. adj. n. / audition. dim. / autoantigen. iar copilul mic este izolat. ana-lyein = a rezolva. / audiométrie. anti = contra. / auto-anticorps. / aura. auricula. s. dim. automatos = spontan. s. s. [V. n. / self aggression. AUTOAGLUTININ|. s.] Sin. audire = a auzi. s. s. AURICULOTOMIE. a. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. s. autism infantil). de la the-rapeuein = a `ngriji. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. [Gr. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. de la au-ris = ureche. / auscul-tation.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. s. dobândi]i). f. / au-tacoids. s. s\rurile solubile de a. n.ATROPIN|. / autoagglutination. A. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. [Lat. psihice etc. AUSCULTA}IE. Totodat\. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. Sin. adj. [Engl. [Gr. / au-riculotomy. De asemenea. a. f. / aurovertine. etimologia termenului atropinã. iar în doze mari are ac]iune central\.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. f. coloidal). m. Administrate pe cale bucal\. uneori manifest\ri auditive. lat. cutanate. [Gr. -oris = corp. congenital word deafness. audit. autos = sine însu[i. s. f. f.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. / Beals' syndrome. s. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. s. V. *an-giotensina. s. / atropism. atomic 79. a uni. s. de la audire = a auzi. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. de la auris = ureche. m. gr. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. [Gr. s. gr. autos = sine însu[i. *eicosanoidele. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. abdominale. -onis = atac. aurum = aur. auricula. simbol Au. f. / auricular. s. / audiogramme. akos = remediu. n. f. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. AUR|. / audio-meter. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. m. s. s. s. [Lat. Ac]iunea de a auzi (a. s. auditio. de ex. AUTOANTICORP. dim. m. f\r\ a c\uta un contact. A. s. A. / audibility. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. metron = m\-sur\. m. s. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. / atropine. gennan = a produce.

m. AUTOHEMOLIZ|. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. f. Se începe cu 2 ml. / autoclave. katalysis = disolu]ie. autos = sine însu[i. | 162 . phagein = a mânca. phobos = fric\.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. / autoérythro-phagocytose. AUTOCLAV. -onis = descriere. [Gr. f. immunis = scutit. immunis = scutit.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. kytos = celul\. autoradiografie. / autohistoradiography.: autotoxemie. suicide (3). a. AUTOCRINIE. Ex. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. f.] V. bolile Biermer [i Basedow-Graves. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. f. s. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). adj. adj. / autohémothérapie. AUTOHEMOTERAPIE. / autoerythrophagocytosis. AUTOFONIE. s. autotoleran]\. haima. f. lysis = dis-trugere. / autocriny.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. autoto-xicoz\. endo-gen. f. f. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. adj. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. V. de la lyein = a distruge. autoimunitate. V. / auto-immunisation. ap\rat (in = lipsit de. s. Ex. f.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. / auto-catalysis. [Gr. [Gr. gref\.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. AUTOIMUN. / autophobie. autos = sine în-su[i. lat. graphein = a scrie. s.: a. s. s. autos = sine însu[i. f. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. reac-]ional sau spontan.). [Gr. -atos = sânge. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. in = în. / autophonie. de la khthon = p\mânt. / autophony. asociat\ unor manifest\ri patologice. AUTODIGESTIE. / auto-matism. autokhton. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. s. din *pan-creatita acut\. n. ap\rat (in = lipsit de. s. briceag de altoit. autos = sine însu[i. s. s. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. f. f. / autoclave. / self criticism. oftalmia simpatic\. adj. / autohistora-diographie. autos = sine însu[i. / au-toh(a)emolysis.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. [Gr. s. [Gr. ]esut. apoi 3 pân\ la 10 ml. gennan = a produce. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. -e. AUTOCRITIC|. îndeosebi guta). digestio.). / autograft. lat. f. grapheion = peni]\ de scris. anemia hemolitic\ autoimun\. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. / auto-digestion.. [Gr. / autoimmunization. / autophagocytose. / autologous. autos = sine însu[i. / autogenons. îmb\trânire) sau patologice (migren\. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. Intermi-tent.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. s. s.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi .] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. adj. gr. observat\ `n unele boli mentale. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. f. phagein = a mânca. Pentru alte boli. therapeia = trata-ment. autoan-tigen. Se disting dou\ alternative: a. car-diac) sau patologic (ex. Poate fi fiziologic (ex. de la katalyein = a distruge. / autocrinie. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. / au-toimmunity. erythros = ro[u. sau automatos = spontan.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. de la toxon = s\geat\. / autodigestion. / autointoxication. / autocatalyse. lat. ap\rat (in = lipsit de. gr. [Gr. n. / autochtone.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. îndeosebi lizozomale. autos = sine `nsu[i. s. [Gr. a. radius = raz\. lat. s. somn. lysis = distrugere. *spermatozoizi. f. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. AUTOERITROFAGOCITOZ|.: sindrom Marlin (v. s. A.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. [Gr. fiziologic\ [i a. adj. lysis = distrugere. autos = sine însu[i. / auto-immunité. de la immunis = scutit. autos = sine însu[i. / autochto-nous. f. m. immu-nitas. rela]ie.: a. AUTOINTOXICA}IE. s. s.: sinucidere (v. de origine intestinal\. a dizolva. a separa de. automatismos = autoac]ionare. *tract uveal. lat. mucoasei gastrice. se pare. / autoh(a)emotherapy. [Gr. f. f. f. În prezent este pu]in practi-cat\. [Gr. histos = ]es\tur\. AUTOGEN. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog.: lupusul eritematos diseminat. f. f. [Gr. s. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. De altfel. / autodialyse. s. AUTOHTON.: boal\ a. de la lyein = a distruge. AUTOIMUNIZARE. autos = sine însu[i. [Gr. *a.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. s. 3) Sin. / autolyse. adj. celule.: a. leucope-niile imunologice. kytos = celul\. Ex. autos = sine însu[i. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. / automatisme. a unui ]esut sau a unui organism. de la therapeuein = a `ngriji. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. înde-osebi în medicina sportiv\. s. de la lyein = a distruge. lat. f. / auto-immun. s. autos = sine însu[i. autoimunitate. AUTOIMUNITATE. autos = sine `nsu[i. autos = sine însu[i. tiroidita Hashimoto. epileptic. f.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. se manifest\ ca *boli auto-imune. / autopha-gia. s. diviziune a unei idei pe puncte. / autocritique. Obs. autophagy. s.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. s. autoanticorp. munus = obliga]ie). din gr. A. lat. f. autos = sine însu[i. s. da-c\ sunt accentuate. / autopho-bia. [Gr. prin consumul ]esuturilor proprii. [Gr. s. V. diabetul insulinodependent [. 2). AUTODIALIZ|. s. [Gr. f. criticus.] Despre ]esuturi. s. f. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. s. autos = sine însu[i. adj. lat. / auto-hémolyse. Sin. 2) Stare morbid\. AUTOFOBIE. s. AUTOLIZ|. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. [Gr. / autodia-lysis. V. Ace[ti a.). a purta). autos = sine însu[i. [Gr. kritikos. elaborat sau incon[tient. f.] Comportament involuntar (mi[c\ri. AUTOCATALIZ|. autoimunitate. s. V. / autologue. autos = sine însu[i. Ex. AUTOMATISM. / autointoxication. autos = sine însu[i. -ozã. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. -ozã. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. AUTOFAGIE. În toate cazurile men]ionate.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. s.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). din gr. / autophagocytosis. boli meta-bolice. lat. *tiroid\. -atos = sânge. [Gr. gerere = a duce. a des-compune (dis = separat de. munus = obliga]ie). [Gr. *mielin\. prin autoagre-siune sau autoimunizare. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. Ex. f.: *a. clavis = cheie (care se închide singur). [Gr. f. / autolysis (1. f.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. autos = sine însu[i. f. munus = obliga]ie). / auto-immun. / autophagie. [Gr. s. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. haima. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni).P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. f. în organismul c\ruia îi apar-]in. f. activit\]i). / autogène. [Gr. de la dia = prin. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. s. de la graphein = a scrie. `n starea de *ina-ni]ie. totu[i metoda a fost reluat\. f. f. -atis = scutire de sarcini publice. s. graphium. f. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari.] Sin. care. de la krinein = a discerne. AUTOHISTORADIOGRAFIE. / autogreffe. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. AUTOFAGOCITOZ|. mental etc. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. AUTOGREF|. logos = raport. phone = voce. autoimunizare [i autoto-leran]\. AUTOLOG. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. krinein = a separa de.] 1) Nutri]ia corpului. s. f. dialysis = separare. s. phagein = a mânca. s.: `n engl.

AUTOTROF. antialeatorie [i antientropic\. autopsia. / autotoxémie.] Sin. [Gr. / self-treatment.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). m. / autopsie. s. f. din cauza etimologiei improprii a termenului a.). a se dezvolta. f. lat. [Gr. autos = sine însu[i.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. adj. gr. A. s. puni-tio. opsis = vedere.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. suggestio. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. Var. [Gr. / autotransfusion. / auto-vaccine. -onis = p\rere. dincolo. f. f. / hearing. f. f. de la tolerare = a suporta. [Gr. de la auxein = a cre[te. s. gref\). auxe = cre[tere. / auxology. f. s. lat. este de tip cibernetic. f. s. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. AUTOTRANSFUZIE. s. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv.] Sin. / ouïe. s. [i doi cromozomi sexuali. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. f. f. lat. n. [Gr. care sunt identice la descenden]i. `ndeosebi la nivelul organelor genitale.: necropsie. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. m. autoantigeni. / auto-toxicosis. autos = sine însu[i. s.: autosom. aspect.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. s. AUTOPSIE. [Gr. / autoscopie. [Gr. / autopsy. Sin. de la toxon = s\-geat\.). autos = sine însu[i. / auto-scopy. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. lat. adj. Organismul uman posed\ 44 a. [Lat. de origine accidental\ sau criminal\. s. graphein = a scrie. / autosuggestion. s. autos = sine însu[i. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. AUTOVACCIN. / self tolerance. AUTOMUTILARE. auxanology. A. -atos = sânge. termen recomandat. f. [Gr. AUTORADIOGRAFIE. soma. s. AUXIN|. / auto-plasty. AUTOZOMAL.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. / autosomique. f. / autonomy. -atos = corp. m. stare denumit\ *autoimunizare. / autosome. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. a examina. f. Activitate mo-torie involuntar\. v. f. s. adj.: ritm idio-ventricular (v. a se dezvolta. f. s. autos = sine însu[i.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. A. AUTOSUGESTIE. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea.] Anglicism sin. de la mu-tilare = a schilodi. f. [Gr. adj. / auxologie. -onis = mutilare. / auto-tolérance. [Gr. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. / auto-somal. autos = sine însu[i.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. / auxine. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. A.). s. De obicei. f. V. s. de la vaccin\ = variola vacilor. AUTOPLASTIE. f. autos = sine însu[i. -onis = pedeaps\. logos = [tiin]\. A. de la punire = a pedepsi. lat. / autopunition. autos = sine însu[i. auxe = cre[tere. AUTOREGLARE. f. / auto-tox(a)emia. mutilatio. / auto-radiographie. audire = a auzi. m. / autotoxicose. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. AUXOTROF. f. autos = sine însu[i. de la plassein = a forma. [i ureche intern\. s. lat. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. a. autos = sine însu[i. / autoradiography. s. onis = topire. Sin. fusio.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. / autosome. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. Sin. f. mai ales al celor neurocibernetice. tole-rantia = suportare. / auxotrophe. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. s. 2) Medicolegal\. auxe = cre[tere.] Sin. passivity phenomenon. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. AUTOTOXEMIE. / autotransfusion. cu autozomic (v. -ozã.). A. A. trans = peste. f. [i autopuni-]ie. adj. f. s. de la skopein = a vedea. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. radius = raz\. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. / self-regulation. s. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. f. haima. s. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. f.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. AUTOTOXICOZ|. -inã. regulare = a regla. Uneori. f. f\r\ recomandarea me-dicului. `m-pr\[tiere. s. plastos = mode-lat. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. Var. / auxin. a modela. / autonomie. s. 163 . s. / autorégulation.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. V. AUTONOMIE. -onis = medica]ie. AUXOLOGIE. nomos = obicei având for]\ de lege. adj. AUTOSCOPIE. poate fi: 1) Medical\. autos = sine însu[i. soma. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. Prin a. [Gr. nutri]ie. autos = sine însu[i. s. de la fundere = a v\rsa. scopia = exami-nare.] Independen]\ func]ional\. n. s. AUTOSOMAL. pentru autozom (v. [Gr. indiferent de sex. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. [Gr. s.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. Cea mai im-portant\ a. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. AUZ. f. Var. V. s. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. phytohor-mone. f. s. lat. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. AUTOZOMIC. s. de la toxon = s\-geat\. s. f. / autotrophic. / automédication. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. sugestie. Cei 44 a. AUTOPUNI}IE. autos = sine însu[i. [Gr. trophe = hran\. [Gr. lat. pentru autozomal (v.: autointoxica]ie (v. [Gr. autos = sine însu[i. / auxotroph. formea-z\ 22 perechi cromozomice. / auto-somal. autos = sine însu[i. e. [Gr. s. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. f. AUTOSOM. / autovaccin.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele.: sindrom Clérambauld. [Gr.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. este perturbat\.). de la auxein = a cre[te. urechi etc. me-dicatio. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. [Gr. f. soma. [Gr. de la sugge-rere = a sugera. îndurare. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. s. / autosuggestion. sângele este recoltat înainte de opera]ie. s.: au-togref\ (v. -atos = corp. s.). lat. nutri]ie. s. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. / autosomique. autos = sine însu[i. adj. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. s. f.).] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. autos = sine însu[i. f. / autoplastie. / self-punishment.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor.: autointoxica]ie (v. [Gr. / autotrophe. autos = sine însu[i. AUTOMEDICA}IE. / self-mutilation. trophe = hran\.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. adj. AUTOTOLERAN}|. a se dezvolta. [Gr. autos = sine însu[i. -atos = corp. / automutilation. automutilation. AUTOZOM. de la auxein = a cre[-te.

