II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. p. au fost rostite de profesorul J. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. RTL-Edition Luxembourg. opere vol. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. dupã Cratylos. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. ca ºi ale altor centre medicale franceze. ar exista în chip firesc. 1978. înainte de toate. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. fãrã echivoc. Bucureºti. invocând o parte din vorbirea lor". Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. 18 . În prezent. deºi acesta din urmã va fi. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. "Le français.însã. vocabularul medical. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. dupã unii autori. pline de amãrãciune. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. Aceste cuvinte. Evident.-P. În acest fel. 1987. ca ºi al altor ºtiinþe. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. uneori fãrã menajamente. traducere de Simina Noica. ci. în circa cinci ani. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. III. mult mai armonios. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. încã de acum 24 de secole. pentru fiecare din realitãþi. 251). Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. dacã s-ar fi împlinit. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. asistãm la un fenomen nou. Deºi taxatã. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor.armonie cu termenii deja existenþi. din Platon. o dreaptã potrivire a numelui. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. invocând o parte din vorbirea lor. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. langue de sciences et des techniques". printre care ºi J. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. a avut mereu aderenþi.31-42). ediþie îngrijitã de Petru Creþia. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente.-P. Extension de l'Université libre de Bruxelles. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. cu precizie. de fapt corelatã cu prima. iar a doua tendinþã. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. drept pozitivism naiv. laic. pp. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. Binet. al XVIII-lea ºI al XIX-lea.

este edificatoare în acest sens. de la Sorbona. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. secretar permanent al Academiei Franceze. formulat în termeni foarte duri. cercetãtorii francezi publicã. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. Articolul nu are. în particular cei din Lyon. deoarece sub semnul euforiei. Profesioniºtii bisturiului. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. J.. série générale. în cãutare de argumente. latina.semnat de Assist. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. Se observã cã reproºul. dupã cum rezultã din citat. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. Med. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. C. de aceea. Se înþelege cã. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. profesorul R. O asemenea opoziþie. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. împotriva utilizãrii limbii naþionale. pp. Etiemble) este efemerã.În realitate. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. La noi. Existã mereu riscul subiectivitãþii. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. alta decât franceza. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". chirurgii din provinciile franceze. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. devin posibile reacþii adverse. disputa medicilor formaþi în facultãþi. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. din partea pacientului regal. pe nume Charles Guillemeau a primit. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. La Vie des Sciences.ºi mai rãu . vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . nr. Etiemble. însã. 20-27 dec. în medicinã în particular.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. 295. cât ºi a comunicãrii în medicinã. Editor R. admiterea la licenþa în medicinã. dominã lumea. Smith. apare azi ca paradoxalã. care se constituiau ca un flux puternic. Astfel. istoria probeazã cã oricedominaþie. 137-156). de exemplu. 2. În acele timpuri. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". Astfel. vol. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. nici nu este susþinutã de realitate. Pe un plan mai larg. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. dupã cum se ºtie. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. francofilia are rãdãcini adânci. deoarece. totuºi. pp. De altfel. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. În ºtiinþã. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. O întâmplare. câtã era. Iatã. tome III. stârnitã de The Rise. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. Este semnificativ cã 19 . însã. Noile descoperiri. chiar dacã o limbã. R. 1986. 1591-1592. dar nu al uneia obiºnuite. nicidecum în Brit. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. procesul acesta este mult mai complex ºi. Tot articolul ar merita citat. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. în aceste condiþii. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. în englezã. Comptes rendus. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. Hipocrate ºi Aristotel.

Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. P. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. destul de curajoase. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. Dupã cum se observã din titlu. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. Langlois). De pildã. Lyon. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. Baritel. acope. uneori radicale. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. Aceasta în timp ce greaca. iar în prezent.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. rãmânea intactã. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. evident. alãturi de termeni de origine greacã. Astfel. J. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. Lyon. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. arabiques. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. acromion. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. enrichie de recherches historiques. Întrun alt dicþionar. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. Or. Astfel. În realitate. abeille. Durelle. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. accès (-asthmatique). cu o evoluþie neliniarã. (Paris. acier. accoucher. Totuºi. contenant l'histoire de toutes les maladies. în secolul al XVII-lea. francezã. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. În serviciile spitaliceºti. accouchement. nr. et leurs remèdes choisis dans les observations. spaniolã. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. achores. deºi ele prezintã un mare interes documentar. limba marinarilor învinºi. repliaþi în arhipelagul lor. în 1551. dupã douã milenii. care nu erau cuprinse în textele "sacre". latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. achanta. ou vulgaires. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. în consecinþã. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. Jean R. de semnificaþie). absinthe. are o formã apropiatã de origine. înainte de toate. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. acide. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. iar neurologie abia în 1840. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. în ciuda abundenþei de dicþionare. adducens. acrochordon. germinau cuvinte fundamentale. latins. aceste dicþionare sunt adesea divergente. asupra destinului englezei contemporane. încã. adénoïde. abducens. adipeux. în "Onomatologie Chirurgique. consultes. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. 6. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. de origine francezã. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". ("Le nouvel observateur". abdanum. acatastasie. Astfel. în 1785 se naºte névrose. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil.

periodicele. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. cuvântul antibody: "El este. în cartea sa On the Art of Writing. m. vena. vein º. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. Uneori acestea erau bine tolerate. din cauza unor neologisme rãu concepute. În jumãtatea de nord a Americii. Preparatã în deceniul al V-lea. sufixe ºi prefixe greco-latine. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. în engleza medicalã 21 . Urmeazã. cuvântul era deja prezent în alte limbi. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. un barbarism. cu atât mai mult cu cât. Cãrþile. Aceasta. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. începe cu sulfamidele în anul 1937. o corciturã fãrã rasã. în toatã America de Sud. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. evident. ci rezultatele). într-o mare parte din America Centralã.: arteria devine artery. rãmâne doar empiricã. dar nu ca atare. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. deºi schimbã destinul oamenilor. Prima. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. Ex. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. A doua revoluþie este foarte recentã. este drept. ci prin anglicizare. de fapt. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. în prezent în plinã desfãºurare. d. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. Drept consecinþã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. de ex. tratat tradus în spaniolã. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. termenii medicali de origine francezã. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. un progres mai discret. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. În rest. a suferit un accident în America de Sud. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. revoluþia terapeuticã. este altã problemã. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. Reacþia era normalã. în cea mai mare parte a Africii. însã. amintiri frumoase pentru francofili. totul perfect. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. este localizat dupã anul 1850. dar de calitate. Oameni de geniu. Având o contuzie abdominalã. Iatã. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. pilot la "Aeropostale". de exemplu. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. dacã era cazul. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. Nu mergea. a.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. el a fost examinat de un medic practician. Se impune o corecþie severã!". limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical.

preluate din limbajul comun. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care.au rãmas mulþi termeni hibrizi. Din pãcate. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. Limba englezã are o dublã origine. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. În acest sens. Academiei Române. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. 1997. 22 . Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. împrumutaþi în alte limbi. tot aºa. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. Bucureºti. Pentru cei interesaþi. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. 1998) elaborat de Serge Quérin care. Deºi utilã. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. MALOINE. Canada. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. cu dificultãþile de rigoare. Edit. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Dupã cum se ºtie. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã.

îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. H. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. totuºi. în ordine alfabeticã ºi nu separate. Este adevãrat numai în cazurile. 1976. frecvent s-au produs modificãri de sens. Nu este numai just. 23 . Laborit (1914-1996). ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. Sournia. ar corespunde unei propoziþii întregi. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. Citãm în acest sens opinia profesorului J. cu acelaºi spirit polemic.VI. vom cita un alt cercetãtor francez. deºi exagereazã. De altfel. Édit. 26). Existã. Pentru cã.-C. Altminteri. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. Laborit. p. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. 1997. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. 86). sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). “Colloque de terminologie médicale”. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. chiar J. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. Este uºor sã se constate. Opinie absolut corectã. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. Paris. inclusiv în francezã. Din motive de echilibru. Masson. 81). semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. cit. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. ªi atunci. Privat. nici Aristotel. totuºi puþine. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. Toulouse. p. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. un cercetãtor avizat în domeniu. care.-C. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. adicã dupã 1950. p. sau ajutat de un lexicograf. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. uneori chiar la nivel conceptual. Sournia scrie. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã.

acti-nomicin\. acidocetoz\. adrenolitic aerob. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. apnee. acumetrie 2. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. acufen\. lâng\ adamas. spre. acrozom. -os (G). aceton\ acetabulum. abductor. -antos (G) = diamant. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. ACVOADADAMANTIN-. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. adamantoblast. abdominocentez\. actinic. adenovirus. actinoterapie activare. acalculie. AFTOAGENT aberant. vârf aktis. afec]iune. -is (L) = aer. adamantoblastom monadelf adenit\. -inis = vârf. ABSABCEABDOMINa. acetic. abstinen]\ abces. afibrinogene-mie. -os (G) = gland\. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. absen]\. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. a se duce abdomen. hexa-cant acarian. aer. adrenocortical. agrafie. acneiform acomodare acrocefalie. adeno-fibrom. adenomatoz\. abera]ie absorbant. panaceu acantocit. a t\inui + omen. acrofobie.RÃDÃCINÃ . smal]. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. activitate 1. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. paracuzie acvafobie. afectivitate. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. anoxie. ADIPOADJUVADREN-. aciniform acnee. adsorb]ie adamantinom. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. . -onis) autacoide. lips\ ab.: vegeta]ii adenoide) adeps. anizocorie. ganglion limfatic sau ]esut glandular. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. adrenalin\. ACAROACETACETABUL-. adenom. acarioz\. AFECTOAFT-. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. aerobioz\. -ACRIE ACTIN-. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. abduc]ie. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. aftoz\. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. ACVI-. abcedat abdominal. ANAB-. ADENOADIP-. activator. excrescen]\. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. an (G) = sens privativ. ADAMANTO-ADELFADEN-. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. ADRENOAER-. boal\ < afficere = a afecta. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. acarofobie acetat. ae-rocolie. abs (L) = de la. acantocitoz\. adenocarcinom. -ntis (L) = activ.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. pa-hiacrie actin\. akouein (G) = a auzi 2. adrenergic. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. adenomectomie. a-crodinie. acvifer. aerogastrie afectiv. actinologie. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. AEROAFECT-. anurie abarticular. adipoz\. avitamino-z\. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. adsorbant. azigos. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. acetabuloplastie aciditate. afectomotor aft\. -is (L) = rinichi. acrodermatoz\. PREFIX. hi-drosadenit\ adipocit. prin extensie. acidulat acin (pulmonar). aftovirus agent 24 . a sl\bi aphthae. viu adduc]ie. sens ambiguu. anaerob. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece.

algodistrofie. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. albumin\. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. schimbare < amibein = a alterna. -inis (L) = mul]ime. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. anafilaxie. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. ambulator. ambisexualitate. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. -atos (G) = gr\sime. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). -AMBUL AMETROAMFI-. (lichid) amniotic ampular. somnam-bul. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. galactagog demagogie. analeptic. alcaloid. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). AMFOROAMIB-. ALANTOALB-. AMIBO-. amiboid. dentar\). ALOALANT-. albus (L) = alb 2.ALVEOL-. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. agonist. alosterie. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. amilazurie. a ap\ra algidus (L) = rece. -antos (G) = cârnat 1. ambliopie ambulan]\. contrariul lui. amfipatic. ALGO-. malagma (G). algoparalizie. albugo alcalin. algofilie. albinism 2. anasarc\ anabolism. alantoid\. aloki-nezie. ambivalen]\. analgezie. -ALGEZIE. amigdalectomie amilazemie. noctambulism ametropie amfiartroz\. pedagogie agonie. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. dilata]ie 25 . algezio-metru alienare. amboceptor ambliacuzie. în jurul. anagen. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. AMFOAMFOR-. -inis (L) = albu[ de ou albugo. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. albicans (Candida). alogref\. andropauz\. a-moebicid amigdale. podagr\ alar alergie. curbat ankon (G) = cot aner. amfoter. aglutinare. amoeb\. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. alotriofagie. -inis (L) = albea]\ al kali. alotriosmie. anevrismectomie. de a construi < anaballein = a construi. nevralgie. a-lotropie alantoic. albumen. AMBOAMBLIAMBUL-. alcaloz\. antagonist agorafobie pelagr\. alogen. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. AMOEBAMIGDALAMIL-. în revenire. ulei alopex (G) = vulpe. alopatie. ANCHILOANCONANDR-. ALBUMINOALBUGALCAL-. android. al-qaliy (Ar) = sod\. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. anafilatoxin\. aglutino-gen agminat colagog. amfotrop amforic (suflu). a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. imperfect ambulare (L) = a merge. ginandrie anemofil. ampulit\ anabioz\. alantoin\ 1. mialgie. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. ampho (G) = de ambele p\r]i. aloti-pie. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. amniocit. ampul\. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. a uni agmen. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. al-veolit\. -ANDRIE. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. anabolizant ANCHIL-. andrologie. anemopatie anevrism. albuminorahie albuginee. ANDROANEMOANEV-. anafaz\. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. amforofonic amibiaz\. amiloidoz\ amniocentez\. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. algofobie. amfotonie. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. anchilostoma. amiloid. a aliena aleiphar. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. [ters.

artroscopie. apendico-cel apex. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. antracoz\. ANTIANTE-. areola (L) = arie mic\ dim. asparagos (G). angor. ANGEIO-. ASPART. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. putere artioploid artrit\. arterio-grafie. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. -atos (G). care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. pe[ter\. arahnoid\. monarhie aritenoid. apiofobie apical. aroma. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. -atis (L) = arom\. articula]ie ARGENTARGIR-. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. antibiotic. anulocit. asparagus ASPARTASTEN-. la exterior hapsis (G) = unire. antefle-xie. a-nexit\. askos ASCOASPARAG-. apexocardiogra-m\. artrodez\. ANTRACANTR-. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). anexopexie angin\. arah-noidit\. antropometrie. exantem antracoid. antromastoi-dit\. aspartic astenie. plant\ aromatic\ arteria (G. apofiz\. antecedente. arenoblastom 2. antru (mastoidian. fuziune. ARTERIO- ARTIOARTR-. apexogram\ apicultur\. angiom.(G) = burduf ASC-. apexit\. angor angeit\. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. care se opune la ante (L) = înainte. APIOAPIC-. apicoliz\ apoenzim\. areol\ 2. anizocorie anomalie antagonist. arteriol\. apendicit\.ANOMANEVRISMOANEX-. arahnoidocel arborescent. arrhen. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). supliment. antropiloric antropogenez\. aritmogen. ANGI-. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. angiecta-zie. artro-grafie. arenavirus. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. APENDICOAPEX-. angiotensin\ animism anizocitoz\. angioscintigrafie. anuloplastie apendice. antrax antrectomie. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. -icis (L) = adaos. aromaterapie arter\. hidrartroz\ BACTERI-. antru. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. angeiologie. anticorp antebra]. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. ANTROANTROPO-. antepozi]ie. aspartaz\. sensul anatomic dateaz\ din sec. angiocardiografie. XVI apex. ANTERO-ANTEM ANTR-. asparagus (L) = sparanghel. ANULOAPENDIC-. < area = arie 2. aritmomanie aromatizare. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. areometru (celule) argentafine. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. APEXOAPI-. arenifer. miastenie. care precede în timp. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. angiospasm. antalgic. ARTROASPARAG-. ANEXOANGANGEI-. -oris (L) = arbore. antrum (L) = cavitate. arterit\. apicectomie. zooantropie anular. jonc]iune < haptein = a prinde. embrionare). aritenoidopexie aritmie. apiterapie. arboriza]ii arcad\. neurastenie 26 . anteversie enantem. culme apis (L) = albin\ apex. aritenoidectomie. copac arcus (L) = arc. arciform coarcta]ie 1. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. -akos (G) = c\rbune antron (G). -ANTROPIE ANUL-. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. astenopie. arena (L) = nisip 1. angioco-lit\. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. antropozoonoz\. BACTERIOascit\ asparagin\. anticoncep]ional. artrofit. -icis (L) = vârf. L) = arter\ < aer. areniform 1. areolar.

AUDIOAUR-. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. baroreceptor. BIO-. bicuspid. audiometrie 1. 27 . al Atenei. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. BINBIBLIO-BIE. bibliomanie aerobie. barotraumatism. BAROBARIBATIBATM-. auris (L) = ureche 2. veche) = albastru 1. axis (L) = ax 2. balneoterapie baranestezie. auxilitic. axis. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. bazocelular. BACTERIOBALAN-. -BAZIE BI-. AUROAURI-. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. auripunctur\. balistofobie balneologie. biodisponibilitate. abiotrofie. axilotomie ATP-az\. biotehnologie. auriculele i-nimii < ater. curte interioar\. neg\urit atrium (L) = vestibul. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . biocenoz\. AURI-. anaerobie. AURICULAUT-. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. aureomicin\ auricular. bio-ritm. a asculta 1. autoa-gresiune. ateroscle-roz\ aticit\.zei]e ale destinului: Clotho. BATMOBATRACBAZI-. aurometru 2. astrocit. hiperbarism barilalie. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. bipolar. autopsie. bacteriostatic balanic. bacteriemie. baciliform bactericid. bioxid. AUTO- auditiv. axometru. axiologie. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. auxin\. hidrolaz\. balanit\. ATRETOATRIO- aster. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche.ASTER-. cronaxie axilar. bacil bakterion (G) = bastona[. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. axon (G). ATEROATIC-. -BARISM. atmoterapie atretenterie. axial. autocrin. auxocardie AUTOMATAUXANO-. autovaccin automatism auxanologie. AUXOAXI-. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. aurificare. autoimuni-tate. -BIO-. autoaglutinare. -eros (G). BAZO-. auric. fiertur\. bacillus (L) = bastona[. jug azur (Fr. bionic\. autohistoradiografie. evaluare axilla (L) = subsuoar\. binar bibliografie. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. bacterio-fag. bicarbonat. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. bacterie dim. -tra. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. birefringent. astrocitom. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. autoanticorp. ASTROASTIGMATATEL-. a se dezvolta 1. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. axia (G) = valoare. kinaz\. biceps. axon 2. AUXI-. aticotomie atmosfer\. ATICOATMOATRET-. ateromatoz\. ATELOATER-. gland ballismos (G) = salt. bigeminism. auriculoterapie autism. auroterapie. antibiotic.

brahidactilie. trofoblast. butyron (G) = unt brevilin 1. bromid\. BUTIRO- -CAPNIE. limfo-blastom blefarit\. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. bryein (G) = a cre[te 2. calcis (L) = var. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. bursa (L) = pung\. calicoterapie. briologie bromhidroz\. calicoz\ calorie. cacodilat novocain\. -ycis (L) = cup\. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. porfobilino-gen. blastogenez\. CALCICALCANECALCUL(-). -BOLIE. brahialgie. brahi-melie brahial. BRAHIO-. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). bubonocel bucal. blefarospasm. calcitriol calcaneodinie. calyx. -atos (G) = hran\. khalix. -BLEFARIE. embrion. botrioid. botriocefal 2. xilocain\ caligrafie. -BOLISM.BROMATOBALAN-. blasto-mer. bromism. urobilin\ bisinoz\. -ykos (G). BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. -onos (G). calculos. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . bursit\ butiric. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. kalyx. bisoid blastocist. calicectazie. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. BROMOBROM-. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. sac de piele butyrum (L). calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. botriomicete botuliform. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. -ikos (G) = var. bron[it\. hiperbaric\). BRICBUBON-. botulism bradicardie. bradipsihie brahicefalie. -BLAST. bradikinezie. biliverdin\. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. bucofaringian bulbiform. -BLASTOM BLEFAR-. calcipexie. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. calcinoz\. bulbopatie abulie burs\. calcitonin\. tromboembo-lism. pietri[ calor. blefaroconjunctivit\. calice. bronholit bruxism. bricoma-nie bubon. bothrion (G) = gropi]\ 2. bradi-lalie. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. calofil. calcaneu calcul. BUCOBULB-. abrahie brevis (L) = scurt 1. eritroblast. brahiocefalic. bruxomanie. [i CHALAZOcalcar. BULBO-BULIE BURS-. BUBONOBUC-. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. procain\. CALO-CALAZIE CALC-. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. bromopnee bromatologie bron[iectazie. embriologie 2. BRONHOBRUX-. `nveli[ul florii 2. embolie. BURSOBUTIR-. bubonalgie. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. calirafie 2. calcifilaxie. calculografie 1. BROMOBROMATOBRON{-. camerular Campylobacter. BOLOBOTRI-. brachium (L) = bra] 1. calculocancer. calomanie acalazie V. pl.

