II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

în circa cinci ani. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. III. pp. o dreaptã potrivire a numelui. "Le français. ca ºi al altor ºtiinþe. Extension de l'Université libre de Bruxelles. pentru fiecare din realitãþi. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. În prezent. RTL-Edition Luxembourg. ca ºi ale altor centre medicale franceze. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. dacã s-ar fi împlinit. 1987. invocând o parte din vorbirea lor. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. iar a doua tendinþã. pline de amãrãciune. ar exista în chip firesc. Bucureºti. ci. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. În acest fel. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. mult mai armonios. dupã Cratylos. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã.31-42). Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. uneori fãrã menajamente. printre care ºi J. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. de fapt corelatã cu prima.-P. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. drept pozitivism naiv. Evident. Deºi taxatã. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. laic. langue de sciences et des techniques". asistãm la un fenomen nou. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. p. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã.armonie cu termenii deja existenþi. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. Binet. dupã unii autori. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. cu precizie. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. 251). a avut mereu aderenþi. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. din Platon. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. au fost rostite de profesorul J. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. încã de acum 24 de secole. vocabularul medical. 1978. 18 . fãrã echivoc. invocând o parte din vorbirea lor". "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. Aceste cuvinte.însã.-P. traducere de Simina Noica. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. deºi acesta din urmã va fi. înainte de toate. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. opere vol. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate.

cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. 295. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. în cãutare de argumente.ºi mai rãu . Se observã cã reproºul. La noi. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. pp. dupã cum se ºtie.semnat de Assist. Astfel. dar nu al uneia obiºnuite. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. apare azi ca paradoxalã. stârnitã de The Rise. Etiemble. Med. În ºtiinþã. dominã lumea. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. C. de exemplu. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. însã. din partea pacientului regal. Tot articolul ar merita citat. cât ºi a comunicãrii în medicinã. Comptes rendus. tome III. istoria probeazã cã oricedominaþie. 1591-1592. Iatã.. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. Hipocrate ºi Aristotel. Articolul nu are. formulat în termeni foarte duri. R. în aceste condiþii.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. deoarece sub semnul euforiei. Este semnificativ cã 19 . dupã cum rezultã din citat. chiar dacã o limbã. De altfel. Se înþelege cã. chirurgii din provinciile franceze. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. alta decât franceza. série générale. O asemenea opoziþie. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. O întâmplare. vol. devin posibile reacþii adverse. francofilia are rãdãcini adânci. de aceea. Etiemble) este efemerã. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. admiterea la licenþa în medicinã. care se constituiau ca un flux puternic. deoarece. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. 2. Existã mereu riscul subiectivitãþii. cercetãtorii francezi publicã. nici nu este susþinutã de realitate. Astfel. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. totuºi. câtã era. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. 20-27 dec. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. La Vie des Sciences. nicidecum în Brit. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. profesorul R. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. procesul acesta este mult mai complex ºi.În realitate. În acele timpuri. latina. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. secretar permanent al Academiei Franceze. în medicinã în particular. nr. Smith. Noile descoperiri. disputa medicilor formaþi în facultãþi. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. este edificatoare în acest sens. pp. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. Profesioniºtii bisturiului. J. pe nume Charles Guillemeau a primit. Editor R. Pe un plan mai larg. împotriva utilizãrii limbii naþionale. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. 137-156). 1986. de la Sorbona. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . însã. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. în particular cei din Lyon. în englezã.

analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. de semnificaþie). acier. Aceasta în timp ce greaca. iar neurologie abia în 1840. acope. ("Le nouvel observateur". vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. contenant l'histoire de toutes les maladies. Lyon. de origine francezã. Astfel. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. asupra destinului englezei contemporane.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. francezã. absinthe. alãturi de termeni de origine greacã. adipeux. Astfel. dupã douã milenii. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". enrichie de recherches historiques. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. în consecinþã. consultes. Jean R. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. iar în prezent. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. limba marinarilor învinºi. accouchement. acrochordon. Lyon. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. înainte de toate. În realitate. arabiques. abeille. abdanum. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. în "Onomatologie Chirurgique. în secolul al XVII-lea. Dupã cum se observã din titlu. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. uneori radicale. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. Langlois). Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. 6. acide. acromion. evident. în 1785 se naºte névrose. accès (-asthmatique). P. achanta. are o formã apropiatã de origine. în 1551. Or. Întrun alt dicþionar. aceste dicþionare sunt adesea divergente. achores. spaniolã. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. latins. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. et leurs remèdes choisis dans les observations. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. cu o evoluþie neliniarã. Astfel. De pildã. germinau cuvinte fundamentale. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . deºi ele prezintã un mare interes documentar. abducens. adducens. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. ou vulgaires. în ciuda abundenþei de dicþionare. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. Durelle. (Paris. care nu erau cuprinse în textele "sacre". Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. rãmânea intactã. acatastasie. destul de curajoase. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. accoucher. repliaþi în arhipelagul lor. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. Totuºi. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. adénoïde. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. J. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. nr. În serviciile spitaliceºti. Baritel. încã.

în cartea sa On the Art of Writing. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. Oameni de geniu. ci rezultatele). Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. în toatã America de Sud. este localizat dupã anul 1850. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. Aceasta. Iatã. Având o contuzie abdominalã. de ex. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. totul perfect. vein º. ci prin anglicizare. d. A doua revoluþie este foarte recentã. din cauza unor neologisme rãu concepute. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. Cãrþile. de fapt. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. deºi schimbã destinul oamenilor. o corciturã fãrã rasã. Ex. evident. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. în engleza medicalã 21 . cuvântul antibody: "El este. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. Urmeazã. începe cu sulfamidele în anul 1937. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. într-o mare parte din America Centralã.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). în prezent în plinã desfãºurare. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. Se impune o corecþie severã!". dar nu ca atare. el a fost examinat de un medic practician. dacã era cazul. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. însã. revoluþia terapeuticã. de exemplu. a. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. vena. termenii medicali de origine francezã. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. rãmâne doar empiricã. dar de calitate. amintiri frumoase pentru francofili. Nu mergea. Uneori acestea erau bine tolerate. tratat tradus în spaniolã. un barbarism. periodicele. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. un progres mai discret. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. pilot la "Aeropostale". este drept. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. este altã problemã. cu atât mai mult cu cât. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. În rest. m. cuvântul era deja prezent în alte limbi. sufixe ºi prefixe greco-latine. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. Preparatã în deceniul al V-lea. a suferit un accident în America de Sud. Drept consecinþã. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. în cea mai mare parte a Africii. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez.: arteria devine artery. Prima. Reacþia era normalã. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. În jumãtatea de nord a Americii. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea.

Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. 22 . împrumutaþi în alte limbi. Edit. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. 1998) elaborat de Serge Quérin care. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. În acest sens. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. tot aºa. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". cu dificultãþile de rigoare. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. Bucureºti. MALOINE. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Deºi utilã. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. Canada. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. Dupã cum se ºtie. Academiei Române. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. Din pãcate. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã.au rãmas mulþi termeni hibrizi. Limba englezã are o dublã origine. Pentru cei interesaþi. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. preluate din limbajul comun. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. 1997. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine.

totuºi. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. în ordine alfabeticã ºi nu separate. vom cita un alt cercetãtor francez. Laborit. care. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. ar corespunde unei propoziþii întregi. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor.VI. Paris. Nu este numai just. p. p.-C. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. Pentru cã. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. Din motive de echilibru. Citãm în acest sens opinia profesorului J. un cercetãtor avizat în domeniu. Sournia scrie. Sournia. frecvent s-au produs modificãri de sens. ªi atunci. sau ajutat de un lexicograf. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. Este adevãrat numai în cazurile. deºi exagereazã. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. nici Aristotel. chiar J. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". 86). cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. cu acelaºi spirit polemic. inclusiv în francezã. 1976. Privat. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. H. 26). care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. 1997. 81). totuºi puþine. Opinie absolut corectã. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. Toulouse. Este uºor sã se constate. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. uneori chiar la nivel conceptual. cit. Existã. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. 23 . sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. De altfel. p. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. Altminteri. adicã dupã 1950. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. Laborit (1914-1996). Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. Édit. “Colloque de terminologie médicale”.-C. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Masson. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum.

acetic. a-crodinie. aciniform acnee. actinologie. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. adrenolitic aerob.: vegeta]ii adenoide) adeps. lâng\ adamas. -onis) autacoide. acumetrie 2. abduc]ie. ae-rocolie. a t\inui + omen. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. vârf aktis. adenom. prin extensie. aer. ganglion limfatic sau ]esut glandular. AFECTOAFT-. -os (G). a se duce abdomen.RÃDÃCINÃ . akouein (G) = a auzi 2. acrodermatoz\. abs (L) = de la. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. paracuzie acvafobie. agrafie. ANAB-. acarioz\. aerogastrie afectiv. acneiform acomodare acrocefalie. -ntis (L) = activ. ABSABCEABDOMINa. anoxie. abductor. afibrinogene-mie. adamantoblastom monadelf adenit\. -os (G) = gland\. acetabuloplastie aciditate. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. activator. anaerob. adenomectomie. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. aerobioz\. adsorbant. anizocorie. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. acarofobie acetat. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. azigos. hi-drosadenit\ adipocit. smal]. spre. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. afec]iune. lips\ ab. aceton\ acetabulum. ADIPOADJUVADREN-. adrenocortical. ADRENOAER-. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. ACAROACETACETABUL-.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. PREFIX. acrozom. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. absen]\. abstinen]\ abces. adenomatoz\. actinic. activitate 1. adipoz\. avitamino-z\. -is (L) = rinichi. ACVOADADAMANTIN-. ADENOADIP-. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. acidulat acin (pulmonar). aftoz\. -inis = vârf. adenovirus. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. ADAMANTO-ADELFADEN-. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. anurie abarticular. adrenergic. boal\ < afficere = a afecta. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. a sl\bi aphthae. acalculie. actinoterapie activare. -is (L) = aer. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. abcedat abdominal. adeno-fibrom. pa-hiacrie actin\. adamantoblast. AFTOAGENT aberant. -ACRIE ACTIN-. adenocarcinom. afectivitate. afectomotor aft\. excrescen]\. . hexa-cant acarian. sens ambiguu. viu adduc]ie. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. ACVI-. panaceu acantocit. adrenalin\. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. -antos (G) = diamant. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. aftovirus agent 24 . AEROAFECT-. acidocetoz\. acrofobie. acantocitoz\. apnee. abera]ie absorbant. adsorb]ie adamantinom. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. acufen\. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. an (G) = sens privativ. acvifer. abdominocentez\. acti-nomicin\.

alotriosmie. agonist. a aliena aleiphar. anchilostoma. noctambulism ametropie amfiartroz\. amiloidoz\ amniocentez\. aloti-pie. albugo alcalin. pedagogie agonie. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. anasarc\ anabolism. (lichid) amniotic ampular. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. algoparalizie. -inis (L) = albea]\ al kali. -inis (L) = albu[ de ou albugo. anafilatoxin\. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. nevralgie. în revenire. schimbare < amibein = a alterna. albuminorahie albuginee. amfotrop amforic (suflu). aloki-nezie. ampulit\ anabioz\. aglutino-gen agminat colagog. imperfect ambulare (L) = a merge. alopatie. AMOEBAMIGDALAMIL-. -ALGEZIE. ALBUMINOALBUGALCAL-. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. anemopatie anevrism. amboceptor ambliacuzie. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. podagr\ alar alergie. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. ANCHILOANCONANDR-. ulei alopex (G) = vulpe. albinism 2. analgezie. ampul\. [ters. algofobie. -antos (G) = cârnat 1. android. -ANDRIE. în jurul. ampho (G) = de ambele p\r]i. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. ambliopie ambulan]\. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. amfoter. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). a ap\ra algidus (L) = rece. alogen. alcaloid. ALANTOALB-. amfotonie. somnam-bul. anevrismectomie. andrologie. aglutinare. amniocit. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. al-veolit\. analeptic. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. dilata]ie 25 . alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. amiloid. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. ginandrie anemofil. algofilie. curbat ankon (G) = cot aner. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. -inis (L) = mul]ime. alogref\. albumen. amforofonic amibiaz\. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. anabolizant ANCHIL-. alantoid\. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. alcaloz\. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. anafaz\. a-lotropie alantoic. a uni agmen. albus (L) = alb 2. mialgie. galactagog demagogie. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). amfipatic. a-moebicid amigdale. ambisexualitate. ambulator. anafilaxie. de a construi < anaballein = a construi. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. alantoin\ 1. -AMBUL AMETROAMFI-. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. ANDROANEMOANEV-. albicans (Candida). a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. AMBOAMBLIAMBUL-. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. alotriofagie. ambivalen]\. amiboid. dentar\). alosterie. contrariul lui. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. amilazurie. AMIBO-. andropauz\. ALGO-. AMFOROAMIB-. algodistrofie. anagen. amoeb\. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. AMFOAMFOR-. antagonist agorafobie pelagr\. albumin\. ALOALANT-.ALVEOL-. amigdalectomie amilazemie. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. -atos (G) = gr\sime. al-qaliy (Ar) = sod\. algezio-metru alienare. malagma (G). în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE.

aritenoidectomie. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). arenifer. -icis (L) = adaos. areola (L) = arie mic\ dim. angioco-lit\. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. aromaterapie arter\. supliment. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). angioscintigrafie. fuziune. asparagus ASPARTASTEN-. ANTIANTE-. angiecta-zie. ANGEIO-. angiom. artrofit. ANTRACANTR-. la exterior hapsis (G) = unire. XVI apex. aroma. care se opune la ante (L) = înainte. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. ANULOAPENDIC-. aritenoidopexie aritmie. -ANTROPIE ANUL-. aspartic astenie. antropometrie. apofiz\. apiofobie apical. areol\ 2. arboriza]ii arcad\. apexocardiogra-m\. putere artioploid artrit\. hidrartroz\ BACTERI-. apicectomie. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. areniform 1.ANOMANEVRISMOANEX-. anuloplastie apendice. monarhie aritenoid. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. areometru (celule) argentafine. apexogram\ apicultur\. asparagos (G). neurastenie 26 . apiterapie. articula]ie ARGENTARGIR-. angeiologie. artrodez\. care precede în timp. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. aritmogen. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. angor. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. arahnoidocel arborescent. apendicit\. arenavirus. L) = arter\ < aer. antrum (L) = cavitate. anizocorie anomalie antagonist. -atos (G). copac arcus (L) = arc. -atis (L) = arom\. arah-noidit\. -oris (L) = arbore. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. antefle-xie. ANGI-. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. askos ASCOASPARAG-. angor angeit\. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. angiocardiografie. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. angiotensin\ animism anizocitoz\. ANTROANTROPO-. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. plant\ aromatic\ arteria (G. anteversie enantem. a-nexit\. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. -akos (G) = c\rbune antron (G). apicoliz\ apoenzim\. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. areolar. aritmomanie aromatizare. antibiotic. arenoblastom 2. APEXOAPI-. antru (mastoidian. arciform coarcta]ie 1. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. ANTERO-ANTEM ANTR-. apendico-cel apex. apexit\. ARTERIO- ARTIOARTR-. APENDICOAPEX-. arrhen. pe[ter\. culme apis (L) = albin\ apex. anticoncep]ional. antalgic. -icis (L) = vârf. anulocit. ANEXOANGANGEI-. antecedente. anticorp antebra]. antru. embrionare). arahnoid\. antromastoi-dit\. antracoz\. miastenie. zooantropie anular. arterit\. angiospasm. aspartaz\. ASPART. artroscopie. arena (L) = nisip 1. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. antrax antrectomie. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. antropozoonoz\. antepozi]ie. arterio-grafie.(G) = burduf ASC-. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. sensul anatomic dateaz\ din sec. BACTERIOascit\ asparagin\. arteriol\. artro-grafie. APIOAPIC-. astenopie. exantem antracoid. asparagus (L) = sparanghel. ARTROASPARAG-. antropiloric antropogenez\. < area = arie 2. anexopexie angin\. jonc]iune < haptein = a prinde.

auxocardie AUTOMATAUXANO-. veche) = albastru 1. bipolar. biceps. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. -BARISM. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . -tra. antibiotic. aticotomie atmosfer\. autoa-gresiune. ateroscle-roz\ aticit\. audiometrie 1. aurificare. axis. -BIO-. bacterio-fag. BATMOBATRACBAZI-. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. ateromatoz\. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. birefringent. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. abiotrofie. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. gland ballismos (G) = salt. baroreceptor. -BAZIE BI-. curte interioar\. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. axia (G) = valoare. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. bigeminism. anaerobie. baciliform bactericid. bazocelular. biodisponibilitate. bicarbonat. autohistoradiografie. auxilitic. bibliomanie aerobie. hiperbarism barilalie. axon (G). bacteriostatic balanic. axilotomie ATP-az\. AUROAURI-. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. kinaz\. al Atenei. auriculoterapie autism. ATEROATIC-. ATRETOATRIO- aster. jug azur (Fr. axiologie.ASTER-. ASTROASTIGMATATEL-. aurometru 2. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. auxin\. autopsie. AUXI-. ATICOATMOATRET-. bacil bakterion (G) = bastona[. bacillus (L) = bastona[. astrocitom. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. AUTO- auditiv. evaluare axilla (L) = subsuoar\. atmoterapie atretenterie. BACTERIOBALAN-. hidrolaz\. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. auriculele i-nimii < ater. axon 2. autocrin. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G.zei]e ale destinului: Clotho. autovaccin automatism auxanologie. AURICULAUT-. balistofobie balneologie. balanit\. a asculta 1. AURI-. astrocit. auripunctur\. BAROBARIBATIBATM-. axis (L) = ax 2. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. biotehnologie. aureomicin\ auricular. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. axial. AUDIOAUR-. autoanticorp. barotraumatism. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. ATELOATER-. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. autoimuni-tate. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. balneoterapie baranestezie. bio-ritm. autoaglutinare. fiertur\. BAZO-. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. a se dezvolta 1. bacteriemie. bionic\. binar bibliografie. -eros (G). auris (L) = ureche 2. AUXOAXI-. bacterie dim. 27 . neg\urit atrium (L) = vestibul. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. BINBIBLIO-BIE. bioxid. auroterapie. biocenoz\. axometru. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. auric. bicuspid. BIO-. cronaxie axilar.

calomanie acalazie V. brahidactilie. -atos (G) = hran\. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. calcinoz\. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. bradikinezie. calicoz\ calorie. calofil. trofoblast. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. bucofaringian bulbiform. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. khalix. camerular Campylobacter. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. biliverdin\. calice. BUCOBULB-. brachium (L) = bra] 1. calcifilaxie. BURSOBUTIR-. embolie. bursa (L) = pung\. -BOLIE. -onos (G). botriomicete botuliform. limfo-blastom blefarit\. blefarospasm. calyx. BUBONOBUC-. calirafie 2. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. calcitriol calcaneodinie. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. CALCICALCANECALCUL(-). BOLOBOTRI-. blefaroconjunctivit\. porfobilino-gen. tromboembo-lism. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. embrion. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. calicectazie. botulism bradicardie. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. calculos. eritroblast. bradipsihie brahicefalie. hiperbaric\). BRONHOBRUX-. briologie bromhidroz\. bryein (G) = a cre[te 2. bursit\ butiric. BUTIRO- -CAPNIE. bubonocel bucal. -BLAST.BROMATOBALAN-. bromism. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . brahi-melie brahial. [i CHALAZOcalcar. bronholit bruxism. calculografie 1. bron[it\. cacodilat novocain\. calcis (L) = var. calcitonin\. butyron (G) = unt brevilin 1. -ykos (G). bromid\. bothrion (G) = gropi]\ 2. kalyx. bubonalgie. bulbopatie abulie burs\. calcaneu calcul. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). -BLEFARIE. abrahie brevis (L) = scurt 1. sac de piele butyrum (L). `nveli[ul florii 2. procain\. brahiocefalic. BROMOBROMATOBRON{-. blastogenez\. calcipexie. -BOLISM. BRAHIO-. BROMOBROM-. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. BULBO-BULIE BURS-. brahialgie. -ikos (G) = var. -ycis (L) = cup\. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. urobilin\ bisinoz\. xilocain\ caligrafie. bruxomanie. bradi-lalie. bromopnee bromatologie bron[iectazie. BRICBUBON-. bisoid blastocist. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. pietri[ calor. pl. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. CALO-CALAZIE CALC-. -BLASTOM BLEFAR-. calculocancer. embriologie 2. blasto-mer. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. bricoma-nie bubon. botriocefal 2. botrioid. calicoterapie.

concav cavern\. 1. cerebroma-lacie. carotidian 1. centimetru. canabism anticanceros. CELIOCELULCEMENTOCEN-. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. nociceptiv. capsulectomie. cercopitec. cataplazie. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. cannabis (L) = cânep\ cancer. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. KAINO-. -CEFAL. cavernos. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. catatonie bicatenar. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. brahicefal. nucleu CARNI-. celioscopie celul\. CECOCEFAL-. capsu-lit\. cerumen cercar. centrifug. carpian. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. carnifica]ie. carniform. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. canto-plastie capilar. KENOCENT-. CANCEROCANT- kannabis (G). caro. carbonat. CENOCENO-. capilaritate. ceno-bioz\ cenogenez\. centigram. cefalometrie. cavernosto-mie cazeum. varicocel celialgie. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. CENTR-. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. cerebelos cerebral. CENTRI-.CANABCANCER-. canthus (L) = buza unui vas. pericar-docentez\ centigrad. amnio-centez\. rectocel. KENTO-. cancericid. cardiospasm. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. pericardit\. < capsa = cutie CARBO-. -itis (L) = cap receptus (L). -itis (L) = cap CAPSUL-. cardio-megalie. carcinom. capnometru capsular. -CENTEZ| CENTICENTR-. CAZEI-. pericarp. inim\ CARDIO2. centipoise central. cerebrom. cazein\. CAZEOCEC-. microcefal colpocel. kardia (G) = 1. caten\ catoptrofobie caudal. 29 . karpos (G) = pumn CARPO2. cecoplicatur\ cefalalgie. keno-glosie kele (G) = tumor\. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. catalepsie. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. cen-tromer. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. cataliz\. carpocifo-z\ 2. crab. cardialgie. re-ceptor ceromel. leptocefal. cenestopatie. cardiopatie 2. kanthos (G). CENTRI-. karkinos (G) = rac. carboni-zare carcinoid. centripet. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. celulifug. omfalocel. CAPSULO-CAPNIE. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. cis-ticercoz\ cerebel. cecitate. carbo. kainofobie. hidrocefal. cariolizis. capsulotomie carbometrie. cefalocentez\. cazeificare. caudat (ven\) cav\. cementoblastom. centrozom biceps. cefalee. CEFALO-CEL CELI-. triceps chemoreceptor. carnofobie carotid\. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. -cri (L) = rac. ce-mentocit cenestezie. cariotip carne. cisticerc. cancer CARCINOCARDI-. epicantus. ceroplastie. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. atis). cardiotomie carfologie cariokinez\. celulit\ cement. cavitate. CAVERNOCAZE-. kentomanie. cancer. carpofag catabolism. metacarp. carcinoma-toz\ 1. capilarosco-pie capital acapnie.

-icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. CINEMACINET-. trombocit citrat. osteoclast. CHIMOCHIR-. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. chiloto-rax echimoz\. chistectomie ciancobalamin\. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. cistorafie cistern\. CHEILOCHELOCHEMO-. CINOCINE-. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). (-)CIFOZ| CILI-. dacriocistit\. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. chilangiom. ciliofor cimbiform. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. chiasm\ achilie. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. eritrocit. spart klasis (G) = ruptur\. a lua Kypris. cil kymbe (G). chimiota-xie. citodiagnostic. circumduc]ie. cervicovaginal cestode chalazodermie V. clastomanie. CISTOCISTERNCIT-. cistit\. piocianin\ cibernetic\. cinic. citrus (L) = l\mâi caesio. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. cir-cumvolu]ie cirogen. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. claviform cleidotomie. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. virulicid cifoscolioz\. cheloid chemokine. cinofobie cinedensigrafie.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. cheiloschi-zis chelator. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. chimioprofilaxie. chimotrip-sin\ chiropractic\. carpocifoz\ ciliar. citoplasm\. -idos (G) = cheie. cinescopie. cheiro-megalie chistadenom. coloidoclazie. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. limfocit. chirurgie. laterocervical. citoge-netic\. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . fungicid. cistoscopie. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. CISTI-. citric. chimiorecep-tor (chemoreceptor). sternocleidomastoi-dian cervix. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. cimbocefalie cinantropie. chilifer. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. ci-totoxicitate. spermicid. chemoluminescen-]\. claustrofobie autoclav clavicul\. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. cifoz\. cisticerc. chilo-micron. cervicopexie. CHILO-CHIM-. ciclotron bactericid. CHIMIO- CIPRI-. CIMBOCIN-. cia-noz\. CINETO-CIPIENT CIPRI-. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. ciliectomie. cymba (L) = barc\. cibernine ciclit\. cheromanie spirochet\ chiasmatic. citrin circumcizie. cistosto-mie. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. recipient ciprifobie. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. -CIT. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. pericit. cianur\. ciclotimie. cinematic\ cinetic\. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. chiloperitoneu. chimioterapie cherofobie. cheiloplastie. cisternografie acantocit. cianogen. luntre kyon. cineradiografie. ml\di]\ klasma. citotropism. CILIOCIMB-. hepatocit. -atos (G) = fragment. cipridofobie circumcizie. cervicit\. CICLO-CID CIF-. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. cinetoz\ incipient. parenchim. citostatic.

îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. l\star klonos (G) = tumult. coleperitoneu. clima. colangiografie. climatopatologie clinic\. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. coccobacil. coledocotomie coleocel. coccis CORIOcodein\ coercibil. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. CORDOCORD(-). -COLIE COLEDOC-. colpocel. condrit\. condrocit. notocord. clinomanie. coloplicatur\ colagog. de unde: latitudine. bob kokkyx. -acis (L) = corb khorde (G). coloid colibacil. COLOCOL-. -akos (G).CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. confabula]ie. -atos (G). ocluzie cnemalgie. colecistectomie. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. clorofil\. cor-nete nazale kondylos (G). clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. COLO-. CONCOANCOARCT-COC. copofobie sincop\. cohlee col uterin colagen. condi-lom. coprostaz\ corectopie. colopexie. condroma-toz\. CONTROCOP-COP|. condrofit. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. -COPT COPROCOR-. copro-lalie. CONJUNCTIVOCONTRA-. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. coeziune. dezordine khloros (G) = verde. -onis (L) = strâmtare. colora]ie. anizocorie coracoid\ cordit\. mitocondrie conidiospor. pneumococ. incoercibil cofochirurgie. CONIO-. conchectomie condilectomie. coledocolitiaz\. precordial 31 . rectocliz\ clon. coleoptoz\. colic\. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. -CORIE CORACCORD-. gastrocnemian coenzim\. colit\. CONDRIOCONIDIO-. condrosarcom condrioliz\. condilian. stafilo-coc. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. coleorexie coloboma colorant. cofactor. [i -ARCTenterococ. clonare clonic. coprofagie. clo-rom. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. cloroz\ malocluzie. CONDILOCONDR-. condilotomie condral. CLORO-CLUZCNEMCO-. cordotomie cord. colpo-perineorafie concha. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. COLPOCONCHCONDIL-. conjunctivit\ contraceptiv. colopatie. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. contraextensie. clorizare. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. chorda (L) = coard\. hipercolie coledoc (canal). colpocleisis cleptofobie. coniometrie. prin extensie. epicondil. condroblast. cochlea (L) = cochilie de melc v. contagiune. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. colecistografie. colpocito-logie. CONDROCONDRI-. cleptomanie climatic. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). -atis (L) = înclina]ia soarelui. clonus clorhidrie. cordon cor. conta-minare coan\ coarcta]ie V. colecistolitiaz\. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. COLE-. cofoz\ cohlear. (examen) coproparazitolo-gic. corax. colecistit\. fotocolorime-tru colpectomie. concha (L) = cochilie de scoic\. cole-cist. colpoperineoplastie. -ygos (G) = cuc. clinostatism bronhocliz\. colodiu. vagin konkhe (G). contraindica]ie. chole-) blefarocleisis. sarcopt coprocultur\. coledocit\. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. controlateral copiopie. cocoid coccidinie.

coreiform. adâncitur\ cotiledon. coronaro-grafie. crenoterapie -CRESCENT. -atos (G) = culoare hipocrom. acroma-topsie. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. khroma. sternocostal. constitu]ie a unui corp. dicroism -CROISM -CROM. cristal cristalin. criodecapaj. crimofil CRIMINAL-. cubus (L) = cub cuboid. regiunea periferic\ a unui cortical. CORON1. -culus. cretus (L) = a cre[te concrescent. COXOcoxofemural CRANI-. creofag. crio-protein\. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. khorioeides (G) = în form\ de membran\. khoreia (G). criminalis (L) = criminal criminalistic\. ctenomicete CUB-. coreofrazie. cupro-rahie. -atos (G) = carne creatin\. ventricul. COROIDO-CROM. COROID. craz\ (sanguin\). macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. discrazie.. krinein (G) = a separa de. costo-tomie. khoristos (G) = separat. cristalite. CUBOkubos (G). cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. culex. costa (L) = coast\ intercostal. crystallus (L) = ghea]\. cuprum (L) = aram\ ro[ie. acromie. îndep\rtat corista. khros (G) = tent\. cronobiologie. crescentis. coroid\ coroidit\.CRON-. cubitus -CUL. univers cosmobiologie. CRONO- DENT-. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. dicrot. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. ktenos (G) = pieptene. -enis = acuza]ie. corti-costeroid. cu sensul de a secreta endocrin. tricrot. exocrin. crescere. -cula. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. DENTO- CORE-. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. criminologie CRIMINO< crimen. cromatografie. dicrotism -CROTISM CRURcrus. discromie -CROMIE CRON-.: ornament COST-. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. culoare alocroism. corp brahicorm. cromofor. krotos (G) = b\taie catacrot. cupru cupremie. cromozom. cromafin. cromatin\. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). kosmos (G) = ordine. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. coronoid\ 2. 32 . fig. coxartroz\. culicide. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. neurocormie -CORMIE 1. COSMOmicrocosmos. -icis (L) = ]ân]ar culicid. crizoterapie -CROIA. coristom CORISTO-CORM. cianocroia. coronar. CRONOcronotropism -CROT. coxalgie. creast\ ctenocefal. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. cronic. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. cuproprotein\. khronos (G) = timp cronaxie. cosmetologie < kosmos = ordine. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. cuneohisterectomie CUPR-. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. criestezie CRIPT-. kormos (G) = trunchi. kryos (G) = frig crioanestezie. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. coxa (L) = [old coxa vara. cosmogonie. CRIcrioscopie. discroma-topsie. autocrinie. criptogenetic. coronarit\. CROM-. krasis (G) = amestec. `nvinuire -CRIN. cortex. CORTICOorgan corticosuprarenal\. corticorezisten]\. kreas. CROMATO-. -onis) CRICO-. corioretinit\ COROID-. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. coriomeningit\. CROMATO-. krystallos (G). pa-racrinie -CRINIE CRIO-. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. chorea (L) = dans coree. culdotomie CULI-. -icis (L) = scoar]\. creatinin\. CROM-.

-atos (G) = barier\. dicotomie dictiopsie. den-tom. epi-derm. de-zinfec]ie. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. dermografism. demonolatrie dendrit\. epidemie. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. -atis (L) = consisten]\. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. DACTILODE-. cvadriplegie. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. plas\ didymos (G) = geam\n. dializ\. diagnostic. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. compact densitas. dilata]ie dinamometrie. diafragmatocel dicogamie. denti]ie. derodim dermit\. deshidratare. eritrodermie desmos (G) = band\. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. cvadri-geminal. dioxid. DERMAT-. tenodez\ dicrot. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. DENSITODENT-. endemie. densitate dens. di-gitoplastie dilatator.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. detumes-cen]\ decibel. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. dactiloscopie debridare. desmozom deuteranop. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. dextrin\. a transporta diaphragma. dinofo-bie 33 . DIGITODILATDINAM-. decilitru. dizaharid diaforez\. cutireac]ie. DES-. -DEMIE DEMONODENDR-. dextrocardie. scotodinie. deuteriu dextran. cu-tis laxa cvadriceps. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. dextrogir artrodez\. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. DERMO-. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. tomodensi-tometrie dentar. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. DACRIO-DACTIL. dacriocistit\. pandemie demonofobie. tricuspid cutanat. dermatofit. CUTICVADRI-. densitate. oticodinie. digitopalmar. DENDRODENS-. cvintupli cuspis. dermatoglife. diaforoscop diafragmalgie. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. cuticul\. dactilofa-zie. popula]ie daimon (G) = demon. dermati-t\. dentoalveolar deontologie deradelf. dentin\. DERMATO-. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. -DERM. manifest delphys (G) = uter. DENTODEONTODER-. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. sindactilie. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. dendrofilie densiflor\. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. dezarticulare. -tra. decolare. hipoderm. decalcifiere. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. decimetru aldehid\. diafragm < dia = prin + phragma. -DACTILIE. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. DERODERM-. dehidroepiandrosteron de. digital\. DIAFRAGMATDICODICTI-. -DINAMIE -DINIE. adinamie 1. da-criolit pentadactil. -DERMIE DESM-. DESMODEUTERDEXTR-. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. dictiozom epididim difterie digital. -ntis (L) = dinte deon. dezinser]ie. -ontos (G) = obliga]ie.

tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. dispnee. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. ecopraxie atelectazie. DUODENODUPLICDURdiskos (G). fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . ecotip 2. DIPLODIPSO-. -DROMIC. edema]iat edoiografie octaedru. dozimetrie drepanocit. DROMO(-)DUCT DUODEN-. dorsalizare. echinism echinococ. dys (G) = greu. duodenopexie. ectromelie edem. oviduct gastroduodenit\. diploid. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. ecokinezie. sunet repetat ecaudat eccodroz\. ne-frectomie. dromo-trop duct. poliedru efebologie egocentric. drepanocitoz\ palindrom. disec]ie. ecoencefalo-grafie. ecografie. dromomanie. bron[iectazie. dislocare. displazie discartroz\. ecbolic. DOZIDREPANO-DROM. discrazie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. antidromic. ecdemic. ectozoar. ple-urodinie dioptrie. prodrom. diplobacil. domatofobie dorsal.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. DOMATODORS-. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. dolicosigmoid. disartrie. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. duodenoscopie. hepatectomie. calcaneodinie. ve-nectazie ectoderm. sinechotomie echimolar. ecosfer\. acrodinie. dorsolombar dozare. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. ectopie ectrodactilie. discromatopsie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. discizie. oikos (G) = cas\ 2. DORSODOZ-. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. ecomimie. ectropion eburnare. echinus (L) = arici 1. egopatie alegorie. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). ecolalie. diseminare. diplococ. echipoten]ial echin (equin). disocia-]ie 2. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. ectim\ colectomie. discopatie distal. -DIPSIE DIS2. eburnat sinechie. dis-fazie. disbazie. ekho (G) = ecou. doz\. ecrin. ecologie. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. megadolicocolon domism. duodenostomie duplicare. splenectomie corectopie. disjunc]ie. dificil. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. echinoftalmie 1. dis (L) = separat de -EGORIE 2. duplicitate indura]ie 2. ectoparazit. disfagie. ecocardiografie. disciform. dioptru diplacuzie. polidipsie 1. sindrom. diplopie dipsomanie.

elipsoid. EMBRIOEMEN-. [i IERBereditar. proteinemie empiem. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). tromboembolie embriologie. EPIDIDIMO-EICONIE. electrofuziune. energogen. EMPIOEN-. elektron (G) = chihlimbar . emetropie anemie. e-piderm. ENCEFALO-ENCHIM END-. eiconometru V. ischemie. enterostomie. epiploon. enantiomer encefalalgie. epiploic. `n-corporare enantiobioz\. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. sialoemez\ emetrop. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. endorfi-n\. maleabil ELASTOELECTR-. [i ICONOcaleidoscop. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. plasmaferez\ ergasiofobie. elastopatie bioelectrogenez\. endoci-toz\. endocrin. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). eikon. ÎNENANTIOENCEFAL-. enterit\. leucemie. ependimopatie epicantus. in (L) = în enantios (G) = opus. erbicid. -atos (G) = sânge empyema. exerez\. enteroco-lit\. -ENTER ENTOMOEOZIN-. epifizioliz\ epiplocel. EOZINOEPENDIM-. elastom. empiem embolizare. eliptocitoz\ elitrit\. EPIFIZIOEPIPLO-.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. mezenter entomologie eozin\. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. encefal. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. energome-trie ensiform enterectomie. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. contrar. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. elitrocel. pioemez\. epididimotomie epifizit\. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. eozinofil. empiocel enantem. epicriz\. EPIDIDIMOEPIFIZ-. ependi-mom. endogen. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. endocardit\. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . e-pifor\ epididimectomie. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). elastin\. emenologie emetic. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. ERBIERED-. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. hematemez\. electricitate. ENTERO-. elastos (G) = docil. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. endoscopie energic. encefalogram\ mezenchim. glicemie. parenchim endarterit\. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. mezenchimom. endo-metrit\. eidetism elaidom.EPIDIDIM-. hiperemie. e-lastoz\. ENDOENERGENSIENTER-. embrionar. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. epicondil. mezenchimatoz\. endonucleaz\. epididim. ereditate. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. eleolat elastan]\. electrofore-z\.EICONO-EICONIE. elitroplastie emfizem. ependimit\. EXTRAanizeiconie. eozinofilie ependim. ELAIO-. EMENOEMET-. electrocardiogram\. erbivor V. eredobiolo-gie. încapsulat. elips\) elytron (G) = teac\. ELEOELAST-. epifenomen.

eritropoietin\. -FAC}IE. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. onis). etmoidectomie. aether (L) = aer curat. exosmoz\. lentil\. sinergie eritroblastoz\. ESOFAG-ESTEZIE. lactescent. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. eroto-manie fosforescent. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. putrefac]ie. extensometru exteroceptiv. disfagie. EXCIT-. esofagit\. pirexie exogen. etmoido-tomie etnie. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. etnologie etologie eucariot. afaneroz\ fangoterapie faringism. faloidian. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. vast aevum (L) = durat\. eutanasie. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. estron\ (oestro-n\). -FALIE. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. -FAGIE. euforie. examen. hiperes-tezie. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. eunuchism. eteromanie etiologie etmoid. esteziometru estral (oestral). eunucoidism EURI-EVEX-. -FECT FACO-. excitomotor ca[exie. esofibroscopie. esofagoplastie anestezie. ESTEZIOESTRETER-. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. faneromanie. opales-cent. FAGOFAL-. eritrocit. onicofagie. ETMOIDOETN-. onis). difalus phallos (G) = penis falx. eritroz\ erotic. sit\ ethmos (G) = ciur. etnografie. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. EXCITOEXTRAEXCIT-. faco-scleroz\. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. eugenie. prin extensie. exopexie. eutrofie eunuc. exocitoz\. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. extra (L) = în afar\ ergograf. putrescent putrescibil. artefact. excre]ie. rarefac]ie. parestezie. exantem. exteroceptor ezofilaxie. FARINGOfabula (L) = poveste. a-nergie. neuronofa-gie. alergie. esogastrostomie. (-)FALUS FALCIFANFANER-. faringoepi-glotic. sensibilitate oestrus (L). fagocito-z\ falus. exon. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). exfoliere. afakie macrofag. ETEROETIOETMO-. -FACT.ERGO-. defectiv phakos (G) = linte. epoc\ ex. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. ergonomie. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. excava]ie. estrogen (oestrogen) eterism. vârst\. faringostomie 36 . faringit\. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. ezotropi F FABULFACIFACIENT. oistros (G) = dorin]\ [i. na]iune ethos (G) = moravuri. difalie. fagocit. extra-piramidal. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. eritroder-mie. erotogen. FEOexcipient. FAKIE -FAG. faloragie. facomatoz\. cenestezie. ERITROEROT-. FALO-. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. -ERGIE ERITR-. vitrescibil ESO-. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). erotism.

fibrinogen. semini-fer. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. emfizematos. fenotip. filtrare rinofima fimbrii fisiune. fe-toprotein\ fibrinemie. fiziopatic. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. -FEREZ| FERI-. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. -FERENT. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. filofag filactic. suflare flavus (L) = galben phleps. a transporta -FERENT. -atos (G) = tumor\. fasciculat afazie. metafiz\ fizic. feminitate. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. ferrum (L) = fier FEROFET-. chilifer. diafiz\. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. peroneu -FICARE ficare. physikos (G). eozinofilie filobiologie. flavonoid. bazo-fil. fizicism. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. farmacoreceptor fascia lata. flebectomie. periferie. neclintit < figere = a fixa FIZ-. anafilaxie. ]eav\. < philein = a iubi -FILIE FIL-. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. epifiz\. fecalom fecundant. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. fibrotorax fibrilar. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). fibular calcificare. FLAVfosfen\ feocrom. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. canal FISTULOFITO-. ferocinetic\ fetal. fitoterapie. fizicochimic fiziologic. fenomen. a-cufen\. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. fistuloto-mie fitosterol. fibronectin\. flebit\. pherein (G) = a purta. disfemie defeminizare. fetopatie. phylon (G) = trib. feocromocitom aerifer. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. saprofit. Fasciola fascicular. philia (G) = atrac]ie -FIL. tricofi]ie fixare. osificare. fibriloflut-ter fibula. medicament farmacie. disfazie. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. femini-zant fenocopie. filiform filantropie. fasciit\. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. febril. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fixator emfizem. f(o)etus (L) = f\t. cu sensul de umflat FIZE-. fibril\. amfifil. specie FILOFIL-. fiziologie. physa (G) = r\suflare. fistula (L) = tub. filogenez\ clorofil\. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. filactotransfuzie. feticid. fisur\ fistulizare. farmacogenetic\. pietrificare ficofag bifid. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. multifid Filaria. somnifer. fibril\ FIBRILOdim. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. fascicul dim. A. phainein (G) = a ap\rea -FER-. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. feritin\. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. faecis (L) = reziduuri. flagelo-spor flatulen]\ flavism. parafazie febrifug. fizionomie.fascia (L) = fâ[ie. fizocel apofiz\. plasmaferez\ feripriv. 37 . fizioterapie flagelat. se folose[te [i cu sensul de -FIT. fistulografie. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. profilaxie filtrabil. phyton (G) = plant\. febrilitate fecale. os-teofit. eferent. fibroade-nom. -onis). fetus. -atis) afemie. acidofil. fibrila]ie. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. artrofit. mamifer. riboflavin\ flebectazie. farmacodinamie. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix.

-inis (L) = fulger. fotopsie. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. -uris (L) = t\râ]e. foramen cuneiform. FRONTOFRUCTOFTIZ-. fonem\. achitare. FRENO-. fluorofor. fleboscleroz\ flectare. FLEXFLEGM-. -FRENIE FRINOFRONT-. -FOREZ| FORAMIN-. fructozurie ftizic. fuzospirilar G GALACT-. -inis (L) = deschiz\tur\. flexie. cataforez\. cancerofo-bie. focalizare exfoliere foliculin\. -oris (L) = curgere. XIX fluxus (L) = curgere. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. FORMFOS-. -ogos (G) = flac\r\. fosforescen-]\. FONO-. fun-gistatic funicular. schizofrenie foris (L) = u[\. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. diafragm 2. claustrofobie. galactoree 38 . reflexometru flegmazie. fotocoagulare. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. parafrazie 1. refractiv diafragm. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. FLEBOFLEBOFLECT-. minte. disfonie perforat. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. frenit\. epileptiform. frânt < frangere = a frânge. fuzocelular. -FONIE FOR-FOR. formol fosfen\. phrenos (G) = 1. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. flegmon. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. fototropism fovee. fonocardiografie. flocon phlox. eflux. fotodiod\. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. perforin\ galactofor. < follis = burduf. frinolizin\ frontal. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. ftiziologie centrifug. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. tenifug fulgurant. foliculit\. a-naforez\. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. cordi]\ furfur. a transporta foramen. fundus gastric antifungic. fundoplica-tur\. imunoelectroforez\ foraminifer. -FREN. flegmatora-gie floculare antiflogistic. galacto-for. fuziform formic. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. minge phone (G) = voce fluidifiant. tr\snet functio. filiform. fluoroscop aflux. acrofobie. oligofren. osmofor. c\min. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. funiculit\ furfuraceu fuziform. fluiditate fluorescent. febrifug. ionofor. FTIZIOflebografie. electrofo-rez\. FLEGMATOFLOCULFLOG-. foliculom. fonendoscop. fotofobie. GALACTOgala. FORAM-FORM FORMIC(-). fotometrie. zoofobie focal. fragmoplast disfrazie. malfunc]ie. frenosplenic 2. < floccus = smoc de lân\. fungoid. photos (G) = lumin\. foveol\ fracturat. galactocel. frenic. ftizie. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. fractur\.FLEB-. fungicid. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. foliculostimulin\ fona]ie. fosfolipid. func]iona-re fund de ochi. FUZO- FTIZ-. frontoparietal fructoz\. -onis (L) = îndeplinire. influx hidrofob. -aktos (G) = lapte galactagog. fundic. a rupe phragma. formaldehid\. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt.

GANGLIOGASTR-. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. oncogen. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. V. GAMMAGAMET-. criptogam. genera]ie + logos (G) = studiu. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. -GEN. glaucobilin\ glicemie. triglicerid. ginogene-z\. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. angiotensinogen. trigeminism gen\. gastrin\. glicogen. patogenie -GENEZ|. proliger geriatrie. < globus = glob glomus. angiogenic. GERONTOGERMIGEST-. termogenez\. gigantoblast 2. GLICERO-GLIF| -GLIE. GINO-. genioplastie geniculat genital. geofagie oviger. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . foarte mare. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. iatrogen. a-genezie. genom. GIGANTOGIMNOGIN-. [i GLUCOglicerin\. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. genetic\. -GASTRU GATOGEL-. gangliozidoz\ gastrectomie. glicostat. ginecologie. gingivit\. genitor genoplastie geod\. androgen. hipergeuzie gibozitate 1. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. -GENIC. poliglobulie. -ontos (G) = b\trân germen. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. gliomato-z\ gamaglobuline. hieroglif\ nevroglie. gigacalorie gimnofobie androgin. progesteron. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. levogir gland. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. globular. gingivoragie gipsotomie dextrogir. paligenezie genian. GASTRO-. gamaterapie. ganglioneurom. gastros (G) = stomac gamaglobuline. GELATGEMELGEMINGEN-. primigest\ ageuzie. L) = mic\ tumefac]ie. endogamie. -GAMIE. globuli-nemie. genopa-tie. urma[. GAMETOGANGLI-. gyros (G) = cerc glans. glicoreglare. monogamie. glicerolat dermatoglife. imens 2. gingivoplastie. gastroduo-denal. gigantism. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. dezbr\cat gyne. ganglion gaster. urma[. gemelologie bigeminal. gerontologie germicid gestagen. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. genera]ie gemelar. glandular glaucom. gingivectomie. gastri-nom. GLICOGLICER-. -inis (L) = germen. GENO-. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. gli-corahie. glicozid. ganglioplegic. glomerulopatie. -antos (G) = 1.GENO-FUG GAM-. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. GINECOGINGIV-. gastrocamer\. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). gastroptoz\. GAMOGAMA-. -GENEZIE GENI-. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. -GAM. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. glioblastom. ginandrie. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). epigastru gatofobie geloz\. ginecomastie gingival. globulinurie. a purta geron. GLAUCOGLIC-. glaucurie. gesta]ie.

-GNOSTIC GONGON-. gustometrie guturai. clei gnathos (G) = falc\. haptofor. p\cat haploos (G) = singur. haptoglobin\. -eris = ghem GLOS-. -inis (L) = lipici. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. hepati-t\. radiografie. GUSTOGUTUR-. halogen 3. desen granulum (L) = gr\uncior. gonococ. hemiparez\ heparin\. GRAFO-GRAM| GRANUL-. glucoz\. -uris (L) = gât. haplotip hapten\. patognomonic. hallux. -GONIE. gonatos (G) = genunchi gone. hedonism. granulie. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. helicoidal. electrocar-diogram\.GON-. hemangiom. -atos (G) = ficat 40 . hamartofobie haploid. gonoree goniograf. hemicolectomie. gonion. simplu haptein (G) = a prinde. gonos (G) = urma[. gonadoliberin\. helioterapie. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. glosoptoz\ epiglot\. (-)GRAFIE. paragnozie. hemato-crit. -ikos (G). helix. halen\. his-togram\. treapt\ < gradi = a p\[i. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. HEMATO-. glosoplegie. a r\spândi un miros. goniotomie. hemoperitoneu. graviditate. granulomatoz\. ecogram\. hematocolpos. granulocit. gutural. HEDONOHELC-. GONOGLOMERULO. a ata[a hebe (G) = pubertate. glosodinie. hals. gâtlej H HAL-. gluco-corticoid. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. stereogno-zie. halitoz\ 2. a exala halitus (L) = suflare. hepatom. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. helicopod heliodermit\. hectolitru anhedonie. -GNOMONIC. HAPTOHEBEHECT-. helcozis heliciform. scinti-grafie. GONOGONIO-. he-matie. haptotropisme hebefrenie hectar. haluce. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. granuliform. glucid. prognatism. HELCOHELIC-. gra-nulopenie gravid\. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. guturofonie gramma (G) = înscriere. gluconat V. < glomus. halomegalie hamartom. -inthos (G) = vierme. halos (G) = sare 3. hipogonadism. helcom.dim. grafologie. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. granul\ dim. HECTOHEDON-. HEPATO1. hepatectomie. halare (L) = . -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. idiogram\ granula]ie. HEMAT-. hepatocit. gonado-trofin\. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. hel-conixis. HALOHAMART-. helmint haima. hedono-fobie helcoid. sper-matogonie. gnatoplastie agnozie. -GRIFOZ| GUST-. -GONIE. ran\ helix. helmintiaz\ hemaglutinare. -GON -GRAD -GRAF. trigon anterograd. retrograd ecograf. HEPAT-. exhalare 2. electrocardiografie. hexagon. gnatologie. gonartrit\ gonad\. electromiogram\. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). diagnostic. HAMARTOHAPLOHAPT-. helio-tropism antihelmintic. halofil. glotic glucagon. GNATO(-)GNOZIE. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. graforee diagram\. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. HELICOHELIOHELMINTHEM-. fonocardiograf. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. hemianopsie. helcologie. -atos (G) = sânge 1.

hidrofobie. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hidrops. hipnotism. holosis-tolic. hibridom HIDAT-. hierolistezis higrom\. hipnotic. hialinoz\. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. heterocromati-n\. HEPATOHEPT-. hierofobie. herniopunctur\. HILOHIMEN(-) HIP-. hetero-top. surpare. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. holoprotein\. hidrocefalie. -OD. hipostatur\. anhidru. peste. HIOHIAL-. a hiberna hybrida (L) = metis. hipuropatie. hipoxie hipofizar. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hidrosadenit\ hidrargirie. herpes. hipnologie. heterolog. homalopsis homeopatie. hiperostoz\. hirudiniza]ie histamin\. heterocromie. hibridare. hieroglif\. ODOholos (G) = întreg homo. hioglos. hiatus hibernare. hipocalcemie. herpetism. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. hioid hialinizare. ho-meoterm 41 . HEXAHI-. higrometru. hidramnios. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hibernoterapie hibrid. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. HIPOHIPER- 2. hi-drogen. heteroplazie. hirudinaz\. argint viu < hydor. heterogref\. -etis (L) = pecingine. înalt hirsutus (L) = p\ros. hi-aloplasm\ hiatal.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). HIDATOHIDR-. hydatos = ap\ 1. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. hidrartro-z\. histoliz\ histerectomie. hyalus (L) = sticl\. herpes HEX-. vârf hypsi (G) = ridicat. himenal hipantropie. hipofa-gie hiperaldosteronism. hipoton. hipnoz\ hipoacuzie. HIPSI-. hernioto-mie herpetiform. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hexadactilie hioftalmie. dehidrogenaz\ 2. hipereste-zie. (an)hilognazie himen. -etos (G). în exces HIPN-. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hydor. homeostazie. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. hernie HERPETherpes. hipotiroidie. HIEROHIGR-. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. hipo-derm. hiperplazie. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hipercapnie. HIDRARGIROHIER-. HEPAT-. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. heterozigot hexoz\. histeroscopie. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. higroscopic hilefobie. hiperpolarizare hipnagog. holozide hominide. hipso-terapie hirsutism hirudicid. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hidrolaz\. HIDRO- hidatic. HODOHOL-. cu p\r aspru hirudo. HISTOHISTER-. prin extindere. hidrargiroterapie hieralgie. heptadactilie hernie. hipofizectomie. HISTERO-HOD. HIPSOHIRSUTHIRUD-. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. histiocitoz\. hexacant. hidatid\ 1. histocompatibilitate. HISTIO-. hipermetropie. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. sub. deasupra. histerocistopexie. G. hialoid. ]esut HIPS-. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. homuncul homalocefal. hirudin\. HIALOHIATHIBERN-. HIRUDINHIST-. hipercolesterolemie. HIGROHILE-. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. histiocit. hipsicefalie. -aios (G) = membran\. diferit HIPOheptoz\.

-ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. infantilism infraclinic. iconografie V. `nsu[i. INTROIOD-. [i -EICONIE. a excita -ISMUS homogref\. inape-ten]\ albumin\. -inis (L) = regiune inghinal\ is. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. homosexualitate. a r\suci ilia. intros-pec]ie. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. infundi-bulotomie inghinal.. infantil. icosanoizi icter. imunochimie. inter-curent. inadaptat. idiogram\. idio-patic. ipsa. interosos interoceptiv. psihiatrie anxiolitic. nerv. gli-cerin\. labil ileit\. iatrofizic\. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. infundibular. iatrogen.. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. inotrop. nevrotic. icterigen ictometru. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. pediatrie. iliosacrat impedan]\. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. peni-cilin\. inotropism. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. ipsum (L) = (eu. ihtioz\ contractil. trombotic iconoclast. -onos (G) = imagine. ileocecal. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. introvertit iodism. urobilin\ infanticid. gastric. incrusta]ie.IERBHOMOHORMON(-). instila]ie.. i-munologie 1.) `nsumi. ilium (L) = flanc. iris. intramuscular. pepsin\. cafein\. inozit\ insecticid. -idos (G) = curcubeu. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. iodocaptare anion. in-termediar. ocitocin\. infraro[u infundibul. cation. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. IONOIOTAIPSIRID-. incubator. IODOION-. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. difterie. iris insulin\ intercricotomie. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. ileon. subiacent pitiriasis. imunohematologie. ileopatie. impediment imunitate. granulie. pneumonie ierbar. intercritic. insemi-nare. eclampsie. în 2. satiriasis iatrochimie. infraliminar. interferon. ICT-ID. iridoconstrictor. intuba]ie 2. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. idioventricular alopecie. ionizare. el. tendon) insecta. tu. iridociclit\. ilion. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). ierbos V. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. inos (G) = fibr\ (mu[chi. [i ERBignipunctur\ ihtiol. i-leostomie iliac. intravenos. dactil. `ns\[i. ictus protid. lovitur\ eidos (G) = form\. EICONOicosaedru. iridotomie 42 . ILIOIMPEDIMUNI-. inactivare. idio-top. idiosincrazie. în form\ de pâlnie inguen. iodid\. idiotip. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. sifilid\ idiocromozom. hormonode-pendent. imuno-globulin\.. ILEOILI-. interoceptor intraarticular. inghinocrural inosteatom. interfaz\. iridodo-nezis. hormonal. morfin\. splenic. intradermoreac]ie. gelatin\. iconofil. homozigot hormon.