s. Conform acestui concept. de la vellere = a trage. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea.] Întreruperea axonului. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. m. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. m. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. / axénique. [Lat. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. / avitaminose. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. [Lat. Scopul a.. AXONOTMESIS. s. adj.. / armpit. diferen-]ial. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. f.] V. / axon. C: *scorbut. este cea mai mare. Mai trebuie men]ionate: 3) A. iar fibrele C sunt a-mielinice. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. f. [Gr. axilla = subsuoar\. 164 . [Gr. dar. a . secundar\. f.. s. a . / avulsion. / axokinin. [Gr. / avulsion.priv. / axone. / asbestosis. [Gr.-h. AXILAR.. f. s. AXIS. s. / aisselle. s.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. AVIDIN|. AZATIOPRIN|. [Gr. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. s. f. Clasic.: vitamin\ A (v. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. / axo-notmesis. vita = via]\. adj. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. s. [Gr. (sau hemiazigos) la stânga.at de una sau mai multe vitamine. s. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis.] Sin. / avidine. lat. izoimunizare Rh. / avivement.priv. / avascular. alter\ri cromozomiale. [i neuro-endocrinologie. / axoneme. m. f. [Gr. / axis. abortio. s. piloas\. -onis = avort. reprezentând intensitatea. / azide. s. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. V. -ozã.priv. geometric\ a instrumentului. f. AVULSIE. s. a. xenos = str\in. -ozã. A. axon = ax\. m. f. axon = ax\. decompensare cardiac\.: cilindrax. adj. fibr\ nervoas\. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a.. m. s. a . o. Ex. f.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. boli genetice).] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. 2) În fizic\. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. gr. a . f. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor.priv. n. asylum. / axillaire. AZID|. s. f. principal\. a . axon. s.AVASCULAR. Ex. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. vivus = viu. [Lat. în prezent. s. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. În cazul neuronilor senzitivi. Sin. NA: vena azygos. PP: *pelagr\. h. axilla.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. ortus = na[tere). n. ~n cazul unei fracturi. jug. construit în triunghiul lui Einthoven. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. axon = ax\. NaN3). ophthalmos = ochi.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. [Lat. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. freshening. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. s.] Extrac]ie. a.priv. / axe-rophtol. lat. f. lat. AZIL. Realitatea a. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. exceptând a.priv. Diferi]ii a. nema = fir. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului.. În practic\.). o. zygon = pereche. / axonème.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. a. copiilor orfani etc. Sin. hipotalamus [i hipofiz\. -ol.oase. instanta-nee const\ într-un vector. axon = ax\. asylon = loc inviolabil. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AXON. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei.: arter\ a. axilla = subsuoar\. s. dup\ fosforilare. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. insuficien]\ renal\. m. a . Timp îndelungat. [Gr. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. din gr. 2) A. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. ammo-niakon = sare de amoniu. în mod asem\n\tor. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. -inã. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. tmesis = t\ietur\. f. boli infec]ioase.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. în mod normal.. [Gr.-h. s. f. s. 4) A. m. 2) A. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). / azathio-prine. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. de la vas. vasis = vas. h. s. este probat\ de *neurocrinie. axillae. dezechilibre hormonale. s. a. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. / axoplasme. În general.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. s. f. [Lat. AVORT. fibrele A [i B sunt mielinizate. NA: axilla. s.. f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. fistule sau fracturi. *centrifugei. s\n\toase. / azaserine. s. o.. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. de la a . prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. n. [Fr. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. s. provocat: 1) A. / axo-plasm. sec]ionare. / axérophtol. AVIVARE. lat. [Gr. [Gr. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. adj. kinein = a mi[ca. m. axon = ax\. reactiveaz\ *axonema. medie este vectorul sta-bilit. f. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile.: a. f. a smul-ge. 3) A. spontan [i a. -inã. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. s. plasma = obiect mode-lat. f. / azide. [Gr. m. AXENIC. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. abortion (provocat).. din lat. A. s. pl. regiune a. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte.] Protein\ care. sy-lan = a jefui. n. constatat\ pe *electro-cardiogram\.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. f.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. / axonotmésis. [Gr. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. s.priv. s. s. / asylum. r\cit. Protein\ din albu[ul de ou. AXIL|. m. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). sarea de sodiu. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). infirmilor. a. 4) A. asbestos = care nu poate fi stins. / avitami-nosis. o. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate.: evulsie. în caz de sarcin\ gemelar\. s. AXONEM|. Ex. s. a. adj. B1: *boal\ beriberi. xeros = uscat. AVITAMINOZ|. / axis. D: rahitism. AX. / axokinine. n. AXEROFTOL. AZASERIN|.] Cur\]area. f. / avortement. adj. s. / axis. s. / avivement. AXOKININ|. f. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. n. . re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. AZBESTOZ|. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. se nume[te a. axis = ax\. / azasérine.. axis = ax\. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. / asbestose. AXOPLASM|. dentar\. s. s. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. / axillary. / avasculaire. / axe. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii.: 1) A. Ex. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. repetitiv. s.: a. A. la adult. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. / azathioprine. velsus. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). vasculum = vas mic. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. anat. / axenic. / asile. care poate emite [i cola-terale. spontan sau provocat al unui fetus malformat. fausse-couche / miscarriage (spontan). dim. tab. / avidin.

care include: azotul ureic. s.: nitrat (v.. azotul din acizii amina]i. Este moderator al oxigenului în respira]ie. m. [Gr.priv. s. f. ba-zele purinice. A. / azotate.] Care este lipsit de fer-men]i. s. / azoo-spermia. adj.. zyme = drojdie. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. n. sub form\ de molecule diatomice. s. Este determinat\. / azot(a)emia. creatinin\. f. f. [Gr.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7.] Sin. AZOOSPERMIE. a . V. / azotémie. AZOT. a .. gr. f. s. lichid are temperatura de -194. A.priv.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. în cursul febrei.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. acidul uric. A. zoon = animal. a . adj. [i hiperazotemie.. / azoturia. A. AZOTAT. / azoospermie. proteinelor. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. zoe = via]\. / azoturie. [Gr. haima. de la philein = a iubi. veche azur = alb\strui.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. m. uremie.priv. sperma. s. s. urmare a he-moragiilor. a . nor-mal\ este de 0. AZOTEMIE. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. / azymic. [Fr.. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. m. [Gr. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. ferment. 165 . / azurophile. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. s.45 g/kg corp/24 ore.AZIMIC.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i.priv. Intr\ în compozi]ia enzimelor. creatin\. s. A. ]esuturilor sau organelor. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. în tulbur\rile de metabolism. f. contrar etimologiei. în majoritatea cazurilor. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. AZOTURIE.13-0. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. -atos = sânge. zoe = via]\. s. / azyme. / nitrogen.priv..: pâine a. utilizat\ `n hematologie. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. AZUROFIL. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. adj. [Gr. zoe = via]\. philos = prieten. a . a-moniac etc. adj. f. [Gr. a . Ex. zoe = via]\. / azote.). / azurophil(e). / azotate. ouron = urin\.priv. -atos = s\mân]\. 2) Uzual.

Würtzburg. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. / babésiose.: Haemophilus ducreyi (v. (BCG). director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus.: *b. Paris. Park. bacteriolog belgian. profesor la Bruxelles. anus. 166 . Myco-bacterium). bacteriolog [i imunolog belgian. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. [Robert Koch. apoi profesor la Zürich [i la Halle. Haemophilus). se numesc *babesioze sau piroplasmoze.: Escherichia coli (v. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. profesor la Groningen. 8 volume intitulate De Re Medicina.] Sin. 1864-1943. medicinii ºi filosofiei. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. anatomopatolog german. m. Co-rynebacterium). ginecolog german. apar-tenen]a b. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. bacteriolog german. Corynebacterium). D.20 d. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. Williams.] Sin. 1852-1915. [Kiyoshi Shiga. 1863-1933. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus.) nu a fost medic. cum calore et dolore". în biserica Ambrosius din Milano. Walther Kruse. Shigella). Tomaso de Sarzana descoperã. [Augusto Ducrey.: Haemophilus influ-enzae (v. clasa *sporozoare. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. [Robert Koch. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. profesor de igien\ la Lille.] Sin.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. -ozã.: piroplasmoz\. / bacillus.] Sin.] Sin. Königsberg [i Leipzig. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. hernie. anatomopatolog [i bacteriolog german.: Shigella dysenteriae (v. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. [Victor Babes. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. profesor la Berlin. publicate la Florenþa. [Edwin Klebs.). [William H. Würtz-burg.] Sin. radius. Shigella). Octave Gengou. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. profesor la Bonn. vaccin BCG. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. Sin. profesor de anatomie patologic\. pio-cianic. 1870-1961.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. *b. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\.] Sin. bacteriolog francez. Ex. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus.: Myco-bacterium leprae (v. uterus). 60 î. Hr. Viena. Sin.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. BABESIOZ|. `n continuare.] Sin. 1863-1955.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. 1852-1915. Sin. BACIL. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris. 1 1853-1949. Polonia). Zürich [i Chicago.: Mycobacterium leprae (v. tific etc. 1854-1926. [Simon Flexner. [Léon Charles Albert Calmette. 1843-1910. 1860-1940. . care a influenþat profund gândirea medicalã. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. 1870-1957. anatomopatolog [i bacteriolog american. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. bacteriolog american. Berlin. oftalmolog american. din ordinul Papei. August Johann Friedrich Loeffler. f. Shigella). premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. [Lat. profesor la Pisa.). De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. în 1443. 1872-1961. bacteriolog american. V. Hr. s. Sin. iar B. bacteriolog german. s.: Shigella dysenteriae (v. bacteriolog [i igienist german.: Pseudomonas aeruginosa (v. profesor la New York. Bergen. [Kiyoshi Shiga.). prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. bacteriolog austriac. bacteriolog german. [Shibassaburo Kitasato. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. denumit "Cicero al medicinii". amândou\ trans-mise prin c\pu[e. occiput. f. apoi la Berlin. medic [i bacteriolog japonez. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. Praga.: Salmonella typhi (v.: Klebsiella pneumoniae (v. 1858-1945.] Sin. ci un erudit latin. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. Anna W. Berlin.] Sin. Dupã 14 secole. bacillus = bastona[. pl.] Sin. anatomopatolog [i bacteriolog român. apoi la Roma. 18411912. sugerând forma unui bastona[. bigemina produce febr\ la vite. Bolile provocate de genul B. Haemophilus). Angl.: Corynebacterium diphteriae (v.). 1863-1946. baron.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. la Berna. Bruxelles. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. / bacille. dermatolog italian. 1875-1959. BABY BLUES / baby blues / baby blues. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. Berlin. profesor la Bucure[ti. [August Johann Friedrich Loe-ffler. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. s. s.). [Albert Döderlein. bacteriolog german. 1852-1931. tibia. Mycobacterium). BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. / babesiosis. 1835-1926. Jean Marie Camille Guérin.: Haemophilus influenzae (v. m. profesor la Greifswald. Este prima carte medicalã tipãritã.: Shigella flexneri (v. BABESIA / Babesia / Babesia.: Yersinia pestis (v.] Sin. Tübbingen [i München. apoi la Berlin. Haemo-philus). BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. 18471887. medic norvegian. serolog francez.] Sin. babesiasis. Sin.] Sin.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. 1870-1957. 1854-1926. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. 1860-1941. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet.] Sin. medic [i bacteriolog japonez. Cory-nebacterium). canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. [Victor Babes. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. Salmonella). Koch.] B. bacteriolog japonez. bacteriolog [i igienist german. 1843-1910. B. Sin. 1863-1939. Interesat de toate aspectele vieþii. anatomopatolog [i bacteriolog român. [Karl Joseph Eberth.: abdomen. bacilli. descoperit de Victor Babe[. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. John Elmer Weeks.: Shigella (v. Mycobacterium). 1834-1913. [Carl Friedländer. profesor la Greifswald. Klebsiella).: Pseudomonas aeruginosa (v.: Vibrio cholerae (v.] V. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 1843-1890. succesiv. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus.). *b. anatomopatolog german. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus.