cen-tromer. carbonat. cementoblastom. CENTRI-. caro. centipoise central. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. cardio-megalie. -CEFAL. -CENTEZ| CENTICENTR-. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. cancer. epicantus. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. carniform. cavitate. cercopitec. leptocefal. cefalee. cardiospasm. cazeificare. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. cecitate. CANCEROCANT- kannabis (G). KENTO-. karkinos (G) = rac. CENTR-. amnio-centez\. ce-mentocit cenestezie. pericardit\. carcinoma-toz\ 1. caten\ catoptrofobie caudal. centrifug. carpofag catabolism. celioscopie celul\. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-.CANABCANCER-. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. cardiotomie carfologie cariokinez\. catatonie bicatenar. carnofobie carotid\. kainofobie. omfalocel. metacarp. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. CEFALO-CEL CELI-. atis). CENTRI-. carpian. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. hidrocefal. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. nucleu CARNI-. carboni-zare carcinoid. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. microcefal colpocel. canthus (L) = buza unui vas. concav cavern\. -itis (L) = cap receptus (L). cardialgie. cariotip carne. carcinom. carotidian 1. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. cardiopatie 2. cefalometrie. cerebroma-lacie. centrozom biceps. carnifica]ie. CELIOCELULCEMENTOCEN-. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. re-ceptor ceromel. celulifug. capnometru capsular. cefalocentez\. cisticerc. cerebelos cerebral. -itis (L) = cap CAPSUL-. cannabis (L) = cânep\ cancer. 1. cerebrom. caudat (ven\) cav\. -cri (L) = rac. rectocel. carbo. ceno-bioz\ cenogenez\. centimetru. cancericid. kardia (G) = 1. centripet. CAVERNOCAZE-. cenestopatie. carpocifo-z\ 2. pericarp. cavernos. kanthos (G). CAZEI-. nociceptiv. triceps chemoreceptor. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. pericar-docentez\ centigrad. KAINO-. capsulectomie. < capsa = cutie CARBO-. catalepsie. canto-plastie capilar. cancer CARCINOCARDI-. cecoplicatur\ cefalalgie. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. cariolizis. kentomanie. capsu-lit\. cavernosto-mie cazeum. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. cataliz\. cis-ticercoz\ cerebel. CENOCENO-. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. capsulotomie carbometrie. CECOCEFAL-. capilaritate. cataplazie. capilarosco-pie capital acapnie. brahicefal. ceroplastie. 29 . cerumen cercar. CAZEOCEC-. crab. inim\ CARDIO2. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. cazein\. centigram. CAPSULO-CAPNIE. KENOCENT-. canabism anticanceros. celulit\ cement. karpos (G) = pumn CARPO2. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. varicocel celialgie. keno-glosie kele (G) = tumor\.

ciclotimie. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. clastomanie. cistorafie cistern\. cil kymbe (G). chimiorecep-tor (chemoreceptor). CHEILOCHELOCHEMO-. citotropism. cisticerc. CILIOCIMB-. cymba (L) = barc\. pericit. cervicopexie. CINEMACINET-. cheiloplastie. chemoluminescen-]\. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . chilangiom. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. chilifer. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. spart klasis (G) = ruptur\. ciliofor cimbiform. citostatic. CISTI-. luntre kyon. spermicid. chimioprofilaxie. ciclotron bactericid. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. cistoscopie. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. fungicid. trombocit citrat. citrus (L) = l\mâi caesio. chistectomie ciancobalamin\. citoplasm\. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. cipridofobie circumcizie. citric. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. cianur\. piocianin\ cibernetic\. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. chiasm\ achilie. cinetoz\ incipient. cinescopie. cinofobie cinedensigrafie. CHILO-CHIM-. parenchim. ml\di]\ klasma. cervicit\. CICLO-CID CIF-. chimotrip-sin\ chiropractic\. osteoclast. coloidoclazie. ci-totoxicitate. cistit\. (-)CIFOZ| CILI-. -CIT. cia-noz\. CINETO-CIPIENT CIPRI-. -atos (G) = fragment. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. a lua Kypris. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. cir-cumvolu]ie cirogen. chiloto-rax echimoz\. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. chimioterapie cherofobie. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. hepatocit. carpocifoz\ ciliar. claustrofobie autoclav clavicul\. CIMBOCIN-. citrin circumcizie. cistosto-mie. cheromanie spirochet\ chiasmatic. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. cheiro-megalie chistadenom. cianogen. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). citodiagnostic. eritrocit. cervicovaginal cestode chalazodermie V. cibernine ciclit\. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. chirurgie. CISTOCISTERNCIT-. cinic. -idos (G) = cheie. CINOCINE-. cimbocefalie cinantropie. citoge-netic\. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. cifoz\. dacriocistit\. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. recipient ciprifobie. chiloperitoneu. sternocleidomastoi-dian cervix. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. cheloid chemokine. cinematic\ cinetic\. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. circumduc]ie. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. limfocit. chimiota-xie. cineradiografie. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. claviform cleidotomie. laterocervical. cheiloschi-zis chelator. chilo-micron. virulicid cifoscolioz\. cisternografie acantocit. CHIMOCHIR-. CHIMIO- CIPRI-. ciliectomie. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-.

condilian. clo-rom. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. CORDOCORD(-). l\star klonos (G) = tumult. cloroz\ malocluzie. vagin konkhe (G). colopatie. controlateral copiopie. chorda (L) = coard\. coniometrie. condroma-toz\. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. coledocit\. -CORIE CORACCORD-. condroblast. coccis CORIOcodein\ coercibil. condrosarcom condrioliz\. cordis (L) = inim\ conjunctiv\.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. colangiografie. [i -ARCTenterococ. stafilo-coc. coledocolitiaz\. colopexie. -COPT COPROCOR-. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. clima. chole-) blefarocleisis. condrocit. sarcopt coprocultur\. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. coeziune. coleoptoz\. coledocotomie coleocel. cordon cor. (examen) coproparazitolo-gic. CONIO-. conjunctivit\ contraceptiv. -acis (L) = corb khorde (G). cordotomie cord. climatopatologie clinic\. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. cohlee col uterin colagen. colpo-perineorafie concha. coprofagie. colpocito-logie. colpoperineoplastie. colecistolitiaz\. confabula]ie. CONTROCOP-COP|. clonus clorhidrie. colecistografie. condilotomie condral. cofoz\ cohlear. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. contagiune. colecistit\. de unde: latitudine. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. conta-minare coan\ coarcta]ie V. copofobie sincop\. colora]ie. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. cor-nete nazale kondylos (G). copro-lalie. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. clonare clonic. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. COLE-. incoercibil cofochirurgie. ocluzie cnemalgie. clorofil\. hipercolie coledoc (canal). colic\. cole-cist. precordial 31 . concha (L) = cochilie de scoic\. cofactor. contraextensie. COLPOCONCHCONDIL-. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. coleperitoneu. bob kokkyx. colit\. coloid colibacil. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. clinostatism bronhocliz\. prin extensie. COLO-. rectocliz\ clon. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. CONDRIOCONIDIO-. CONDILOCONDR-. coleorexie coloboma colorant. colpocel. condrit\. coprostaz\ corectopie. cocoid coccidinie. clinomanie. pneumococ. condi-lom. contraindica]ie. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. -atis (L) = înclina]ia soarelui. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). CLORO-CLUZCNEMCO-. cleptomanie climatic. mitocondrie conidiospor. dezordine khloros (G) = verde. coccobacil. clorizare. notocord. coloplicatur\ colagog. CONJUNCTIVOCONTRA-. COLOCOL-. CONCOANCOARCT-COC. epicondil. -ygos (G) = cuc. gastrocnemian coenzim\. CONDROCONDRI-. corax. anizocorie coracoid\ cordit\. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. condrofit. cochlea (L) = cochilie de melc v. colodiu. conchectomie condilectomie. -COLIE COLEDOC-. -akos (G). -atos (G). granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. colpocleisis cleptofobie. -onis (L) = strâmtare. colecistectomie. fotocolorime-tru colpectomie.

-icis (L) = ]ân]ar culicid. cianocroia. coronoid\ 2. CORON1. khros (G) = tent\. craz\ (sanguin\).. costo-tomie. COROID. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. neurocormie -CORMIE 1. crio-protein\. cortex. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. krotos (G) = b\taie catacrot. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. ctenomicete CUB-. CRIcrioscopie. tricrot. fig. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. dicrotism -CROTISM CRURcrus. cubus (L) = cub cuboid. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. dicrot. regiunea periferic\ a unui cortical. acromie. dicroism -CROISM -CROM. constitu]ie a unui corp. acroma-topsie. kormos (G) = trunchi. cu sensul de a secreta endocrin. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. cromafin. COSMOmicrocosmos. coxa (L) = [old coxa vara. khronos (G) = timp cronaxie. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. cosmogonie. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. crimofil CRIMINAL-. crescere. cupro-rahie. culicide. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. sternocostal. -atos (G) = culoare hipocrom. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. coristom CORISTO-CORM. creast\ ctenocefal. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\.CRON-. coxartroz\. coreofrazie. -icis (L) = scoar]\. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. COROIDO-CROM. crystallus (L) = ghea]\. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. kreas. cromozom. univers cosmobiologie. culdotomie CULI-. `nvinuire -CRIN. îndep\rtat corista. CRONOcronotropism -CROT. discroma-topsie. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). khoristos (G) = separat. cuneohisterectomie CUPR-. corioretinit\ COROID-. coxalgie. criminalis (L) = criminal criminalistic\. cromatografie.: ornament COST-. CORTICOorgan corticosuprarenal\. krystallos (G). DENTO- CORE-. chorea (L) = dans coree. CUBOkubos (G). cuproprotein\. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. krinein (G) = a separa de. corti-costeroid. kryos (G) = frig crioanestezie. adâncitur\ cotiledon. CRONO- DENT-. COXOcoxofemural CRANI-. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. cromatin\. autocrinie. -onis) CRICO-. ktenos (G) = pieptene. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. criodecapaj. criestezie CRIPT-. cromofor. coronaro-grafie. discrazie. criptogenetic. costa (L) = coast\ intercostal. coronar. cubitus -CUL. coreiform. CROM-. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. cupru cupremie. cretus (L) = a cre[te concrescent. khoreia (G). ventricul. khorioeides (G) = în form\ de membran\. creofag. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. 32 . culex. crizoterapie -CROIA. cronobiologie. coroid\ coroidit\. CROM-. coriomeningit\. krasis (G) = amestec. cronic. khroma. cristal cristalin. -enis = acuza]ie. -atos (G) = carne creatin\. -culus. kosmos (G) = ordine. cosmetologie < kosmos = ordine. corticorezisten]\. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. coronarit\. criminologie CRIMINO< crimen. cuprum (L) = aram\ ro[ie. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. crenoterapie -CRESCENT. -cula. cristalite. corp brahicorm. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. culoare alocroism. CROMATO-. CROMATO-. crescentis. creatinin\. discromie -CROMIE CRON-. exocrin.

popula]ie daimon (G) = demon. DERMATO-. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. tomodensi-tometrie dentar. sindactilie. dextrocardie. DENSITODENT-. tricuspid cutanat. dentoalveolar deontologie deradelf. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. eritrodermie desmos (G) = band\. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. DENDRODENS-. digital\. a transporta diaphragma. dermati-t\. decilitru. dializ\. dextrogir artrodez\. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. diaforoscop diafragmalgie. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. dilata]ie dinamometrie. densitate dens. ligament deuteros (G) = al doilea dexter.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. -DERM. den-tom. -ntis (L) = dinte deon. dentin\. dizaharid diaforez\. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. hipoderm. DIAFRAGMATDICODICTI-. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. -atos (G) = barier\. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. -DACTILIE. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. cu-tis laxa cvadriceps. epi-derm. -DEMIE DEMONODENDR-. de-zinfec]ie. detumes-cen]\ decibel. DENTODEONTODER-. dermatoglife. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. epidemie. scotodinie. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. dezinser]ie. DACRIO-DACTIL. deshidratare. pandemie demonofobie. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. dicotomie dictiopsie. tenodez\ dicrot. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. derodim dermit\. cvintupli cuspis. diafragmatocel dicogamie. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. -DERMIE DESM-. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. DESMODEUTERDEXTR-. decimetru aldehid\. dermatofit. densitate. oticodinie. CUTICVADRI-. dactilofa-zie. desmozom deuteranop. endemie. cvadriplegie. dendrofilie densiflor\. dioxid. dictiozom epididim difterie digital. -tra. dehidroepiandrosteron de. demonolatrie dendrit\. dinofo-bie 33 . manifest delphys (G) = uter. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. dextrin\. deuteriu dextran. plas\ didymos (G) = geam\n. DIGITODILATDINAM-. dactiloscopie debridare. DACTILODE-. cvadri-geminal. diagnostic. di-gitoplastie dilatator. decalcifiere. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. digitopalmar. cutireac]ie. da-criolit pentadactil. dezarticulare. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. compact densitas. decolare. adinamie 1. cuticul\. dermografism. -atis (L) = consisten]\. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. denti]ie. DERMO-. DERMAT-. -DINAMIE -DINIE. DES-. DERODERM-. dacriocistit\. -ontos (G) = obliga]ie. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. diafragm < dia = prin + phragma.

domatofobie dorsal. ectromelie edem. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. diplobacil. ple-urodinie dioptrie. duodenostomie duplicare. dys (G) = greu. ectropion eburnare. DORSODOZ-. diploid. displazie discartroz\. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. duplicitate indura]ie 2. polidipsie 1. sunet repetat ecaudat eccodroz\. ecoencefalo-grafie. discrazie. ecopraxie atelectazie. dis (L) = separat de -EGORIE 2. drepanocitoz\ palindrom. ecologie. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). diplopie dipsomanie. dis-fazie. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. disjunc]ie. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. dromo-trop duct. bron[iectazie.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. echipoten]ial echin (equin). disocia-]ie 2. DIPLODIPSO-. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. ekho (G) = ecou. ne-frectomie. disbazie. dislocare. ecotip 2. echinoftalmie 1. hepatectomie. ectopie ectrodactilie. calcaneodinie. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . diplococ. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. echinism echinococ. disfagie. dromomanie. disciform. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. ecosfer\. diseminare. DUODENODUPLICDURdiskos (G). ecokinezie. edema]iat edoiografie octaedru. megadolicocolon domism. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. dificil. ecrin. ecdemic. discopatie distal. -DROMIC. ecocardiografie. ecomimie. disartrie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. duodenopexie. ectim\ colectomie. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. sinechotomie echimolar. ecolalie. echinus (L) = arici 1. -DIPSIE DIS2. dioptru diplacuzie. doz\. ectoparazit. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. egopatie alegorie. sindrom. duodenoscopie. ecbolic. dozimetrie drepanocit. antidromic. prodrom. eburnat sinechie. splenectomie corectopie. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. dorsalizare. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. acrodinie. dorsolombar dozare. dolicosigmoid. DROMO(-)DUCT DUODEN-. ecografie. DOMATODORS-. disec]ie. dispnee. ve-nectazie ectoderm. oikos (G) = cas\ 2. ectozoar. discromatopsie. discizie. poliedru efebologie egocentric. oviduct gastroduodenit\. DOZIDREPANO-DROM.

plasmaferez\ ergasiofobie. epididimotomie epifizit\. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. -atos (G) = sânge empyema. encefalogram\ mezenchim. -ENTER ENTOMOEOZIN-. in (L) = în enantios (G) = opus. ELEOELAST-. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. epifizioliz\ epiplocel. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. eidetism elaidom. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. endo-metrit\. ELAIO-. eliptocitoz\ elitrit\. enteroco-lit\. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. endogen. ischemie. eleolat elastan]\. epicondil. [i IERBereditar. glicemie. endorfi-n\. elipsoid. epifenomen. ependimit\. ereditate. contrar. ERBIERED-. mezenchimatoz\. mezenter entomologie eozin\. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). EPIDIDIMO-EICONIE. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. electrofore-z\. energogen. epididim. empiocel enantem. elastom.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. EOZINOEPENDIM-. EPIFIZIOEPIPLO-. EMENOEMET-. e-piderm. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. e-lastoz\. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. electrofuziune. mezenchimom. endonucleaz\. e-pifor\ epididimectomie. endoscopie energic. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. epicriz\. energome-trie ensiform enterectomie. ENCEFALO-ENCHIM END-. exerez\. enantiomer encefalalgie. elektron (G) = chihlimbar . hiperemie. elips\) elytron (G) = teac\. sialoemez\ emetrop. tromboembolie embriologie. empiem embolizare. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. hematemez\. endoci-toz\. eiconometru V.EPIDIDIM-. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. ependimopatie epicantus. eozinofil. endocrin. [i ICONOcaleidoscop.EICONO-EICONIE. ENTERO-. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). eredobiolo-gie. proteinemie empiem. maleabil ELASTOELECTR-. ependi-mom. embrionar. elastos (G) = docil. elitrocel. elastin\. EMPIOEN-. EPIDIDIMOEPIFIZ-. encefal. enterostomie. elitroplastie emfizem. elastopatie bioelectrogenez\. enterit\. eozinofilie ependim. epiploon. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. electricitate. eikon. emenologie emetic. pioemez\. EMBRIOEMEN-. emetropie anemie. erbivor V. EXTRAanizeiconie. încapsulat. ÎNENANTIOENCEFAL-. parenchim endarterit\. `n-corporare enantiobioz\. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. electrocardiogram\. erbicid. epiploic. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. ENDOENERGENSIENTER-. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. leucemie. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. endocardit\. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 .

-ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. FARINGOfabula (L) = poveste. onicofagie. eteromanie etiologie etmoid. etmoidectomie. etmoido-tomie etnie. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. excitomotor ca[exie. aether (L) = aer curat.ERGO-. exfoliere. eutrofie eunuc. exantem. putrefac]ie. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. vast aevum (L) = durat\. defectiv phakos (G) = linte. exosmoz\. ETEROETIOETMO-. facomatoz\. difalus phallos (G) = penis falx. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. parestezie. erotogen. (-)FALUS FALCIFANFANER-. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. faloragie. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. alergie. eritrocit. esofagit\. faneromanie. disfagie. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. eritropoietin\. rarefac]ie. etnologie etologie eucariot. etnografie. putrescent putrescibil. faringit\. ezotropi F FABULFACIFACIENT. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. faringoepi-glotic. na]iune ethos (G) = moravuri. exteroceptor ezofilaxie. examen. vitrescibil ESO-. a-nergie. lentil\. cenestezie. excre]ie. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). esofibroscopie. estron\ (oestro-n\). ergonomie. exocitoz\. eunuchism. -FAGIE. epoc\ ex. FAKIE -FAG. prin extensie. excava]ie. extra (L) = în afar\ ergograf. opales-cent. vârst\. -FAC}IE. faringostomie 36 . euforie. exopexie. FEOexcipient. ERITROEROT-. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). esofagoplastie anestezie. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. onis). afakie macrofag. difalie. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. eroto-manie fosforescent. erotism. eunucoidism EURI-EVEX-. eutanasie. faloidian. -FACT. FAGOFAL-. faco-scleroz\. ESTEZIOESTRETER-. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. sinergie eritroblastoz\. extensometru exteroceptiv. fagocit. eritroder-mie. eritroz\ erotic. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. onis). extra-piramidal. -ERGIE ERITR-. esogastrostomie. neuronofa-gie. hiperes-tezie. -FALIE. sit\ ethmos (G) = ciur. sensibilitate oestrus (L). extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. lactescent. fagocito-z\ falus. estrogen (oestrogen) eterism. oistros (G) = dorin]\ [i. eugenie. EXCIT-. exon. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. EXCITOEXTRAEXCIT-. artefact. esteziometru estral (oestral). -FECT FACO-. FALO-. pirexie exogen. ESOFAG-ESTEZIE. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. ETMOIDOETN-. afaneroz\ fangoterapie faringism.

fistula (L) = tub. -atos (G) = tumor\. anafilaxie. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fibroade-nom. farmacodinamie. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. phainein (G) = a ap\rea -FER-. epifiz\. phyton (G) = plant\. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. fizionomie. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. -onis). flebit\. acidofil. fizioterapie flagelat. artrofit. fecalom fecundant. fizocel apofiz\. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. fasciit\. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. bazo-fil. amfifil. flebectomie. farmacoreceptor fascia lata. fasciculat afazie. osificare. emfizematos. fascicul dim. riboflavin\ flebectazie. FLAVfosfen\ feocrom. fenomen. filactotransfuzie. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. Fasciola fascicular.fascia (L) = fâ[ie. a transporta -FERENT. fixator emfizem. feminitate. feocromocitom aerifer. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. fibril\. A. pherein (G) = a purta. plasmaferez\ feripriv. fiziopatic. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). mamifer. periferie. -FERENT. fizicochimic fiziologic. ferocinetic\ fetal. specie FILOFIL-. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. semini-fer. os-teofit. fetus. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. farmacogenetic\. flagelo-spor flatulen]\ flavism. ]eav\. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. faecis (L) = reziduuri. filogenez\ clorofil\. a-cufen\. fisur\ fistulizare. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. fitoterapie. fibrinogen. disfazie. neclintit < figere = a fixa FIZ-. feritin\. -FEREZ| FERI-. fibrila]ie. canal FISTULOFITO-. fibular calcificare. fetopatie. metafiz\ fizic. febril. eferent. somnifer. peroneu -FICARE ficare. disfemie defeminizare. chilifer. fibril\ FIBRILOdim. cu sensul de umflat FIZE-. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. physikos (G). < philein = a iubi -FILIE FIL-. philia (G) = atrac]ie -FIL. profilaxie filtrabil. 37 . pietrificare ficofag bifid. filtrare rinofima fimbrii fisiune. fenotip. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. suflare flavus (L) = galben phleps. multifid Filaria. ferrum (L) = fier FEROFET-. tricofi]ie fixare. eozinofilie filobiologie. physa (G) = r\suflare. fiziologie. fizicism. filofag filactic. se folose[te [i cu sensul de -FIT. fe-toprotein\ fibrinemie. filiform filantropie. medicament farmacie. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. -atis) afemie. parafazie febrifug. fistuloto-mie fitosterol. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. fibriloflut-ter fibula. fistulografie. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. saprofit. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. fibronectin\. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. femini-zant fenocopie. flavonoid. f(o)etus (L) = f\t. phylon (G) = trib. feticid. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. diafiz\. fibrotorax fibrilar. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. febrilitate fecale.

fundic. formol fosfen\. fuzocelular. frontoparietal fructoz\. FRENO-. -FONIE FOR-FOR. fractur\.FLEB-. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. -inis (L) = deschiz\tur\. GALACTOgala. a transporta foramen. fuzospirilar G GALACT-. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. fonem\. galactoree 38 . foveol\ fracturat. fluiditate fluorescent. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. fluoroscop aflux. a-naforez\. cancerofo-bie. -oris (L) = curgere. focalizare exfoliere foliculin\. fotocoagulare. flegmon. ionofor. zoofobie focal. c\min. galactocel. fructozurie ftizic. fundus gastric antifungic. -aktos (G) = lapte galactagog. fuziform formic. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. foramen cuneiform. < follis = burduf. a rupe phragma. refractiv diafragm. FLEXFLEGM-. -FRENIE FRINOFRONT-. -FREN. frenosplenic 2. electrofo-rez\. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. tenifug fulgurant. fosforescen-]\. funiculit\ furfuraceu fuziform. ftiziologie centrifug. oligofren. ftizie. influx hidrofob. tr\snet functio. fonocardiografie. frenit\. -uris (L) = t\râ]e. fotopsie. foliculit\. photos (G) = lumin\. fungoid. perforin\ galactofor. reflexometru flegmazie. fonendoscop. parafrazie 1. fungicid. phrenos (G) = 1. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. FUZO- FTIZ-. frinolizin\ frontal. FRONTOFRUCTOFTIZ-. fun-gistatic funicular. fragmoplast disfrazie. fleboscleroz\ flectare. -inis (L) = fulger. disfonie perforat. foliculostimulin\ fona]ie. cataforez\. func]iona-re fund de ochi. imunoelectroforez\ foraminifer. fundoplica-tur\. foliculom. eflux. fototropism fovee. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. epileptiform. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. cordi]\ furfur. XIX fluxus (L) = curgere. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. FLEBOFLEBOFLECT-. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. FORMFOS-. diafragm 2. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. frânt < frangere = a frânge. malfunc]ie. minge phone (G) = voce fluidifiant. -ogos (G) = flac\r\. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. FLEGMATOFLOCULFLOG-. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. claustrofobie. FORAM-FORM FORMIC(-). schizofrenie foris (L) = u[\. filiform. FONO-. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. osmofor. galacto-for. acrofobie. -onis (L) = îndeplinire. flexie. achitare. fluorofor. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. frenic. febrifug. flegmatora-gie floculare antiflogistic. formaldehid\. minte. flocon phlox. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. fotodiod\. -FOREZ| FORAMIN-. FTIZIOflebografie. fosfolipid. fotometrie. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. fotofobie. < floccus = smoc de lân\.

foarte mare. GINECOGINGIV-. glomerulopatie. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). GLAUCOGLIC-. poliglobulie. progesteron. GENO-. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. androgen. hieroglif\ nevroglie. gastrin\. -antos (G) = 1. GAMETOGANGLI-. genopa-tie.GENO-FUG GAM-. urma[. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). imunoglobulin\ glomus glomerulit\. geofagie oviger. glicozid. GAMMAGAMET-. genitor genoplastie geod\. < globus = glob glomus. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. gingivit\. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. gingivoplastie. a purta geron. gastroptoz\. patogenie -GENEZ|. ginandrie. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. urma[. gliomato-z\ gamaglobuline. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). gastri-nom. gangliozidoz\ gastrectomie. L) = mic\ tumefac]ie. glaucobilin\ glicemie. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. genera]ie gemelar. ganglioplegic. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. hipergeuzie gibozitate 1. GERONTOGERMIGEST-. endogamie. -inis (L) = germen. [i GLUCOglicerin\. glicostat. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. gingivectomie. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. iatrogen. GIGANTOGIMNOGIN-. globulinurie. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . genom. gastros (G) = stomac gamaglobuline. angiotensinogen. termogenez\. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. ginecomastie gingival. trigeminism gen\. genetic\. ginogene-z\. gamaterapie. gingivoragie gipsotomie dextrogir. -ontos (G) = b\trân germen. GLICOGLICER-. -GAMIE. primigest\ ageuzie. glioblastom. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. -GENEZIE GENI-. GLICERO-GLIF| -GLIE. epigastru gatofobie geloz\. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. paligenezie genian. GELATGEMELGEMINGEN-. gigantism. GASTRO-. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. GINO-. oncogen. glicerolat dermatoglife. ganglion gaster. glicogen. gyros (G) = cerc glans. -GASTRU GATOGEL-. gastroduo-denal. gli-corahie. gastrocamer\. triglicerid. angiogenic. globular. glaucurie. gesta]ie. globuli-nemie. GANGLIOGASTR-. monogamie. glandular glaucom. ginecologie. V. glicoreglare. -GAM. levogir gland. criptogam. dezbr\cat gyne. proliger geriatrie. -GEN. genera]ie + logos (G) = studiu. gigacalorie gimnofobie androgin. gigantoblast 2. a-genezie. gemelologie bigeminal. ganglioneurom. imens 2. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. gerontologie germicid gestagen. -GENIC. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. GAMOGAMA-. genioplastie geniculat genital.

s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. p\cat haploos (G) = singur. hals. haplotip hapten\. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. -uris (L) = gât. graviditate. -GONIE. a ata[a hebe (G) = pubertate. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. gonado-trofin\. HELCOHELIC-. treapt\ < gradi = a p\[i. hel-conixis. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. -inis (L) = lipici. HELICOHELIOHELMINTHEM-. hexagon. gonadoliberin\. -GRIFOZ| GUST-. helcozis heliciform. granuliform. haptofor. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. ecogram\. glosodinie. HEMAT-. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. glosoplegie. hectolitru anhedonie. idiogram\ granula]ie. haluce.dim. gonos (G) = urma[. glotic glucagon. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. a exala halitus (L) = suflare. gonatos (G) = genunchi gone. clei gnathos (G) = falc\. stereogno-zie. a r\spândi un miros. GONOGLOMERULO. patognomonic. goniotomie. hipogonadism. helmint haima. -GONIE. HEPAT-. HALOHAMART-. glucid. hepati-t\. hepatectomie. hemiparez\ heparin\. granulocit. radiografie. halos (G) = sare 3. (-)GRAFIE. HEMATO-. helcologie. desen granulum (L) = gr\uncior. halogen 3. GONOGONIO-.GON-. exhalare 2. grafologie. trigon anterograd. -atos (G) = sânge 1. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. gonion. sper-matogonie. halomegalie hamartom. helicoidal. -GNOMONIC. helicopod heliodermit\. helcom. halen\. helix. hemicolectomie. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. helioterapie. retrograd ecograf. guturofonie gramma (G) = înscriere. his-togram\. granul\ dim. hallux. hemangiom. hematocolpos. haptotropisme hebefrenie hectar. HAPTOHEBEHECT-. hemato-crit. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. electrocardiografie. gâtlej H HAL-. helmintiaz\ hemaglutinare. hamartofobie haploid. -GON -GRAD -GRAF. HEPATO1. gnatologie. paragnozie. granulie. hedonism. hepatom. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. -inthos (G) = vierme. < glomus. halitoz\ 2. gonoree goniograf. haptoglobin\. hepatocit. HECTOHEDON-. hedono-fobie helcoid. hemoperitoneu. granulomatoz\. ran\ helix. prognatism. GNATO(-)GNOZIE. glosoptoz\ epiglot\. GRAFO-GRAM| GRANUL-. gluco-corticoid. simplu haptein (G) = a prinde. diagnostic. gluconat V. gnatoplastie agnozie. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. -atos (G) = ficat 40 . gonococ. -ikos (G). fonocardiograf. graforee diagram\. hemianopsie. -eris = ghem GLOS-. gustometrie guturai. HEDONOHELC-. gonartrit\ gonad\. -GNOSTIC GONGON-. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. HAMARTOHAPLOHAPT-. scinti-grafie. GUSTOGUTUR-. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. glucoz\. he-matie. gra-nulopenie gravid\. electrocar-diogram\. halare (L) = . gutural. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). electromiogram\. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. halofil. helio-tropism antihelmintic.

HISTIO-. hipo-derm. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. dehidrogenaz\ 2. histocompatibilitate. hipnoz\ hipoacuzie. anhidru. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). herpes. hipuropatie. hipercolesterolemie. -aios (G) = membran\. homuncul homalocefal. diferit HIPOheptoz\. heterocromati-n\. argint viu < hydor. hidrargiroterapie hieralgie. ]esut HIPS-. himenal hipantropie. surpare. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hidramnios. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. ODOholos (G) = întreg homo. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. histerocistopexie. hialinoz\. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hyalus (L) = sticl\. hibridare. sub. histeroscopie. holoprotein\. hierofobie. HODOHOL-. holozide hominide. homalopsis homeopatie. hidrocefalie. HISTOHISTER-. hidatid\ 1. HIDRO- hidatic. hipsicefalie. HIDRARGIROHIER-. histoliz\ histerectomie.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). higroscopic hilefobie. higrometru. -OD. în exces HIPN-. hialoid. hidrofobie. hipnotic. hi-drogen. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. HEXAHI-. hydatos = ap\ 1. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. HIPSOHIRSUTHIRUD-. herpes HEX-. hiatus hibernare. HIDATOHIDR-. histiocit. peste. -etis (L) = pecingine. HIRUDINHIST-. hipostatur\. hirudinaz\. deasupra. HIPSI-. hioid hialinizare. prin extindere. HIOHIAL-. hiperplazie. hierolistezis higrom\. HIALOHIATHIBERN-. cu p\r aspru hirudo. hieroglif\. hibridom HIDAT-. hipofa-gie hiperaldosteronism. heterolog. a hiberna hybrida (L) = metis. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. hipoxie hipofizar. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. hernie HERPETherpes. HIEROHIGR-. hirudin\. G. histiocitoz\. heterozigot hexoz\. ho-meoterm 41 . hipermetropie. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hidrops. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. HEPATOHEPT-. hipotiroidie. HIPOHIPER- 2. heterocromie. heteroplazie. hexacant. hibernoterapie hibrid. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. -etos (G). hipnotism. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. heptadactilie hernie. (an)hilognazie himen. heterogref\. hetero-top. HIGROHILE-. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. HEPAT-. holosis-tolic. hioglos. hidrolaz\. hexadactilie hioftalmie. hidrartro-z\. hidrosadenit\ hidrargirie. herniopunctur\. hipso-terapie hirsutism hirudicid. hirudiniza]ie histamin\. vârf hypsi (G) = ridicat. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. HISTERO-HOD. hipnologie. hi-aloplasm\ hiatal. hipercapnie. hernioto-mie herpetiform. hiperostoz\. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. herpetism. homeostazie. HILOHIMEN(-) HIP-. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hipocalcemie. hipofizectomie. înalt hirsutus (L) = p\ros. hipoton. hipereste-zie. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hiperpolarizare hipnagog. hydor.

inozit\ insecticid. cafein\. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. morfin\. `nsu[i. iridodo-nezis. interferon. incubator. gastric. `ns\[i. [i -EICONIE. iatrofizic\. urobilin\ infanticid. imunohematologie. gli-cerin\. lovitur\ eidos (G) = form\. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. INTROIOD-. pneumonie ierbar.IERBHOMOHORMON(-). EICONOicosaedru. inotropism. iatrogen. în 2. iridotomie 42 . sifilid\ idiocromozom. hormonal. ICT-ID. el. nevrotic. idio-top. psihiatrie anxiolitic. -inis (L) = regiune inghinal\ is. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. inghinocrural inosteatom. pepsin\. nerv. difterie. interfaz\. ilium (L) = flanc. a excita -ISMUS homogref\. interoceptor intraarticular. in-termediar. IODOION-. impediment imunitate. iridociclit\. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. infraro[u infundibul. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator.. iliosacrat impedan]\. idioventricular alopecie. ilion. granulie. idio-patic. ileon. imuno-globulin\. imunochimie. ihtioz\ contractil. introvertit iodism. IONOIOTAIPSIRID-.) `nsumi. infundi-bulotomie inghinal. insemi-nare. instila]ie. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). iris insulin\ intercricotomie. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. labil ileit\. idiogram\. subiacent pitiriasis. homozigot hormon. iris. ictus protid. intravenos. idiotip. gelatin\. în form\ de pâlnie inguen. ileopatie. peni-cilin\. splenic. -idos (G) = curcubeu. ipsa.. i-leostomie iliac. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. incrusta]ie. ileocecal. intros-pec]ie. inos (G) = fibr\ (mu[chi.. infantil. infundibular. icterigen ictometru. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. iconofil. iconografie V. pediatrie. satiriasis iatrochimie. cation. ipsum (L) = (eu. infraliminar. ionizare. homosexualitate. ILIOIMPEDIMUNI-. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. intercritic. idiosincrazie. intuba]ie 2. eclampsie. i-munologie 1. intradermoreac]ie. ocitocin\. iodid\. -onos (G) = imagine. dactil. [i ERBignipunctur\ ihtiol.. infantilism infraclinic. tendon) insecta. trombotic iconoclast. inadaptat. hormonode-pendent. inape-ten]\ albumin\. ierbos V. icosanoizi icter. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. intramuscular. inactivare. interosos interoceptiv. ILEOILI-. tu. inotrop. iodocaptare anion. a r\suci ilia. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. iridoconstrictor. inter-curent.

keratos (G) = corn. kinoscop. iodism. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. lactoz\. ischiopubiotomie alcoolism. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. khele (G) = cle[tele racului. jugular. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. izogenic. lactovegetarian algolagnie. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. kaliurie 1. se folose[te cu sensul de spasm. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. ca-riokinez\. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega.-IT| ISC-. jonc]iune juxtaarticular. kinezi-terapie (kinetoterapie). rinit\ izoanticorp. veche. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. LACTOiscurie. sa-turnism trismus amigdalit\. labiodentar lacorinostomie lacrimal. ischion. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. kaliuretic. kele (G) = hernie. lacta]ie. jejunosto-mie jugal. -KINEZ|. jargonomimie injec]ie jejunit\. kenitron hiperkeratoz\. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. vid keras. kilogram kimograf. KERATOKILOKIMOKIN-. laminin\. keratodermie. KINO-. -atos (G) = val. juxtaliminar. pirolag-nie. JONC}-. izocitoz\. cistit\. lalopatie laminectomie. JARGONO-JEC}JEJUN-. lacrimogen. LACRIMOLACT-. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. lactes-cent. JEJUNOJUG-. cornee khilioi (G) = o mie kyma. keratin\. kinezie koilos (G) = scobitur\. kerato-plastie kilobaz\. jejunoplastie. hepatit\. apendicit\. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. cicatrice kenos (G) = gol. kineziterapeut. i-zoenzim\. paralalie. ergotism. tumor\ 2. keratit\. lamino-tomie lanolin\. diskine-zie. rinolalie. prin extensie. cleptolagnie. ISCHISCHI-. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. psiholagnie lagoftalmie alalie. labialism. juxtaglomerular. ischemie ischialgie. unire iunctio. kelotomie 2. jugulogram\ conjunctiv\. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. kimografie kinaz\. lantanide laparoscopie. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. lanosterol lantan. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. laparotomie 43 . LALOLAMIN-. izogrup. KINEZI-. lacrimona-zal lactacidemie. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. disjunc]ie. dislalie. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. abdomen labial. CARIO1. izobare. fa-ringit\. keloid (cheloid). -onis (L) = aruncare. JUGULJUNCT-. keloidoz\ kenofobie. keratocon. ischiatic. izo-tip J JARGON-. kinestezie.