JEJUNOJUG-. hepatit\. kaliuretic. kinoscop. psiholagnie lagoftalmie alalie. khele (G) = cle[tele racului. LACTOiscurie. -atos (G) = val. kelotomie 2. paralalie. kele (G) = hernie. KINO-. lacrimona-zal lactacidemie. lanosterol lantan. kineziterapeut. lacrimogen. kinezie koilos (G) = scobitur\. ca-riokinez\. keratos (G) = corn. lactovegetarian algolagnie. jonc]iune juxtaarticular. pirolag-nie. lactoz\. cornee khilioi (G) = o mie kyma. ergotism. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. vid keras. izo-tip J JARGON-. izogrup. LALOLAMIN-. rinolalie. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. keratit\. iodism. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. se folose[te cu sensul de spasm. rinit\ izoanticorp. lantanide laparoscopie. fa-ringit\. tumor\ 2. kilogram kimograf. unire iunctio. izogenic. JUGULJUNCT-. dislalie. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. keratocon. ischemie ischialgie. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. ischion. cistit\. lacta]ie. disjunc]ie. ischiopubiotomie alcoolism. KERATOKILOKIMOKIN-. kaliurie 1. izocitoz\. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. juxtaglomerular. keratodermie. apendicit\. kimografie kinaz\. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. cleptolagnie. cicatrice kenos (G) = gol. CARIO1. keloid (cheloid). KINEZI-. veche. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. jugular. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. i-zoenzim\. kerato-plastie kilobaz\. juxtaliminar. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. prin extensie. -onis (L) = aruncare. keloidoz\ kenofobie. lamino-tomie lanolin\. LACRIMOLACT-. lactes-cent. ischiatic. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. sa-turnism trismus amigdalit\. kinezi-terapie (kinetoterapie). a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. JONC}-. diskine-zie. jargonomimie injec]ie jejunit\. laminin\. abdomen labial. kenitron hiperkeratoz\. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. jejunosto-mie jugal.-IT| ISC-. keratin\. kinestezie. laparotomie 43 . jugulogram\ conjunctiv\. jejunoplastie. lalopatie laminectomie. JARGONO-JEC}JEJUN-. labialism. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. ISCHISCHI-. -KINEZ|. labiodentar lacorinostomie lacrimal. izobare.

leontiazis lepralgie. lentiginoz\. sarcolem\. pr\bu[ire < labi = a aluneca. organoleptic leptodactil. -LIT LIV-LIZ|. psiholog 44 . LARINGOLARVILATLATER-. laringo-scop. glicogeno-liz\. lemocit lenticular. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. leiomiosarcom neurilem\. epilepsie. -LITIC LOB-. lobulat locomo]ie. epidermoliz\. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. -LOG lapsus (L) = alunecare. leproserie catalepsie. limnologie limoterapie lingual. leucocit. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. < lens. leucoree. pectorilocvie lofodont. laten]\ lateral. le-vuloz\ alexie. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. liofilizare. logonevroz\. leucopenie. unilocular amforilocvie. farmacologie. laterogna]ie. termoliz\. cristalin leon. LEPRO-LEPSIE. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. lentil\ leonin. ligaz\ limbic limfadenectomie. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. lipoidoz\. neurolog. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. cunilingus liofil. leucodistrofie. tromboliz\. ligatur\. LIMFOLIMINLIMNI-. narcolep-sie.LIMO-LAGNIE -LAPS. coprolit. hematologie. limfocit liminar. litotripsie. lizozom lobar. logo-ree 2. lentil\. -LOGIE. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. lapsus laringectomie. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. limfedem. studiu. LISOLIT-. lienocel ligament. leptospiroz\ letal. LAPSLARING-. -inis (L) = prag. laringit\. leptome-ninge. locus multilocular. he-molitic. neuroleptic. laringotomie larvat. laxitate lecitin\ leiomiom. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. larvivor latent. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. liofob lipaz\. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. leptodont. lobotomie lobular. levomer. lemo-blast. lipemie. lisotri]ie litiaz\. logopedie. dislexie licantropie lienal. limfadenit\. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. letalitate leucaferez\. -ntis = linte. ligand. limf\ limen. lateroversie latirism laxativ. cuvânt 2. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. lentigo. lingula anilingus. limit\ limne. a c\dea larynx. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. levogir. colaps. lepr\. leucemie. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. LITO-. spasmolitic. ar\tare. lateroduc]ie. leucoencefalit\ levocardie. lofotri]ie 1. [tiin]\ livedo. lateropozi]ie. larv\ latens. lipodistrofie. -ontos (G) = leu lepra (G. limfangit\. lividitate citoliz\. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. lipid. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. supraliminar limnimetrie. solzos. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. -os (G) = hele[teu. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. livid. LIMNOprolaps.

meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. splenomegalie. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. prematur maxilar. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. me-dulomer 1. megacariocit.MAL3. malacologie maleolar mamar. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. lucit\ ludic lumen. MEDICOMEDUL-. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. medulosuprarenal\. medicin\. megacalorie 2. macrocefalie. mare MEDI-. megalo-blast. manometru marmorat. maxilofacial meconism. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . MAMILO-MAN. macropsie. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. megacefal. -MATUR MAXIL-. ma-crocitoz\. maturitate. < malleus = ciocan mamme (G). ma-crosomie macular. tricotilomanie manevr\. medioclavi-cular medical. marmorean masculin. omolog LOHILOMB-. megadolicocolon. MEGALO- mediacalcoz\. macroglobulin\. mio-malacie. mamel\ mamilla (L) = mamel\. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). medulo-gram\. toxicoman. malfor-ma]ie. maternitate maturare. lohiometrie lombalgie. MAMOMAMIL-. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. con-dromalacie. luminan]\ lumbago lupic. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. malnutri]ie malar malacie. MALACOMALEOLMAM-. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. mas-toid\. MASTO-. megalos (G) = 1. medial. macrogenitosomie. -MEGALIE. furie macroblast. lombotomie longilin luciferaz\. malarie. malfunc]ie. masculinizant. matura]ie. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. maleol\ dim. dismatur. maculopapulos magistral malabsorb]ie. luciferin\. mediastin. lupoid. luteinom. mamope-xie. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. manipulare. median. mascu-linizare mastectomie. cerebromalacie. mitoman. distrac]ie lumen. manual manometrie. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. medius. mastigofor maternal. hepatomega-lie. MASCULINMAST-. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. mamma (L) = sânul mamei. meconium (L) = suc de mac. meduloblast. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. mastoptoz\. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. MEDULOMEGA-. raport. mastodinie. mamoplastie mamilar. megalomanie 2. mamel\ megaloman. -tris = mam\ maturus (L) = copt. ginecomastie mastigofobie. cleptomanie. MEDIOMEDIC-. heterolog. lupom. osteomalacie. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. lupus lutein\. piroman. mamografie. (-)MALACIE. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. medico-so-cial medular. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. mito-manie.

MIMIRIMIRING-. menstru-a]ie meninge. META- 2. miloliz\ corticomimetic. la mijloc MIC-. mirin-gotomie intromisiune. micrometru. miliechivalent. -ntis (L) = minte. MELANO-. meteorotropism stenometop. metafaz\. menos (G) = lun\ MIEL-. crai-nou.MELAN-. termometrie. antropo-metrie. melen\ macromelie. mentalitate. -MITENT MITILIMITO- 2. miocardit\. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. fir 2. mezo-sigmoid actinomicoz\. mellis (L) = miere MELAN-. -METRIC MEZ-. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. meliturie melanin\. indic\ transformarea METEOR-METOP. audiometrie. -MER melas. merosistolic. polimer 2. melatonin\. streptomici-n\. micromelie. melanocit. miocloni-e. meioz\. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. microtom mielit\. patomimie mioatrofie. miliosmol (mu[chi) miloglos. micetom microanaliz\. metafi-z\. dermatomer. melore-ostoz\ melodram\. menin-gism. mezocolon. meloman. mezenter. menton. mitozom 2. mental. MELANO-. blasto-mer. mentonier 1. melanonichie. mero-gonie. mezencefal. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. meta-mielocit meteorism. meninge meniskos (G) = semilun\. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. MELOMELOMEMORMEN-. mentum (L) = b\rbie. melotera-pie memorie. MICETOMICROMIEL-. METOP-. merocel. mezogastru 2. metamorfopsie. metacarp. melanoz\. meningiom. micobacterie. melitos (G). meralgie 1. miotomie. melanodermie. simpaticomime-tic. MIELOmeiogenic. metamer. optometru. eurimeto-pie meninx. micrococ. mitocondrie. meniscectomie 1. meningocel. miriapod miringit\. -METRIE. micoz\. metro-ree metriocefal centimetru. metroperitonit\. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. -MIMIE MIO-. MELENMEIO-. MENSTRUMENING-. hipermetrie. menometroragie. mezodi-astolic. timpan < meninx. menhidroz\. izomer. metarteriol\. melanism. metacromazie. mythos (G) = legend\. prin extindere. ecomimie. microscop. meteoropatologie. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. miastenie miriagram\. METROMETRIO-METRU. miringoplastie. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. meningococ. mandibulometrie. mi-coplasm\. metopic. MENINGOMENISCMENTMER-. hipomi-mie. miofibril\. MERO-. miotic melitin\. metacercar. ameno-ree. MENO-. meteorolabil. milimol. microli-tiaz\. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. miligram. mezaortit\. poliomielit\. mitomanie 46 . me-zenchim. coaps\ meta (G) = 1. meningit\. metapla-zie 2. mitos (G) = a]\. mitoz\. menton meros (G) = 1. dismetric 1. intermitent mitilitoxin\ 1. membru melos (G) = cântec memor. menisc 1. mel. ectomer. mielografie mesos (G) = 1. dement 2. inteligen]\ 2. metabolism. miozin\. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. meningoencefalit\ meniscal. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. MELEN-MELIE. amimie. MEZO- 2. MIRINGO-MIS-. mezoderm. -METOPIE METR-. mielocit. fabula]ie miliar miliCurie. memorizare menarh\. mens. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. parte MET-.

nanogram. Trichomonas moniliform monocit. neuromediator. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. vasomotor mucin\. treponem\ neoartroz\. nematospermie. MNEMO-. nefelometrie. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. dificil 1. NEUR-. nictemeral. neurinom. multilo-cular. muris (L) = [obolan. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. amfimixie. nazospinal necrobioz\. nevralgie. nazofaringian. po-limorf. nanism. mucoas\. multimedia. cro-monem\. a transforma mousike (G). nevromatoz\ nesidioblastom nev. mucopolizaharid. mne-monic\. nefelopie glomerulonefrit\. nimfoid. NAZONECRONEFEL-. -MORF. mizoneism anamnez\. nevrax. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). nictofobie acanthosis nigricans. nevocelular nictalgie. molecular 2. nigrit\ nimf\. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . nanomelie 2. NEFELONEFR-. narco-manie. monomer. emolient Pseudomonas. dismorfism. morfogenez\. molar. nefrocistostomie negativism. nimfomanie. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. Morbillivirus morfin\. amorf. multipar\ murin muscular. metamorfoz\ psihomotor. necrofilie. morbiditate morbiliform. morfo-patologie. marc\ nyx. neuroblas-tom. neuron (G) = nerv 1. NEURO-. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. naturopatie naupatie nazal. multigest\. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. endomi-xie. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). nanometru. moles (L) = mas\ inform\ 2. necrotaxie nefelion. NEFRONEGATNEMATO-. nanos (G) = 1. MUCOMULTIMURMUSCUL-. pitic 2. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. muscu-locutanat. mucovis-cidoz\ multicavitar. MIXOMIZ-. nigra. pat\. mutagenicitate. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. negatoscop nematod. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. natriurie naturalist. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. nefroangioscle-roz\. mixoscopie mizantropie. NEVR-. nicturie. mnemastenie. mu-coid. mucocel. NICTONIGRNIMF-. necropsie. neuroangiomatoz\. mixom mixiologie. narcotic natiform natremie. monosomie morbid. nigrum (L) = negru nymphe (G). amnezie mogigrafie. -NEM| NEONERV-. -MIXIE. nano-particul\. neoplasm nervozitate. narcolepsie. NEVRONESIDINEVNICT-.MUZICOMILIMIXMIX-. mononucle-oz\. natriu. nanosecund\ narcobioz\. MIZOMNEM-. -onis) muzicomanie. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. mogilalie 1. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. musculatur\. musculotrop mutism mutagen. nyktos (G) = noapte niger. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). nictalopie. morfinoman morfologie. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. neural.

noosfer\.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. octan. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). nomo-tensiv. ODOROOENOOESTROFI-. nitroglicerin\ nociceptiv. coccidodinie. -NOZ| (L) = norm\. amiloid. catod. Germ. anomie. oleom. ovo-id. ofidism. a mirosi oinos (G) = vin v. lege. odoroscopie oenolism. ocitocin\ ocrodermie. a v\t\ma nox. nootrop noradrenalin\. OLEO-OL| OLFACT-. metod\. normotip. ofiotoxemie ofriozis. OCTA-. de unde: tân\r\ mirea-s\. oleotorax alveol\. nosofobie. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. nomogram\ nooleptic. regul\. NOTONUCLE-. xifoid acrolein\. normocrom. noradrenergic -OL| normocitoz\. ofrit\ oftalmodinamometrie. oculomotor anod. mastoid\. normotop nosencefal. hodofobie.(NOZO-). nodozitate. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. oleolit. fizionomie. ESTRophis. zoonoz\ nostocitoz\. electrod. nostomanie notalgie. tiroid\. nucleol nuligest\. buftalmie.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. OFIOOFRIOFTALMO-. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. XVII) . notomel nuclear. nous (G) = inteligen]\ abrev. oenomanie ofiaz\. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. odontoporoz\. vagino-dinie odontalgie. nutri]ie noos. -NOZ| NOSTONOT-. nociceptor. olfac]ie oleifiant. nosocomial. nociv noctambulism nodal. sod\. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. odontos (G) = dinte ocular. drum odyne (G) = durere odous. ODONTO-. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. -ODON}IE ODOR-. oblativitate occipital. OD. odontoid. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. olfac]ie odor. nistagmus nitra]i. ma-leol\. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. bron[iol\. -ODINIE ODONT-. vacuol\ olfactiv.(HOD-) ODIN-. periodic. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. notocord. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. nodul. xeroftalmie amiboid. nosolo-gie. OCULO-OD. nucleohistone. oculogir. arteriol\. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. occipitoparietal ocitocic. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. nulipar\ numular nutriment. în limbajul medical (sec. -itis (L) = ceaf\. nucleaz\. odonto-blast. -NOMIE. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . OCTOOCUL-. ocronoz\ octaedru. octet. melano-don]ie odorant. ob (L) = `n fa]a. ta-xonomie. odimetru (sau hodometru) odinofagie. oftalmo-plegie. (acizi) nucleici. nodular autonom.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. olfactometrie. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G).

ONTOOOOOFOR-. oris (L) = gur\ os. omotocie fibromatoz\. oncotic 2. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). ooforit\. ORGANOORHI-. omartrit\. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. organum (L) = instrument. orosomucoid. sacrolistezis. -ORHIDIE. ortopnee. hipermetropie. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. ortoped. corect OS(-) OS-. omfalit\. -idos (G) = testicul oligurie. criptorhidie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). poliorexie organic. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. hiperorexie. oligoamnios. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. oligocite-mie. OROSOORTO- optic\. opistognat. oocit ooforectomie. OOFORO-OP. omentotomie omfalectomie. miomatoz\. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. mas\. oral. ossis (L) = os 49 . omo-dinie 2. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. ornitologie. carcinom. ortodon]ie. a transporta ops. orofil. opticomalacie optometru. um\r 2. organ orkhis. optician. insulinom. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. anorexie. orhit\. ORHIDOORNITOORO-. omfalo-cel. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. organotrop orhialgie. ortostatic. oncocercoz\ onicatrofie. OLFAC}OLFAC}OLIG-. ortofo-nie. oofororafie deuteranop. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. oncolo-gie. opium opisthen (G) = `napoi. opera]ie. OMENTOOMFAL-. os. orhidopexie ornitofobie. omentectomie. osifluent ornis. oncocerc. ortoptic. ornitoz\ orodiagnostic. OMFALOOMNIONC-. fibrom. -atos (G) = denumire on. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). orbi-totomie orexigen. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. toponim oniric. miop. melanom. necropsie.OLFACT-. omfalomezenteric omnipractician 1. onirism onomatomanie. ontologie oochinet. orice serozi-tate orthos (G) = drept. cro[et onyx. orofaringe 2. oncogen. acromatopsie opsonine. os. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. onicorexis omonim. optotip 1. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. oligodendroglie retrolistezis. OPTICOOPTOOR-. orhidectomie. orbital orbitar. orogenez\ orbicular. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. OROORBIORBIT-. he-matom. onomatopee schizont. aspect opson (G) = condiment. orbit\. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. tumor\ 2. o-rosoterapie ortodiagram\. oris (L) = gur\ 2. ma[in\. carne crud\ 3. omenti-t\. oncogen\. onicomi-coz\. curbur\. presbiopie opacifiere. onicofagie. opioid. care face mâncarea mai apetisant\. omofagie 3. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. ONCOONIC-. spon-dilolistezis apudom. osificare. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. OPIOOPIST-. sensul anatomic dateaz\ din sec. ooforope-xie. biopsie. opium (L) = suc de mac. ortotonus per os osein\. opalin operabil. opos (G) = vedere. opiomanie opistencefal. hemeralopie. ontogenez\. sarcom 1. opacitate opalescen]\. crud. postoperator opiaceu. omentopexie. omoclavicular. sarco-matoz\ omental. orbitometrie.

palatoplastie. paralizie. periost. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. OXI-. ovariope-xie. ovarit\. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. OVOOVARI-. otoplastie. ciroz\. pentoz\ 2. osmolaritate. hexoz\. osteo-poroz\. palilalie. paravenos. parez\ parietal. oscheom oscila]ie. papil\. stare. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. panof-talmie papaverin\ papilar. oxigenoterapie. PARVOPATEL-. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. oxitocic oxalat. cacosmie. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. OSMOOSTE-. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. -PAR|. anoxemie. osmoz\ anosmie. palatora-fie. otolit. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. o-toragie. panencefalit\. -OST. ovul. PALINPALM-. hemocromatoz\. papilom. parietooccipital parturient\. oscilometru. condi]ie. redus patella (L) = rotul\ 50 . osmotic. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. palpare palpebral pandemie. partenologie bipartit parvocelular. glicogenoz\. paraparez\. osmoreceptor osteit\. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. paraparez\. sciziparitate algopareunie. paramedian. ozon 1. papilectomie. alcaloz\. pa-pilit\. eupareunie hemiparez\. paleocortex palikinezie. ovula]ie. palmier palpare (L) = a mângâia. otoscop. paracardiac. sudoripar\. acru. peroxid. a oscila palatum (L) = cerul gurii. OSTEO-. artroz\. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. patella. indic\ un glucid 2. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. hipoxie 2. ostium otalgie. palmospasm palpabil. ascu]it 3. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. parasimpa-tic. oticodinie ovalbumin\. dincolo de craniopagi. apareunie. os-moreceptor. ovogonie. acidoz\. ovoimplanta]ie ovariectomie. palatoschizis paleocerebel.-PAG OR-. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. nevroz\ ostium (L) = intrare. ovariotomie 1. patelit\. parapagi. pahimeningit\. boal\ neinflamatorie. pa-ranoia. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. primipar\. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. otit\. oxicefalie 3. palindromic palmar. palestezie palatin. papilomatoz\ parenteral. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. PARApagos (G) = legat. relaxare. osfreziologie osmolalitate. orificiu ous. leucocitoz\. paravertebral mucipar\. -OSTOZ| OSTIOT-. fisiparitate. osteoblast. palmiform. OTICOOTOOV-. bioxid. b\trân palin (G) = iar\[i. oxilalie. amiloidoz\. paralizie u[oar\ paries. u[\. palat palaios (G) = vechi. pahi-pleurit\ palanestezie. osteom. paratiroid\. ovo-cit. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. osteoclast. din nou palma (L) = palm\. OVARIO-OX-. osteodisplazie. hiperosmie. b\[icu]\ para (G) = lâng\. parturi]ie partenogenez\. dispa-reunie. oxalemie ozen\. scrotul oscillatio. exostoz\ ostial. para-crin. parvovirus patelectomie.

torace 1. -PEDIE. pig-mentoliz\ pilos. preve-nirea PEDI-. suspensor penicilin\. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). pes. pilorotomie pimelit\. < pes. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. patologie. pais. trom-bopenie pentad\. pelvin. pedagogie. PIELOPIEZ-. logopedie. farmacopedie. simpatie. peptic. masto-pexie. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. piotorax. 3. -ycos (G) = albie. pentoz\ peotilomanie. pelicul\ pelagic. pilorospasm. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. p\duche PEDICULOdim. patochimie. percutanat. peptos (G) = digerat. unor maladii la copil. pepton\. PICNOPICOPICR-. piococ. pelvis pemfigoid. afec]iune. pilosebaceu. pimeloz\ (gland\) pineal\. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. apiretic. periarterial. pedicul. -onis) periapical. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. peloterapie pelvimetrie. pepsis (G) = digestie. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. picogram. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx.PATELOPATO-. instruire. perceptibilitate. peptid. nefropatie 2. 2. pemfigus pendular. pedun-cul diapedez\ pediculat. PICROPIEL-. pielit\. histopexie. pietrificare. pielonefrit\. -PIEM PIRENO-PIRET-. telepa-tie paucimolecular. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). piezoelectric. penicilinaz\. pausa (L) = oprire. -PIREXperos (G) = mutilat. sideropenie. picrocarp pielectazie. picnometru picofarad. format din parti-cule PED-. pediatrie 2. pionefroz\. cad\. paucisimptoma-tic andropauz\. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. piezo-gram\. pentoxid. piezometrie pigmenta]ie. pinealom piocianin\. pentas. peritoneu perocefal. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. PIETR(-)PEXIE PICN-. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. pedon (G) = sol PEDO4. -PATIE 2. empiem pirenofor. coacere PEPT-. `ndesat. eupepsie per os. pericard. PEDIO-. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. coagulat. piocolecistit\. perfuzie perceptibil. peotonie pepsin\. PEDI-. pediculoz\ farmacopee. -oris (L) = piept. picnoz\. piretogen. peromel celulipet. intrare. paideia (G) = educarea copiilor. suspensie. prosopee pelagr\. picric. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. picomol picramin\. pilorit\. pathos (G) = 1. paidos (G) = b\iat. piletromboz\ pilorectomie. PIGMENTOPILPILEPILOR-. centripet petromastoidian. hipnopedie. psihopat. Penicil-lum leucopenie. nefropexie picnic. pedologie 4. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. pirenoliz\ antipiretic. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. pirexie 51 . pediculus (L) = picioru[. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. PILOROPIMELPINEALPIO-. homeopatie. PIEZOPIGMENT-. biped. pielografie. piloroplas-tie. pilozitate pileflebit\. a crea PELpella (G). boal\ -PAT. menopauz\ pectin\. perifolicular. încetare PECT-. pieloureteral piezestezie. pedios. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. pektos (G) = compact. pigmenturie. picometru. cazul adul]ilor PEDIO-. -enos (G) = sâmbure. dispepsie. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. copil PED-. patognomonic. pie-tros gastropexie. vena port\ pyloros (G). pectografie PILEpectoral 1. ortopedie 3.

polus (L) = pol 1.PLURI. nucleoplasm\. poikiloterm polakiurie 1. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. -POD. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. arterioplanie. trombopoiez\ poikilocitoz\. neoplazie hemiplegie. platipodie pneumon. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. PODO-POIETIC. frecvent 1. pleuropericardic. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. polar. toxo-plasm\. a bate plethore (G) = saturare. pneuma-tizare.PILOROPILOR-. pluriglandular. po-larograf 2. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. pleiotropie. platipo-die. plan 2. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. platicefalie. pliere + eidos (G) = form\. plexiform plezihormon. leu-copoiez\. haploid. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. displazie. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. plagiotropism 1. aplazie. -icis (L) = police pollen. platysma mieloplaxe anaplazie. -PLEGIC PLEIO-. pletoric. poliartrit\. polinuclear. pluri-locular. hiperplazie. polis (G) = ora[ 2. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. ganglio-plegic. pneumococ. PLANI-. polarimetrie. -PLANIE. polys (G) = mul]i hematopoietic. deple]ie pletismografie pleural. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. pituit\ placentar. esofagoplas-tie. -onos (G) = pl\mân pous. planomanie plasmaferez\. -PLASM|. pleuralgie. -inis (L) = f\in\ fin\. pneumogastric. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. planus (L) = neted. PLASMOPLAST-. pla-noccipitalie 2. pseudopod. vaginoplastie plathelmin]i. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. planografie. polarimetru. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. în exces plessein (G) = a lovi. în plus. paraplegic pleiocromie. Plasmodium plastic. -atos (G) = aer. PLEZIOPLIC-PLOID. pulbere 52 . placentoterapie plagiocefalie. plic\ diploid. respira]ie PREZBI-PLOID. polein (G) = a învârti. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. poliadenopatie. pleurotomie plex solar. poli-pragmazie police. a modela plege (G) = lovitur\. ortopnee pneumoencefalografie. policlinic\ 2. pirozis pisiform pitiatic. polidipsie. hialo-plasm\. eritropoiez\. tetraploid. planimetru. podologie. tetraplegie. PNEUMONPOD-. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. pla-nocit. -PODIE. pleomorfism. iar din sec. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. plezio-morfism plicatur\. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. platispondilie. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. plurimalformativ apnee. PLANOPLASM-. pitiatism pitiriasis pituitar. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. polimer. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. pleurezie. dispnee. polarizare 1. variat pollakis (G) = deseori. a roti 2. polipnee. angioplanie. latur\. pneumatocel pneumocentez\. tetra-ploidie pluricelular. plasticitate. pneumoconioz\. patople-ioz\ pleocitoz\. pneumonectomie podagr\. policizare polinie. pleziocrinie. po-licitemie. citoplasm\. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. -PLOIDIE piriform piromanie. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1.

protodiastolic. -icis (L) = purice pulmo. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. psoroftalmie. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. atis). puls 53 . osteoporoz\. porfirocitoz\ posologie postectomie. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. primipar\. cacopragie pragmatamnezie. pulpiform. - PSIH-. L) = înaintea. (punct) proximum prurigo. prote-rotip proximal. chiropraxie preanestezie. POT-PRAGIE PRAGMAT-. electropora]ie. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. XIX ptenos (G) = care zboar\. proctopexie. lovire. pulp\ pulsus (L) = izbire. osul pubis puer. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. ptomaine gastroptoz\. psiho-terapie psihroestezie. proton. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. psihoz\. postoperator. pseudohermafroditism. protoplasm\. primoinfec]ie feripriv. proctoree prolific. paraprosexie 1. insulinopriv. sensul modern dateaz\ din sec. poros porfirin\. conduct. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. pontis (L) = punte 1. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. pteryx. nefroptoz\. tireopriv procariot. prosopometru. premedica]ie presiune. prefrontal. POR-. predis-pozi]ie. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). -atis) Pulicidae pulmon. profaz\. porometrie 2. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. prosopalgie. pasaj 2. ac]iune pragma. posttraumatic. proteroglif\. presoceptor prezbiacuzie. poros (G) = por. -PROSEXIE PROSOP-. proeritro-blast. ponopatie pontin. pseudohipoparatiroidie psihedelic. precordial. primitiv. PROSOPOPROT-. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. psihiatrie. psihogen. -is (L) = p\r. prezbiopie primigest\. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. prin extindere. ptialism hemoptizie ptomafagie. postprandial. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. prosopografie protein\. aprosexie. PORFIROPOSOPOSTPOST-. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. psoit\ psoriasis. poliomielit\ ponofobie. proctit\. pseudocomi]ial. psitacoz\ psoas (mu[chiul). prezbiofrenie. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. proliferare proprioceptiv prosexigen. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. profilaxie proctalgie. posterolateral potomanie. pontocerebelar 1. PRIMO-PRIV PROPROCT-. pragmatoa-gnozie apraxie. potabil bradipragie. postpar-tum. pubescent puericultur\. porus (L). fa]\ 2. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. postit\ postnatal. psihrofil psitacism. ptialin\. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. puber. Protista proterandrie. POROPORFIR-. pulpit\. persoan\. POSTEROPOTO-. prosopospasm 2. PROTOPROTER-. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. pulpos. hipopro-sexie. -eri (L) = copil pulex. pulmonar pulp\. psihoanaleptic. pterigoid ptialagog. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. prurit psamofil pseudoartroz\. proenzim\. proctocel. psoro-spermie stearopten dipter. pterigion.PRIMI-.

gli-corahie. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. reologie. menoragie rahianestezie.PULT-PULSIE PULTPULVER-. reumato-logie -REXIE. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. retinoblastom reticulit\. < rete. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. neurorafie. pustuloz\ putrefac]ie. pulveri-zare. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. radia]ie. pulbere punctum (L) = punct. ri-zomer. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. pustulos. supura]ie purpur\. a izbi pulsio. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). menoree. retroperitoneal reumatism. radicu-lit\. -onis) renal. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. rino-cifoz\. leucoree. -onis (L) = împingere. radioi-zotop 2. radioder-mit\. rectit\. -eris = praf. platirinian. rinoragie ritidectomie. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. rahicentez\. putrescibil R RABDO-. rid rhythmos (G). radicotomie. retroflexie. radian]\. RHABDORACEMRADI-. aritmie. refrac-tometrie. radiculopatie RADIC-. reticulocit. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. radioactivi-tate. RADICO-. recto-ragie. ri-nolalie. rizoliz\. radiodiagnostic. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. proteinorahie reanimare. -idos (G) = cut\. -RAHIE RERECT-. reticulopa-tie. rabdomiom. suprafa]\ ridat\) ritmic. rinofaringit\. respingere < pellere = a `mpinge puls. ritmote-rapie rhytis. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. pulsograf. perineo-rafie. -RITMIE. RADICULO-RAFIE. -tris. reumatoid. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. radiculectomie. retinit\. dung\. rhab-dovirus racemic 1. rizotomie 54 . rinit\. fractur\ rhis. pulsome-tru lateropulsie. putrescein\. REFRACTORENREORETIRETICUL-. rinoree. reostat retin\. retro-gna]ie. rectotomie gonoree. renin\ reobaz\. retropulsie pultaceu pulverifer. refractometru. -onis) retrodevia]ie. rinofima. rectocolit\. -inos (G) = nas enterorafie. -ados (G) = cr\p\tur\. purpuriu pustuliform. reticulosarcom retractil. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. RITIDORITM-. rectosigmoid. RADIOrhabdos (G) = baghet\. rafeomedian ragad\ hemoragie. reeducare rectal. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). reniform. radiobiologie. -RINIAN. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. RINORITID-. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. sensul medical dateaz\ din sec. -REXIS RIN-. recidiv\. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. radius radical. RADICUL-. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. rizomelic. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. < radix. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). RECTO-REE REFRACT-. radicular. radiculalgie. -tre (L) = putred RETROonis). rinoplastie. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. ca-riorexis rinencefal. o-toree. disritmie. pupiloplegie purulent. RITMORIZ-. raz\ rabdomioliz\. -atos (G) = curgere. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete.

salpingoovarit\. (-)SEPSIE. -tra. scrotal descuamare. divizat < scindere = a despica. scapulopexie scatofagie. sacro-lombar salicilat. materii fecale skirrhos (G) = dur. scuamiform. a-septic. sklerosis (G) = înt\rire. colposcopie. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. scotometrie. scua-mos sebaceu. sacular. laringo-scop. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. skleros (G) = tare. segmentit\ semeiologie (semiologie). secretus (L) = separat. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. onicoschizie scialitic. septicemie. sebum (L) = seu. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. rubeol\. skatos (G) = excremente. -bra. seboree secretagog. semilunar hiposemie inseminare. -onis) sediment. antiseptic SCAFSCAPUL-. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. [i SINISTROsenzorial. sacrolistezis. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. seminipar. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. -ingos (G). Rotavirus (acnee) rozacee. saponine saprofit. saturnism scafoid. scizurit\ sclerectomie. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. scatom schir. dur SCLERO-. scintigram\. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. saprogen sarcom. sept septikos (G). indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. palatoschizis. sal-pingografie. diafragm\. salpinx. indurat. gr\sime SEBOSECRET-. -icis (L) = salcie salpinx. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). sacul\ sacralgie.REUMATRODOROMBROTAROZA-. secreto-motor sector. scotopic scrot. -SCHIZIE SCIA-. scleros. septotomie septic. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. sedimentare segmentare. radioscopie scotom. endoscop. a diviza SCLER-. SEPTOSEPTIC-. prin analogie. -ingis (L) = trompet\. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. schizo-gna]ie. senescen]\ senestrogir V. scapulohumeral. asepsie. sarcomatoz\. sec]iune (prin intermediarul sectio. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. schizofrenie. scolioz\ bronhoscop. sclerodermie. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. ateroscleroz\ scoliotic. seminom senescent. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. [i. senzo-rimotor septal. -SCHIZIS. schiros schizocit. rubor S SACSACR-. scintila-]ie SFINGOsciziune. sclerit\. SACROSALICSALPING-. SCLERO-. afundare < sedere = a se l\sa. rahischizis. salpingit\. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . scleroprotein\. sclerocoroidit\. sciografie scintigrafie. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. scizur\. romboid rotator. salicilic salpingectomie. hidrosalpinx saponificare. rozeol\ rubefac]ie. spate skor. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. seme-iotic (semiotic) semicirculare. sarcopt saturnin. scapulectomie. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. SALPINGO-. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. -arum = umeri. sarco-plasm\. secretor. seminal. sal-pingopexie. celioscopie. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. schizoid. scafoidit\ scapulagie. -atos (G) = semn SEMINsemen. senzorimetrie.

telesistolic sitiologie. SIMPATIC-. sideremie. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sinovial. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. SEXTSEXO-. solenoid solidificare. asimbolie. serofibrinos. -ZIT SMECT-. sferocit. SITO-. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. sindesmotomie. [i. sfinc-terotomie sfingolipide. sinovial\. synchronus (L) = simultan. SIMPATOSINCRO-. -SIMBOLIE. sincron. adâncitur\ syrinx. sitiomanie. -onis (L) = conduct\. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. simpatoblastom sincrotron. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. sextupli sexologie. lichid de aspect apos. siderofilin\ sifon. SEROSETSEX-. -icis (L) = piatr\ tare. sinusoidal. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sinecoto-mie sinistroscolioz\. sipho. SFERO-. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sinartroz\. serodiagnostic. simpaticolitic. SIRINGOSISTSITIO-. sferofakie. sinchi-zis. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sigmoidopexie. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. sinovit\. sfigmogram\. canal solidus (L) = masiv smectic. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. parazit SOCI-. tub. sfenoidit\. SEXUSFENOSFER-. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. silicoz\. simpa-ticotrop. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. simpati-cectomie. prin extensie. sitos (G) = aliment. sinci]iu simbolizare. sfigmo-manometru sfincter. -os (G) = conduct. sfin-gomielin\ sialagog. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. -ingos (G) = tub. sfenomaxi-lar sferic. sialit\. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. sinuozitate. sincinezie. SINECOSINISTROSINOV-. sigmoidit\. sfincterospasm. band\. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. sinechiotom. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. seroprofilaxie setaceu. -tra. sialo-lit. sideroblast. SINSIMBOL(-). sexualitate. silicosideroz\ simblefaron. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. SIGMOIDOSILIC-. sinciput. sindesmoz\ sinechie. simpatie. -SFER| SFIGM-. solidism 56 . p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. SINUSIRING-. SIMPATICO-. sifonaj rectosigmoid. SILICOSIM-. seros. granit. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). sialoree sichnurie. ligament synekheia (G) = continuitate. seton sexagenar. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. sfingolipidoz\. sexuali-zare. simbolo-fobie simian simpatalgie. SIMBOLOSIMISIMPAT-.SOLID- SPUM- SIAL-. sinusografie. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. sinuzit\ siring\ (sering\). sidera]ie hemosiderin\. [i SENESTROsinovectomie. SIALO(-)SEPTIC SER-. siringomielie sistol\. SINOVIOSINUS(-). sincroniza-tor sindesmofit. sexuat sfenoidal. sidero-z\. sentiment synkhronos (G). sinistroz\ V. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. sialogen. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. sinovioblast sinusal. sitofobie. sig-moidoscopie siliciu. smegm\ sociatrie. sigmoidectomie. sichnosfigmie siderant. SICHNOSIDERSIDER-. sindesmoplastie. hran\ sfigmic. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. SIALOSICHN-. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. -os (G) = col] sphaira (G).

sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. clinostatism. stafilin. azoo-spermie. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. somatognozie. ri-bozom. spirochet\ splanhnic. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. splanhnoscopie splenectomie. spondiloschizis spongiform. STAT-. -STATISM -STAZIE STEAR-. ]ep. splenografie. XVII) spelaion (G) = grot\. spasmofilie. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. vârf ascu]it 2. steatoz\ 57 . SOMNOSON-. orto-statism. SOLVSOMA(-). spermatogonie. cromo-zom (cromosom). ac spina (L) = 1. SPECTROSPELEOSPERM-. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. spectrograf. staz\. cavitate sperma. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. spirare (L) = a respira 2. SPONGIOSPOR(-). STOMAT-. SOMATO-. spermatid\. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. spermatozoid.STABILISOLUT-. -atis). som-nolen]\ sonic. spinteropie 1. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). stafilorafie 2. spiriloz\. -SOMIE SOMN-. somnifer. spermicid. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. stafilectomie. [ira spin\rii spinther. < spica sau spicum = spin. bacteriostatic. SONOSOPORSPAN-. sperma-togenez\. stabilizare. SONIO-. -onis = desfacere). statestezie. -eros (G) = scânteie 1. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. splenopexie. spasmodic. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. somatotrop. enterospasm. -os (G) = splin\ spondylos (G). spectrin\. pu]in abundent. splanh-noptoz\. STEATO- 1. monosomie. citostatic. sonioscop. spectru. sporicid. spermocultur\. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. luet\ 2. SPERMAT-. spectroscopie speleoplastie. sporotricoz\ Spumavirinae. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. ar\tare. STATO-STAXIS (-)STAZ|. stafilococ. redus soporific spanandrie. SOMAT-. splenit\. spinocerebelos spintermetru. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. spermatoree. spinocelular 2. trisomie somnambulism. a face s\ ]in\ stear. atis). stapedian lombostat. SPLENOSPONDILOSPONGI-. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. -atos (G) = corp STOM-. ”ciorchine de strugure”. -SOM (-ZOM). reostat. spanios (G) = rar. dictiozom. SPANIO-. sporulat. splanhnocel. -oris (L) = somn profund spanos. spermogram\ dispersie spicul 1. pe[ter\. somatizare. SPERMATO-. specializare spectral. steatoliz\. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. care st\ în picioare < istanai = a plasa. spongioblast. spasmus (L) = contrac]ie. steatos (G) = gr\sime stearic. stafiloplastie. aparen]\ spectrum (L). spinal. SPASMOSPECIALSPECTR-. SPORI-. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. se refer\ la: 1. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. SPIROSPLANHN-. solvent soma. speleoscopie spermatic. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. sper-matokinezigrafie. sporomi-coz\. spirometru 2. splenoportografie spondilalgie. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. spirometrie. nemi[cat STALSTAP-STAT. spon-gioid spor. spanopnee spasmos (G). (-)STATIC. spondilomalacie. stafilom. -SPERMIE. spondilartrit\. SPANO-SPASM. sc\ri]\ statos (G) = stabil. SPERMI-. spaniomenoree. spleno-colic. somatic. steatoree. solvatare. SPLANHNOSPLEN-. stearin\.

neu-rastenie stenotorax. `n relief sterilis (L) = sterp. stigmat stigofil. stiloradial. neproductiv. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. îngustare stercus. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. -atos (G) = covor. TACTOstefanion. -uris (L) = sulf. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. strepto-kinaz\. sternoclavicular. stridor. poluat stylos (G) = coloan\. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. stridulos strofantin\. astringent. stereotipie. subluxa-]ie. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. pucioas\ super. sterilizare sternalgie. a echipa. atis). stereotaxie. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. suprainfec]ie. `ngust < stringere = a strânge stridor. stiloidian. XIX strongylos (G) = rotund structio. strofulus. subcutanat. stimulator stoechiologie. -onis). stomatoplastie. strumipriv. stiloid\. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. STOMAT-. stercobilinogen. submatitate.STRABSTEFAN-. îngust stenosis (G) = strâmtare. -STENIE STENO-. în exces sura (L) = pulpa piciorului. strabism strangulare stratificat. sigmoi-dostomie strabic. sto-matoragie. -STRINGENT STRIDSTROF-. superscrip]ie. stilo-hioid stimulare. -atos (G) = marc\. stigoxen stilohioidian. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. stefanopsie (ganglion) stelar. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. streptolizin\ stricnin\. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. suprali-minar. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. -oris (L) = ]ip\t. stelectomie stenic. constric]ie (prin intermediarul constrictio. astenie. SULFURSUPER-. gastrostomie. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. sulfuros superantigen. stetoscop astigmatism. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. semn stygos (G) = repulsie. subfebrilitate. miastenie. în pozi]ie superioar\. putere stenos (G) = strâmt. stereoizomerie. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. sulfhemoglobin\. strumi-t\ subacut. stercolit. subalimenta]ie. supra (L) = deasupra. stern sternutatio. sulf-hidrism. alungire stoma. streptococ. -STEROL STERILISTERN-. supra-ali-menta]ie. sulfon\. super-ego. -atos (G) = gur\ TACT(-). subcli-nic. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. subdural. STEFANOSTELSTEN-. colpostenoz\. steril sternon (G) = piept. steno-z\ stercobilin\. subscapular sudorific. subcon[tient. stercoral stereognozie. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. suprarenal sural surdomutitate suspensie. stoechiometrie diastol\. principiu stellein (G) = a arma. SUPRASURASURDSUS- sudor. sistol\ stomatit\. strefosimbolie streptobacil. stilomastoidian. super-familie. se folose[te cu sensul de dilata]ie. se folose[te cu sensul de murdar. stratigrafie strefopodie. stricnism strictur\.

tactil (prin intermediarul tac-tilis). TEHNOTEL-. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . taxologie. tefromielit\ tegument. taxonomie tafofilie. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. a înveli tekhnikos (G). (-)TACTISM. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. -TECTTEHN-. taxis (G) = ordonare. timp 2. technicus (L) = ingenios. [alazion 2. a aranja (-)TAXIE. telofaz\. teomanie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. TENSIOTEO-. telepatie. [ancriform T TACT-. < tattein = a ordona. -TANASIE TAPEINOTARS-. (-)TENIE TEN-. a-teism. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. monoteism. pahitenie. tarsalgie. temporospa]ial 2. ta-xinomie. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. mnemotehnic. tahipnee talalgie talamic. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G).{AL{ANCR- 1. telegonie. chimiotactism. aranjare TAXI-. cancer 1. -oris (L) = 1. temporopontin amfiten. teologie. (-)TAXIE. tendinit\. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. epiteliu TEMPOR-TEN. TAXI-. tensiometru teofobie. TENO-. tactism. tendinos tensor. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. thalamus (L) = camer\ interioar\. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. TELEO-. taktikos (G) = orânduit. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. -cri (L) = crab. temporomalar. telere-ceptor teligenie epitelioid. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. tahikinezie. telit\. tarsectomie. protector tehnician. -TEHNIC. temporal. -ontos (G). tarsul piciorului 2. epitelioliz\. tecom tefromalacie. extremitate telangiectazie. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). talamus. tenoplastie tenectomie. -TEHNIE. tehnologie telos. euta-nasie tapeinocefal. tarsotomie 2. ataxie. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. TENDINTENS-. tarsoplas-tie. politeism ternar. teac\ tephros (G) = cenu[\. tanatopraxie. tenope-xie. taenia (L) = panglic\ tenon. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. fototaxie. telediastolic. tapeinocraniu 1. TAXOTACT(-). ordonat (-)TACTISM. TELE-. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . -eos (G) = cap\t. tele-ologie. theca (L) = cutie. tahifemie. te-nie. tendo. tahicardie. pahiten. tâmpl\ tainia (G). epiteliom. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. tactometru tactic. meserie -TEN. teno-sinovit\. tafofobie tahiaritmie. taxon. tenoplastie tenorafie. talasoterapie entalpie tanatologie. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. [alone [ancru. (-)TENIE tact. zooteh-nie. metatars. taxie. TELOTEL-.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. tautologie. plat tarsos (G) = 1. tautomer tecal. tenodez\. teloragie telecobaltoterapie. khalazion (G) = piatr\. telediagnos-tic. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. grindin\ 2. tarsit\ tautocron.

-TONIE. corectopie thorax. topografie. TONO-TOMIE. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. tiemie. TIRO-. spirit timoleptic. trabeculec-tomie tract. toxicoman. toxigen. TRICHI-. tonometrie. tiflit\. traheobron[i-t\. îngro[are. typikos (G) = tipic. tetanoid. TOXO-. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). tipaj. TRABECULOTRACT(-). tractoto-mie. tetranopsie. teratogen. psihotonic tonsillae. < trabs. tetrasomie ipotez\. tractus. TIOtiamin\. ter-mogenez\. traheotomie 60 . tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. teratologie. tireotrop. traheocel. tonsilectomie topic. tokos (G) = na[tere tococardiograf. (-)TERAPIE TERAT-. tympanum (L) = tambur. tonus (L) = tensiune. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. timpanism. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. traheotomie. tiroglo-bulin\ TIREO-. termocauter. TONOTONSILTOP-. lipotimie. -acis (L) = torace torsio. terapeutic\. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. TERATOTEREBRTERG-TERM-. (-)TONIC. marc\ alotip. tonicitate. terapie teratism. thorax. trac]iune (prin intermediarul tractio. -TOPIE. TOMOTON-. TORACOTORSTOX-. tiroxin\. bârn\ tractus (L) = traseu. -onis) tragofonie. hipoto-nie. atonie. termic. stereotip. tophos (G). toxiinfec]ie. sec]ionare neurotmesis TOCO-. tocodinamome-tru. typus (L) = tip. tiflopexie TIFLOTIGMO-. toxoplasmoz\ trabecul. timom TIMPAN-. cervicotomie. teratom. tofi. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac.TEN-. tiazidic. toxicoz\ gerontoxon. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. TOFOtofolipom -TOM. tetanos tetralogie. toxicomanie. -bis = grind\. TRICHO-. timus timocit. typos (G). tigmotropism. fenotip. tiopexie TIFtific. toxoid. thymos (G) = minte. ciclotimie. -TERMIE. eutocie TOF-. tomos (G) = t\iat. termoanalgezie. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. tifoid. TOMOa treia parte) terapeut. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. -TOCIE distocie. TRIC-. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. timpano-plastie. toracocente-z\. -akos (G). termoliz\. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. toracic. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). -TONIE. tetraploi-die. tipologie. tragopodie. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). protez\. TRICO-. f\r\ deschidere thigma. to-xin\. TOPOTORAC-. antitiroidian. trabecular. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). tragus traheal. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. ectopic. TERMOTESTTETAN-. tifos TIFL-. TENDINTERAPEUT(-). -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. tome (G) = t\iere. (-)TIPIC. -TOMIE. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. tiflectomie. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. -TRIHOZ| TON-. hipertermie testicular. tympanon (G). sintez\ TI-. tonicoclo-nic. topoizomeraze. (-)TOPIC. sensul atimpanal. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. termal. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. model. tricotilomanie TIM-. cale < trahere = a trage. toracotomie torsiune toxemie. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. sec]ionat amigdalotom. testosteron tetanie. anatomie. atom. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. radioterapie. sec]iune laparotomie. TENO-. chimiote-rapie. TRACTOTRAGTRAHE-. tractor. (-)TONIC.

traumatism. tubaj. -atos = culoare triploos (G). nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. transloca]ie. dim. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). trichinoz\ tricromatism. turgiditate. TUBUL- TUBER-. -eris = umfl\tur\. tre-mur\tur\. tricomicoz\. triglicerid. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. tres. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. trohoid. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. -TROPIE. tubulorexis 1. [i TREPAN1. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. trombocit. < tubus = tub 1. vezicul\ 61 . tusipar trogle (G) = cavern\. trikhos (G) = p\r trahelhematom. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. tremofobie trematode trepan. trahelorafie transaminaz\. trichino-z\. triboluminescen]\. trombus corticotrop. TRICHO-. canul\. trifa-zic. TROHOTROMB-. tremula]ie. tromboz\. tirotrofin\ troglobie. ubicuitin\ folicul. venul\. hipertrofie. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. tubulus (L) = tub mic dim. -TROPIC. tuber. val-vul\. chimiotropism. < tuber. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. tubotimpanic. trompa lui Eustachio. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. somatotrop. trofopatie. lobul. tricromatopsie triplet. trans-duc]ie. tricotilomanie. TRICHI-. TRICO-. trichobenzoar. tricofi]ie. trilobat.TRICHIN-. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. -eris (L) = umfl\tur\. trilocular baziotrib. turgor tusigen. trompa lui Fallopio 2. prin extensie. tricrotism. a sf\râma trophe (G) = hran\. trombolitic. URETRO- TRAHEL-. nodul. tubulin\. trombectomie. trans-plant atraumatic. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. Paris. trombelastogra-fie. -TRIHOZ| TRICHIN-. transferin\. -TROFIE. transcitoz\. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. viscerotrop. trepana]ie V. tubouterin 2. heterotrop. spatul\. celul\. TRIBOTRIC-. turgid. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. psihotropic. triplus (L) = triplu. transpira]ie. tuberozitate 2. trahelopexie. TROMBO- trauma. -atos (G) = ran\ tremor. tubar. trohlear. trichiaz\. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tridermic. TROFOTROGL-. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. tubulifer. triboelectri-citate. ovul. traheloplastie. trofoblast. -TROFIN|. neurotripsie troficitate. TROGLOTROHL-. tuberculiform. trombo-flebit\. enterotrib. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. trepsologie atrezie triad\. trichomonas. triplocorie. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. tubulonefri-t\. atrofie. triploidie amigdalotripsie. alotropie. heliotropism. excrescen]\ 2. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. de trei ori tripsis (G) = frecare. dincolo de URETR-. tubus (L) = tub [i. hipotrepsie. ventri-cul. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. TRAUMATOTREM-. tuberculos turbidimetrie. tubercul. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. tremor. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. transfec]ie. trombin\. 1843) V. turbiditate turgescen]\. trigeminat. orificiu treis (G). trauma-tologie tremie. fototropism. troglofil trohlee. tuberculodermie. tribolo-gie tricocefal. neurotrop. distrofie. litotripsie (litotri-]ie). cor-ticotrofin\. tulburat turgor. tuboabdominal. eutropie.

uricolitic. vectocardiogra-m\ 62 . UNCIUNGVUNIURANISCO-. pola-kiurie. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). urodensi-metru. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. vacuol\. uvulectomie. URANOURE-. ultrafiltrare. variat varus (L) = pustul\ varix. vasoconstric]ie. ultramicroscop. uncusectomie ungveal unicelular. ureterorafie uretrit\. vaccinat. ulotomie ulcera]ie. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. urocultur\. valvulectomie. ulnar ultracentrifugare. uterin. URETEROURETR-. oulon (G) = gingie 2. vac-cinoid. urinar 2. vasculariza]ie. ulectomie. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. epulis 2. uricemie. utriculit\. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. varicozitate vas. uranoplastie. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. oule (G) = cicatrice ulcus. ulatrofie. unipar\. -eris (L) = ran\. uretrografie. vaginodinie. vagolitic. urogastron\. uricopexie urlian 1. ultraviolet unciform. puternic < valere = a avea for]\. valvuloplastie varicel\. UTRICULOUVE-. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. polivalent valvular. vascularit\. imprecis. vaccinare. vagotomie. utriculo-sacu-lar uveit\. ulceros ulna. utero-tu-bar utricul\. varicos. -UREZ|. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). ultrastructur\. ulalgie. uretrocel. varicocel. URICOURLIURO-. -URIE. uremie. uveoplastie uviform uvul\. URETRO-URGIE URIC-. diurez\. va-gotonic. < uva = strugure V VACCIN(-). uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. URINURTICUTER(-). -icis (L) = ven\ dilatat\. VALVULOVARIVARIC-. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. VACCINOVACUVAG-. vasectomie. VASCUL-. UTEROUTRICUL-. uncinarioz\. vagotrop vaginism. vaccinotera-pie vacuitate. ulcerocancer. VASOVECT-. unilateral. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. uncover-tebral. valvul\. uretrotomie chirurgie uricacidurie. hematurie. vasopresin\ vector. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. ultrasonografie. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. echivalent. uretroplastie. ureterolit. vaginit\.ULTRAnutivelor) 1. vagin valens. vacuolizare vagal. uvulit\. ura-noschizis ureaz\. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. uteroptoz\. -ntis (L) = tare. a transporta vaccin. VARICOVAS(-). nedefinit. varice vas. ulcero-gen. unilocular. ureogenez\. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. vectorial. uncus. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. unipolar uraniscolalie. uleritem. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. variol\ varicectomie. UREOURETER-. valvulit\. uvu-loptoz\ UNC-. uretero-plastie. vaginografie. albuminurie. monova-lent. urobilin\. ouranos (G) = cerul gurii. u-reometru ureterografie. vaginoplastie ambivalent. vasodilatator. vaccinostil. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim.

ventriculografie. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. xifosternopexie xilen. ventriculogram\. vestibulo-plastie vezical. verucom. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. xerosis xifodinie. xeroderma. virus virilis (L) = b\rb\tesc. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. zaharoz\ 63 . ventriculotomie verbal. vermis vernal anteversie. zaharimetru. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. virilizare visceral. prin analogie. vivisec]ie volvulus carnivor.VALVUL-. xantocromie. vilin\. larvivor. vital. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. vitropre-siune vivipar. xeroftal-mie. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). -atis). VESTIBULOVEZIC-. vilozitate viral. VEZICOVEZICUL-. verminoz\. viremie. veziculectomie. VISCEROVITVITELVITR-. viroz\. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. verbigera]ie convergen]\. VIBROVICARVIL-. vezicouretral vezicular. xenogref\ xerocheilie. venoto-nic venerian. vegetarianism. VILOVIR-. visceroptoz\ devitalizat. xifoid. vibroterapie vicariant vilifer. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. vibri-on. sakkharon (G). xantopsie xenodiagnostic. vegeta]ie velamentos. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. omnivor convulsie lativult. p\ros virus (L) = venin. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. vezicant. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. vezi-culografie vibrator. vitamin\ bivitelin. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. a tremura VISCER-. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. venospasm. VEZICULOVIBR-. VISCEROvegetarian. v\l velox. vermicular. VIROVIRILVISCER-. vezicofixa]ie. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. vitronectin\. xantom. virion. vermifug. xilografie Z ZAHAR-. viro-pexie virilism. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. longivult. prin extensie. retroversie. ventriculoplas-tie. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. xilofag. velum velocimetru. diverticul veruc\. < venter. saccharum (L) = zah\r zaharid. velocitate venectazie. otrav\. versiune. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. vestibular. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. divergen]\ vermicid. expresie vergere (L) = a înclina. vibratil. vitelin vitrificare. vege-tativ. xantin\. -onis). < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. b\[icu]\ dim. VULVO- venin. vultuos vulvar. viscerocep-tor. visceralgie.

zosteriform 64 . zigot enzimatic. zigomatic. zimogen azot zona. cing\toare. zoomanie. enzimologie. prin extensie. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zon\. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. protozoar. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. enzimoliz\. -eros (G). heterozigot. spermatozoid (herpes) zoster. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). -ZOID ZOSTER- azoospermie. zigodactilie. entuziasm zeugma. enzim\. zoster.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. -ZOAR. zeism zelofobie. hematozoar. zoonoz\. zoopsie. ZIGOT(-) -ZIM-. zonula (ciliaris) ZOO-. homozigot. -eris (L) = centur\ zein\. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. zoofilie.

trunchierea sau fragmentarea. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. prea complecºi ca sã circule ca atare. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase.: CADASIL (acronim din engl. prescurtare. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. deci cu circulaþie internaþionalã. acestea au fost atât transcrise în englezã. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. denumit siglare. În realitate. titlu etc. Însã de câteva decenii. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. cât ºi traduse în limba românã. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. acronimia. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. maturity-onset diabetes of 65 . amine precursor uptake decarboxilation). pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). în condiþiile unei expresii grafice identice.) cuvânt. îndeosebi. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex.VII. De ex. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). adoptarea unor termeni din biologia molecularã. procedeul de obþinere a acestora. Bucureºti. Aflate în continuã extensie în toate limbile. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. abreviaþie. De datã recentã. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. elipsa lexicalã. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. (concr. siglele au o structurã neomogenã. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. se confundã cu abrevierea. iar când a fost necesar. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). sindrom MODY (din engl. Drept urmare. cât ºi la rezultatele acestuia. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. scris sau memorat. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. afereza ºi apocopa. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. Au fost introduse. APUD (din engl. rolul lor benefic în comunicare este evident. prescurtat. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. îndeosebi prin acronime. simbol”. atât de solicitatã. iar când sunt folosite raþional. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. de asemenea. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã.

7) Afereza ºi apocopa. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha . De ex. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. De ex. fizicã ºi matematicã. la sfârºitul cuvântului.).: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a. care eliminã orice confuzie).: temperaturã . Nu prezintã interes în terminologia medicalã. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. În medicinã. De ex. de obicei pentru substanþe comune. endocrinopatie. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. presupun scurtarea la începutul ºi. în particular în chimie. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. deoarece genereazã confuzii. Rodica Zafiu. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. respectiv. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii.: cola.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. proteinã monoclonalã. în loc de cocacola.the youth). termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. organomegalie.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului.: ORL – orelist. ser. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. anomalii cutanate – skin changes în engl.