: fag. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. Acest `nveli[. asemenea plantelor. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. iar reac]iile biochimice. gr. beta. m. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. f.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari.: *b. / bacterid. Dup\ sintez\. 1862-1950. O serie de b.] Sin. bakterion. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. f.: boal\ Andrews (v. [Gr.. / bacill(a)emia. iar *lizozimii b. ADN sau ARN. -atos = sânge. bacterie. Specie (genul Bacillus. Sin. n. Ex. BACILAR. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. f.: Pseudomonas pseudomallei (v. a. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. dim. s. adj. pustuloas\. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. m. `n absen]a glucidelor. / bacteri-(a)emia. s. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. [i organismul gazd\. Proteine produse de anumite bacterii. [Gr. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus.). unele b. mezofile. ARN de transfer. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. / bactéricide. o serie de b. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. de asemenea. parazite sunt necesare organismelor gazd\. sintezele proprii bacteriei (ADN. fenoli. O serie de b. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. s. pot produce toxine (de ex. se reproduc pe cale asexuat\. de la bakteria = baston. s. / bacitra-cin. bactericidal. prin *scizipa-ritate. b. f. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". pl. deja sintetiza]i de alte organisme. / bactériophage. purt\toare de receptori specifici pentru b. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. proteaze). B. sunt lipsite de un nucleu veritabil. de la bakteria = baston. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. medic [i bacteriolog danez. de la bakteria = baston.] Sin. adj. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). V. [Gr. BACTERIOID. Salmonella). p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. Pseudomonas). B. / bactérie. f. haima. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. BACTERIEMIE. bacillus = bastona[. este agentul etiologic al *antraxului.] Prezen]a de bacili în sânge. de asemenea. compus din dou\ straturi. heterotrofe care. baze.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. pl. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. [Gr. / bactericide. Ex. / bacteriophage. bacillus = bastona[. ubicuitare.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. adj. s\ruri ale metalelor grele. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. prin extensie. dispu[i în lan]uri.] Sin. substan]e tensioactive. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. V. 1882-1948. BACTERIOCINE.. termofile. [Jean Hyacinthe Vincent. alfa. [i septicemie.: Mycobacterium bovis. printre care: alcoolul. cauzat de un bacil. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. 3) Sin. Exist\ de asemenea. bakterion. / bactériémie. f. 2) Sin. infecteaz\ o bacterie. / bacitracine. dim. 2) În rela]ie cu un *bacil. s. [Alfred Whitmore. dim. de la bakteria = baston. / bactérioïde. pot meta-boliza doar compu[i organici.: `n sol. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. Shigella). gama). imobili. autotrofe care. anatomopatolog [i igienist american. Aflate `n condi]ii particulare. psicrofile. s. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. adj.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. în]ep\turi de insecte. Mycobacterium. -atos = sânge. 2) Bacterie modificat\ structural. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. [Gr. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. [i bacteriostatic. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. / bactéride. dim. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. s. proteine) sunt blocate. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). radia]iile ionizante (ultraviolete. adj. sunt extrem de diverse. Totodat\. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. s. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. o serie de aminoacizi. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. -idã. / bacterium. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. B. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. când b. f. adj. dim.: Salmonella typhi (v. de la bakteria = baston. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. De ex. sunt asamblate.). inhalare sau ingestie. / bacillemie. sunt. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. Sin. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. / bacillaire. m. chirurg al armatei britanice la Burma. de ex. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. b. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. particulele componente ale b. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. m. fiind ubicuitare. Dup\ ce b. încapsula]i. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). din fiecare bacterie gazd\. Sin. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. Fusobacteri-um). 2) b. s. BACTERIOFAG. bakterion. cuprins într-o *capsid\ proteic\. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. X. s. phage. plas-mide). B. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. aldehide. caedere = a omor`. / bactériocines. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. pot da na[tere la *spori.: 1) b.). bacteria. lizogenie [i lizotipie. f. m. de la bakteria = baston. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. Lichidul din interiorul b. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b.: Clostridium perfringens (v. haima.`n ap\ [i `n aer. sintetiza]i rup peretele bacterian. f.: Clostridium tetani (v. patogene. prin transduc]ie.: Mycobacterium tuber-culosis.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. substan]e produse de unele microorganisme. s. V. 2) b. 167 . profesor la Paris.: Mycobacterium avium. bakterion. ARN mesager. s. [William Henry Welch. animalelor [i plantelor.. f. 18761946. bacillary. BACILEMIE.] 1) Termen nerecomandat.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. vitamine [i antibiotice. B. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. s. B. bacteriolog [i epidemiolog francez. la om. îndeosebi a *bacilului Koch. Sin. BACITRACIN|. 1) Sin. s. [Carl Sonne. dim.: Shigella sonnei (v. BACTERIE. nu con]ine germeni microbieni. sunt organismele cele mai r\spândite. 3) b. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. `n esen]\ asem\-n\toare. lat. Schimbul de material genetic se poate produce. V. b. ca [i a proteinelor capsidei..: colicinele produse de *Escherichia coli. B. profesor la Johns Hopkins. sunt constitui]i din material genetic. crezoli. sau piocinele. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. / ba-cillar. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. strict parazite. 1850-1934. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). ARN. phagein = a mânca. nici regnului animal. care nu apar]in nici regnului vegetal. ultrasunetele. [Gr. B.] Virus care infecteaz\ bacteriile.. Mecanismele de ac]iune ale b.. BACTERID|. pl. eidos = form\. / bacteriocins. s. adic\ *antibiotice). Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. asemenea animalelor. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. De obicei. [Lat. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. f. s. Citoplasma b. f. B. bakterion. bakterion. [Lat. BACTERICID. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. s. s. / bacteroid.: Fusobacterium nucleatum (v.] Sin. B. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\.

determinând colecistite. s. [Gr.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). bakterion. balanos = ghind\. / badigeonnage. / balayage.] Bâl-bâial\ idiopatic\. / bactériurie. praeputium = prepu]. f. gland. lytikos = care distruge. balantidion.BACTERIOLITIC. baculum = baston. BACTERIOLIZ|. bakterion. BACTERIOSTATIC. / bactériotrope. f.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. f. ballast = balast.: badijonare. "normal".01 mg. o-prire. [i microbiologie. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. skopia = examinare. f. f.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. s. [Gr. ouron = urin\. V. balantidion. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. V. dim. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. BALANOPOSTIT|. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. [Gr. m. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. lancis = taler. d) b. / bacte-riolysis. -inã. -ism. Ex.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. f. [Engl. balneum.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit.] Termen care desemneaz\ anomaliile. BALBISM.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. b) b. s. 168 . BACULOVIRUS.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. balantidiosis. cercet\ri serologice [i biologice. strict anaerobi. kolon = intestin gros. prin fixarea la nivelul bacteriilor. de la bakteria = baston.: boal\ Zoon (v. B. [Lat.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). ballein = a arunca.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. / bactériostatique. urma[. / bacteriotoxin. de la lyein = a distruge. de la istanai = a plasa. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. Forme: a) b. / bacteriolytic. s. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. dim. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. Var. f. dim.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. vitez\. BACTERIOTROP. s. datorat muta]iilor spontane.). analitic\. adj. f\r\ a le distruge.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. diabet etc. -itã. bakterion. BACTERIOSCOPIE. panouri izolante) [i în mediul rural. dim.). n. [Gr. f. virus = venin. Speciile B. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. [Lat. / bac-teriology. / bain. bal-nea (lat. [Gr. BADIJONARE. de la bakte-ria = baston. pentru badijonaj (v. BALEIAJ. infec]ii pelvine. genetikos = propriu unei genera]ii. pl. culoare roz. f. [Gr.001 mg. o serie de sub-stan]e. de la bakteria = baston. aspect. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume.1 mg. s. în care simptomul principal este diareea cronic\. s. f. non-toxino-geni. [Gr. / idiopathic stammering. pausis = încetare. care con]ine un lichid emolient. [Gr. 3) Produs\ de *bacteriofagi. [Gr. g. f. dim. f.: Escherichia coli (v. s. adj. f. ac]iunea litic\ a *complementului. bactericid. [Gr. f. badigeonnage. [Spaniol\ bagazo = coaj\. / bagassose.). malforma]iile. de cel indus de factorii nocivi. [i antibiogram\. fragilis [i B. s. Muta]iile nu sunt numai nocive. de la toxon = s\geat\. *microscop electronic cu baleiaj.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. de la bakteria = baston. f. f. s. V. de la bakte-ria = baston. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. / bactériologie. / baculovirus. dim. / bactériolytique. dim.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. f. din gr. Var. dim. / balano-préputial. BACTERIOLIZIN|. [Gr.] *Toxin\ de origine bacterian\. / balance. [Gr. pausa. B. / paint-ing. lysis = distrugere. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. care. Cauze: igien\ precar\. BALANTIDIAZ|. balbus = bâlbâit. f. În mod normal urina este steril\. / bactériolisine. f.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. -ozã. adj. semnificativ\). de la bakteria = baston. n. de la ballan-tion = pung\. bacteriofagi. ur-mare a mor]ii acestora. bakterion. bakterion. / bath. BALANOPREPU}IAL. gr. [Gr. s. nepatologic\). dim. [obolan) [i acciden-tal omul. de la bakteria = baston. / scanning. dim. Sin. [i logonevroz\. m. s. BALANIT|. / balan-tidiasis. / balanoposthite. bakterion. vapori. f. boli venerice. de organ. de la lyein = a distruge. studiul culturilor. lysis = distrugere. dim. s. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. nesporula]i. rhodon = trandafir. Trebuie deosebit b. m.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. prezen]i în intestin la om [i la animale. f. balneum = baie. de laborator. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. BALAN}|. de la bis = de dou\ ori. BACTERIOLOGIE. bakterion. / bac-teriotropic. ele pot conferi avantaje adaptative. / balanopreputial. s. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. trope = `ntoarcere. bakterion. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. BACTERIORODOPSIN|. s. f. emolient\. de la genos = neam. B. / bacteriostasis. lat. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. s. [Gr. balayer = a m\tura. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. V. genera]ie. de la bakte-ria = baston. denumi]i *bacteriolizine. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. 2) B. BACTERIURIE.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. anticorpi. s. prin diferitele sale specii. bagasse worker lung. s. bilanx. s. eidos = form\. aplicarea apei sub forma unui jet. / bactériotoxine. pentru care este caracteristic\. / bacteri-uria. -azã. opsis = vedere. f. adic\ de radia]iile luminoase. Sin.] Oprirea cre[terii bacteriene. f. s. bakterion. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi.] Examenul unui preparat microscopic. a face s\ ]in\. s. adj. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. gr.] Disolu]ia bacteriilor. BAIE. de la bakteria = baston. / balbisme. adj. de la bakte-ria = baston. [Fr. melaninogenicus sunt agen]i patogeni.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. de la bakteria = baston.). n. / bacteriorhodopsin. adj. / bactérioscopie.] Ac]iunea de a deplasa. posthe = prepu]. s. în cadrul unui experiment. s.0001-0. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. gland. Poate fi: 1) Spontan\. [Fr. / bacteriostatic. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. iar cea semimicrochi-mic\ . s. ordinul Peritriches. de la bakte-ria = baston. / bactériolyse. [Gr. s. / bactériopause. s. de la skopein = a vedea. utilizat ca vector în *biologia molecular\. are o sensibilitate cuprins\ între 0. / balance. f. V.] Virus infectant al celulelor de insecte. / bagassosis. s. -inã. -itã. f. / bacteriolysin. gr. Capaci-tatea b. porc. / ballistocardio-graphie. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. cu plante etc. du[. / bactériorhodop-sine. balanos = ghind\. [i scanning. s. s. / bacu-lovirus. dim. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. bakterion. adj. lat. s. kardia = inim\. c) b. compu[i explozivi.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. / bacterioscopy. m. BAGASOZ|. [Lat. s. abcese hepatice. s. scales. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. / balanitis. s. origine necunoscut\. septicemii. Ex. / balanite. ca radioactivitatea. s. de contrast. a examina. de la lyein = a distruge. deci selective. BACTERIOPAUZ|. m. f. [Gr. apendicite gangrenoase. lanx. [De la numele alchimistei Marie la Juive. / ballistocardiography. otrav\. [Lat. [i Fusobacterium.] Prezen]a bacteriilor în urin\. -inã. BALISTOCARDIOGRAFIE. f. de la ballantion = pung\. dim. b. [Lat. s. bakterion. s. graphein = a scrie.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. s. bakterion. de la trepein = a `n-toarce. adj. BADIJONAJ. f. n. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. balanos = ghind\. gland. logos = [tiin]\. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\.0. / balantidiase. uni. *fimoz\. dim. s. BACTERIOTOXIN|. statikos = care opre[te.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. / balanoposthites. [Gr. electronic din tubul catodic etc.sau bidirec]ional.