-os (G) = hele[teu. epilepsie. unilocular amforilocvie. lentil\. limfocit liminar. ligand. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. lividitate citoliz\. leucoree. leptospiroz\ letal. coprolit. leucocit. lentiginoz\. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. -ntis = linte. lipoidoz\. cristalin leon. neuroleptic. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. LARINGOLARVILATLATER-. lipodistrofie. letalitate leucaferez\. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. ar\tare. glicogeno-liz\. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. narcolep-sie. laten]\ lateral. laringit\. levomer. logopedie. limfadenit\. limfangit\. lateroversie latirism laxativ. logonevroz\. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. -LOGIE. a c\dea larynx. limit\ limne. < lens. larv\ latens. hematologie. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. lizozom lobar. lemocit lenticular. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. -LITIC LOB-. lemo-blast. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. he-molitic. colaps. ligatur\. organoleptic leptodactil. laringo-scop. [tiin]\ livedo. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. leucemie. lentil\ leonin. lentigo. lapsus laringectomie. lobulat locomo]ie. LEPRO-LEPSIE. farmacologie. leptodont. tromboliz\. spasmolitic. lobotomie lobular. leucoencefalit\ levocardie. lienocel ligament. lofotri]ie 1. lipid. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv.LIMO-LAGNIE -LAPS. ligaz\ limbic limfadenectomie. lateroduc]ie. liofilizare. leptome-ninge. -ontos (G) = leu lepra (G. termoliz\. leproserie catalepsie. logo-ree 2. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. liofob lipaz\. lingula anilingus. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. larvivor latent. lateropozi]ie. leucopenie. levogir. solzos. supraliminar limnimetrie. locus multilocular. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. -inis (L) = prag. cunilingus liofil. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. laterogna]ie. lepr\. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. lisotri]ie litiaz\. lipemie. pectorilocvie lofodont. limnologie limoterapie lingual. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. sarcolem\. leontiazis lepralgie. -LIT LIV-LIZ|. limfedem. litotripsie. epidermoliz\. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. le-vuloz\ alexie. LAPSLARING-. studiu. livid. LIMFOLIMINLIMNI-. laringotomie larvat. dislexie licantropie lienal. psiholog 44 . LIMNOprolaps. leiomiosarcom neurilem\. leucodistrofie. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. LITO-. LISOLIT-. cuvânt 2. -LOG lapsus (L) = alunecare. neurolog. pr\bu[ire < labi = a aluneca. limf\ limen. laxitate lecitin\ leiomiom.

-tris = mam\ maturus (L) = copt. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. furie macroblast. lupom. malfor-ma]ie. macrocefalie. medius. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). toxicoman. lupoid. mas-toid\. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. lucit\ ludic lumen. lombotomie longilin luciferaz\. mitoman. manometru marmorat. mastodinie. macrogenitosomie. mastoptoz\. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. meduloblast. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. macroglobulin\. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. megacariocit. maculopapulos magistral malabsorb]ie. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . splenomegalie. piroman. mamografie. median. ginecomastie mastigofobie. megacefal. malnutri]ie malar malacie. ma-crocitoz\. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. manual manometrie. maternitate maturare. dismatur. maxilofacial meconism. luciferin\. lohiometrie lombalgie. mamel\ mamilla (L) = mamel\. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. mio-malacie. prematur maxilar. malacologie maleolar mamar. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. MEDIOMEDIC-. malarie. masculinizant. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. MEGALO- mediacalcoz\. mascu-linizare mastectomie. maleol\ dim. < malleus = ciocan mamme (G). con-dromalacie. megalos (G) = 1. (-)MALACIE. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. megacalorie 2.MAL3. omolog LOHILOMB-. mastigofor maternal. matura]ie. heterolog. ma-crosomie macular. MALACOMALEOLMAM-. medioclavi-cular medical. MEDICOMEDUL-. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. mare MEDI-. -MEGALIE. meconium (L) = suc de mac. osteomalacie. mamoplastie mamilar. MAMILO-MAN. medico-so-cial medular. maturitate. tricotilomanie manevr\. mito-manie. megalomanie 2. raport. lupus lutein\. manipulare. MAMOMAMIL-. MEDULOMEGA-. me-dulomer 1. malfunc]ie. mamope-xie. cleptomanie. macropsie. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. mamel\ megaloman. marmorean masculin. -MATUR MAXIL-. cerebromalacie. medicin\. medulosuprarenal\. MASTO-. luminan]\ lumbago lupic. luteinom. hepatomega-lie. mediastin. megalo-blast. MASCULINMAST-. megadolicocolon. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. distrac]ie lumen. medulo-gram\. medial. mamma (L) = sânul mamei.

hipermetrie. metafi-z\. menometroragie. -MITENT MITILIMITO- 2. mezaortit\. timpan < meninx.MELAN-. amimie. miocardit\. melitos (G). micromelie. MICETOMICROMIEL-. menin-gism. -MER melas. -METRIC MEZ-. meningococ. miloliz\ corticomimetic. crai-nou. metroperitonit\. MELANO-. miastenie miriagram\. melanonichie. meloman. MENSTRUMENING-. milimol. intermitent mitilitoxin\ 1. optometru. mentonier 1. ectomer. metarteriol\. microli-tiaz\. mirin-gotomie intromisiune. memorizare menarh\. mitocondrie. MELEN-MELIE. micrococ. MENO-. mens. mezenter. dement 2. miozin\. -MIMIE MIO-. menhidroz\. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. meniscectomie 1. miliosmol (mu[chi) miloglos. MELOMELOMEMORMEN-. mythos (G) = legend\. mental. metacromazie. miotic melitin\. prin extindere. meteorotropism stenometop. metro-ree metriocefal centimetru. metamorfopsie. meta-mielocit meteorism. meningiom. polimer 2. meninge meniskos (G) = semilun\. miliechivalent. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. metopic. simpaticomime-tic. metacercar. -ntis (L) = minte. mero-gonie. miringoplastie. izomer. mezo-sigmoid actinomicoz\. merosistolic. MIELOmeiogenic. fabula]ie miliar miliCurie. merocel. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. antropo-metrie. melanism. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. ameno-ree. metafaz\. melanocit. fir 2. melotera-pie memorie. miotomie. mentalitate. micrometru. mezogastru 2. menisc 1. MELENMEIO-. mitos (G) = a]\. miocloni-e. termometrie. mentum (L) = b\rbie. mel. MELANO-. eurimeto-pie meninx. microscop. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. METROMETRIO-METRU. dermatomer. metacarp. miligram. mezodi-astolic. parte MET-. MIRINGO-MIS-. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. mitozom 2. meningoencefalit\ meniscal. META- 2. membru melos (G) = cântec memor. la mijloc MIC-. ecomimie. MIMIRIMIRING-. indic\ transformarea METEOR-METOP. microtom mielit\. mandibulometrie. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. meningocel. mezencefal. melen\ macromelie. MEZO- 2. micoz\. micobacterie. mitomanie 46 . mielocit. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. menton. mi-coplasm\. miofibril\. metapla-zie 2. menos (G) = lun\ MIEL-. melanoz\. micetom microanaliz\. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. miriapod miringit\. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. -METOPIE METR-. streptomici-n\. dismetric 1. metabolism. MENINGOMENISCMENTMER-. blasto-mer. METOP-. melore-ostoz\ melodram\. meioz\. audiometrie. mezocolon. melanodermie. mezoderm. patomimie mioatrofie. mellis (L) = miere MELAN-. poliomielit\. mielografie mesos (G) = 1. metamer. -METRIE. hipomi-mie. meralgie 1. inteligen]\ 2. menstru-a]ie meninge. melatonin\. meteoropatologie. MERO-. meliturie melanin\. me-zenchim. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. menton meros (G) = 1. meningit\. meteorolabil. coaps\ meta (G) = 1. mitoz\.

NEVRONESIDINEVNICT-. nanomelie 2. amfimixie. marc\ nyx. monosomie morbid. NEVR-. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. nimfomanie. mucopolizaharid. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. morfo-patologie. MNEMO-. nazospinal necrobioz\.MUZICOMILIMIXMIX-. treponem\ neoartroz\. amorf. NEUR-. nefelopie glomerulonefrit\. a transforma mousike (G). [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. nanometru. mucovis-cidoz\ multicavitar. necropsie. NAZONECRONEFEL-. mnemastenie. neural. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. NICTONIGRNIMF-. multipar\ murin muscular. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. neuroangiomatoz\. natriurie naturalist. mixom mixiologie. nanogram. neoplasm nervozitate. moles (L) = mas\ inform\ 2. nictalopie. nanos (G) = 1. multimedia. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. nematospermie. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. pat\. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). morbiditate morbiliform. cro-monem\. MIXOMIZ-. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. mucocel. mne-monic\. mononucle-oz\. nyktos (G) = noapte niger. multigest\. MUCOMULTIMURMUSCUL-. necrotaxie nefelion. musculatur\. nefelometrie. nimfoid. MIZOMNEM-. NEFELONEFR-. muscu-locutanat. nanosecund\ narcobioz\. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. po-limorf. necrofilie. neuroblas-tom. musculotrop mutism mutagen. dificil 1. negatoscop nematod. naturopatie naupatie nazal. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. natriu. molar. -NEM| NEONERV-. -MIXIE. endomi-xie. nevromatoz\ nesidioblastom nev. nigrit\ nimf\. narco-manie. neurinom. multilo-cular. nictemeral. nicturie. nigrum (L) = negru nymphe (G). mixoscopie mizantropie. nevralgie. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). narcolepsie. mu-coid. pitic 2. mutagenicitate. nano-particul\. nazofaringian. -MORF. emolient Pseudomonas. nictofobie acanthosis nigricans. Morbillivirus morfin\. mizoneism anamnez\. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. nevrax. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. nevocelular nictalgie. amnezie mogigrafie. dismorfism. narcotic natiform natremie. morfogenez\. nigra. vasomotor mucin\. neuron (G) = nerv 1. -onis) muzicomanie. neuromediator. monomer. mucoas\. nefrocistostomie negativism. NEFRONEGATNEMATO-. Trichomonas moniliform monocit. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. muris (L) = [obolan. NEURO-. morfinoman morfologie. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). nanism. mogilalie 1. molecular 2. metamorfoz\ psihomotor. nefroangioscle-roz\.

oftalmo-plegie. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. a v\t\ma nox.(HOD-) ODIN-. nomogram\ nooleptic. OFIOOFRIOFTALMO-. odonto-blast. vagino-dinie odontalgie. nodul. ofiotoxemie ofriozis. nociceptor. nostomanie notalgie. (acizi) nucleici. ofrit\ oftalmodinamometrie. arteriol\. melano-don]ie odorant. ODOROOENOOESTROFI-. octet. ODONTO-. nulipar\ numular nutriment. nutri]ie noos. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. oenomanie ofiaz\. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. -NOMIE. OLEO-OL| OLFACT-. în limbajul medical (sec. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. occipitoparietal ocitocic. ovo-id. nosolo-gie. hodofobie. Germ. odoroscopie oenolism. nistagmus nitra]i. nucleaz\. nucleohistone. catod. OCULO-OD. ma-leol\. olfactometrie. ocitocin\ ocrodermie. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. ofidism. -NOZ| NOSTONOT-. nootrop noradrenalin\. oleom. oblativitate occipital. -NOZ| (L) = norm\. -ODINIE ODONT-. nociv noctambulism nodal. nodozitate. buftalmie. regul\. OCTOOCUL-. metod\. notomel nuclear. olfac]ie oleifiant. nous (G) = inteligen]\ abrev. ocronoz\ octaedru.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. OD. noradrenergic -OL| normocitoz\. odontoporoz\. octan. odontoid. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. tiroid\. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. xifoid acrolein\. noosfer\. nodular autonom. oculomotor anod. coccidodinie. nucleol nuligest\. anomie. sod\. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . fizionomie. mastoid\.(NOZO-).labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. normocrom. odimetru (sau hodometru) odinofagie. OCTA-. oleolit. de unde: tân\r\ mirea-s\. electrod. lege. NOTONUCLE-. vacuol\ olfactiv. ESTRophis. XVII) . zoonoz\ nostocitoz\. ob (L) = `n fa]a. bron[iol\. drum odyne (G) = durere odous. normotop nosencefal. xeroftalmie amiboid. periodic. notocord. nosocomial. normotip. a mirosi oinos (G) = vin v. amiloid. nomo-tensiv. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. olfac]ie odor. nitroglicerin\ nociceptiv. -itis (L) = ceaf\. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). ta-xonomie. oculogir. -ODON}IE ODOR-. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G).: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. oleotorax alveol\. nosofobie. odontos (G) = dinte ocular.

oncogen. ornitoz\ orodiagnostic. ooforope-xie. optician. ortoped. insulinom. miop. organ orkhis. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. organum (L) = instrument. oligocite-mie. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. oligodendroglie retrolistezis.OLFACT-. OROORBIORBIT-. orosomucoid. oncotic 2. carcinom. orofil. oncocerc. OLFAC}OLFAC}OLIG-. orhidopexie ornitofobie. orbital orbitar. postoperator opiaceu. onirism onomatomanie. carne crud\ 3. osifluent ornis. -ORHIDIE. miomatoz\. opos (G) = vedere. ortopnee. oocit ooforectomie. sensul anatomic dateaz\ din sec. opera]ie. um\r 2. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. OPTICOOPTOOR-. orice serozi-tate orthos (G) = drept. ortotonus per os osein\. orbit\. ornitologie. omofagie 3. curbur\. acromatopsie opsonine. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. -atos (G) = denumire on. omentotomie omfalectomie. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. spon-dilolistezis apudom. ortodon]ie. orofaringe 2. melanom. anorexie. ONCOONIC-. toponim oniric. opistognat. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. mas\. onicomi-coz\. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. opium opisthen (G) = `napoi. oncocercoz\ onicatrofie. OPIOOPIST-. oligoamnios. orbitometrie. tumor\ 2. a transporta ops. osificare. cro[et onyx. os. ortoptic. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. ontogenez\. oris (L) = gur\ 2. poliorexie organic. corect OS(-) OS-. opium (L) = suc de mac. orhidectomie. onicofagie. ossis (L) = os 49 . opacitate opalescen]\. opiomanie opistencefal. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. ooforit\. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. OOFORO-OP. oris (L) = gur\ os. hemeralopie. organotrop orhialgie. omentopexie. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. orhit\. aspect opson (G) = condiment. os. ORGANOORHI-. opticomalacie optometru. orogenez\ orbicular. omfalo-cel. omfalomezenteric omnipractician 1. ma[in\. sacrolistezis. omfalit\. omentectomie. ONTOOOOOFOR-. oncogen\. optotip 1. oral. opioid. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. ortofo-nie. omartrit\. hiperorexie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). omo-dinie 2. o-rosoterapie ortodiagram\. -idos (G) = testicul oligurie. OMENTOOMFAL-. fibrom. omotocie fibromatoz\. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. presbiopie opacifiere. ORHIDOORNITOORO-. ortostatic. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). he-matom. OROSOORTO- optic\. omenti-t\. omoclavicular. biopsie. criptorhidie. crud. opalin operabil. necropsie. care face mâncarea mai apetisant\. sarcom 1. onicorexis omonim. orbi-totomie orexigen. OMFALOOMNIONC-. oncolo-gie. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. sarco-matoz\ omental. ontologie oochinet. oofororafie deuteranop. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. onomatopee schizont. hipermetropie. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta.

parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. osteo-poroz\. -OST. os-moreceptor. acidoz\. para-crin. indic\ un glucid 2. ovogonie. partenologie bipartit parvocelular. palindromic palmar. patella. palatoplastie. OXI-. parturi]ie partenogenez\. apareunie. bioxid. paraparez\. ovo-cit. paralizie. hexoz\. panof-talmie papaverin\ papilar. dincolo de craniopagi. scrotul oscillatio.-PAG OR-. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. ostium otalgie. primipar\. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. PARVOPATEL-. nevroz\ ostium (L) = intrare. paralizie u[oar\ paries. osmoz\ anosmie. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. redus patella (L) = rotul\ 50 . ozon 1. palilalie. fisiparitate. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. panencefalit\. oscheom oscila]ie. ovul. hipoxie 2. ovariope-xie. osfreziologie osmolalitate. u[\. osteom. OSTEO-. oticodinie ovalbumin\. a oscila palatum (L) = cerul gurii. osmotic. condi]ie. pahi-pleurit\ palanestezie. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. parapagi. papilom. pa-ranoia. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. papil\. -PAR|. palatoschizis paleocerebel. paleocortex palikinezie. PARApagos (G) = legat. artroz\. cacosmie. acru. OTICOOTOOV-. paravenos. amiloidoz\. papilomatoz\ parenteral. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. hemocromatoz\. parasimpa-tic. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. oxalemie ozen\. stare. palestezie palatin. otolit. ciroz\. ovariotomie 1. oxilalie. PALINPALM-. OVARIO-OX-. pa-pilit\. oxitocic oxalat. dispa-reunie. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. anoxemie. relaxare. pahimeningit\. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. ovoimplanta]ie ovariectomie. OSMOOSTE-. -OSTOZ| OSTIOT-. OVOOVARI-. o-toragie. otoscop. palat palaios (G) = vechi. paracardiac. osteoclast. oxigenoterapie. ovarit\. osteodisplazie. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. papilectomie. eupareunie hemiparez\. palmier palpare (L) = a mângâia. ovula]ie. exostoz\ ostial. b\[icu]\ para (G) = lâng\. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. paravertebral mucipar\. oscilometru. din nou palma (L) = palm\. palatora-fie. palmospasm palpabil. orificiu ous. boal\ neinflamatorie. otoplastie. palpare palpebral pandemie. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. hiperosmie. alcaloz\. ascu]it 3. osmoreceptor osteit\. oxicefalie 3. periost. peroxid. osmolaritate. otit\. patelit\. palmiform. b\trân palin (G) = iar\[i. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. paraparez\. pentoz\ 2. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. parietooccipital parturient\. glicogenoz\. leucocitoz\. parez\ parietal. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. paramedian. sciziparitate algopareunie. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. sudoripar\. osteoblast. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. paratiroid\. parvovirus patelectomie.