ADA ADCC add. a. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. AEP aet. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. Adv. vas. Ad pond. admov. H . feb. B. AF AFB AFP Ag ** AG Agit.c. ADH Adhib. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. B. Aeg. ad sat. om. AB sau O. ad lib. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr.hematii) grupe sanguine A. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst.

Alt. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . ANF ANOVA ANP ANS ant. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. dieb. anatomical (anatomie.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. dest. aq aq. activitate. AP APB APC APD APGAR APH APTT. grimas\. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. puls. aPTT APUD AQ. hor.

B12) induc]ie magnetic\ beta . Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. pressure and saturation (temperatura. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. B8. B2.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. B6. vol. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. wt. pressure and dryness (temperatura.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. at.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex.

BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.d. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.i. b.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.d.n.i. Bili b.3-biphosphoglycerate (1.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .

CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’.a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 . num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi .

cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . secund\ . CMV c. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.s.m.n. second (centimetru. gram.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. gram.

(esophageal dysfunction). sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. disfunc]ie esofagian\. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . fenomen Raynaud. Raynaud's phenomenon.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis.

tert. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. DIII DIC ** DID dieb.4-dinitrophenol (2.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. alt. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . dieb. DII.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. dil.

3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .3-diphosphoglycerate (2. dolor.a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC. * DV ** DVMM DVT Dx. Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.DOE DOPA 2.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .: acid ε-aminocaproic) eta .

cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 .ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. nas. nose and throat (urechi. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\.

s.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .F f. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .a. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.6-biphosphatase (fructoz\-1.6-biphosphatase (fructoz\-2.6-bifosfataz\) fructose-2.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\.

a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.FTI FTND FTT 5-FU FUDR. FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .

gtt. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 .mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ ..** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. HBsAg HBV HCG. elevated liver (enzymes). GU guttat. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. HBcAg HbCO HBe.

factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota . hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .decub.HF Hg Hgb HGG HGH. Hosp HPF HPI HPL.

3.5.4.3.trifosfat inozitol) inositol 1.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .5.6-pentaphosphate (1. Fran]a) inositol 1.3.5-triphosphate (1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.4.5-tetrakiphosphate (1.4.m. INH inj.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.3.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.5.6.4. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.4.

5-trifosfat inozitol) inositol 1.5. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.6-pentaphosphate (1.r.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .4.4.4. auscultation (inspec]ie.4.5-tetrakiphosphate (1.instill.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .3. palpation. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection.3. palpare.4.4. percussion.3. percu-]ie. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa . ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.3.5.v.5-triphosphate (1.

bra]ul u[or: imunoglobuline. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. liver. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. speen (rinichi. ureter. and bladder (rinichi. ficat. LAF LAH ** LAM LAO lat. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 .

LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ . rinichi. kidney. spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ .sing. lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m. liq.prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .

µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. median (medial. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.radiofarmaceu-tic. prim. MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ .

MIT ml MLCK MLD mm mm. wt. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . dict. mor.** MISA ** MISP ** MIST mist. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. mor. sol.

n. sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid . NO noct..r.o.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . ν n. maneq. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. n. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . non repetat.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 .p.

a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . noct. omn.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 .a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . bih. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . mane vel noc. omn.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om. hor. omn.

a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. vic.a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 .c. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.

PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. oral 90 . pharmaceutical (farmacie.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\.

sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. Stuart factor. Prl PRN. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. M protein. proconvertin\. prezen]a proteinei M. proconvertin. visceromegalii. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. endocrinopathy. organomegaly. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 .ADN.r. p.n. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PO2 POA POEMS Pol poly A post. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . factor Stuart. endocrino-patii.

a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor. • Q QO2 Q10 q.s. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.i. q. QS QS2 q.hor.suff.q. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.d. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. prin absorb]ie) red blood cell (hematie. Qq.l.s. q. q. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 .s. QRS QRST q.d. QI q.d. q. q.Q q.p. q. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .h. qt Q-T quotid.h.p.

prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te. tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 . ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . treatment (re]et\.

** SISA ** SISP ** SIST 94 .a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate . factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s. * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. ** SAL ** SAT SB SBE SC.a.i.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s.d.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma .

o. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.s. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. ** SP sp. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. gr. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . STAT stat.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St.

TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. cocaine (tetracain\. adrenaline.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids.d.T½. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. adrenalin\. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine.

M . pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin .i.d. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. nodes. N -ganglioni limfatici. t. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . tinct.i. tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T .tumor\.n.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T.

praes. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. V0 VA * VA Val var. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 . UMP ung.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v.

% * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . VMx VMA Vmax vol. vol.VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF.

a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent. greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .

Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. cedere = a trece. etimologia termenului abdomen. s. cu *astazia. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. a.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. Aspect particular al a. apendicit\ acut\. cerebelos [i cerebral . s. Ex. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. Este caracteristic *peritoni-tei acute. parietal\ [i visceral\. artrifluent . nici a sensibilit\]ii. [Lat. steril . care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. uneori inoperante. boalã Brodie. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. f. 7) A. ABCES. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. consecutiv\ *inflama]iei. epigastrul [i hipocondrul stâng. Cauze: colecistit\ acut\. pentru prima oarã. Ti-puri: 1) A. cu cele dou\ foi]e. / abasie. n. ab = îndep\rtat de. în etajul abdominal inferior .: devia]ie standard (v. considerând cã bolile au cauze specifice.hipocondrul drept. în general. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. / abscess.. f\r\ modificarea for]ei musculare. [i inferioar\. 11) A. de la ab = îndep\rtat de. 3) A. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). -e. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. s. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . perfora]ia.: tumor\ a.VIII. 4) A. f. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). / abarti-cular. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. ABDOMEN. [Lat. 6) A. meningit\ tuberculoas\. ab = de la. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. Sin. Se asociaz\. Hr. ob-struc]ia. / abdominocentèse. septicemic . de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. A. ABDOMINOCENTEZ|. V. 10) A.: abdomen acut (v. [V. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). conservate în limbajul clinic. kentesis = în]ep\tur\..] Regiune inferioar\ a trunchiului. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. / abdominocentesis. Tubul digestiv abdominal. [i de dou\ linii verticale. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. Sin. durere. peste coapse.a. Sin.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. considerat "pãrintele medicinii". din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. m.rahisul. uneori. bolnavilor cu *ascit\ veche. adj. / abcès.provocat de un traumatism. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". limfatic . inferior . rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. Se observ\ în numeroase boli. care trece prin arcurile costale. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. atârn\ peste simfiza pubian\ [i.priv.). regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. a t\inui [i omen. / abasia. în loc s\ proemine. n. traumatic . înro[ire-congestie. rece . / abscessed. / abcédé. a. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. învelit de peritoneul visceral. 2) A. s.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. [i durere abdominal\. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). f. *Peritoneul abdominal. Deformarea a. Sin. situat într-o alveol\ dentar\. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen.. a c\rui parte central\ este excavat\.] Punc-]ie abdominal\.al c\rui con]inut. superior . clasice.de origine hematogen\. 9) A. prin crestele iliace. ABCEDAT. Diviziunile topografice vechi. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. creierului. / abdomen. V. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. [Gr. stomac. basis = mers. respectiv.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. 101 . s.bazinul osos. cu punct de plecare osteoarticular. complicând o *septicemie. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. ABARTICULAR. Hipocrate susþine. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. dar nicio-datã periculoase. ABAZIE. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. dup\ *cultur\.situate la nivelul cerebelului [i. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. s. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. a se duce. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. abs-cessus. alveolar. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. splin\. principiul fundamental al observaþiei raþionale.regiunea inghinal\ dreapt\. abdomen. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. articularius = articular. [i paracen-tez\. m. v. Aspect particular al a.: abdomen chirurgical.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. în etajul abdominal mijlociu . a . ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men.. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. adj. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. [Lat. punc]ie abdominal\. 8) A. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. adj. cald . proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. ruptu-r\ splenic\ etc.). Brodie. a se duce. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. îndeosebi în holer\.] Care s-a transformat într-un *abces. s. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. rece de origine tuberculoas\. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului.circa 377 î. Cele mai evidente a.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). s.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. / abdomen. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora.: paracentez\ abdominal\. f. 5) A. [Lat. / abarticulaire. broa[tei. dimpotriv\. hernie strangulat\. NA: abdomen. cedere = a trece.). Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. gr. lateral drept [i stâng. ulcer peptic perforat. cel mai mare medic al antichitãþii. ocup\ cea mai mare parte a a. mamar . adj.

] 1) Despre o substan]\ dur\. s. ab = îndep\rtat de. f.] Suspendarea brutal\. Termenul este utilizat.. a . a fost teoria genera]iei spontane (sec. În general. / ablation. -onis = radere. abrasum de la abradere = a rade (ab . de la ab = îndep\rtat de. [Lat. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. trophe = hran\. Orice a-nomalie cromozomial\.priv. s. s.] Sin. ABLA}IE. purificare. de regul\ de origine mineral\.: forma a. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. -onis = separare.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. a examina. f. f. f. gr. f. f. *acantocitoz\. adj. / abiogenèse. aberratio. asociat\ uneori cu ticuri. ABETALIPOPROTEINEMIE. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la.: anomalie cromozomial\. ABULIC. de la ab = de la. de la ab = îndep\rtat de. De obicei. / abreaction.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. metron = m\sur\. poate fi congenital\ sau dobândit\. / ablacta-tion. c. adj. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. V. [i a. sorbere = a suge. [Lat. a . a purta. -ive. sorbere = a suge. m. a . A. com-plet\ sau par]ial\. bios = via]\. s. a unei boli. ABSORBAN}|. / abioge-nesis.priv. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. s.. protos = primul. / abocclusion. A. s. adj. gr. ducere = a duce. Sin. f. s. / absorbant. lactis = lapte. de la ab = de la. ab = îndep\rtat de. deviere de la normal. f. / absor-bance. aberrare = a se r\t\ci. blepharon = pleoap\.. s. s. V. Punctul culminant al a.] 1) Care ab-soarbe particule. lipos = gr\sime. substan]\ a.priv. f\r\ o cauz\ aparent\. [Lat. nutri]ie. s. ABSTINEN}|. a `nghi]i. a . [i f. ablutio. adj. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic.. trisomi-e). f. absorbtum. tipic\ de a. brachium. îndep\rtare.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. brakhion. / absence. réaction. a. a . f. s. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. se disting: a. f. f. a `nghi]i. [Lat. continence (sexual). / abducteur. de la lavare = a sp\la). ABORTIV. s. / abrachia. fosfa]i de calciu. structur\ sau localizare. s. adj. absorb]ie. Ex. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. s. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. medieval\ oc-clusio..] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. [Gr. [Lat. -onis. median. simpl\. f. s. -atos = sânge. kephale = cap. / aberration. / abrachie. 3) În general. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. abductio. f.: carbonat de calciu. de la auferre = a `ndep\rta.. ab = de la. s. s. lat.priv. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. 102 . *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. [Gr. s. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. grup sanguin. 2) Mai rar. lactatio. catharsis. radere = a r\zui). exist\ [i `n prezent. radere = a r\zui). / abdominoscopie s. gr. / abiotro-phy. [Lat. m. m.] 1) Ac]iunea de a absorbi.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. alimentar\ (în particular la alcool). [Lat. de la skopein = a vedea. ABDUCTOR. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). -inã.. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. A.. / absorption. [V. s. de la gennan = a produce. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. / abiotic. adj. m. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. ABRAHIOCEFALIE.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. / abrasive. s. s. / abduction. s. lat. f. când exist\ semne clinice asocia-te. / ablation. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. Ex. / abrachiocephalia. -e. de la ab = îndep\rtat de. dele]ie. a se abate.: mane-vr\ a. -onis.ABDOMINOSCOPIE. Sin. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry.] Care se opune vie]ii. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i.: a.. errare = a devia. retinei din *retinita pigmentar\. / abréaction.: fac-tor a. ossis = os. brachium. s.priv.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie.priv.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. β . 2) A. de la lac. f. absorbtum. adj.. a bea). s. / abstinence. / abulic. gr. ABERA}IE.priv. al XVII-lea).] Abatere. *în]\rcare.] Care se abate de la normal prin aspect. genesis = producere. abrasio. haima... de la absorbere = a absorbi. / ablutomanie. / absorbent.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. adj..] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. s. -onis. ABDUC}IE. a. ABIOTIC. abortivus. a-bortient. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. A nu se confunda cu *adsorb]ie. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. s. boule = voin]\. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. s. [Lat. V. ati-pic\. fr. anor-ganic\. [i laparoscopie. ABLUTOMANIE. / aberration. s. ABRAHIE. -e. / aberrant. / ablactation.: osteodensitometrie (v. [Lat. transloca]ie e-chilibrat\. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. -onis. oriri = a se na[te.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. s. errare = a devia. actio. / absorbance. -onis. din lat. complex\. ABOCLUZIE.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. -onis = `n]\rcare. a bea. f.. f. -onis = al\ptare.. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. adj.). ABIOTROFIE. [Lat. adj. / abrachiocéphalie. a înghi]i (ab = de la. / abrasion. s. Abrev. / abrasif. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. / aberrant. / abetalipoprotein(a)emia.priv. absentia = absen]\. -onos = bra]. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. a . care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. a pur-ta.. ABREAC}IE. Ex. de la agere = a ac]iona. adj.. anomalie. [Lat. [Lat. f. ABRAZIV. f. sorbere = a suge. f. f. n. fie numeric\ (*aneuploi-die. [Lat. f. de la ab = îndep\rtat de. Ex. cu argumente mai elaborate.priv. f. s. se poate produce în medii foarte variate. *poliploidie.. absorbi-tio. de la abradere = a rade (ab . ablactatio. tetraploidie. s.a doua liter\ a alfabetului grec. / abductor. ABSEN}|. lichide sau vapori. et f. a . a bea). adj. [Gr.priv. fie structural\. lat. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. / aboulique. abstinentia = re]inere. tenere = a ]ine). / abêtalipopro-téinémie.priv. s. / absorption. f. / absti-nence. absorbitio. [Lat.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. temperance (for alcohol). s. / ablepharia. ductio. f. `n tehnica dentar\).] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. / abdominoscopy. / ablépharie. f. mediu a. f. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. s. [Lat.. m. f. / abduction. [Gr. / abiotique. s. m. s. brakhion. gr. [Gr. / ablu-tomania. a bea. skopia = examinare. luere. ab]inere. -onis = sp\lare. -onis = ac]iune. f. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. s. sorbere = a suge. [Lat. f. neuropatie.. energie. / absence. s.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. etimologia termenului abdomen. s. / abiotrophie. s. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. f. m. s. s. de la ab . se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. [Lat. Ex. în sânge sau în interiorul unor celule. ABERANT. hipocolesterolemie. s. / abocclu-sion. A. -ive. f. [Gr. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). s. / abrasion. bios = via]\.] V. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. f. os. ABSORBANT. / abortive. ABSORB}IE. -onos = bra]. ab-latio. [Gr. bios = via]\. [Gr. inversiune). ABRAZIUNE. adj.] 1) Care provoac\ *avortul. f. gesturi involuntare.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. [Lat. adic\ a *lacta]iei. uzura unei structuri prin frecare. adj.. dar adep]i ai a. f. -onis = ducere [i ducere = a duce. sexual\ etc. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. ABLEFARIE. f. / abortif. ABLACTA}IE.. ABIOGENEZ|.. silica]i etc. n. *monosomie. ABO / ABO / ABO. lat.

s. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. s. m. f. akari = insect\ mic\. kataphasis = limbaj co-rect. / acantholyse. ACARIOZ|. lung de 70-80 mm. de form\ [i m\rime variabile. s. s. n. katalyein = a distru-ge. s. f.priv. de la kata = `n jos. lat. s. curb sau semi-curb. m. adj. [Gr. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. acus. adj. f. a .. s.7-0. s.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. f. s. s.).priv. / acataphasie.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. n. -atos = sânge. nigricare = a se înnegri. ACANTOPELVIS. n. f. ac pentru punc]ie lombar\. / acarid. pentru injec]ie. intestinal. De asemenea. f. / acampsia. gâtului [i regiunilor genitocrurale. f.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. rectiliniu sau curbat.80 mm. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. [Lat. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. / a-cathisia. cu sec]iunea rotund\. / abzyme. / acanthome. [Gr. / acanthopelvis. Termen utilizat uneori. -azã. m... f. f. kapnos = fum. în stomatologie.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. *boala po-lichistic\ ovarian\. cu *hipocapnie. akantha = spin. akantha = spin. f. s. f. gre[it. adj. f. / achalasie. lat. f. katagraphein = a scrie corect. f.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale.: a. s.: verucile. ACCELERA}IE. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. lung de 45 mm. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. / acapnie. f.: scabie (v. [Gr. katalyein = a distruge. [Gr.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. s. ACATAFAZIE. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. 13) A. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. / achalasia. s. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. / acanthocyte.priv. V.priv. de la celer = rapid.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. s. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. f. s. f. cu bizou scurt [i mandren. [Gr. s.. (2) / accele-rateur. pentru injec-]ie intramuscular\.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. ACANTOCIT. ac-celerare = a gr\bi. / acapnia. a . / accele-ration.8 mm. ale gingiilor [i gurii. / abulia. [Neologism foarte recent. manifestat\ prin ulce-ra]ii. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. cu un vârf ascu]it. pentru punc]ie sternal\. m. s. akantha = spin. pentru sutur\ vascular\. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. s. s.] Tip de bazin observat în *rahitism. beta). observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. de dimensiuni variabile. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. Ex. în bizou intermediar. kamptein = a `ncovoia.] Sin. ACAMPSIE. 8) A. / acanthosis. A.. akathisia. s. ACALCULIE. s. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. ACATALAZEMIE. s. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. f. [Lat. / accélération. dentare. V. ACATAMATEZIE. s. a .6 mm). [Gr. a . / acampsie. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. pân\ la energii cinetice foarte mari.. a . prev\-zut cu mandren. AC. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului.priv.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. betatron. f.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. s. a . f. deseori. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. f.: boal\ Takahara. cu diametrul de 0. a. / acantho-lysis. / acatagraphie. 5) A. lung (50-70 mm).priv. akantha = spin. n. [Gr. raportat\ la unitatea de timp. acathisie. asemenea unei enzime. f. [Gr. cu bizou scurt. s.2 mm [i cu vârful în bizou lung. [Gr. m. Sin. 11) A. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. de la lyein = a distruge. ACANTOCITOZ|. [i cardiospasm. / acanthopelvis.7-1. [Gr. a dizolva. a .] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. / acatalasia. acatalazie.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. -onis = accelerare. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te.priv. n. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. Ex. [Gr. s. -ozã. de di-verse tipuri. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. de particule sunt instala]ii complexe. akantha = spin. / acariose. / a-canthocytosis. [Gr. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. s. / acanthoma. [Gr.: 1) A. 3) A. / aiguille. s.. s. f. -oma. karyon = sâmbure. foarte sub]ire. katalambanein = a suspenda. bumerang. s. / acata-graphia. s. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. ACAPNIE. 7) A. a. nucleu. A. / acata-phasia..] Tij\ sub]ire de o]el. f. / accelerator.priv. utilizat în sutura intestinal\. s. / acatamathésie. a . f. / acariosis. ABZIM|. boule = voin]\. lysis = distrugere. s. 12) A. a dizolva. ACCELERATOR. 2) *Diagnostic incert.ABULIE. -azã. [Lat. 9) A. / acatamathesia. compus din ab de la engl. -trice. A. în stomatologie. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. khalasis = relaxare. 6) A. m. [Gr. f. haima. drept.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. drept sin. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. a . pentru rahianestezie. / acantho-cyte. în circa 50 % din cazuri. V. lepsis = fixare... a . kytos = celul\. s. s. s. ACATALEPSIE. / acarien. [Gr. 2) A. s. n. ACATAGRAFIE. / acatalepsie. de priz\. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. / aca-talas(a)emia. m. aca-ridan.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. s. / acatalep-sy.] Absen-]a *catalazei din sânge. a . eventual somn nelini[tit. / acalculie.6 mm. acceleratio. A.priv. pelvis = bazin. / acathésie. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. s. deci a sintaxei. f. [Gr.priv. f. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. de lun-gimi [i grosimi diferite. / acanthocytose. n. cu diametrul 0. pentru injec]ie intradermic\. s. 2) A. / abzyme. uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. v. / acaryote. f. (1). [Gr. -ozã. akari = insect\ mic\.priv. / aca-ryote. s.] Lipsit de nucleu (despre celul\). s. kytos = ce-lul\. a . / acalculia. 10) A. acus = ac. [Gr.priv. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). ACATALAZIE. 4) A. ACANTOZ|. [Lat. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. s. s. m. -osis.. ACANTOM. s. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. cu diametrul de 0. pentru tratament la nivelul canalelor dentare.priv. a . În forma autoimun\ (rar\). f. / aboulie. s. f. cu diametrul de 1. [Gr. de ligatur\. prev\zut la un cap\t cu o ureche. antibody (anticorp) [i enzimã.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. în func]ie de utilizare: în chirurgie. s. akantha = spin. f. s.. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. drept sau curb. s. pentru punc]ie lombar\. -ozã. ACANTOLIZ|. / acatalasémie. [Gr. uneori gangrenoase. ciclotron [i sincrotron. f. de ordi-nul MeV. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. ACATIZIE. pentru punc]ie venoas\.. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. de[i ideile subiectului r\mân logice. adj. calculare = a socoti. f. ACALAZIE. / needle. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. f. akantha = spin.5-0.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. Tipuri de a. / acatalasie. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. s. / acanthose.. ACARIOT. f. ACARIAN. din cauza imobiliz\rii prelungite.] Termen rar utilizat. lung de 30-40 mm.. f. [Gr..8-1. agita]ie motorie. de pneumotorax..

ACCIDENT. s. termo-stabil\. vascular cerebral. de tuse. ace-tum = o]et. ACETABULUM. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. vola-til. [Lat. adj. excitatoare. s. [Gr. [Lat. gr. `n raport cu protec]ia muncii. precursori ai unor noi molecule de a. s. a. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. m.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). inciden-tal.: colinesteraz\ (v. de transfuzie. / acétone. acetum = o]et. m. s. plastos = modelat. A. hyle = materie.: anhist. s. a veni (c\tre). ACETAZOLAMID|.: cavitate cotiloid\ (v. f. 104 . / acetaminophen. inclusiv în SNC. s. a. duct pancreatic a. / acetate. efecte depolarizante. v. acetabulum = vas pentru o]et.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. de la alcool dehydrogenatum. Ex. brain attack. cellula = c\m\ru]\. / accessory. [Lat.. s. Prin cuplarea cu receptorii N. A. complementar.). Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. de la celer = rapid. f. / acétate. / acetabulum. aether. acetum = o]et.] Substan]\ care. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. (denumit\ a. ai *acidului acetic. (Santorini). a . / accident. f. gr. s.derivata. gr. lat. alergic. V. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. [Lat. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. s. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. s. acetabulum = vas pentru o]et.: ACh.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A.priv. a. ACETILCOLINESTERAZ|. / acceptor. ACETILARE.] ~n medicin\. Sin. f. este sintetizat\ atât în pericarion. -ntis. de demen]\. m. Inactivarea a. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. f. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. Essigäther = eter acetic. -inã. *proaccelerin\ (factor V). ACETAMINOFEN. f. s. gr. solven]i. într-un schimb de *radicali.. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. auxiliar. aither = aer curat. medieval\ accesorium. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). hyle = materie. lat. germ. A. / acétylcholine. s. n. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). consecutiv trecerii unui curent electric. ace-tum = o]et. en = `n. s. când se revine prea rapid la presiunea normal\. ACCELERIN|. / accès. m. m. / acetylation. acetum = o]et. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. adj. a modela. -inã. cetoz\. / acetabuloplasty. [Lat. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. [Lat. A. s. v.priv. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. accidens. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. / acetazolamide.. gr. Lichid incolor. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\.] C3H6O. a. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. / acétylation. s. de la acceptare = a primi. formarea *corpilor cetonici. ACETIL. stare patologic\.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. de decompresiune brus-c\. s. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). / acéphalie. m. Se define[te. f. cât [i în butonii terminali axonali. electric. / accelerine. [i corpi cetonici. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / ace-tylcholine. s. [Lat. gr. cu rol mai întâi acceptor. formarea acidului mevalonic. Cuplarea *alosteric\ a a. a veni (c\tre). f. accessus. adj. v. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. hyle = materie.: paracetamol (v.: 1) A. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. A. V. / acétaldéhyde. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. de la accedere = a se apropia. ACETAT. Ex. poten-]iale de ac]iune). de melancolie. hyle = mate-rie. inflamabil. [Lat. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. s. Eliberarea de a. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. în cantit\]i mici. ca [i în *inani]ie. s. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. 2) A. [Lat. ACCESORIU. cum = cu. ACETILCISTEIN|. n. hyle = materie. s. s. acceptor = care prime[te.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. n.] Factorul VI al coagul\rii. de[i ea are loc. O parte din a. ACEFALIE. a accepta. 7) A. ACELULAR. f. s. / attack. psihic\ sau somatic\. m. ti-roide a. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. 5) A. m. terapeutic. / acétyl. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. Având dou\ grup\ri active. [Lat. [Lat. la scafandri. de asemenea. bolt\ cereasc\. n. a. de la accedere = a se apropia. Abrev. s. la un subiect salariat. 4) A. mai mult sau mai pu]in volatili. de munc\. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. ACETILCOLIN|. f. m. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. khole = bil\. s. V.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). acetum = o]et. [Lat. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). a.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. A. din *colin\.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. dim. Sin. s.). miscibil în ap\. khole = bil\. cetonemie. A. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. / acétylcholines-térase. drojdie. / a-cetylcysteine. din lat. precursor al *colesterolului. survine concomitent cu desc\rcarea. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. ruptura unui vas cerebral. / acétabuloplastie. `ntr-un sistem de referin]\ dat. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. survenit\ brusc [i imprevizibil. gr. V. adj. accelerare = a gr\bi. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). cetonurie. cât [i în cel perife-ric. s. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. s.). occupational injury. abrev.: glande suprarenale a. NA: acetabulum. Ex. ACCEPTOR. f. -azã. / acétaminophène. / acetyl.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. -onã.: a. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. / acétylcystéine. a . apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. in-dustrial injury. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. de la plassein = a forma. ACCES. Ex. kephale = cap. 3) A. [Gr. / acephalia. [Lat. m. de la accidere = a se întâm-pla. s. / accesoire. f. / acetaldehyde. s.] Sin. f. f. f.] Sin. / acellular. / accelerin. ACETALDEHID|. Este produs în ficat sub form\ inactiv\.] Care nu con]ine celule. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. / acetone. eter [i cloroform. s. care poate fi a-nafilactic sau seric. / accident. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. m.. / acellulaire. f. acetum = o]et. zyme = ferment.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. [i stroke. de febr\. / aceta-bulum. criz\. / acetylcholinesterase. s. biosinteza *acizilor gra[i. 6) A. f. s. crisis. s. A. acetum = o]et. f. Sunt asimilate a. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. s. [Lat. ACETON|. -inã. [Lat. gr. f. c. ACETABULOPLASTIE. m. / acétazolamide. / accepteur. de la cella = c\mar\. [i în repaus.

notat cu simbolurile Asp sau D. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. Sin. Rezult\ din combinarea a. biliar primar. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc.sau bilateral\. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. δ-a. Abrev. a. cu 20 de atomi de carbon. [i aclorhidrie. A. f. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. fosforic. Abrev. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. deriva]ii s\i de sintez\. a tuturor deriva]ilor s\i. s.4 %). îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. V. haima. f. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. s. f.). δ-a. s. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid.: GABA (v.).: acid nitric (v. [i cetonemie. s. Denumire chimic\ a *vitaminei C. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. -onã.: acid adenilic. Abrev. adenozintrifosforic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri.: glicocol (v.: EACA. citrat-sintaza. f. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare.: CDCA. este absolut necesar\ în: metabolismul celular.. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. f. V. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. A. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. b. biochim. în solu]ii apoase. CH3COOH.priv. chenodezoxicolic [i litocolic. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. A. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. bacteriostatic. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice.: acid glutamic (v. s.). fosforic. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. f.: acid aspartic (v. / achylie. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. / acétonémie. riboz\ [i trei radicali fosfat. s. Pentru acest motiv. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. deoarece este toxic. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. acid mefe-namic. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Sin. khylos = suc. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. f. V. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. [i tab. eliberea-z\ ioni H+. ouron = uri-n\.: aspirin\ (v. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. Abrev.: maloniluree. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a.: ALA. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. modific\ culoarea indi-catorilor. 2) În a. Intervine în formarea moleculelor de a.: colic. S\rurile de potasiu ale a. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. în asociere cu factorul VIII. malonic cu ureea. Sin. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. sinteza unor hormoni. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). adenosine triphosphoric acid. CH3-CO-CH2COOH. / acide. s. fosforic. *Zaharina este derivat\ din a. glacial (89. const.). pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. Intervine în oxid\rile celulare. Dozarea a. Nucleotid compus din adenin\. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. fosforic se realizeaz\ instantaneu. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. H3BO3. La om au fost identifica]i patru a.: acid adenozinmonofosforic (v.] Prezen]a *acetonei în urin\. a . dezoxicolic. [Lat.). u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. cu formula chimic\ C4H4N2O3. aminosuccinic. în profilaxia hemoragi-ilor. Abrev.: acid acetilacetic (v. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a.priv. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. / acheiria.: a. achilie). b. acidus = acru. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. ACETONURIE. Aminoacid ne-esen]ial. Sin. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului.] Substan]\ care. / acid. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. contrac]ia muscular\. gr. cetonurie. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. / aceton-(a)emia. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid.ACETONEMIE. hipuric. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. a. / acétonurie. gras nesaturat. a.: ADP. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. Lichid incolor. Sin. s.). (DCI) Sin. b. ori de câte ori nevoile celulare o impun.: anaclorhidrie (v. / acheirie. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. 1) A.: ATP. CO3H2. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. V. -atos = sânge.] Absen]a congenital\ a mâinii. scindarea lor în ADP (*a. a . cu rol principal de carburant celular. Sin. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. [Gr. În limbaj clinic curent: cetonemie. A. Sin. Sin. A. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. Energia eliberat\ de a. ne-afectând producerea de leucotriene.: AMP. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate.: aminoacid (v.. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. biochim. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. Sin. m. cu miros picant carac-teristic. a. a. [Gr. Este folosit. Compo-nent al proteinelor.). pentru a reface a. -iros = mân\. desf\[urat\ în mitocondrii. Sin. a. Abrev. b. V. adenosine diphosphoric acid. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. A. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. -onã. ACID BORIC / acide borique / boric acid. ACID. uni. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. a. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. const. a. gr. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor.). Sin. Are gust acru. Sin. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. inflama]ie. acetum = o]et. adenosine monophosphoric acid. ACHEIRIE. se formeaz\ *porfobilinogenul. *A.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. V. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. s. adenozin-difosforic) [i a.). ACHILIE. implicit. Antiseptic acid. sunt foarte labile. [Lat. / aceton-uria. ribonucleic [i a moleculelor de a. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. A. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. [i. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. În limbaj clinic curent: cetonurie. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. / achylia. [i tab. a.: adenozin trifosfat. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. [Lat. f. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. s. kheir. (C6H5COOH) abundent în fructe. acetum = o]et. Sin. (DCI) A. m.

format în timpul metaboliz\rii proteinelor. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. cristalin. care se g\se[te în plantele verzi. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. A. V. V. de câteva milioane de Da. a. a. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie.: vitamin\ B9. Abrev. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. const. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. ficat [i drojdii. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. acizi nucleici. V. Catabolit al *dopaminei. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. acid sialic.: HVA. Este un factor de matura]ie al celulelor. La niveluri plasmatice crescute. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. biliar primar derivat din *colesterol. hialuronidaz\. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. Sin. h. Este. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. corpi cetonici. organic eliminat prin urin\. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. Agent *chelator. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. vitamin\ PP. V. V. ADN. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. La acest nivel. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. drojdie. C19H19N7O6. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. *fosfatidilinozitol. bio-chim. l. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). ADN. A. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. vitamin\ C [i tab. ca [i în *neuroblastoame. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. Sin. V. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. Abrev. *A. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. Sin. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. M. Este un constituent al protaminelor ve-getale. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. f. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. soia. A. foarte caustic. Bc. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. HCl. acid ribonucleic. În organism. îndeosebi al calciului [i al magneziului. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat.: EDTA. V. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. gras `n natur\. Este un a. acizi cetonici (*corpi cetonici). A. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. Sin. Are rol în sinteza *a. A. cu efect coroziv foarte puternic. C6H5CO-NH-CH2COOH. V. acizi di. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. H3PO4.: alcapton\ (v. const.: fenol (v. gras dublu nesaturat. contribuie la oboseala muscular\. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. provenind din *acidul fenilpiruvic. depresie respiratorie. Este utilizat ca acidifiant urinar. Corp gazos. A. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. esen]ial. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv.). l. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. biochim. format prin condensarea unei molecule de *a. lapte. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. utilizat în fabricarea parfumurilor.: acid aminoglutaric. acizi gra[i. V. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. s\rurile sale pot fi. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. m. (DCI) C6H5NO2. De aceea. (fermenta]ie lactic\). piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. (DCI) A. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. Are rol antiaterogen. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. V. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. este un *chelator al calciului. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid.: acid azotic. cu rol important în organism sub form\ de esteri. porumb. nuci. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). A. lactacidemie. A. fenilcetonurie. acizi gra[i.[i tricarboxilici. [i acizi gra[i. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. Denumire pentru a. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. a a. porumb). Compus guanidinic. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. acizi gra[i. mineral. *fosfatidilserin\. HNO3. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. (DCI) Derivat al *a. V. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. Unele bacterii pot converti lactoza în a. aminat sintetizat în organism. c. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. de asemenea. V. 106 . g. V. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. cel mai abundent [i r\spândit a. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. *fosfatidiletanolamin\. V. A. a. fosfolipide. Intoxica]ia cu a. a. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. combinat\ cu *glicocolul. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. prin *chelare. Laptele îmbog\]it cu a. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. gras esen]ial. A. h. în sinteza a. CH3-CHOH-COOH. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. gra[i în *ce-tone. amina]i [i a glucozei. Lichid incolor. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. Sin.citrat-liaza extramitocondrial\). V. V. leu-covorin.: acid te-trahidrofolic. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. Sin. inozitol-hexafosforic. [i tab. [i tab. deci neesen]ial. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. l.). iritant. A. A. Se formeaz\ în mu[chi. [i acidurie organic\. de asemenea. const. De asemenea. A. un metabolit al *fenilalaninei. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. biochim. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. împiedicându-le astfel absorb]ia. com\.

30-7. Se poate acumula în unele st\ri patologice. f. v. V. p. / acidité. / acidity. s. f. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. A. A. prezent în sânge (v. p. sucului gastric. Boal\ metabolic\ ereditar\. f. sucul gastric având pH-ul de 0. sau preacidoza. f. acidus = acru.: PAS. endocrinol. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. Abrev. tab. 2) A. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. *gr\similor [i aminoa-cizilor. -atos = sânge. cristalin. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. ace-tum = o]et. C16H32O2. NH2C6H4COOH. con]inut de vegetale diverse. f.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. pe cale intrave-noas\ sau oral\. (COOH)2. ca *gut\. facere = a face. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. acidus = acru. V. mineral puternic. frecvent. grav\. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. în postul prelungit etc. Sin. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii.: cetoacidoz\.). produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. Derivat N-acetilat al *a. În evolu]ia a. Sin. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. rezerva alcalin\ r\mânând normal\.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid.5). din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. s. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. const. A. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. Se formeaz\. Cuprins în structura capsulei bacteriene. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. aproape latent\. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. oxalemie. acidus = acru. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. Sin.40-0. 3-metoxi-4-hidroximandelic. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. Eliminarea de a. gr. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. osteoporoz\. ascorbic [i glicocolului. ketoacidosis. Denumirea chimic\ a *biotinei. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. Sub form\ de oxalat de calciu. acizi gra[i). dezaminare [i oxidare). ACIDEMIE. de alarm\.1 [i 2. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. fazele de alarm\ [i de a. ARN. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene.45-0. aspirinei [i a numero[i coloran]i. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare.: AVM. cu ac]iune *keratolitic\. V. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. f. deoarece este u[or transformabil în a. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. C7H6O3.: PAH. leucovorin. precomei [i comei diabetice. ACID URIC / acide urique / uric acid. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. de la acidus = acru. liber\ este de 0. Mai este folosit ca *antisep-tic local. o.9-1. / acidocétose. cloruri etc. în calitate de fixator al ]esuturilor. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. [Lat. Sin. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. cu varia]ii mari (între 0. în general. sau decompen-sat\. Clinic. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. Abrev. A. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. / acid(a)emia. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. ca [i în anatomia patologic\. / acidémie. s. *nefrite. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. trombopenie [i leucopenie. [Lat. 3) A. u[oar\. CH3-CO-COOH. gras saturat. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume).60 g%. acid lactic. ACIDOCETOZ|. tab. *autozo-mal recesiv\. [Lat. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. -ozã. A.50 g%. fu-mans în stare concentrat\.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. Cantitatea de a. s. Abrev. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. f. s. [i se poate elimina prin urin\. Medicament antituberculos. de asemenea. a. s. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid.). neuraminic.: mupirocin\. crize de vom\. gras saturat (v. sau compensat\. organic. | 107 . A. A.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. C7H7NO3. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. H2SO4. se disting trei faze: 1) A. C17H35COOH. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. cristalin. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. prepararea salicila]ilor. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale.: hiperglicinemie (v. dar pH-ul r\mâne normal. [Lat. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. f. ACIDIFIERE. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. uricemie). acidoz\ metabolic\. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid.2H2O. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. oxalurie. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. cu numeroase utiliz\ri industriale. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. ACIDITATE. particip\ la formarea calculilor urinari. haima. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. / acidification. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. / acidifica-tion. A. / acido-ketosis. în organism în cursul degrad\rii a. întârziere mental\. s. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. A. A. biochim. const. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. i. 5-oxopro-lin(a)emia.: acid folinic (v. s. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. o. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. ca *supozitoarele. A. decompensat\ corespund. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. -atis = acreal\. A. Denumirea chimic\: a. s. aciditas. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. A. pur\. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). C5H4N4O3. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. foarte coroziv. este selectiv pentru bacterii. A. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie.

f. f. care îi face nemiscibili cu apa. pentru akinezie (v. g. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. f. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. sindrom Allan (v. ARN. În bacteriologie. gazoas\. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . s. ac-climatisation. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. [Gr. s. g. *sindrom Reye. poliurie. diabe-tic\.: boal\ Smith-Strang. / achlor-hydria. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. abcese cerebrale. situat în nu-cleu. adj. liberi.. acidus = acru. bacteriile A. s. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. de la philein = a iubi. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. pl\gi chirurgicale sau arsuri. / acclimation.: a. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. A.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. [Lat. [Lat. s. intoxica-]ie cu salicila]i etc. Cu virulen]\ mic\.priv. asociat\ cu nanism. n + 20 . f. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. acinus = boab\ de strugure. linolenic [i *a.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. asociat\ cu encefalopatie. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. Tipuri: 1) A. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. când se numesc a. scade rapid pH-ul urinar.).] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. linoleic. / acidophile. philos = prie-ten. a. negazoas\ sau fix\. genesis = pro-ducere. A. f.). / acidophilic. se de-numesc. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. n + 16 . / acidose. [Gr. Exist\ dou\ tipuri de a. s. ca eozina. ACLORHIDRIE. A.. s. re-prezentând substratul informa]iei genetice. oxyphyl. f. de la resistere = a rezista. de obicei. V. acinus = boab\ de strugure. care are forma unor acini. este decompensat\. lauric. [i ADN. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. în care se deschide un canal secretor. ACINOS. ACINEZIE. Boston. a. 1900-1969. [Lat. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. acclimatiza-tion. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). / acidogenèse. s. Denumire pentru *a. de ex. ACIDOGENEZ|. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. îndeosebi în perioada de *pubertate. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. akne . metabolic\ . klima. s. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. *A. Macromolecule constituente ale celulei.] Care este for-mat din *acini. acini) / acinus (pl. bakterion. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). clor. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. acid biliar. / achlorhydrie.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. Sin. necrotic\. Sin. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. gr. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. form\ foarte frecvent\ la tineri. particip\ la esterificarea colesterolului.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. Uneori este utilizat ca sin. f. de la bakteria = baston. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. În aceste cazuri pot provoca meningite grave.35 [i a. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. -tis. [Gr. clima. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. acidus = acru. dim.] Termen sin. nefropatiilor tubulare). f. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere.priv. *A. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . ACIDOZ|. cu *anaclorhi-drie. Tipurile de a. n + 18 . este acidofil\. akinetos = imobil. hydatos = ap\. s.a. polidipsie. acini). pHul scade sub 7. s. V. Alte tipuri de a.: sindrom Butler-Albright. A. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. ouron = urin\. tulbur\ri hidroelectrolitice. în schimb. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. metabolic\ f\r\ *cetoz\. / acclimatement. Var.ACIDOFIL. khloros = verde. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. / acidorésistance. din diaree. [Fuller Albright. V. n. sau akhne = t\râ]e.. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. f. palmitic.a.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. cu *achilie gastri-c\. respiratorie a-ceasta cre[te. s. [Lat. -atos = încli-na]ia soarelui. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. s. a . stearic) [i nesatura]i (n + 18 .a. Absen]a acestora din alimente. g. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. de la a. g. Citoplasma. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. s. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. adj. a. arahidonic). Denumire desuet\: vitamin\ F. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. arahidonic. [Lat. resistentia = `m-potrivire. m. din gr. juvenil\ sau polimorf\. / acid fast. În timp ce în a. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. situat în *cito-plasm\. a. 2) A. kinein = a mi[ca. A. sin. V. / acne. de la gennan = a produce.*a. adj. / acid formation. t. [i acid arahidonic. f. / acineux. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. biochim. acid linolenic. [Lat. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. f. s.: la altitudine). ubicuitari în ap\ [i sol.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. arahidonic. V. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. gr.. Adi]ia a. a. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. A.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. ACNEE. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. care dup\ 108 . V. acidoz\. ACIDURIE. vulgar\. în a.: a. 2) A. acidus = acru. [i tab. A. acid linoleic. prin surmenaj muscular).). pe un fond de *seboree. / acinous. cu reabsorb]ie.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi.a. linolenic. f. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. (pl. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. gr.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\.: 1) A. `n func]ie de acidul eliminat. ACLIMATIZARE. din familia Neisseriaceae. V. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. / acinus. localizat\ pe frunte. m. acidoz\. acidus = acru.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. const.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\.lega]i prin grup\ri fosfat .: sindrom Allan (v. / acné. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. A. a. NA: acinus. de unde latitudine. s. medic american. iar diminuarea sa se opune alcalozei.] Formare de acid. linoleic. *a.: a. -euse. Sin. acoperite de cruste. Sin. m. A. / acidurie. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze.: la frig) sau mediu (ex. a. hy-dor. "elicea vie]ii"). / acidosis. de etiologii diverse. s. V. oleic. Sin. septicemii [i pleurezii. Sunt constitui]i din *a. eozinofil. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. ACIDOREZISTEN}|. Este caracterizat\ prin apari]ia. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. -ozã. f. ACIN.prin producere exagerat\ de acizi (a. [Lat. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. adj. acidus = acru. climat.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. o. f. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. Ex. [Lat. arginosuccinic\. / aciduria. s. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH.

[Gr. s. cu aplatizarea late-ral\ a capului. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. / acrocéphalie.: acomoda]ie. [Gr. de la a = priv. a. membre scurte [i groase etc. de la plassein = a forma.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. a .. s. 2) A.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. s. s.). s. / acrylamide. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. `n prezent considerat\ a. nanism micromelic incompatibil cu via]a. / acorea. / acrocephalopoly-syndactyly. vârf. f. s. akron = extremitate. f. [Gr. [Gr. f. / achondrogenèse. f. s. ACRODISPLAZIE. continu\ Hallopeau (v. s. f. khondros = carti-laj. cifoz\. infantil\ (v. a . frecvent mortal\. / achondrogenesis. a. / acro-asphyxia. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. a. gr.c\dere las\ cicatrice. / acropho-bia. condrodistrofie fetal\. s. ale faciesului (exoftalmie. Ex. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. / achondroplasia. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. adj. accomodation. s. vârf. [Lat. O serie de a. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. s. s. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. dak-tylos = deget.] Sare sau ester ale acidului acrilic. f. vârf.. s. acer = acru. 3) A. V.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. fric\ de locuri situate la în\l]ime. sin. [Gr. a. tip V (v. s. Var. eritematopapuloas\ infantil\ (v. s. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. / acro-cephalia. odyne = durere. am-moniakon = sare de amoniu. ACOMODA}IE. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. f.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. / acrodolichomely.: *boala Brailsford. ACROFOBIE. f. / acrocyanose.. s. Baza craniului este de asemenea deformat\. tip III sau sindrom Sakati. krinein = a separa de. f. ACRODISOSTOZ|. ACONDROGENEZ|. Sin. f. acrocefalopolisindactilie. vârf. cu transmitere probabil autozomal dominant\. akron = extremitate. a . hyle = materie. s. [Gr. s. s. s. / acryla-mide.priv. sau akhne = t\râ]e.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. sc\dere a temperaturii locale [i durere. ACOMODARE. sindrom Pfeiffer). / acrodolichomélie. / acrodermatitis. [Gr. a . s. / acrylate. tip II. -idã. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). s. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). f. / acro-(a)esthesia. / acrylate. -ozã. în în\l]ime. derma. tip IV (v. hipertelorism. f. / accommodation. f. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. hyle = materie. / acnéiform. akron = extremitate. ACRILAT. [Lat. [Gr.: sindrom Langer-Saldino (v. A. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.). ACRINIE. / acro-asphyxie. asphyxia = oprire a pulsului. f. / acholie. f. kephale = cap. Var. / acrocé-phalopolysyndactylie.: erup]ie a. în ge-neral spontan\. f. f. Termen vag.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. / acrinie. ACROASFIXIE. a . / acrocephalosyndactyly. osteon = os. a ochiului. [Gr. [Gr. [Gr. manifestat\ prin *acrocianoz\. f. akne .). s. Descris\ [i ca boal\: a. secundar\ administr\rii unor medicamente. "nas `n [a"). ACROCIANOZ|. ACRODOLICOMELIE. hiperten-siune). cronic\ atrofiant\ (v. a . boal\ Apert-Crouzon). / acholuria. / acro-cyanosis. 4) A. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. f. akron = extremitate. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. 3) A. f. ACNEIFORM. ACOLIE. de la plassein = a forma. phobos = fri-c\. dolikhos = lung. tip II sau sindrom Car-penter (v.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. [Gr. adj. s. akron = extremitate. hipo-plazie a maxilarului superior.: boal\ Feer.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. 2) A. / acrocéphalo-syndactylie. / acrodysostose. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). f. vârf.priv.). ACRODINIE. [Gr. s. ouron = urin\. boal\ Parrot. f. s. / a-crodysplasia. akron = extremitate.. Al\turi de acesta se disting. m. boal\ Swift.] Sin. plasis = modelare. f. sindrom Waardenburg). / acholurie. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. dys = greu. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. intoxica-]ie cu mercur. f. vârf. ACRODERMATIT|. f. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. f. / acorie ou acorée. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. s. a. -itã. / acrodysostosis. de la gennan = a produce. -onis. ACROCEFALOSINDACTILIE. a modela. f. form\ neletal\. / acrophobie. profesional\. s. / acrodermatite. f. s. tip II (v. vârf. f. de la accommodare = a se adapta.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. forma = form\. f. polys = mul]i.priv. [Gr. sensibilitate. s. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. / ac-commodation. / acneiform. *sindromul Lan-ger-Giedion. neo-natorum. sphyzein = a pulsa. Este acompaniat\ de prurit.: boal\ Kauf-mann. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. s. ACRILAMID|. / acroésthésie. consecutiv\ vasodilata]iei. 109 . [Lat. ACROCEFALIE.: sindrom Grebe (v. -ozã.. dificil. membru.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. Boal\ grav\. syn = împreun\. f. Se vindec\ f\r\ sechele. s.] *Fobie.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.] Durere la nivelul unei extremit\]i. ACROESTEZIE. s. f. acer = acru. / acholia. sindac-tilie. 2) A. [Gr. a. dys = greu. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. *boala Thiemann. ACONDROPLAZIE. [Gr. [Gr. f. dificil. kephale = cap. ACOLURIE. Se disting dou\ tipuri: 1) A. / acrodynia. ke-phale = cap. [Gr. s. akron = extremitate. s. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. s. boal\ Pick-Herxheimer). datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). khole = bil\.). Au fost descrise trei tipuri de a. boal\ Hallopeau). Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. a regiunii occipitale. s. f. / acroérythrose.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. pentru acomodare (v. sindrom Gianotti-Crosti). syn = împreun\. tip I sau sindrom Noack. -ozã. akron = extremitate.] Absen]\ congenital\ a pupilei. 5) A. ACROERITROZ|. tip I. akron = extremitate. *sindromul Giedion. toxic\. cu transmitere au-tozomal dominant\. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree).] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. akron = extremitate. s.). f. sin. akron = extremitate. kyanos = al-bastru. akron = extremitate. [Gr. / acroerythrosis. kore = pupil\. mai ales ale mâinilor. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. akron = extremitate.). / acrodysplasie. f. tip III (v. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. tip I.. khole = bil\. lat. / achondroplasie. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. [Gr. f. m. genesis = producere. ais-thesis = senza]ie. erythros = ro[u.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. f. / acrinia. virus neurotrop.priv. daktylos = deget.priv. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\.: 1) A. -atos = piele. s. s.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. plasis = modelare. / acrodynie. khondros = cartilaj. f. sindrom Chotzen). s. s. a modela. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. f.] Modificare.. ACORIE. denumi]i [i rezine acrilice.: boal\ CrocqCassirer (v.priv. melos = extremitate. gr. s. vârf. boal\ Selter-Swift-Feer. Sin. f. s. [i acrocefalosindacti-lie.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. f. astenie. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE.. rozacee sau *cuperoza.

mikros = mic. / acromion.] Sindrom *sine mate-ria. ACROPAHIE. / acropachie. / acromion. s. s. ACROPATIE. -inos = raz\. ACROPARESTEZIE. r. vârf. s. s. f. localizat\ la nivelul mâinilor. s. -atos = piele. algos = durere.: sindrom Denny-Brown. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. s. deci la adult. logos = [tiin]\. osteoliz\). ACTINOLOGIE. lysis = distrugere. / achromatopsie. / actinite. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. / acropachydermie. [Gr. [Gr. [Gr.) V. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. s. megas. s. aktis. [Gr. f. / acroparesthésie. f. f. Combi-nat\ cu *miozina. fracturi spontane. `n boli ca diabetul.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. / acro-megaly. const. s.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). f. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. khroma. îndeosebi. derma. [Gr. keras. [Abrev. s. f. vârf. de la syn = `mpreun\. osteon = os. [Gr. / acroparesthalgie. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. s. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. / actinocutitis.). de la thermos = cald. [Gr. par]ial cu *acropatie. Sin. s. khroma. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. ACROMEGALIE. s. aktis.priv. dromos = curs\. a fost identificat\ [i în *citoschelet. [Gr. / acroparesthesia. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. -inos = raz\. ACROPARESTALGIE. `n general. atât etimologic. f.priv.] Denume[te un comportament brusc. aktis. n. f. care apare la sexul feminin. [i discromatopsie. fie c\ acestea sunt aparent autonome. hipercalciurie.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. [Gr. [Gr. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. [i boal\ Bureau-Barrière. f. para = dincolo de. pakhys = gros. s. s. s.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. / acrokératose. lat. s. [Gr. / actino-logy. akron = extremitate. s. A.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. ACROMAT. melos = mem-bru. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. s. f. akron = extremitate. | 110 . / acropoikilothermy. / acropoïkilother-mie. V. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). akron = extremitate. [i lucit\. s. aisthesis = senza]ie. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare.] Constituent proteic al mu[chiului. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. -atos = corp. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. / acromélique.. f. akron = extremitate. [Gr. vârf. NA: acromion.). / acrokeratosis. akron = extremitate.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. [Gr.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. / actinodermatose. polimeric\ sau filamentoas\ F. ACTH / ACTH / ACTH. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. engl. n. -atos = culoare.] Abrev. survine pe nea[teptate. ACTING OUT. `nso]it\ de durere. Sin. aktis. Clinic. s. exis-tând sub dou\ forme: a. / achromasie s. -atos = culoare. a . m. -itã. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". ACROPAHIDERMIE. / peripheral vascular disease. a . -ozã. A. akron = ex-tremitate. -inos = raz\.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. cutis = piele. superior sau inferior.] *Parestezie a extremit\]ilor.: acromatopsie (v.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. syndrome = drum `mpreun\. [Gr. f. A. ACROPOIKILOTERMIE. / actinique. / acrosyndrome. ACROMAZIE. A. ACROMION. cât [i pentru c\ este sin. / acropar(a)esthalgia. / acrosome. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. reprezint\. f. d\ actomiozina. megalos = mare. / achromate. pa-khys = gros. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. akron = extremitate. ACROSINDROM.] Sin. [Gr. prin trecerea la act. / acromégalie. / acropachy. variat. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei.: conjunctivit\ a. / acro-mastitis. / achromate. mai rar pe cele ale membrelor superioare. s. / actinic. [Gr. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. / acromastite. opsis = vedere.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. adj. s. m. f. s. / acropachyderma. vârf. soma. fotodermatoz\. ACROOSTEOLIZ|. f.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. f. V. -atos = culoare. / achroma-sia.).] Extremitate a spinei omoplatului. s. ACROZOM. / acrome-lic.. la femeie dup\ 40 de ani. dar în general favorabil\. s. ACTIN|. A. -atos = cu-loare. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. f.ACROKERATOZ|. pathos = boal\. este cel mai frecvent par-]ial\. adj. [Lat.: acromazie. lepra sau alcoolismul. ultraviolete [i infraro-[ii. hiperfosforemie). s. -inos = raz\. participiul trecut de la agere = a ac]iona. [Gr. s. / acromicrie. de la lyein = a distruge. s. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. f. f. keratos = corn. adj. akron = extremitate. aceasta duce la *gigan-tism. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\.] 1) Studiul energiei radiante. derma. ACROMELIC. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. ac-tum. A. aproximativ. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. endocrinol. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. therme = c\l-dur\. khroma. A. [Gr. f. u. V. f. / a-chromatopsia. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. o.] Sin. [i tab. A. s. / acroosteolysis. akron = extremitate. ACT RATAT / act manqué / faulty act. impulsiv [i violent. akron = extre-mitate. [Gr. poikilos = felurit. mastos = sân. f. ACROMATOPSIE. f. -atos = piele. / actinologie. [Gr. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. f. s. ACTINODERMATOZ|. es-te relativ impropriu.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. / acro-micria. vârf. a.: albinism (v. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. adj.priv. A. / actinic dermatitis. [Gr. [Gr. rater = a rata. f. / acropathie. ACTINIC. metabolice (diabet. lâng\. s. lâng\. para = dincolo de.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. aktis.: sindrom Bazex (v. -itã. sensibilitate. Ex. s.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. V. Sin. ACTINIT|. Termenul de a. s. f. a . / acropathy. f. adj. f.] Inflama]ia mamelonului. m.. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. -inos = raz\. / acrosome. f. drum. f. [Gr.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. s. / actine. adj. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. a . / acro-ostéolyse. fr. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. / actin. vârf. heliodermit\. negru [i nu-an]ele intermediare. akron = extremitate. s. -ozã. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. s. f. akron = extremitate. denumit\ boala Thévenard. A. f. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. akron = extremitate.] Referitor la ac]iunea luminii. [Anglicism care poate fi tradus. sensibilitate. [Gr. sau secundar. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. accidental în comportamentul normal al unei persoane. omos = um\r. akron = extremitate. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. f. s. m. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. de obicei. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). Dac\ este nocturn\. ACROMICRIE. mamel\. vârf. khroma.priv. aisthesis = senza]ie. akron = extremitate. concurs. albinism. ACROMASTIT|. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. s. f..