dim. de la en = `n. s.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. din ital. cu *me-teorism. Subiec]ii expu[i nu sufer\. lente.: b. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. binden. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. BANDAJ. [V. engl. banca = banc\.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. uneori. s. m. BANC|. s. m. 3) B. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. BALOTARE. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. BARESTEZIE. gr.: b. s. BALONARE. / barbiturate. s. s. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. din galez\ barro = extremitate. b. / banque.: sindrom Barlow (v. de Peru. s. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. / balloon-ing. barbabietola = sfecl\ [i uree. s. f. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. engl. s. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. s. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. ballein = a arunca. m. s.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. / bar-anesthesia. De asemenea. [Lat. trecerea substan]elor (ioni. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. / bar(a)es-thesia. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. baros = greutate. / ballotte-ment. gr. s. dar nu obligatoriu. s. s. gr. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. gramma = `nscrie-re. pentru evaluarea concentra]iei. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. réactive. / ballottement. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. 3) În informatic\: b. prezint\ actualmente un interes limitat. s. [Lat. de soare. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. vârf. balistocardiografie. s.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. enkephalos = creier. BAR. / baresthésie. / balloon. ballonnement. de la agere = a ac]iona. din lat. f. administrate ca *hipnotice. etimologia termenului barbituric.). balneum = baie. ballein = a arunca. / bal-listophobia.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. din galez\ barro = extremitate. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. sensibilitate. lat. [i balotare fetal\. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. [Gr. molecule) în creier es-te controlat\ strict.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). 2) B. f. m. / balsam. adj. BARBITAL. / bar. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. [Fr. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. gr. [Gr. / balnéothérapie. Sin. BALISTOCARDIOGRAM|. sonus = sunet. Se disting: 1) B. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). activus = activ. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. / balneotherapy. binden. ballottement. germ. the-rapeia = tratament. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. balneum = baie. / blocking. V. n. n. f. [Fr. [Fr. BALNEOLOGIE. germ. cu ac]iune imediat\. V. B. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. kardia = inim\. to bind = a lega. n. m. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. n. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. bandelette. manifestat prin com\. / bande. s. / ballistocardio-graphie. m. s. m. [Fr. s. s. / bar. din ital. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). BALSAM. din galez\ barro = extremitate. îndeosebi *as-trocitele. baros = greutate. bin-den. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. Ex. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. extras din Abies balsamea. BARBITURIC. barrière. ballon.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. realiz\rii unei compresiuni. din gr. / balnéologie. s. barrière. BANDA III / bande III / band III. de lumin\ artificial\. -atos = sânge. / bandage.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. termal\.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. s. de obicei. [i balneoterapie. edeme localizate. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. prin extensie. alveo-lus. din ital. s. baros = greutate. / barbital. de la therapeuein = a `ngri-ji. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\.: BHE..priv. to bind = a lega. [i bibliotec\ de gene. pallone (dialectic ballone) = minge mare. BARAJ. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. administrat per os. engl. iar în func]ie de durata de ac]iune. leziuni directe. BARANESTEZIE. BALNEOTERAPIE. s. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. B. intermediare. m. bande. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. / ballon. ais-thesis = senza]ie. bal-samum. s. s. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. [Lat. de la alveus = cavitate. III se fixeaz\ *ankirina. antiseptic de uz extern. bar-rage. adj. f. 2) B. m. etimologia termenului barbituric. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. f. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. super = deasupra. f. f.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. b.. s. to bind = a lega. [Fr. s.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). de date. haima. BBB (engl. de obicei în spectrul electromagnetic. din orice alt material. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. m. rapide. Ca urmare. s. Ex. [Fr. de Tolu. fr. gr. s. f. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. vârf. / ballistophobie. s. pallone (dialectic ballone) = minge mare. f. marin\. Exist\ numeroase b. levuri etc. phobos = fric\. b. unei substan]e. / barrage. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. / baume. f.] V. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. lat. BAND|. vârf. n. de organe. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. de la capillus = fir de p\r. BALON. bandage.).] Fobia fa]\ de armele de foc. [Engl. [Lat. m. utilizate ca *sedative. b.. germ. b. [Fr. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. s. f. f. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. logos = [tiin]\. / band.. f. an .] Ban-d\ de tifon [i. din gr. -ism. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. [V. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. / barbiturisme. / ballistocardiography. f. n. [Gr. kephale = cap. utilizate în preanestezie. Alteori. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. f. de Canada.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). [Lat. / bank.] Substan]\ de origine vegetal\. capillaris = capilar. [Ital. BARBITURISM.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. s. BALISTOFOBIE. bang = pocnitur\. 4) B. dermatoze cronice (rar). / balneo-logy. s. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). / bandage. f. s. aisthesis = senza-]ie. / barbital. Abrev. sensibilitate. V. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. / baranesthésie. f. Denumirea consacrat\: b. cu rol de transportor al anionilor. balsamon = balsam. / ballonnement. [Fr. / barbiturism. ballista = ma[in\ de aruncat pietre.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. epiteliu alveolar.] Unitate de m\sur\ a presiunii. gr. asociat\ de obicei. / barbiturique. m.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant.). s. [Fr. palla (dialectic balla) = minge. | 169 .

[Fr. se produce o neutralizare reciproc\. Copenhaga. Termen utilizat îndeosebi în engl. / pelvis. V. s. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. [Gr. s. ordinul Rickettsiales. 56. f. baros = greutate. [Lat. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. lat. / bathmotrope. bathys = adânc. America de Sud. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. s.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. V. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. BAZALIOM. adj. anat. BAZILAR.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. *6-mercaptopurina.: barotraumatism (v. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. Structura b. [Gr. de referin]\. s. O serie de b. f. -inã. 2) Sensibilitate a organismului.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. s. [Lat. Sin. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. -atos = ran\. BARTONELOZ|. BARIU. / bassin.: ac]iunea b. -itã. [i boal\ Carrion. f.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale.] Sin.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. s. sensibilitas. B.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. p. / basilaire. placenta = pl\cint\. Interes medical prezint\ sulfatul de b.). medic german. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. gr. s. organice. p. aero-odontalgii [i b. se g\sesc la nivelul tegumentelor).: pelvis.). Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. s. baccinus. -ism. baros = greutate. [Gr. familia Bartonellaceae. [A. gr. 2) Fundamental. -enne. BARORECEPTOR. BAROSENSIBILITATE. s. gr. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. s.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. / basalioma.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. [Ital. lat. adj. 1790-1854.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. f. Ex.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. BAZ|. s.. Ecuador [i Columbia. p. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. [Gr. / barosensibilité. barys = greu. Sin. / basaliome..: epiteliom ba-zocelular (v. fie a unor lichi-de din organism. adj. în num\r de circa 120 milioane.. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. *teofilina [i *teobromina. esen-]ial. lat. Fiecare b.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. m. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. / bartholi-nitis. adj. / barotraumatisme. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. f. . Barton. sunt *citozina.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. trope = `ntoarcere.. pop. bilateral. [A. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. sunt utilizate în terapeutic\.: presoreceptor. Ex. BAROTRAUM|. s. / bartonellose. de la baccus = recipient. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. n. s. [i tab. s. BAROTRAUMATISM. adj. Se disting dou\ cazuri principale de b. / bathmotropisme. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. basis = baz\. B. cu excep]ia *ma-culei lutea. f. m.] Sin. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge.. [Karl A-dolf von Basedow. / baryum.] Elementul nr. BARITOZ|. / bath-motropic. medic. de la bastare = a purta. bathmos = prag. barys = greu. n. / baroreceptor. s. metabolism bazal. V. / barto-nellosis.oase. Ex. / basedowian. m. B. V.. s. NA: pelvis. ba-rorécepteur. s. Structura b. prin combinarea b. ba-sis = baz\.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. adj. Prin reac]ia unei b. L. bari-tosis. ~n mod normal. s. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. Sin. trauma. V. cuprinzând *cafeina. / bathmotropism. sunt distribuite pe întrega retin\. Unele b. m. adj. de la trepein = a `ntoarce. adrenalina etc.). Merseburg. f. BATMOTROPISM. gr. / barium. s. s. a nervilor extrinseci ai inimii. Principalele b. / basal. continuat cu micul b. f.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. [i placent\. / basal. [Gr. 1655-1738. [Gr. (superior). *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). f. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. BASION. V. n. [i acid. 1871-1950. f. iar b. [i venele b. p. / barosensitivity. -ism. bron[ie b. [Gr. vârf. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. basis = baz\.. lat. [Lat. B. [Lat. BATMOTROP. L. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. de la recipere = a primi. Ace[ti b. -atos = ran\. -ozã. m. f. bastone. / pressorécepteur. bogate în *rodopsi-n\. trauma. bathmos = prag. Se disting b. adj. presiunea sanguin\ pentru b. m. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. basis = baz\. *vertije alterno-barice. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. s. de la sentire = a sim]i. r. sau f. Bar-ton. din galez\ barro = extremitate. f. BARTOLINIT|. barrière. s. continuate. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. s. f. *alopurinolul [i *azatioprina. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. sensibilitate. [Lat.). V. gr. lat. t. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. p. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. V. / base. baros = greutate.. minerale [i b. -atis = sensibilitate. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. s. [Caspar Bartholin Jr. s. medic din America de Sud. m.] Celule senzoriale ale *retinei. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. trope = `ntoarce-re. Ex. Ex. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. n. p. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. *teobromina). Biosinteza b. s. b.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. conuri retiniene [i retin\. bastona[ul propriu-zis. receptus. 170 . [Lat. r. n. p. anatomist. 18711950. tranzit baritat. BAZAL. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. / basion.: 5-fluorouracil. rete. insolubil\ în ap\. bastum.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / barotrauma.: membran\ b. / bathy-(a)esthesia. / bathyesthésie. -e. / base. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. m. de la trepein = a `ntoarce. -is = re]ea. teobromina) sunt de asemenea b. [Gr. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. basis = baz\. / barytosis. / basedowien. pressorecep-tor.: barotraum\. / barotraumatisme. -ozã. p. este agentul etiologic al bartonelozei (v. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. din lat. ou f. [i pirimidin\. forma = form\. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. / barotrauma.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. s. aisthesis = senza]ie. s.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. / barytose. s. / basilar. se deosebesc marele b. s. BAZIN. pulbere alb\. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. n. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). BASEDOWIAN. / bartholinite. BATIESTEZIE. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. de ex... / basion. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot.. -oma. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. B. m. baros = greutate. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. m. (inferior). m. bacillus = bastona[.