picric. peptid. pelvin. a crea PELpella (G). schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. suspensie. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. farmacopedie. -PEDIE. centripet petromastoidian. piococ. paucisimptoma-tic andropauz\. PIELOPIEZ-. menopauz\ pectin\. pathos (G) = 1. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). pilosebaceu. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. PIEZOPIGMENT-. pedios. pirexie 51 . paideia (G) = educarea copiilor. pais. picrocarp pielectazie. afec]iune. hipnopedie. histopexie. pielografie. pilorospasm. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. -PIEM PIRENO-PIRET-. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. pietrificare. pes. pigmenturie. pentoz\ peotilomanie. perifolicular. pelicul\ pelagic. -oris (L) = piept. empiem pirenofor. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. piezoelectric. < pes. PIGMENTOPILPILEPILOR-. patologie. pausa (L) = oprire. perceptibilitate. pericard. 3. -ycos (G) = albie. pemfigus pendular. logopedie. -onis) periapical. paidos (G) = b\iat. pectografie PILEpectoral 1. piretogen. 2. piezometrie pigmenta]ie. peromel celulipet. piloroplas-tie. torace 1. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. picnoz\. copil PED-. intrare. pilorotomie pimelit\. pediatrie 2. piotorax. pimeloz\ (gland\) pineal\. pilozitate pileflebit\. apiretic. perfuzie perceptibil. picomol picramin\.PATELOPATO-. patochimie. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. simpatie. PEDIO-. piletromboz\ pilorectomie. cad\. pilorit\. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. penicilinaz\. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. coagulat. pepsis (G) = digestie. instruire. percutanat. pie-tros gastropexie. pielit\. pepton\. telepa-tie paucimolecular. `ndesat. coacere PEPT-. pig-mentoliz\ pilos. homeopatie. pediculus (L) = picioru[. unor maladii la copil. format din parti-cule PED-. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. -PATIE 2. pedicul. pediculoz\ farmacopee. pedun-cul diapedez\ pediculat. pedologie 4. cazul adul]ilor PEDIO-. p\duche PEDICULOdim. pirenoliz\ antipiretic. sideropenie. PILOROPIMELPINEALPIO-. pentas. PICNOPICOPICR-. pielonefrit\. peritoneu perocefal. psihopat. biped. picnometru picofarad. piezo-gram\. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. PICROPIEL-. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. pedon (G) = sol PEDO4. pentoxid. încetare PECT-. peptic. periarterial. piocolecistit\. dispepsie. Penicil-lum leucopenie. PIETR(-)PEXIE PICN-. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. picometru. pionefroz\. peptos (G) = digerat. suspensor penicilin\. pektos (G) = compact. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. peotonie pepsin\. patognomonic. picogram. preve-nirea PEDI-. pinealom piocianin\. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. masto-pexie. vena port\ pyloros (G). -PIREXperos (G) = mutilat. nefropatie 2. peloterapie pelvimetrie. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. boal\ -PAT. prosopee pelagr\. nefropexie picnic. eupepsie per os. pedagogie. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. -enos (G) = sâmbure. pelvis pemfigoid. trom-bopenie pentad\. PEDI-. ortopedie 3. pieloureteral piezestezie.

a modela plege (G) = lovitur\. plezio-morfism plicatur\. platicefalie. -PLOIDIE piriform piromanie. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. plagiotropism 1. tetraplegie. iar din sec. pleurezie. tetra-ploidie pluricelular. polis (G) = ora[ 2. polarimetru. pneumogastric. plic\ diploid. pleuropericardic. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. leu-copoiez\. polinuclear. respira]ie PREZBI-PLOID. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. pleuralgie. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. în plus. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. -PLANIE. hialo-plasm\. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. PNEUMONPOD-. a bate plethore (G) = saturare. plan 2. policlinic\ 2. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. pliere + eidos (G) = form\. esofagoplas-tie. polein (G) = a învârti. toxo-plasm\. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. -PLEGIC PLEIO-. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire.PILOROPILOR-. platispondilie. -PODIE. polipnee. -PLASM|. ortopnee pneumoencefalografie. polar. polus (L) = pol 1. pleomorfism. pulbere 52 . plurimalformativ apnee. pluri-locular. frecvent 1. pluriglandular. a roti 2. variat pollakis (G) = deseori. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. PLEZIOPLIC-PLOID. platipo-die. pla-nocit. neoplazie hemiplegie. pirozis pisiform pitiatic. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. polidipsie. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. PLASMOPLAST-. deple]ie pletismografie pleural. pneumococ. pitiatism pitiriasis pituitar. trombopoiez\ poikilocitoz\. displazie. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. poliartrit\. aplazie. planimetru. paraplegic pleiocromie. po-larograf 2. -inis (L) = f\in\ fin\. plasticitate. pneumoconioz\. plexiform plezihormon. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. pneuma-tizare. polarimetrie. planomanie plasmaferez\. haploid. planus (L) = neted. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. pneumonectomie podagr\. pla-noccipitalie 2. pseudopod. în exces plessein (G) = a lovi. poikiloterm polakiurie 1. eritropoiez\. polarizare 1. polimer. PLANOPLASM-. angioplanie. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. pituit\ placentar. -icis (L) = police pollen. po-licitemie. podologie. nucleoplasm\. pleiotropie. Plasmodium plastic. polys (G) = mul]i hematopoietic. pleziocrinie. -atos (G) = aer. pleurotomie plex solar. vaginoplastie plathelmin]i. placentoterapie plagiocefalie. policizare polinie. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. latur\. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. pneumatocel pneumocentez\. planografie. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. ganglio-plegic. PLANI-. citoplasm\. patople-ioz\ pleocitoz\.PLURI. arterioplanie. dispnee. -onos (G) = pl\mân pous. tetraploid. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. platipodie pneumon. pletoric. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. hiperplazie. PODO-POIETIC. platysma mieloplaxe anaplazie. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. poliadenopatie. -POD. poli-pragmazie police.

PROSOPOPROT-. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. profilaxie proctalgie. poros porfirin\. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. prosopografie protein\. profaz\. -is (L) = p\r. psoro-spermie stearopten dipter. psihoanaleptic. primitiv. poros (G) = por. (punct) proximum prurigo. osteoporoz\. posttraumatic. ptialism hemoptizie ptomafagie. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. postit\ postnatal. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. porfirocitoz\ posologie postectomie. osul pubis puer. precordial. pubescent puericultur\. porus (L). predis-pozi]ie. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. proctit\. PORFIROPOSOPOSTPOST-. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. fa]\ 2. protodiastolic. primipar\. postoperator. psoroftalmie. posterolateral potomanie. aprosexie. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. cacopragie pragmatamnezie. -icis (L) = purice pulmo. prin extindere. -eri (L) = copil pulex. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. nefroptoz\. prosopalgie. psihiatrie. PROTOPROTER-. POT-PRAGIE PRAGMAT-. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. insulinopriv. lovire. premedica]ie presiune. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. prezbiopie primigest\. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. persoan\. PRIMO-PRIV PROPROCT-. proeritro-blast. prurit psamofil pseudoartroz\. - PSIH-. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. pulmonar pulp\. paraprosexie 1. proctopexie. psitacoz\ psoas (mu[chiul). -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. psihrofil psitacism. POSTEROPOTO-. tireopriv procariot. psoit\ psoriasis. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. pterigion. pulpiform. chiropraxie preanestezie. pontocerebelar 1.PRIMI-. primoinfec]ie feripriv. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). -atis) Pulicidae pulmon. prosopometru. prosopospasm 2. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. pseudocomi]ial. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. pulpos. poliomielit\ ponofobie. pteryx. electropora]ie. proliferare proprioceptiv prosexigen. proteroglif\. prote-rotip proximal. atis). pasaj 2. psihoz\. pragmatoa-gnozie apraxie. -PROSEXIE PROSOP-. proctocel. proctoree prolific. proenzim\. ac]iune pragma. proton. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. POR-. psiho-terapie psihroestezie. presoceptor prezbiacuzie. prefrontal. ptomaine gastroptoz\. ptialin\. puber. pontis (L) = punte 1. pterigoid ptialagog. XIX ptenos (G) = care zboar\. puls 53 . postpar-tum. potabil bradipragie. POROPORFIR-. porometrie 2. postprandial. conduct. Protista proterandrie. psihogen. pseudohermafroditism. pseudohipoparatiroidie psihedelic. prezbiofrenie. ponopatie pontin. L) = înaintea. sensul modern dateaz\ din sec. protoplasm\. pulp\ pulsus (L) = izbire. pulpit\. hipopro-sexie.

a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). gli-corahie. rizomelic. supura]ie purpur\. suprafa]\ ridat\) ritmic. radiculopatie RADIC-. rizoliz\. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. fractur\ rhis. retro-gna]ie. radicotomie. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate.PULT-PULSIE PULTPULVER-. RADIOrhabdos (G) = baghet\. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. rabdomiom. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. -inos (G) = nas enterorafie. rahicentez\. rinofima. pulsograf. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. rizotomie 54 . reumato-logie -REXIE. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). < radix. rinofaringit\. radian]\. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. RITIDORITM-. REFRACTORENREORETIRETICUL-. perineo-rafie. -atos (G) = curgere. reostat retin\. RADICUL-. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. radioi-zotop 2. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. rino-cifoz\. reumatoid. dung\. disritmie. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. rid rhythmos (G). retinoblastom reticulit\. rectit\. retroperitoneal reumatism. rinoplastie. rinoragie ritidectomie. ri-nolalie. pulbere punctum (L) = punct. -REXIS RIN-. RECTO-REE REFRACT-. refrac-tometrie. proteinorahie reanimare. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. -onis) renal. radia]ie. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. RADICULO-RAFIE. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. rhab-dovirus racemic 1. radiodiagnostic. respingere < pellere = a `mpinge puls. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. radiculalgie. -ados (G) = cr\p\tur\. aritmie. -idos (G) = cut\. rectosigmoid. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. radius radical. RITMORIZ-. retropulsie pultaceu pulverifer. reologie. leucoree. pustulos. raz\ rabdomioliz\. reeducare rectal. rinoree. pulsome-tru lateropulsie. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. radicu-lit\. radioder-mit\. RHABDORACEMRADI-. menoree. rinit\. pustuloz\ putrefac]ie. reniform. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. pulveri-zare. purpuriu pustuliform. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). radicular. ca-riorexis rinencefal. o-toree. rectotomie gonoree. reticulocit. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. a izbi pulsio. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. -RAHIE RERECT-. refractometru. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. RINORITID-. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. recto-ragie. radiculectomie. putrescibil R RABDO-. -RINIAN. recidiv\. < rete. sensul medical dateaz\ din sec. pupiloplegie purulent. retroflexie. ritmote-rapie rhytis. -eris = praf. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. retinit\. neurorafie. radioactivi-tate. -tris. renin\ reobaz\. reticulosarcom retractil. putrescein\. platirinian. radiobiologie. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. rafeomedian ragad\ hemoragie. -onis) retrodevia]ie. rectocolit\. RADICO-. ri-zomer. -RITMIE. -onis (L) = împingere. -tre (L) = putred RETROonis). reticulopa-tie. menoragie rahianestezie. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete.

scapulopexie scatofagie. senescen]\ senestrogir V. scuamiform. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. sclerit\. gr\sime SEBOSECRET-. secreto-motor sector. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. scolioz\ bronhoscop. secretus (L) = separat. -bra. -ingis (L) = trompet\. diafragm\. saprogen sarcom. sklerosis (G) = înt\rire. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. scatom schir. palatoschizis. skleros (G) = tare. scapulohumeral. saponine saprofit. schizoid. seminom senescent. colposcopie. scizur\. scua-mos sebaceu.REUMATRODOROMBROTAROZA-. sal-pingopexie. asepsie. scotopic scrot. ateroscleroz\ scoliotic. indurat. saturnism scafoid. sarcopt saturnin. spate skor. scafoidit\ scapulagie. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. afundare < sedere = a se l\sa. senzorimetrie. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. scotometrie. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. salpingoovarit\. rubor S SACSACR-. sciografie scintigrafie. sarco-plasm\. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. sept septikos (G). -SCHIZIE SCIA-. seboree secretagog. antiseptic SCAFSCAPUL-. salpinx. schiros schizocit. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. sacular. sacrolistezis. onicoschizie scialitic. sclerocoroidit\. a-septic. SCLERO-. sacro-lombar salicilat. divizat < scindere = a despica. laringo-scop. -arum = umeri. segmentit\ semeiologie (semiologie). -icis (L) = salcie salpinx. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. a diviza SCLER-. sarcomatoz\. sal-pingografie. [i SINISTROsenzorial. senzo-rimotor septal. sec]iune (prin intermediarul sectio. salicilic salpingectomie. schizofrenie. materii fecale skirrhos (G) = dur. -atos (G) = semn SEMINsemen. septicemie. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. SALPINGO-. romboid rotator. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. scapulectomie. salpingit\. septotomie septic. dur SCLERO-. SACROSALICSALPING-. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. hidrosalpinx saponificare. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. semilunar hiposemie inseminare. radioscopie scotom. -ingos (G). Rotavirus (acnee) rozacee. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. -onis) sediment. scizurit\ sclerectomie. seminal. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. scleroprotein\. scintigram\. celioscopie. rozeol\ rubefac]ie. sebum (L) = seu. [i. schizo-gna]ie. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . sacul\ sacralgie. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. SEPTOSEPTIC-. prin analogie. seme-iotic (semiotic) semicirculare. sclerodermie. -SCHIZIS. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). rahischizis. secretor. skatos (G) = excremente. rubeol\. scintila-]ie SFINGOsciziune. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. scleros. -tra. sedimentare segmentare. seminipar. (-)SEPSIE. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. endoscop. scrotal descuamare.

-os (G) = conduct. serodiagnostic. SIALO(-)SEPTIC SER-. sinartroz\. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. sentiment synkhronos (G). p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. sinovioblast sinusal. SEROSETSEX-. sinusoidal. solenoid solidificare. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. adâncitur\ syrinx. canal solidus (L) = masiv smectic. SEXUSFENOSFER-. seros. sfingolipidoz\. sialit\. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. sexuat sfenoidal. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. sferofakie. SIMPATOSINCRO-. sfenoidit\. SINECOSINISTROSINOV-. SITO-. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sinci]iu simbolizare. sideroblast. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. simpatie. synchronus (L) = simultan. sinovial. sitofobie. sindesmoplastie. sinovit\. sincron. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. sigmoidectomie. tub. sextupli sexologie. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. -tra. -SFER| SFIGM-. sifonaj rectosigmoid. hran\ sfigmic. -os (G) = col] sphaira (G). sialogen. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. SIMPATICO-. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). SIRINGOSISTSITIO-. sinecoto-mie sinistroscolioz\. sinechiotom. sichnosfigmie siderant. asimbolie. sindesmoz\ sinechie. -onis (L) = conduct\. simpa-ticotrop. SIMPATIC-. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. granit. sialoree sichnurie. sindesmotomie. parazit SOCI-. SIMBOLOSIMISIMPAT-. sinovial\. sinchi-zis. sitiomanie. [i. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sfinc-terotomie sfingolipide. -ZIT SMECT-. SINOVIOSINUS(-). sensul oftalmologic dateaz\ din sec. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. smegm\ sociatrie. siringomielie sistol\. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. telesistolic sitiologie. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. SICHNOSIDERSIDER-. sferocit. serofibrinos. lichid de aspect apos. sfigmogram\. sincroniza-tor sindesmofit. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sinuzit\ siring\ (sering\). simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. sinciput. sigmoidit\. silicoz\. sinuozitate. silicosideroz\ simblefaron. [i SENESTROsinovectomie. SIGMOIDOSILIC-. sfenomaxi-lar sferic. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. sexuali-zare. seroprofilaxie setaceu. sexualitate. SFERO-. SILICOSIM-. simbolo-fobie simian simpatalgie. sinusografie. sideremie. solidism 56 . sfincterospasm. sigmoidopexie. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. SEXTSEXO-. sitos (G) = aliment. SINUSIRING-.SOLID- SPUM- SIAL-. sinistroz\ V. prin extensie. sidera]ie hemosiderin\. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. ligament synekheia (G) = continuitate. simpaticolitic. -ingos (G) = tub. band\. SINSIMBOL(-). sig-moidoscopie siliciu. sialo-lit. sidero-z\. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. -icis (L) = piatr\ tare. simpati-cectomie. simpatoblastom sincrotron. SIALOSICHN-. sincinezie. sfigmo-manometru sfincter. -SIMBOLIE. sfin-gomielin\ sialagog. seton sexagenar. siderofilin\ sifon. sipho.

stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. SPANIO-. -SPERMIE. somnifer. sporulat. SPASMOSPECIALSPECTR-. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. som-nolen]\ sonic. -os (G) = splin\ spondylos (G). spondilartrit\. stearin\. spinocerebelos spintermetru. aparen]\ spectrum (L). spirometrie. spasmus (L) = contrac]ie. SPANO-SPASM. cromo-zom (cromosom). redus soporific spanandrie. spirometru 2. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. < spica sau spicum = spin. sporomi-coz\. SPLENOSPONDILOSPONGI-. spaniomenoree. spanopnee spasmos (G). (-)STATIC. statestezie. stafilococ. sporicid. solvatare. SOMAT-. ac spina (L) = 1. ]ep. reostat. stafilom. stabilizare. SPONGIOSPOR(-). trisomie somnambulism. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. spermatogonie. SOLVSOMA(-). steatos (G) = gr\sime stearic. clinostatism. [ira spin\rii spinther. vârf ascu]it 2. spondilomalacie. spectrin\. sporotricoz\ Spumavirinae. STAT-. stafiloplastie. spermogram\ dispersie spicul 1. -STATISM -STAZIE STEAR-. stafilin. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. spasmofilie. bacteriostatic. -oris (L) = somn profund spanos. staz\. spermicid. speleoscopie spermatic. pe[ter\. splanh-noptoz\. sonioscop. spectroscopie speleoplastie. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. sc\ri]\ statos (G) = stabil. spirochet\ splanhnic. sper-matokinezigrafie. SPIROSPLANHN-. splanhnoscopie splenectomie. -atis). spinal. SPERMATO-. care st\ în picioare < istanai = a plasa. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). XVII) spelaion (G) = grot\. solvent soma. SONOSOPORSPAN-. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. spongioblast. spinteropie 1. SPLANHNOSPLEN-. SOMATO-. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. azoo-spermie. SPORI-. splenopexie. -SOMIE SOMN-. SONIO-. stafilectomie. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. SOMNOSON-. STEATO- 1. SPECTROSPELEOSPERM-. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. ri-bozom. stapedian lombostat. steatoz\ 57 . spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. spermatozoid. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. STOMAT-. -eros (G) = scânteie 1. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. spermatoree. dictiozom. somatotrop. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. spleno-colic. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. monosomie. citostatic. orto-statism. somatic. spasmodic. spiriloz\. steatoliz\. spanios (G) = rar. STATO-STAXIS (-)STAZ|. spinocelular 2. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. ”ciorchine de strugure”. cavitate sperma. spirare (L) = a respira 2. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. somatognozie.STABILISOLUT-. luet\ 2. spon-gioid spor. nemi[cat STALSTAP-STAT. spermatid\. SPERMAT-. splenografie. splenoportografie spondilalgie. se refer\ la: 1. atis). enterospasm. pu]in abundent. -atos (G) = corp STOM-. specializare spectral. spondiloschizis spongiform. SPERMI-. somatizare. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. stafilorafie 2. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. spermocultur\. splanhnocel. spectrograf. splenit\. -onis = desfacere). -SOM (-ZOM). steatoree. a face s\ ]in\ stear. ar\tare. sperma-togenez\. spectru.

sigmoi-dostomie strabic. supra-ali-menta]ie. -uris (L) = sulf. streptococ. sto-matoragie. se folose[te cu sensul de dilata]ie. XIX strongylos (G) = rotund structio. atis). stilo-hioid stimulare. constric]ie (prin intermediarul constrictio. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. -STRINGENT STRIDSTROF-. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. subfebrilitate. super-ego. stratigrafie strefopodie. suprali-minar. stricnism strictur\. stereoizomerie. stereotipie. în pozi]ie superioar\. astenie. stoechiometrie diastol\. stigmat stigofil. sistol\ stomatit\. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. astringent. SUPRASURASURDSUS- sudor. super-familie. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . stâlp stimulare (L) = a îmboldi. a echipa. îngust stenosis (G) = strâmtare. stimulator stoechiologie. subcli-nic. -atos (G) = marc\. subalimenta]ie. stridor. stefanopsie (ganglion) stelar. subdural. suprainfec]ie. steno-z\ stercobilin\. strefosimbolie streptobacil. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. stercobilinogen. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. stiloidian. stercoral stereognozie. sulfon\. miastenie. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. stomatoplastie. -onis). stelectomie stenic. stigoxen stilohioidian. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. TACTOstefanion. neu-rastenie stenotorax. -oris (L) = ]ip\t. în exces sura (L) = pulpa piciorului. -atos (G) = covor. putere stenos (G) = strâmt. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. stetoscop astigmatism. strumi-t\ subacut. sulf-hidrism. gastrostomie. principiu stellein (G) = a arma. subluxa-]ie. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. streptolizin\ stricnin\. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. strofulus. stiloradial. sulfhemoglobin\. poluat stylos (G) = coloan\. -STENIE STENO-. `ngust < stringere = a strânge stridor. supra (L) = deasupra.STRABSTEFAN-. -STEROL STERILISTERN-. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. stern sternutatio. `n relief sterilis (L) = sterp. subcutanat. colpostenoz\. îngustare stercus. stridulos strofantin\. stiloid\. subcon[tient. STOMAT-. sulfuros superantigen. -atos (G) = gur\ TACT(-). pucioas\ super. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. sternoclavicular. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. steril sternon (G) = piept. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. se folose[te cu sensul de murdar. suprarenal sural surdomutitate suspensie. stereotaxie. stilomastoidian. strabism strangulare stratificat. SULFURSUPER-. semn stygos (G) = repulsie. strumipriv. sterilizare sternalgie. neproductiv. subscapular sudorific. STEFANOSTELSTEN-. submatitate. stercolit. alungire stoma. superscrip]ie. strepto-kinaz\. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic.