-inos = raz\. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. se exercit\ indirect. f.: activat (ca rezultat al *activ\rii).se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. f. aktis. f. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. s.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. -oma. de la agere = a ac]iona. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. adj. exercitat\ de c\tre unele metale. Danielopolu.efectul puternic. În mod particular. împotriva for]ei gravita-]iei . pl. de la rete. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). [Gr. / action. 2) Sin. Actino-mycetaceae (v. 12) A. A. mykes. v.. [Lat. ACTOMIOZIN|. 10) A. -is = re]ea. îndeosebi de cele gonadotro-pe. s. -inos = raz\. ACTINOTERAPIE. [Gr. Ex. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. bactericid\. -inos = raz\. [Gr. galbene de *miceliu fragmentat. myos = mu[chi. [Lat. myketos = ciu-perc\. ACTINORETICULOZ|. f. reticulum. 2) A. / actif. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. my-ketos = ciuperc\. s. 111 . s. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. care va stimula. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. Ex. aktis. lat. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). / actinic reticuloid. f. 5) Într-un sens mai larg. catalitic\. V. adj. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. bactericid. [Lat.: *a. în cantitate mic\. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. my-ketos = ciuperc\. 6) A.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. [Gr. s. *saprofit al cavit\]ilor naturale. v. A. / Actinomycetes. v. m. -inos = raz\. [Gr. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. -trice. [i A. aktis.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. aktis. la nivelul acestora din urm\. / activateur. latent pân\ în momen-tul a. 2) În fiziologie. -inos = raz\. pl. aktis. ACTINOMICIN|. activus = care ac]ioneaz\. / activity.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. s. Ex. de la agere = a ac]iona. actio.: c\rbunele a. B. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. myketos = ciuperc\. V. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate.] (Substan]\) care. 11) A. de la agere = a ac]iona. Ca urmare a acestui contact. ultraviolete [i infraro[ii. masei . Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\.: A. / actinomycine.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. s. adesea toxic. [i fototerapie. ACTIVITATE. mys. s. 7) A. de la agere = a ac]iona. bovis.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. f. activus = care ac]ioneaz\. mykes. / activité. [Lat.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. AC}IUNE. care poate pro-voca la om *actinomicoza. de inhibare a germenilor. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. bioelectric\ a unei celule.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. s. o-ligodinamic\. ACTIVINE. mykes. ACTOGRAF. anti-epi-demic\. ACTINOMICOM. s.: molecul\ activat\ sau a. [Gr. aktis. Se disting trei a. la nivelul gonadelor. muscular\ (în direc]ia gravita]iei .). mykes.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. complement.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. [Lat. / actographe. s. molecular\). aktis. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. Puroiul con]ine granule mici. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. nervoas\ superioar\ (a. Streptomyces). / ac-tinomycoma. therapeia = tratament. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. s. mediaz\ procesul de *activare. f. ACTINOMICETE. [i agere = a ac]iona. unei surse radioac-tive. f. C. Dup\ acest contact. farmacodinamic\ . pl. A. mutagen\ . s. mykes. -onis = ac]iune. pe tegumentele expuse la soare. s. myketos = ciuperc\. f. al ultimei doze dintr-un medicament. cumulativ\ . n. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. c. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. multiple: 1) A. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. / activins. foarte diverse: 1) A. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. f. -ozã. m. activus = care ac]ioneaz\. aktis. mykes. 7) A. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. aktis. dim. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. -inos = raz\. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. / activation. f. / acto-myosin.a unui medicament asupra structurilor vii.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. activus = care ac]ioneaz\. a pune `n mi[care. Ex. f. f. / actinométrie. producerea enzimelor de degradare. Exist\ mai multe forme (A. s. s. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. 5) A. f. -inã. -inã. 4) A. adj. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. metron = m\-sur\. [Lat. f. -ive. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. [Gr. A. / Actinomycetales. -ozã. pl. [Gr. muta]ie. prezente în sânge. v. A. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. cu sau f\r\ transformare chimic\. etajelor superioare ale sistemului nervos). ACTINOMICOZ|. s. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. 6) A.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. Mycobacterium). a-naerobe. ACTIVATOR. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. optic\. / actinoréticulose. / actinomycome. 8) A. referitor la un medicament. f. s. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).dinamic-pozitiv\). cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. / action. s. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. graphein = a scrie. 2) A. dup\ D. IgD). 4) A. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. de la agere = a ac-]iona. Sin. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. a unei structuri sau func]ii. bacteriostatic\. f. cea mai cunoscut\ fiind a.dinamic-negativ\. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. Ex. [Lat. secretate de celu-lele antehipofizare. nespecific\ . 3) A. aktis. cu tot efectul toxic. / active. n. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. -inos = raz\. / acto-graph. s. / actinothérapie. myketos = ciuperc\. s. / acti-nometry. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. / activator.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. activitas. / actinomycose. ACTIVARE. C etc. aceast\ a.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. catalizator. de la therapeuein = a `ngriji.). f. 9) A. s. -inos = raz\. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. f. / actomyosine. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. s. m. care abcedeaz\ în puncte multiple. -inos = raz\. [Gr. f.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. frecvent în cadrul *actinomicozei. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. [Gr. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\.. adj. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. agent al actinomicozei bovine. limfocitelor B [i T. s. Ex.). devin func]ionale. cuprind dou\ specii: A. 3) A.: boal\ Rival-ta. bacteriostatic.). -inos = raz\.ACTINOMETRIE. f. vizibile cu ochiul liber. gr. -inã. / ac-tinomycin. 5) A. / activation. / acti-nomycosis. actus = mi[care. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. s. f. isra-eli. / ac-tinotherapy.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. / activines. 4) Eficient. s. s. n. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. ACTIV.

depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. s. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. [Lat. A. (din unele boli cronice). phainein = a p\rea. acus = ac. fibra = fibr\. / adamatoblast.: ameloblast (v.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. scotopic\. s. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. Ant. s. / adenocarcinoma. de la karkinos = rac.opsonic\. / tinnitus.] Absen]a congenital\ a degetelor. ac]iunea a.] 1) *Abla]ia unei glande. s. f. s. / ade-noblast. [Gr. / acupuncture. f. ADAMANTINOM. ADENECTOMIE.). f. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. în timp ce pentru occidentali. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. ACVAPORINE. f.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. smal]. v. a adapta. akouein = a auzi. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. f. s. [Gr. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. utilizat ca sin. akoustos = auz.: a. în raport cu una surd\. aden. f. ektome = exci-zie. [Gr.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. / ac-quired tolerance. a . s. de la aptus = apt. ACUTUMAN}|. la întuneric . [Gr.. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic.). celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. adducere = a duce spre. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. ADENOCARCINOM. cancer. nerv a. f. sunt in-terpretate diferit. În acest caz. aden.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. Ex. opsoni-ne. aiguë. / adénocarcinome. s. acuité. f. 2) A. s. -os = gland\. / acuity. 2) Sin. auditiv\. s. -oma. n. adamas. adaptare = a potrivi. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. În a. f. [Gr. s. f.). ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). gr. -antos = diamant. din lat.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. f. / adamantinoma. -dinis = obicei. la om. / adénofibrome. m. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. aqua = ap\. În practic\.. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. de *diabe-tul insipid. ADENILATCICLAZ|. -itã. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. a purta.). s. s. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. s. ADAMANTOBLAST. s. aden. s. [Lat.a.a. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. n. s. [Lat.).] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. / acute.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. 13) A. ADENOFIBROM. sau acutus = ascu]it. f. lat. pasaj. / adamatoblaste. s. ca ureea.. s. la lumin\ . [Gr. m. a.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. aden. du-cere = a duce. substan]\ dur\. ACUT. A. este de 30 % pentru proteine. karkinoma. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. Rezult\ c\ a. Se observ\. acutus = ascu]it. -os = gland\. / adénoblaste. / aquaporins. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. adaptare = a potrivi.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare.. s. f. m. daktylos = deget. metron = m\sur\. Cata-bolismul s\u conduce. s. / adaptateur.] Fran]u-zism nerecomandat. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. Acest surplus caloric m\soar\ a. / accoutumance.: cronic. -os = gland\. [Fr. desemneaz\ supravie]uirea. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. blastos = germen.e[te func]ia auditiv\. vizual\. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). s. Astfel. m. ducere = a duce. s. / adactylia. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. *sindrom Ménière). f. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. crescând metabolismul bazal. / acuité. ochiului: a) a. conduct.: adenoidec-tomie (v. adj. renotrofic\ . / adactylie. punctura = în]ep\tur\.: epiteliom coloid (v. cu toleran]\ (v.: *rezisten]a la medica-mente). din o]el sau din metale pre]ioase. f. ADAPTARE.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. [Fr. / adénite.). de fenomenele de a. V.. ADENIN|. fenotipic\ . 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. aden. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. m. f. s. f. s. / acu-puncture. Efectele a.] Sin. s. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. ereditar\. / adenitis. în particular.] Sin. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. traumatisme ale urechii medii. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. ACUMETRIE. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. / adducteur. substan]\ dur\. m. -inã. s. de la ad = spre. În prezent. s. in-tens\. poros = por.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. 2) Ceea ce priv. adj. ACUSTIC|. adj. de la pungere = a `n]epa.. ADAPTATOR.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. v. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. pentru orientali. f. s.] Sin. 112 . / aquaporines. d. acutus = ascu]it. [Gr. În general. / adénine. m.. Enzim\ intracelular\. ca r\spuns la schimb\rile mediului. f. / acoumétrie. [Gr. / adductor. ADENIT|. / adaptor. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. s. / adaptation. ACUPUNCTUR|. Ex. akouein = a auzi.: câmp a. / aden-ectomy.: unde a. Ex. s. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. pl.). / a-coustics. alveolar. s. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. / adduction. f. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). s. [Gr. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. -os = gland\. prin selec]ie natural\. ADDUC}IE. [Lat. blastos = germen. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. s. 4) A. 14) A. adj. -antos = diamant. / adaptation. efectele a.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor.: fibroadenom (v. [Gr. / acouphène. ADACTILIE. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). [Lat. Astfel. gustativ\. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. a purta. În tubii colectori renali exist\ patru a.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului.] 1) Care se raporteaz\ la sunete.priv. altor organe de sim]: auditiv\. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. Câteva tipuri de a. s. adj. hepa-tom. se nume[te [i a. / acoustique.: limfadenit\ (v. ADENOBLAST. la *acidul uric. Alte exemple de a. d. s. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele.] Sin. s. / adénectomie. ACUFEN|. consuetudo. 3) A. adamas. / adduction. s. A. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. s. de la ad = spre. adactylism. s. f.. n. tactil\. adducere = a duce spre. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). Ex. / a-denofibroma. Sin. în cadrul unei popula]ii date.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. / acoumetry. s. [Lat. niciodat\ ereditare. pl. s. f. -oma. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. / adenine. smal]. muta]ia genei a. [Lat. m. f. 2) O durere vie. a. n.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. ADDUCTOR. f. a. deci. la nivelul ficatului. d. [Gr. ACUITATE. m. n. b) a.: zgomot auricular. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. s. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. adj.: ameloblastom (v. f. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. din lat. de la akouein = a auzi. termenul a. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. Sin. f. / adamantinome. adactyly. -os = gland\. genetic\ . s. / aigu. a. aso-ciat\ biomembranei. accoutumance = obi[nu-in]\. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. m. Cauze posibile: *ceru-men. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP.

s. ADENOIDIAN. lichidul ud\ vasul. aden. f. Sin.: boal\ Plummer. AMP ciclic. / adenomectomy. / adénohypophyse. virus = venin. n. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. f. -os = gland\. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. s. f. `n mod autonom. ADENOIDISM. / adhesins. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine.K+ / Na+. myos = mu[chi. Sin.] Sin. gramma = înscriere. -os = gland\.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. A. / adhésion. s. [Gr.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. f. În afara pneumoniei copilului. virus = venin.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. / ade-nomatosis. O serie de a. axilei [i canalului inghinal. mys. s. ADP. vilos. 1858-1940. s. -onis = alipire. ADENOVIROZ|.). megalos = mare. / ade-novirosis. ADENOMIOM. gr.5’-monophosphate. adenite mezenterice. eidos = form\. adj. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. / adhérence. / adenoiditis. [Gr. bron-[ic. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gland\. [Lat. se consider\ c\ ar induce. ADEREN}|. / a-denogram.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. aden. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. polip al mucoasei intestinale. f. m. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. physis = cre[tere. bronhopneumopatii. s. haerere = a fi prins. 3) A. [Lat. s. f. tonsillae. NA: adenohypophysis.). -oma. s. m.K+ / adénosine triphosphatase Na+. ADENOID. ektome = excizie. uneori metastazeaz\. / adenosine. -os = gland\. haerere = a fi prins). ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. abandonat\. s. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. / adherence. [Gr. -os = gland\. s. s. -os = gland\. s. s. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. / adénoïdite.). s. s. aden. s.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. ektome = excizie. ATP. / adenoma. keratoconjunctivite epidemice. adj. / adénolipomatose. f. AMP. V. pathos = boal\. sin. Ex.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. ADEZINE. ADENOIDECTOMIE. aden. / adhesines. aden. -ozã.: endometrioz\ (v. la adul]i. medic american. prostatic. / adénoïde. [Gr. [Gr. [Gr. 4) A. eidos = form\.: acid adenozintrifosforic (v. 2) A. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. hipofizare.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. mai nou. s. / adenoidectomy. lat. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.K+ adenosine tri-phosphatase. s. D-riboza. -inã). procese de maligni-zare. ADENOIDIT|. / adénoïdectomie. f. Sin. aden. anatomopatolog german. / adenomegaly.). / adenoid.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. aden. tumori nodulare circumscrise. În consecin]\. vegeta]ii a. / adeno-pathy. -ozã. ADENOTONSILECTOMIE.] V. s. Ex. Sin. maligne. / adenoid. aden. [Gr. s. -ozã. Sin. s. aden. [Gr. -arum = amigdale. m. megas. aden. m. -os = gland\. adj.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. / adénogramme. Normal.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide.: epiteli-om a. f. s. s. f.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. lat. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis.: AMP ciclic (v.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. n. [Gr.: *facies a. Ex.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. malign. În general. -oma. / adénosine. f. / ade-nomyoma. myos = mu[chi. s. aden. 2) *Limfadenita.: 1) A. s. [Gr. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). -oma.) sau a unui ganglion (]esut a. m. [Gr. este mai mare decât cea de coe-ziune. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. n.] Sin.: adenocarcinom (v.). f. A. la unele specii. / adenohypophysis. / adénomectomie. adenoidi-te.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. f. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. [Gr. imu-nologice. -itã. eidos = form\. / adénotonsillec-tomie. f. care au dimensiuni între 0. ADENOMATOZ|. f. 5) A. m. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. -oma. / adénomégalie. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. sarkos = carne. f. -ism. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. ek-tome = excizie. / adenolipomatosis. ADEZIUNE.). apoi la Berlin. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. eidos = form\. profesor la Würtzburg. f.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. f. / adhesion. s. 2) ~n prezent: a. -oma. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. adhaesio. -os = gland\. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. s. -oma. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. -ozã. / adenosarcoma. n. f. 2) A. aden.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. [Gr. s. ADENOPATIE.ADENOGRAM|. / adénomatose.] Extirpare a unui *adenom. / adénovirose. -os = gland\. eidos = form\. s. aden. adhaesus = alipire. n. -os = gland\. detec-tat\ prin tu[eu rectal. sebaceu. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. aden.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. aden. [Gr. / adenotonsillectomy. pl.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. [George Blumer. pot fi congenitale sau cicatriciale.). f. [Gr. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. ADENOVIRUS. A. aden. mys. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. [Gr. uterus = uter. ADENOMECTOMIE. otrav\. -enne. / adénopathie. s. -os = gland\. f. adj. constând în prezen]a a. cu evolu]ie lent\. f. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. hypo = sub. ADENOM. / adénoïdien.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. f. f. da-c\ for]a de a. dar [i cu malignitate local\. / adénosarcome.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. s. ADENOSARCOM.). 1) Denumire veche.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. f. traheobron[ite febrile. / adénome. aden. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. procentul unei a.. f. [Gr. t. f. A. ADENOLIPOMATOZ|. -os = gland\. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. maligne cre[te cu vârsta. s. lat. -os = gland\.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’.: imunoaderen]\ (v. ADENOHIPOFIZ|. / adeno-virus. aden = gland\. [Lat. hipofiz\.: semn Virchow-Troisier (v. s. ADENOMEGALIE. / adénomyome s.5 [i 2 cm.: a. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. / ade-noidism. -os = gland\. otrav\. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -os = gland\. pl. ADENOZIN|. [Gr. Sin.: pomp\ de sodiu (v. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional".] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. s. fibrila]ie auricular\. de la phyein = a cre[te. 113 . lipos = gr\sime. 1821-1902. s. sarx. s. s. haerere = a fi prins). f. f. -os = gland\. [Gr. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. lat.). În mod normal. s. -os = gland\. / adénoïdisme. aden. -os = gland\. s. / adénovirus. ADENOZIN 3’.

adiuvans.] Sin. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. s. a. s. cera = cear\. / adipose.în jurul bazinului. [Jules Freund. s. [Gr.). suspendate în faz\ uleioas\. ADIPOZ|. p. hepatic\ .] V. ADIADOCOKINEZIE. A. în ge-neral în cantit\]i mici. / adiastolie. ADJUVANT. [Lat. Mai frecvent\ la femeie. administrat concomitent cu un antigen. Sin.] Termen considerat adesea sin. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. alimentarius = alimentar. A. 18901960. `n absen]a oxigenului. Cel mai r\spândit este a. d. ADIPSIN|. -dipis = gr\sime. fr. -dipis = gr\sime. dynamis = for]\. -dipis = gr\sime. ADIPOCIT. f. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. / adipsine. complet Freund. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. termoreglare. cel mai frecvent. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. f. f. de la istanai = a plasa. adiadocokinesis.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. s. s. adeps. ADIPSIE.priv. [Gr. pentru facilitarea conserv\-rii. f.). Localizare: la *eucariote. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. din ]esu-turi. con]inând micobacterii (ex.: lipogenez\ (v. s. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. f. ADN / ADN / DNA. ADIPOSTAT. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. ADIPOMASTIE..] Absen]a senza]iei de sete. sunt. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. -dipis = gr\sime. [Lat.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. a . a . adeps. [Abrev. f. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. / adipocyte. s. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. incomplet este identic cu forma complet\. îndeosebi a conservan]ilor. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. kytos = celul\. Ex. A. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. [Lat. hipofizar\. 2) Care are propriet\]i de a. a petici. participiul trecut de la addere = a ad\uga.. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. la animale de experien-]\. s. hemocromatoz\.).: comisur\ cenu[ie. cu *adipozitate. de tip android . -inã. / adjuvant. f. printre care: 1) A. adeps. f.priv. bolnavului de *e-pilepsie. f. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. [Gr. intervine în *he-mostaza fiziologic\. / adiadocokinesia. endocardit\ fibroplastic\. genesis = producere. a . participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. f.. 4) A. grave-wax. statikos = care opre[te. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. se disting: 1) A. cerebra-l\.] 1) Preparat care. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\.] Hipertrofie difuz\. -ozã. n. [Lat.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. [Lat. cu debut în copil\rie. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice.: sindrom Gam-storp. [Lat. adj. / adipomastie. gr. s. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. / adiadocokinézie. V. comisur\ mijlocie. dipsa = sete. a . gr. n. / adipsia. de la gennan = a produce. = alipire. iar insu-lina apare ca factor reglator. se deosebesc mai multe forme. / adiastole. s. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. La normali. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. haerere = a fi prins). ca [i fenomene miotonice. kinesis = mi[ca-re. f. m. A. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. mamel\. -dipis = gr\sime. În acest caz. cardiac\ .plachetar\. s. / adipogenesis. 2) A. -dipis = gr\sime. s. n.: adeziune plachetar\. In-tervenind în bilan]ul energetic. [i agregare a plachetelor. diastole = dilatare. [Lat. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. s. / adynamie. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia).. s. adeps. boal\ Westphal). sin. -dipis = gr\sime. Sin. [Gr. Sin. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). s. ADIPOZITATE. adeps. consecin]a insuficien]ei pituitare. bacteriolog american de origine maghiar\. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\.: a. Nu apar tulbur\ri senzitive. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. mastos = sân. / adiposis. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor.. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. f. f. Sin. additum. s. unele cardiomiopatii. s. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. A. s. f. a face s\ ]in\. tuberosa simplex. Utilizarea aditivilor. s. adeps. de obicei prin efecte paleative.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. / adipostat. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. f. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. / adiposity. / lipostat. / adjuvant. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. de la kinein = a mi[ca. s. plaquette. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. gr. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. cu *adipoz\.. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. / adiposité.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. de la diastel-lein = a l\rgi. ADIASTOLIE. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. f. m. / adipsin.priv. / adipocyte. [Lat. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. [Lat. [Lat. f. s. m. de tip ginoid .] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. s. f. gr. dar nu con]ine micobacterii. f.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). neurolipoma-toz\. adeps. de la acid dezoxiribo-nucleic. s. V. / adipocere. Sin. / adynamia. / adipogenèse. -e. 2) Adiposis dolorosa (v. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide.în jurul centurii scapulare. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa.priv. [Lat. ADIPOCEAR|. Alteori. din olandez\ plaken = a cârpi. diadokhos = care succede.. care este un polinucleotid. / adipocire. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. -dipis = gr\sime.).: boal\ Dercum. adeps. 2) A. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. cu fixarea la o idee sau un sentiment. s. s. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. ADINAMIE. ADIPOGENEZ|. `ntârzie descompunerea cadavrului.: adezivitate plachetar\ (v. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. s. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare.: adezivitate plachetar\ (v. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. adj. / adipsie. A. / adipo-mastia. amiloidoz\. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. 3) A. f. ad-juvant. adhaesus.

A. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. lâng\. adj. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. adolescere = a cre[te.). ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. ras\ [i condi]ii geografice. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. ren. Foarte probabil. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. atât la celu-lele embrionare. m. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. pentru alfa-adrenergic (v. / adrénaline. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. adj. β-ADRENERGIC. const. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. III. V. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. Exist\ trei ADN polimeraze (I. cât [i la diferite tipuri celulare. A. ~ntre diviziuni. Cele mai importante trans-form\ri în a. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. La nivelul sinapselor. α-ADRENERGIC. dup\ o *clonare prealabil\. gr. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. lâng\. care sunt prezen]i în *ADN genomic. Sin. cu *simpaticotonie. [i tab. / adrener-gy. V. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. ergein = a lucra. s. sunt de ordin psihologic. [i vârsta adult\. ad = aproape de. din sistemul nervos simpatic. Vârsta de apari]ie [i durata a. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. deci. f. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. Uneori. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. din genera]ie `n genera]ie.: ADN hibrid (v. V.). componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. lâng\. ADN recombiné / recombinant DNA. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. [Lat. / adrénal. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). se comport\ ca un neurotransmi]\tor. s. / adrénergie. II. cu rol în *sindromul general de adaptare. -inã. s. ar putea bloca gene vitale pentru celule. necesar\ lucrului mus-cular. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. adic\ secven]a. este un hormon de *stres. ren. s.: ADNc. de asemenea. ADOLESCEN}|. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. Sin. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C).. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. [Lat. adj. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. variaz\ în func]ie de sex. a. f. a. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. excesul de ADN m. Pe de alt\ parte. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. s. -is = rinichi. În plus. s. ad = aproape de. ADN s. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. [Lat. ADRENALIN|. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. Unii autori consider\ c\ a. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. [Lat. / adolescence. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse.] Care se refer\ la glandele suprarenale. [i ADN metiltransfe-raz\. gr. f. proprietate denumit\ complementaritate. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. / ado-lescence. f. [Lat. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Var. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. ad = aproape de.: ADN himer\. Moleculele de ADN r. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. ad = aproape de. -ale. accelereaz\ ritmul cardiac. n. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. termenul este utilizat ca sin. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. Crick [i Wilkins. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. -is = ri-nichi. ADRENERGIE. pentru beta-adrenergic (v. s. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. lâng\.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. prin secven]area ADN. DCI: epinefrin\. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. endocrinol. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. iar a. / adrénergique. ADRENERGIC. -is = ri-nichi. f. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. ADRENAL. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade.. a. mediu socio-economic. 115 . ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. se încheie la vârsta de 25 de ani. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. Ca urmare. lipsit\ de *introni. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. ergein = a lucra. s. / adrena-line. dup\ diferen]ierea celulelor. -is = rini-chi. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. adj.). `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. Totodat\. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. din punct de vedere medical prezentând interes. pe care o continu\. / adre-nal. [i ADN metilare. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. ADN având o configura]ie de superhelix. Var. Abrev. f. / adrenergic. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare.. ren. -aux. III). puberty.*cromozomii. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. ren. În prezent. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. a se dezvolta. Ca urmare. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. vasculari. determin\ con]inutul informa]ional.

[Lat. AEROCOLIE. ae-rocoly. motorie. pl. / aerosol therapy. s. a bea. [Lat. adj. ko-lon = intestin gros. *corzi vocale).priv.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. Într-o formulare general\. sensul termenului a fost extins considerabil. [i adsorbat. / aérocolie. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. pl.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. s. s. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. f. s. ad = aproape de. AEROFOBIE. ADRENOPRIV. ce provoac\ uneori distensia organului. Sin. pl. gaster. aer. A. s. f. / adréno-leuco-dystrophie. trophe = hran\. [Gr. -is = rinichi. m. f.] Sin. m. vorbire. gr. adj. s. ad = spre.: volum rezidual (v. f. beta-blocant. [i alfablocant. ren. -eris. Ex. a . / adventitia. aer. A. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). gastros = stomac. -icis = scoar]\. adj. sorbere = a suge. / aeropha-gia. gr. / adreno-prival. / adducin. AER CURENT / air courant / tidal air.: volum inspirator de rezerv\ (v. naturali [i a. -icis = scoar]\.] Sin. AFAZIE. s. aerosolterapie. f. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). / aeropho-bia. s.] Sin. lâng\. m. [Lat. m. stereos = solid. ren. cât [i cea motorie ale creierului. / adrénocorti-cotrophine. Sin. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. lâng\. s. lâng\.. / adducine. aer. aer.] Substan]\ care se adsoarbe. [Lat. f.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. gr. nutri]ie.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. -os = aer. / adreno-corticostéroïdes. -eris.).] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. cortex. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. ad = aproape de. / adrénocortical. f.] 1) Fi-xare. [Lat. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. ADSORBAT. s. s. gr. ADSORBANT. s. monas = unitate. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. emfizem). Form\ u[oar\ a *a. 2) Substan]a respectiv\. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare.. f. se asociaz\ semne cerebrale variate. / adrenocorticoste-roids. ad = aproape de. afazie. pl. s. / aero-gastria. -os = aer. -eris. -aux. lâng\. f. V. s. [Lat. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. privus = lipsit de.] Degluti]ie. gr. / air. s. cu flagel polar. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. f. [Gr. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos..). [Lat. / aerobic. tulbur\ri de comportament. a . s. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. -is = rinichi. sorbere = a bea. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. n. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se.). a bea.). s. adj. AFAKIE. AER. pl. paralizii. A. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. [i adsorbant. a unei substan]e (mo-lecule. / adressines. m. s.: volum curent (v. -inã. -os = aer. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). [Lat. cortex. s.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. s. / adrenoleukodystrophy. f. / aérosolthérapie. / adrénoprive. 1864). m. [Paul Broca. / adrenocorticoids. antropolog [i chirurg fran-cez. Boala este ereditar\. -os = aer. / aerocolia. lâng\. f. Ulteri-or. ADVENTICE.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. Sin. -is = rinichi. m. ADUCIN|. / aphagie. -icis = scoar-]\. hydrophila [i A. bios = via]\.priv. eidos = form\. n. s. s. [Lat. ad = aproape de. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. a aspira.: corticotrofin\ (v. / aérogastrie.] Ini]ial (Trousseau. adj. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa.ADRENOCORTICAL. aer. -is = rinichi. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. AFAGIE. -ale. pl. phasis = cuvânt. -eris. s. profesor la Paris. cortex. / adrenocortical. aer. / air.). leu-kos = alb. [Gr. n. s. s. AEROSOL. ad = aproape de. m. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. 1824-1880. f. ren. de la lyein = a distruge.: corticosteroizi (v. sorbere = a suge. mobili. / aphagia. s. / aphasie. f. gr. -is = rinichi. f. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. în care a. aer. NA: tunica adventitia. gr. / adrénolytique. [Lat. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. s. aer.). f. gr. V. aer. gr. s. ad = aproape de. gr. lytikos = care distruge. -eris. s. / adventice. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. / aphakie. m. phobos = fric\. gr. adj. / aérotonomètre. AEROB. aer. `n prezen]a calciului.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. f. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. [Lat. f. ADRENOCORTICOTROFIN|. f. [Lat. `n relief. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. ADRENOCORTICOSTEROIZI.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. / adrénocortico-ïdes. limi-tat\ la uitarea. s. -is = rinichi. -is = rinichi. / adre-nolytic. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva.] A. / adres-sins. de regul\ reversibil\.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. s. AEROTONOMETRU. adrenergic blocking agent. aer. aer. -eris. gr. s. dificil. gr. / adsorbate. Speciile A.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ.). f. gr. sobria sunt patogene oportuniste la om. f. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. -icis = scoar]\. / aérosol. dys = greu. m. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. Se disting a. adventicius = care se adaug\ deasupra. / aerosol. s. / adsorbent. *agrafie). -os = aer. a. f. bron-[ite. / adsorbant. adj. mai mult sau mai pu]in accentuat\. phagein = a mânca. s. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. se disting dou\ forme majore: *a. [Lat. [Lat. [Lat.. adj. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. posttrau-matic\ sau congenital\. AEROSOLTERAPIE. A. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. [Lat. naturali exist\ în atmosfe-r\. metron = m\sur\. termenul a. asimetrice. adj. ren. -os = aer. aer. / aérophagie.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. -os = aer. eidos = form\. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. f. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. aer. adj. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. Sin. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. ADRESINE. [Lat. gr. / aphakia. scrisului sau sem-nelor. a . lâng\. tonos = tensiune. pha-gein = a mânca.priv. phakos = linte. V. cel mai adesea involuntar\. ADRENOLEUCODISTROFIE. ad = aproape de. ADRENOLITIC. f. Lipsa cristalinului. lâng\. / aphasia. lâng\. aphaquie. f. f. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. f. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. gr. s. lentil\. s. -os = aer. s. / adsorbate.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. depinzând de acesta. senzorial\ [i *a. nu-tri]ie. [Lat. aer.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. / aérobe. AEROFAGIE. AEROGASTRIE. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. s. V.. s.: volum expirator de rezerv\ (v. Clinic. deci a principalului factor al *acomod\rii. / adrenocorticotropin. s. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . ren. gr. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. ADSORB}IE. [Lat. a substantivelor. ad = spre. Printre diferitele tipuri de a. / adsorption. ioni. / aerotonometer. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). face parte din banda 4.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. gr. -eris. ad = aproape de. s. / adsorption. ADRENOCORTICOIZI. gr. ren. -eris.: corticosteroizi (v. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. f. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. unde se acumuleaz\. m. cortex. s. ren. Wernicke. trophe = hran\. aer. / aérophobie..

m. s. exist\ rar în stare pur\.] Pierdere a vocii. auditiv\. cu prognostic benign. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. cu evolu]ie în pusee recidivante. A. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. în care pacientul. A. f. Sin. de la afficere = a afecta. spastic\). AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator.). m. adj. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. f. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. AFECT. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. / aphrodisie. astenic. local\). AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. m. a sl\bi. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei.: apiretic. s. f\când ab-strac]ie de cauze. s. pediatru austriac. s. de la gr. n. s.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. A. triste]e. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. f.: afazie de conduc]ie. | 117 . B. sensi-bilitate. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. lat. AFEC}IUNE. affectus = stare de spirit.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. [Lat. 1848-1905. A. 2) Sim-patie. fiind foarte dureroas\.. izo-late sau grupate. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. / aphrodisiac. / affinité. s. [Gr.. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . A. / afferent. f. / aphonie. / afibrinogénémie.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. apyretic.: afazie Wer-nicke (v. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. a sl\bi. înaintea altei substan]e. de ex. -atis = înrudire. / aphtose. f. m. AFT|. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. [Lat. Wer-nicke. de la ad = spre. phone = voce. / afébrile. / aflatoxine. participiul verbului invertere = a inversa. *disfunc]ie. f. afec]iune. AFEMIE. A. Wernicke cu *a. / affect. s. / afibrinogen(a)emia.. o. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. a sl\bi. [Lat. neurolog [i psihiatru german.] 1) Emo]ie intens\. în general. s. de la afficere = a afecta. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. gust sau miros. Broca. afferre = a aduce. AFECTIVITATE. s. s.. / aphemia. m. pheme = vorbire. de la Afrodita = zei]a dragostei. 3) A. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. A. -inã. gennan = a produce. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. A. [Alois Bednar. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. A. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. / aphthosis. 2) Sin. s. cu toate c\ obiectul este recunoscut. în cadrul *bolii Beh-çet. complet\ sau par]ial\. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). s. -inã. -e. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia.cuvintelor [i a lecturii. aphrodisia = dorin]\ sexual\. -atos = sânge. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. f.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. boal\. s. -arum = afte. caracterizat\ prin anxietate. s. A.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. De asemenea. f. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. / affection. AFINITATE. inversus. f. *sindrom. / afebrile. de la finis = limit\. afferre = a aduce. Polonia). vulgar\. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. s.). AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. f. AFONIE. *leziune. aphrodisiakos. gr. -arum = afte. a . [Gr. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. W. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. de form\ rotund\ sau o-valar\. AFEBRIL. surditate verba-l\. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. adj.] A. de la afficere = a afecta. de ex. Asocierea *a. congenital\. s. afectare. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Se disting: 1) A. de la ad = spre. aphtae. AFRODIZIE. în paranoia. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. *aftozele. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. [Termen compus: afla . f. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. f. A. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. / aphtha (pl. a . AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. affectus = stare de spirit.: anartrie (v. / aphrodisia.: nerv a. m. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. [Gr. AFRODIZIAC. affectio. [Gr. când se produce *afazie. A. [Lat. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). s. patologic. s. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. adj. AFTOZ|. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. / aphte. vecin\tate. Ant. prietenie. f. Viena. n. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). tu-berculoz\. scris (*agrafie sau a. de la gr. a .priv. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire .temperatur\ în jur de 370C). [Lat. f. 4) A. mai rar pe mucoasa genital\. în care cuvintele sunt rostite fluent. adj. AFLATOXIN|.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. Varietate de a. dragoste fa]\ de cineva. -ozã. f. s. impulsurile sexuale. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. stare emo]io-nal\ intens\.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. afec]iune. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. A. sunete muzicale .. -onis = stare afectiv\.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. de la toxon = s\geat\. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate.priv.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. la întâmplare. [Lat. [Gr. A. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. *boal\. s. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. a. A. cântec (amuzie). Secundar. 1816-1888. dar utilizate incorect. / aflatoxin. / affective faculty. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. ferre = a con-duce. / affection. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. Sin.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. Ex. s. haima. aphthae). A.). AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. [Lat. verbal sau în scris. 2) Comportare emotiv\. AFIBRINOGENEMIE. A. profesor la Berlin.a. s. fibra = fibr\.. [Gr. Sin. observate la nive-lul palatului dur la copii.priv. / aphonia. adj. / aphémie. 2) A. gr. Form\ de *a.: eferent. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. / affectivité.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i.de la Aspergillus flavus. AFERENT. ferre = a conduce. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. aphtae. lat. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. 2) A. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. f. primar.] Ulcera]ii infectate. febris = febr\. f. s.: conexiune invers\ (v. în cadrul *a. [Lat. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. f. [Carl Wernicke. sau a cuvintelor scrise (a. de la Afro-dita = zei]a dragostei. tularemie etc.priv. a . adj.). / affinity. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. / afférent. / affect. affinitas.] Sin. s. s. Semnifica]ia sa este destul de vag\. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. / aphrodisiaque. de[i gânde[te nor-mal. s. boal\.

3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\.). asomatognozie. tactil\. r. grup sanguin). [Gr. gr. f. / agastria. [i a. -onis = agita]ie. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. f. s. [Gr. / agammaglobu-linémie. / ago-nist. [Lat.. agitatio. -aktos = lapte. AGITA}IE. agora = pia]\.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. / agglutinin. gyrus. sau reac]ional\. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. agens. agoni[ti adrenergici. ageu-stia. / agueusie. de r\s-puns celular.. / agglutination. cold agglutinins. vaselor [i tubului digestiv (ex. agmen. vector. / agonadal.. -inis = mul]ime. [i alexie. de la gignere = a na[te. agglutinare = a lipi. A. [Gr. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. cu efect central. agonistes = lupt\tor..] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee.: geloz\. / agastrie. / age-nitalism. gone. Sin. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. a uni. [i agonist potasic. cu exagerarea mi[c\rilor. -aux.. s. a pune `n mi[care. f. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. agon = lupt\. d. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. AGLUTININ|. s. [Gr. s. f. s. / agglutinogène. alimfocitoz\. a uni. genesis = producere. f. Sin. / agglutinogen. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. factor fi-zic. a . [i disgenezie. 3) A. f. adj. / agénésie. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. [Gr. [Lat. / agglutinine. lipsit\ de inten]ie sau scop. prosopagnozie. f. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. / aglossie. f. glykys = dulce. La om. / agnosia. f. agglutinare = a lipi. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. / agnosie. Termenul agalaxie este in-corect. glo-bulus. f. s. imunitate. lat. AGLUTINARE. de la globus = glob. m. / agénitalisme. A. lat. A.. s.priv. / agyria. a . microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. a agita [i agere = a ac]iona. f. gaster.priv. f. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. se clasific\ în: auditiv\. s. disglo-bulinemie. [Lat. *bromocriptina). AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. provocând astfel aglutinarea acestora. În func]ie de natura acestor stimuli a. f. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. / aglycone. d. s. AGORAFOBIE.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. m. com\. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. agoni[ti dopaminergici. v. s. Care este lipsit de *gonade. [Malaiezia-n\ agar-agar.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. s. mielom).. Defini]ia a. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\.]. f. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. s. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. a . a stoma-cului.. AGAMAGLOBULINEMIE. m. haima. AGASTRIE. a crea.priv. m. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. s. a . m. s. idiopatice do-bândite tardive. Ex. gastros = stomac. A. s. de timp) etc. 2) A. chimic. gesturilor [i *mimicii. -atos = sânge. v. s. [Gr. olfactiv\. / agammaglobulin(a)emia. / agyrie. sindrom Aicardi. a . s. s.. n. V.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. viu. s. AGONIE. gueusis = gust.. / agalactia. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. s. a uni. 3) A.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. amar [i acid. s. A. gyros = cerc. anosognozie. infectant. 2) A. [Gr.). s. s.: 1) A. AGENITALISM. / agminated. f. AGLICON.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. m. [Lat.priv. f. [i eunuchism. AGNOZIE. m. f. pe de alt\ parte.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. AGEUZIE. / agony. V. imunoglobulinele.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. Orice factor provocator de boal\. s. [Lat. -inã.: astereognozie (v. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. a . f. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie.priv.] Absen]a. s. de la gennan = a produce. gr.AGALACTIE. [Gr. -e. a . adj. s. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. / agitation. f. AGENT.] Absen]a congenital\ a lim-bii. ex-citement.priv. s. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. congenital\ de tip Bruton. f. a – priv. f. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. agglutinare = a lipi. s. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. V. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. / agminé. adj. phobos = fric\. AGIRIE. -inã.: *dopamina. / aglycone. AGONADAL. s. cât [i pe cea secundar\. 118 .). mutagen. / ageusia. gonos = s\mân-]\. / agent. care p\trund în creier (ex. a obiectelor. s. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. s. genitalia = organele genitale . adj. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. aflate în suspensie. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. boal\ Bruton. cu tendin]a evit\rii acestora. sunetelor. adj. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. [Gr. V. -ntis = activ. -ale. a . adj. vizual\.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. AGENEZIE. chiar existen]a a. de corp calos. d. / chelating agent. / agonie. m.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. AGENT CHELATOR / chélateur. / agora-phobia. dând prin r\cire un gel. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. dulce. imagi-nilor. gnosis = percepere. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. Se disting: 1) A.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. caren]\ imunitar\. a pune `n mi[care. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. largi. microorganism p\truns în corpul uman. AGLOSIE. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. / agitation. gennan = a produce. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.: chelator (v. s.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. Sin. V. s. A. ligand..priv. / agoraphobie. s. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. Poate fi dezordona-t\. Ce-le mai cunoscute a. AGLUTINOGEN. / agalactie. de la gnonai = a cunoa[te. a propriului corp (autotopagnozi-a). [Gr. gala. s. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. f. a .] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. a . determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. / aglossia. cecitate psi-hic\. dopexamina). / agonadal. [Gr. gustativ\. de la agere = a ac]iona. Se disting a. receptor. s.: *apomorfina. AGMINAT. Sin. a. sau agresiv\. m. lat.. f. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). / agent. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\.: genin\ (v. ca entitate este pus\ la îndoial\.: virus delta. AGONIST. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. [Gr.. [Gr. de la agitare = a pune `n mi[care.priv. V. dim. f. [Gr. f. s. cunoa[tere. glossa = limb\. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare.priv. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. purt\tor de germeni infec]io[i. dimpotriv\. poate fi spontan\. f. A. pot fi disociate. f.priv. Ex.] Sin. iriga]ie cerebral\ insuficient\. / agenesia. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). [Lat. gr. / aggluti-nation. / agoniste.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). antagonist.

Sin. V. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. [i lactoz\. / aggravation.: a. cu [ase subtipuri. lat. / agrafe. de tip recesiv. n. -ozã. p. aggregare = a aduna la un loc.: acromie cu-tanat\. kytos = celul\. AGRESOLOGIE. s. Evans. / a-grammatism.). / allantoïne. V. / aggrega-tion. A.priv. f. s. f. -onis = `nr\ut\]ire. ALACRIMIE. / allantoin. [Lat. f. de la granum = gr\unte. s. f. / alalie.priv. s. f.] Aglomera-re. s. s. A. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. f. V.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). / agranulocytosis. sunt denumite cu acest cuvânt.priv.) sau ascuns\. / akinesia. 2) A. V. / alanine. lat. f.priv. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. congenital\ sau dobândit\. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. a ataca (ad = la. albus = alb. de la granum = gr\unte. / achillodynie. de toluidi-n\.: sindrom Kostmann (v. par]ial. s. s. s. lactis = lapte. / agressi-vity. s. f. agregarea eritrocite-lor. agrafe. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. lat. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. / agraphia. a ataca (ad = la. acte suicidale). a. lacrima = lacrim\. a `nr\ut\]i. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. / lactation. s.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. s. s. -azã. / alanine. n. de Prusia.AGRAF|. m. Fenomenul de grupare a plachetelor.] Absen]a *lactazei din intestin. aluzii etc. [Gr. -e.. [Gr. -ism. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. f. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. A. [Gr. / clip. sludging of red cells.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. de la aggredi = a merge spre.priv. dim.: boal\ Schultz. AGRAFIE. aggravatio. la nivelul pielii. adj. Simbol Ala sau A. a .priv. / agrégabilité.. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. agregare. / alacrymie. / allantois. / agra-nulocyte. ALBINISM. logos = [tiin]\. spre. [i agregant. con]inând vase intestinale. f. f. s. [Lat. s. toate de tip autozomal recesiv. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. AHILODINIE. în zonele de ischemie. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. a . / allaitement. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate.] Proprietatea de a se agrega. *miozin\ [i *fibrin\. AGRANULOCITOZ|. un deficit de *tirozin\. -ism. în care se constat\. [Lat. depig-mentate. dim. din gr.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. f. s. aggregare = a aduna la un loc. mai rar. lac. gradi = a merge. cu aplica]ii în medicin\. a. s. f. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. Deoarece uricaza nu exist\ la om. distru-gere a unor obiecte. ALALIE. AGREGANT. / agres-sology. [Gr. lat. [Gr. factor plachetar IV. / agranulocyte. / agrégant. f. s. allas. s. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. de la ag-gravare = a agrava. s. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. s. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. f. ALANIN|. n. ca în *sindromul Waar-denburg. foarte probabil. AKINEZIE. sindrom Gerstmann.. s. allactare = a al\pta. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. AGRANULOCIT. Sin. în for-m\ de cro[et. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. / akinésie. [Lat.. A. V. / allantoïde. AGREGAT. gr. s. s. în st\rile de [oc. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. / agranulocytose. a. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. sludge. Var. eidos = form\.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. m. / agrammatisme. [Gr. 2) Mai mul-te substan]e chimice. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. ALACTAZIE. fiind unite de filamente de *actin\. fie cu lapte de origi-ne animal\. f. s. gr\-mad\ de trombocite. aggresus.. AGRAMATISM. V. odyne = durere. [i stres. a-vând o circula]ie interna]ional\. AGRAVARE.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. de la aggregare = a aduna la un loc. / albinisme. *tromboxan [i de prezen]a calciului. s.] Leucocit lipsit de granula]ii. din germ.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. adj. f. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. devenind rapid ireversibil\. s. [i sindrom Kostmann. adj. V. V. / eye dryness. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. aggresus. -antos = cârnat. de la lalein = a vorbi. s. Aglomerare. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. de metilen. f. A. AL|PTARE. / albinism. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. / aggregate. s. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. A. f. [Gr. kinesis = mi[care. f. s. s.. Sin. [Gr. Aglomerare. s. s. aggregare = a aduna la un loc. cel mai frecvent. agregat. f. [Lat.priv. [Lat. Krap = cro[et. În medicin\. f. artificial\). [i sindrom Sjögren. de a se aglomera în gr\mezi. / bleu. lovire etc. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. graphein = a scrie.: acinezie.i-re. a . cu *afemie. a p\[i). de la kinein = a mi[ca. a . f. s. AGREGARE. generalizat sau oculocutanat. AGRESIVITATE. f. Ex. V. [Fr.] Pies\ metalic\ mic\.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. s. -e. sau generalizat\. f. Aminoacid neesen]ial. / worsening.] Tendin]\ la atac.. / aggregability. [Lat. f.. a . ALBASTRU. de la aggredi = a merge spre. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. / agressologie. f.] 1) ~n sens larg. s. Uneori termenul este considerat sin. lalia = vorbire. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). aggregatio. a . kytos = celul\. s. granulum. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. grammatica. agregarea plachetelor. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. n. ocular. / lactase defi-ciency. 119 . spre. a p\[i).] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. Fondator: H. [Lat. f. de brom-fenol. e. Akhileus. s. la leucocite. / aggrega-ting.priv. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. A. f. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. gradi = a merge. / agressivité. Poate fi localizat\.. / alactasie. f. ALANTOID|. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. / blue.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. [Gr. a . AGREGABILITATE. a . m. f. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. 3) A. *ADP.). de a se alipi. a. / agrégat. mimic\. f. gr. m. granulum. s. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. / achillo-dynia. s. / agraphie. f. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. / agrégation. fie cu lapte uman. f. ALANTOIN|. [Lat. [Gr. adj. Laborit. lat. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. tripan. / alalia. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. s. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. a.] Alterare a scrisului. s.

Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. ALBUGINIT|. albus = alb. f. Lichid incolor. [Ar. ALCALINIZANT. V.] Sin. cloroformul. ALCALIN. ALCALINITATE. Frecvent. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. O. -inis = albu[ de ou. Administrarea [i circuitul a. ALCALOZ|. CH3OH. ALBUMINURIE. albumen. biochim. ALCOOLAT. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. s. a. -inis = albu[ de ou. s. adj.).4). des-hidratat con]ine 99. al kali sau al-qaliy = sod\. / alkaptone. f. [Ar. volatil. -itã. ALCALINIZARE. m. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. -inã. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. / alcalémie s. / alcaptone. / alcaloïde. / alcohol. f. const. albumen. ALCHIL. / alcalose.] Prezen]a de albumine în urin\. f. [Lat. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. al kali sau al-qaliy = sod\. m. cu aspect albi-cios. f. / albuminémie. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. / alcalinisation. H.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. al kali sau al-qaliy = sod\. s. / albumose.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. / alkaloid. [Lat. catabolit al *tirozinei. m. s. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\.. se manifest\ (uneori. / alcalinothérapie. -e. inflamabil. p\trunz\tor. / alcalinisant. ALCALEMIE. Este antiseptic. Reprezentant tip este *a. / albuminurie. albugo. s.. f.] Individ afectat de *albi-nism. A. / alkyl. proteinurie. kaptein = a suge cu l\comie. f. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. / alkali. / alkyl. e. / alcoolature. *cocaina. ouron = urin\. V. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. / alkap-tonuria.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. s. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones.Var. gr. de la albus = alb. / albino. / albuginite. adj. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. u[or colorat. al kali sau al-qaliy = sod\. f. gr. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. const. [Lat. s. -atos = sânge..] Membran\ fibroas\. s.: alkil. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. s. [Lat. f. s. -inis = albea]\. [Ar. A. m. alcalinization. / alcool. -ozã. s. *cafeina. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. al kali sau al-qaliy = sod\. gr. [Ar. m. tab.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. / albumosurie.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). / alkalitherapy. / alka-lization. | | 120 . Se utilizeaz\ ca dizolvant general. albumen. / albuminorrachie. -inã. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. / albu-minuria [Lat. [Lat. m. a. / alcalinité. s. adj. [Ar. / albumin. ALBUMIN|. / albumose. a. ALCOOLATUR|. f. lichid clar. ou\. ALBUGINEE. m. compensat\. -ozã. -inis = albea]\. A. / alkal(a)emia. / alcoolat. ALCALOID. -inã. / albuginea. s.. s.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. al\turi de C [i H sau de C. [Ar. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. haima. s. s. albugo. consecutiv. kap-tein = a suge cu l\comie. ca [i în unele vegetale. f. este pu]in utilizat. s. / alka-lizer. testicular\. f. al kali sau al-qaliy = sod\. f. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. / cervicospinal fluid proteins. [Ar. metabolic\. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. f. s. ALBUMINORAHIE. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. sunt strict reglemen-tate. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. ALCAPTONURIE. s. [Ar. pân\ la neutralizare (a. m. al kali sau al-qaliy = sod\. / albu-min(a)emia. al kali sau al-qaliy = sod\. s. f. adj. rhakhis = coloan\ vertebral\. s. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. s. s. -inis = albu[ de ou. [Ar. f. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. de la albus = alb. respiratorie sau gazoas\. m. total\ sau poten]ial\). moarte). me-tabolic\. p\trunz\tor. cu miros a-greabil. s. f. gr. transversale.ALBINOS. s. ALBUGO. -inis = albu[ de ou. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. [i leucom. uneori la doze foarte mici. / alcoholate. ALCALI. de la albus = alb. de la albus = alb. m. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. lapte. / albu-mosuria. dur\. S. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. fiind plasma-tic\ [i tisular\. s. / albuginitis.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. [Ar. biochim. s. etilic. uneori striate. uneori. / alkalinity. adj. al kali sau al-qaliy = sod\. s. gr. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). albumen. ALCAPTON|. / albumine. termenul es-te folosit pentru tunica a. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. inflamabil. pl. de la albus = alb. V. ALBUMINEMIE. f.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. -inis = albu[ de ou. *stricnina etc. Ex. / al-kylant. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil.).: *morfina. [Ar. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. n. [Lat. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. ALBUMOZ|.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. / alkylant. eidos = for-m\. cu formula chimic\ C2H5OH. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos.: protein\ BenceJones (v. f. s. A. / alcaline. s. ALCHILANT. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. ALCOOL. s.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. sunt pu]in solubili în ap\. s. f. therapeia = tratament. adj. al kali sau al-qaliy = sod\. f. gr. / albuginée. pl. -ozã. -atos = sânge. albumen. m. cu pH-ul peste 7. [i tab. adj. s. / alco-holature. [Lat.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. f. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. m. haima. a. ocular\ sau sclerotica).: ciclofosfamida). prin concentra]ia ionilor OH. constând în formarea de pete mici albe. / albugo. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. mu[chi. albugo. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). de la albus = alb. bilirubin\. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. f. [Lat. ouron = urin\. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. s. f. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. -inã. -inis = albea]\. ouron = urin\. n. [Ar.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii.5 % volume de C2H5OH. V. s.] Sin. medicamente etc. / alcali.. albumen.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil.] Prezen]a în urin\ a albumozei. A. în *leucemie.. Sin. de-numit în limbaj curent a. [Ar. s. s. s. gr. alcaloz\. s.. V. eterul. al-kalosis. s. s. al kali sau al-qaliy = sod\. f. m. Exist\ diferite tipuri de a. / albugo. -inis = albu[ de ou. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. alcaloz\.. miscibil cu apa. gr. A. s. eliminarea sa urinar\. f. se observ\ în *mielomul multiplu [i. / alcaptonurie.: proteinorahie (v. de la therapeuien = a `ngriji. A. f. / albinos. adj. f. f. ALBUMOZURIE. V. Unele a. f. NA: tunica albuginea. gr. de altitudine apare la altitudini mari.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\).] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. s. s. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. ALCALINOTERAPIE.] Inflama]ia *al-bugineei. / alcalosis. n. / alkaline. ce con]ine azot. al-cohol sau al koh’l = subtil.: acid homogentizic. A. f. [Lat. s. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\.

m.: a. a. V. m. / alcoolisation.: polenul gramineelor. al-cohol sau al koh’l = subtil. / aldo-las(a)emia. / alcoolisme. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. figur\.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. O cre[tere a *volemiei. al-cohol sau al koh’l = subtil. / allergic. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. / aldolase. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. ALDOSTERON. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot).boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. m.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. eczema. fac parte: astmul. una provenit\ de la tat\ [i. ALELOMORF|. s. apari]ia unei *toleran]e. Se reprezint\ cu litere mici. colite. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. s. A. 121 . ALDOLAZEMIE. La adult. *delirium tremens. gennan = a produce. [i ceton\. mania = nebunie.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului.: *ciroz\. A. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. de la ergein = a lucra. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. variaz\ între 1. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice.ALCOOLEMIE. ergon = lucru. m. f.. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. A. ALCOOLISM. timp de ani de zile. [Ar. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. s. ac]iune. n. [Gr. O cre[tere tranzitorie a a. m. a. [Gr. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\.: `n *sistemul ABO. [Ar. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. A. allos = altul. s. [Gr. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. Ex. s. dar [i în celelalte ]esuturi. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. V. a. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. [i alco-olomanie. mai mult sau mai pu]in eficace. *A. migrene etc. s. [Ar. Cele do-u\ a. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. al-cohol sau al koh’l = subtil. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. prezente la un *heterozigot. m. s. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. deoarece a. *a. din fr. / alcoolmètre. n. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. de la alcool dehydrogenatum. a. Ex. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. f. [Ar.] V. s. bacte-rii sau polen. Sin. f. / alcoologie. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. recesive. / alcoholometer. adj. p\trunz\tor. s. izolat\ din ficat. m. s. [Ar. f. f. V. V. s. s. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. f. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. / allele. allelon = de la unul la altul.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. / aldéhyde. s. o alta. s. f. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. aldolazemie). al-cohol sau al koh’l = subtil.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool.: alel\ letal\. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. gr. ALCOOLOMANIE. / aldostéronisme. / alco-hol(a)emia. s.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. p\trunz\tor. haima. / aldolase. pendere = a a-târna. Ex. Cantitatea de a. / allergique. denume[te o marc\ depus\. al-cohol sau al koh’l = subtil. *tremor). *A. f. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc.: boal\ a. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. morphe = form\. prob\. cu *alcoolodependen]\. a discern\mântului). dimpotriv\. m. ALDOLAZ|. Sin. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. s. s. dependere = a sta atârnat. ac]iune. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. asemenea celorlalte a. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. prin abuzul de vin. f. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. adj. p\trunz\tor. s. s. Termenul etilotest este mai corect. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. a. densimetru. / aldehyde. B. s. ale aceleia[i gene. a unor doze excesive de alcool. testum = capac de lut ars.). s. f. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. de la de = separat de. ALEL| NUL| / allèle nul / -.2 mU/ml (12-75 nmol/l). ALDEHID|. / alcoolémie. V.: hiperaldosteronism (v.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. hiperaldosteronism. O nu este func]ional\. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. C. ALERGIC.. [Ar. Sin. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. de la 2. [Gr. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). s. s. / al-lergen. A. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. gr. / alcoolodépen-dance. / alco-holisation. ALDOSTERONISM. `n general.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. / aldo-sterone.: alel\ morbid\ (v. 60 %. f. metron = m\sur\. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. f. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. Responsabilitatea penal\ (delict. engl. de la lat. / aldostérone.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. p\-trunz\tor. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. s. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. m. ALCOOLMETRU. / allèlomorphe. al-cohol sau al koh’l = subtil. adj. Sin. n.] Care este în rela]ie cu *alergia. p\-trunz\tor. ALCOOLIZARE. / alcoholo-gy. p\trun-z\tor. / alco-holism. 2) Proteine purificate din alimente. / alcoolomanie. ALEL|. / alcoholomania. ALCOOLOGIE. un individ posed\ dou\ a. / allèle. singura prezent\ în mu[chi. s. A.. -ism. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. Cele trei a. / al-coholomania. ALCOOLTEST. Dintre bolile a. de la mam\. lat.. f. Complica]iile cele mai grave ale a. se nume[te monomorf\.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. s. A. / alcooltest. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. Excesul de a. f. este polimorf\. s. allelon = de la unul la altul. se produce reten]ia celular\ a sodiului. Termenul de *oenolism semnific\ a. Ex. p\trunz\-tor.). sunt. urticaria. unele gastri-te. s. *a. m. A. `n continuare.3 [i 8. f.. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. Care produce *alergie. -atos = sânge. . [Abrev. s. allos = altul. ALERGEN. m. p\trunz\tor. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. proprie creierului. *A. / allelomorph. s. adj. logos = [tiin]\. f. A. În compen-sa]ie. euforie nejustificat\. La adultul normal. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. adj. / aldolasémie. provoac\ de-ple]ia potasiului. al-cohol sau al koh’l = subtil. / allergène. s. Concentra]ia a. [Ar. de la ergein = a lucra. s.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. gr. se constat\ [i în infarctul miocardic. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. sc\dere a memoriei. f. / aldosteronism. ergon = lucru. adj. / alcohol-test. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. [Ar.: etilism. Între 1 [i 2. n. test = examen. oenomanie. La nivel biochimic. ALCOOLODEPENDEN}|. 2) Sin. gr..