/ bel. celulla = c\m\ru]\. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. basis = baz\. botanic\ benzoe. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. / bérylliose. basis = baz\. n. f. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). BECQUEREL. s. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. s. [Lat. adj. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. [Lat. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. ca. s\lbatic. BAZOCELULAR.] Doctrin\ promovat\ de J..: benzolism (v. m. exercitând. s. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. / benzolism. BETABLOCANT. f. [Lat.] Var. fr.] Pneumopatie profesional\. / behaviorism. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. n. V. / bestiality. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. s. adj.. tribein = a freca. m. beryllus. Paris. cât [i cito-logic. amer. B. pop.). se dezvolt\ local. s..: beladon\. gr. s. BENZOLISM.: benzenism. m. adj... cre[terea se produce de obicei lent. [i Curie. inginer american. / bassinet. / basiotribe. este sursa unor alcaloide variate. [Lat. [R. stuttering. c) evolutiv. B. BAZOFIL. f. lat. / ba-socellular. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . / benzidine. baccinus. adj. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. / battement. s. f. de regul\. Ex. s. / benignity. s. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. f. gr. c. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. m. adj. [Lat. pur\ (ex. printre altele. tumorile benigne sunt circumscrise. BENZIDIN|. de la baccus = recipient. / pelvis of the kidney. cu localiz\ri extratoracice. [Graham Bell. / benzodiazépines. la 2-4 s\pt\mâni. bestialis = bestial. BELADON|. BÂLBÂIAL|.: sotalol. s. -atis = bun\voin]\.: logonevroz\ (v. de la benig-nus = binevoitor.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. / belladone.BAZINET. Ca urmare. philos = prieten. BENZODIAZEPINE.: β. vertebra = vertebr\. s. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). [Lat. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. s. BERIBERI. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. basis = baz\. / berylliosis. [Lat. inventatorul telefonului. s.). premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. f. / bestialité. Sin. [Lat. / bénignité. Totu[i. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. s. s.] Sin. de la bestia = animal s\lbatic. Sin. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. / benign. ergein = a lucra. / bénin. [i benignitate. cu posibilitatea de recidiv\. botanic\ benzoe. B. Var. 2) Impropriu. Care nu prezint\ caracter neoplazic. sunt rare. BENIGN. / basivertébral. V.] Care este lipsit de gravitate. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. [i benzolism. de ex. s. gr. în care caz b. s. s. f. dim..). s. benignus = binevoitor. -ozã. lâng\. m. battuere = a bate. s. m. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie.). bototanic\ benzoe. toxic [i cancerigen. pentru belladon\ (v. / basiotribe.] Sin. B. BESTIALITATE. philia = atrac]ie. 1873. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. ren. Sin. [i granulocit. m. / basophile. [Lat. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). / béhaviorisme. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: boal\ beri-beri (v.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. BENIGNITATE. / basivertebral. aten]ia [i memoria. s. [Lat. s. n. beryllos = beriliu.: pulsa]ie. adj. V. / bel. s.: tumor\ b. / benzidine. V. BAZIVERTEBRAL. Var. B. lat. / betablocker. NA: pelvis renalis. datorit\ caracterului neinvaziv. s.. f.] Sin. s. basophilic. bénigne. Ant. adj. în sistemul interna]ional. / benzodiazepine compounds. celul\. vechea unitate. [Lat. balbicare = bâlbâial\. Un B.] Compus aromatic (diami-no-4. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali.adrenergic. n.. de la vertere = a `ntoarce. de la philein = a iubi.. / béribéri. / bétabloquant. m.. / benzene. adj. m. / becquerel. Bakkum. / belladona.). este. b) histologic. s...] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. BENZENISM. / basocellulaire. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. adj. [Antoine Henri Becquerel. gr. lat. s. bototanic\ benzoe. s. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). adj.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. 1847-1922. / beta-adrenergic.). m. m. f. în func]ie de caz. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. m. BEL. neurolog olandez. [i o form\ cronic\. n. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. s. ad = aproape de.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. fizician francez. [Lat.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. s. unele tumori benigne se pot extinde local. Numeroasele b. O serie | | 171 . [It. Exist\ o form\ acut\. 1852-1908. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie.: betastimulant (v. behaviour = comportament. s.. s. BELLADON|. / benzène. Curie. Mees. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. [Lat. B|TAIE. basis = baz\. m. leucopenie. s. basis = baz\. V.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. B. / becque-rel. -ism. f. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. bella = frumoas\. / balbu-ties. n. / benzolisme. f. benignitas. frecvent încapsulate. / bêta-adrénergique.: atenololul). [Lat. atât în plan arhitectural. m. BETA-ADRENERGIC. f. / beriberi. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. fam. polinuclear. b) cu ac]iune b. [Lat. de la philein = a iubi. f. bloquant. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. adj. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare.: dungi Mees (v.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. s. s. / basophilie. adj. utilizarea b. de la cella = c\mar\. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. s. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. m. / benzolism. / balbutiement. BAZOFILIE. pop. n. stammering. adj. BERILIOZ|. BENZEN. s. / ba-sophil. [i zoofilie. / beat. s. *hematoxilina. m. f. -is = rinichi. / benzénisme. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). cu eventuale consecin]e medicolegale. BEHAVIORISM. purpur\ trombopenic\).sl\biciune extrem\. de origine profesional\.] Sin. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. n. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. timolol). f. [Engl. adj.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. f. Sin. [Lat. 2) ~n român\. gr. Este toxic [i poate determina anemie. -ism. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. -ism. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. gr. n. de culoare alb\. BAZIOTRIB. A. s. dona = doamn\. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. leucopenie. pl. gr. s.: malign. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau.: granulocitoz\ bazofil\. pl. n. / basophilia. gr.

adj. BETATERAPIE. teac\.: *carnitina [i *colina. lipoprotein\. f. s..: β-lipoprotein\. catenarius = legat `n lan]. f. / bifid. globulus. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. adj. s. s.: molecula de ADN. corp care se electrizeaz\ prin frecare. [Lat. bis = de dou\ ori. s. s.3-bisphosphoglycerate. uter b.] 1) În general. de la bibere = a bea. lat. s. dobutamina este β1 stimulant\. BETALACTAMAZ|. / 2.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. 9-15 % din proteinele plasmatice.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. bilateral bundle branch block. s. m. s. -aux. [Lat. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. s. otrav\. gr. / feeding-bottle.: β-stimulant.: β-lac-tamaz\. acestea sunt b.: βlactamine. / bézoard. / bêtalipotropine. [Lat.: dinte b. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. / beta-globulin. s. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. m. gr. m. / bicipi-tal. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. [Lat. BICIPITAL.: lentil\ b.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). / betalactamase. / beta-lactame. s. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. f. reprezentând. / bétastimulant. / bibloc. pl.] Ester difosforic al acidului gliceric. s. / bezoar. de la cella = c\mar\. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. 2. gr. / biceps.3-BIFOSFOGLICERAT. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. / bifide. gene bank. a stimula. a inimii. / bêtalipoprotéine. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: β-lactam. anat. s. valvula b.: acebutololul). m.: β-lipotropin\.: ureter b. deci. cuspis = vârf. de la gr. tab. carbo. / bicatenary. dim. / bicuspide. / betaine. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. -onis = carbon.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi.mu[chi). -e. s. [Lat. BETACELULIN|. Var. Cei trei compu[i CO2. m. m.: ebrietate (v. gr. BETAGLOBULIN|. gr. m.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. adj. f. lat. / betalipotropin. *bacteriofagi. f. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Ex. BETALIPOTROPIN|. / beta-ray therapy. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. / bêtalactamase. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. m. Ex. m.] Care posed\ dou\ *focare. s. f.mu[chi. s. -etos = pecingine. Var. lipos = gr\sime. b. V. V. adj. urma[. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. care este foarte a-bundent în eritrocit. se afl\ în numeroase antibiotice. s. BICARBONAT.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. / beta lipoprotein. BEZOAR. f. dim. -itis = cap. / ébriété. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. s. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. / bêtalactame. trope = `ntoarcere. / betastimulant. de la catena = lan]. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. / beta-cellulin. / bêtalactamines.de b.: β-globulin\. cellula = c\m\ru]\. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. protos = primul. (premolar). / bicarbonate. / bicuspid.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. f. .. adj. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). f. b. s. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. n. -inã. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. / béta-globuline. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. f. din gr. bloc. produs\ de celulele β-pancrea-tice. herpein = a se târ`. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. ebriety. V. herpes. BICATENAR. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. s. BICUSPID. BIBERON. BETATRON. BIBLOC. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. adj. s. BETALACTAM. caput. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. genos = neam. tab. s. adj. 2) În mod o-bi[nuit. stimulare = a îmboldi. adj. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). ac]iune hipocal-cemiant\. BIFID. f. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\.: beta-adrenergic. în mod normal. bis = de dou\ ori. adj. m.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. virus = venin. s. ulcer malign. herpes. citomegalovirus) [i Roseolovirus.] Var. BETALIPOPROTEIN|. bis = de dou\ ori. de la mimeisthai = a imi-ta. [i curieterapie. s.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. bis = de dou\ ori. prin extensie. adj. Ciclul b. fr. f. par]ial cu *electronoterapie. de la bi-blion = carte. n. B. s. / bicipital. sau gennan = a produce. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. -inã. B. BETAIN|. B. care stimuleaz\ ace[ti receptori. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. therapeia = tratament. bis = de dou\ ori. / 2. adj. selectiv\. / biberon. / bifocal. / biceps. de la trepein = a `ntoarce. -etis.: βmimetic. probabil. despicat. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot.). B. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. beta = sfecl\. cu referire la mu[chii bicep[i (v. genomice.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. B. s. -itis = cap. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. Var. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. focus = vatr\. Datorit\ 223 3 3 172 . Ex. fidus = t\-iat. [Lat. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. / bicaténaire. glykeros = îndulcit. f. s.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. fitobezoar (vegetale [i hran\). Se disting. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet.] Frac]iune proteic\. / beta-mimetic. f. n. / bétaïne. care posed\ dou\ capete. / beta-lactam antibiotics. s. de la therapeuein = a `ngriji. gr. mimetikos = care imit\. m. [Lat. *cosmide). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.: tricobezoar (format din fire de p\r). Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). s. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. caput. BETASTIMULANT.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. -inã. s. f. Ex. / bêtatron. / drunkenness. bibere = a bea. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. genera]ie. / bicarbonate. de la bis = de dou\ ori. s. [Lat. -inã. adj. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. B. s.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . / bifocal. de la glykys = dulce. bis = de dou\ ori. f. s. Var. Ex. phos. BETAMIMETIC. mai multe tipuri de b. -e. / betatron. în func]ie de compozi]ie. bibliotheca. [Lat. feeding-cup. s. / bêtamimétique. / biblock. cât [i β. pl. / bêtathérapie. n. Var. lat. bis = de dou\ ori. anat. elektron = chihlimbar. -ale. adj. m. bibitus. BIFOCAL. f. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. iar labetalolul este [i alfa. -inã. [Lat. BE}IE. m. / gene library. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman.] Sin. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei.formeaz\ o a[a-numit\ b.[i betablocant. [Lat. BICEPS. Totalitatea coloniilor . f. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam.] Tip de mu[chi lung. Var. cu rol de rezerv\ de energie. s. Var. lat. m.. . BETALACTAMINE. c\min. gr. Sin. În trecut. lipos = gr\sime. lat. de la globus = glob. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. în continu\ ameliorare.. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. / bêtacelluline. [Lat. bifidus = des-picat `n dou\. f. theke = cutie. bis = de dou\ ori.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. Sin.3-bisphospho-glycerate.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. [Lat. photos = lumin\. adj. s. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b.