: algie (v. [Gr.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. / alphaf(o)etoprotein. s. -inã. la gravide.: fentolamina) sunt. / algésiologie. protos = primul. lexis = cuvânt. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. adj. / alexie. de la lectura dificil\.: α-fetoprotein\. algesis = sim]ul durerii. algos = durere. vasodilatatoare. / pain. local sau intramus-cular. istoric pentru *complement. s. s. ALGEZIE. ALGEZIMETRIE. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. [α = prima liter\ a alfabetului grec. / algide. dar îndeosebi a trigemenului. / allergo-logy. ergein = a lucra] Var. de asemenea. În prezent. s. / alge-siology. dys = greu. / alexin. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. f. ALEXIN|. / alpha-adrenergic stimulating agent.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. vascular\. [Gr. / algie. s. spirit. anti = contra. adj. s. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. de la ergein = a lucra. Var. de origine extrem de divers\: a. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. à l’aise = (a se sim]i) bine. Sin. [Lat. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. / alphamimétique. m.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. hemocromatoz\) [i. gr. [Gr. ALGIC. / alpha-adréner-gique. [Gr. complet\. s. a . f. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. trophe = hran\. -atos = ran\. / algidity. f. m. post = dup\. ALFAGLOBULINE.: α-mimetic. s. gr. / alpha-1-antitrypsin. logos = [tiin]\. f. be-ta [i gama. f. lipoprotein\. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. / alpha-globulins. algos = durere. / algésimètre. nutri]ie. -is = rinichi. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. / alexithymie. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. thymos = minte. [Gr. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). s. [Gr. s. / aleze.: α-stimulant. s. [Gr. cu Mr 25 kDa. hipocondriac\. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. ALEXIE. migren\. 122 .] Sin. [i tab. / algesi-metry.). termenul de a. f. n. / alpha-adrenergic. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate.: cecitate verbal\. / alèse. a stimula. adj. [i îndeosebi asupra *tripsinei. adj. [Gr. s. a.priv. f. / algique. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice.. pâ-n\ la a. s. în caz de i-munitate. 2) Sin. au fost descrise numeroa-se sindroame. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. ren. gr. Sin. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. -inã. f(o)etus = f\t. ALEXITIMIE. s. craniofaciale lateralizate. bloquant. ergon = lucru. f. metron = m\sur\. A. s. f. s. s.. sf\râmare. s. tripsis = frecare. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. [Gr.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. [Fr. Var.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. f.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. khymos = suc. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. s. [Lat.ALERGID|. deci. gr. teratoblastoa-me. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s. (ex.: alfastimulant (v. f.: artralgie.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. ALFABLOCANT. n. ciroz\. iar inhibi]ia vasodilata]ie. -idã. alge-sis = sim]ul durerii. [Gr. / alphachymotrypsin. s. -inã. f.: a. ALGEZIOLOGIE. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. / alphabloquant. s. f. drawsheet.). pl. pl. / allergologie. / allergide. / alphachymotryp-sine. biochim. ergon = lucru. lipos = gr\sime. Var. lat.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. de la globus = glob. s. sf\râmare. de la ergein = a lucra.priv. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. mai rar în cancere de tub digestiv. înghe]at. du-reri difuze de origine dentar\.: *sindrom de nerv nazociliar. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. f.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. / algid. o localizare a-natomic\ (ex. termenul este utilizat mult mai restrictiv. f. -inã. adj. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. trauma. cu hiperestezie (v. înghe]at. / alexia. Var. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. de la ergein = a lucra. ALEZ|. f. adj. f.] Ini]ial.. / alpha-1-antitryp-sine. A. n. ALFA-ADRENERGIC. [Gr. s. f. 3) Uneori. algesis = sim]ul durerii.: α-chimotripsin\. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. vezicul\ biliar\. s. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy.: α-adrenergic. utilizat ca sin. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. Uneori. s. difi-cil. cluster head-ache. / alpha-lipoprotéine.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. sindrom Sluder). dim. isteric\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. protos = primul. f. s. f. metron = m\sur\. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. f. algesis = sim]ul durerii. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. mandibular\ sau ocular\. ALFALIPOPROTEIN|.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. prin extensie. a abate (o lovitur\). este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. s.).: nevralgia nervului vidi-an.). adj.: alfa-adrener-gic.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie).] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. f. / algetic.: α1-antitripsin\.. / alexine.] 1) Sensibilitate dureroas\. f. ALGID. / alphastimulant.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. stimulare = a `mbol-di. gr. / allergy. f. în cadrul sinuzitelor. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. desemnate printr-un eponim (ex. zdrobire. ac]iune. f. / / alpha-lipoprotein. allos = altul. s. alexein = a evita. tripsis = fre-care. globulus. algos = durere. B.6) dintre cele trei grupe: alfa. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. nevralgie. adj. s. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . ALFASTIMULANT.: αglobuline. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. / allergid. f.] Agent simpaticolitic. lexis = cuvânt. f. ALGIDITATE. f. const. C) de talie inegal\.: α-blocant. f. rinichi). V. ALGEZIMETRU.. / algésie. s. / al-pha-adrenergic blocking agent..`n cazul *anafilaxiei -. lat. migrainous neuralgia. / alphafoetoprotéine. s. / alge-simeter. lat. gr. algidus = rece. / alpha-globulines. a . / allergie. s. [Gr.: boal\ Sudeck (v. lat.] V. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. ALFAFETOPROTEIN|. s. s.] Sin. A. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. ALFACHIMOTRIPSIN|. algidus = rece. ac]iune. f. ergon = lucru. / algidité. ALFAMIMETIC. Ex. m. f. adj. Sin. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. s. ALERGOLOGIE. Denumire rezervat\ *a. f.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. al-los = altul. / alexithymia. Var. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. / al-phamimetic. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. f. allos = altul. -inã. Var. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. A. / algesia. ALERGIE. lat. este utilizat\ ca antiinflamator. ALGIE.] Defect de în]elegere a scrisului. logos = [tiin]\. [Gr. ac]iune. algia. în mod normal. f. adj. a. -e. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. Ex. lâng\. / algésimétrie. fr. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. ad = aproape de. zdrobire. Var. -inã.

/ alogia. în acest caz. sensi-bilitate. de la gennon = a produce.] Sin. [Gr.). s. cu mecanism necunoscut. f.). s. Termenul.). / isoimmunization. V. [Lat. sensibilitate. de la syn = împreun\. [Gr. / algogenèse. algos = durere. n. dys = greu. f. s. f. f. / algo-spasm. s. genereaz\ durere. s. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. s. aisthesis = senza]ie.). s. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. ALGOMANIE. s. f. logia = teorie. allos = altul. fetomatern\. s. adj. adj. [Gr. s.] Sin.] Producerea durerii. aisthesis = senza]ie. / painful paralysis. allos = altul. f. s. ALOGENIC. / algoge-nesia. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. adj. allos = altul. s. s. pl. allos = altul. în primele 4-5 luni de via]\. nutri]ie. algos = durere.] *Parestezie dureroas\. m. [Gr. / alliage. diet\. n.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. A nu se confunda cu *dis-menoreea. ALOIMUNIZARE.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. spasmus. s. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. ALOGEN. de la graphein = a scrie. lat. neuron = nerv.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. de la rhein = a curge. / allo-anticorps. Var. s. algos = durere. s. lat. sensibili-tate. m. [Lat.] Sin. s. / algomanie. f. allos = altul. dificil. ALODINIE.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. / alloy. / aliphatic. allochiria.: homogref\ (v.: algodistrofie simpatic\. picioarele. gr. n. ALGOGENEZ|. A. para = dincolo de. ALOGIE. f. [Gr. f. gennan = a produce. / alloantigens. anti = contra. la înstr\inare. / insanity. [Gr. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. s.] Procesul de hr\nire a organismului. / alloantigènes. / algoparesthésie. nutri]ie.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. f. f.] Team\ exagerat\. sympathein = a fi al\turi de cineva. de introducere în organism a substan]elor nutritive. f. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. pentru alchil (v.] Sin.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). la separare. m. m. briceag de altoit. s. me-nos = lun\. s. / algomania.). a metabolismului. [Gr. lagneia = dorin]\ sexua-l\. ALGOFILIE. / algorithm. ALOANTICORP. sin-drom Di George. antitiroidie-ne). allos = altul. natural\ . m. s. s. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. [Gr. din gr. ra]ional\ . genunchii. f. alienare = a `nstr\ina. ALGOGEN. gennan = a produce. allos = altul. [Gr. [Gr. a . / aliphatique. plastic [i catalitic. ALGOPARALIZIE. IX. adj. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie.care asigur\ un aport adecvat energetic. phobos = fric\.). senti-ment. munus = obliga]ie. solubile unele în altele în anumite condi]ii. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. spasmos = contrac]ie. Evolu]ie lent re-gresiv\. / allograft. [Gr. / allodynie. s. / allogénique. ALGOPARESTEZIE. [Gr. reprezint\ un cuvânt la mod\. f. de masochism. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. mania = nebunie. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial.a. [Gr. în particular în *schizofrenie. s. [Gr. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. / algoneurodystrophia. s. alliage. -oris = corp. de la lyein = a distruge. În limba englez\.). de protec]ie . termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. li-niar\ sau ciclic\. diferite constante a-le mediului intern etc.).. o schem\ de diagnostic pe etape. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. Atinge electiv umerii. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. [Gr. f. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte.: idio]ie afazic\.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. ALIFATIC. adj. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. gennan = a produce. ALIESTEZIE. s. f. s. de la alere = a hr\ni. / allogénique. de la gr.] Sindrom osteoarticular re-gional. ALOGREF|. / allogenic. ulei. medicamentelor (izoniazid\. ALGOFOBIE. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. mixt\ . care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. / allogreffe.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. lâng\. / allo-immunisation. A. ALIMENTA}IE. s. f. Sin. / algogène. algos = durere. ALIAJ. ALGOLAGNIE. ALGORITM. / allogenic. 3) În sen-sul cel mai larg. a aliena. alimentum = aliment.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. are tendin]a la izolare. gennan = a produce. men. / algorithme.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. / alloesthésie. / aliment.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s. m. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. / a-lymphocytosis. -ozã. span = a trage. lat. f. f. ALGONEURODISTROFIE. Ca urmare. incompatibilitate fetomatern\. lat. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. / algoparalysie. / alymphocytose. algos = durere. de la in = lipsit de. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi.priv. regim. unor afec]iuni ale SNC. -atos = gr\sime. s. bogat `n nutrimente esen]iale. s. f. [Lat. aisthesis = senza]ie.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. fie.). n. allos = altul. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. algogenesis. algos = durere. maso-chism. f. în ultimele decenii a. / alliesthésie. ap\rat. adj. / alli(a)esthe-sia. 2) A. s. s. algos = durere. philia = atrac]ie. algos = durere. Var. infarctului de miocard. [Gr. este mai adecvat termenul *a-logenic. allos = altul. Tipuri: 1) A. f. / alimentation. dificil. f.priv. / algomenorrh(o)ea.: antigeni alogenici (v. A. / algophilie. / aliment. / aliénation. kytos = celul\. [Gr. / alloche-iria. m.] Erotizare a durerii fizice. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. 123 . alimentum = aliment. [Fr. au în organism rol plastic. ALIMENT. îndeosebi. [Gr. f. V. alie-nation.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. algos = durere. f. pentru alchilant (v. / allodynia. / alogie. / algoménorhée. f. f. s. s. f. / algoneurodys-trophie. aleiphar. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. / algophilia. s. sugarului cu lapte de mam\. / algolag-nia. ALGOSPASM. sec. immu-nis = scutit. s. s. f. algos = durere. discurs. genesis = producere. A. din lat. corpus. V. mâinile. coapsele. trophe = hra-n\. 3) A. f. [Gr. ALOESTEZIE. Sin.] Sin.] Menstrua]ie dureroas\. / algolagnie. s. / alloantibody. [Gr. / algopho-bia.a. lâng\. para = dincolo de. f. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. de la alere = a hr\ni. lympha = ap\ limpede. / algophobie. a . s. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. 4) A. lysis = distrugere. grapheion = peni]\ de scris. s. odyne = durere. de la phi-lein = a iubi. apar]i-nând matematicii [i informaticii. algos = durere. v. pathos = afec]iune. algos = durere. În acest caz.] Care pro-voac\. s. [Gr. gr.: izoaglu-tinogen (v. dys = greu. s-a extins [i în diagnosticul medical. ALIENARE. pl. f.a. lat. tro-phe = hran\. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. 5) A. Sin. p. s. ALKIL.] Sin. alienare. ALKILANT. rhoia = curgere. artificial\ . energetic [i func]io-nal. s. / painful paraesthesia. f. s. f. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta.: izoimunizare (v. / algospasme. [Gr. 2) În prezent. f. m. adj. ALOANTIGENI. ALGOMENOREE. [Gr. ALIMFOCITOZ|. reprezentând. anti = contra. voluptate.. adj. graphium. [i boal\ Bruton. allo-geneic. f. allesthesia.: algoneurodistrofie (v. morbid\ fa]\ de durere. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. alligare = a lega. / algogenic. s. [Gr. / alimen-tation. V. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. s. s.

tres. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. [Lat. lat. / al-veolotomy. ALORITMIE. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. allos = altul. AlPO4. / allopathy.. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. gr. [Gr. ALVEOLIZ|. denudate incomplet. de la tem-nein = a t\ia. În caz de intoxica]ie. / allopathie. virus a. AMALGAM. s. lichen plan etc. f. baldness. AMAUROZ|. lat. utilizat\ ca astringent local.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. adj. ALOPECIE. f. / amaurose. m. / allotropy. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. typos = tip. [Lat. adj. f. / aluminose. amastie. dim.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. / alveolysis. / alvéolyse. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. / allopu-rinol. al-veoli). chute de cheveux / alopecia. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. / allotropie.[i retroauricular. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. AMASTIE. [Lat. f. de la plassein = a forma. / alteration. V. / aluminium. Da-c\ a.. ALOTIP. uneori. a pe-retelui unei alveole dentare. s. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. Importante: 1) A.. f. A. [Gr. / amastia.: pica (v. f. / alveoloplasty. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. f. f. / amaril. stereos = solid. durere abdominal\. de la trepein = a `ntoarce. model. / allotriophagie. s. / allotype. rhyth-mos = ritm. chimice diferite. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. al-lotropism. [Lat. dim. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. calvi]ie. s. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. f. verna etc. s. ou f. ALOTIPIE.] Cre[tere in-egal\. de la alveolus. 3) A. [Gr. emolient. f. 124 . deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. V. / alveolar. de la kinein = a mi[ca. adj. [Lat. allos = altul. s. radia]ii etc. care se fixeaz\ pe ele [i. mai rar. dentar\ (NA: alveolus dentalis) .). gr. f. trope = întoarcere. s. pl.: puls bi. progresiv\ sau brusc\. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). s. [i tab. s. vom\. metron = m\sur\. s. ALOSTERIE. / amalgam. multiple. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. f. alumen. pathos = boal\. A. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. gr. f. [Lat.sau trigeminism). / alloxan. / alvéolotomie. alveolus. s. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. `n relief. dim. -trum = dreapta. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. profesor (succesiv) la Berlin. iar diareea printr-un constipant). s. marc\. ALVEOLAR. ALVEOLOPLASTIE. marc\. alterare = a schimba. ALOPURINOL. Göttingen [i Heidelberg. f. const. -inis = alaun. gr. / aluminosis. [Lat.: boal\ Alström-Leber (v. cristalin\ a carbo-nului. alveolatus = u[or scobit. s. f. A. / allokinesis. -e. în general complicat\ cu necroz\.] Care se refer\ la *febra gal-ben\.). tria = trei..] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. pantherina. / allométrie.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i.ALOKINEZIE. m. m. AMARIL. f. s. A. V. f. fibrinoas\) sau.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . ALOTROPIE.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. de la alveus = cavitate.] Dis-truc]ia. s. m.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. s. a unor celule (a.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . / allopurinol. lysis = distrugere. f. s. ALOMETRIE. f. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. mastos = sân.Paris 1893). prin procese infec]ioase [i degenerative.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. / allotypie. Ex. s. f. -itã.] Elementul nr.] C\derea p\ru-lui. f.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. gr.] Sin. / amaril. s. / altération. de la alveus = cavitate. Sin. în acest mod. lat. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. renale [i la nivelul SNC. / aluminium. ar.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele.] Pierdere. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. / allotri-osmia.: a. [Spaniol\ amarillo = galben.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. în care acestora le cade tot p\rul. tome = t\iere. s. În a. s..18H2O. gr. s.priv. de la alveus = cavitate. lat.. [Gr. allos = altul.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. allos = altul.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. m. localizate îndeosebi supra. / allostérie. s. -tra. sau f. gr. -ozã. f. f. cupru). f. a vederii. / amalgame. ALUMINOZ|. f. ALOXAN. / amaurosis. AMBIDEXTRU. forme cu propriet\]i fizice [i. s. s. / allotype.. [Gr. [Lat. tres.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. alveolus. ALUMINIU.: tifos a. f. allos = altul. / allometry. s. [Gr. [Gr. m. [Gr. / alvéoloplastie. / allotriosmie. / alvéole. AMANITA / Amanita / Amanita. f. model. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. Al2(SO4)3. alveolus. / allorhyth-mia. localizat\ sau difuz\. / allorythmie. s. s. s. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. de la alveus = cavitate. allos = altul. -inis = alaun. biochim. [Gr. dexter. / allosterism. phagein = a mânca. [Theodor Leber. m. În particular. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. pelad\. congenital\ sau dobândit\. a modela. alveolus. s. allos = altul. se limiteaz\ la anumite mirosuri. s. osme = miros. f. A. f. s. diaree. f. f. / alveolus (pl. f. s. allos = altul. mamel\. dim. / alvéolite.). / ambidexter. amaurosis = orbire. de la alveus = cavitate. exsudativ\). s. macro-fagic\). hair loss. seboreic\ masculin\ sau a. Tipuri principale: 1) A. mai mult sau mai pu]in complet\. allos = altul. ALVEOLIT|. ALVEOLOTOMIE. dim.9815 [i simbol Al.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. 1840-1917. implicit. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. idiotip [i izotip. m. s. s. s. s. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. Ex. / ambidextre. în unele in-fec]ii. [Gr. s. de la alveus = cavitate. AlCl3. oftalmolog german. Este caracteristic\ sifilisului secundar. NA: alveolus. n. kinesis = mi[care. f\r\ lezarea ochiului. Ex. / amasie. a fibrinei (a. supurat\).] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. / allotypy. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. alopex = vulpe . m. s. s. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. ALOTRIOFAGIE. ambo = amândoi. [Gr.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. de la lyein = a distruge.] Cavitate în care se afl\ aer sau. de la amauros = `ntune-cat. 2) A. plastos = modelat. o structur\ organic\. adj. V.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. adj. sclerodermie. dim. alveoli. s. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. treis. treis. allos = altul. / alopécie. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. m. sec]iune. apar semne [i simptome brutale: grea]\. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. 3) Sulfatul de a. amanitai = un gen de ciuperci. [Lat. muscaria.sau trigeminat (bi. gr. rhythmus. s. [Gr. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. apoi de severe tulbur\ri hepatice. 2) A. f. cu masa atomic\ 26. f.). desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. s. 2) Fosfatul de a. adj. s. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. n.. [Lat. ca [i în farmacie. / allocinésie. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. al-mulgam. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. s. s. antiperspi-rant.6H2O. f. a alveolelor dentare. tria = trei.] Sin. alveolus. f. ALOTRIOSMIE. / alveolitis. [Gr. de la alter = altul.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. phalloides. f. a leucocitelor alterate (a. s. / alloxane.] 1) In-flama]ie. ALTERARE. 13. le transmit semnale. malagma. typos = tip. / alvéolaire. ALVEOL|.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. n. [Gr. s. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. ALOPATIE. / allo-triophagy. a . alumen. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. boal\ Fauchard-Bourdet. s. [Gr.

melos = extremitate. ca [i dup\ menopauz\. AMFIPATIC. gr. pathos = afec]iune. schimbare. s.). / am(o)eba. 125 . Nu se define[te astfel un defect ocular la care. a dizolva. cât [i ca o baz\. AMETROPIE. / amétropie. AMELIE. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. Tratamentul a. [Gr. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. adj. / amphophile. a . AMFOFIL.priv. ae-ther. -ozã. a. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). AME}EAL|. f. ampho = ambii. s. / am(o)ebo-idism. de dou\ ori.: sinoptofor (v. / amphotère. arthron = articula]ie. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. V. / amélome. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. f.: amoebiaz\.). la acela[i individ.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. gr. A. a se plimba. [Lat. s. s. f. f\r\ controlul con[tiin]ei. gr.). f. s.: articula]ia temporomandibu-lar\. AMFOTROP.). celule migratoare) de a emite pseudopode.] Sin. AMBLIOPIE. membru. / amphiphilic. / amélie. [Lat. Consumul cronic de a.mers automat. s. a valora. / vertige. AMBLIOSCOP.: articula]iile intervertebrale. [Fr. ambo = amândoi. f. / amenor-rh(o)ea. de ex. f. amphoteros = care apar]ine la doi. trope = întoarcere. -ism. schimbare. [Gr.: amfolit (v. s. pot fi patogene la om. / dizziness. Ex. / amphipathique. -oma. Ex. adj. *ameloblaste. amphi = de ambele p\r]i. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). [Gr. [Gr. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). ambulare = a merge. s. sexualis = referitor la sex.] Boal\ a *smal]ului dentar. m. de la trepein = a `ntoarce. [Gr. / amblyopia. [Fr. AMIBOISM. / améloblastome.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. AMFORISM. / am-phiarthrosis. [Fr. [Gr. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. adj. Se manifest\ prin dizenterie: colici. ar-thron = articula]ie. a schimba.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. acromegalie). [Gr. Sin. / amelo-pathy. de la rhein = a curge. de la ami-bein = a alterna. pl. amphi = de ambele p\r]i. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. / amphorisme. [ters. ampho = ambii. AMELOBLASTOM. amoibe = alternan]\. opos = v\z. 2) Care nu este spitali-zat.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. AMFETAMIN|.: bucurie/triste-]e. s. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. [Fr. Ex. / am(o)ebiasis. Amin\ sim-patomimetic\. adj. adj. suflu).] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. f. ver-tigo (lat. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. amphophilous. philos = prieten.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. metron = m\sur\. AMFOTER. A. pathos = boa-l\. [Gr. adj. AMFIDIARTROZ|.] Sin. AMELOM. Se disting dou\ grupe de a. s.: *astigmatism. / amphétamine. AMFOTONIE. preo-cup\rile. f. opos = v\z. f. [Gr. s. Ant. apar]inând protozoarelor.: vertij (v. valentia = for-]\. Unele specii de a. amoibe = alternan]\. vede-re. [Lat. s. / amphotrope. amoibe = alternan]\. putere. primar\ . scade apetitul. de la valere = a avea putere. de la ambulare = a merge. AMIBIAZ|. rhoia = curgere. s. / amelia.] Sin. amphi = de ambele p\r]i. s.: adamantoblast. AMELOPATIE.AMBISEXUALITATE. AMFIFIL. m. gr..priv. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. s. s. ale ambelor sexe. / ampholyte.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / amphiphile. s.: suflu amforic (v. [Gr. iubire/ur\. s. primare sau secundare. f.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica).: automatism a.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. 2) A. Cushing.. AMFIARTROZ|. dis = dublu. / enameloma. m. / améloblaste. adj. insomnie. / amphidiarthrosis. AMIBOID. / amiboïsme. frecvent în *schizofrenie. boli psihice etc. secundar\ . blastos = germen.] Articula]ie pu]in mobil\. amphora = amfor\. -azã. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. vedere. se nume[te sferic\ sau stigmic\. / ambivalence. a. / ampho-trope. atât omul cât [i animalele. f. de la amibein = a alterna. s. veche amel = smal]. ambulator. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. / amphi-pathic. s. / amphophilic. hipermetropie. ampho = ambii. veche amel = smal].] Sin. / ambisexuality. / amblyoscope. anxietate. / amphotonie. poate determina depen-den]\. tonos = tensiune. eventual. adj. aither = aer curat. lytos = distrus. de la philein = a iubi. s. / amphe-tamine. AMENOREE. f. [Gr. veche amel = smal]. [Lat. [Gr. ametros = dispropor]ionat. adj. Netratat\. [Gr. [Gr. schimbare. AMFOLIT. ops.. m. n. AMBULATOR. tenesme. s.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. s. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. / amibe. s.] Coexisten]a unor caractere sexuale. f. amphi = de ambele p\r]i. f. / ampho-ricity. adj. f. f. [Gr. / ambulatoire. în formele de intoxica]ie cronic\. f. adj. n. [Probabil lat. de la lyein = a distruge.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite.] 1) Care se refer\ la mers. / amélopathie. f. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. / amphidiarthrose.: adamantinom. amoibe = alternan]\. [Gr. amblys = tocit. devine cronic\. amblys = tocit. AMBIVALEN}|. f. s. de la skopein = a vedea. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. miopie). / amblyopie. / amblyoscope. a examina. n. n. / ampho-tony. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor.] Absen]a men-strua]iilor. Var. / amibiase. [Lat. s. / ampholyte.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. s. / ambu-lance. / ameloblastoma.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. de la matus = beat. s. în dou\ moduri. s. a se plimba. scopos = observator. adj. ambo = amândoi. m. s. sub form\ de lichid incolor. / amphiarthrose. -ozã. / ambulance. de la philein = a iubi.. s. de la a . s. adj. adj. s. m. amibiaz\. A. adj. f. a schimba. lat. f. incluzând a. s. / ame-loblast. de la amibein = a alterna.: amelo-blastom (v. afec]iuni ovarie-ne sau uterine.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. / amiboïde.priv. amphi = de ambele p\r]i. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. Sin. philos = prieten. s. s.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. de la sexus = sex. / aménorhée. am-moniakon = sare de amoniu. de la amibein = a alterna. amelom. ops. Addison. / ambula-tory. gr. A. f. n. a . s. -oris = care se plimb\. dizolvat. ampho = ambii. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. menos = lun\.). -oma. s. f. / ambi-valence. / amphoteric. m. racemic\ [i s\rurile sale. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. . a schimba.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. bolt\ cereasc\. endemic\ în ]\rile calde.. cu semnifica]ie pato-logic\. expresii. [Gr. a schimba. [Gr. este asferic\ sau astigmic\. oftalmoscopic.] Sin. s. n. bolile Basedow-Graves. [ters.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. / am(o)eboid. iritabilitate. -ism. acte). f. f.] Microorganism unicelular. f.: amfoter. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. boli endocrine (*mixedem. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. ane-mie. modific\ri de personalitate [i.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. s. s. schimbare. m. AMELOBLAST. eidos = form\. ammattire. AMBULAN}|. am(o)e-bae. veche amel = smal]. men. boli generale (tuberculoz\. / ambisexualité.] Articula]ie mixt\. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\.: emetropie.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. m. -inã. AMIB|. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. f. / ametropia. f. blastos = germen. dextroamfetamina [i metamfetamina. diabet). [Gr. s. Se observ\ în unele boli psihice. s. f. adj. s. Ex. Sin.

s. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. amygdale = migdal\. f. s. / amygdalian. de la mimeisthai = a imi-ta. f. amylum. AMIGDAL|. AMILAZ|. mys. în *amiloidoz\. gr. a. AMILOIDOZ|. treonina. / amyloidosis. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. -ozã. f. AMIDON. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. c) a. amylum. plasis = modelare. / amylaceous. gr. amylon = f\in\.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. f. secundar\. s. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. f.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. *se-rotonin\. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. m. a crea. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl.: 1) Alfa-ami-loza. ammoniakon = sare de amo-niu.: amiloidoz\ (v. joac\ un rol important în sinteza organic\. / amidon. s. / amylose. proteine [i alcaloide. Denumirea de a. AMINOACIDOPATIE. NA: tonsilla. boli infla-matorii recurente.. fenilalanina [i triptofanul). [Lat. d) nucleu amigdalian. s. biochim. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. s. [Lat. const. abdominal\ . este crescut\.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe.] Sin. / aminopeptidase. adj. AMILOZ|. f.. amylon = f\in\. m. s. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). 2) Substan]\ amorf\. / amygdalectomie. f.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. peptos = digerat. / amylase. f. amygdale = migdal\. adj. -inã. manifestat\ prin facies inexpresiv. sunt denumi]i esen]iali. gr. Sin. adj. amygdale = migdal\. s. biochim.). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. / amylacé. s. s. s. [Lat. [Gr. [Gr. -itã. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. includ a. [Gr. / amyl-oid. b) a. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. / amylosis. secundare [i ter]iare. *histamin\ etc. tirozi-n\ etc. lat. m. adj. amidon. Recent s-a demonstrat c\ a. ammonia-kon = sare de amoniu. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. A. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. alc\tuit\ din lan]uri lungi.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. copt de la pepsein = a g\ti. myos = mu[chi. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. amylum. amidon. amidon. / amimia.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. haima. Digestia a. [Gr.priv. 2) A. n. f. / amine. / amygdalite. se deose-besc: a. [Lat. se g\sesc la unele plante. / aminoaciduria. f. AMIGDALIAN. ammo-niakon = sare de amoniu. adj. amidon. f.] Element constitutiv al proteinelor. [Gr. s. amidon. rinichi [i splin\. acidus = acru.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. [Gr. gr. mimia = imitare. s. f. β-a. s. *triptamin\. -inã. / amygdale.. -inã. / aminopeptidase. lizina. [Lat. α-a. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. f. [i tab. aminoacide. V. f. / amyloïdose. tonsillectomy. adj. neoplazii ale plasmocitelor. primitiv\ sau primar\.] Baz\ organic\ azotat\. AMILAZURIE. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. AMIELINIC. nonmyelinated. sf\râmare. / amylasu-ria. -azã. gr. amygdalitis. -idã. lat. amidon. a fost dat\ de Vir-chow. se produce prin intermediul *amilazei. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. AMINOACID. [i amine biogene. este de ori-gine proteic\. s. amylon = f\in\. maltoz\ [i dextrine. gr. AMINOPEPTIDAZ|. f. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. s. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. / amyloïde. ouron = urin\. -inã. de asemenea. s. eidos = form\. -azã. con]inând o func]ie aci-d\. serum amylase. [Lat. / amygdalectomy. / amyelinic. AMIGDALIT|. / amygdalotripsis.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. V. s. s. AMIMIE. -e. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. f. f. izoleucina. gr. / amygdala. a . amyloï-disme.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. [Gr. in-dispensabili. a . [Gr. s. amylum. amylum. f. -ozã. amylum. / amide. s. f. n.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. / aminoacidurie. ammoniakon = sare de a-moniu. pathos = boal\. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. / amylasurie. const. amylum. amylum. amylon = f\in\. -inã. AMILOID. gr. / amiloride. -azã. acidus = acru. *A. [Lat. A. metionina.4-glucan. amylon = f\in\. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. / aminoacidopathie. s. 2) De men-]ionat: a) a. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. cistinurializinuria familial\. congenitus = n\scut o dat\ cu. f. / aminoacid. ektome = excizie. -atos = sânge. gr. ammoniakon = sare de amo-niu.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. / amygdalotripsie. rezult\ dou\ forme de a. s.itor la *amigdal\. *catecolamine. eidos = form\. Ca urmare. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. m.*apen-dicele vermicular. histidi-nemia.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. amylon = f\in\. Se disting: 1) A. s. a-mylon = f\in\. AMINOACIDURIE. s. care se depoziteaz\ în organele interne. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. *acetilcolin\. a .priv.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei.: amiloz\.. a.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. amylum. / amiloride. 2) Amilopectina. oligofrenia fenilpiruvic\. -enne. leucinoza etc. sanguin\ este de origine pancreatic\. / amine. primare. s. [Gr. adj. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. / amygdalien. *boal\ Wilson etc. f. 126 . Cele mai frecvente tipuri de a. / acide aminé. s. V.. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines.: tirozinoza. ouron = urin\. În cazul *bolii Alzheimer. acidus = acru. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. f. f.. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. [i tab. / amimie. de la plassein = a forma.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. iar amilopectina o culoare ro[ie. trip-sis = frecare. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. m. [Gr. leucina. clipit rar. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. amygdale = migdal\. s. s. [Lat. A. / amylase. s. de la cum = cu. s. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. f.] Prezen]a amilazei în uri-n\. adj. s. s. Ex. he-modializ\ prelungit\ etc. gr. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. AMIGDALOTRIPSIE.: tonsilit\.priv..).] priv. a digera. amygdale = migdal\.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. ammoniakon = sare de amoniu. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. gr. gr. / amylasémie. / amylas-(a)emia.AMID|. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. salivar\ [i a. f. [Gr. AMIN|. s. s.) în urin\. tonsil. AMILAZEMIE. -azã. f. a modela. neramificate. [Gr. myelos = m\du-v\. gr. s. lat. s. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. A. s. f. amylon = f\in\. f. Sin. / tonsillitis. [Gr. m. / starch. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . este detectat\ cu ajutorul iodului. / amide. A. Unii a. f. [Gr. s. amidon. m. / amyélinique. de cauz\ neprecizat\. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. A. / aminoacidopathy.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. dar îndeosebi în ficat. zdrobire. v. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. Prezen]a a. f. AMILORID. AMIGDALECTOMIE. lat. amidon. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. AMILACEU.

Sin.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. [Gr. pentru miastenie. iar uneori [i din trunchiul cerebral. V. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. s. kytos = ce-lul\.). dificil de clasificat. înlocuit\ cu *ecografia.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. a . spinale progresive ale adultului. s. s. a. myos = mu[chi. / am-niography. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. [Gr. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti.. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. mys.: miatonie. fenomen psihic complex. b. s. V. citogenetice. ammoniakon = sare de amoniu. f. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. myos = mu[chi. ceea ce poate fi la originea unei a. s. n. tonos = tensi-une. adj. simetrice. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. b) A. [Gr. nutri]ie. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\.priv. AMONIAC. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. / amitose. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. A. / amnion. a . [Gr. [i memorie. s. Forma acut\. "malign\". a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. bine definite clinic. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\.. haima. secundar ai centurii scapulare. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. / amok.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. introdus prin colul uterin. n. s. f. [Gr. a. myos = mu[chi. amnesia = uitare. isterie (mai frecvent a. s. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat.. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. sub]ire. Sin. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. s. [Malaezian\ amok = atac furios. sko-pia = examinare. limitate [i lacunare (ex. aranjare. punga apelor. f. cu debut între 30-50 ani [i afectarea.priv. AMNIOSCOPIE. a exa-mina. / amyotaxie. AMOK. kentesis = în]ep\tur\. sau f. cât [i retrograd\. / amitosis. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. s. 3) A. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. ammoniakon = sare de amoniu. au fost descrise numeroase forme intermediare. evolu]ie foarte lent progresiv\. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute.: punc]ie amniotic\. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. amonioge-nez\. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare.priv. -ozã.] Sin. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. *impoten]\. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. s. [Gr. / ammonia. amnion = membran\ a f\tului. a sexului fetal.).] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. Uneori. mys. cu tendin]\ la distalizare. Compus binar al azotului cu hidrogenul. de ex. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. Deoarece este un examen riscant. [i amoniac. f\-r\ apari]ia. auditive sau vizuale. uneori *diabet zaharat. [Gr. AMIOTONIE.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid..] NH3. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. mys. Sin. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. s. m. / amnioscopie. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei.. amoniemie. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. AMNEZIE. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. în general. a . 2) A. iar morfopatologic.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. s. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. mnasthai = a-[i aminti. f. / amnésique. a mu[chilor gambelor. ini]ial proximale.: în etilismul acut). AMNIOGRAFIE. V. amnion = membran\ a f\tului. f. mnasthai = a-[i aminti. amoniemie) deoarece. a . foarte solubil `n ap\. f. mult mai rare. [Gr. / amyosthénie. / amnéstique. cu tendin]\ centrifug\. s. amnion = membran\ a f\tului. sau anterograd\ (de fixare). / amniocyte.. [i raptus. Ele au un caracter ereditar. f. adesea. a fost.: ataxie (v.: ecmnezie (v. taxis = ordo-nare.priv. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. fir. adj. AMIOTROFIE. de la tattein = a ordona. retrograd\).priv. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. ca [i în cazul unei leziuni corticale. / amnesic. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. transparent\. amnezie. pot apare în st\ri depresive. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. Me-morizarea. toxic pentru orga-nismele vii. / amok. AMITOZ|. s. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. s.. trophe = hran\. AMONIEMIE. f. A. f. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. putere.. / amyotonia.). s. s. adj. AMNIOS. mys. [Gr. anterograd\. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). f. / amniocyte..: sac amniotic. biochim. myos = mu[chi. pentru amibiaz\ (v. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. V. / amniocentèse. / amnio-scopy. selective. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. Se utilizeaz\ în industria chimic\. f. 127 . importante: 1) A.. s. f. f\r\ diviziunea corpului celular. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. [Gr. A. [Gr. cu membrane intacte. f. / amyotro-phy. m. / amyotrophie. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. Al\turi de forme de a. adj. s. Tipuri de a. [Gr. Diferen]ierea a. cu mi-ros iritant. / amyotaxia. [i a. AMOEBIAZ|. AMIOTAXIE. m. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare.priv. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. p. n. ureogenez\. s. / amniographie. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. f. amnion = membran\ a f\tului. cu transmitere recesiv\. globale. cu debut între 20-50 ani. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. / ammoniac. Sin. a . s. ou f. de la a . rare. este transformat la nivelul ficatului în uree. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. mitos = a]\.] 1) Care se refer\ la *amnezie. hiperamoniemie. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. V. Sin. s. a aranja.priv. [Gr. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. Este de origine citotro-foblastic\. m. s. s. [i tab. V. f. [Gr. AMNIOCIT. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. AMNIOCENTEZ|. În patologia psihiatric\. -atos = sânge. V. n. const. în regiunea proximal\. în rela]ie cu *cromozomul X. îndeosebi. s. f. AMNESTIC. / ammoniémie. amnion = membran\ a f\tului. [Gr. antreneaz\ atât o a. cu durata de supravie]uire de circa patru ani.] Diviziune acelular\ direct\. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. / amnios. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. s. cu transmitere autozomal dominant\. a . f.priv.] Sc\derea for]ei musculare.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului.. Var. f. ap\rut\ în cadrul unei depresii. AMNEZIC. A. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). a . graphein = a scrie. spectrofotometrice.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. f. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. / amnesia. organice sau nu. s.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. urmate de deficit motor [i amiotrofii. / amnestic. / amyo-sthenia. f. Forma "benign\" este progresiv\. sthe-nos = for]\. Mai importante: a) A. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. / amyotonie. / ammoni-(a)emia.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. s. sin. care prive[te informa]iile recente. f. / amnésie. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. Se disting a. m. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral.). de la skopein = a vedea. rezistent\. pentru studiul caracterelor sale chimice.AMIOSTENIE. / am-niocentesis.

de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. cu o tensiune mai mare. -inã. amplitudo. a t\ia. medic [i botanist german. / amplitude. [Lat. palme sau plante. / ampere. / amorphous. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. f. a . s.. s. [i PCR. utili-zat în automatizare.] Abrev. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. f. Sin. / amorphe. AMPUTA}IE. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. adenilatciclaz\.. engl. de amoniac. Ex. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. [Gr. în tubii renali. anabiosis = reînviere. de luminan]\. s. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. s. în scop de identifica-re. V. s. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. Umplut\ cu ipsos. f. empreinte. AMP / AMP / AMP. -inis = l\rgime. Vater. s. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. orice struc-tur\ anatomic\. AMP c.] Revenirea unui organism la via]a activ\. AMP-DEZAMINAZ|.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. 1775-1836. de la amplus = mare. s. AMORS|. [Gr. f. A. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. ampullae. m. / impression. dactilosco-pie. / empreinte. [André Marie Ampère. / ampliation. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. situat\ la nivelul duodenului. pl. ampliatio. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. f. a scurta. de obicei un bisturiu. a.: primer. s. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\.] Oligonucleotid care. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. NA: ampulla. / ampoule. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. iar\[i. / amputation. [Lat. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. s. NA: ampulla hepatopancreatica. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. AMPLIFICATOR. f. AMORF. permi-te o reproducere fidel\. profesor la Paris. proteine G. g. rectal\ (NA: ampulla recti). transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. Astfel. [Lat. V. imprimere = a ap\sa pe. prin extensie. Sin.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. veche amordre = a mu[ca. e) a. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. f. s. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. medic [i botanist german. [Fr. s. morphe = form\. de la gen-nan = a produce. f.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. lipsit de form\. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. s.] Cancer al ampulei Vater (v. observat\. bios = via]\. de ima-gine sau a. [Gr. ]esutul subcutanat [i tegumentele. f. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. prin aplicarea pulpei degetelor.. anatomist. engl.: PCR (v. [i tab. anabios. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. [Abra-ham Vater. / amorce. Abraham Va-ter. denumit\ model. amputatio. s. n. cunoa[tere. / amorphognosie. profesor la Wittenburg. dependent\ de originea parental\.priv.] Unitate fundamental\ din SI. AMPRENT|. adj. [Abrev. s. pentru formarea bontului. s. AMPLITUDINE. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction.). fidel\. genesis = producere. f. cu mi-algii [i crampe musculare. s. [Gr. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. lat. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. b) a. hibridat cu o matrice de acid nucleic. de la ana = din nou. endocrinol. În *acidoz\. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. AMPLIA}IE. ammoniakon = sare de amoniu. în prealabil în-muiat\ în tu[. gr. s. d) a.). por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. -oma. a. ampul\. const. [Abrev. m.). par]ial.priv. -onis = t\iere. de puls. V. s. pe o foaie de hârtie. A.: a. / amplificateur. m\rime. v. parental imprinting. V. digitale). ANABIOZ|. s. prin sim]ul tactil. -onis = m\rire. / ampère. / ammoniogenèse. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. activând *proteinkinaza A. Sin. f. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. 3) În stomatologie: copie negativ\. f. *dele]ie a unui *auto-zom. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. anatomist. derivat de la facere = a face). ligand. 3) În embriologie. cu intensitate m\rit\. V.[i cinematografiat\. f. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. un segment de membru [i. din fr. ficare.: carte de identitate genoti-pic\ (v. 2) Sec]iunea traumatic\. s. 128 . / myo-adenylate deaminase. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. / ampicilline. amplificator = care m\re[te. -azã. din lat. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului.] V. V. receptor. morphe = form\. acest proces se ac-centueaz\.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. electronic. V. AMPUL|.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. f. la nive-lul tuturor ]esuturilor. enhancer (gene-tics). evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. / anabiose. f. des = separat de. adj. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. f. [Fr. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. 1684-1751. s. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). / ampliation. iar în *alcaloz\ diminu\. Un curent de un a. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. [Lat. / anabiosis. de obicei electric. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. profesor la Wittenburg. AMPICILIN|. [Lat. f.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. de la ampu-tare = a t\ia. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. [i PCR. f. foto. a. / amplitude. AMORFOGNOZIE. AMPER. Ea poate fi transmis\ la distan]\. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. sau s. AMP-deaminase. / amplifier (electronics). gnosis = percepere. / ammoniogenesis. Tipuri: a) a. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. s. / ampulla. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. a-morce. reac]ia în lan] a polimerazei. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.5’-monofosfatul ciclic. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. Este inactivat\ de *penicilinaz\. f. de la gnonai = a cunoa[te. Const\ în formarea. / amputa-tion. 1684-1751. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. [Lat. f. f. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. s.AMONIOGENEZ|. În cazul a.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. c) a. / amorphognosia. s. m.] 1) În chirurgie. fizician francez. s. transport\ un *coulomb pe secund\. ampul\). AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. magnetic. / ampicillin. / AMP-désaminase. de la ampliare = a cre[te. 2) A. s. / primer. impresiune. f. m. a . 1) Represarea permanent\. am-moniakon = sare de amoniu. mu[chii.

iar\[i. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. [i a.. / anaérobie. f.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. m. s. n. aphrodisia = dorin]\ sexual\. Exist\ dou\ a. bio-chimic\. f. ANALIZOR. s. *euforizant sau *anxiolitic. ANAFRODIZIE. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. coproparazitologic\. statistic\. facultativ\. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. f. khloros = verde. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. f.priv.priv. analog. f. / anaphrodisiaque. / analogue. f. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. de la Afrodita = zei]a dragostei. s. adj. bios = via]\. -os = aer. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora.priv. [Gr.). / analgesia. ANALOG. f. anaerobioz\. hydatos = ap\.. s. n. / anaerobic. ana = contra. an-samblu de procedee de identificare (a. phylaxis = protec]ie. lat. -ism. obligatorie. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii... [Gr. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. chimic\. clor. 10) A. -ozã. ana = în sus. bacteriologic\ sau microbiologic\. toxicologic\. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. ana = `n sus. m. | 129 . gr. / anabo-lism. auditiv. [Gr. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. [Gr. lyein = a distruge). [Gr. s. rela]ie. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. -eris. / analgesic. f. ANAFAZ|. an . s. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. s. lovi-tur\. / anagen. adj.. iar\[i. s. s. adj. m. 5) A. lyein = a distruge. anabole = ac]iunea de a urca.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. r\s\ritul unei stele. de la phainein = a apare. lat. m. venin de cobr\. f. [Gr. A. ex. [Gr. klitos = desf\[urat înapoi. glosar informatic\. [Gr. mate-riilor fecale. s. aer. adj. 7) A.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). s. comparabil cu [ocul anafilactic. analogos = la fel. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. s. 8) A.: a. m. / anaphylatoxin. Exist\ un mare num\r de a. la un al doilea contact cu antigenul. iar\[i. gr. n. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\.. [Gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. ANABOLIZANT. / anachlorhydrie. îndeosebi în laboratorul clinic. adj.: C3a [i C5a. levuri. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\.] V. / analeptique. s. s. anamnesis = reamintire. s.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. f. s. m. s. de la anaballein = a con-strui. A. s. s. f. sau algesis = sim-]ul durerii. / anaphase. s. a arunca în sus (ana = în sus. deopotriv\. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. / anamnesis. 9) A. / anaphrodisiac. 4) A. ANALIZ|. -inã. 4) A. spectro-scopic\. f.: catabolism. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. aer. În medicin\ [i biologie.] Hipersensibilitate speci-fic\. / analysor. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. aer. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. iar\[i. [Gr. 2) Dispozitiv care. grafic\. / anabolisme. phylaxis = protec]ie. conform unei anumite m\rimi. m.. a. pasiv\). 3) A. / anaclitic.priv. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. / anaphy-laxis. trofic\. gr. s.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. [Gr. A. ANAFRODIZIAC.: 1) A. s.. factorial\. iar\[i. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. -eris. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. în *proba Prausnitz-Küstner. f. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. f. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. mediat\ de IgE. aer. hidrogen. / anagène. m. s.priv. / anaclitique. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. an .). 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. s. Sin. / ana-crotism. phasis = aparen]\. ana-lysis = rezolvare. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). n. [Gr. s. an .] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. / achlorhydria. a.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. A. V. an . A. rela]ie. adj. an . [Gr. n. ANAMNEZ|.priv. Ant. s. adj. ANALGEZIE. adj. / ana-phrodisia. / anacousie. sunt utilizate. tot la o serie de microorganisme. analeptikos = care restaureaz\.: *depresie a. ana . se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. Ex. / anabolisant. ana .. an .] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. ballein = a lansa). hydor. A.] Sin. / analgésie. ANACLORHIDRIE. Ex. în cazul polarimetrului. / analyse. adj.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. de a re-construi. conform unei anumite m\-rimi... [Gr. 6) A. krotos = b\taie.: aclorhidrie. logos = raport. an . A. aphrodisiakos. A. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. analyein = a rezolva. vizual.. de la anaballein = a construi. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. metodele de a. s. [Gr. s. / analeptic. Domenii de a. care. anabole = ac]iunea de a urca. f. de la Afrodita = zei]a dragostei. calitativ\) [i de determinare (a. s. / anaphylaxie. -e. adj.] Asem\n\-tor. de la toxon = s\-geat\. [Gr. / anaphrodisie. de la ana = din nou.. coprologic\. iar\[i. ANALGEZIC.. de a reconstrui. / anaphylatoxine. ANAFILATOXIN|. ANACLITIC. / anaérobiose. ana = contra. ballein = a lansa). adj. f. s. de la akouein = a auzi. f. ANAFILAXIE.priv. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. 2) A. 12) A. s. analogue. ANACUZIE. f. s.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. [Gr. analogos = la fel. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. / anacusis. / anabolising. ANAEROB. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). algos = durere. ANACROTISM. bios = via]\. akousis = auz. a arunca în sus (ana = în sus. de la ana = din nou.priv. adj. de la phylattein = a ap\ra. gennan = a produce. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. / an-aerobiosis. algos = durere. ANAEROBIOZ|. ANALEPTIC. -os = aer. [Gr.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. adj. [Gr. iar\[i. / anaphase. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. n. adj.priv.. sau al-gesis = sim]ul durerii. / anacrotisme. / ana-logous.. f. / analgésique. ana = în sus. [Gr.: receptor cutanat. metod\ de a. adj. [Gr. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. s. / anamnèse. / analysis. de la phylattein = a ap\ra. s. adj. care poate genera *farmacodependen]\. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. [Gr.: cofoz\ (v. de la ana = din nou. la unele microorganisme.ANABOLISM. / analyseur. osteoporoz\ etc.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. 11) A.. Exist\ a. adj. f. de la ana = din nou. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e.. logos = raport. gr. dis-persiei. În medicin\. ANAGEN. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii.

s. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. fiecare din cele dou\ a. f. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. andros = b\rbat. f. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. s. Ex.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. f. plasis = modelare. s. / anaplasie. aner. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. f. / anastomose. sarkos = carne. s. f.: toxoid. f. s. [Gr. adj. / andropause. poate citi [i scrie. s. ankylos = încovoiat. -atos = gur\. / androgynous. adj. a im-purit\]ilor. ANDROLOGIE. / encoche. ANDROSTERON. caninum. [Lat. adj. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. andros = b\rbat. s. [Gr. / anarthrie. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. 7) A. / anatomie. / androgynie. de regul\ frecvent\.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. V. Sin. nu se manifest\ clinic. ANDROGEN. / anatomy. histo. andros = b\rbat. [i hidrops. ana = în jurul. 3) A. 4) A. chimic\ sau imunologic\. 5) A. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale.] Comunicarea na-tural\. în continua-re.. / an-drosterone. s. de utilizare a termenului: a. brasiliense.: boal\ Griesin-ger.priv. / ankylosis. curbat. ANASTOMOZ|. / android. Specii: 1) A. ANDROGINOID. s. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\.: androgin (v. / androïde. aner. lat. ankylos = încovoiat. Se disting dou\ tipuri principale: a. andros = b\rbat. m. gynaikos = femeie. adj. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. 2) A. / androgyne. 4) A. / anasarca. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv... a modela. ana = contra. america-num sau Necator americanus. / ankylostomasie. gr. -atos = gur\. ANDROPAUZ|. -atos = gur\. s. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. studiul modific\rilor macro. cu afemie. gennan = a produce. *A.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. ANDROID. s. segmente ale tu-bului digestiv. 6) A. De a-semenea. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. s. s. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. f. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. difteric\ etc. [Gr. dar. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. topografic\. / androgyne. Rezult\ a-nemie. *A. m. [Gr.. eidos = form\. aner. par]ial\) sau suprimare total\ (a. clasa Nematoda. pausis = `ncetare. hidrops fetal. em-briologia structural\. s. î[i pierde activitatea toxic\. s. -azã.. eidos = form\. [Gr. adj. f. ANCO{|. f. aner. comparat\. / anaplasia. stoma. oprire. ancora. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. f. ankylosis = curbur\. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. s. aner. an — priv. *A. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. prin extensie. s. f. 2) Sin. / ancorage. aner. macroscopic\. aner. de la ankylos = înco-voiat. / male climacteric. s. V.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). special\. de la toxon = s\geat\. stoma. adsorbit\ pe gel mineral [i a. curbat.[i microscopice. / anatoxin. [Gr. a. ankyra = ancor\. [Gr. m. / anatoxine. [Gr. andros = b\rbat. f. de osificare. ana = din nou. f. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. f. adj.] {tiin]a structurii organismelor vii. a.: obezitate a..] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. din gr. ANCORARE. radiologic\. sarx. [Gr.). toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. prin îndep\rtarea.) care. radioscafo-ulnar\. A. în]elege ce i se spune. 3) A. andros = b\rbat. a. s. V. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. De obicei. 17cetosteroizi.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). / androgène. insomnie etc. -inã. stereos = solid. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. adj. sau poate fi provocat\ chirurgical. m. logos = [tiin]\. androgyne.] V. Ex. f. unde pro-voac\ microhemoragii repetate.: boal\ Schridde. s. dezvolt\rii. Sin. 130 . intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. f. / androstérone. s. gynaikos = femeie. f. gynai-kos = femeie. f. n. aner. [Gr. arthroun = a rosti distinct. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. s. A. s. ANASCITIC. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. ANARTRIE. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. ANDROGINIE. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. adj. s. f.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. / androgynoïde.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. / androlo-gy. ana = în jurul. [i artrodez\. an . A. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor.). zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). s. un traumatism. / . de la ana = cu. [Gr. s. V. f. *A. [Gr. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. / ana-stomosis. s. de la askos = burduf. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. [Fr. jum\tate femeie. [Gr.] Care prezint\ caracteristici masculine. / androgen.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. curbat.ANAPLAZIE. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. s. / androgy-nism. f. anastomosis = deschidere.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. f. ANCHILOSTOMIAZ|. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. s.] 1) *Her-mafrodit. `n relief. duodenale. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. ANASARC|. f. / anascitique. se disting numeroase tipuri de a. Este considerat\ uneori sin. despre o boal\ `n care ascita. gyne. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. depresie.. A. Asigur\ stabili-tatea protezei.: androginoid. [Gr. encoche. gyne. ANATOXIN|. jum\tate b\rbat. purificat\.. anchilostomiaz\. / andrologie.] Diminuare important\ (a. ankylostomose. sec]iune.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. stoma. f. [Gr. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. / anarthria. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii.. Bolnavul afectat de a. gyne. f. pau-sa.. [Gr. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. cu pro-ducere de *ascit\. s. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. Sin. ANDROGIN. studiul a. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. andros = b\rbat. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. Direc]ii: 1) A. / ankylose. de la plas-sein = a forma. m. ANCHILOZ|. f.[i citochimice în cursul unei boli. / anchorage. ankylostomiase. ANATOMIE. [Gr. de la tem-nein = a t\ia.] Sin. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. adj. Alte ex. / anasarque. s. unde se formeaz\ papulopustule. s. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. 2) A. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. f. m. an-dros = b\rbat. / an-kylostomiasis. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. / anascitic. f. 8) A. s.] Studiul anatomiei. De fapt. [Gr. patologic\ sau morfopatologie. tome = t\iere. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). s. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. askites.

A. Sin. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. A. s. Totodat\. de intensitate mic\ sau medie.). unele *a. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. V. Köln. în unele anemii (ex. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. Sin. a. *A. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. f. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. Sin. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. c\tre vârsta de 60 de ani. `n Rusia. Este deter-minat\ de absen]a..: boal\ Banti (v.] Sin. haima. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. a c\li. medic german. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. Anatole Marie Emile Chauffard. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. 1858-1931. m. Polonia). ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. n. acid folic).). f. -atos = sânge.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. în eritrocit. f. m. A. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. / annealing. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. normocrome [i hi-percrome. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. A. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. n. este lent\. Ace[ti autoanticorpi. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. alti-tudinea. Principalele criterii de clasificare a a.: a. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. 1871-1945. A. [Gr.: boal\ Ha-yem-Faber (v. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. h. A. s.). tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa.] Sin.: anemie nutri]ional\ (v.: β-talasemie major\ (v. / endurance. s. / endurance. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. Uneori este conside-rat\ sin. or-ganismul se poate adapta. [Oskar Minkowski. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. Wroclaw. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale.).: a. Tip de a. în continuare o serie de ti-puri principale de a. Cel mai frecvent. V. infec]ioase. Sin. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. 1855-1932. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. probabil. Pe de alt\ parte.). Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. A. [Anton Biermer. i. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. profesor la Floren]a. A. 2) În practic\. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. *bilirubinei. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia.). / anémie. A. denumite imunoalergice. A. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). ceea ce este inexact.). A. / an(a)emia.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. 131 . ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. medic german. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. 1852-1925. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. Greifswald [i Breslau (în prezent. 2) Izo. din cauza aportului deficitar de fier. Sin. [i boal\ Imerslund-Najman. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. [Guido Banti. ANELAJ. indurare = a `nt\ri. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. reumatismale sau maligne. f. a. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. f. re-activi la temperatura corpului. o serie de variabile. cu *a. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. vârsta [i sexul.: anemie sideropenic\.). *a. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. *imunoglobuli-ne G [i M. cât [i concentra]ia hemo-globinei.). Sin. anatomopatolog italian. m. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor.: sindrom Marlin (v. dac\ evolu]ia a. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar.: boal\ Biermer (v. h. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.priv. h. h. anemie hemolitic\ autoimun\.. ca modul de via]\. O serie de a. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. determinat\ de *aplazia medular\ global\. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. sunt normocrome. 1827-1892. v. este.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. ci un sim-ptom în numeroase boli. produ[i de sistemul imun al bolnavului. / annelage. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. f\r\ tulbur\ri importan-te.: cloroz\ (v. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. s. nutri]ionale (ex. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. Sin. Biermer (sau *boala Biermer). s. h.: drepanoci-toz\ (v. deoarece. talasemie). ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). A. nu este o boal\. Sin. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome.] Sin. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia.). *lactatdehidrogenazei. [Lat.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. cuprind: a. [Thomas Benton Cooley. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. medic francez. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. drepanocytic an(a)emia. pediatru a-merican. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. feripriv\. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. Sin. Tip de a. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. a.: boal\ Lederer-Brill (v. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. a c\rei cauz\ este necunoscut\. an . m.] Sin. V. Sin. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. a deficitului de fier din alimenta]ie. A. a se o]eli. aplastic\. A. s.ANDURAN}|. normocitare [i macroci-tare. Orice tip de a.: transfuzie cu sânge incompatibil. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. [i anemie aregenerativ\. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal.). ANEMIE.

adj. tactil\ etc. sideroacrestic\). [Gr.. Se disting. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. [Gr. anencephaly. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). termic\.. s. Sin. În contact cu un trunchi nervos. s. m. -oris = durere.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie.. f. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. în continuare.] 1) Care provoac\ *anestezie. f. enkepha-los = creier. pri-ma din cele trei culori fundamentale. (khroma. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. de la en = `n.: a-nemie sideroacrestic\. adj. prin infiltra]ie sau pul-verizare. de la ergein = a lu-cra. erythros = ro[u. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. tactil\). *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. ANESTEZIE. s. s. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. în care abolirea sen-sibilit\]ii. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. Ex. -atos = corp. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. s. f. kephale = cap. / anesthésique. [Gr.priv. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare... uneori. an . care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\. eidos = form\. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. aisthesis = senza]ie. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. [Gr.: trisomie) sau în minus (ex. r. ANERGIZANT. cel mai evident este cel al a. f. l. prostat\). dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. gene-ral\..] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. -atos = corp. în practic\: a) a. de la aneurynein = a dilata. -atos = culoare). ergon = lucru. ca urmare a stazei acestuia. / an(a)esthesiology. a. [i a. / an(a)esthetic. aisthesis = sen-za]ie. abandonat. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. i. A. an . ANEURIN|. adj. aisthesis = senza]ie. A. la nivelul *hexagonului arterial Willis.: aneusomie. an . ANESTEZIC. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. f.. sl\-biciune [i paloare. ANERGIE. aistesis = senza]ie. A. nu evolueaz\ normal. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. euploos = favorabil. f. s. include sânge [i. c\tre maturare.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. / aneusomy. Sin. de[i pro-duse din abunden]\.). / aneurin. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. / anergisant.priv. administrate prin inhala]ie. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. / anesthésiologie. / anencéphalie. a. s. sensibili-tate. ANEVRISM. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. f. a unei artere intracraniene lo-calizat\.: boal\ a. adj. istoric. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral.priv. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. cheaguri sanguine organizate sau nu. [Gr. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. Sin.. f. an .: anemie sideroblastic\ (v. Sin. tuberculinice. -atos = culoare).. s. [Gr. sensibilitate. s. Var. (khroma. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. / aner-gic. n. generale). fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). etiolo-gice. soma. f. Sin. c) a.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. [Gr. an . ANERITROPSIE. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. [Gr. an . caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\..: anemie caren]ial\. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. care. ANESTEZIOLOGIE. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). local\.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANENCEFALIE. -e. s. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. Grup de compu[i care. ac]iune. g. / anergie. A. ANEUPLOIDIE.: monosomie). / aneurysm. ca [i a trom-bopoiezei). f. A.). s. lat. an . an . op-sis = vedere. Uneori se constat\ enzimopatii. aneurysma = l\rgire. în plus (ex.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. s. / aneurine. pentru aneuzomie (v.] Care pro-voac\ *anergie. [Gr. Var. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . A. / an-erythropsia. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. n. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural.). ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block.). lo-cale) sau generale (*a. V. sub care sunt reunite diverse a. a. de regul\.priv. *gastrectomie). care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. A. A. ca [i o serie de boli dificil de clasificat.. reprezint\ o varietate de *dicromatism. / anesthésie.priv. volatile sau gazoase.). anévrysme. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. dolor. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. an . / aneuso-mic. [i aneuzomie. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. an ... f.priv. logos = [tiin]\. al bolii Biermer (v.. [Gr. peridural\. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. / anen-cephalia. f. sau pe trunchiul verte-brobazilar.priv. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. f. dilata]ie. pediculat\ sau nu. non-volatile. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale.priv. de ex. / anergia. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. ra-hianestezia sau *a. an . Se disting numeroase tipuri de a. a. Sin. g. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. sensibilitate. stomac. adj. s. s. sarcin\. Ex. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. / aneuplo-idy. s. îndeosebi *botriocefaloza).] Num\r anormal de cromozomi. Metod\ de *a. pro-teine sau vitamine). s. / anévrisme. f. sensibilitate. A. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. r. u-nele parazitoze. A. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. / aneusomie.). ANEUSOMIE. s. ergein = a lucra. f.. ANEUZOMIC. locoregional\. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. / aneuploïdie. soma. termic\. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie.: vitamin\ B1 (v. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. eu = bun. *sar-coidoz\ etc. În cazul a.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii.). adj. r.priv.: anemie feripriv\ (v. m. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân.priv. [Gr. s. eu = bun. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia.priv. ANEUZOMIE. / anérythropsie. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. spontan sau voluntar. cu exces de mieloblaste. V. m. Termen. [Gr. Se di-sting: a. a. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. A. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. f. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. s. cu numeroase sin.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. / an(a)esthe-sia. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. s. / aneusomique. b) a. la baza creierului.

plas-tos = modelat. pectoral\. de la ange-re = a strânge. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. temporal\. dilata]ie. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. s. / angine.: angin\ ulceronecrotic\ (v. pl. cerebral\. mandibul\. a sufoca. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. d. Sin. de fapt. f. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. f. nectere = a lega. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. Ansamblul constituit de c\tre ovare. deoarece infec]ia afecteaz\. ANEXIT|. f. *periarte-rita nodoas\. / aneurysmoplastia. ANEVRISMORAFIE.] Inflama]ie a anexelor uterului.). d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. 1837-1914. faringian\. s. *A.] Sin. de la plassein = a forma. s.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. a orificiilor arte-riale care se deschid local.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. dilata]ie. [Lat. între tunica intern\ [i cea extern\.] Semn patognomonic. vasculit\. Sin. dup\ prânzuri. f. f. emo]ie. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. trompe uterine [i ligamentele largi. / angeitis. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. ovalare. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. infec]ioase de origine bacterian\. Pentru a. s. f. ANEVRISMOPLASTIE. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina.] Sin.: p\rul [i unghiile sunt a. s. ale pielii. s.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. [Gr. Ex. angor abdominal (1). ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. s. [Gr. -itã. angeion = vas. limfangit\ etc. ektome = excizie. a uni (ad = c\tre. Termenul a. gât.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. [Lat. f. de la aneurynein = a dilata. v. Mai rar. 3) A. Sin. Ex. s. angor abdominal (2). Berlin. [Gr. / adnexitis. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. frig. s. de obicei.).practic întotdeauna ventri-culul stâng . / anévrysmoplastie. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. / anévrismectomie. a uni (ad = c\tre. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. p. `n canalul medular cervical. [Eduard Heinrich Henoch. f. ANGIN|. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. s. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. chirurg german. f. f. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. m. urma-t\ de sutura. 4) ~n obstetric\. a `mpleti). f. s. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. acompaniate de *angoas\ [i. ankein = a sugru-ma. lupus eritematos diseminat. ektasis = dilata]ie. angiite. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. de la aneurynein = a dilata. V. V. a persistat este *a. / aneurysmorrhaphy. deoarece cauza a. / angéite. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. / annexite. / anévrysmorraphie. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . f.). b) circumstan]e: efort. quinsy. -itã.: anevrismoplastie. angina = sufocare. intestinal\. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. placenta [i cordonul ombilical. s. în contact cu o leziune arterial\. difte-ric\ etc. Plan[eul bucal este ridicat. senza]ie de moarte iminent\. s. adnexus (annexus) = leg\tur\. engagement.: sindrom Churg-Strauss (v. în interiorul acesteia. În prezent. înde-osebi cu polinucleare alterate). a. pediatru german. A. / adnexa. nu este o *micoz\. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. f. s. / engagement. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. Denu-mirea este improprie. sau gr.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISMECTOMIE. [Gr. ANGAJARE. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. Tumefierea. al aortei. s. tonsilar\. s. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. cuprinde nume-roase variet\]i. / angina. infiltrat. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. d.: a. A. a. ANEXE. s. interscapular. superficiale. limba este împins\ [i ea în sus. 2) A. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. de la adnectere (annectere) = a lega. f. consecin]a unui traumatism. Cauza a. aneurysma = l\r-gire. flebit\. Flegmon sau ab-ces amigdalian. medic francez la Hôpitaux de Paris. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. ANGEIT|. uneori. / angiec-tasis. / annexes. inclusiv a *amigdalelor. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe.] }esuturi. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. cu iradieri în membrul superior stâng. extrac]ii dentare). care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. a mode-la. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). amigdalian\. f. lâng\. / hernia-tion. adnexus (annexus) = leg\tur\. a unui he-matom care constituie un sac fals. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. / angiectasie. a `mpleti). Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. ANGIECTAZIE. este aproape | | | 133 .] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. aneurysma = l\rgire. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. în cadrul unei forma]iuni comune. [Lat. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. de la adnectere (annectere) = a lega. *A. s. sore throat.: vascularit\. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. *arterita gigantocelular\. dermatomiozit\. amniosul. 1) A. nectere = a lega. c) durat\: scurt\ (mi-nute). dur [i foarte dureros. aneurysma = l\r-gire. dilata]ie. 17901865. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. de la aneurynein = a dilata. / aneurysmectomy. a-lantoida. rha-phe = sutur\. *sindro-mul Cogan. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. *granulomatoza Wegener. pentru desem-narea a. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. Este. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. lâng\. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. f. re-zultând o dilata]ie cilindric\. Stuttgart.: anevrismorafie (v. pl. [Gr. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. Termen engl. f. ova-rul [i trompa uterin\. 1820-1910. angine de poitrine / angina pectoris. angeion = vas. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. disec]ie aortic\. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\.

angeion = vas. -itã. frecvent. variant angina pectoris.: angin\ va-sospastic\. [Gr. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. devenind tot mai frecvente. pseudodifteric\. / angiogénine. / angiocholecystography. graphein = a scrie. iar în o treime din cazuri a. angeion = vas. n.). crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. diminea]a [i seara. lungi [i spontane. / angiocardiogra-phie. extra.: hemangioblastom (v.).: `n cazul febrei tifoide). agentul patogen în *difterie. ANGIOKERATOM.). în regiunile temporal\ [i occipital\. o parte din cavit\]ile car-diace. are o evolu]ie grav\. genesis = produce-re. m. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. | | 134 . / angioma. -oma. acut\ coronarian\ febril\. itã. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. s.] Sin. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. Sin. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. V. angeion = vas. p. / angio-matosis. angeion = vas. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. [Gr. s. a. f. s. cardiolog american. spontane. ke-ratos = corn. ANGIOGRAFIE. proteine angiogenice. s. f. este produs\ de streptococ. A. -oma. s.sau intra-hepatice. graphein = a scrie. / angiocholécis-tographie. angéiologie.] Sin. ANGIOMATOZ|. 3) A. f. Sin.). angeion = vas. A. fiind inhibat de *steroizi.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. angeion = vas. blastos = germen.: angiografie numeric\ (v. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. [i sindrom de ischemie-leziune. Prognos-ticul a.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. [i angin\ pec-toral\. adesea congenital\ sau genetic\. f. f. / angioblastoma. s. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. vezic\. s. angor pectoris. n. fluor. f. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. fluor. de decubitus. f. s. f. / angiologie. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. khole = bil\. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. stenocardie. f. / angiofluorogra-phie. 1862-1950. [Gr. noaptea. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. s. / angio-blast. este cel mai adesea de origine con-genital\. f\r\ und\ de necroz\. 1908. u. angeion = vas. / angiome. / angiomatose. i. a. Sin. graphein = a scrie.: boal\ Rendu-Osler (v. reflex\. s. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. s. f. naevus vasculaire / spider angioma. s. [Gr. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. 5) A. / angiocholecystitis. / angiographie.] Sin. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. boal\ Lindau.). angeion = vas. [i boal\ Fabry.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. medulo-cutanat\. n.). khole = bil\.] Inflama]ia canalelor biliare. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. m. Imaginea este a-poi restituit\. s. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. În cazul a.] Înregis-trare. / angiocardiography. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. profesor la Paris. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. s. angeion = vas. [Gr. / angiofluorography. este totdeauna grav. Sin. [Gr. spat fluor. kystis = sac. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. Tip de a. angeion = vas. s. kystis = sac. keras. / angiocholegraphy. s. angeion = vas. blastos = germen.: colangiografie (v. cu o caden]\ rapid\. -oris = curgere. / angiokératome. Denumire generic\ pentru toate a.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. graphein = a scrie. Denumit\ [i stare de r\u anginos. ANGIOFLUOROGRAFIE. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. f. 4) A. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. ANGIOM. A.: angin\ He-noch. [Myron Prinzmetal. f. f. / cholan-gitis. / angio-graphy. s. [Gr. v. [Jean Hyacinthe Vincent. m.). / angioblastome. prin crize de epilepsie. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex.: angiografie digital\. n. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. angiografie numeric\. crize care se agra-veaz\ rapid. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. s. ANGIOCOLEGRAFIE. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. f. de tip Prinzmetal. a. instabil\. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. [Gr. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). [Gr. s. f. / angiocholite. Sin. ANGIOCARDIOGRAFIE. s. de la gennan = a produce. retiniene etc. V. kho-le = bil\. V. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. / angio-genesis. / angiokeratoma. m. angeion = vas. Forme clinice de a.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. în cursul *cateterismului cardiac. ANGIOCOLIT|. s. f. s. Sin. A. f.] Sin. -oma. [Gr. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. p. ANGIOCOLECISTIT|. ANGIOGENIN|. 2) A. f. ANGIOLOGIE. sindrom Prinzmetal. gr. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. spastic\. boal\ Heberden.: infec]ie Vincent (v.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. ANGIOBLAST.] Boal\. / angiocholégraphie.: sindrom Cobb (v. survenind de mai multe ori pe zi. vezic\. fiind denumit\ în aceste cazuri a.: colangio-grafie (v. s. s. în care crizele survin spontan. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. n. s. intricat\. *heparin\ [i *interferon. -ozã. / angiocholécystite.] V. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi.: 1) A. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. s.] Tumor\ circumscris\. [Gr.). în general. s. f. f. kardia = inim\. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). bacteriolog [i epidemiolog francez. graphein = a scrie.: angin\ de piept. f. s. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. cu tendin]\ de extindere în profunzime. f. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. / angioblaste. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". ANGIOBLASTOM. se complic\ cu *infarct miocardic. [Gr. 6) A. / angiology. -inã. Sin. în care se produce un exsudat pseudomembranos. -oma. Cu localizare variabil\. P. În circa jum\tate din cazuri. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. uneori la or\ fix\. cu risc de infarct [i moarte subit\. meningiene. sau car-dioangiografiei selective. / angio-genin. din lat. [Gr. V. s. prelun-gite. kolon = intestin gros. angeion = vas. p. ANGIOGENEZ|. logos = [tiin]\. [Gr.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. sindrom Cobb. / angiogenèse. angeion = vas. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. pneumococ sau stafilococ. Sin. Mai rar. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. aspectul clinic al *a. V. gennan = a produce. s. [Gr. angeion = vas.

priv. de la nekros = moarte. [Gr. angor intestinal. lat. s. Bioxid de carbon (v. ca [i `n microscopia optic\. angeion = vas. ANHIDRAZ|.: angin\ intestinal\.: gama-angiografie. de la tendere = a `ntinde. [Lat. [Lat. angor abdominal (2). Sin. ori func]iona-l\ (în diferite boli). plastos = modelat. histos = ]es\tur\. / Ångström..: ace-lular (v. n.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. f. angeion = vas. anguilla = ]ipar. spastikos = care trage `n\untru. / anguish. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. / an-giospastic. angeion = vas.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.priv. -azã. Sin. s. Aceste re-ac]ii. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride.: Strongyloides (v. angeion = vas. adj. / anhiste. / angiomyome. s. n. an . ANGIOSCINTIGRAFIE. tensus. 1814-1874. f. adj. / aniline. f. angeion = vas. adj. ÅNGSTRÖM. s. de la skopein = a vedea. adj. ANGIOTENSINOGEN. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. [Gr. de la stenos = strâmt. [Gr. element precursor al *angiotensinei. ANGIOPLASTIE. -oris = sufocare. lat. s. ikteros = g\lbenare. [Lat. [Gr. / angiospastique. -oris = piept. adj. neuron = nerv. [Anders Jens Ångström. span = a trage. const. Poate consta în sutur\.] Sin. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard).). m. Anilin. [Gr. -ozã.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). [Germ. I) denumit a. f. hidros = transpira]ie. angor. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. observat\ în aortita abdominal\. / angiostomie.] Care nu se `nso]e[te de *icter. I este un decapeptid care. s. ANILIN|. `n-gust. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite.] Sin. ANGOR ABDOMINALIS. / angiopathie. spasticus. ANGIOSTOMIE.priv. s. mys. ANGIOSPASTIC. s.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. [Gr. [Gr. skopos = observator.] Lichid uleios toxic. s. s. considerate de origine neurovegetativ\. s. s.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. cu formula C6H5NH2. a încorda. / angiotensinase. 2) A. sarkos = carne. [i anilism.: a. -oma. ANHIDROZ|. tensus. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. [Gr. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. de asemenea. f. n.: angin\ pectoral\ (v. a `ncorda. [Lat. angle. [Gr. intestinum = intestin. -oris = sufocare. f. de la anguis = [arpe. / angiotensinogen. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. / an-gionecrosis. adj. -atos = gur\. tensus. gr. deoarece are Mr relativ mic\. de la gr. n. Carboanhidraz\. s. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. Au fost descrise mai multe a. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. ANGIOMIONEURINOM.] V. s. graphein = a scrie. s. / angiotensin. [Gr. / anhidrose. s.).). angeion = vas. f. n. survenind în general dup\ mese.). angeion = vas. [Gr. lat. m. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. II. s. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. V. angeion = vas. / angiospasme. s. angeion = vas. / angle. ca o consecin]\ a he-molizei. / an-giospasm. m. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut.: tumor\ glomic\ (v. gennan = a produce. angulus = unghi. / angio-myoma. / anhydrase. ANGIOSARCOM. hypertensin. anhistous.] *Necroza pere]ilor unui vas. s. m. a modela. -oris = sufocare. stoma. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. s. stenosis = strâmtare. ANGIONECROZ|. f. f. f.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. [Gr. / anicteric. / angiopa-thy. n. din lat. a `ncorda. s. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. angustia = loc strâmt. rezult\ din a. dilatare. / angiotensinase. myos = mu[chi.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. Sin. / anictérique. ANICTERIC. adj. s.. f. s. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. angeion = vas. 4) A.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\.. de la plassein = a forma. s. IV.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. an . s. [Gr. m. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare.). heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. f. Simbol: Å. incolor. s. ANHIST. f. m.. f. de la tendere = a `ntinde. I). II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). / angiosarcome. / anguillule. angeion = vas. m. e-gal cu 10-9 m. ANGIOSPASM. adj. scintilla = scânteie. uneori for]at\. ANHIDROTIC. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. pathos = boal\. ANGUILLULA. Conform SI. [Gr. ANGIOPATIE. -inã. pentru angor abdo-minal (v.priv.1 nm. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. ANGIOSTENOZ|. [Termenul a rezultat din dou\ sin. f. nekrosis = mor-tificare.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. lat. f. s. / Ångström.). hidros = transpi-ra]ie. f.ANGIOMIOM. s. icter.] Sin. f. s. hydor. [i tab. mys. m. f.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine.).] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. / anhidrotic. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). angeion = vas.: angin\ abdominal\. m. myos = mu[chi. a t\inui [i omen. Evolu]ie. s. angeion = vas. s. m. pectus. / angio-plasty. fizician [i astronom suedez. f. III. -inã. ANGIOTENSIN|. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. Var. 3) A. angioto-nine. s.] Sin. / angioneuromy-ome. s. an . s. ab-domen. angeion = vas. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. s. s. / anhidrotique. -oma. sarx. [Gr. [Gr. angeion = vas. / angoisse. [Gr. n. / anguillula. hypertensine. s. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. / angiotensine. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. s. / angiosarcoma. de la Anil = indigo. f. A. stare de r\u general. spasmos = con-trac]ie. hydatos = ap\. îngust. gr. / angulus.: 1) A.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. / angioscintigraphie. an . / anhistic. din gr.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. f. gr. / angioscintigraphy. A. angioto-nin. de la tendere = a întinde. s.: unghi (v.priv. sub ac]iunea *enzimei de conversie. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. rezult\ din a. A. -minis = prevestire. m. `ngustare. angor. [Lat. f. -oma. s. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). s. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. / anhydrase. [Gr. dezob-struc]ie. f. / angiomyoneuroma. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. angor. ]esut. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. endocrinol. -azã. / angiosténose. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. s.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. ANGIOTENSINAZ|. [Gr.. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. -inã. an . `n arab\ -al-nil.. f.. f. s. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. / aniline. lat. 135 . ANGOAS|.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. ANGIOSCOP. / angioscope. V. de la intestinus = interior. / angio-stomy. / angioplastie. / anhidrosis. [Fr.] ~ngustare a vaselor sanguine.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\.] Sin. a examina. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. col]. / angiotensinogène. Var. În anemiile hemolitice. / an-giostenosis. I). angoisse. / angionécrose. s. / angio-scope. ANGULUS. abdominalis.

isos = egal.: izeiconie. s. adj.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. / anisocytose. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. c) a. s. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae).priv. cu m\duva spin\rii sec]ionat\. opos = v\z. f. [Gr.priv. de care el `nsu[i suferea. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. an . / anorexiant. ANIZOTROPIE. / anisopho-ria. adj. / anion. / anisophorie. / anomie. s. an .] *Strabism latent. ANOPSIE. / Anopheles. Sin.. s.. n. f. an . drum. vedere. anorexia nervosa. anorexie mental\. ANOMALIE. Evolu]ie imprevizibil\. ANOPIE. / anopsie. -e. [Gr. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. [Gr. s. an . s.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. -ykhos = unghie.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. Var. [Gr. de la anima = suflet... n. f. f. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. ANONICHIE. care a studiat [i daltonismul. ion = migrator. an . poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. de la ienai = a mer-ge. -atos = denumire. gr. anus = [ezut. ANIZEICONIE.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. prin în]ep\turi.priv. metron = m\sur\. / anopsia. isos = egal. / anopia. s.: anorexie mental\ (v.). -onos = i-magine. [Gr. Ant. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. ana = în sus. s.2T.priv. ANOD. m. n. anomos = neregulat (an . s. 2) a . / anonychie. / anomalie.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. gr. 2) Care apar]ine orga-nismelor. anopheles = v\t\m\tor.. / anorexigène. ANIZOCORIE. m. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. [Gr. [Gr. s. ANOMIE. [Gr. ophthalmos = ochi. [John Dalton. m. f. s.] Inega-litate pupilar\. În acest caz. psihopatie. / anorexie. ]inând seama de sensul curent al cuvântului.] Intoxica]ie cu anilin\. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. imperceptibil\. s. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly.priv. / ankyrin. / anodyne. fiziolo-gic\.. este uneori conven]ional\.] Electrod pozitiv. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. ANIZOCITOZ|.] 1) Care diminu\ apetitul. s. 1) an . odyne = durere. gennan = a produce. / anoph-thalmos. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. hiperfagic. [Gr. s.priv.: *izocorie. / aniséiconie. 2) A. s. f.priv. [Gr. f.) `n func]ie de direc]ie. Sin. / anilingus. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie).] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. f. onyx. [Lat. an . f.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele.). odous. an . f. f. isos = egal. [Gr. este expresia unui dezechilibru psihopatic. Nematocere. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. ANODIN. Prin extensie. / aniso-cytosis. [Gr. adj. f. ANIZOMETROPIE. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). s. 2) Absen]a ve-derii. s.. isos = egal. [Germ. kytos = celu-l\. spre deosebire de *monoftalmie. aspect. ana = în sus.priv. a. -atos = culoare.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. A. / anophtalmie. animal. adj.. ANILISM. s. de la trepein = a `ntoarce.priv. odontos = dinte. indo-lor. iar cele inferioare lui m . V. / Anopheles. s.). s. / anisochromie. benign.). isos = egal. m. malariae [i ovale). conductivitate electric\. congenital\ sau dobândit\. ANION. [Lat. / anilingus. de la Anil = indigo. / aniso-chromia.] 1) Organism viu. / ankyrine.priv. m.] Modi-ficare patologic\. prin exces.priv. ANOREXIE. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. 2) În particular. f. r\suflare. isos = egal. orexis = apetit.. s. trope = întoarcere.. f. adj. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. s.. s. hodos = cale.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. [Gr. m. isos = egal. s...). deci f\r\ comunicare cu creierul. opos = v\z. f. f. / anorexia. s.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. ANIZOTROP. khroma. a luminii etc. eikon. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. [Gr. / anodontia... adj. s. n. an .priv. [i a pozi]iei acesteia. cu rol în vederea stereoscopic\.priv. profesor la Manchester. onoma. f. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. ANOFTALMIE. / anisocorie. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\.. Wuchereria bancrofti. 136 . `n arab\ -al-nil. s. m. s. s. / anisotropie. f. / anion. an . f.: anorexia nervosa. rezisten]\ la trac]iune.. s. / anilisme. f. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. s. spinal. s. f. e) a. trope = `ntoarcere. / animal. an .priv. s. an . observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. anomalia = neregularitate.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. ops. Se sus]ine c\ a. s. nepericulos [i. [Lat. Se deosebesc: 1) A. S-a propus s\ se considere a. an .: protanopie (v. 3) Uneori sin. / anode.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. V. [Gr. monstruozit\]i. / anisométropie.. b) a. Poate fi profesional\ sau accidental\. Limita între normalitate [i a. nomos = obicei având for]\ de lege). În cursul electro-lizei. an . adj.. din lat. nomos = obicei având for]\ de lege. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. / anisotrope. a. având senza]ii. prin defect. f. m. s. -ism. / an-isometropia. Ant. f. f. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. / anisocoria. m.priv. s.priv. ANOREXIGEN. -ozã. s. de valoare mic\. / anonychia. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. transgenic.. ANOFEL. ankyra = ancor\.. -inã. Sin.). 1766-1844. A. de la trepein = a `ntoarce. a. c\l\tor. ANKIRIN|. f. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. Se g\se[te în banda (4. vitez\ de propagare a sunetului. lui Houssay. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. animal = fiin]\ vie. d) a. f.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. f. s. f\r\ importan]\. f. orexis = apetit. an . s. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. / anisotropic. f. [Gr. / anisotro-pia. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. cu hipermetropie (v.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi.ANILINGUS.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). acut\ sau cronic\. opsis = vedere. ops.] Ion înc\rcat electric negativ. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. anomalus. kore = pupil\. / anomia. / anopie. m. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. f. pentru anchilostomiaz\ (v. ideal cristalele. s. s. ANKILOSTOMIAZ|.priv. se deplaseaz\ spre anod. vivax.. / abnormality. lingere = a linge. s. fizician [i naturalist englez. s.priv. ANODON}IE. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. [Gr. de control. / animal. a se comporta. s.] Sin. ANIMAL. s. v. f.. anomaly. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. an -priv. Anilin. f. f. [Gr. isos = egal. chimist. / aniseiko-nia. dependent\ de contextul familial. phorein = a se sim]i. adj. uneori. dilatabilitate. / anodin. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. [Gr. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. prin extensie. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. s. [Gr. / anode.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. transgenic. [Gr. f\-r\ urm\ri. ANIZOCROMIE. an . / anilism. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. / anodontie. ANIZOFORIE. vedere..: coexisten]a de *macrocite [i *microcite.

s. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. s. [Lat. de la gnonai = a cunoa[te. anterior = mai înainte. de la flectere = a îndoi. f. adj. [Lat. ereditare sau eredocolaterale). familiei sale (a. m. s. anularea sau inversarea efectelor lor.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. / anox(a)emia. f. adj. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. s. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). [Lat.. organon = instrument. / ano-sognosia. / anta-gonism. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. agonistes = lupt\tor. adj. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. -onos = bra]. / anthelix. [Gr. an . anatomist german.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. / anovu-lation. 2) În bac-teriologie. ANTERIOR. ANOVULA}IE. / antéflexion. n. 3) A. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. -idos = testicul. par]iali. lat. [Gr. anti = contra. [Lat.priv. f. / anoxie. de la vertere = a întoarce. [Lat.: amnezie a. versum. s. -atos = sânge. bucl\. Sin. / anosmie. prin flectare. ANOSOGNOZIE. an .priv. / anosmia. adj. De[i ar putea prezenta interes. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). hipo-fiz\. diaphoria = diferen]\. ANTENATAL. de la phyein = a cre[te. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. astfel încât axul corpului uterin. anoxyemie. Ex. -onis = îndo-ire. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. [Lat.: 1) A. ANOXEMIE. de la gradi = a merge. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. m. / antenatal. ante = înainte. ante = înainte. antagonistes = oponent. gr. [Gr. prea flectat înainte. sincop\ cardiac\). profesor la Zürich.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. f. / anormal. / antérieur. ante = înainte. ante = înainte. [Gr. s. ANTEBRA}. / ab-normal. partus = na[tere. / anoxia. / anorchia. / antero-grade. V. s. [Gr. i. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\.] V. s. / forearm. s.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. s. gnosis = percepere. s.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. Între cele dou\ extreme. 2) Despre un sistem. pl. inel. / antagonist. / antéposition. s. -aux. m. Ex. gr. / avant-bras. a. [Lat. s. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). haima. n. [Lat. / antalgique. gr. f. gr. s. pe care le descriu jejunul [i ileonul. organe. an . mort. de la anti = contra.] În anatomie. s. 4) Inhalarea unor gaze toxice. de la parere = a na[te. f. care conserv\ curbura sa normal\. organikos = referitor la un instrument. [Gr. / inorga-nic. [Gr.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. personale). familiale). s. ANOXIE. ante = înainte.] Absen]a *ovula]iei. comparativ de la ante = `nainte.. antagonisma = pozi]ie. fenomene sau substan]e. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. physis = cre[tere.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte.. s. 2) a. / an-terior pituitary.: pozi]ie a. m.] Care precede *na[terea.priv.: blocante de canale calcice (v. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. -ale. tub urinifer [i nefron. / anosodiaphoria. ANOSODIAFORIE. treapt\. biochimic. oxigen.: la altitudine). brakhion. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. [Lat. adj. antihelix. s. *agnozie vizual\.priv. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. an . consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. A.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). s. oxys = acru. f.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. ANTEHIPOFIZ|.: a. f. 3) a. Prin a. în for-m\ de U. agoni[ti [i a.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. [Gr. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. Lega-rea se produce conform *legii maselor.priv. anomalous.. s. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. / anténatal. s. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. ante = înainte. adj. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). n. adj.] 1) Devia]ie anterioar\. care le servesc. gradus = pas. la nivelul p\r]ii lor concave. s. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. / anorchidie. par]ial: ventral.. NA: pars distalis adenohypo-physeos. Ex. / anse. / antécédents. an . 2) A. ANTECEDENTE. f. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. tratament a.. adj. organ. / anorganique. gr. f. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. *afazie Wernicke. dim. / antever-sion. ANTEROGRAD. algos = durere. organicus. nosos = boal\. osme = miros.. f.. A. cunoa[tere. n. V. ansa = toart\. [Friedrich Gustav Jakob Henle.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. f. / ante-flexion. an . 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. -ntis = antecedent. helix = spiral\. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor.: fosfor a.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. oxigen. 137 . / antéhypophyse. [Lat. s. s. v. / anoxémie. Medicament cu aceast\ proprietate.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. ANTEFLEXIE. f. / antepo-sition. [Lat. / anterior. *hemianopsie etc. a . hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. Marginea convex\ a a. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. -onis = pu-nere. A. ante-flexie [i anteversie. f. 3) Substan]\ care. lat. organum. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\.. oxys = acru. NA: antebrachium. ANS|. natalis = de na[tere. s. adj.). f. orkhis. f. cu care este asociat\. [Gr. i. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. ce-dere = a merge. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. ascenden]ilor s\i (a. f. A. brachium. adj.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii.. / anosognosie. f. pl.. de la ovum = ou. pl. de la lat. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. anterior = mai înainte. Ex. NA: anthelix. / antagonisme. a înainta. f. ANTAGONISM. ante = înainte. de[i se leag\ la un *receptor. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. ANTALGIC. hypo = sub. Sin. A. / antérograde. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. m.priv.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. m.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). -rtis = moarte. sau mineral. Ex.priv. ANTE MORTEM. -e. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. ce poate avea ca rezultat diminu-area. ANTE PARTUM. s. s. / loop.] Care calmeaz\ durerea.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. antecedens. s. positio. ANOSMIE. / antalgic. ante = înainte.. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. f. m. ma[in\. [i anosognozie. lat. ter-menul este pu]in utilizat.priv.. norma = regul\. / history. ANTEPOZI}IE. f. [Lat. an-sae. [Lat. [Lat.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. s. 2) Care se produce de la un moment dat. nosos = boal\. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. 4) A. f. a . Tipuri de a. s. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. ANORMAL. s. ante = înainte.] V. de la ponere = a pune. Pentru compara]ie. flexio. n. adj. s. ANTAGONIST. NA: ansa. s. [Gr. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. de la anti = contra. [i monorhidie. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. f. / antagoniste. situat\ anterior fa]\ de *helix.ANORGANIC. f. adj. / anosodiaphorie. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. nor-melor admise.] 1) Mi[care în sens anterior. / anovulation. s. / antéversion. ANTEVERSIE. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. Heidelberg [i Göttingen. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. / anthélix. s. ANTEHELIX.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. 1809-1885. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. ANORHIDIE. s. competitiv sau necompeti-tiv.. comparativ de la ante = înainte. adj. [Gr. adj.] Care este contrar regulilor. ab = îndep\rtat de.

adj.. adj. -enne. lat. [Gr. dezin-fectant. polipepti-de. / antiangineux. adj. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\.. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. / antiantibody.. m. canal de calciu.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. a. adj. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. de la angere = a strânge... / anticodon. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. cu anticorpii.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. ANTIAGREGANT. anti = contra. / an-tacid. m. s.. lat. adj. capere = a lua). therapeia = tratament.. / antibiogramme. angina = sufocare. [Gr. n. lat. includ fenobarbitalul. m. bakterion. adj. anti = contra. A. [Gr. ANTICORP. m. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. -onis = graviditate. fenitoina. adj. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. [Gr. cancer. V. s. s. antisecretorii gastrice. adj. perfect. A. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. / antiandrogène. s. VII. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. crab. / anticoagulant. ANTICONVULSIVANT. sunt utilizate ca *spasmolitice. [Gr.: a.. conceptio. Nu exist\ a. / anticipa-tion. / antibiothérapie. ankein = a sugruma.. prezint\. / antibiotique. adj. m. / antisludge. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. rhythmos = ritm.: antivitamine K. benzo-diazepinele. acidus = acru. corpus. ANTIANDROGEN. s. ANTIALERGIC. / anticancéreux. n. [i antibiotic. / antiarrhythmic. andros = b\rbat. anti = contra. s. / antiandrogen. Datorit\ acestor propriet\]i. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. lat. adj.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. bios = via]\. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. adj. s. Sinteza factorilor II. V. s. Se recurge la reac]ii antigen-a. anti = contra.. de natur\ proteic\. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. -elle. Producerea de a. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. n. / contraceptive. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. c\reia îi afecteaz\ cinetica. V. ANTIARITMIC.: medica-ment a. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K.priv. / antiepileptic drug. f. anticelul\ parietal\ gastric\. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. V. antimitotic (2). antibiomimetice. adj. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. pulmonare sau sanguine.. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. / anticoagulant. n.. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. s. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. concep]ie. adj. În func]ie de formula chimic\. m. ANTIANGINOS. [i nu a ac]iunii clinice. [Gr. anticipatio. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). [i antiulceros. s. 5) 138 . m. producerea unei sarcini. ac]iune. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. adj. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. / anticipation. m. ANTIBACTERIAN. macrolide. s. adj.] V. s. s. s. pl.. -euse. adj. [Gr. s. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. a . / antineoplastic. n. adj. m. a su-foca. ANTIBIOTERAPIE. nitroimi-dazoli. n. / antibactérien. adj. ANTIAMARIL. [Gr. spaniol\ amarillo = galben. *midriatice [i antiparkinsoniene. [Gr.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. n. ANTICIPA}IE. sunt grupate în familii: be-talactamine. -inã. / antibiotics therapy. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. / polypeptide antibiotics. m. ergein = a lucra. anti = contra. rhythmus. rifampicine. aner. d) o serie de inhibitori de calciu. contraceptiv. allos = altul ergon = lucru. 3) A. s. con-cep]ia. m. anti = con-tra. a coagula. adj. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. n.. cu antigenul corespondent. m. ANTICODON. / antiallergique. s. este enorm\. / antiamaril. ANTICONCEP}IONAL. V.: heparina. s. anti = contra. / antibacterial. aggre-gare = a aduna la un loc. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. s. in vitro sau in vivo. -onis = anticipa]ie. adj. gr. lat. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. Se alege. lat. adj. [Gr. s.. anti = contra. Diversitatea a. fa]\ de *heparin\. s. adj. n. [Gr. s. / antiarythmique. de la convellere = a zdruncina. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide).] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i.. lat. s.. canal de sodiu. anti = contra. *antiemetice. m. m. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. Ex. a anticipa (ante = `nainte. / antico-don. adj. bios = via]\. / antianginal. / antibiogram. anti = contra. 4) A. glicopeptide. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. anticelular. ANTICANCEROS. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. f. [i X ai coagul\rii este. convulsus. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. 2) A. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. de sintez\. A. anti = contra.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). s.. / anticorps. antienzim\. în consecin]\. Sin. corpus. lat. s. adj. anti = contra. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. antimitotice. de la ergein = a lucra..] Sub-stan]\ specific\. Pe baza efectelor celulare. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. m. n. s.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. Câteva tipuri: 1) A. s. de la anticipare = a o lua `nainte. m. gennan = a produce. *lizin\ sau *precipitin\. m. [Gr. s. s.. a. -cri = rac. aminoglicozide. *gramicidina [i *polimixinele. [Gr. anti = contra. anti = contra. A. / anticonvulsi-vant. adj. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. / antiagrégant. o. IX. antituberculoase. deci. -e. m. -euse. de la bakteria = baston.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei.. anti = contra. lat. / antiamaril. / anti-anticorps. -oris = corp.] Care se opune *febrei galbene. V. f. În ultima perioad\. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. s. anti = contra. Ex. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm.. gramma = înscriere. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. antieritrocitar. / antibody.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. [Gr. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. khole = bil\. antiseptic.] 1) Care se opune vie]ii. s.] 1) Care se opune acizilor. sau gr. anti = contra. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. cutanate. / anticholinergic. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. se disting patru grupe de a. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. ex. n. s.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\.. / antibiotic.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. Combinarea unui a. ANTICOAGULANT. -oris = corp. [Gr. ANTIBIOTIC. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului.ANTIACID. tetracicline. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. s-au dezvoltat a. [Gr.. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. f. s...] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. evident. antifungice. m. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. [Gr. s. anticoagulante circulan-te. deriva]i de oxichinolein\. / antiallergic.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. A. lat. dim. ANTIBIOGRAM|.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. anti = contra. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. anti = contra. [Lat. ca-nal de potasiu. adj. / anticholinergique. / anticoncep-tionnel. n. s. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. ANTI-ANTICORP. -e. adj. f. ANTICOLINERGIC. bios = via]\. coagulare = a închega. determinate de *alergie. de la therapeuein = a `ngriji. din aceast\ cauz\. n. in vivo sau in vitro. s. / antiacide. [Gr. s.

f. antimitocondrie. ciroz\. Sin. Ex. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. anti = contra.). Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. / antidiuretic.: solu]ie apoas\. A. emetikos = care produce v\rs\turi. s. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. reflex axonic. s. precipitant. / anti-oestrogène. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. v. adj. m. m. / reagin. Sin. s. de la diourein = a u-rina.: a. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN.. s. lytikos = care distruge. natural. [i chelator. pân\ la denaturare. m. [Gr. fa]\ de *antigenul Forssmann. specific pentru antigeni din membrana celular\. antimu[chi neted. anti-TPO. A. sau lat.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\.. fie stimularea func]iei celulare. antimiocard. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. ANTIDOT. biochimic sau farmacologic. [Gr..: antivomitiv (v. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. / antidote. m. s. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. A. adj. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. În terapeutic\. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. n. anti = contra. de la anti = contra. printr-un mecanism fizic. 8) A. prezent în umori. adj. umoral. hibrid. A. sau phlegein = a arde. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. n. 6) A.] Sin. s. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. anti = contra. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. drum. Pre-zen]a în circula]ie a a. Forssmann.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). de la lyein = a distruge. reaginic. 17) A. 139 . drojdie. ca [i implica]iile `n patologie. Sin. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. fibra = fibr\. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). având efect de sc\dere a de-bitului urinar. acidi-fiere. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). c. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies.: homeodot. s.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena.: macroglo-bulinemie Waldenström).). sclerodermie. *test Coombs etc. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor.. 19) A. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. 9) A. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. [Gr. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. varietate de a. ANTICORP REAGINIC / réagine. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). / antiphlogistique. / antidro-mic. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. n. / anti(o)estrogen. 15) A. nici hemoli-z\. emeticus.. sensibil la varia]iile de temperatur\. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. m. adj. m. s. [Julius Donath. impuls. / antien-zyme. chimic. ANTIDROMIC. lat. anti = contra. s. varietate de a.). de aceea. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. c. responsabil de formarea *celulelor lupice). 7) A. Karl Landsteiner. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. / antidiurétique. apar]in `ndeosebi IgG. iar cel\lalt pentru alt antigen. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. gr. Inventarierea a-cestora este `n curs. lat. m. s. zyme = ferment. au fost detecta]i în carditele reumatismale.. Sin. (sau de a. reagin\. gr. 10) A. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. [Gr. termolabil. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. A. s. adj. n. A. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. ANTIFIBRINOLITIC. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. t. 2) În homeopatie. 14) A. Cel mai important a. vasopresin\. adj.).). [i anticorpi anti-car-diolipin\. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. a. anti = contra. ANTIENZIM|. V. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. n. adj. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. citotoxic. -inã. m. a. / antidote. Sin. V. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. 20) A. / antidromique. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. anti = contra. s..: ACAN. emein = a vomita.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. Abrev. / antifibrinolytique. adj..). ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. V. Rh. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. anti = contra. New York.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. en = `n. ANTIEMETIC. [Gr. provocând fie blocarea. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. hepatit\ cronic\ activ\. de la phlox.: antiinflamator (v. s. / antifibrinolytic.. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate.: anticorpi antitireoglobulin\. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. a. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). f. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. Ex. f. a. adj. / antiphlogistic. [Gr. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. [Gr.A. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. v. imunoprecipitare. strict iden-tici. Familie foarte eterogen\ de anticorpi.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. medic austriac. s. adj. patolog [i serolog de origine austriac\. / antiemetic. [Gr. Abrev. ANTIFLOGISTIC. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. 18) A. ANTIESTROGEN. cu specificitate dubl\. a.] Termen desuet. Anticorp care. gennan = a produce.. ANTIDIURETIC. Titruri crescute de a. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. prin administrare intravenoas\. de la gr. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. este *tamoxifenul. unii a. oistros = dorin]\.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. iar a. utiliza]i experimental (a. phlogistos = inflamabil. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. antidotum = antidot. perinucleari (p-ACAN) . phlogos = flac\r\. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. / anti-émétique. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. a. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. 16) A. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. Termenul este discutabil. care apar doar `n condi]ii speciale. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact.: reagin\ (v.] Tip de a.: a. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. s. V. 1868-1943. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. monoclonali (v. foarte eficace. adj.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. dotos = dat. adj. 11) A. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. 12) A. care precipit\ cu antigenul. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. 1870-1950. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. / antienzyme. 13) A. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. A. dromos = curs\. A.

A.] Sin. histocompatibilitate.: antimicotic (v. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a.: ACE. Sin. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. A. pentru care.9 [i markeri tumorali. V. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. la fetus. lat. o gamafetoprotein\. Obs. V. / antigène. ca [i a. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen.3 / CA 15. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. Abrev. s. [i antigeni he-terofili. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. protectiv. ANTIGEN. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. A. exist\ numai la embrion. antifon-gique. sunt înrudi]i cu a. markeri tumorali. ini]ial în cancerul de colon.: a. Prezen]a acestui a. adj.. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. a. surface = suprafa]\. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml.] V. [John Forssman. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. ANTIGEN CA 72. r. 5) A. t.4 / CA 72. colit\).: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. antigen CA 19. C (nucleoproteici – NP. A. V. V. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. Dozarea a. ai aceluia[i individ. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. miez. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. adj. V. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. Sursele de a. a. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. [Engl. anti = contra. sistem HLA. V. A. deoarece con]ine a. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. A. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. prezent în toate celulele organismului. Ex. V. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. s. g. V.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei.. ca hiperplazia prostatic\. iden-tici. s. V. t. Este prezent `n majoritatea organelor. virusuri. 3) A. n.: a. A. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. sub-stan]e toxice etc. Casoni sau a. patolog [i imunolog suedez. HBs Australia (v. Natura a. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. s. markeri tu-morali. A. ANTIGEN CA 15.5 ng/ml. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. grup tisular. markeri tumorali. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. rejet. (v. Ex. homogref\.: 1) A. O serie de glicoproteine care. În cazul re-jetului. fetali). ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen.9 antigen. m. A. F. hepatitis B = hepatit\ B. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. sunt extrem de diverse: bacterii. în raport cu care este mai pu]in specific. ubi-cuitar. A. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. crosreactiv (încruci[at-reactiv). A. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. / antigen. m. ANTIGEN CA 19. s. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. este secretat `n mod normal. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. Termen actualmente desuet. markeri tumorali. dar [i a altor cancere (gastric. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. colorectale [i gastrice. hidatic. Câteva tipuri de a. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic.). V.9. neuraminidazici – N). asigurând rezisten]a la boal\. n. / antifolique. [Gr.). Abrev. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. V. celule sau proteine str\ine. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). care. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. în caz contrar se produce *rejetul. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. A. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. pentru care nu este strict specific. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.). adj. V. dar nu [i `n sânge. A. V. prezent în celulele canceroase. în conti-nuare. t. / folic acid antagonist. gennan = a produce. t. CA 19. utiliza]i ca *markeri tumorali. A. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. carcinofetal glial etc. în mod normal. s. hepatit\ B.3 antigen. deci. s. m. Nu este riguros specific. a. antigeni fetali. 2) A. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. tract respirator). Denumire generic\ a unei serii de a.. pot fi utilizate ca *antimitotice. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. m. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. s. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. B. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Ex. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. carcinoembrionar. 1868-1947. A.: PSA. 140 . cf. p. p.3 / antigène CA 15. Detec]ia a. a. anti = contra. markeri tumorali.). Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. cu excep]ia oilor. hepatit\ B. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml.: HBs. / antifungique. F. utilizabil pentru supravegherea acestora. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. prostatita sau infarctul prostatic. 4) A.ANTIFOLIC. core = centru. carcinoembrionar. he-maglutininici – H. CA 50 [i markeri tumorali. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT).4 antigen.9 / antigène CA 19.. glicoproteic asociat cancerului de sân. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. t. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. V. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. transse-xualism. [Gr. hepatitis B = hepatit\ B. a. A fost descris\. *a. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. A. V.] A..9 / CA 19. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. Ex.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. în continuare [i alte tipuri de antigeni. identificat la numeroase specii de plante [i animale. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). cu Mr 34 kDa). CEA (engl. ANTIFUNGIC. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. hepatit\ B. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate.: aloantigeni. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. a-poi în alte cancere. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. fungus = ciuperc\. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. eritrocitari ai sistemului ABO. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului.] V. antigeni. Astfel. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. Diferi]i a. / antifungal. [Engl. A. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. Abrev. DEX. Unii dintre ace[ti a. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). de asemenea. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen.: pl.4 / antigène CA 72. adj. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

îns\. simplu. a sufla (ad = c\tre. a face s\ ]in\. [Gr.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. tulburare cardiac\.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. A. vedere. -atos = punct.: agnozie tactil\. V. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. ASTAZIE. s. E-volu]ia bolii este capricioas\.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. acomodativ\. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. opos = v\z. neregulat. A. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. intricat). f. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. / asthe-nocoria.] 1) Diminuarea for]elor. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. s. semitardiv\ sau tardiv\. kytos = celul\.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). / asthénie. ASTENIE. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. cu celule gigante (gemistocitice). [A . de p. sthe-nos = for]\. [Gr. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. astrocitom. dar f\r\ paralizie. antipiretic.pen-tru acetil. m. reprezint\ o dispnee paroxistic\. s. aparatul respirator es-te practic normal. frecvent. / asthénopie. / astasie. s. / astrocyte. [Gr. [Gr. s.priv. ulcera]ii. Se manifest\ prin dispnee. uneori. compus. nu sunt clare. / aspiration. pip\it.: dis-tonie neurocirculatorie. a . în consecin]\. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. asthma = gâfâial\. -onis = aspira]ie a aerului. d) a. s. ASPERMATISM. astig-mie. s. din gr. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. adj. / astroblastoma. în care meridianul cel mai refringent este vertical. de la ad = c\tre. / astringent.priv. ASTRAGAL. / asplenia. ASTEREOGNOZIE. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack.). Între accese. s. n. Termen vechi. / astro-cytoma. Tipuri: 1) A. de la a .oase.priv. analgezic.] Sin. lâng\. moderat\. s. s. ATAC. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\.priv. m. lichid amniotic) în c\ile aeriene. anat.. tumori subcutanate fistulizate). fatigue. f) a. / aspiration. umed. e) a. / a-stereognosis. m. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. spirare = a r\sufla). stasis = [edere.. f. / aspergillose. f.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. n. 4) A. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. a .pentru Spiraea ulmaria. / asthénocorie. "conform regulei". Sindrom imprecis. / astroblastome. ASPLENIE. crisis. Sin. [Gr. [Gr. ops. cu staz\ pul-monar\. A. pustule. kytos = celul\.astroblastomul [i IV . 3) A. s. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. senza]ie de sufocare. [i a. Se deosebesc: 1) A. conic. / attack. asthenos = f\r\ putere. / astéréognosie. [Lat. este un medicament cu lar-g\ utilizare. continu\ sau discontinu\. s.glioblastomul). s.] V. V. contrar regulei. -enos = splin\. / aspermatisme.: criz\. în care un ochi este astigmat. m. [Gr. ASTM. Se disting: 1) A. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). kore = pupil\. s. ca urmare a necoordon\rii motorii. dureri precordiale. -oma. s. bron[ic adev\rat (esen]ial). readus în circula]ie de *DSM IV. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. astragalus. ASTERIXIS. / aspirine. f. II). survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri.priv. s. fibrilare. / aspirin.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. s. m. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. aspergere = a r\spândi. simptomatic. astheneia = sl\biciune. f. gastric\. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. de origine neclar\.. 5) A. [Gr. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. [Gr. s. b) a. hipermetropic pe un meridian. dar dispare uneori la pubertate. f. stereoagnozie. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. pot fi clasificate în: 1) A. attaccare = a începe. s. A. f. *apoplexie. m. s. c) a.. / asterixis. pleural\. aproape. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. sânge. de la istanai = a plasa. emetrop etc. s.). miopic pe un alt meridian.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. b. / astrocytome. / astringent. deci a ortostatismului. asthenos = f\r\ putere.. 3) A.. de la aspirare = a inspira. n.. [Gr. sthe-nos = for]\. [Gr. Func]iile a. [Lat. f. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. sperma. s. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. astron = stea. astron = stea. / asthma. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. / asper-gillosis. antiagregant plachetar [i antitrombotic.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. . / asplénie.: miastenie (v. ca antiinflamator. ASPIRIN|. f. senza]ie de stran-gulare. proto-plasmic. s. f. tab. Sin. a. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. gnosis = cunoa[tere. m. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. putere. prin deformare conic\ a corneei. [Gr.priv. s. s. [Gr. / astasia.] V. adj. s.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. -e.priv. stereos = solid. febr\. percepere. f. de la gnonai = a cunoa[te. tremur\turi sau secuse mu-sculare. intestin sau cavitate seroas\). m. -oma.] Absen]a *splinei. f. ASTENOCORIE. 6) A. 2) A. s. în *hipermetropie.] Sin. [i acid arahidonic.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. [i debilitate. muscular\. putere. n. aspiratio. / talus. V.priv. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. m. ASTENOPIE. n. s. -ism. n. stroke.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. a sta. urmate de expectora-]ie mucoas\. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. caracterizat prin accese de dispnee lent\. -atos = s\-mân]\. blastos =ger-men. / a-spermatism. a . endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). ASTROCIT. / asthme. a. s. f.. de la a . f.: semn Adams-Foley (v. cu expectora]ie [i. s. / astigmatism. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. n. Obo-seal\ vizual\. s. Pseudoastm (v. s. fibros. n.. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. spir . 158 . s.priv. astringens. de la a . tahicardie sinusal\ sau palpita]ii.. din cauza spasmului. ASTIGMATISM. / asthenia. / astrocyte. / attaque. sthenos = for]\.). 2) A. / asterixis. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). insuficien]\ renal\ etc. astron = stea. 2) A.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. astragalos = oscior. a . expira-torie. transpira]ii. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. 3) În limbaj curent. grupate în fas-cicule. f. Sin. stringere = a strânge. f. putere.: semn Arroyo (v. 2) În limbaj clinic. -ozã. f. splen. pseudoastm. a . f. `n re-lief.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. a lega. [i sindrom Da Costa. s. durere sau jen\ toracic\. de grad mic (I. a lichidului de staz\ gastric\.ASPERGILOZ|. senza]ie de astenie. ASTRINGENT. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. in-vers. sugarului [i al copi-lului este grav. Accesele se pot succeda atât de rapid. -ism. sin. f. continu\ (dintr-o plag\. [Lat. [Ital. ASTROBLASTOM. s. / asthenopia. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. n. a . de grad înalt (III . sterixis = pozi]ie fix\. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. a împr\[-tia. Rolul principal în de-clan[are îl are. ASPIRA}IE. s. / astragale. iar ce-l\lalt normal. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. de la sterizein = a sta nemi[cat. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. Se disting a. iar imaginile sunt percepute deformat.). stigma. s.. s. n.).. s. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. protoplasmatice [i a. plant\ denumit\ [i t\valg\. de a deveni nebun. *alergia. -inã. 2) A. f. / astigmatisme. [Lat. ASTROCITOM. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\.