] Sin. [Lat. lateralis = lateral. BILAN}. s. de la bis = de dou\ ori. vezicul\ biliar\ (b. De asemenea. / bilirubinémie. B. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. care se divide în câte dou\ elemente. Ex. f. gall. [Lat. BIGUANID|. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. [Theodor Maximilian Bilharz. f. 3) B.3-b. B. b. V. B.] Care este în rela]ie cu *bila. s. d\ direct reac]ia.1 µmol/l). V. s.7-5. f. c\rora b. -brum = ro[u. s.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. photos = lumin\. puls bigeminat [i trigeminism. -ozã. mineral. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. Antidiabetic de sintez\ care. f. / bilifuscine. -eris = latur\. K). / bi-phosphonate. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. canale hepatice (b. [Lat. s. necon-jugat\. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. / balance. medic german care a studiat aceast\ boal\. prin extensie. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. [Lat. BILIOS. / bi-lobectomy. Este o combina]ie a b. glucide. graphein = a scrie. f. m. -brum = ro[u. le spore[te [i activitatea lipolitic\. de la latus. lichide etc. / binaire. ou bigé-minie. -bra. manual muscle test. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. lipide. *lecitina [i colesterolul. prin *canalul coledoc. [Lat. 0. b. / bilieux. dup\ care b.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. s. f. lobos = lob. s. / bilirubinurie. B. Angl. probabil. bilirubina este absent\ în urin\. administrat per os. s. cistic\ sau vezicular\). b. proteine. / bilatéral. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). C sau b. s. cu viscozitate mare. / cholangio-graphy. BILICULTUR|. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. BILIAR. s. const.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. haima. 2. bis = de dou\ ori. gr. / bilin. numai în timpul digestiei. / bigéminisme. s. biochim. denumirea e-chivalent\ pentru b. adj. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. s. s. gr. s. / bilharzia-sis. 2) Num\ra-re b.: schistosomiaz\ (v. f. Ex. BILIRUBINEMIE.] În biologie [i medicin\. diabet insipid etc. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 .3-BPG. / bilirubine. din dou\ elemente. mucina. / biliary. / biliru-binuria. D. bilis = fiere. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice.3 mg/dl (1. -inã. liposolubil\. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. -inã. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. bilis = fiere. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. n. transformarea digestiv\ a acestora. hidrosolubil\. cultura = cultivare. s. s. binarius = dublu. bilis = fiere.contrac]ie nul\. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. V. bilharziosis.] Sin. [Lat. nutritiv. -inã. în diverse formule. BILIRUBINURIE. bilis = fiere.: sistem de num\rare cu baza doi. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. BILIVERDIN|. Se deosebesc: 1) B. s. s. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. bis = de dou\ ori. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. organismul se afl\ în echilibru azotat. f. -aux. *s\ruri-le biliare. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. / biliaire. [Lat. [Lat. vitamine. f.): 2. c\rora. / bile. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. / biliculture. gr.: difosfonat (v. hidric. bilis = fiere. prin ac]iunea s\rurilor biliare. ruber.: 1) B. / bilobectomie. Produs\ continuu. f. [i în continuare. favorizeaz\. m. m. [Lat. legat\ la albumin\. biliosus = plin de fiere. azotat. f. [i pigmen]i biliari. BIGEMINISM. gr. / bigeminy. -inã. BILIRUBIN|. care în viitor vor fi. s. f.] Sin. BILIFUSCIN|. s.). / biphosphonate.. f. 2) B. / bilan. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden.: Schistosoma (v. m. este control medical. bigeminus = dedublat. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. bilis = fiere. *pigmen]ii biliari. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. implicit. În mod normal. BINAR. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. BILIN|.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. / biguanide. bilis = fiere. de la phe-rein = a purta. BIL|. f. bilis = fiere. Absent\ la om. Examen medical sistematic. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\).] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\.] Care este situat de ambele p\r]i. s. utilizând doar cifrele 0 [i 1. [Lat. -inã. cel mai complex. lipide.) primite [i cedate de organism. / bilateral. -inã. / biliverdine.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei.. sunt: apa. B. s.: colangiografie (v. proteine. viridis = verde. BILATERAL.] Sin. BILIGRAFIE. [i tab. f. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. f. / bilharziose. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. f. B. adj. engl. m. Exist\ [i alte sisteme de b. bi-lancio = bilan]. [Lat. 173 . bilis = fiere.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. s. relativ simetrice. 1825-1862. li se facilitea-z\ absorb]ia. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. ruber. fuscus = negru. / bilifuscin. s. 4) B. V. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. adj.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril.] 1) Compus din dou\ unit\]i. A). prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\.1-0. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. gr. phoros = care poart\. s\ruri. B. s. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. adj. Ex. / bilirubin. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. h. [Lat. s. f. adj. adj. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. -ism. E. f. n. devenite solubile. pigmen]i b. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. Valoarea sa în sânge este între 0.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. ruber. [Lat.: apa (H2O) este un compus binar. s.] Lichid de secre]ie a hepatocitului.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. ouron = urin\. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. mai slab\ decât sistola care o precede. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. a transporta. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. phos.mi[care complet\ la presiune. Conjugarea are loc în ficat. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. adj.2-0. [Lat. bilis = fiere. ap\). medic german. f. f. La om poate apare în ser. -bra.7 mg/dl (3. prin tubaj duodenal. urin\ sau în con]inutul intestinal. / biguanide. incorect. Termenul este folosit. etc. la solicitarea caselor de asigur\ri. / biligraphie. s. BILHARZIOZ|. bis = de dou\ ori. sau mediu [i inferior). [Ital. / binary.).). f. [Lat. s. 4 . ale corpului. b. s. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. diferitelor principii alimentare (glucide. emulsia gr\similor. -atos = sânge. -bra. efectuat periodic sau ocazional. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. Abrev. -euse. Com-ponen]ii principali ai b. cu acidul glucuronic. diaree. BIFOSFONAT. adj. 1 . cât [i intrahepatic\ (hepatit\). conjugat\ trece normal în bil\. -brum = ro[u. a coledocului). 3 . raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. / biliverdin.: canalicule b. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. brun. 2) B. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. s. [Lat. Este b. f. hepatic\). f. La noi în ]ar\. clarificate. Serve[te îndeosebi în informatic\. / biline. s. de la bilis = fiere. ektome = excizie. în bil\ sau în sânge. s. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. / bile. f. Ex. / gallocul-ture. BILOBECTOMIE. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\.). 1825-1862. geminus = geam\n. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. / bilious. -ale. / biliru-bin(a)emia. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. (fr.

utilizând contactul corporal (touching). BIODISPONIBILITATE.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. f. s. forma de administrare a medicamentului. s. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. f. adj. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. kybernetike = arta de a guverna. Ex. în general. -oris = c\ldur\. [Gr. / biocalorimétrie. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. koinosis = asociere. manipul\rile biologice [i genetice etc. pati = a suferi). adj. comunica]ie. / biodegradable. s. [Gr. elek-tron = chihlimbar. [Gr. Al. / biocénose. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. bios = via]\. Sin. bios = via]\. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. lat. ingénie-rierie biologique. / bioelement. adj. lat.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. [Gr. / biocapteur. de la physis = natur\.BINOCULAR. [Gr. physikos = natural. Temele de reflec]ie ale b.] {tiin]\ de frontier\. Si. mai mult sau mai pu]in validate.] Domeniu interdisciplinar. femininul substantival al adj. f. m.: e-lectrogenez\. f. informa]ie.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. intodus `n organism.). lat. / biocybernétique. de la informare = a reprezenta. s. s. / bioélectricité. BIOENERGIE.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. m.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. / bioelectricity. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . f.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. s. / binocular. artis = art\. f. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. 2) Caracterizarea b. f. -elle..] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. din punctul de vedere al termodinamicii. [Gr. s. s. de la ethos = moravuri. s. f. Mg. factorii de cre[tere. din punctul de vedere al regimului energetic. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. s. `ndeosebi b. f. BIOCOMPATIBILITATE. adj. gr. BIODISTRIBUTOR. BIOCHIMIE. inteligen]\. m. conserv\rii. / biocatalyst. / biocybernetics. BIOCENOZ|. f. s. s.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. lat. bios = via]\. f. adj. BIOCATALIZATOR. Sin. în condi]ii normale [i patologice.: biosenzor (v. adj. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. s. f.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. m. compozi]ie. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. bios = via]\. [Gr. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. energein = a fi `n activitate. BIOENERGETIC|. s. BIOGENEZ|.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. con]ine mai multe domenii. [Gr. n.] Despre un material organic sau anorganic care. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. / bioinformation. Ex. degradare = a degrada. K. electromiogra-ma. transplantul. Fe. regl\rii. / bioartificial. f. / bioenergetics.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. BIOETIC|. sunt formulate diferite conduite terapeutice. lat. s. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. bios = via]\. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. depinde de: solubilitate. s. s. s. bios = via]\. f. BIODEGRADABIL. Cl. elementum = element. celular\. glucide. [Gr. genesis = producere. rezultând electrogramele: electrocardiograma. / bioinformation. / bioethics. dispo-nere = a aranja. calor. electroencefalograma. metodele [i tehnicile fizicii. / bioenergy. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. bios = via]\. s. B. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. uneori. s. de la distribuere = a distribui. n. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\).] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. 2) Crearea unui organism viu. s. gr.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. khemeia = alchimie. V. ce nu fac parte din moleculele de proteine. având o component\ determinat\. -oris = distribuitor. Ex.] Sin. [Gr. Suportul material al b. / biocalorimetry. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. bios = via]\. / biocompatible. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. s. bios = via]\. energeia = for]\ `n ac]iune. -onis = schi]\. bios = via]\. corp care se electrizeaz\ prin frecare. lipide variaz\ considerabil cu specia. pereche. bios = via]\. BIOCOMPATIBIL. / biocenose. ocularius = referitor la ochi. totodat\. B. molecular\ [i b. bios = via]\. / bioénergétique. adj. metron = m\sur\. / bioartificiel. s. / biocatalyseur. lat. a orândui. BIOCIBERNETIC|. Are re-la]ii directe cu *bionica. lat. lat. f. / biocompatible. / bioénergie. katalyein = a dizolva. s. bios = via]\. lat. bios = via]\. (În ur-m\ cu dou\ decenii. bios = via]\. f. [Gr. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. lat. lat. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. reunire. S. / biochimie. f. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". [Gr. facere = a face. Prin biodegradare. B. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. vitaminele. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. Ca. 2) Orice rela]ie între organisme. medic [i psihanalist austriac. N. introdus în sol. BIOELECTROGENEZ|. / biophysics. iar împreun\ cu C. bini = câte doi.] Element constant întâlnit în sistemele vii. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. ars. reprezentare. s. f. hormoni. conceptele. Se disting numeroase direc]ii ale b. s.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. pati = a suferi). cauza *poten]ialului de repaus. Con]inutul în unele b. BIOCAPTOR. s. f. P. BIOELECTRICITATE. / biodistributeur. ethica = moral\. / binoculaire. distributor. / bioélectrogenèse.: acizi nucleici. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. al\turi de enzime erau considerate b. / biosen-sor. În excita]ie. în evident\ [i necesar\ extensie. b. Na. s.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. [Gr. / bioelectrogenesis. Zn peste 90 %. BIOELEMENT. în cursul erelor biologice. / biocompatibility.. bios = via]\. B. hormonii). [Gr. [Gr. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. s. a repartiza. bios = via]\. [Gr. s. f. bios = via]\. / bioéthique. bios = via]\. BIOFIZIC|. neuroni etc. captare = a prinde. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. a distruge. autoreglabil\. s. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". / bioingénierie. / biogenèse. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). [Gr.: b. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. s. de la gen-nan = a produce. / bioélément. / biophysique.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. din gr. [Lat. s. / bioartificial distributor. f. elektron = chih-limbar. physike. f. [Gr. / bioavailability. reflectare. adj. BIOINFORMA}IE. f. s. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. physica. f. / biogenesis. electroretinograma etc. procrearea artificial\ [i *eutanasia. ethike. BIOCALORIMETRIE.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. genesis = producere. BIOARTIFICIAL. bios = via]\. starea fizic\ a *excipientului. génie biologique / bioengine-ering. informa-tio. bios = via]\. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. s. f.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. f. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. sunt îndeosebi experimentul clinic. de la oculus = ochi. s. V. schimburi metabolice între organ [i organism).: microscop b. / biodégradable. [Gr. f. s. ingenium = spirit. f. s.: vedere b. f. m. [Gr. BIOINGINERIE. bios = via]\. / biocompatibilité. / biochemistry. bioenergetic\. / biodisponibilité.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. lat. corp care se electrizeaz\ prin frecare. lat. f. [Gr. de la gennan = a produce.] Despre orice compus organic care. medical\ cuprinde domeniile b. Domenii de studiu în b.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. [Gr. n.