ATEROM. 2) Absen]a timusului. s. ataraxia = impasibilitate. ATITUDINE. adj. pentru aterectomie (v. ionizante. f. Ex. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. s. m. s.grea]\.priv. / atelecta-sis.): 1) A. dur. hastella = b\] mic.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. ektasis = dilata]ie. embolie. / athéro-embolism. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. atypical. [Gr. ATARAXIE. ATELECTAZIE. [Gr. Hanovra. deta[are. s. Sin. a reduce. f. / atheroma. athere = terci. pa-restezii la nivelul membrelor. / attico-tomy. n. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a.] Neconform unui anumit tip. / atélectasie. [Ital. f. ATEROMECTOMIE. 2) Bolnav afectat de ataxie. / atticoantrotomy..priv. [Lat. s. din metal. f.: ateromectomie. s. atticus. Var. poate fi: masiv\. athere = terci.. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. attikos = referitor la Atena. gennan = a produce. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6.] Dispozitiv. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. s. athere = terci. fiertu-r\. atti-cus. / athéromasie. ekta-sis = dilata]ie. genesis = producere. ghips etc. / splint. angeion = vas. antrum. 1) thymos = minte.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. depinde de natura [i grosimea materialului traversat.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. / athe-rogenesis. f. taraxis = tulburare. / attique. m. p. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei.] V. A. s. ATEL|. [Gr. constând în agita]ie extrem\. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). / athymia. a unei boli).] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. / athérectomie. Ex. n. [Gr. termen preluat ulterior `n arhitectur\.. f.priv. ou f. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). / attenuation. lente. ATIPIC. f. s. s. attitudine. în mers (a. s.priv. / ataxique. fumatul etc. [Lat. de la typos = tip. f. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. -onis = atenuare. tome = t\iere. fiertur\ (-oma). f. A. ektome = excizie. s. / ataraxie. / atheroembolism. prin a. f. convulsii [i tulbur\ri de mers. f. a aranja. 159 . / atypic. (ex. aritmice. ATEROGEN. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. de la skleros = tare. s. ATEROEMBOLISM.priv. ATICA. [Gr.: boal\ Hammond. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\.sau bilaterale invo-luntare. atticus. a. s. / ataxia. X. / athérome. ATETOZ|. Var. ataktos = neregulat. aranjare. tipic\. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. din gr. disar-trie. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. sec]iune. ATAVISM. fiertur\ (-oma). NA: recessus epitympanicus. / atavisme. substan]a reticulat\). f. s. s. 2) A. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. cinetic\). de la em-ballein = a arunca `n (en = `n.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. localizat\ pe arterele coronare. frica de a muri.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. de-realizare. [Lat. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. f. f. s. a .: boal\ Friedreich. f. [Gr. embole = ac]iunea de a arunca `n. / athétose. coronarian\. s.. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. Uneori. de inactivi-tate total\.: sindrom Louis-Bar (v. aptitudo = aptitudine.] Sin. tabes ereditar. de la temnein = a t\ia. ballein = a arun-ca). f. s. athere = terci. p\stos (sem\nând cu un terci). ATIMIE. a . s. athere = terci. f. gr.] Lini[te moral\. Sin. teleos = extremitate. taxis = ordonare. prin complica]ii cardio-respiratorii. f. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). m. athéromec-tomie. Sin. s. s. s. f. [Ludwig Bruns. s. s. m. adj. s. sec]iune. a aranja. / ataraxia. / atypique. typikos = tipic. din unele st\ri febrile. / atavism. s. ATERECTOMIE. material plastic. [Lat. a .] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). din gr. s.. [i coree. / atticotomie. spontane. / athymie.) la traversarea unui anumit ma-terial. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. / athetosis. -oma. athere = terci. ATEROGENEZ|. Sin. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. unde sonore etc. f. f. / attelle.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. fiertur\. [Gr. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. exist\ trei mari tipuri: a. ateles = incomplet. care sunt dezordonate. timus. ATICO-ANTROTOMIE. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. / atticite.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. profesor de anatomie patologic\. din gr. lemn.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. de obicei în form\ de lam\ sub]ire.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. / atheroge-nic. de la gennan = a produce. de la temnein = a t\ia. adj.: fenomene a. / ataxic. fiertur\. termen preluat ulterior `n arhitectur\. s. medic german. s. f. [Lat. antron = pe[ter\. în func]ie de evolu]ie.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. / attitude. V. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. indiferen]\.: forma a. / athe-romasia. s. itã. [Gr. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. de la attenu-are = a sl\bi. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. [Lat.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). ATAXIE. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. s. taxis = ordonare. neregulate [i cu amplitudine mic\. / attico-antrotomie. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. -ozã. s.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. tattein = a ordona. cavitate. înt\rire. f. 1825-1882.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. format pe peretele intern al arterelor. [Lat. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. 1858-1916..: ereditate ancestral\ sau de revenire. s. f. vertij. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. forma]iunile subtalamice.: amiotaxie. a. de la tattein = a or-dona. ATICIT|. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. sklerosis = indurare. 8. este considerat\ o boal\ general\ complex\.priv. fiertur\. A. [Gr. / athérogène. / athérogenèse. s. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. n. atavus = str\mo[. attenuatio. manifest\ prin deficit anabolic. attikos = referitor la Atena. [Gr. [Gr. / atténuation. f. f. attikos = referitor la Atena. -ism.). de la tattein = a ordona.. simbolic. Dup\ întindere. f. iar `n 10 % diabet zaharat. model. termen preluat ulterior `n arhitectur\. sau f. În literatura medical\. frica de a înnebuni. marc\. neurolog german. m. / epitympanic recess. a a-ranja. aranjare. attikos = referitor la Atena. poate fi acut\ sau cronic\. f. lat. A. [Nikolaus Freidreich. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. s. Etiologia a. / atherosclerosis.. / attitude. s. F. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a.. din gr. [Gr. gr. ATAXIC.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. / atticitis. gr. athere = terci. nucleele gri centrale. [Gr. ATEROSCLEROZ|. adj. f. s. adj. de la a . / atherectomy. la nivelul extremit\]ilor. de la a . s. codificând proteina denumit\ frataxin\. fiertur\ (-oma). Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). / ataxie. -ozã. m. s. tome = t\iere.). apoi de patologie medical\ la Heidelberg. adj. 2) thymos = prin-cipiu vital. atticus. -oma. termen preluat ulterior `n arhitectur\. lobular\ sau segmentar\. ATENUARE. spirit. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. din lat. F. ATICOTOMIE.] Depozit lipidic g\l-bui.: dislipi-demia. / athérosclérose. f. manifestat\ prin stare de indiferen]\. f. [Gr. ATEROMATOZ|. a . [Gr. athetos = nefixat.

. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. cu excep]ia pl\mânilor. Uneori. / athrepsie. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. iar pere]ii se `nnegreau). 4) A. ferrum = fier. f. ATRIU. este un sistem neutru electric. A.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. threpsis = nutri]ie. sunt de ordinul 10-10 m. Întreaga a. chirurg francez. s. f.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. Clasifi-care dificil\. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. s. s.] Atitudine vicioas\ de flexie. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. 1866-1938. *boala Pick. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. 3) A. poate fi difuz\ sau localizat\. m. 2) A. f. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis.priv. *coreea Huntington. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. diabetului. / atomizer. 5) A. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. s. atrium. vulvar\ . [Gr. 2) Forme în care a.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. s. / atransferrin(a)emia. sphaera. alc\tuind molecule. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). de la ater. tomos = t\iat. gr. c.priv. lat. / atomiseur. / atransferrinémie. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. | 160 . c. -tra.: hipertrofie. f.). dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. 1848-1927. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. A. ATRI}IE. dimi-nuarea tonusului muscular. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.. a.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. A. atrium = antecamer\. s. la vârsta a-dult\. Ant. -trum = negru. trophe = hran\. 2) A.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. tresis = orificiu. 1 atm ≈ 105 pascal.. s. Sin. a. olivo-ponto-cerebeloas\. 3) A. uterin\.oase. m.. Ex.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. c. / oreillette.: boal\ AranDuchenne (v.. A. / atrophie. dento-rubric\). s. [Paul H. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. de-men]a senil\). s. a . ATONIE.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. s. secundare. auricular . / attrition. (identici sau diferi]i). a. atomos = indivizibil. m. 1) A. care devine g\lbu-ie. s.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. tomos = t\iat. ATRIOTOMIE. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. dislipoidic\ . caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. Sângele trece din a. [i evolueaz\ progresiv. s. f. -onis = frecare. la 0oC.). ATP / ATP / ATP. senil\ . s. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. atrium = antecamer\. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. de la ater. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm.priv.priv. abur. [Lat.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. / atmosphère. f. anat. f. / atopy. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. În medicin\. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. gr. nutri]ie. ATREPSIE. lo-calizat\ sau difuz\. sec]ionat [i temnein = a t\ia. f. f. a zdrobi. a . s. trans = peste. de la a . abduc]ie [i rota]ie intern\. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. / atresia. atriotomie. dincolo. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. f. [Gr. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. [i vaporizator. ATMOSFER|. tonos = tensiune. s. (2. V. Sin. a. prin venele cave [i sinusul coronar. f. muscular\.] Absen]a *transferinei din sânge. s.).priv.: *boala Kraepelin). totodat\.). tab. de la temnein = a t\ia. n. s. f. Su-deck's disease. de la a . [Gr. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. A. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. ATREZIE. / atonie. pl. 3) / atrium. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. / atome. boli rare [i discutabil clasificate (ex. prezint\ trei mari zone: troposfera. m. chirurg ger-man. M.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. *hipotensiune ortostatic\). [Gr. / atriotomy. Sudeck.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. topos = loc. uscat\. atlas = atlas. / atmo-sphere. / atrésie. A. atomos = indivizibil. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. În ansamblu. sec]iune. f. m.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. stratosfera [i ionosfera.. a. ATROFIE. cardiac (NA: atrium cordis) . s. sphaira = sfer\. c. V. 7) A. corticale izolate (*boala Alzheimer. tome = t\iere. ATOMIZOR.] V. pân\ la în\l]imea de 5 km. (1). ATOM. fie în combina]ii cu al]i a. Abrev. n. f. care apare sporadic. f. idiopatice sau congenitale. 6) A. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. a . 3) A. n. semne *extra-piramidale. [Gr. f. atopos = în afara locului normal. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. m. s. haima. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. -atos = sânge. s. 8) A. [Gr. sec]ionat [i temnein = a t\ia. Form\ particular\: a.: boal\ Sudeck (v. sunt utilizate diverse tipuri de a. *scleroza lateral\ amiotrofic\). [Lat. de la a . cu predispozi]ie ereditar\. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. ATRANSFERINEMIE. profesor la Hamburg. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. s. urmat\ de distensia lobilor prostatei. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. iner]ie uterin\. de la atterere = a freca. / atony. atmos = vapor. ihtioziform\ . f. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. ATLAS. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. este reversibil\. s. / atopie. gr. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. Dimensiunile a. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. variaz\ cu altitudinea. NA: atrium. care spijin\ cerul pe umerii s\i. are o structur\ complex\. sub form\ de jet. excep]ional. s.priv. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. *ataxie.priv. f. [Lat.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. aplazie [i hipoplazie. f. / atrophy. s. 2) A. [Gr. alb\ Milian . atria. cicatricial\ .] Diminuarea de volum a unei mase celulare. / athrepsia. / atom. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. este adesea ireversibil\.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare.: 1) A. at-tritio. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager.priv. Unitatea de presiune în SI este *pascal. .. ce poate exista fie liber. s. s. A.. s. / atlas. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. inã. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare.. [Gr. / atlas. dar superficial\. -tra.] Incizie a auriculului. / attrition.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. ATOPIE. fiind. îndeosebi industriale.] Sin. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. [Gr. Sin. lat. a . cu afectarea re]elei cutana-te de colagen.: F0F1-ATP-az\ (v.: auriculotomie.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. [Edouard Francis Kirmis-son. a. pulmonar .por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. gr.a. generând anemia sidero-penic\ congenital\. difuze sau circumscrise. coloid\ . utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. Tipuri: 1) A. a . amiloido-zei sau.

Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. dificil. s. auditio. / auricular. / autacoïdes. f.] Alcaloid extras din Atropa belladona. aura = r\-suflare. s. autos = sine însu[i. s. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. -onis = auzire. audit. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. [Engl. pasiv\) [i de a asculta (a. AURICULAR. AUDIMUTITATE.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. Lache-sis [i Atropos). de la auris = ureche. m. / aurovertine. AUDIOMETRU. autos = sine însu[i. f. s. [Gr. -inã. de ex. AUTOAGLUTINARE. s. m. / self aggression. f. [Lat. s. / au-tacoids. de ex. adj. al\turi de *inspec]ie. ale subiectului. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. s. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). lat. f. prin intermediul *stetoscopului. autos = sine însu[i. Administrate pe cale bucal\. / audition. / Beals' syndrome. s. gennan = a produce. viral (pseudo-autoantigen). ag-glutinare = a lipi. s. de la au-ris = ureche. imediat\. Sin. [Lat. f. [Lat. metron = m\-sur\. mediat\. este evaluat la un control ulterior. auditus = auz. f. [Lat. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. / au-diogram. abdominale. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. pl. n. ob]inându-se *audiograma. cutanate. cu lumea ex-terioar\. f. / aura.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. autos = sine însu[i. AUDIT. Se utilizeaz\ audiometrul. [Gr. tome = t\iere. a uni. / auriculo-ostéodysplasie. s. / autoagression. s. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. / audimu-titas. gr. [Gr.] Element chimic pre]ios. m. *an-giotensina. f. s. sau f.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. sec]iune. / autism. / autoagglutinin. olfactive. AUROVERTIN|. Dup\ Laen-nec. NA: digitus mi-nimus (2). [V. metron = m\su-r\. -inã. de la auris = u-reche. automatos = spontan. AUTISM. de la the-rapeuein = a `ngriji. autoimunitate. gr. / au-riculotomy. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. [Lat. s. iar în doze mari are ac]iune central\.] Sin. / auscul-tation. / audimutité. f. atropa = beladon\. autoimunitate. / autistic. s. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. de la ana = din nou.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. audire = a auzi. f. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. dim. f. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. f. s. [Lat. / gold. auricula. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\..] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. m. f. de la audire = a auzi. [Lat. iar\[i. f. 2) În prezent.] Sin. s. s. de la aggredi = a ataca. plasis = modelare. etimologia termenului atropinã. [Gr. s. Prezint\ *ecolalie.: boal\ sau sindrom Kanner. n. s. m. s. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. În form\ foarte dispersat\. ATROPISM. / audibility. subcutanat\ sau intravenoas\. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. a. / auto-antigène. s. f. AUTOANALIZOR. [Lat. s\rurile solubile de a. congenital word deafness. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. AUTOAGLUTININ|. anti = con-tra. [Lat. [Lat.. ou f. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. audire = a auzi. n. audibilis = care poate fi auzit. f. n. s.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. urechiu[\ sau auricul al inimii. f.). AUTACOIDE. therapeia = tratament. dim. uneori manifest\ri auditive.: sindrom Be-als (v. AURICULOTERAPIE. f. intoxica]ii. hearing. AUR. f. m. / auto-agglutination. dim. dys = greu. f. ca urmare. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. m. f. m. autos = sine însu[i.] 1) Cu refe-rire la *autism. autos = sine însu[i. La adult.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. s. s. n. s. s. ascultare. AUDI}IE.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. autism infantil). de la plassein = a forma.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. A. au-tos = sine însu[i. / or. simbol Au. lat. f. gramma = înscriere. din lat.. / autoagglutination. s. / audio-meter.] 1) Care se raporteaz\ la ureche.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. [Gr. s. de la audire = a auzi. s. lat. de sete sau afec-tive. s. V. [Lat. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. / atropine. tabagismului etc. de la temnein = a t\ia. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. / audiogramme. dim. de la auris = u-reche. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. [Gr. / aura. mutus = mut. A. AUDIOGRAM|. / autoagglutinine. f. AURICULOTOMIE. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. -ism. a modela. AUTIST. / auto-anticorps. antiemetice. s. *palpare [i *percu]ie. m. a.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. atomic 79. auricula. [Gr. AUTOANTICORP. n. s. vizuale.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). dobândi]i). `n blocurile atrioventriculare. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. din gr. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. f. s. auricula. modific\ri de apetit. AUTOAGRESIUNE. / autoantigen. ana-lyein = a rezolva. s. AUDIOMETRIE. [i anticoli-nergic. ly-ein = a distruge. / auriculaire. se disting a. f. *serotonina. A. s. Totodat\. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. A. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. foarte dens. m. / audit.ATROPIN|. s. / auscultation. s.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. s. 3) | 161 . autos = sine însu[i.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. / auriculotherapy. audire = a auzi. / auriculothérapie.). -onis = atac. / audiométrie. coloidal). adj. Unii dintre compu[ii a. / atropism. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. s. a. s. / atropism. m. f. / auriculotomie. V. [i a. pl. AUDIBILITATE.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. gr. s. aurum = aur. [Lat. agglutinare = a lipi. digitus auricularis. cu nr. auricula. Este un metal galben. / autoanalyser. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. a uni. s. a. activ\). / audition. gr. / audibilité. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. s. / audiomètre. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. osteon = os. audire = a auzi. / audit. Ac]iunea de a auzi (a. s. lat. corpus. f\r\ a c\uta un contact. V. / autoanalyseur. AUSCULTA}IE. sunt utilizate ca spasmolitice. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. s.: atriotomie (v. m. adj. de la audire = a auzi. f. / autoantibody. n. s. gr. [Gr. gr. auscultare = a asculta cu aten]ie. f.. / auro-vertin. / audio-metry. s. [Lat. independent\ de existen]a surdit\]ii. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. / autisme. ag-gresio. [Lat. antisecretoare. f. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. / autiste.. [Gr. s. De asemenea. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. m. gustative. n. iradiere sau în neoplazii (a. -oris = corp. / atropine. s. iar copilul mic este izolat.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. sounding. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. autoanti-gen. s. s. AUR|. i. *eicosanoidele. m. anti = contra. se utilizeaz\ în colire ca midriatic.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. akos = remediu. psihice etc. AUTOANTIGEN. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. 2) Subiect care sufer\ de autism. s. m. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). adj. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. -ism.

da-c\ sunt accentuate. îndeosebi guta). Enzimele sunt de ori-gine endogen\. AUTOLOG. AUTOGREF|.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. immunis = scutit.: boal\ a. AUTOFAGIE. A. f. adj. apoi 3 pân\ la 10 ml. autos = sine însu[i. / autodia-lysis. V. / autogenons. / autophagie. AUTOFOBIE. / autoimmunization. s.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. autotoleran]\. autos = sine însu[i. | 162 . AUTOINTOXICA}IE. s. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. / autohistora-diographie. / autoclave. AUTOFAGOCITOZ|. *mielin\.). f.: a. V. gr. / autolysis (1. anemia hemolitic\ autoimun\. mucoasei gastrice. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. f. prin consumul ]esuturilor proprii. / autophonie. s.: autotoxemie. s. / autochto-nous. lysis = dis-trugere. autos = sine însu[i. -atis = scutire de sarcini publice. [Gr.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . de la khthon = p\mânt. f. elaborat sau incon[tient. f. [Gr. f. epileptic. immu-nitas. f. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. f. gr. a. din *pan-creatita acut\. înde-osebi în medicina sportiv\. ap\rat (in = lipsit de. AUTOIMUNIZARE. / autopha-gia. s. grapheion = peni]\ de scris. de la lyein = a distruge. s. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. autoan-tigen. logos = raport. de la krinein = a discerne. AUTOCATALIZ|. [Gr. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. / autogreffe. f. phagein = a mânca. autos = sine însu[i. / auto-immunité. mental etc. observat\ `n unele boli mentale. Ex. f.] Sin. *tract uveal. *a. [Gr. munus = obliga]ie). f. f. Se începe cu 2 ml. s. s. autos = sine însu[i. f. [Gr. autos = sine în-su[i. -ozã. Ex. se pare. / au-toh(a)emolysis. / au-toimmunity. -atos = sânge. f. boli meta-bolice. Ace[ti a. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. autokhton. / self criticism. autos = sine însu[i. / autophagocytosis. f. / auto-immun. radius = raz\. / autohistoradiography. V. / autologue. În prezent este pu]in practi-cat\. Ex. tiroidita Hashimoto. s. graphium. / autointoxication. a purta). [Gr. f. lat. În toate cazurile men]ionate. autos = sine însu[i. AUTOLIZ|. autoanticorp. leucope-niile imunologice. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. rela]ie. / autocrinie. a dizolva. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. AUTOGEN. / autodigestion. s. autos = sine însu[i. Poate fi fiziologic (ex. s.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. / autolyse. [Gr. activit\]i). Ex. f. s. se manifest\ ca *boli auto-imune. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. reac-]ional sau spontan.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. AUTOIMUN. 3) Sin. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. f. din gr. -e. [Gr. / autocatalyse.: sindrom Marlin (v. `n starea de *ina-ni]ie. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. [Gr. AUTODIGESTIE. [Gr. autos = sine însu[i. / autoérythro-phagocytose. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. autos = sine însu[i. n. lat.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. celule. lysis = distrugere. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. criticus. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. kytos = celul\. s.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). briceag de altoit. f. autos = sine însu[i.: lupusul eritematos diseminat. AUTOMATISM. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. lat. în organismul c\ruia îi apar-]in. s.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. phobos = fric\. gennan = a produce. [Gr. krinein = a separa de. AUTOFONIE. autophagy. s. / autocritique.. f. somn. AUTOCRITIC|. asociat\ unor manifest\ri patologice. -atos = sânge.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. de la immunis = scutit. / automatisme. / autopho-bia. [Gr. / autoerythrophagocytosis. suicide (3). adj. f. m. de la lyein = a distruge. totu[i metoda a fost reluat\. / autogène. s. AUTOCLAV. a. diabetul insulinodependent [. f. lat. f.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. ]esut. s. / auto-digestion. / auto-immunisation. [Gr. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. Intermi-tent. f. 2) Stare morbid\.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. / autoclave. lat. AUTOHEMOTERAPIE. de la katalyein = a distruge. m. ap\rat (in = lipsit de. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. [Gr. o-riginea autoimun\ este doar presupus\.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. AUTODIALIZ|. / autoh(a)emotherapy. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). *tiroid\. s.] 1) Nutri]ia corpului. -ozã. gref\. din gr. n. autos = sine însu[i. adj. autoimunizare [i autoto-leran]\. f. autos = sine `nsu[i. immunis = scutit. s. s.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. / autograft.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. s. autos = sine însu[i. dialysis = separare. lat. a unui ]esut sau a unui organism. autoradiografie. / autochtone. [Gr. ap\rat (in = lipsit de.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. s. [Gr. autos = sine `nsu[i. s. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin.] Comportament involuntar (mi[c\ri. graphein = a scrie.: *a. a des-compune (dis = separat de. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. s. [Gr. AUTOHISTORADIOGRAFIE. f. munus = obliga]ie). kritikos. adj. autoimunitate. digestio. s. adj.). / autodialyse. care. s. Obs. s. autos = sine însu[i. phone = voce. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. / autologous. oftalmia simpatic\. de la therapeuein = a `ngriji.] V. Sin. Se disting dou\ alternative: a. A.: `n engl. prin autoagre-siune sau autoimunizare. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi.: a. [Gr. / auto-hémolyse. autos = sine însu[i.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. de la graphein = a scrie. f. histos = ]es\tur\. f. autoto-xicoz\. f. s.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. therapeia = trata-ment. / autointoxication. a separa de. sau automatos = spontan. Ex. f. erythros = ro[u. îndeosebi lizozomale. [Gr. f. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. lat. autos = sine însu[i.: a. s. AUTOHTON. adj. lat. autoimunitate. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. AUTOHEMOLIZ|. AUTOERITROFAGOCITOZ|. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. s. / autocriny. phagein = a mânca. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. V. / auto-catalysis. f. V. *spermatozoizi. clavis = cheie (care se închide singur). [Gr. haima. s. Pentru alte boli. / auto-matism. de la dia = prin. / autohémothérapie. / auto-immun. autos = sine însu[i.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului.). f. in = în. s. / autophobie. s. s. munus = obliga]ie). s. adj. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. car-diac) sau patologic (ex. endo-gen. [Gr. [Gr. AUTOCRINIE. AUTOIMUNITATE. / autophony. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. îmb\trânire) sau patologice (migren\. kytos = celul\. s. s. s. s. de origine intestinal\. autos = sine însu[i. haima. [Gr. 2). autoimunitate. / autophagocytose. f.] Despre ]esuturi. de la toxon = s\geat\. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. fiziologic\ [i a. -onis = descriere. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. automatismos = autoac]ionare. bolile Biermer [i Basedow-Graves.: sinucidere (v. katalysis = disolu]ie. s. phagein = a mânca. adj. gerere = a duce. autos = sine însu[i.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. f. diviziune a unei idei pe puncte. lat. de la lyein = a distruge. [Gr. De altfel. lysis = distrugere.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. f. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente.

/ auto-radiographie. [Gr.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. f\r\ recomandarea me-dicului. de la plassein = a forma. graphein = a scrie.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. adj. de la sugge-rere = a sugera. AUTOTROF. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. [Gr. [Gr. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. [Gr. s. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv.). termen recomandat. / auxotroph. adj. AUTOTOLERAN}|. / self tolerance.: autointoxica]ie (v. s. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. -inã. / automédication. Organismul uman posed\ 44 a. f.] Sin. de la auxein = a cre[te. poate fi: 1) Medical\. de la fundere = a v\rsa. adj. / autorégulation. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. s. autoantigeni. / autopsie. lat. care sunt identice la descenden]i. f. / autosome. A. îndurare. m. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. Sin. [Gr. AUTOTRANSFUZIE.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. a se dezvolta. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. -ozã. lat. s. regulare = a regla. -atos = corp. autos = sine însu[i. f. a se dezvolta. s. f. din cauza etimologiei improprii a termenului a. [Gr. autos = sine însu[i.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). puni-tio. / auto-tolérance. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\.). autos = sine însu[i. f. Var. pentru autozom (v. autopsia. [Gr. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. plastos = mode-lat. s. s. [Gr. -onis = mutilare. -atos = sânge. s. tole-rantia = suportare. haima. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. indiferent de sex. / autotransfusion. s. sângele este recoltat înainte de opera]ie. autos = sine însu[i. lat. AUXOLOGIE. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. AUXOTROF. Var. AUTOZOMIC. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. `m-pr\[tiere. lat.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. [Gr. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). opsis = vedere. adj. / auto-tox(a)emia. stare denumit\ *autoimunizare. / auxine. lat.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. AUXIN|. autos = sine însu[i. -atos = corp. / auto-somal. f.: au-togref\ (v. De obicei. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. [Gr. trophe = hran\. / self-regulation. f. autos = sine însu[i.] Sin. autos = sine însu[i. AUTOPSIE. s. -onis = pedeaps\. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. este de tip cibernetic. Cei 44 a. s. [i ureche intern\. A. a modela. / autotrophic. m. / auto-vaccine.). onis = topire.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. AUTONOMIE. n. lat. s.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. f. lat. AUTOZOMAL. [Gr. s. [i doi cromozomi sexuali.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. f. f. / self-mutilation. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. de la auxein = a cre[te. autos = sine însu[i.). Activitate mo-torie involuntar\.: sindrom Clérambauld. de origine accidental\ sau criminal\. de la toxon = s\-geat\. f. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. / auto-scopy.). [Gr. s. [Lat. gr. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. m. lat. s. a se dezvolta. [Gr. antialeatorie [i antientropic\. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). AUZ. scopia = exami-nare. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. de la punire = a pedepsi. A. fusio. -atos = corp. / auto-plasty. AUTOSCOPIE. f. / autotransfusion. f. nutri]ie. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. [Gr. [Gr. autos = sine însu[i. s. trophe = hran\.). s. Sin. / autotrophe. v. s. s. nomos = obicei având for]\ de lege. s. / auto-toxicosis. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. autos = sine însu[i. A. n. f. trans = peste.: necropsie. autos = sine însu[i.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. 2) Medicolegal\. AUTOTOXICOZ|. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. lat. cu autozomic (v. me-dicatio. s. de la tolerare = a suporta.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. radius = raz\. s. auxanology. / auto-somal. auxe = cre[tere.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. autos = sine însu[i. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. AUTORADIOGRAFIE. autos = sine însu[i. f. gref\).] Independen]\ func]ional\. e. [Gr. / auxologie. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. de la toxon = s\-geat\. / autosome. / autoplastie. Cea mai im-portant\ a. s.). / automutilation. s. auxe = cre[tere.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. f. / self-punishment. / autopunition. / autonomy. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. auxe = cre[tere. m. / auxology. / autoscopie. AUTOMUTILARE. de la skopein = a vedea. de la vaccin\ = variola vacilor. a. A. [Gr. formea-z\ 22 perechi cromozomice. soma. f. sugestie. s. AUTOSUGESTIE. / autosuggestion. este perturbat\. / auxin.: autosom. autos = sine însu[i. Var. f. adj.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. / autovaccin.: ritm idio-ventricular (v. AUTOSOMAL. s. f.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. / hearing. audire = a auzi. autos = sine însu[i. s. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. s. s. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. AUTOTOXEMIE. [Gr. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. / autosuggestion. AUTOMEDICA}IE.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. mai ales al celor neurocibernetice. urechi etc. AUTOPLASTIE. f. autos = sine însu[i. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. pentru autozomal (v. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. adj. f. dincolo. [Gr. / auxotrophe. A. soma. f. passivity phenomenon. aspect.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. / autosomique. f. s. nutri]ie. -onis = medica]ie. Uneori. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. -onis = p\rere. Sin. adj. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. suggestio. A. f. f. f. 163 . f.] Anglicism sin. f. autos = sine însu[i. s. a examina. autos = sine însu[i. f. AUTOVACCIN. V. adj. s.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. AUTOZOM. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. / autotoxicose. s. f.: autointoxica]ie (v. / autotoxémie. mutilatio. / autonomie. AUTOSOM.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. / autoradiography.] Sin. / ouïe. AUTOREGLARE. phytohor-mone. [Gr. s. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. f. s. de la mu-tilare = a schilodi. [i autopuni-]ie. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. / self-treatment. V. Prin a. / autopsy. soma. autos = sine însu[i. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. automutilation.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. s. [Gr. V. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. / autosomique. f. de la auxein = a cre[-te. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. [Gr. s. s. AUTOPUNI}IE. logos = [tiin]\.

s. s. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). `ndeosebi `n trans-plantele de organe. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). / axenic. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. h. f. [Gr. [Lat. AVIDIN|. f. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. spontan sau provocat al unui fetus malformat. B1: *boal\ beriberi. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). alter\ri cromozomiale. vivus = viu. axon = ax\. pl.: arter\ a. iar fibrele C sunt a-mielinice. xeros = uscat.: evulsie. [Gr. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. / aisselle. velsus.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. f. AZBESTOZ|. Ex. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. s. adj. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. a. s. f. / axe-rophtol. s. instanta-nee const\ într-un vector. Realitatea a. abortio. jug. gr. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. / axonème. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. n.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. s. s.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal.: a. spontan [i a.-h. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. axilla = subsuoar\. insuficien]\ renal\. [i neuro-endocrinologie. 4) A. / asile. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. AXOKININ|. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. AXONOTMESIS. / axone. s. copiilor orfani etc. s. AXONEM|. s. kinein = a mi[ca. care poate emite [i cola-terale. -ozã. Conform acestui concept. [Gr. diferen-]ial. s.priv.priv. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. 164 . provocat: 1) A. Mai trebuie men]ionate: 3) A. o. dezechilibre hormonale. din gr. o.priv. în prezent. ophthalmos = ochi. secundar\. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. AZID|. m.. adj.priv. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. boli genetice). f. / azide. [Gr. dar. plasma = obiect mode-lat. în mod normal. / axon. adj. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. NA: axilla.] Extrac]ie. lat. de la a . f. s.] Protein\ care. piloas\. s.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. / avitaminose. s. a . sarea de sodiu. abortion (provocat). C: *scorbut. f. dentar\.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. -ol. s. n. n. m. AVULSIE.. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. repetitiv.priv. fistule sau fracturi. m.] Cur\]area. o. f. AZATIOPRIN|. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. [Gr. / avascular. s. AXILAR. / armpit.: vitamin\ A (v. / azathioprine. principal\. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. f. / axillaire. asbestos = care nu poate fi stins. s\n\toase. / axoplasme. / azide.] V. vita = via]\. f. / axonotmésis. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. a. f. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. sy-lan = a jefui.AVASCULAR..] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. de la vellere = a trage. zygon = pereche. f. / avortement. ortus = na[tere). [Lat. / asylum.. Ex. [Gr. 2) A. vasis = vas. f. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. / axo-plasm. reactiveaz\ *axonema. / axis. f. adj. / azathio-prine. / avitami-nosis. nema = fir.-h. boli infec]ioase. sec]ionare. [Gr. Ex.. n. adj.priv. Timp îndelungat. tmesis = t\ietur\. AZASERIN|. / axillary. în mod asem\n\tor. [Lat. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. a . m. axon.. AVITAMINOZ|.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. s. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. [Gr. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase.] Întreruperea axonului.] Sin. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. AXOPLASM|. m.oase.). axilla = subsuoar\. s. V. m. / axo-notmesis. axon = ax\. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. [Gr. A. axon = ax\. s. AXENIC. izoimunizare Rh. În cazul neuronilor senzitivi. / axis.. axilla. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. *centrifugei. lat. fibr\ nervoas\. exceptând a..: a. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. / axokinine. / avasculaire. D: rahitism. a. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. s. -onis = avort. axis = ax\. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. [Lat. s.. [Lat.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. AVIVARE. în caz de sarcin\ gemelar\. [Gr. freshening. / avulsion. este cea mai mare. dim.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. geometric\ a instrumentului. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. s. . din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. tab. o. Sin. fibrele A [i B sunt mielinizate. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. / axénique. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. m.priv.. / axis. f. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. a . / asbestose. Scopul a. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. AVORT. dup\ fosforilare. s. s. s. medie este vectorul sta-bilit. 3) A. / avidin. este probat\ de *neurocrinie. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). AXIS. f. a. 2) A. a . s. a . s. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. AXEROFTOL. AZIL. vasculum = vas mic. NA: vena azygos. s. decompensare cardiac\. m.at de una sau mai multe vitamine. Diferi]ii a. la adult. AXON. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. [Gr. [Gr. n. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. Ex. a. s. / avulsion. hipotalamus [i hipofiz\. xenos = str\in. / avivement. În practic\. reprezentând intensitatea. [Gr. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. de la vas. -inã. axon = ax\. s. / axoneme. În general. Protein\ din albu[ul de ou. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. s. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. a . [Fr. din lat. ~n cazul unei fracturi. adj. f. / avidine. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. h. lat. / avivement. r\cit. f. s. a. se nume[te a. f. / axokinin. m.. axillae. a smul-ge. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. axis = ax\. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. infirmilor. s. / axérophtol. -inã. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. 4) A. s. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). lat. s. Sin. A. asylon = loc inviolabil. PP: *pelagr\. m. 2) În fizic\. / axe.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie.: cilindrax. / azaserine. n. constatat\ pe *electro-cardiogram\. AXIL|. regiune a. anat. axon = ax\. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. ammo-niakon = sare de amoniu. s. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. construit în triunghiul lui Einthoven. NaN3). f.: 1) A. / azasérine. / asbestosis. fausse-couche / miscarriage (spontan). s. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. asylum. f. A. f. (sau hemiazigos) la stânga. AX. -ozã. Clasic.

/ azyme. s. zoon = animal.: pâine a. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. [Gr. adj. f. [Gr.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i.priv. s. ba-zele purinice.45 g/kg corp/24 ore. gr. ]esuturilor sau organelor. f. Ex. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. a . s. AZOOSPERMIE. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. m. s. AZOTURIE. sub form\ de molecule diatomice. / nitrogen. AZOTAT. [Gr. m. contrar etimologiei. în cursul febrei. zoe = via]\. Intr\ în compozi]ia enzimelor. / azotate.priv. s. / azotémie. haima. în tulbur\rile de metabolism. / azurophile.priv. A. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. / azoturia. a .. s.). creatinin\. A. de la philein = a iubi. veche azur = alb\strui. a . zoe = via]\. V. / azymic. adj.. [Gr. s. / azot(a)emia. azotul din acizii amina]i. m. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. A. [Gr.priv.] Care este lipsit de fer-men]i. philos = prieten. A.] Sin.: nitrat (v. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. f. creatin\.. lichid are temperatura de -194. [i hiperazotemie. ferment. uremie. utilizat\ `n hematologie.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. / azurophil(e). es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. în majoritatea cazurilor. / azoospermie. -atos = s\mân]\. acidul uric. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. [Fr.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. AZOT. f. a . care include: azotul ureic. 2) Uzual. s.. AZOTEMIE. Este determinat\.. f. s.13-0. AZUROFIL. n. a . / azoturie. proteinelor. urmare a he-moragiilor.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. f. / azoo-spermia.. zyme = drojdie. s. zoe = via]\. Este moderator al oxigenului în respira]ie. A. / azote.priv. zoe = via]\. ouron = urin\. adj. / azotate. a . adj. nor-mal\ este de 0. în [ocurile traumatice sau chirurgicale.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. -atos = sânge.AZIMIC. a-moniac etc.priv. sperma. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. [Gr. 165 .] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur.

] Gen apar]inând familiei protozoarelor.] Sin. la Berna. oftalmolog american. Dupã 14 secole. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. Cory-nebacterium).: piroplasmoz\. / bacille. Haemophilus). uterus). bigemina produce febr\ la vite. Sin. anatomopatolog german. profesor de anatomie patologic\. în 1443. Hr. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. B.). [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. Zürich [i Chicago. Berlin. Königsberg [i Leipzig. profesor la New York. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. anatomopatolog german. Koch. 18411912. Corynebacterium). [Lat. Tomaso de Sarzana descoperã.: Yersinia pestis (v. m. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. 1863-1946. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. medic [i bacteriolog japonez. 1852-1915. apar-tenen]a b. cum calore et dolore". prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. s. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. 18471887.). bacteriolog german. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. Paris. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. *b. 1863-1939.] Sin. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. Mycobacterium). f. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. profesor la Bucure[ti.: Escherichia coli (v. [William H. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.: Shigella flexneri (v.).: Salmonella typhi (v. 1843-1890. V. John Elmer Weeks. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. bacteriolog [i igienist german. Praga. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris.] Sin. anatomopatolog [i bacteriolog german. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. Salmonella). 1835-1926. Shigella). / bacillus. anus. BABESIOZ|. Bolile provocate de genul B. [Victor Babes. apoi la Berlin. profesor la Pisa. medic norvegian. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus. Bergen.: abdomen. 1852-1931. bacillus = bastona[. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. Haemophilus). Myco-bacterium).: Shigella dysenteriae (v. 1834-1913. 60 î.: *b.] Sin. Sin. tific etc. Walther Kruse. profesor la Groningen. 1858-1945. pio-cianic. anatomopatolog [i bacteriolog român. 1860-1941. anatomopatolog [i bacteriolog român. pl. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã.: Mycobacterium leprae (v.: Corynebacterium diphteriae (v. profesor la Greifswald. din ordinul Papei. / babesiosis. radius.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus.: Haemophilus influenzae (v. 1843-1910.: Haemophilus ducreyi (v. BABY BLUES / baby blues / baby blues. BACIL. Berlin. publicate la Florenþa. Haemo-philus). baron. Polonia). s. hernie. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.] Sin. bacilli. [Augusto Ducrey. profesor la Bonn.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. [Kiyoshi Shiga. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. Williams. Mycobacterium). bacteriolog [i imunolog belgian. `n continuare.: Shigella dysenteriae (v.: Klebsiella pneumoniae (v. profesor la Greifswald. 1864-1943. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. D. bacteriolog austriac. medic [i bacteriolog japonez. Shigella). [Léon Charles Albert Calmette.: Myco-bacterium leprae (v. Octave Gengou. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. bacteriolog [i igienist german. apoi la Roma. serolog francez. Este prima carte medicalã tipãritã. Ex. 1 1853-1949. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. dermatolog italian. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus.] Sin. 8 volume intitulate De Re Medicina. 1860-1940. . Shigella). Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. succesiv. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. profesor la Berlin. 1852-1915. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\.: Haemophilus influ-enzae (v. Park.] Sin. [Kiyoshi Shiga.: Corynebacterium diphteriae (v. Sin. apoi la Berlin. 1854-1926. Sin. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis).] Sin. 1863-1955. 1875-1959. 1854-1926. bacteriolog belgian.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. Würtz-burg.] Sin. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. [Robert Koch. BABESIA / Babesia / Babesia. [Karl Joseph Eberth. [Carl Friedländer. (BCG). anatomopatolog [i bacteriolog american. Bruxelles. Co-rynebacterium). 1870-1957. Viena. clasa *sporozoare. iar B.). s. bacteriolog german. bacteriolog american. 1863-1933. 1870-1961. f. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. babesiasis. -ozã. medicinii ºi filosofiei. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. bacteriolog american. Sin.] B. August Johann Friedrich Loeffler. [Simon Flexner. *b. Klebsiella). Sin. occiput. s. Berlin. Angl.] V.: Pseudomonas aeruginosa (v. apoi profesor la Zürich [i la Halle.] Sin. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. 1870-1957. descoperit de Victor Babe[. [Albert Döderlein. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. [August Johann Friedrich Loe-ffler. Jean Marie Camille Guérin. care a influenþat profund gândirea medicalã. profesor de igien\ la Lille. 166 .: Vibrio cholerae (v. m. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. Anna W. 1843-1910.: Shigella (v.20 d. [Edwin Klebs. vaccin BCG. bacteriolog japonez.] Sin. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. ci un erudit latin. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. în biserica Ambrosius din Milano.] Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v.) nu a fost medic. / babésiose. bacteriolog german. Hr.). 1872-1961. bacteriolog francez.] Sin. [Robert Koch. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. ginecolog german. denumit "Cicero al medicinii". profesor la Bruxelles. tibia.). Tübbingen [i München.] Sin. sugerând forma unui bastona[. Würtzburg.] Sin.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. [Shibassaburo Kitasato. bacteriolog german. Interesat de toate aspectele vieþii. [Victor Babes.

1862-1950. [Gr. [i septicemie. De ex. sunt lipsite de un nucleu veritabil. ADN sau ARN. bacillus = bastona[. f. s.). [i bacteriostatic.] Sin. [Gr. BACTERICID. dim. f. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. substan]e tensioactive. adj. haima. [William Henry Welch. b. / bacteri-(a)emia. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. s.: `n sol. De obicei.: Shigella sonnei (v. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. s. / bacterium. 2) b. [Jean Hyacinthe Vincent. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. B. V. -atos = sânge. nu con]ine germeni microbieni. bakterion.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. la om. inhalare sau ingestie. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. Sin. phagein = a mânca. infecteaz\ o bacterie. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. sintezele proprii bacteriei (ADN. când b. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. [i organismul gazd\. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. dim. B. dim. adj. a. de la bakteria = baston. -atos = sânge. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. [Alfred Whitmore. sunt extrem de diverse. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. B. plas-mide). din fiecare bacterie gazd\. ARN mesager. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis.: Mycobacterium avium. substan]e produse de unele microorganisme. Dup\ sintez\. / bactericide. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi.). O serie de b. parazite sunt necesare organismelor gazd\. bacillary. / bactérioïde. [Lat. V. cauzat de un bacil. gama). f. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. bakterion. heterotrofe care. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. de ex. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. X. [Gr. adj. eidos = form\. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. s. pot meta-boliza doar compu[i organici. beta. Mycobacterium. sunt constitui]i din material genetic. asemenea animalelor. b. f. `n absen]a glucidelor. 1) Sin. pustuloas\.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare.: Fusobacterium nucleatum (v. proteine) sunt blocate.. Totodat\. f. b. bakterion. [Lat. Schimbul de material genetic se poate produce. B. dim. s. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. s. bacterie.. bacteria. [Carl Sonne. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. fiind ubicuitare. BACTERIE. psicrofile. dim. BACITRACIN|.: Clostridium perfringens (v. bakterion.] Sin. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. alfa. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. 167 . prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. / bactéride. bakterion. B. / bactéricide. Citoplasma b. s. n. de la bakteria = baston. B. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. 18761946. B. Pseudomonas). iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. bacteriolog [i epidemiolog francez. / bactériémie. BACTERIEMIE. -idã. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. Sin.] Sin. fenoli. m. sau piocinele. BACILEMIE. lat.] 1) Termen nerecomandat.. baze. sunt. aldehide.: Salmonella typhi (v. / bacill(a)emia. adj. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. / bacteriocins.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. BACTERID|. proteaze). s. f. f. / bactériocines. / bactérie. s\ruri ale metalelor grele. 2) b. / bacterid. BACTERIOFAG. / bacillemie.: *b.: Mycobacterium tuber-culosis. de la bakteria = baston. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. Proteine produse de anumite bacterii. de la bakteria = baston. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. 2) Sin. s. prin extensie. Exist\ de asemenea. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. purt\toare de receptori specifici pentru b. ca [i a proteinelor capsidei. Shigella). Sin. Ex. m. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. de asemenea. bactericidal. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). / bactériophage. BACTERIOCINE. `n esen]\ asem\-n\toare. pot produce toxine (de ex. printre care: alcoolul. încapsula]i. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\.: Pseudomonas pseudomallei (v. profesor la Paris. lizogenie [i lizotipie. BACILAR. s. de asemenea.: fag. f. s. m. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. / ba-cillar. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. Dup\ ce b. pl. B. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. 3) Sin. [Gr. ARN. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). f. termofile. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C.. ubicuitare. f. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. sunt organismele cele mai r\spândite. cuprins într-o *capsid\ proteic\. 2) Bacterie modificat\ structural.] Virus care infecteaz\ bacteriile. Fusobacteri-um). s.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. BACTERIOID. dim. chirurg al armatei britanice la Burma. este agentul etiologic al *antraxului. f. deja sintetiza]i de alte organisme. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. autotrofe care. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\.: colicinele produse de *Escherichia coli.. pot da na[tere la *spori. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. de la bakteria = baston. pl. V. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". caedere = a omor`. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. 3) b.`n ap\ [i `n aer. ultrasunetele. m. gr. O serie de b. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. adj. 1850-1934.: boal\ Andrews (v. adj. îndeosebi a *bacilului Koch. nici regnului animal. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. prin *scizipa-ritate. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. B. haima. Ex. s. patogene. pl.). bakterion. f. Mecanismele de ac]iune ale b. s. compus din dou\ straturi. / bacitracine. crezoli. B. V. s. iar *lizozimii b. s. în]ep\turi de insecte. profesor la Johns Hopkins.] Sin. anatomopatolog [i igienist american. ARN de transfer. Lichidul din interiorul b. / bacillaire. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. Aflate `n condi]ii particulare. prin transduc]ie. iar reac]iile biochimice. o serie de b.: 1) b. bacillus = bastona[. adic\ *antibiotice).: Mycobacterium bovis. asemenea plantelor. / bacteriophage. s. [Gr.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. 1882-1948.: Clostridium tetani (v. strict parazite. o serie de aminoacizi. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. animalelor [i plantelor. sunt asamblate.. dispu[i în lan]uri. radia]iile ionizante (ultraviolete. mezofile. imobili. Specie (genul Bacillus. Acest `nveli[. Salmonella). / bacitra-cin. unele b. care nu apar]in nici regnului vegetal. 2) În rela]ie cu un *bacil. particulele componente ale b. s. m. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). vitamine [i antibiotice. sintetiza]i rup peretele bacterian. / bacteroid. se reproduc pe cale asexuat\. de la bakteria = baston. phage. medic [i bacteriolog danez.] Prezen]a de bacili în sânge. Sin. [Gr.

bakterion. malforma]iile. denumi]i *bacteriolizine. m. posthe = prepu]. graphein = a scrie. otrav\. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. s. / bacterioscopy. lancis = taler. V. du[. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. pl. V. *fimoz\. badigeonnage. BAGASOZ|.] Bâl-bâial\ idiopatic\. uni.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. nesporula]i. / balano-préputial. BACTERIORODOPSIN|.] Oprirea cre[terii bacteriene. strict anaerobi. cercet\ri serologice [i biologice. m. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. logos = [tiin]\. boli venerice. dim. V. s. [i scanning. dim. / bagassose. n. o serie de sub-stan]e. / balan-tidiasis.] Examenul unui preparat microscopic. -inã. s. / balanoposthite. BACTERIOLIZIN|. bakterion. balneum. din gr. bakterion. gland. [Lat.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. n.01 mg. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. de la ballan-tion = pung\. BACTERIOPAUZ|. m. f. [Lat. dim.] Ac]iunea de a deplasa. ouron = urin\. scales. / bactériolisine. / bacteri-uria. apendicite gangrenoase.] *Toxin\ de origine bacterian\. de la bakteria = baston. f. s.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. Ex. cu plante etc. BALBISM. compu[i explozivi.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. [Gr. -inã. bal-nea (lat. bakterion. de la lyein = a distruge. / bath. b) b. de la ballantion = pung\. s. de la bis = de dou\ ori. lat. balantidiosis.0. [Gr. non-toxino-geni. adj. 2) B. n. / balayage. pentru care este caracteristic\. o-prire. ballast = balast. [Fr. bagasse worker lung. [Lat.] Disolu]ia bacteriilor. Cauze: igien\ precar\. / ballistocardio-graphie. s. ele pot conferi avantaje adaptative.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. [i Fusobacterium. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. urma[. lysis = distrugere. f. gland.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. / scanning. BAIE. f. / bac-teriotropic. de la istanai = a plasa. ac]iunea litic\ a *complementului. Var. BACTERIOLIZ|. origine necunoscut\. de la genos = neam.: boal\ Zoon (v. V. f. [Gr. dim. / bactérioscopie. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. Speciile B. [Gr. bakterion. de la lyein = a distruge. dim. / bactériologie. în care simptomul principal este diareea cronic\. balayer = a m\tura. dim. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. balbus = bâlbâit. f. de la toxon = s\geat\. de contrast. s.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). ur-mare a mor]ii acestora. s. s. de cel indus de factorii nocivi. / bacteriolysin. s. genera]ie. BADIJONAJ. kolon = intestin gros. adj. de la bakte-ria = baston.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. de la bakteria = baston. BALANIT|. d) b. BACTERIOTROP. s. f. -ism.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. semnificativ\). de la bakteria = baston. b. culoare roz. adj. balantidion. de la bakte-ria = baston. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. panouri izolante) [i în mediul rural. / balanitis. datorat muta]iilor spontane. vapori. septicemii. dim. BACTERIURIE. rhodon = trandafir. [Gr. pausa. f. bakterion. s. f. [i microbiologie.). s. f\r\ a le distruge. adj.). BALANTIDIAZ|. BACULOVIRUS. BALISTOCARDIOGRAFIE. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\.0001-0. / bactériorhodop-sine. ordinul Peritriches. -itã. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. anticorpi. bakterion. "normal". În mod normal urina este steril\. [i antibiogram\. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. gr. / bac-teriology. [Gr. f. / badigeonnage. de laborator. s. s. infec]ii pelvine. / baculovirus. s. n. Muta]iile nu sunt numai nocive. [obolan) [i acciden-tal omul. / bactériotoxine. bakterion. g. BACTERIOTOXIN|. [Gr. [Fr. care con]ine un lichid emolient. f. / bacte-riolysis. Capaci-tatea b.001 mg. / bacu-lovirus. în cadrul unui experiment.1 mg. de la bakteria = baston. dim. virus = venin. 168 . cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. balneum = baie. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. porc. s. dim. kardia = inim\.BACTERIOLITIC. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. lysis = distrugere. B. / paint-ing. are o sensibilitate cuprins\ între 0. / bacteriostasis.). Sin. ca radioactivitatea. emolient\. a face s\ ]in\. -itã. bakterion. [i logonevroz\. nepatologic\). f\r\ a avea contact direct cu aceasta. f. gr. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. [Lat.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului.: Escherichia coli (v. BACTERIOSTATIC. s. / bacteriotoxin. / bactériolyse. vitez\. Forme: a) b. care. B.: badijonare. s.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. s. / balanoposthites. adic\ de radia]iile luminoase.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. s. trope = `ntoarcere. iar cea semimicrochi-mic\ . BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. B. diabet etc. f. [Gr. -inã. prin fixarea la nivelul bacteriilor. balanos = ghind\. [Spaniol\ bagazo = coaj\. [Gr. genetikos = propriu unei genera]ii. s. s. / bactériotrope.] Virus infectant al celulelor de insecte. Poate fi: 1) Spontan\. f. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. de la bakte-ria = baston.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. s. f. de la skopein = a vedea. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. / bagassosis. opsis = vedere. BADIJONARE.). -azã. ballein = a arunca. balantidion. eidos = form\. prezen]i în intestin la om [i la animale. abcese hepatice. [Lat. skopia = examinare. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. / bactériurie. dim. [Gr. [Gr. f. de la bakte-ria = baston. / bacteriostatic. f. [Gr. f. s. s. / bactériolytique. adj. prin diferitele sale specii. s. bakterion. f. / balantidiase. baculum = baston. bilanx. / bain. adj. de la bakte-ria = baston. bactericid. [Gr. dim. f. [Engl.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. studiul culturilor.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. bakterion. adj. BACTERIOSCOPIE. s. / balance. -ozã. *microscop electronic cu baleiaj. s. [Gr. / idiopathic stammering. f. f. 3) Produs\ de *bacteriofagi. gr. c) b. m. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. f. de la bakteria = baston.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. s. gland. f. s.] Prezen]a bacteriilor în urin\. adj.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. s.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. BALAN}|. BALANOPREPU}IAL. de la bakteria = baston. dim. statikos = care opre[te. / ballistocardiography. s. pentru badijonaj (v. [De la numele alchimistei Marie la Juive. balanos = ghind\. Trebuie deosebit b. / balbisme. balanos = ghind\. Ex.] Termen care desemneaz\ anomaliile.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). fragilis [i B. BALANOPOSTIT|. f. determinând colecistite. lat. / balance. / balanite. s. a examina. dim. / bacteriorhodopsin. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. [Gr. f. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. bakterion. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. Sin. BALEIAJ. [Gr. analitic\. s. / bactériostatique.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. de la trepein = a `n-toarce. pausis = încetare. f. electronic din tubul catodic etc. s. f. s. m. de organ. bacteriofagi. f. / bactériopause. lanx. s. praeputium = prepu]. utilizat ca vector în *biologia molecular\. BACTERIOLOGIE.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. aspect. de la lyein = a distruge. lytikos = care distruge. / bacteriolytic. / balanopreputial. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. V. de la bakteria = baston. dim.sau bidirec]ional. aplicarea apei sub forma unui jet. deci selective. [Gr. Var.