conceperea unor tipuri variate de proteze. s. ceramic\.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). f. lat. m. [Gr. raporturile acestora cu mediul etc. / biorythmologie. efectuat\ cu un *trocar special. b. ciclul de reproducere. aspect. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. bios = via]\. BIOPROTEZ|. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. mu[chi). BIOPTERIN|. B. bios = via]\. n. organisme pluricelulare. bios = via]\. [Gr. lumen.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. s. / biosen-sor. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. De ex. s. f. s. poten]ial de ac]iune. BIOPSIE.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. îndeosebi pentru segmentul anterior.. bios = via]\.: ciclul menstrual). [Gr.: heterogref\ valvular\. Deficitul de b. [Gr. / bionics. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. s.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic).] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. Compus din clasa *pterinelor. prosthesis = ad\ugare. V. bios = via]\. ca simpli subprodu[i de metabolism. cronobiologie. sau *frotiul. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. m. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. nucleului (cariometria). V. BIOPOTEN}IAL. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). s.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. medieval\ poten-tialis. s. B. / biomasse. 2) Însu[i materialul prelevat. [De la biologie + electronicã. s. / bionique. în general. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. bios = via]\. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. / biomatériau. crearea de noi molecule artificiale. confundat cu prothesis = propozi-]ie. BIOLOGIE. -inis = lumin\. / bioma-terial. s. organelor (vis-cerometrie. un grad de certitudine `n diagnostic. bios = via]\. mekhanike. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. celule `ntregi. BIOMECANIC|. logos = [tiin]\. s. genetic\ etc.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . s. B. rhythmos = ritm. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. genetic sau microbiologic. metron = m\sur\. b. f. s..] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. De ex. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. lat. skopos = observator. a evolu]iei medicinii contemporane. s. studiile [i aplica]iile b. [i genetic\ molecular\. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. ~n principiu. în pre-zen]a oxigenului. B. / biomedicine. / biomécanique. / biopterin. bios = via]\. [Gr. *biochimiei. *biologiei moleculare. s. f. de regul\. b. BIOMETRIE. Sin. s. f. pl.. de la sentere = a sim]i.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. unui examen *extemporaneu.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. molecular\.: polipeptidele. 2) b. bios = via]\. s. f) b. / biopsie. c) b. 3) b. BIOMICROSCOP. lat. lat. BIOLUMINESCEN}|. pot fi sezoniere. s. / biometrics.: ritm biologic. `n special proteinele [i acizii nucleici. `ntre agentul imobilizat (ex. / biopotentiel. BIONIC|. f. [Gr. `n cazul sistemului vascular. a pune. m. lat. f. d) b. BIOSENZOR. [Gr.: 1) b. lat. gr. s. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. se disting trei categorii de b. biometry. m. e) b. histochimic (biochimic). ~n prezent. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. / biocapteur. ~n principiu. semnific\ `ncetarea acestor procese. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. s. pe cale endo-scopic\.biomateriale. b. f. în practic\ se disting: a) b. / biopsy. sensorium = organ de sim]. c. de la skopein = a vedea. rhythmus. din gr. circadian [i sincronizator. / biomicroscope. bios = via]\. logos = [tiin]\. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. f. B. bios = via]\. / bioprothèse. prin punc]ie. s. opsis = vedere. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. sunt asociate proceselor vie]ii. f. BIOPOLIMERI. f. f. polys = mul]i. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. f. este fixat\ pe un inel metalic. antibiotice etc.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. m. [Gr. gr. bios = via]\. / bio-mechanics. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. bios = via]\. / biopolymers. f. a examina. / biomédecine. -ntis = puternic [i posse = a putea. BIOMAS|. BIOMATERIAL. popula]ii). s. [Gr. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. celulelor (citome-tria). osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). b. Natura b.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. Sin. de obicei. implantabile sau nu. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). ]esuturilor (histometria). care sunt imobilizate pe un suport. c. b) b. din gr. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. acoperit cu material plastic. bios = via]\. mikros = mic. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. meros = parte. s. s. de zi [i noapte (circadiene) etc. / biologie. biochimie. f. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. Dup\ origine. f. lat. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. mekhanikos. deriva]i de carbon etc. elektron = chihlimbar. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. `n rela]ie cu celula. B. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). Tulbur\rile b. n. pl. [Gr. s. organite celulare. lunare (ex. lat. s. este foarte divers\: metale (aliaje). logos = [tiin]\. La organismele vii. material. b. poten]ial de repaus. / bio-potential. gr. massa = mas\. s. care poate orienta actul chirurgical. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. / biology. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. / biorythme. lat. f. n. / bioluminescence. s. [Gr. s. V. Prin extensie. B. f. iar dispari]ia b. bios = via]\. / bioptérine. f. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. / biomass. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. f. m. s. BIORITMOLOGIE. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. de la pro = înainte. polimeri. *biofizicii. / biopros-thesis. s.. *biologiei celulare etc.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. n. [Gr. de la potens. mechanicus. s. [Gr. / biométrie. BIORITM. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. [Gr. `n cazul structurilor neexci-tabile. s. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. / bioluminescence. BIOMEDICIN|. de la mekhane = ma[in\.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. rhythmos = ritm. thesis = punere [i tithenai = a plasa. s. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. de suprafa]\. la pe[tii electrici (torpila electric\). m. f. / biorhythmology.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. rhyth-mus. f. s. Ex.] *Polimeri forma]i în organismele vii. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. aduce. / biomicroscope. b. materia sau mate-ries = materie. bios = via]\. pot fi endogene sau exogene. ~n medicin\. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. / biopolymères. m. medicina = medici-n\. / biorhythm. cronofarmacologie. m. [Gr.

/ biothérapie. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. ]esuturi. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. bios = via]\. typos = tip. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. thesis = punere [i tithenai = a plasa. [Gr. germ.iepure etc. f. A > D. b. [Lat. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. marc\. a oceanelor. m. re-fringens. bis = de dou\ ori. a glucozei. / biosmosis. Sin. bios = via]\. / biostimulant. [Lat.). dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. s. / biosphere. s. f. Termenul desemneaz\. *cerebrotonie [i *so-matotonie. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). / bioxide. În distrofie [i `n malnutri]ie. / biotine. V. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. s. sphaera.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. / biovulaire.). în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. / bio-statistics.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. BIOTOP. lat. / biotransformation. BIOTEHNOLOGIE. / biotonus. tipurile pure se g\sesc rar. f. s. gr. adj. compunere. de la refringere = a r\sfrânge. BIOXID. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. este supraunitar. n. s. bios = via]\. / bioty-pology.). taxis = ordonare.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. s. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate.: anhidrid\ carbonic\ (v. din fr. f.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\. / biréfringence. gr. BIPED. de la status = stare.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. BIOSTIMULATOR. BIOTIPOLOGIE. neuro[tiin]e. Sin. bios = via]\. f. [Gr. s. a pâinii sau a derivatelor din lapte). [Gr. / biotyping. s. B. / biotest. f. / biosystème. / biosphère. / biotechnology. therapeia = tratament. BIOTIN|. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. s. tonos = tensiune. de la therapeuein = a `ngriji. de la lat. BIREFRINGEN}|. inodor. comparativ cu ale speciei din care face parte. tekhne = art\ manual\.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. bios = via]\. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor.). / biosmose.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. de la syn = împreun\. BIOTRANSFORMARE. BIOTIP. polus = pol.). pes. Ex. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. marc\. a aranja. / biotin. sau a unor produse organice (suc gastric. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. din lat. clasice. bioxid). . n. / biosyn-thesis. s. B. BIOTEST. bis = de dou\ ori. A:D < 1. 176 . BIOSINTEZ|. De regul\. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. typos = tip. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. [Gr. f.: taxonomie (v. / biped. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. f. logos = [tiin]\. f. BIOTAXIE. s. dup\ numele speciei utilizate (unitate . solubil în ap\. f. s. f. bis = de dou\ ori. s. logos = [tiin]\.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. f. meserie. formare = a da o form\). [Gr. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. Exist\ b. *ectomorf. `mpingere. bios = via]\. dincolo de. biotonicity. [Lat. m. BIOVULAR. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. n. n. f. f. [Gr. de la ovum = ou. / biotest. s. denumite. s. s. adj. bios = via]\. [Gr. de asemenea. m. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. s. bipes. bios = via]\. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. aranjare. s. Sin. bios = via]\. bios = via]\. [Lat. s.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. model. model. typos = tip. -onis. [Gr.] Care posed\ doi poli. sphaira = sfer\. f. / biotypie. hematologie. / bipolar. Dup\ un b. s. V. s. n. s. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. -atos = ansamblu. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. .] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. s. BIOTONUS. de ex. / biotransformation. / biosys-tem. s. BIOSISTEM. oxys = acru. lat. bis = de dou\ ori. îndeosebi de medicamente. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). s. Statistik (termen creat `n sec. adj. BIOSFER|. -ozã. a stimula.[obolan. bios = via]\. m. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. prob\. systema. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. [Gr. / biotonus. f. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. / bioxyde. a pune.] Sin. lat.. A-cestor b. f. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. În realitate. de la tattein = a ordona. Practican]ii b. Se denume[te astfel. s. [Gr. oxigen. / biovular.: dizigot (v. bil\ etc. bios = via]\. de la bis = de dou\ ori. s. / biotope. s.: biocaptor. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. B. s. osmos = impuls. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. / bistatistique. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. dio-xid. f. s. de obicei. adj. se stabilesc unit\]i biologice. / bipède. [i *mezomorf. Unii b. s. s. celule. bios = via]\. -e. -edis = care are dou\ picioare. s.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. B. [i pancreas artificial. bios = via]\. [Gr. BIOSMOZ|. f. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. criminologie etc. / biotope. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. [Lat. / biotypologie. engl. adj. / biothera-py. `n diagnostic se extinde considerabil. / biostimulant. Utilizarea b. collegium sta-tisticum.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. pedis = picior. deci b.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. s. m. adj. / biotype. [Gr. denumite *viscerotonie. m. dou\ picioare. / bipolaire. marc\. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. lat. / biotaxie. n. în condi]ii omogene. s. n. / biosynthèse.] Sin. s. [Gr. f.: vitamin\ B8 (v. / biotaxis. bios = via]\. s. BIOSTATISTIC|. / biotype. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. [i biotipologie. (în electrocardiografie).. de la syn = împreun\. [Gr.[oarece. adj. / biotechnologie. [Gr. f.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. BIOTERAPIE. organe) sau fenomene în interac-]iune. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. BIOTIPARE. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\.: deriva]ie b. Ex. XVIII). m. bios = via]\.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. testum = capac de lut ars.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. model. f. Recent. s. topos = loc. adj. stimulare = a îmboldi. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. istemai = a a[eza. f. BIPOLAR. / double refringency. [Gr. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator.] Care posed\ dou\ membre inferioare. f. de la transformare = a transforma (trans = peste. test = examen. pot fi ata[a]i organismului. transformatio.

byssinosis. b. BLASTODERM. bis = de dou\ ori. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. f. m. [Gr. [Gr. adj. / blastème. s. bastoria = b\]. -itã.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. / blepharochalasis. s. de la plassein = a forma. / byssinose. B. f. viguros. s.[i sudamerican\. sudamerican\. 83. simbol Bi. [Gr. m. f. m. bis = de dou\ ori.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. phos. B. myketos = ciu-perc\. BLEFAROCHALASIS. blepharon = pleoap\. s. koilos = cavitate. unui membru. Pe lâng\ b. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. bistouri. s. BLASTOGENEZ|. f. photos = lumin\. care este sec]ionat oblic. [Lat. [Gr. blastos = germen. / bisexu-ality. f.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. a modela. a modela. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism.sin. mykes. f. [Lat. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. / -. / bisalbumin(a)emia. boal\ Jorge Lôbo (v. blepharon = pleoap\. [Gr. mozaic fluid. f. s. [Gr. se formeaz\ relativ rapid. BIVITELIN. BLASTOMER. m. [Fr. dermatitidis [i B. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. [Gr. mykes.] Termen folosit ca sufix.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. / biseau. s. s. f. s. 2) Reproducerea prin înmugurire. [i membran\ celular\. n. Sin. *megacarioblast). poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. [Gr. biseau.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. / bivalent. din germ. [Gr. de la albus = alb. / blastogenesis. bis = de dou\ ori. m.). s. s. gr. / bivalent. f. cheloidian\. f. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. -oma. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). blastos = germen. Ex. BLASTUL|. blastema = mugure. blepharon = pleoa-p\. bis = de dou\ ori. a c\rui lam\ poate fi fix\. cu afectare ganglionar\. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. / blastomère. [Lat. / blastula. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. s. B. s. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. de la valere = a valora. kystis = sac. s. -inã. sin. f.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. sin. f.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. / blasto-c(o)ele. s. mobil\ sau repliabil\ în mâner. biologic\ sus]inut\ de F. V. cu greutatea atomic\ 208.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. BISINOZ|.. blastos = germen.] Membrana primitiv\ a embrionului.980 [i densitatea 9. BISEXUALITATE. s. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. blastos = germen. -itã. / blastocèle. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. s. [Gr. s.. s. *nefroblastom. plas-tos = modelat. O serie de s\ruri insolubile de b. de la sexus = sex. -ozã. alchimi[tilor bisemutum. care une[te.BISALBUMINEMIE. [Gr. -e. s. de la sternere = a a[terne.8 g/cm3. blastos = germen. [Lat. plas-tos = modelat. metanefrotic. s.: dublu strat fosfolipidic. m. BLAST. -e.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. Sin. / bisalbuminémie. S. adj. de la plassein = a forma.] 1) Care are valen]a 2. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. dar numai doi *centromeri. BIVALENT. s. m. stratum = a[ternut. / bismuth. / bivitelline. [Gr. derma. / bismuth. byssos = bumbac. / blast. m. BLASTOM. 177 . s. / surgery knife. / blastocyste. BLASTEM. care dau na[tere *blastocistului. m. myketos = ciuperc\. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat.: dizigot (v. m. albumen. khalasis = relaxare. -inis = albu[ de ou. / bivitellin. [Gr. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. / blépharophimosis. BISTURIU. f. blepharon = pleoap\. blastos = germen. genesis = producere. n. blastos = germen. f. gr. n. BLASTOMICOZ|. s. vezic\. / blastome. / blastoma. s. f. blastos = germen. V. m. lipos = gr\-sime. [Gr. m. / blasto-cyst. meros = parte. hermafrodit. de unde este extras. adj. / blépharo-con-jonctivite. `ngustare. / blastomycose. s. s. / blepharophimosis. blepharon = pleoa-p\. [Gr. s. [Lat. f. haima. de origine tropical\.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. blastos = germen. flasc\ [i ridat\. / bistouri. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). [Gr. Fliess. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. n. m. / blastoderme. s. desemnând o ce-lul\ tân\r\. luând o tent\ ro[ietic\. BLEFAROFIMOZ|. BLASTOCEL. / blastomycosis. / blépharochalasis. / blastula. / blépharoplastie. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat.: b. phimosis = strâmtare. n.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. BIZOU. coniunctivus = care leag\.: tarsoplastie. Se g\se[te în natur\ în stare pur\.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale.). determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. a-dic\ este bisexuat. BLEFARIT|. Afec-]iunea poate fi ereditar\. adj. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. BLEFAROPLASTIE. pentru celulele leuce-mice. / blastogenèse. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. blepharon = pleoap\.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. f. B. s. n. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. *eritroblast. s. cu poart\ de intrare pulmonar\. iar în forma generalizat\. bistoury. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. valens. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. s.). proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\.. boal\ Gilchrist (v. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. din lat. BLEFAROPLAST. s. f. din lat. -ozã. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\). s. B. BLASTOCIST. n. BISMUT. m. n.] Elementul chimic nr. / blastema. [Gr. Wismuth. probabil de natur\ alergic\. / blepharoplast. lat. -atos = piele. bis = de dou\ ori. a uni (cum = cu. La om b. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. s. s. blastos = germen. nord-american\. Freud a postulat existen]a la om a unei b.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. sexualis = referitor la sex.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\.) 3) B.] Sin. Speciile B. s. de la gennan = a produce. n.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. [Fr. -ulã. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). s. În acest stadiu. s. bis = de dou\ ori. / byssinosis. s. -ntis = tare. / blasto-mere. Ex. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. cu extindere la întreg tractusul digestiv. f. s. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. / blaste.] Sin. iungere = a `njuga). f. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. n. s.] 1) *Neoplasm embrionar. / blépharoplaste. / blépharite. / blepharoplasty. s.] Dedublarea albuminelor. n. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. de la coniungere = a lega `m-preun\. s. / bisexualité. / blepharo-conjunctivitis. -atos = sânge. de la phi-moun = a strânge cu putere. paracoccidioidoz\. [Gr. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale.: *limfoblas-tom. / blepharitis. vitellum = g\lbenu[ de ou. f. / blas-toderm. s.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). [Lat. m. psihologice fundamentale.: corpuscul bazal (v. 2) B. s. B. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei.

m. a. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. rezultând b. BLINDAJ. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. n. Se disting trei grade. Se disting: b. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. blocaj (1). materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. îndeosebi me-zencefalic\ (b. blenden = a orbi. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. 2) B. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. a. / schield. purkinjian. / block. [Gr. ependimare [i ventriculare. involunta-r\. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular.: BAV. f. / blépharotic. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. poate fi izolat. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. poate fi intermitent. BLEFAROTIC. fiecare b. [Fr. prin *depolarizare insuficient\. m. 5) B. i-a luat posibilitatea de a respira automat. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. bloc atrioventricular). tip IV. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. 4) B. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. origine onomatopeic\. b. B. V. reticular sau b. Distingerea b. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. V. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. blindage. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. Abrev. n. a-vansat. BLENORAGIE. de ramur\ drept\. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). ca urmare. de ramur\ stân-g\.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. 5) Mas\ de material în stomatologie. b. s. a. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. cu alungirea segmentului PR peste 0. dar apare. parietal. bilateral [i simetric. / gono-coccal urethritis. înso-]ite de o scurgere purulent\. din germ. s. respectiv b. s. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. gonorrh(o)ea.). gr. m. incomplet) sau `ntreruperea (b. BLOCAJ. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. Netratat\. tranzitoriu sau permanent. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\.). parietal este.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. articu-lar: imobilizare brusc\. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. s. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. bloc. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. s. 4:1 sau neregulat. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. `n realitate. s. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). a. fr. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach.). întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. 6) la nivelul peretelui miocardic. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. blepharon = pleoap\. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. 3) B. primele dou\ fiind b.] *Tic convulsiv al pleoapelor. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. bloc sinoatrial). atrioventricular complet. BLOC.12 s). / blennorragie. a izbucni. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. gr. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. minor (cu durata complexului QRS sub 0. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. [Ondine.BLEFAROPTOZ|. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. dificil de diagnosticat electrocardiografic. nimf\ care. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. pe termen lung. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. De asemenea. b. B.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. spasmos = contrac]ie. a. n. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. [Fr. Se disting trei grade. s. de arboriza]ie. tumori etc). ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. III este denumit [i b. n. / blindage. r. postencefalitic). iar urm\toarea. [Gr. dificil\ [i vag\. prin depolarizare ireversibil\. s. I. poate deveni cronic\ sau.20 s. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. b. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. n. Var. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. B. r. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. 2) B. iar `n continuare ciclul se reia. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. 3) B. | 178 . / blépharoptose. / blepharospasm. f. pto-sis = c\dere. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. B. incomplete: 1) B. blepharon = pleoap\. s. ~ncetinirea (b. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. v. [Gr. [Fr. s. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. BLEFAROSPASM. poate fi complet. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. / blépharospasme. major (durata complexului QRS peste 0. b. `n care 2. având caracteristici proprii electrocardiografice. [i b. purkinjian de b. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. [i hemibloc. Sin. când frecven]a influxurilor este prea mare. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. blocajul poate fi fix de 3:1. Un b. bloc de ramur\). complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. f. iar la femeie prin *vaginit\. s. m.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). Sin. b. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. s. / blockage. bloc focal. / blepha-ron tic.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. complet. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). f. În electrocardiografie. blennos = mucus. [Gr. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. n. m.12 s) sau incomplet. manifestat\ prin *anurie. blocage. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. dar simultan. tic. Tipuri importante: 1) B. α-BLOCANT. dureroas\ a unei articula]ii. cu caracter intermitent sau permanent. fie pe ramura dreapt\. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His.: reac]ie miastenic\ (v. blepharon = pleoap\. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. renal: oprirea func]iei renale. / bloc. a.] Sin. pentru alfablocant (v. gr. *cervicit\ [i *metrit\. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. II. n. Ansamblul de s\li. cu caracter *tonic sau *clonic. s. De asemenea. gr. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. s. / blepharoptosis. rhegnynai = a ]â[ni. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor.: sindrom Ondine (v. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor.: gonoree. / blocage. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. trifas-cicular complet se traduce prin *b. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.

179 . b. orice b. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. ALERGIC| / m. *duplica]ie. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor.: boal\ Addison (v. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. Manifest\rile b. V. care distruge vitamina B1. sau doar de orez decorticat. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. dar nu necesar. laureat al premiului Nobel. AGLUTININELOR LA RECE / m. trisomie. AUTOIMUN| / m.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). a. Nor-thern blot [i Southern blot. du toit de roseau / thatched roof d. Sin. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). B. confuzia b. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame.sl\biciune extrem\.: beriberi. de c. are dou\ tipuri majore: b. bronchiecta-siante / bronchiectasis. patiens = persoan\ care sufer\. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie.. `n fr. autoalergic\ fiind [i autoimun\. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective. Se rezerv\ numele de b. / maladie. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. [i o serie de termeni. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. PRIN AUTOANTICORPI / m. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. (atacul receptorilor pentru TSH). tahicardie reflex\. a. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. Western blot. allergique / allergic d. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. abera]ie cromozomial\.: antagoni[ti de calciu. [i canal de calciu. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\). : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. dar înc\ nedemonstrat\. veche bolî = durere. Dup\ cum. Sin. *boala Basedow-Graves. B.: `n engl. sex nuclear. b. [i sindrom. c. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. autoalergic\. c. B. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. B.). E. BRON{IECTAZIANT| / m. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). amniotique / amniotic d. de aceea. dele]ie [i transloca]ie. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. Ex. blotting-paper = sugativ\. / disease. dureroase sau nelini[titoa-re). AUTOALERGIC| / m. monosomie. Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. Sin. poligonozomie. [Sl. în special la temperaturi sub 370 C. [Engl. edeme ale membrelor inferioare. transsudat la nivelul seroaselor). În raport cu denumirea de b. alergic [i alergie.: boal\ Goodpasture. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. B. BOAL|. Efectele se exercit\ asupra miocardului. cariotip.] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. blot = pat\. la r. *sindrom. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. denumite *simpto-me. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. c. are totdeauna o cauz\ bine definit\. con-secin]a unor cauze diverse. B. de unde boliezn = boal\. Se manifest\ în dou\ forme: b. V. disgonozomie. per os sau intravenos. f. de l'air con-ditionné / air conditioning d. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. `n slava veche. Sin. prin a.: bron[iectazie (v. V. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. termenul disease. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. B. Simpto-mele sunt variate: rinit\.] 1) În limbaj curent. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. sunt prescrise. Sin. AERULUI CONDI}IONAT / m.: boal\ autoimun\ (v. biochimice sau morfologice). provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. 2) B. ia numele de *sindrom Goodpasture. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. Sin.). de obicei. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. a. B. patologie provine din gr. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. s. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. b. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. apar]inând lui G. are cauza totdeauna cunoscu-t\. BERIBERI / béribéri / beriberi. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. AMNIOTIC| / m. `n danez\ syg = boal\. O definire recent\ a b. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. V. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. f. fizice sau psihice. s. entitate morbid\. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. vaselor periferice [i arterelor coronare. Ex. V. Ca urmare. dele]ia unui bra] cromozomial). CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. fie la o pierdere de material (monosomie. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. B. c. de b. cât [i reac]iile proprii bolnavului. A fost observat\ în Extremul Orient. par au-toanticorps / autoimmune d. [i o serie de manifest\ri subiective. de c. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. conjunctivit\. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. boal\ autoimun\. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. autoallergique / autoallergic d. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. normal [i normali-tate. denumite *semne. bronzée / bronzed d. V. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\