BBB (engl. Subiec]ii expu[i nu sufer\.). [Lat. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. m.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. s. [Fr. an . imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. levuri etc. cu *me-teorism. / balsam. barrière. ballon. vârf. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. s. B. cu rol de transportor al anionilor. b. antiseptic de uz extern. s. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. / ballon. de soare.: b. [Lat. dermatoze cronice (rar).). prin extensie. etimologia termenului barbituric. m. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\.. [Ital. ballista = ma[in\ de aruncat pietre.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). s. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. de Tolu. gr. din galez\ barro = extremitate. B. etimologia termenului barbituric. ballein = a arunca. f. s. -atos = sânge.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. activus = activ. / band. / barbital. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. s. / ballonnement. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. [Lat. m.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. f. b. banca = banc\. aisthesis = senza-]ie. [V. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. ais-thesis = senza]ie. logos = [tiin]\. gr.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). V. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. cu ac]iune imediat\. [Fr. de la en = `n. s. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. 3) În informatic\: b. s. din orice alt material. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. adj. gr. de la therapeuein = a `ngri-ji. [i bibliotec\ de gene. n. m. m. s. / barbiturique. phobos = fric\. sonus = sunet. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. f. alveo-lus. Abrev. kardia = inim\. b. germ. m. bal-samum. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate.: sindrom Barlow (v. germ. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. / baume. de la capillus = fir de p\r. din gr. din galez\ barro = extremitate. [Fr. ballonnement. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. s.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. b. s. manifestat prin com\. f. îndeosebi *as-trocitele. sensibilitate. de la alveus = cavitate.). BALOTARE. / ballotte-ment. s. / balneotherapy. pentru evaluarea concentra]iei. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. s. / bar. marin\. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. / barbiturism.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. V. engl. III se fixeaz\ *ankirina. utilizate ca *sedative. pallone (dialectic ballone) = minge mare. gramma = `nscrie-re.priv. s. m. BAND|. dar nu obligatoriu. to bind = a lega. / ballistocardio-graphie. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. n. [Gr. prezint\ actualmente un interes limitat. s. [Lat. m.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. | 169 . / balnéologie. termal\. de Canada. vârf.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. BANDAJ. BANC|. [Fr. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. f. gr. s.. [Gr. n. administrate ca *hipnotice. engl. rapide. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. the-rapeia = tratament. din lat. dim. / barbital. de Peru. de la agere = a ac]iona. / bandage. BALISTOFOBIE. / bal-listophobia. barbabietola = sfecl\ [i uree. / ballistocardiography. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. f. f. gr. / bar. din ital. V. binden. s. iar în func]ie de durata de ac]iune.] Ban-d\ de tifon [i. / banque. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. s.: BHE. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. fr. barrière. BANDA III / bande III / band III. s. vârf. m. f. s. [V. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). BARANESTEZIE. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. baros = greutate. f. Ex. 2) B. s. / baresthésie.. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. s. [Fr. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. [Fr. / balnéothérapie. 2) B. f. / blocking. m.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. BARESTEZIE. f. f. Ex. -ism. s. bang = pocnitur\. n. bar-rage. bandelette. lat. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. binden. palla (dialectic balla) = minge. uneori. / balloon. / balneo-logy. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. molecule) în creier es-te controlat\ strict. / ballistophobie. ballottement. BALISTOCARDIOGRAM|. / balloon-ing. bin-den. de organe. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. s. sensibilitate. / bar(a)es-thesia. s. Alteori. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. s. s. BALNEOLOGIE. ballein = a arunca. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. asociat\ de obicei. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. intermediare. [Engl.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. La nivelul domeniului citoplasmatic al b.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. n. Sin. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. s. to bind = a lega. lat. germ. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. / bande. / barrage. s. [Gr. haima. b. / bandage. Exist\ numeroase b. baros = greutate. de obicei în spectrul electromagnetic.. administrat per os. balistocardiografie. baros = greutate. f. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. din ital. de lumin\ artificial\. BAR.: b. din ital. [i balotare fetal\. m. [i balneoterapie. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. Se disting: 1) B. s. enkephalos = creier. trecerea substan]elor (ioni. engl. BARAJ. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. unei substan]e. din gr. utilizate în preanestezie. BALSAM. f. [Lat. balneum = baie. super = deasupra. s. din galez\ barro = extremitate. / barbiturisme. BARBITAL. realiz\rii unei compresiuni. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). / ballottement. [Fr. leziuni directe. extras din Abies balsamea. [Fr. edeme localizate. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). f. pallone (dialectic ballone) = minge mare. balneum = baie. de obicei. 3) B. capillaris = capilar. Ca urmare.] Unitate de m\sur\ a presiunii. s. adj. s. to bind = a lega. [Fr. kephale = cap. bandage. Denumirea consacrat\: b. lente. / bar-anesthesia.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. réactive. n.] V.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. s. / barbiturate. m. 4) B. de date. / baranesthésie. BARBITURISM.] Fobia fa]\ de armele de foc. epiteliu alveolar. / bank. BALONARE. balsamon = balsam. BALNEOTERAPIE. gr.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. s. f. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. De asemenea.] Substan]\ de origine vegetal\. bande. f. f. BARBITURIC. BALON.

-ism. sau f. trauma.: ac]iunea b. [Ital. [Lat. BATMOTROP. BAZIN. tranzit baritat. bathmos = prag. f. s. 2) Sensibilitate a organismului. [i tab. bari-tosis..). gr. Interes medical prezint\ sulfatul de b. -atis = sensibilitate. s. s.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. s. BARTONELOZ|. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). lat. m. s. receptus. familia Bartonellaceae. [Gr. ou f. adj. / bathmotrope. f. prin combinarea b. Ecuador [i Columbia. f. [Karl A-dolf von Basedow. basis = baz\. f. [Gr. bastum. adj. n. / bathyesthésie. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. Se disting dou\ cazuri principale de b.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. / base. de la baccus = recipient. Structura b. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases.: pelvis. .. Ex. V. bathmos = prag. -inã. [A. fie a unor lichi-de din organism. continuat cu micul b. -itã. ba-sis = baz\. Termen utilizat îndeosebi în engl. Principalele b. bogate în *rodopsi-n\. [i placent\. / barytose. / basal.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. s. trope = `ntoarcere. baros = greutate. f.. rete. / barotraumatisme. [Lat. *teofilina [i *teobromina. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. de referin]\. s. BAZAL. presiunea sanguin\ pentru b.: presoreceptor. lat.] Sin. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. cuprinzând *cafeina. B. de la trepein = a `ntoarce.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. V.: epiteliom ba-zocelular (v. s. forma = form\. adj. / baryum. 1790-1854. f. aisthesis = senza]ie. / basedowian. -ism. placenta = pl\cint\. baros = greutate. B. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. conuri retiniene [i retin\. s. B. V. -oma. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. / basion. / bathy-(a)esthesia. [i pirimidin\. basis = baz\. ~n mod normal. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. -e. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. lat. -enne. / basedowien. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. ba-rorécepteur. Sin. adj.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. Biosinteza b. L. de la recipere = a primi. -ozã. BARTOLINIT|. V. s. 2) Fundamental. continuate. 18711950. [Gr. s. aero-odontalgii [i b. trauma. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. baros = greutate.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. m. m. sensibilitate. B. s. anat. / bathmotropisme.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. s. bastone.. BARIU. BASION. de ex. n. s. V. trope = `ntoarce-re. pop. / barium. NA: pelvis.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. basis = baz\. / basalioma. adj. BARORECEPTOR. BAZILAR.] Elementul nr. m. / bathmotropism. Ace[ti b. vârf. [Caspar Bartholin Jr. p. s. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge.). [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. BAZ|. -ozã. s.: membran\ b. de la bastare = a purta. t. s. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). Ex. cu excep]ia *ma-culei lutea. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. [Gr. / pressorécepteur. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. s. s.oase. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. baccinus. iar b. s. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. p. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. de la sentire = a sim]i. [Lat. V. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\.: barotraum\. bron[ie b. Prin reac]ia unei b. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. barys = greu. / bartholinite.] Sin. f. Structura b. m. insolubil\ în ap\. s. O serie de b. Copenhaga. America de Sud. [Gr.). BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. BARITOZ|.. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. barys = greu. BAROTRAUM|. sunt utilizate în terapeutic\. Ex. adj. este agentul etiologic al bartonelozei (v.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. / basilaire.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. ordinul Rickettsiales. p. lat.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. / bath-motropic. f. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. f. Ex. / barosensibilité. anatomist.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. [Fr.: 5-fluorouracil. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. *6-mercaptopurina. r. gr. / bartholi-nitis. s. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. / bartonellose. p. 170 . p. s.. n. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. s. Se disting b. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. n. bilateral. sunt distribuite pe întrega retin\. se deosebesc marele b. 1655-1738. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. a nervilor extrinseci ai inimii. [i boal\ Carrion. din galez\ barro = extremitate. L. / barotraumatisme. [Lat. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. / barotrauma. / base. n. se g\sesc la nivelul tegumentelor). / basal. din lat. -atos = ran\. gr. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. m. m. [i acid. metabolism bazal. [A. *teobromina). 56.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. -atos = ran\. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. / bassin. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. / barto-nellosis. / baroreceptor. [Gr. BATMOTROPISM. gr.] Celule senzoriale ale *retinei. BAZALIOM. b. f. BASEDOWIAN. B. V. BAROSENSIBILITATE. [Lat. Sin. 1871-1950. de la trepein = a `ntoarce. bacillus = bastona[.. (inferior). *alopurinolul [i *azatioprina. gr. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. / barosensitivity. / pelvis. pulbere alb\. adrenalina etc. barrière. lat. *vertije alterno-barice. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. [Gr. (superior). sunt *citozina. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. pressorecep-tor. s. Unele b. p. m.: barotraumatism (v.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. [i venele b. / basion. Bar-ton. esen-]ial. s.. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. BATIESTEZIE. / basilar. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. s. teobromina) sunt de asemenea b. / basaliome. Barton. medic din America de Sud. s. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\.. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici.. minerale [i b. Ex. V. p.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. baros = greutate. bathys = adânc. m. -is = re]ea. r.). m. [Lat.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. Fiecare b. sensibilitas.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. basis = baz\. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. adj. / barytosis. m. Sin. f. medic german. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. n. [Gr. Merseburg. BAROTRAUMATISM. adj. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7.. bastona[ul propriu-zis. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. s.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. f. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. medic. f. în num\r de circa 120 milioane. se produce o neutralizare reciproc\.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / barotrauma. p. s. organice.

utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). / bénignité. BAZOCELULAR. BELLADON|. f. / belladone. / bérylliose. / becque-rel. / basophilie. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. basis = baz\. [Lat. ca. [Lat.). / betablocker. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. m. s. / basocellulaire. / pelvis of the kidney. B. s. botanic\ benzoe.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. s.] Sin. f. s. benignitas. / basophilia. [i zoofilie. / basophile. [Antoine Henri Becquerel. / ba-socellular. datorit\ caracterului neinvaziv. f. se dezvolt\ local. / benzodiazepine compounds. V. de la vertere = a `ntoarce. s. n. Ca urmare. celulla = c\m\ru]\. gr. / bétabloquant. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. lat. BERIBERI. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. inginer american. amer. printre altele. baccinus. / becquerel. fam. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. adj. / benzidine. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. B. f. lat. Numeroasele b. este. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). m. s. s. leucopenie.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. Care nu prezint\ caracter neoplazic. s. [Lat. de la philein = a iubi. bella = frumoas\. m. dim. s. basis = baz\. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. Ex. unele tumori benigne se pot extinde local. / bel. s.: pulsa]ie.). m. f.] Compus aromatic (diami-no-4. adj. lâng\. / benzene. stammering. adj. [i Curie. / basivertebral. adj. s. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. BÂLBÂIAL|. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. adj. gr. de la cella = c\mar\. s. Totu[i. f. 1873. gr. BECQUEREL.). dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze.] Care este lipsit de gravitate. / benign.: logonevroz\ (v. m. / beat. BENZEN. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante.. cu eventuale consecin]e medicolegale. B. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. B. toxic [i cancerigen. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. pop. utilizarea b. s. A. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. / balbu-ties. ren. f. adj. s. tribein = a freca. gr. în func]ie de caz. 2) Impropriu. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. V. / ba-sophil. fr. s. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. bestialis = bestial. / béhaviorisme. n. n. s. / berylliosis.] Doctrin\ promovat\ de J. [Lat. lat.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. BEHAVIORISM. adj. gr.] Pneumopatie profesional\. gr. de la bestia = animal s\lbatic. gr. BENZOLISM. de origine profesional\. gr. [Lat. benignus = binevoitor. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. *hematoxilina. s. BAZIVERTEBRAL.: atenololul). s. / benzolism. / benzénisme. n. basis = baz\. / bel. cât [i cito-logic.: granulocitoz\ bazofil\.: β.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. n. pl.. purpur\ trombopenic\). / benzolism. [Graham Bell.. BETABLOCANT.: boal\ beri-beri (v. Exist\ o form\ acut\. f. vertebra = vertebr\.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. beryllus. / bestiality. bénigne. s. / beriberi. b) cu ac]iune b. NA: pelvis renalis. m. battuere = a bate. philia = atrac]ie.: benzolism (v. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. Ant. BENIGNITATE. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. [Lat. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . pl. / bassinet. [Lat. -ism. m. 1847-1922. în sistemul interna]ional. f. V. / bestialité.] Sin. în care caz b. f.BAZINET. s. atât în plan arhitectural.. [Lat. BEL. f. Curie. s. de la philein = a iubi..] Sin. Un B. [Lat. Paris. m. cu localiz\ri extratoracice.. s. B. Este toxic [i poate determina anemie. -is = rinichi. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. s. V. O serie | | 171 . 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\.). B. philos = prieten. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. s\lbatic. Sin. -ism. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. BELADON|.: sotalol. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. aten]ia [i memoria. n.adrenergic.. [Lat.. beryllos = beriliu. / behaviorism. / basivertébral. s. s. BENZIDIN|.: beladon\. bloquant. / basiotribe. m. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). -ism. pentru belladon\ (v.sl\biciune extrem\. cre[terea se produce de obicei lent. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune.. s. f. / benzolisme. / balbutiement. Var. c) evolutiv. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. bototanic\ benzoe. f. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. BAZIOTRIB. vechea unitate. s. [Lat. [Lat.] Var. [Lat. f.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. de regul\. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. -ozã. dona = doamn\.. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. s. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. este sursa unor alcaloide variate. de la benig-nus = binevoitor. B|TAIE. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). sunt rare. de ex. m. s. BAZOFIL. botanic\ benzoe. stuttering. n.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. BERILIOZ|. [Lat. BENZENISM. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. [R. basophilic. m. s. n. / basiotribe. m. behaviour = comportament. BENZODIAZEPINE. / benzidine. [It. n. Bakkum.: dungi Mees (v. / benignity. neurolog olandez. b) histologic. pop. adj. / béribéri. inventatorul telefonului. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. adj. BETA-ADRENERGIC.: malign. [Lat. adj. adj. ad = aproape de. [i benignitate. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. [Engl.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. m. [i granulocit. [i benzolism.: tumor\ b. m. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. s. adj. exercitând. Mees.. f. 1852-1908.). frecvent încapsulate. Sin. BESTIALITATE. celul\. adj. / bénin.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. [i o form\ cronic\. pur\ (ex.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. 2) ~n român\. f. cu posibilitatea de recidiv\. s. polinuclear. / beta-adrenergic. basis = baz\.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. / battement.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. Sin. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.. [Lat. s. s. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa.. n. BAZOFILIE. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. s. -atis = bun\voin]\. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. c. s. adj. m. m. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. timolol). / belladona. s. balbicare = bâlbâial\. / benzodiazépines. V. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b.] Sin. s. bototanic\ benzoe.). / benzène. la 2-4 s\pt\mâni. Var. de la baccus = recipient. leucopenie.: betastimulant (v. BENIGN.: benzenism.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). de culoare alb\. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. / bêta-adrénergique. basis = baz\. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. Sin. fizician francez. s. ergein = a lucra. s. tumorile benigne sunt circumscrise.

f. photos = lumin\. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. / bicatenary. -etis. f. / feeding-bottle. citomegalovirus) [i Roseolovirus. adj. / ébriété.] Ester difosforic al acidului gliceric. tab. [Lat. / bêtalactame. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. BETAMIMETIC. m. pl. m. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. BETAGLOBULIN|. Var. gene bank. BETACELULIN|. / bicarbonate. c\min. s. protos = primul. / bêtalactamase. adj. dim. mai multe tipuri de b. [Lat. f. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene.formeaz\ o a[a-numit\ b. / betaine. s. s. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. n. otrav\. bis = de dou\ ori. BETALACTAMINE. adj. lipos = gr\sime. / bêtalactamines. pl. BE}IE. adj. m. de la globus = glob. adj. -onis = carbon. bis = de dou\ ori. / 2. a stimula. bis = de dou\ ori. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide.] Sin. genomice. uter b. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. . BETATRON. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. Ex. Totalitatea coloniilor . / bezoar. / bicarbonate.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. gr. 2. adj. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. de la bis = de dou\ ori. s. glykeros = îndulcit. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. n.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. -inã. s. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. / bicipital. 9-15 % din proteinele plasmatice. / beta-lactam antibiotics. Ex.: β-lactam.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele.: β-lipoprotein\. BICUSPID. anat. s. B. [Lat. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman.: dinte b. f. B. s. / bêtamimétique. m.: β-lac-tamaz\. / biblock. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. [Lat.] Frac]iune proteic\. bilateral bundle branch block. / bicuspid. Var. de la therapeuein = a `ngriji.). / béta-globuline. Var. m. f. beta = sfecl\. urma[. / bêtathérapie. / betalipotropin. n. gr. m. BICATENAR. / 2. lipos = gr\sime. / bifocal. . -inã. -e. s. cu rol de rezerv\ de energie. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. adj. valvula b. s. f. B. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. m. din gr. s. de la mimeisthai = a imi-ta. herpein = a se târ`... ebriety. f.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. Sin. corp care se electrizeaz\ prin frecare. s. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane.] Tip de mu[chi lung.: ureter b. herpes. s. / bifocal. / bifide. V. herpes. s. f. de la cella = c\mar\. s.: *carnitina [i *colina. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. teac\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. produs\ de celulele β-pancrea-tice. [Lat. / bifid. s. prin extensie.3-bisphospho-glycerate. f.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Ex. s. lat. elektron = chihlimbar. BETALACTAMAZ|. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). caput. bibitus. focus = vatr\. s. stimulare = a îmboldi. deci. / betatron. În trecut. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ).] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. BICEPS. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. / bibloc. BIBLOC. f. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. par]ial cu *electronoterapie. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. / beta-mimetic. de la gr. m. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. B. gr.: β-stimulant. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [Lat. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. gr. f. / bêtalipoprotéine. s. Datorit\ 223 3 3 172 . BICIPITAL. [Lat.: beta-adrenergic. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. ulcer malign. m. m. b. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. Var. / bêtacelluline. bis = de dou\ ori. therapeia = tratament. de la catena = lan]. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. [Lat. s. bis = de dou\ ori. fitobezoar (vegetale [i hran\).] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. / gene library. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. theke = cutie. în continu\ ameliorare. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. V.] 1) În general. / biceps. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. de la bi-blion = carte. adj. s. Ex. 2) În mod o-bi[nuit. de la bibere = a bea. s. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate.3-bisphosphoglycerate. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. genos = neam.: tricobezoar (format din fire de p\r). [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. BETAIN|. s. f. în mod normal. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule.: βlactamine. de la glykys = dulce.de b. s. Cei trei compu[i CO2. m. sau gennan = a produce. bis = de dou\ ori. selectiv\. bibere = a bea. [Lat.] Var. s. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. s. Ex. B. s. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. -inã. BIFOCAL. BETALIPOTROPIN|. BETALACTAM. BIBERON. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. gr. BICARBONAT. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. / biberon. se afl\ în numeroase antibiotice. s. Var. / beta lipoprotein. / bétastimulant. -e. care posed\ dou\ capete. s. fidus = t\-iat. / bézoard. despicat.: molecula de ADN. care stimuleaz\ ace[ti receptori. / bêtalipotropine. globulus. Sin. s. s. bibliotheca. dobutamina este β1 stimulant\. V. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b. adj.[i betablocant. fr.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). [Lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [Lat. ac]iune hipocal-cemiant\. s. -inã.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. adj. phos. catenarius = legat `n lan]. adj. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. f. -ale.: ebrietate (v. / beta-globulin. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. / bicipi-tal. BIFID.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. reprezentând. (premolar). B. -etos = pecingine. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. b. f. virus = venin. / beta-ray therapy. cuspis = vârf. Var. bis = de dou\ ori. adj.: lentil\ b. *bacteriofagi. f. / bêtatron.: βmimetic. bifidus = des-picat `n dou\. m. carbo. / bicuspide. [i curieterapie. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). Ciclul b. adj.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. / drunkenness. s. lat. -inã. lat. / bétaïne. f.: β-lipotropin\. caput. n.. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. lat. lipoprotein\.. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. -itis = cap.mu[chi. adj. s. / betalactamase. cu referire la mu[chii bicep[i (v.] Care posed\ dou\ *focare. cellula = c\m\ru]\. probabil. gr. BETASTIMULANT.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. [Lat. BETATERAPIE. s. a inimii. trope = `ntoarcere. -itis = cap. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. acestea sunt b. / beta-lactame. / biceps. s. gr. bis = de dou\ ori. genera]ie. BEZOAR. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b.mu[chi). / beta-cellulin.: acebutololul).3-BIFOSFOGLICERAT. iar labetalolul este [i alfa. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. cât [i β. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. dim. *cosmide). de la trepein = a `ntoarce.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. f. m. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. feeding-cup. anat. s. lat. bloc. tab.: β-globulin\. / betastimulant. Se disting. m. Var. în func]ie de compozi]ie. BETALIPOPROTEIN|. f. mimetikos = care imit\. / bicaténaire. [Lat. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. -aux. s. care este foarte a-bundent în eritrocit.

s. legat\ la albumin\.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. d\ direct reac]ia. 173 . BILIRUBIN|. -inã.mi[care complet\ la presiune. ou bigé-minie. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. 2) B. / bilifuscine. etc.2-0. probabil. / biguanide. Serve[te îndeosebi în informatic\. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. mineral. -inã. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. BILIFUSCIN|. s. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. gr. Com-ponen]ii principali ai b. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. Exist\ [i alte sisteme de b. prin ac]iunea s\rurilor biliare.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. administrat per os. s. lichide etc.. gr. f. adj. 2. [Lat. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. / bilharziose. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. BILIAR. n. gr. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. f. a transporta. / bilin. nutritiv. [Lat. Absent\ la om. s. -bra. / bile. b. puls bigeminat [i trigeminism. f. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. de la bilis = fiere.) primite [i cedate de organism. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. din dou\ elemente. A). *s\ruri-le biliare. c\rora. m. / bilateral. în diverse formule. [i pigmen]i biliari. BILICULTUR|. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. / bi-lobectomy. emulsia gr\similor. bilis = fiere. [Lat. Examen medical sistematic. utilizând doar cifrele 0 [i 1. / cholangio-graphy. prin extensie. f. Abrev. ale corpului. glucide. urin\ sau în con]inutul intestinal. ruber. s. / biliary. cu acidul glucuronic. s. bilis = fiere. ruber. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. graphein = a scrie. diabet insipid etc. BIGUANID|.: 1) B.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. [Lat. bilis = fiere. s. sau mediu [i inferior). V. 0. D. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. V. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). biliosus = plin de fiere. BINAR. 2) B. / balance. b. 1 . [Theodor Ma-ximilian Bilharz. [Theodor Maximilian Bilharz. B. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. s.). m. necon-jugat\. ektome = excizie. geminus = geam\n. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. diaree. conjugat\ trece normal în bil\. viridis = verde. s. BILIOS. (fr. adj. medic german care a studiat aceast\ boal\. B. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct.] Sin. s. care se divide în câte dou\ elemente. f. -brum = ro[u.. liposolubil\. la solicitarea caselor de asigur\ri. ruber. const. [Lat.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. [Lat. BILHARZIOZ|.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A.): 2. s.3-b. gr. -aux. relativ simetrice.contrac]ie nul\.: schistosomiaz\ (v. -bra. s.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. s. b. biochim. / biphosphonate. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\.] Care este situat de ambele p\r]i. prin *canalul coledoc. Ex. bigeminus = dedublat. azotat. Angl. Este o combina]ie a b. gall. -inã. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. m. h. s. -ism. / biligraphie. hepatic\). [Lat.: sistem de num\rare cu baza doi. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. / bi-phosphonate.: colangiografie (v. photos = lumin\. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. f. De asemenea. BIFOSFONAT.). / biliverdin. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. [Lat. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. phos. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. f. BILATERAL. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. -brum = ro[u. s. -ale. bi-lancio = bilan]. f. f. gr. 3 . f.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. bilis = fiere. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. K). m. f. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. s. [Lat. BILIRUBINEMIE. [Lat. BILAN}. Ex.] Sin. binarius = dublu. adj. La om poate apare în ser. bis = de dou\ ori. B. care în viitor vor fi. BIL|. bilis = fiere. f. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / bilobectomie. engl. incorect. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. B. BILIVERDIN|.3 mg/dl (1. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. adj. f. / bilieux.] 1) Compus din dou\ unit\]i. f. Se deosebesc: 1) B. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. [Ital. / bigeminy. pigmen]i b. -brum = ro[u. s. / biliaire.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. s\ruri. bilis = fiere. [Lat.] Sin. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. bilirubina este absent\ în urin\.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. s. bilis = fiere. manual muscle test. s. Este b. de la phe-rein = a purta. [Lat. sunt: apa. B. E. Termenul este folosit. ouron = urin\. adj. *lecitina [i colesterolul. / bilious. -atos = sânge. B. La noi în ]ar\. ap\). bis = de dou\ ori. medic german. / bigéminisme. / bilatéral. [Lat. / bile. BILIGRAFIE.1 µmol/l). -eris = latur\.: canalicule b. prin tubaj duodenal.7 mg/dl (3. lipide. Ex. -euse. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. s. vezicul\ biliar\ (b. / bilirubinémie. 1825-1862. adj. [i în continuare. s. -inã. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. cultura = cultivare.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. vitamine.: apa (H2O) este un compus binar. fuscus = negru.3-BPG. cel mai complex. f. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. f. f. -bra.). proteine. 4 .7-5. 3) B. lipide. de la latus. diferitelor principii alimentare (glucide. bilharziosis. s. efectuat periodic sau ocazional. în bil\ sau în sânge. adj. este control medical. hidric. / bilirubin. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. s. s. V. 4) B. de la bis = de dou\ ori. s. / bilifuscin. f.] Care este în rela]ie cu *bila. f. *pigmen]ii biliari. lateralis = lateral. bis = de dou\ ori. s. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. s. bilis = fiere. [Lat.).] În biologie [i medicin\.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. b. V. / binary. -inã. 2) Num\ra-re b. / bilharzia-sis. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. f. haima. s. BILOBECTOMIE. bilis = fiere. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. hidrosolubil\. / gallocul-ture. f. s. -ozã. transformarea digestiv\ a acestora. [Lat. [Lat.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. denumirea e-chivalent\ pentru b. [i tab. adj. Produs\ continuu. mai slab\ decât sistola care o precede. c\rora b. / bilirubine. / biliverdine.1-0. BIGEMINISM. f. -inã. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. cu viscozitate mare. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. a coledocului). brun. / binaire. BILIN|. f. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). m. Conjugarea are loc în ficat. canale hepatice (b. f. devenite solubile. Valoarea sa în sânge este între 0. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. phoros = care poart\. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. numai în timpul digestiei. / biliru-bin(a)emia. n. s. s. implicit. clarificate. / biguanide. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. f.: Schistosoma (v. / biline.] Sin. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. s. dup\ care b. lobos = lob. / biliculture. Ex. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. favorizeaz\. s. cistic\ sau vezicular\).] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. mucina. Antidiabetic de sintez\ care. / bilirubinurie. B. bilis = fiere.: difosfonat (v. BILIRUBINURIE. li se facilitea-z\ absorb]ia. le spore[te [i activitatea lipolitic\. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. proteine. organismul se afl\ în echilibru azotat. / bilan. În mod normal. / biliru-binuria. 1825-1862. C sau b.

prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. f. f. ethica = moral\. katalyein = a dizolva. bios = via]\. corp care se electrizeaz\ prin frecare. [Gr. [Gr. / bioingénierie. f.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. Ca. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. s. bios = via]\. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. sunt formulate diferite conduite terapeutice. din punctul de vedere al regimului energetic. P. reprezentare. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. [Gr. lat. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. physica.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. lat. [Gr. f. dispo-nere = a aranja. s. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. / bioénergétique. adj.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. informa]ie. n. corp care se electrizeaz\ prin frecare. 2) Orice rela]ie între organisme. lat. bios = via]\.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. / biodegradable. BIOELEMENT. f. / biocénose. a repartiza. Domenii de studiu în b. de la gen-nan = a produce. [Gr. n. Are re-la]ii directe cu *bionica. khemeia = alchimie. / biocatalyseur. s. / bioelectricity. [Gr. BIODISPONIBILITATE. adj. pereche. V. elek-tron = chihlimbar. m. bios = via]\. BIOCOMPATIBILITATE. lat. f.: microscop b. Ex. neuroni etc. m. / biochemistry. [Gr. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. elementum = element. f.: acizi nucleici. s. lat.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. f. autoreglabil\. în cursul erelor biologice. BIOCENOZ|. Ex. celular\. [Gr. s. lat. f. B. bios = via]\. s. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. con]ine mai multe domenii. ars. / biocapteur.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. s.] {tiin]\ de frontier\. de la oculus = ochi. f. Con]inutul în unele b. bios = via]\. f. În excita]ie.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. bioenergetic\. f. iar împreun\ cu C. m. B. BIOCOMPATIBIL. / biochimie. f. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. / bioéthique. s. f. a distruge. genesis = producere. / biocatalyst. bios = via]\. koinosis = asociere. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. / biocybernetics. f. genesis = producere. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. s. elektron = chih-limbar. Na. f. s. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii.] Despre un material organic sau anorganic care. BIOCIBERNETIC|. / bioartificiel. ingenium = spirit. / biogenesis. / bioethics. [Gr. [Gr. f. [Gr. adj. BIOCALORIMETRIE. / bioenergy. s. intodus `n organism. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. s. / biocalorimetry. s. Zn peste 90 %. glucide. BIOENERGETIC|. / biodégradable. b. bios = via]\. pati = a suferi). procrearea artificial\ [i *eutanasia. [Gr. Prin biodegradare. / biophysics.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. ingénie-rierie biologique. bios = via]\. f. energein = a fi `n activitate. lat. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. [Gr. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale".). reunire. BIOELECTROGENEZ|.: vedere b. B. introdus în sol. sunt îndeosebi experimentul clinic. / binocular. / bioartificial distributor. [Lat. gr. [Gr. V. comunica]ie. ocularius = referitor la ochi. conceptele. factorii de cre[tere. ethike. K. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". / bioartificial. / bioenergetics. B. s. / bioénergie. BIOCATALIZATOR. / bioélectricité.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. s. rezultând electrogramele: electrocardiograma. Sin. [Gr. / biocompatible. s.. manipul\rile biologice [i genetice etc. mai mult sau mai pu]in validate. BIOCHIMIE. Cl. totodat\. metodele [i tehnicile fizicii. / bioelectrogenesis. [Gr. BIODEGRADABIL. BIOARTIFICIAL. / biocompatibility. BIOELECTRICITATE.: e-lectrogenez\. s. Temele de reflec]ie ale b. s. f. transplantul. f. / biodistributeur. / binoculaire. adj. s. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. s. -elle.] Domeniu interdisciplinar. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. [Gr.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. bios = via]\. captare = a prinde. [Gr. în evident\ [i necesar\ extensie. Sin. s. génie biologique / bioengine-ering. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. m. hormoni. bios = via]\. s. inteligen]\.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. electromiogra-ma. bios = via]\. de la informare = a reprezenta. -onis = schi]\. [Gr. de la ethos = moravuri. bios = via]\. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. din punctul de vedere al termodinamicii. lat. Fe. lat. în condi]ii normale [i patologice. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. adj. f.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. electroencefalograma. energeia = for]\ `n ac]iune. Se disting numeroase direc]ii ale b. [Gr. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . Ex. `ndeosebi b. depinde de: solubilitate. physikos = natural. / biocenose. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich.. BIOINGINERIE.: biosenzor (v. pati = a suferi). s. adj. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. în general. s. adj.] Element constant întâlnit în sistemele vii. compozi]ie. N. s. f. BIOETIC|. s. schimburi metabolice între organ [i organism). regl\rii. molecular\ [i b. medic [i psihanalist austriac. s. gr. S. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. al\turi de enzime erau considerate b. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. Si. distributor. / biodisponibilité. bios = via]\. / bioavailability. f. bios = via]\. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). facere = a face. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. ce nu fac parte din moleculele de proteine. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). / biosen-sor. / bioinformation. adj. s. Mg. de la distribuere = a distribui.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. (În ur-m\ cu dou\ decenii. s. / biogenèse. s. uneori. s. bios = via]\. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. BIOENERGIE. s. artis = art\. degradare = a degrada. bios = via]\. bios = via]\. 2) Crearea unui organism viu. s. conserv\rii. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele.] Despre orice compus organic care. vitaminele. Al. f. din gr. / biocompatible. / biocalorimétrie.BINOCULAR. lat. kybernetike = arta de a guverna. bios = via]\. -oris = distribuitor. -oris = c\ldur\. / biocybernétique. f. f. calor. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. f. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. femininul substantival al adj.: b. f. bios = via]\. s. / bioinformation. [Gr. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. s.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. starea fizic\ a *excipientului.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. BIOFIZIC|. BIOGENEZ|. f. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. reflectare. physike. bios = via]\. electroretinograma etc. utilizând contactul corporal (touching). lat. informa-tio. / bioélément.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. [Gr. / biophysique. BIOCAPTOR. n. / bioelement. f.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. 2) Caracterizarea b. bios = via]\. forma de administrare a medicamentului.] Sin. de la physis = natur\. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. BIODISTRIBUTOR. lipide variaz\ considerabil cu specia. Suportul material al b. / bioélectrogenèse. cauza *poten]ialului de repaus. m. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. BIOINFORMA}IE. s. hormonii).: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. / biocompatibilité. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. lat. medical\ cuprinde domeniile b. s. lat. s. a orândui. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. având o component\ determinat\. bini = câte doi. de la gennan = a produce. metron = m\sur\.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii.

: ciclul menstrual). la pe[tii electrici (torpila electric\). Prin extensie. / biomédecine. molecular\. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. de suprafa]\. Ex. *biofizicii. s. logos = [tiin]\.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. elektron = chihlimbar.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). m. bios = via]\. [Gr. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. metron = m\sur\. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. a pune. conceperea unor tipuri variate de proteze. ca simpli subprodu[i de metabolism. s. f. f. / biology. lat. BIOMICROSCOP. f. s.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. m. antibiotice etc.] *Polimeri forma]i în organismele vii. s. Natura b. popula]ii). bios = via]\. b) b. s.biomateriale. BIOPOLIMERI. mu[chi). Compus din clasa *pterinelor. f. c) b. s. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. s. BIOMECANIC|. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. BIOMATERIAL. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. / biopterin. logos = [tiin]\. sensorium = organ de sim]. circadian [i sincronizator. pl. Dup\ origine. lumen. / bionique. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. *biologiei moleculare. / biopolymères. / biorythmologie. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. f. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. lat. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. mekhanike. ~n principiu. BIONIC|.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. c. genetic\ etc. pe cale endo-scopic\. histochimic (biochimic). bios = via]\. Sin. lat. V. m. în general. cronobiologie. m. f. s. / biomicroscope. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. B.: polipeptidele.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. a examina. s. / biopolymers. care poate orienta actul chirurgical. de la potens. de la skopein = a vedea. Tulbur\rile b. mekhanikos. bios = via]\. opsis = vedere. b. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). rhythmos = ritm. f. un grad de certitudine `n diagnostic. B. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. [Gr. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. medicina = medici-n\. [Gr. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 .] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. / bio-mechanics. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. lat. / biomedicine. rhythmus. Deficitul de b. acoperit cu material plastic. f. [Gr. / biorythme. m. BIOLOGIE. f.. ceramic\.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. f. se disting trei categorii de b. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. ]esuturilor (histometria). e) b. celulelor (citome-tria). s. n. crearea de noi molecule artificiale. s. f. / bioptérine. Sin. s. De ex. s. efectuat\ cu un *trocar special. `n special proteinele [i acizii nucleici. [Gr. sunt asociate proceselor vie]ii. V. în pre-zen]a oxigenului. bios = via]\.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. BIOMEDICIN|.. / biometrics. [i genetic\ molecular\. bios = via]\. rhyth-mus. meros = parte. bios = via]\. pot fi endogene sau exogene. s. s. b.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. BIOPOTEN}IAL. n. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. lat. BIOMAS|. sau *frotiul. poten]ial de ac]iune. pot fi sezoniere. poten]ial de repaus. thesis = punere [i tithenai = a plasa. 2) b. medieval\ poten-tialis. *biochimiei. c. bios = via]\. / bioluminescence. unui examen *extemporaneu.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. `n rela]ie cu celula. s. [Gr. de regul\.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. biochimie. B. f. s. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. studiile [i aplica]iile b. f. / biométrie. bios = via]\. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. d) b. raporturile acestora cu mediul etc. iar dispari]ia b. b. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. s.. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. BIOMETRIE. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. ciclul de reproducere. logos = [tiin]\. -ntis = puternic [i posse = a putea. de la sentere = a sim]i. / biocapteur. s. / bionics. f. gr. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. La organismele vii. s. [Gr. din gr. s. s. îndeosebi pentru segmentul anterior. m. care sunt imobilizate pe un suport. organite celulare. bios = via]\. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. polimeri. n. `ntre agentul imobilizat (ex. f. biometry. s. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). s. f. b. [Gr. prin punc]ie. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. material.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. -inis = lumin\. B. [Gr. ~n prezent. ~n medicin\. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. [Gr.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. BIORITMOLOGIE. mechanicus.: heterogref\ valvular\. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. / bioluminescence. polys = mul]i. s. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. de la mekhane = ma[in\. / biomicroscope. / biorhythm. gr. gr. [Gr. / biomass.: 1) b. semnific\ `ncetarea acestor procese. [De la biologie + electronicã. BIOPSIE. aspect. organisme pluricelulare. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. cronofarmacologie. lat. s. massa = mas\. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. din gr. / bioma-terial. 2) Însu[i materialul prelevat. bios = via]\. genetic sau microbiologic. materia sau mate-ries = materie. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. skopos = observator. n. B. s. / biorhythmology. *biologiei celulare etc. bios = via]\. lunare (ex.. b. / biopsy. f. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. BIOPTERIN|. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. f. ~n principiu.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. B. / biomatériau. implantabile sau nu. / biomécanique. organelor (vis-cerometrie. nucleului (cariometria). / biosen-sor. lat. s. BIOSENZOR. rhythmos = ritm. / bioprothèse. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). în practic\ se disting: a) b. bios = via]\. bios = via]\. / biologie. s. [Gr. [Gr. / biopros-thesis. b. f. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). este foarte divers\: metale (aliaje). prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. prosthesis = ad\ugare. s. 3) b. de zi [i noapte (circadiene) etc. lat. pl. aduce. f. este fixat\ pe un inel metalic. s. m. confundat cu prothesis = propozi-]ie. b. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. B. lat. f) b. m. de obicei. BIOPROTEZ|. bios = via]\. De ex. / biomasse. / bio-potential. s. deriva]i de carbon etc. m. BIORITM. `n cazul sistemului vascular. [Gr. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. s. [Gr. bios = via]\. s. BIOLUMINESCEN}|. V. `n cazul structurilor neexci-tabile. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. a evolu]iei medicinii contemporane. celule `ntregi. f. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. / biopotentiel.: ritm biologic. mikros = mic. / biopsie. de la pro = înainte. f.

s. s.[oarece. s. BIOSFER|.] Sin. [i *mezomorf. bios = via]\. celule. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. f. A:D < 1. m. A-cestor b. f. tonos = tensiune. / biotest.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. compunere.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. B. [Gr. engl. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. bios = via]\. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. polus = pol. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. de ex. s.). istemai = a a[eza. în condi]ii omogene. B. bios = via]\. Exist\ b. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. [Gr. / biotypologie.] Sin. / biotypie. s. / biosynthèse. lat. bios = via]\.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. m. [Lat. neuro[tiin]e. BIOTIP. De regul\. biotonicity. logos = [tiin]\. pedis = picior. m. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. se stabilesc unit\]i biologice. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. f.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. de la ovum = ou. marc\. [Gr. Sin. gr. V. systema. n. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. bis = de dou\ ori. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). [Lat. deci b. / biosystème. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. f. [Gr. [Lat. bios = via]\. formare = a da o form\). a stimula.[obolan. Sin. -atos = ansamblu. Unii b. f. s. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. dincolo de. s. BIOTIPOLOGIE. bioxid).: anhidrid\ carbonic\ (v. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. bipes. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. / biotest. s.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. aranjare. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a.: biocaptor. bios = via]\.: vitamin\ B8 (v. / bio-statistics. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. criminologie etc. s. bis = de dou\ ori. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. adj. [Gr. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. Recent. BIOXID. [Lat. s. s. f. f. BIOSMOZ|. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei.iepure etc. adj. dio-xid. / biosmose. marc\. / bioty-pology. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. s. a aranja. s. s. f. lat. f. n. BIPOLAR. Utilizarea b. BIOTIN|. typos = tip. [Gr. / biotransformation. s. dou\ picioare. În realitate. BIOTEHNOLOGIE. s. f. / biovulaire. adj. hematologie. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\.. s. pot fi ata[a]i organismului. s. [Gr. / biovular. f. Sin. de la status = stare. [Lat. / biotyping. adj. BIOTEST. s. adj. lat. / bipède. / biosmosis. lat. s. m.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. [Gr. thesis = punere [i tithenai = a plasa. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. bios = via]\. Dup\ un b. de obicei. În distrofie [i `n malnutri]ie. f. *cerebrotonie [i *so-matotonie. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. de la lat. f. / biotaxie. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. testum = capac de lut ars. f. pes.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. s. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). / biosphère. s. organe) sau fenomene în interac-]iune.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. typos = tip.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. s. [Gr. s. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. / biotonus. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea.: dizigot (v. [Gr. f. a pune. de asemenea. a oceanelor. denumite *viscerotonie. bios = via]\. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. model. marc\. de la syn = împreun\. a glucozei. therapeia = tratament. model. (în electrocardiografie). / biotope. / biped. re-fringens. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. [i biotipologie. Practican]ii b. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. s. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. comparativ cu ale speciei din care face parte. *ectomorf. de la transformare = a transforma (trans = peste. logos = [tiin]\. BIOTIPARE. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. s. din lat. collegium sta-tisticum. BIPED. s. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. adj. s. / biotype. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. oxigen.] Care posed\ dou\ membre inferioare. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. bil\ etc.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. bios = via]\. din fr. denumite. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. s. f. n. sphaera. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. de la refringere = a r\sfrânge. [Gr. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. XVIII). / biostimulant. n. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. / biotype. f. transformatio. sphaira = sfer\. -onis.. de la tattein = a ordona. -ozã. n. BIOSTATISTIC|. adj. adj. f. osmos = impuls.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. -e. BIOSTIMULATOR. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. bis = de dou\ ori. s. / biotransformation. bios = via]\. -edis = care are dou\ picioare. . . bios = via]\. s.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\.). f. / biosphere. Ex. f. topos = loc. / biréfringence. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. / bioxide. f. BIREFRINGEN}|. / biotope. sau a unor produse organice (suc gastric. tekhne = art\ manual\. test = examen. Statistik (termen creat `n sec. de la bis = de dou\ ori.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. `n diagnostic se extinde considerabil. BIOSISTEM. bios = via]\. s. n. / biotin. s. B. f. / biotechnology. gr. / bipolar. / bistatistique.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. [Gr. clasice.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. BIOTOP. / biotaxis. de la syn = împreun\. dup\ numele speciei utilizate (unitate . / bipolaire. BIOVULAR. stimulare = a îmboldi. [Gr. / biotechnologie.] Care posed\ doi poli. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. / biotonus. prob\. m. bios = via]\. bios = via]\. / biosyn-thesis. bios = via]\. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale.). [i pancreas artificial. BIOTRANSFORMARE. / biosys-tem. ]esuturi. meserie. s. / bioxyde. B. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. A > D. / biostimulant. taxis = ordonare. / biothérapie. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. BIOSINTEZ|. tipurile pure se g\sesc rar. oxys = acru. m. germ. [Gr. m. typos = tip. îndeosebi de medicamente. este supraunitar. model. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. a pâinii sau a derivatelor din lapte). inodor. s. s. Termenul desemneaz\. b. / biotine. BIOTONUS. 176 . partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. Ex. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice.: taxonomie (v. V. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. s. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\. bis = de dou\ ori. n.). BIOTAXIE. / double refringency. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. [Gr. / biothera-py. BIOTERAPIE. `mpingere. f. s. Se denume[te astfel. [Gr. de la therapeuein = a `ngriji. f.).: deriva]ie b. solubil în ap\. bios = via]\.

m. flasc\ [i ridat\. sexualis = referitor la sex.: *limfoblas-tom. *megacarioblast). bis = de dou\ ori. adj. f. blepharon = pleoap\. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. biologic\ sus]inut\ de F. de la plassein = a forma. [Gr. / bisalbumin(a)emia. / blastoma. n. BLASTOM. B. 177 . f. B. [Lat. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. -inã. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. [Gr. BLEFAROCHALASIS. Afec-]iunea poate fi ereditar\. -e. plas-tos = modelat. s.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. mykes. blastos = germen. -itã. care une[te. s. boal\ Jorge Lôbo (v. [Gr. / blastoderme. / bivalent.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. / bismuth. mobil\ sau repliabil\ în mâner.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate.] Sin. m. blastos = germen. V. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. BLASTODERM. byssos = bumbac. genesis = producere. a c\rui lam\ poate fi fix\. -e. phos. f. s. cu extindere la întreg tractusul digestiv. m. BLASTOCIST. stratum = a[ternut. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). BLAST.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. / blastema.: dizigot (v. s. s.: dublu strat fosfolipidic. m. coniunctivus = care leag\.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei.: tarsoplastie. [Fr. s. / blépharoplastie. / blast. dar numai doi *centromeri.). valens. / bivitelline. / blaste. f. myketos = ciu-perc\. n. Sin.8 g/cm3. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii.] Membrana primitiv\ a embrionului. s.: corpuscul bazal (v.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. de la sexus = sex. f. [Gr. bis = de dou\ ori. desemnând o ce-lul\ tân\r\. / blas-toderm. s. hermafrodit. de la sternere = a a[terne. f. m.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. 83.). BLASTOMER. [Gr. se formeaz\ relativ rapid. s. blepharon = pleoap\.) 3) B. s. de la albus = alb. [Gr. -atos = sânge. n.] Dedublarea albuminelor. blastos = germen. care este sec]ionat oblic.] 1) Care are valen]a 2. de unde este extras. s.[i sudamerican\. m. bastoria = b\]. s. B. BIVITELIN. dermatitidis [i B. B. f. -ozã.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. blastos = germen. boal\ Gilchrist (v. s. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). s.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. haima. [Gr.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. f. Ex.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. m. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. / surgery knife. [Lat.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). f. [Gr. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). [Lat. f. bis = de dou\ ori. iungere = a `njuga). de la valere = a valora. n.] Termen folosit ca sufix. mykes. pentru celulele leuce-mice. din germ.sin. adj. f. s. / blasto-mere. bistouri. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. s. -oma. [Gr. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. BISTURIU. a-dic\ este bisexuat. din lat. / blastomycose. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. / bivitellin. kystis = sac. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. f. luând o tent\ ro[ietic\. / -. n. probabil de natur\ alergic\. BLASTEM. 2) B. Pe lâng\ b. khalasis = relaxare. f. sin. s. s. f. paracoccidioidoz\. / byssinosis. / blasto-cyst. de la plassein = a forma. a modela. s. [Lat. m. simbol Bi. vitellum = g\lbenu[ de ou. byssinosis. / blastocèle. Fliess. / bivalent. / byssinose. / blépharochalasis. Sin.] 1) *Neoplasm embrionar. n. de origine tropical\.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. f. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. alchimi[tilor bisemutum. La om b. / blepharoplasty. BLEFARIT|. s. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. cu afectare ganglionar\. / blastula. s. unui membru. s. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord.BISALBUMINEMIE. BLEFAROPLASTIE. s. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. adj. m. -inis = albu[ de ou.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. m. bistoury. s. m. O serie de s\ruri insolubile de b. s. [Gr. / blepharoplast. blepharon = pleoa-p\.] Elementul chimic nr. / blépharo-con-jonctivite. s. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. gr. s. / biseau. s. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\).: b. -ozã. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. / bisexu-ality. / bismuth. de la phi-moun = a strânge cu putere. [Lat. f. [Gr. b. iar în forma generalizat\. [Gr. s. / bistouri. / blépharophimosis. lat. Wismuth. bis = de dou\ ori. m. lipos = gr\-sime. Speciile B. care dau na[tere *blastocistului. s. / blastula.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. n. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. koilos = cavitate. gr. s. Ex. BISEXUALITATE. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. `ngustare. blastos = germen. În acest stadiu. cu greutatea atomic\ 208. s. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. / blepharochalasis. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. / blastome. blastos = germen. [Gr. blastos = germen. V.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. a uni (cum = cu. [Lat. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. bis = de dou\ ori.. s. BLASTOCEL. -itã. s. bis = de dou\ ori. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. s. n. a modela. 2) Reproducerea prin înmugurire. albumen. / blastogenèse. mozaic fluid. BLASTUL|. derma. BLASTOGENEZ|. / blepharophimosis. f. *nefroblastom. / blepharo-conjunctivitis. din lat. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale.980 [i densitatea 9. S. blastos = germen. BISINOZ|. f. BIVALENT. s.. / bisalbuminémie. f.] Sin. f. m. s. viguros.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. n. / blastogenesis. [Gr. [Gr. biseau. myketos = ciuperc\. n. blastema = mugure. -atos = piele. / blasto-c(o)ele. BLEFAROFIMOZ|. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. BIZOU. blepharon = pleoa-p\. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. B. [Gr. s. / blepharitis. s. m. s. s. Freud a postulat existen]a la om a unei b. photos = lumin\. B. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. n. phimosis = strâmtare.. blepharon = pleoap\. adj. sin. [Gr. cu poart\ de intrare pulmonar\. / blastocyste. nord-american\. blepharon = pleoap\. meros = parte. blastos = germen. / blépharoplaste. BISMUT. s. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. plas-tos = modelat. s. *eritroblast. / blastomycosis. / blastomère. s. vezic\. sudamerican\. / blépharite. de la gennan = a produce. psihologice fundamentale. cheloidian\. s. s. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. [Fr.). BLASTOMICOZ|. -ulã. f. de la coniungere = a lega `m-preun\. blastos = germen. [i membran\ celular\. -ntis = tare. m. [Gr. / bisexualité. metanefrotic. BLEFAROPLAST. / blastème.

~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. a.). 3) Termen generic pentru anestezia regional\. s. fie pe ramura dreapt\. rhegnynai = a ]â[ni. cu caracter intermitent sau permanent. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. 2) B. / blepharoptosis. incomplete: 1) B. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. ca urmare. / gono-coccal urethritis. Se disting: b. poate deveni cronic\ sau. [i hemibloc. 4) B. / blépharospasme. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. poate fi complet. 6) la nivelul peretelui miocardic. f. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. primele dou\ fiind b. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Var. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. s. trifas-cicular complet se traduce prin *b. [Gr. tumori etc). s. B. ependimare [i ventriculare. major (durata complexului QRS peste 0. dificil\ [i vag\. dar apare. r. III este denumit [i b. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). B. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. b. m. b. înso-]ite de o scurgere purulent\. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. r. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. B. postencefalitic). n. renal: oprirea func]iei renale.] *Tic convulsiv al pleoapelor.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. iar la femeie prin *vaginit\. s. prin *depolarizare insuficient\. Sin. pentru alfablocant (v. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. a. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. s. n. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical.: gonoree. articu-lar: imobilizare brusc\. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. / blennorragie.12 s) sau incomplet. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. blocage. parietal. Tipuri importante: 1) B. prin depolarizare ireversibil\. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. gr. / block.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. 5) Mas\ de material în stomatologie. / blindage. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. / blocage. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. incomplet) sau `ntreruperea (b. blepharon = pleoap\. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. gr. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. fiecare b. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. [i b. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular.: sindrom Ondine (v. Se disting trei grade. tip IV. s. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. cu caracter *tonic sau *clonic. purkinjian de b. îndeosebi me-zencefalic\ (b. blepharon = pleoap\. De asemenea. când frecven]a influxurilor este prea mare. f. s. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). II. / blepharospasm. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. bloc focal. spasmos = contrac]ie. b. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. gonorrh(o)ea. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. blenden = a orbi. BLEFAROTIC. blocajul poate fi fix de 3:1. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. bloc. | 178 . iar urm\toarea. blennos = mucus. n. de arboriza]ie.: BAV. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. s. pe termen lung. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. B. Ansamblul de s\li. b. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. blindage. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. [Ondine. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. b. V. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. 5) B. gr. bloc de ramur\). având caracteristici proprii electrocardiografice.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. `n realitate. f. α-BLOCANT. gr. [Gr. m.BLEFAROPTOZ|. rezultând b. Netratat\. tranzitoriu sau permanent. dar simultan. se poate complica cu afectarea diverselor viscere.20 s. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). pto-sis = c\dere. s. ~ncetinirea (b. m. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. de ramur\ stân-g\. a izbucni. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. *cervicit\ [i *metrit\. minor (cu durata complexului QRS sub 0.: reac]ie miastenic\ (v. din germ. purkinjian. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. 2) B. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. poate fi izolat. iar `n continuare ciclul se reia. cu alungirea segmentului PR peste 0. a. n. b. bilateral [i simetric. BLINDAJ. reticular sau b. s. s. respectiv b. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. I. BLOCAJ. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. a. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. a-vansat. atrioventricular complet. a. m.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. de ramur\ drept\. BLOC. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. parietal este. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. BLENORAGIE. Se disting trei grade. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. f. Un b. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. blocaj (1). BLEFAROSPASM.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. [Gr. V. / schield. / blépharotic. [Fr.). datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. nimf\ care. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. / blépharoptose. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. involunta-r\. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. complet. De asemenea. poate fi intermitent. m. / blepha-ron tic. a. i-a luat posibilitatea de a respira automat. v. [Fr. 3) B. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. blepharon = pleoap\. Abrev. n. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. manifestat\ prin *anurie.12 s). intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. s. dificil de diagnosticat electrocardiografic. [Fr. 3) B. dureroas\ a unei articula]ii. Sin. s. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\.). / blockage. / bloc. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). [Gr. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. În electrocardiografie. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. tic. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. n. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. Distingerea b.] Sin. bloc sinoatrial). BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. s. fr. bloc atrioventricular). ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. 4:1 sau neregulat. n. origine onomatopeic\. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. `n care 2.

adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. dureroase sau nelini[titoa-re). tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. autoimmune / au-toimmune d. Ca urmare. trisomie. termenul disease. b. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. în special la temperaturi sub 370 C. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. B. orice b. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). E. f.). patiens = persoan\ care sufer\. de b. normal [i normali-tate. AERULUI CONDI}IONAT / m. migren\. V. laureat al premiului Nobel. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. B. V. Unele b. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. c. B. iar pacient din lat. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. B. Sin. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. *sindrom.] Angl.: bron[iectazie (v. B. V. [i o serie de manifest\ri subiective. are totdeauna o cauz\ bine definit\. Se manifest\ în dou\ forme: b. sunt prescrise. vaselor periferice [i arterelor coronare. tahicardie reflex\. denumite *semne. Simpto-mele sunt variate: rinit\. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. prin autoanticorpi. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. B. Ex. la r. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. / disease. (atacul receptorilor pentru TSH). fizice sau psihice. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. 2) B. la r. Sin. de c. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. B. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. f. Dup\ cum. Sin. BLOTTING / blotting / blotting. confuzia b. cariotip.. bronchiecta-siante / bronchiectasis. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . B. edeme ale membrelor inferioare. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. blot = pat\. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat.).] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. dele]ia unui bra] cromozomial). B. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. B. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. BERIBERI / béribéri / beriberi. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. patologie provine din gr. B. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. B. Palade. apar]inând lui G. b. blotting-paper = sugativ\. [i canal de calciu. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. veche bolî = durere. alergic [i alergie. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. Sin. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). `n fr. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). Manifest\rile b. sex nuclear. O definire recent\ a b. *boala Basedow-Graves. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. de l'air con-ditionné / air conditioning d. AGLUTININELOR LA RECE / m. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. BRONZAT| / m. ALERGIC| / m. de unde boliezn = boal\. entitate morbid\. unde acestea se fixeaz\. B. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). fie la o pierdere de material (monosomie. V. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. AUTOIMUN| / m. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. [i sindrom. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. denumite *simpto-me. autoallergique / autoallergic d. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. a. per os sau intravenos. cronic\ a b\trânilor [i b. amniotique / amniotic d. `n slava veche. c. disgonozomie. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\). termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. b. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). Efectele se exercit\ asupra miocardului. a. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. Nor-thern blot [i Southern blot. du toit de roseau / thatched roof d. / maladie. B. PRIN AUTOANTICORPI / m. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. c. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. autoalergic\ fiind [i autoimun\. are cauza totdeauna cunoscu-t\. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. B.: `n engl. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. 179 . Sin. [i o serie de termeni. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. ca urmare. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. ia numele de *sindrom Goodpasture. dar înc\ nedemonstrat\. abera]ie cromozomial\. monosomie.sl\biciune extrem\. s. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). Ex.: boal\ autoimun\ (v.: boal\ Addison (v. V. are dou\ tipuri majore: b. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. de aceea. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. dar nu necesar. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. prin a. sau doar de orez decorticat. s. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\).] 1) În limbaj curent. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). a. B. *duplica]ie. AUTOALERGIC| / m. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. B. Western blot. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. de b. Sin. biochimice sau morfologice). B. AMNIOTIC| / m.: beriberi. de c. c. iar ilness este derivat din ill = r\u. `n danez\ syg = boal\. [Engl. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. pathos = suferin]\. BRON{IECTAZIANT| / m.). În raport cu denumirea de b. de obicei. par au-toanticorps / autoimmune d. BOAL|. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. poligonozomie. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. [Sl. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. dele]ie [i transloca]ie. boal\ autoimun\. bronzée / bronzed d. autoalergic\. V. Se rezerv\ numele de b. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. A fost observat\ în Extremul Orient. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. con-secin]a unor cauze diverse. Acest termen este de preferat celui utilizat mu