tarsectomie. (-)TENIE TEN-. mnemotehnic. [ancriform T TACT-. [alazion 2. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. tehnologie telos. tensiometru teofobie. a-teism. tafofobie tahiaritmie. tarsul piciorului 2. TENSIOTEO-. tendinos tensor. tâmpl\ tainia (G). khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. tarsalgie. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. TELE-. te-nie. TELOTEL-. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. tarsit\ tautocron. teloragie telecobaltoterapie. telofaz\. politeism ternar. ordonat (-)TACTISM. teologie. taxonomie tafofilie. tenoplastie tenorafie. tenodez\. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). aranjare TAXI-. tactometru tactic. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. temporospa]ial 2. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. < tattein = a ordona. teac\ tephros (G) = cenu[\. tarsoplas-tie. taenia (L) = panglic\ tenon. -oris (L) = 1. extremitate telangiectazie. ataxie. theca (L) = cutie. grindin\ 2. -TECTTEHN-. tahicardie. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. tarsotomie 2. telediagnos-tic. TENO-. metatars. pahiten. tenope-xie. a aranja (-)TAXIE. -cri (L) = crab. timp 2. tahifemie. telit\. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. tefromielit\ tegument. technicus (L) = ingenios. TELEO-. tapeinocraniu 1. (-)TENIE tact. taktikos (G) = orânduit. teomanie. -ontos (G). TEHNOTEL-. epiteliom. chimiotactism. TAXOTACT(-). tanatopraxie. (-)TAXIE. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. meserie -TEN. fototaxie. tautologie. tecom tefromalacie. -TEHNIC. telediastolic. monoteism. temporopontin amfiten. taxon. plat tarsos (G) = 1. talasoterapie entalpie tanatologie. tahipnee talalgie talamic. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . euta-nasie tapeinocefal. epitelioliz\. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). (-)TACTISM. -TANASIE TAPEINOTARS-. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. TENDINTENS-. taxie. temporomalar. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. -TEHNIE. temporal. pahitenie. tendinit\. tactism. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . telegonie. zooteh-nie. tendo. talamus. teno-sinovit\. tahikinezie. thalamus (L) = camer\ interioar\. telepatie. a înveli tekhnikos (G). tenoplastie tenectomie.{AL{ANCR- 1. TAXI-. tele-ologie. ta-xinomie. tactil (prin intermediarul tac-tilis). [alone [ancru. epiteliu TEMPOR-TEN. telere-ceptor teligenie epitelioid. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. -eos (G) = cap\t. taxis (G) = ordonare. khalazion (G) = piatr\. tautomer tecal. protector tehnician. cancer 1. taxologie. -inis (L medieval\) = tendon telalgie.

anatomie. -TOPIE. tigmotropism. teratologie. cervicotomie. spirit timoleptic. TENO-. TRICHI-. TERATOTEREBRTERG-TERM-. toxicoman. thorax. termal. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. TENDINTERAPEUT(-). < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. tonometrie. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. -onis) tragofonie. thymos (G) = minte. traheotomie 60 . trabecular. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). toracocente-z\. tireotrop. tonicitate. TERMOTESTTETAN-. toxoplasmoz\ trabecul. tympanum (L) = tambur. (-)TONIC. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. TORACOTORSTOX-. tympanon (G). sec]ionat amigdalotom. TRACTOTRAGTRAHE-. TRIC-. -TRIHOZ| TON-. tetranopsie. trac]iune (prin intermediarul tractio. tragopodie. tifos TIFL-. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. termocauter. tonus (L) = tensiune. (-)TERAPIE TERAT-. cale < trahere = a trage. (-)TONIC. (-)TIPIC. TRICHO-. timpano-plastie. -TOCIE distocie. tonsilectomie topic. < trabs. to-xin\. terapie teratism. tonicoclo-nic. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. TIOtiamin\. hipoto-nie. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). traheotomie. toxiinfec]ie. tiflit\. tomos (G) = t\iat. tragus traheal. traheocel. trabeculec-tomie tract. tiazidic. traheobron[i-t\. tetanoid. -TONIE. hipertermie testicular. teratogen. tiroxin\. toxigen. timpanism. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. tractus. tricotilomanie TIM-. TONO-TOMIE. corectopie thorax. tome (G) = t\iere. tiflopexie TIFLOTIGMO-. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. marc\ alotip. ciclotimie. tiroglo-bulin\ TIREO-. TOMOTON-. TIRO-. tifoid. topoizomeraze. fenotip. bârn\ tractus (L) = traseu. tetanos tetralogie. tofi. tiemie. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. eutocie TOF-. (-)TOPIC. -TOMIE. TOXO-. typus (L) = tip. radioterapie. tophos (G). -bis = grind\. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. -akos (G). tiflectomie. ectopic. atonie. topografie. lipotimie. TRABECULOTRACT(-). sintez\ TI-. tetrasomie ipotez\. chimiote-rapie. termoliz\. typos (G). -TONIE. testosteron tetanie. îngro[are. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. -TERMIE. tipologie. sensul atimpanal. termic. TONOTONSILTOP-. tokos (G) = na[tere tococardiograf. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament.TEN-. typikos (G) = tipic. toracic. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). tractoto-mie. tetraploi-die. toracotomie torsiune toxemie. tocodinamome-tru. tractor. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. sec]iune laparotomie. TOMOa treia parte) terapeut. -acis (L) = torace torsio. stereotip. model. tiopexie TIFtific. terapeutic\. f\r\ deschidere thigma. TOFOtofolipom -TOM. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. termoanalgezie. timus timocit. TRICO-. sec]ionare neurotmesis TOCO-. timom TIMPAN-. tipaj. teratom. ter-mogenez\. toxicoz\ gerontoxon. toxicomanie. TOPOTORAC-. atom. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. psihotonic tonsillae. antitiroidian. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. protez\. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. toxoid. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare.

trichiaz\. trikhos (G) = p\r trahelhematom. tubulonefri-t\. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. eutropie. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. trigeminat. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. tubulorexis 1. triboelectri-citate. tres. triboluminescen]\. trombelastogra-fie. spatul\. triploidie amigdalotripsie. ventri-cul. tridermic. tricotilomanie. trichomonas. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. triplus (L) = triplu. venul\. alotropie. TRICHI-. trilobat. trans-plant atraumatic. transloca]ie. tuberculodermie. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. trohlear. litotripsie (litotri-]ie). tre-mur\tur\. heterotrop. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. -TROFIE. tricrotism. canul\. tribolo-gie tricocefal. trombin\. transcitoz\. trompa lui Eustachio. tricromatopsie triplet. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. -TROFIN|. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. trombectomie. tuboabdominal. orificiu treis (G). prin extensie. turgiditate. tremula]ie. trifa-zic. trepsologie atrezie triad\. de trei ori tripsis (G) = frecare. TROGLOTROHL-. tuberculos turbidimetrie. ubicuitin\ folicul. enterotrib. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. atrofie. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. trombocit. tremofobie trematode trepan. tromboz\. celul\. TRIBOTRIC-. tuberozitate 2. turbiditate turgescen]\. trepana]ie V. trans-duc]ie. tubar. [i TREPAN1. TRICHO-. TROHOTROMB-. transpira]ie. tubaj. nodul. 1843) V. trichobenzoar. < tuber. tubercul. TRAUMATOTREM-. dim. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. hipotrepsie. trilocular baziotrib. TUBUL- TUBER-. trichino-z\. URETRO- TRAHEL-. a sf\râma trophe (G) = hran\. trompa lui Fallopio 2. tremor. trofopatie. excrescen]\ 2. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. somatotrop. troglofil trohlee. trofoblast. chimiotropism. -eris (L) = umfl\tur\. trombus corticotrop. < tubus = tub 1. TROMBO- trauma. hipertrofie. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. traheloplastie. tubotimpanic. tricomicoz\. ovul. -TRIHOZ| TRICHIN-. psihotropic. traumatism. tulburat turgor. transferin\. TRICO-. Paris. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. dincolo de URETR-. tusipar trogle (G) = cavern\. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). tuber. cor-ticotrofin\. heliotropism. trahelorafie transaminaz\. fototropism. tubulifer. trauma-tologie tremie. transfec]ie. trombolitic. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. trombo-flebit\. trohoid. vezicul\ 61 . triplocorie. tirotrofin\ troglobie. -TROPIC. trahelopexie. tuberculiform. turgor tusigen. TROFOTROGL-. viscerotrop. trichinoz\ tricromatism. distrofie. neurotripsie troficitate. turgid. triglicerid. tubus (L) = tub [i. -atos (G) = ran\ tremor. -eris = umfl\tur\. lobul. -TROPIE. neurotrop. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. tubulus (L) = tub mic dim. tubouterin 2. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tricofi]ie.TRICHIN-. -atos = culoare triploos (G). nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. tubulin\. val-vul\.

valvulit\. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. uranoplastie. uricopexie urlian 1. vagolitic. uvu-loptoz\ UNC-. vaginit\. ulatrofie. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. urogastron\. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. uretroplastie. urobilin\. monova-lent. polivalent valvular. vasoconstric]ie. vaginografie. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. vaginoplastie ambivalent. ultraviolet unciform. imprecis. albuminurie. va-gotonic. varice vas. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. -icis (L) = ven\ dilatat\. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. variat varus (L) = pustul\ varix. vac-cinoid. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. variol\ varicectomie. ulceros ulna. nedefinit. uncus. oule (G) = cicatrice ulcus. vaccinotera-pie vacuitate. vasculariza]ie. valvuloplastie varicel\. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. vagotrop vaginism. vasectomie. URANOURE-. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). vasodilatator. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. u-reometru ureterografie. vaccinare. VASCUL-. unipolar uraniscolalie. pola-kiurie. uretrotomie chirurgie uricacidurie. uterin. uretero-plastie. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. uretrografie. vectorial. utriculo-sacu-lar uveit\. diurez\. VALVULOVARIVARIC-. ultramicroscop. ura-noschizis ureaz\. urodensi-metru. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. -ntis (L) = tare. puternic < valere = a avea for]\. ultrafiltrare. varicozitate vas. uvulit\. valvul\. unilateral. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). vaccinat. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. VACCINOVACUVAG-. uncinarioz\. ulectomie. ultrasonografie. ureogenez\. unipar\. valvulectomie. vacuol\. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. uvulectomie. ulalgie. vagotomie. ureterorafie uretrit\. utriculit\. ureterolit. < uva = strugure V VACCIN(-). echivalent. vacuolizare vagal. uricemie. varicocel. uveoplastie uviform uvul\. vaccinostil. ulcero-gen. URINURTICUTER(-). UREOURETER-. ouranos (G) = cerul gurii. VASOVECT-. ultrastructur\. UTEROUTRICUL-. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. epulis 2. vaginodinie. uremie. oulon (G) = gingie 2. uretrocel. -UREZ|. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. uncover-tebral. UNCIUNGVUNIURANISCO-. varicos. a transporta vaccin. hematurie. utero-tu-bar utricul\. unilocular. VARICOVAS(-). vascularit\.ULTRAnutivelor) 1. urinar 2. urocultur\. ulcerocancer. uteroptoz\. vectocardiogra-m\ 62 . vagin valens. -eris (L) = ran\. uleritem. vasopresin\ vector. URICOURLIURO-. UTRICULOUVE-. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. ulnar ultracentrifugare. -URIE. URETEROURETR-. ulotomie ulcera]ie. uricolitic. uncusectomie ungveal unicelular. URETRO-URGIE URIC-.

verbigera]ie convergen]\. vezicant. vezi-culografie vibrator. xantom. divergen]\ vermicid. venoto-nic venerian. viroz\.VALVUL-. VEZICULOVIBR-. vestibular. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. vitamin\ bivitelin. diverticul veruc\. veziculectomie. xantocromie. a tremura VISCER-. -onis). visceroptoz\ devitalizat. vermicular. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. xilografie Z ZAHAR-. vermifug. longivult. otrav\. xeroftal-mie. vitelin vitrificare. expresie vergere (L) = a înclina. vibratil. vilin\. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. VESTIBULOVEZIC-. retroversie. virion. vilozitate viral. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. xantopsie xenodiagnostic. viremie. xifosternopexie xilen. zaharimetru. vitropre-siune vivipar. b\[icu]\ dim. xenogref\ xerocheilie. VIROVIRILVISCER-. VISCEROvegetarian. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. p\ros virus (L) = venin. xilofag. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. verucom. vestibulo-plastie vezical. VISCEROVITVITELVITR-. visceralgie. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. prin extensie. vegeta]ie velamentos. velocitate venectazie. xantin\. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. vibroterapie vicariant vilifer. VILOVIR-. vital. sakkharon (G). XANTOXENOXEROXIFOXIL-. VIBROVICARVIL-. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. -atis). v\l velox. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. xifoid. omnivor convulsie lativult. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. ventriculotomie verbal. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. velum velocimetru. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). vegetarianism. larvivor. VEZICOVEZICUL-. xeroderma. vultuos vulvar. vermis vernal anteversie. vitronectin\. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. ventriculografie. ventriculogram\. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. zaharoz\ 63 . verminoz\. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. prin analogie. VULVO- venin. < venter. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. vezicofixa]ie. versiune. viro-pexie virilism. vezicouretral vezicular. vibri-on. virilizare visceral. saccharum (L) = zah\r zaharid. vege-tativ. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. virus virilis (L) = b\rb\tesc. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. venospasm. xerosis xifodinie. vivisec]ie volvulus carnivor. ventriculoplas-tie. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. viscerocep-tor. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-.

ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. ZIGOT(-) -ZIM-. cing\toare. -eros (G). zoopsie. entuziasm zeugma. prin extensie. -ZOAR. heterozigot. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. zonula (ciliaris) ZOO-. zoonoz\. enzimologie. zoomanie. spermatozoid (herpes) zoster. enzimoliz\. -ZOID ZOSTER- azoospermie. -eris (L) = centur\ zein\. zimogen azot zona. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. enzim\. zoster. zoofilie. hematozoar. zosteriform 64 . drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. homozigot. zeism zelofobie. zigodactilie. protozoar. zigot enzimatic. zigomatic. zon\.

tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. se confundã cu abrevierea. titlu etc. siglele au o structurã neomogenã. amine precursor uptake decarboxilation). APUD (din engl. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. sindrom MODY (din engl. (concr. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. De ex. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. Bucureºti. simbol”. Însã de câteva decenii. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. În realitate. rolul lor benefic în comunicare este evident. cât ºi traduse în limba românã. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. scris sau memorat. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. maturity-onset diabetes of 65 . deci cu circulaþie internaþionalã. elipsa lexicalã. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. Au fost introduse. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. denumit siglare.VII. de asemenea. acronimia. iar când a fost necesar. Drept urmare. îndeosebi prin acronime. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. prea complecºi ca sã circule ca atare. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). în condiþiile unei expresii grafice identice. îndeosebi. trunchierea sau fragmentarea. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. cât ºi la rezultatele acestuia.: CADASIL (acronim din engl. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. acestea au fost atât transcrise în englezã. prescurtare. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. procedeul de obþinere a acestora. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. afereza ºi apocopa. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã.) cuvânt. De datã recentã. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. abreviaþie. atât de solicitatã. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. prescurtat. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. iar când sunt folosite raþional. Aflate în continuã extensie în toate limbile. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã.

În medicinã. la sfârºitul cuvântului. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. endocrinopatie. 7) Afereza ºi apocopa. care eliminã orice confuzie). Rodica Zafiu.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. De ex.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. organomegalie. în particular în chimie. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii.). de obicei pentru substanþe comune. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa.: cola. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. De ex. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. fizicã ºi matematicã. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha . deoarece genereazã confuzii.: temperaturã . ser.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. respectiv. anomalii cutanate – skin changes în engl.the youth). presupun scurtarea la începutul ºi.: ORL – orelist. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. proteinã monoclonalã. în loc de cocacola. De ex.

Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. B. feb. B. Aeg.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. H . * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. vas. ad lib. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. om. AB sau O. ADH Adhib. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst.hematii) grupe sanguine A.c. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . admov. a. Adv. AEP aet. ad sat. Ad pond. ADA ADCC add.

respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . Alt. aPTT APUD AQ. hor. activitate. puls. ANF ANOVA ANP ANS ant. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. anatomical (anatomie. grimas\. aq aq. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. AP APB APC APD APGAR APH APTT. dest. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. dieb.

at. pressure and dryness (temperatura. wt.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. B2. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. pressure and saturation (temperatura. vol. B6. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. B12) induc]ie magnetic\ beta . B8.

i.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 . Bili b.i.d.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.3-biphosphoglycerate (1.n.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. b. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.d.

CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 .a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.

Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . gram.s. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. secund\ . second (centimetru. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.m. CMV c.n. gram.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.

sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. fenomen Raynaud.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. Raynaud's phenomenon. sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. (esophageal dysfunction). disfunc]ie esofagian\. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 .

δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. alt.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. dil. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . DIII DIC ** DID dieb. dieb. tert. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det.4-dinitrophenol (2. DII.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 .

a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.DOE DOPA 2.3-diphosphoglycerate (2.: acid ε-aminocaproic) eta . dolor.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon . dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 . * DV ** DVMM DVT Dx.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.

nose and throat (urechi. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. nas. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 .ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix.

a. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.6-bifosfataz\) fructose-2.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid .6-biphosphatase (fructoz\-2.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\.6-biphosphatase (fructoz\-1. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .F f. hemogram\ complet\) fructose-1.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .s.

FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.FTI FTND FTT 5-FU FUDR.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .

HBsAg HBV HCG. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. GU guttat. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. gtt. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. HBcAg HbCO HBe. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. elevated liver (enzymes)..

hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii.HF Hg Hgb HGG HGH. Hosp HPF HPI HPL.decub. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 . factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota .

pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.4.3.6. INH inj.4.3.3.3.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.5. Fran]a) inositol 1.4.6-pentaphosphate (1.5.m.5-triphosphate (1.5.trifosfat inozitol) inositol 1. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.4.5-tetrakiphosphate (1.4. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.

3.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .3. palpation. percussion.4.v. palpare.r.instill.4. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.4.4.3.3. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 . auscultation (inspec]ie.6-pentaphosphate (1.5-triphosphate (1. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa . percu-]ie.5.4.5-trifosfat inozitol) inositol 1.5.5-tetrakiphosphate (1.

bra]ul u[or: imunoglobuline. LAF LAH ** LAM LAO lat.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . ficat. ureter. and bladder (rinichi. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. liver.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. speen (rinichi. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney.

LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .sing.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ . liq.prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ . spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ . rinichi.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi . lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m. M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . kidney.LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.

MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. median (medial. prim. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 .radiofarmaceu-tic. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.

dict. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. sol. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. MIT ml MLCK MLD mm mm. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . mor. wt.** MISA ** MISP ** MIST mist. mor.

o. sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid . non repetat. NO noct.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 . n.n.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . maneq.. ν n. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu .forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.p.r. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn.

omn.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om. mane vel noc.a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . omn. omn. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . bih.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . noct. hor.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 .

PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi .p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB.a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 .a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .c. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p. vic.a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.

5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. pharmaceutical (farmacie. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. oral 90 . PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl.

Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL. endocrino-patii. Prl PRN. factor Stuart. proconvertin\.PO2 POA POEMS Pol poly A post. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. proconvertin. prezen]a proteinei M. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie.n. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. endocrinopathy. p.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. Stuart factor.ADN.r. M protein. organomegaly.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. visceromegalii.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ .

p.i. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad. Qq. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .h. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.s. • Q QO2 Q10 q.d.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor. q.s.hor.suff. q. QRS QRST q. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . q. q.q.Q q. q.p.l.d. prin absorb]ie) red blood cell (hematie. qt Q-T quotid.h. QI q. QS QS2 q. q.s.d.

treatment (re]et\.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman . ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te. tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .

a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate .a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma .d. ** SISA ** SISP ** SIST 94 . ** SAL ** SAT SB SBE SC. sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s.i. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.a.

STAT stat. gr.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s.s. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. ** SP sp. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.o. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 .

de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau .d. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. adrenaline.T½. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare. cocaine (tetracain\.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . adrenalin\. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids.

i. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin . metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. tinct.i. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.n.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. N -ganglioni limfatici.tumor\. nodes. t. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.d.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. M . pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T.

** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. praes. UMP ung. V0 VA * VA Val var. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 .

vol. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 .VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM.

a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .

rece . abdomen. s. [i durere abdominal\. / abcès. ob-struc]ia. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . cu cele dou\ foi]e. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. adj. Sin. parietal\ [i visceral\.VIII. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly.de origine hematogen\.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. perfora]ia. / abasie. broa[tei. dar nicio-datã periculoase. cald . Deformarea a.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. s. s. splin\.] Punc-]ie abdominal\. / abasia. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. Se observ\ în numeroase boli. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). v. 101 . atârn\ peste simfiza pubian\ [i. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia.: devia]ie standard (v. 3) A. dimpotriv\. 8) A. 4) A. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. uneori. apendicit\ acut\. [Lat. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. f. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. inferior . Brodie. V. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. articularius = articular. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere.: tumor\ a. Ti-puri: 1) A. n.bazinul osos. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. [Lat. etimologia termenului abdomen. 10) A. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\).priv. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. durere. în loc s\ proemine. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. [Gr. epigastrul [i hipocondrul stâng. Aspect particular al a. limfatic .] Care s-a transformat într-un *abces. ABCES.a. Cele mai evidente a. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. lateral drept [i stâng.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. a. ocup\ cea mai mare parte a a. cedere = a trece.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor.regiunea inghinal\ dreapt\. complicând o *septicemie. clasice. / abdominocentèse. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. s. ABDOMINOCENTEZ|. ABCEDAT. Sin. [Lat.hipocondrul drept. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). m. respectiv. ABDOMEN. Este caracteristic *peritoni-tei acute.rahisul. Cauze: colecistit\ acut\. în general. punc]ie abdominal\. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. cu *astazia. cedere = a trece. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. învelit de peritoneul visceral. creierului. de la ab = îndep\rtat de. îndeosebi în holer\. ruptu-r\ splenic\ etc. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. consecutiv\ *inflama]iei. adj. 6) A.provocat de un traumatism. stomac. ABARTICULAR. / abdominocentesis. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. nici a sensibilit\]ii. hernie strangulat\. a . Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. dup\ *cultur\. cel mai mare medic al antichitãþii. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. [i inferioar\. / abarticulaire. ab = de la.. Se asociaz\. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). 11) A. V. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. alveolar. septicemic . s. meningit\ tuberculoas\. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\.: abdomen chirurgical. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. pentru prima oarã. basis = mers. considerând cã bolile au cauze specifice. bolnavilor cu *ascit\ veche. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. înro[ire-congestie. artrifluent . care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. Hipocrate susþine. 2) A. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. *Peritoneul abdominal. prin crestele iliace. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. ulcer peptic perforat. a. cerebelos [i cerebral . situat într-o alveol\ dentar\.. f. a t\inui [i omen. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . [i de dou\ linii verticale. gr.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). / abscess. Hr. a se duce. principiul fundamental al observaþiei raþionale. 9) A. f.. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. în etajul abdominal inferior . superior . ABAZIE. în etajul abdominal mijlociu .). s.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". care devine asem\n\tor ca form\ cu a. Aspect particular al a. / abcédé. NA: abdomen.). Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . f. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. Ex. s. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. a se duce. 7) A. Diviziunile topografice vechi. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii.al c\rui con]inut. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. conservate în limbajul clinic. ab = îndep\rtat de. f\r\ modificarea for]ei musculare. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. A. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. s. adj. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. Tubul digestiv abdominal. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. kentesis = în]ep\tur\. n..: abdomen acut (v. steril . Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. Sin. [i paracen-tez\. abs-cessus. a c\rui parte central\ este excavat\. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. mamar . infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. / abarti-cular. considerat "pãrintele medicinii". Sin. peste coapse. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. cu punct de plecare osteoarticular. adj. care trece prin arcurile costale. uneori inoperante.).: paracentez\ abdominal\.circa 377 î. / abdomen. [Lat. m. boalã Brodie. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã.] Regiune inferioar\ a trunchiului. / abscessed. -e.situate la nivelul cerebelului [i. 5) A. traumatic . rece de origine tuberculoas\. [V. / abdomen.

s. Sin. a. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. os.. ABRAZIUNE. a bea. catharsis. V. [Lat. anomalie.priv.] Care se abate de la normal prin aspect. a unei boli. sorbere = a suge. f. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. absorbi-tio. -onis. / absence. de la skopein = a vedea. f. -onis. absentia = absen]\.] 1) Despre o substan]\ dur\. V. / abrasion. -onis = radere. de la auferre = a `ndep\rta. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. adj. ductio. errare = a devia. s. abrasum de la abradere = a rade (ab . de la ab = îndep\rtat de. réaction. s. f. s. lat. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex.: fac-tor a. gr. trophe = hran\. A. bios = via]\. ab-latio. s. [Gr. [Lat. ABOCLUZIE. Ex. [i laparoscopie. transloca]ie e-chilibrat\.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare.. A. -onis = sp\lare. dele]ie. *poliploidie.. brakhion.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. / abrasive. adj. / abrachie. ABLEFARIE. a . ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). f. adj. s. 2) A. / abrasion. a `nghi]i. c. s.: forma a. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. / abiotic. -onis = al\ptare. -onos = bra]. `n tehnica dentar\). adj. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor... A. fosfa]i de calciu. / abiotrophie.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. de la ab = de la. uzura unei structuri prin frecare.: carbonat de calciu. ABIOGENEZ|. adj. / abiotro-phy. abrasio. ABO / ABO / ABO.priv. ABLACTA}IE. f. f. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. / abduction. etimologia termenului abdomen. absorb]ie. a `nghi]i. ab = îndep\rtat de. f. Sin.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. / aberration. structur\ sau localizare. n. / aberration. ABSORBAN}|. -onos = bra]. a. / absorbent. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. f. haima. s. energie. [Gr.priv. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. Ex. absorbtum. f. a bea.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital.. f\r\ o cauz\ aparent\. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). absorbtum. β . 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. în sânge sau în interiorul unor celule. adj. inversiune). [Lat. de la ab = îndep\rtat de. asociat\ uneori cu ticuri. f. / absor-bance.. A nu se confunda cu *adsorb]ie. f. s.] 1) Ac]iunea de a absorbi. / abiogenèse.priv. În general. îndep\rtare. s. s. s. a . f.). În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. lactis = lapte. f. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. ABERA}IE. ABIOTROFIE. radere = a r\zui). ABSORBANT. [Lat. [Lat. ABORTIV. se disting: a.: anomalie cromozomial\. [Gr. gesturi involuntare. tetraploidie. mediu a. f. ABIOTIC. ABRAHIOCEFALIE. adj. f. medieval\ oc-clusio. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. ducere = a duce. f.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. gr. ossis = os. a fost teoria genera]iei spontane (sec. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. radere = a r\zui). participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\.a doua liter\ a alfabetului grec. s. aberratio. s. de la ab = îndep\rtat de. -atos = sânge. brakhion.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. de la gennan = a produce. [Lat.] 1) Care ab-soarbe particule. [Lat. / absorbance. tipic\ de a.priv. adj. m. bios = via]\. s.. f. luere. a . fie structural\. A. f.... / abortive. protos = primul. / absence. -onis = ac]iune. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. f. / absorbant. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. -e. ab]inere. / ablacta-tion. f. f. Ex. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. brachium. exist\ [i `n prezent. median.priv. m.. [Gr. dar adep]i ai a. anor-ganic\. continence (sexual). sorbere = a suge. [Lat.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. sorbere = a suge. f. De obicei. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. V.. / abulic. / abocclusion. / ablation. [Lat. errare = a devia. s. / aboulique. ABSORB}IE. / abrachia. se poate produce în medii foarte variate. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\.priv. adj. *în]\rcare..] V.. s. / abortif. s.. tenere = a ]ine). de la agere = a ac]iona. s. m. / abréaction.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. sexual\ etc. -onis = ducere [i ducere = a duce. lactatio. f. f. [Lat. fr. boule = voin]\. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. s. -onis. / abductor. f. -onis. lichide sau vapori. [Gr. / abetalipoprotein(a)emia. [Lat.] Care se opune vie]ii. [Lat. de la lac. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. nutri]ie. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. s. ABLUTOMANIE. f. ablactatio. / abiotique. f. al XVII-lea). poate fi congenital\ sau dobândit\. neuropatie. adic\ a *lacta]iei. ABSTINEN}|. [Lat. s. com-plet\ sau par]ial\. / abdominoscopy. ABERANT. f. a bea). / abduction. a se abate.. simpl\. a . s.: a. -e. ABRAZIV. / ablépharie.priv. m. / abreaction. hipocolesterolemie. kephale = cap. s. -ive. m. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. s. / abstinence.] Suspendarea brutal\. gr.] Abatere. ABETALIPOPROTEINEMIE. *acantocitoz\. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. [i f. Termenul este utilizat. a . de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. ABRAHIE. / absorption. de la absorbere = a absorbi. [Lat. / ablation. Orice a-nomalie cromozomial\. [Gr. alimentar\ (în particular la alcool). adj. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. / abdominoscopie s.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. bios = via]\. ABULIC. s. s.. -onis. / ablu-tomania. ab = îndep\rtat de. [Gr. adj. abductio. s. retinei din *retinita pigmentar\. când exist\ semne clinice asocia-te. a examina. [Lat. -onis = separare. m.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. genesis = producere. -onis = `n]\rcare.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. / ablutomanie. [Gr. [Lat. [Lat. s. et f. / abducteur. blepharon = pleoap\. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. Ex. s. a-bortient. sorbere = a suge.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. din lat. / absorption. deviere de la normal. Punctul culminant al a. lipos = gr\sime. f. de la ab . silica]i etc. f. s.priv. adj. ab = de la.. aberrare = a se r\t\ci. s. ABREAC}IE. s. gr. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. 2) Mai rar. lat. gr. s. adj.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice.ABDOMINOSCOPIE. a pur-ta. brachium. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. de la ab = îndep\rtat de. absorbitio. a înghi]i (ab = de la. a . 3) În general. lat.priv. cu argumente mai elaborate.: mane-vr\ a.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop.. abstinentia = re]inere. f. substan]\ a. 102 . s. / aberrant. ABDUCTOR.priv.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. Ex. actio. de la abradere = a rade (ab . / abêtalipopro-téinémie. *monosomie. ABSEN}|. f.. purificare. a purta. / absti-nence. ati-pic\. ABLA}IE. m. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. s. temperance (for alcohol). / aberrant. / abrachiocéphalie. a bea). metron = m\sur\.] Sin. trisomi-e). s. ABDUC}IE. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. de regul\ de origine mineral\. oriri = a se na[te.. s.. s. s. s. s. / ablactation. grup sanguin. fie numeric\ (*aneuploi-die. a . complex\.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. f. / abioge-nesis. s.] 1) Care provoac\ *avortul.: osteodensitometrie (v. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. s. f. -ive. n. [i a. -inã. f. [V. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. lat. s. de la ab = de la. skopia = examinare. / ablepharia. f. adj. / abocclu-sion. / abrachiocephalia. f. de la lavare = a sp\la). ablutio. abortivus. [Lat. / abrasif.

ACAPNIE. antibody (anticorp) [i enzimã. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. [Gr. / acapnie. m. / acatamathésie. de form\ [i m\rime variabile. katalambanein = a suspenda. f. / abzyme. drept sau curb. uneori cu resort. f. adj. acathisie. akari = insect\ mic\. ac pentru punc]ie lombar\. uneori gangrenoase.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\..] Termen rar utilizat. / acatalepsie. f..] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. [Gr. [Gr. drept. bumerang. s. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. haima. adj. / acatagraphie. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. -azã. acus = ac. aca-ridan. 11) A. s. akantha = spin. de lun-gimi [i grosimi diferite. 12) A. asemenea unei enzime. a . s. / acaryote. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. / acantho-cyte.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi.. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. [Gr. / accélération. f. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. f. (2) / accele-rateur. [Gr. m. [Gr.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . lat.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. [Gr. 2) Tulburare `n *boala Parkinson..priv.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. 6) A. cu un vârf ascu]it. gre[it. / acata-phasia. s. pentru punc]ie sternal\.2 mm [i cu vârful în bizou lung. kytos = ce-lul\. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. ciclotron [i sincrotron. f. s. -onis = accelerare. A. de priz\.. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. dentare. ACAMPSIE. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. eventual somn nelini[tit. [Gr. pentru rahianestezie.. nigricare = a se înnegri. / accelerator. f. / acatamathesia. Ex. [Gr. / acatalep-sy. 10) A. f. s. / abzyme. f. intestinal. / acariosis. prev\zut la un cap\t cu o ureche. deci a sintaxei. f. [Gr. / acarien. lat.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. [Gr. ACANTOM. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. / a-cathisia. lung de 70-80 mm. ACALCULIE.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. [Neologism foarte recent. a . *boala po-lichistic\ ovarian\. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. ACCELERA}IE. / needle. s.: 1) A. m. f. / acalculie. utilizat în sutura intestinal\. v. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. adj. / acalculia. / acantho-lysis. s.priv.. karyon = sâmbure. s. s. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. cu *hipocapnie. / aca-talas(a)emia.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. pân\ la energii cinetice foarte mari. V. ACARIOT.priv. a. de la kata = `n jos. / acanthoma. de[i ideile subiectului r\mân logice. ACANTOCITOZ|. acceleratio. n. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. ACATAGRAFIE. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. / abulia.: a. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. de la lyein = a distruge. -ozã. ale gingiilor [i gurii. n. kytos = celul\. De asemenea. ACATALEPSIE. [Gr. s. / acata-graphia. akantha = spin. / aboulie. [i cardiospasm. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. / acanthopelvis. agita]ie motorie. -trice.priv. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. acus.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. akantha = spin. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans.. f. ACANTOCIT. s. m. rectiliniu sau curbat.6 mm). cu diametrul de 0. curb sau semi-curb.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris.. [Gr. [Gr. [Lat. A.. ACALAZIE. f. gâtului [i regiunilor genitocrurale. de dimensiuni variabile. -atos = sânge. betatron. [Lat. ACANTOZ|.ABULIE. f.priv. 9) A. s. / acampsie. kataphasis = limbaj co-rect. 2) *Diagnostic incert. în circa 50 % din cazuri. s. / aca-ryote. în func]ie de utilizare: în chirurgie. / acanthocyte. ACATALAZEMIE. [Gr. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. / acanthocytose. f. f. akantha = spin. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. m. / achalasia. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. f. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. s. akari = insect\ mic\. s. lung (50-70 mm). a . kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. kamptein = a `ncovoia. s. ACANTOPELVIS.8 mm. 2) A. f. Ex. s. / acataphasie. de ligatur\. Tipuri de a. calculare = a socoti. de particule sunt instala]ii complexe. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. a . s.8-1. [Lat. cu diametrul de 0.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. a. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. V. s. s. a dizolva. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. s. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. a . / acathésie. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. / a-canthocytosis. s. ACATAFAZIE. din cauza imobiliz\rii prelungite. / acatalasie. s. în stomatologie. n.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante.priv.: boal\ Takahara.] Absen-]a *catalazei din sânge. ACARIAN. s. / acatalasia. lepsis = fixare. s..priv. prev\-zut cu mandren. s. de pneumotorax. khalasis = relaxare. s. a . / acanthosis. f. a . / acanthose.] Lipsit de nucleu (despre celul\). s. a .: verucile. s. s. 8) A. / acantholyse.7-0. s. f. / acatalasémie. ABZIM|. s. lung de 30-40 mm. katalyein = a distru-ge. s.] Tip de bazin observat în *rahitism. s. în stomatologie. pentru injec]ie. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. lung de 45 mm. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. pentru punc]ie venoas\.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. n. (1).priv. f. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. m.priv. a . ACATIZIE. akantha = spin.. s. / acanthopelvis. 7) A. s. -oma. cu sec]iunea rotund\. pentru punc]ie lombar\. manifestat\ prin ulce-ra]ii. s. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. n. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. katagraphein = a scrie corect. s. AC. raportat\ la unitatea de timp.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. f. -azã. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. cu bizou scurt.priv. ACANTOLIZ|. deseori. drept sin. pelvis = bazin. adj. f. foarte sub]ire. A. ACCELERATOR.] Tij\ sub]ire de o]el. [Gr.5-0. f. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. [Gr. f. Sin. akathisia. f. s. m. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. ACATAMATEZIE. akantha = spin. -ozã. 5) A.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. f. nucleu.] Sin. pentru sutur\ vascular\. / acarid. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. / acapnia. s. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. s. ACATALAZIE. kapnos = fum. f. s. -osis.. m. / acanthome.priv. / accele-ration. n.).] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. / acampsia. / aiguille. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. A. f. a . îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. 3) A. în bizou intermediar.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). ACARIOZ|. Termen utilizat uneori. -ozã. [Lat.7-1. de di-verse tipuri. de la celer = rapid. s. f.6 mm.priv.: scabie (v. de ordi-nul MeV. f. lysis = distrugere. s. akantha = spin. f. 2) A. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. În forma autoimun\ (rar\). n. s. boule = voin]\. pentru injec]ie intradermic\. s. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. [Gr. acatalazie.. cu diametrul de 1..] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. f.80 mm. [Gr. [Gr. a dizolva. f. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. f. beta). s. s. pentru injec-]ie intramuscular\.priv.. / achalasie. ac-celerare = a gr\bi. a . s.. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. V. 4) A. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. [Gr. katalyein = a distruge. compus din ab de la engl. 13) A. a . f. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. / acariose. cu bizou scurt [i mandren. cu diametrul 0. s. a . f.

rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. -inã. duct pancreatic a. a. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. brain attack. (Santorini). ACEFALIE. [Lat.] C3H6O. Sunt asimilate a. 5) A. / acétate. [i stroke.priv. criz\. acetum = o]et. a accepta. ACETILCOLINESTERAZ|. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. [i în repaus.. a . Prin cuplarea cu receptorii N. accelerare = a gr\bi. ace-tum = o]et. / acetaminophen. / acetate. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. acetum = o]et. [Lat. s. / accident. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. de melancolie. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. ACETAZOLAMID|. / acetylcholinesterase. n. m. 104 . a. cellula = c\m\ru]\. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). mai mult sau mai pu]in volatili. f.. / ace-tylcholine. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). V. gr. inciden-tal. Cuplarea *alosteric\ a a. A. a. V. s. n. Sin. s. [Lat. vascular cerebral. khole = bil\. ACETALDEHID|. aither = aer curat. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. excitatoare. f. [Lat. Sin. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. f.). / aceta-bulum. din *colin\. -azã. hyle = materie. s. de munc\. gr. / acétone. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. 7) A. / acetone.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. de demen]\. ACCELERIN|. / a-cetylcysteine. c. Ex. a . Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. de la accidere = a se întâm-pla. germ. / accès. v. f. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. ca [i în *inani]ie. ACETABULUM. formarea *corpilor cetonici. -ntis. s. [Gr. V. s. la scafandri. ACETILCISTEIN|. acetum = o]et. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. de la cella = c\mar\. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). A.: a.: 1) A. ACETON|. s. eter [i cloroform. / acétaldéhyde.derivata. de la plassein = a forma. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. A. medieval\ accesorium. [Lat. gr. care poate fi a-nafilactic sau seric. / acephalia. f. f. cât [i în butonii terminali axonali. / accepteur. alergic. ACCESORIU. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. hyle = materie. A.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. gr. de la celer = rapid. inclusiv în SNC.). cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. s. [Lat. / acétylcholines-térase. ACCES. acceptor = care prime[te. s. / acellular. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. / acetabulum. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. crisis. de tuse. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). electric. ACETILCOLIN|. / acceptor. s.: anhist. dim. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). ACETIL. / acétylation. O parte din a. [Lat. -inã. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. [Lat.priv.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. `ntr-un sistem de referin]\ dat. s. hyle = mate-rie. s. m. / accesoire. [Gr. / accelerine. [Lat.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. a veni (c\tre). [i corpi cetonici. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. / accessory. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. Essigäther = eter acetic. / acétylcystéine. s. Ex.] Sin. inflamabil. khole = bil\. vola-til. formarea acidului mevalonic. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. / attack. v. s. f. / acétaminophène. precursor al *colesterolului.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. ai *acidului acetic.: ACh. / acetaldehyde. adj. la un subiect salariat. Lichid incolor.). 2) A. stare patologic\. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. s. f. / acetabuloplasty. s. ti-roide a. efecte depolarizante.] Care nu con]ine celule. / acétyl. survenit\ brusc [i imprevizibil. -inã. m. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. m. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. de febr\. gr. termo-stabil\. cu rol mai întâi acceptor. ACCIDENT. n.. a veni (c\tre). ruptura unui vas cerebral. m. m. într-un schimb de *radicali. cetoz\. consecutiv trecerii unui curent electric. de decompresiune brus-c\. f. s. s. adj. s. auxiliar. gr.] Sin. m. / acétylcholine. gr.: glande suprarenale a. ACELULAR. din lat. psihic\ sau somatic\. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. s. f. hyle = materie. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). / acellulaire.: cavitate cotiloid\ (v. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. n. m. m. solven]i. f. s. a. în cantit\]i mici. s. survine concomitent cu desc\rcarea. accidens. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. gr. s. 4) A. -onã. Ex. A. A. adj.: paracetamol (v. f. Inactivarea a. kephale = cap. a. [Lat. [Lat. s. terapeutic. / acetylation. / acétabuloplastie. ACETABULOPLASTIE. de transfuzie. s. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. de la alcool dehydrogenatum. s. Ex. V.] ~n medicin\. a. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus.] Substan]\ care. NA: acetabulum. f. ACETAT.. m. de la accedere = a se apropia. / acetyl. miscibil în ap\. / acéphalie. s. accessus. / accelerin. [Lat. A. poten-]iale de ac]iune). acetum = o]et. f. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. când se revine prea rapid la presiunea normal\. drojdie. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. lat. [Lat. ACCEPTOR. este sintetizat\ atât în pericarion. f. / acetazolamide. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. lat. Eliberarea de a.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi.] Factorul VI al coagul\rii. s. complementar. abrev. cât [i în cel perife-ric. acetabulum = vas pentru o]et. f. cum = cu. acetabulum = vas pentru o]et. plastos = modelat. f. ACETILARE. / accident. cetonurie. aether. precursori ai unor noi molecule de a. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. s. biosinteza *acizilor gra[i. acetum = o]et. s. bolt\ cereasc\. de la accedere = a se apropia. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. Abrev. *proaccelerin\ (factor V). dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. in-dustrial injury. de la acceptare = a primi. cetonemie. adj. Având dou\ grup\ri active. de asemenea. de[i ea are loc. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor.: colinesteraz\ (v. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. s. f. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. s. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. ace-tum = o]et. v.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. en = `n. A. [Lat. 6) A. ACETAMINOFEN. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). 3) A. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. Se define[te. m. a modela.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. m. s. `n raport cu protec]ia muncii. hyle = materie. (denumit\ a. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. occupational injury. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. [Lat. s. acetum = o]et. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. / acétazolamide. zyme = ferment. f.

ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. (DCI) Sin. glacial (89. a.: a. ribonucleic [i a moleculelor de a. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei.: ALA. cu miros picant carac-teristic. V. chenodezoxicolic [i litocolic. / acid. ACID. (DCI) A. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i.: adenozin trifosfat. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. Abrev. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. Lichid incolor. gras nesaturat. / acheiria. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. CH3COOH. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. riboz\ [i trei radicali fosfat. acid mefe-namic. ori de câte ori nevoile celulare o impun. hipuric. / aceton-(a)emia. Rezult\ din combinarea a. kheir. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. V. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. Sin. b. A. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. 1) A.: aminoacid (v. a. cu formula chimic\ C4H4N2O3. ne-afectând producerea de leucotriene. / achylia. Abrev. cu 20 de atomi de carbon. b. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. cetonurie. În limbaj clinic curent: cetonurie. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. Sin.).] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. din alimente se elimin\ sub form\ de *a.: colic. Sin. desf\[urat\ în mitocondrii.: ATP. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. f. Este folosit. citrat-sintaza. cu rol principal de carburant celular. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a.: acid nitric (v. ACID BORIC / acide borique / boric acid. V. acetum = o]et. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Abrev. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. s. f.: acid glutamic (v. [i. ouron = uri-n\. Sin. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. sinteza unor hormoni. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. malonic cu ureea. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. Aminoacid ne-esen]ial. a. Sin. δ-a. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. Sin. Pentru acest motiv. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. biliar primar. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. s. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. b. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. CO3H2. implicit. ACHEIRIE. a . *Zaharina este derivat\ din a. [Lat. Sin. fosforic. ACHILIE. Compo-nent al proteinelor.4 %).priv. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. este absolut necesar\ în: metabolismul celular. s. biochim. m. Abrev. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. f. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. notat cu simbolurile Asp sau D. a . este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. / aceton-uria. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. a. [i cetonemie. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. bacteriostatic. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a.] Absen]a congenital\ a mâinii. adenosine triphosphoric acid. fosforic. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid.). Sin. gr. [i aclorhidrie. A. V. 2) În a. acidus = acru. gr. modific\ culoarea indi-catorilor. contrac]ia muscular\. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. pentru a reface a. f.: GABA (v.: acid acetilacetic (v. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. Nucleotid compus din adenin\. în solu]ii apoase. / acide. adenosine diphosphoric acid. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. khylos = suc. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.). fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. / acétonurie. deriva]ii s\i de sintez\. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. în profilaxia hemoragi-ilor.: EACA. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. m. Intervine în formarea moleculelor de a. dezoxicolic. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. Intervine în oxid\rile celulare. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. f. inflama]ie. V. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. V. a.. în asociere cu factorul VIII.] Prezen]a *acetonei în urin\. A.: maloniluree. s. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a.: aspirin\ (v. *A. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. Are gust acru.. s. scindarea lor în ADP (*a. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. Abrev. Sin. [i tab. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. -onã. a. a. deoarece este toxic. fosforic se realizeaz\ instantaneu. ACETONURIE. a.). / achylie. [Gr. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). s. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice.). (C6H5COOH) abundent în fructe. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare.: AMP. acetum = o]et. adenozintrifosforic. / acheirie. aminosuccinic. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. f.: acid adenozinmonofosforic (v. achilie).). A. a tuturor deriva]ilor s\i. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. eliberea-z\ ioni H+.).: glicocol (v. Abrev. se formeaz\ *porfobilinogenul.] Substan]\ care. -iros = mân\. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. Energia eliberat\ de a. fosforic. s. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri.sau bilateral\. A. uni. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. b. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. A. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . -onã. const. s.). Antiseptic acid. s. S\rurile de potasiu ale a. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. [Lat. Sin. const.priv. La om au fost identifica]i patru a.: CDCA.). ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. H3BO3. CH3-CO-CH2COOH. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). -atos = sânge.: acid adenilic. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. adenosine monophosphoric acid. În limbaj clinic curent: cetonemie. [i tab. Denumire chimic\ a *vitaminei C. sunt foarte labile. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. adenozin-difosforic) [i a. [Lat. Sin.: ADP. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. Dozarea a.: acid aspartic (v. Sin. / acétonémie. biochim.ACETONEMIE.: anaclorhidrie (v. a. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. [Gr. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. f. Sin. f. s. A. haima. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. δ-a.

utilizat în fabricarea parfumurilor. mineral. vitamin\ C [i tab. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. H3PO4. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. V. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. Sin. A. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. Este. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. împiedicându-le astfel absorb]ia. const. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. C19H19N7O6. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. [i tab. biochim. vitamin\ PP. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. fosfolipide. acizi gra[i. m. [i acidurie organic\. A. A. s\rurile sale pot fi. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. format prin condensarea unei molecule de *a.: vitamin\ B9. A. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. acid ribonucleic. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. Are rol antiaterogen. La niveluri plasmatice crescute.: HVA. A. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). soia. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. [i acizi gra[i. contribuie la oboseala muscular\. De asemenea. acizi gra[i. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. A. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. cu efect coroziv foarte puternic. cu rol important în organism sub form\ de esteri. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Laptele îmbog\]it cu a. V. acid sialic. Corp gazos. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. V. (DCI) Derivat al *a. Intoxica]ia cu a. nuci. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. Unele bacterii pot converti lactoza în a. a. corpi cetonici. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. inozitol-hexafosforic. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. gras `n natur\. V. prin *chelare. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. V. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. lapte.). În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). *fosfatidilinozitol. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. A. esen]ial. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. (fermenta]ie lactic\). A. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. A. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. V. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. (DCI) C6H5NO2.). este un *chelator al calciului. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Catabolit al *dopaminei. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. l.: acid te-trahidrofolic. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. const. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. *fosfatidilserin\. porumb). leu-covorin. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. V. CH3-CHOH-COOH. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. h. biliar primar derivat din *colesterol. foarte caustic. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. porumb. HCl. în sinteza a. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. com\. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. cristalin. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. ficat [i drojdii. h. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. cel mai abundent [i r\spândit a. l. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. V. A. V. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. l. un metabolit al *fenilalaninei. HNO3. A. a. V. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. organic eliminat prin urin\. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. Lichid incolor. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie.citrat-liaza extramitocondrial\). de asemenea. ADN. combinat\ cu *glicocolul. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. Sin. Are rol în sinteza *a. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). de asemenea. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. Abrev. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. [i tab. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. Este un factor de matura]ie al celulelor. De aceea. gras dublu nesaturat. V. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. Agent *chelator. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. biochim. Este utilizat ca acidifiant urinar. V. (DCI) A. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. acizi di. c. a a. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. f. acizi nucleici. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. care se g\se[te în plantele verzi. În organism. drojdie. lactacidemie. aminat sintetizat în organism. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. Sin.: EDTA. de câteva milioane de Da. A. acizi gra[i. V. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid.: acid azotic. La acest nivel. Abrev. deci neesen]ial.[i tricarboxilici.: acid aminoglutaric. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. îndeosebi al calciului [i al magneziului. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. *A. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. Este un a. a. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. fenilcetonurie. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. *fosfatidiletanolamin\. Compus guanidinic. ca [i în *neuroblastoame. Este un constituent al protaminelor ve-getale. Se formeaz\ în mu[chi. depresie respiratorie. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. iritant. ADN. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. V. g. 106 . V. provenind din *acidul fenilpiruvic. a. Sin. Sin. const. Denumire pentru a. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare.: fenol (v. C6H5CO-NH-CH2COOH. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. V. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. M. hialuronidaz\. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. Sin. acizi cetonici (*corpi cetonici).: alcapton\ (v. A. bio-chim. amina]i [i a glucozei. Bc. gra[i în *ce-tone. gras esen]ial.

/ acidité. A. s. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. A. endocrinol. dezaminare [i oxidare). izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. f. Boal\ metabolic\ ereditar\. C7H6O3. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. ca [i în anatomia patologic\. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. este selectiv pentru bacterii. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. de la acidus = acru. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. i. deoarece este u[or transformabil în a. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. frecvent. s. o. în organism în cursul degrad\rii a. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. f. biochim. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. -ozã. f. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Derivat N-acetilat al *a. tab. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. *autozo-mal recesiv\. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. oxalemie. s. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid.). ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. prezent în sânge (v. NH2C6H4COOH. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. ace-tum = o]et. C7H7NO3. V. fu-mans în stare concentrat\. Se formeaz\. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. A. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. oxalurie. acidoz\ metabolic\. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. A. f. gras saturat. aspirinei [i a numero[i coloran]i.40-0. Sin. fazele de alarm\ [i de a. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. sau compensat\. pur\.50 g%. neuraminic. f. -atos = sânge. Sin. facere = a face. organic. decompensat\ corespund. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. acid lactic.: acid folinic (v. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. [Lat. / acidocétose. grav\. tab. ARN. cu ac]iune *keratolitic\. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. haima. acidus = acru. leucovorin. ACIDEMIE.: PAH. H2SO4. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. în postul prelungit etc. C5H4N4O3.: cetoacidoz\.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. [Lat. mineral puternic. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. [Lat. / acido-ketosis. Abrev. A. cu varia]ii mari (între 0. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid.2H2O. ca *supozitoarele. particip\ la formarea calculilor urinari. În evolu]ia a. | 107 .] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. A. s. Sin. u[oar\. Sin. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. dar pH-ul r\mâne normal. aproape latent\. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. în general. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. trombopenie [i leucopenie.9-1. *nefrite. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. în calitate de fixator al ]esuturilor. A. pe cale intrave-noas\ sau oral\. v. întârziere mental\. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. Sub form\ de oxalat de calciu.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. / acidifica-tion. ACIDITATE. Denumirea chimic\: a. cu numeroase utiliz\ri industriale.30-7. ascorbic [i glicocolului. cristalin. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. CH3-CO-COOH. C16H32O2.: PAS. Clinic. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. s. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. a. 3-metoxi-4-hidroximandelic. Cuprins în structura capsulei bacteriene. Medicament antituberculos. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). de alarm\. Se poate acumula în unele st\ri patologice. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. 5-oxopro-lin(a)emia. V. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. A. Eliminarea de a. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens.: hiperglicinemie (v. *gr\similor [i aminoa-cizilor. o.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. cloruri etc. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. uricemie). 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. f. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. ACIDIFIERE. Denumirea chimic\ a *biotinei. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. p. aciditas. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. osteoporoz\. s. const. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. C17H35COOH. liber\ este de 0. const. / acidémie. A. Abrev. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. (COOH)2. -atis = acreal\. / acidification. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). crize de vom\. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. acizi gra[i). determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. gras saturat (v. / acid(a)emia. [Lat.: mupirocin\. gr. con]inut de vegetale diverse. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\.45-0. acidus = acru. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. A. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. cristalin. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. f. de asemenea. s. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. acidus = acru. A. sucului gastric. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid.). se disting trei faze: 1) A. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. V. 2) A. A.60 g%. [i se poate elimina prin urin\. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. p. sucul gastric având pH-ul de 0. 3) A.: AVM. s. Abrev. foarte coroziv. f. sau decompen-sat\. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. / acidity. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. prepararea salicila]ilor. ketoacidosis. A. A. Mai este folosit ca *antisep-tic local. precomei [i comei diabetice. s. ACIDOCETOZ|.1 [i 2. ca *gut\.5). Cantitatea de a. sau preacidoza.

a. form\ foarte frecvent\ la tineri. A. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. f. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. ouron = urin\. 2) A. În bacteriologie. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. s. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. f. hy-dor. / acidogenèse. A. s. s.lega]i prin grup\ri fosfat . Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. când se numesc a. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . particip\ la esterificarea colesterolului. a. din diaree. acidus = acru. cu *anaclorhi-drie. [i ADN. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. *a. în a. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. g. sindrom Allan (v. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. Tipuri: 1) A.: 1) A. "elicea vie]ii"). de la gennan = a produce. / acidosis. V. const. / acclimatement. Alte tipuri de a. ubicuitari în ap\ [i sol. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile.a. n. s. [Lat. adj.] Care este for-mat din *acini. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. necrotic\. s. / acidophile. se de-numesc. iar diminuarea sa se opune alcalozei. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. acid linolenic. [Lat.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. septicemii [i pleurezii. de obicei. [Gr. vulgar\. n + 20 . adj. cu *achilie gastri-c\. pe un fond de *seboree. / acidorésistance. juvenil\ sau polimorf\. de unde latitudine. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. [Gr. / acclimation. ARN. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. climat. acidus = acru. Sin. adj. ACIDOGENEZ|.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. Sunt constitui]i din *a. / acid formation. a. `n func]ie de acidul eliminat. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. arahidonic.a. m. din gr.35 [i a. f. ACIDOZ|. poliurie. acini). ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. khloros = verde. re-prezentând substratul informa]iei genetice. Este caracterizat\ prin apari]ia. gr. sin. arahidonic).*a. 2) A. pentru akinezie (v. care îi face nemiscibili cu apa. metabolic\ . ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. [Lat. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. ACINOS. localizat\ pe frunte. s. Sin. abcese cerebrale.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. de la philein = a iubi. Absen]a acestora din alimente. acid linoleic. [Lat. / aciduria. a. -atos = încli-na]ia soarelui. m. acinus = boab\ de strugure. nefropatiilor tubulare). -tis. klima. Denumire pentru *a. *A. biochim. de ex. f. polidipsie. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. linolenic. Ex.).] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. hydatos = ap\. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. sau akhne = t\râ]e.priv. tulbur\ri hidroelectrolitice. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. prin surmenaj muscular). adj. f. acinus = boab\ de strugure. ACINEZIE. / acné. a . respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie.. asociat\ cu nanism. Cu virulen]\ mic\. linolenic [i *a. V. [Lat.] Formare de acid. s.: a. / acidose. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. gr.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. din familia Neisseriaceae. f. ACLIMATIZARE. acidus = acru. este acidofil\. bakterion. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). A. Macromolecule constituente ale celulei. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. n + 16 . care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. *A. Tipurile de a. s. / acinous. în schimb. care dup\ 108 . f. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. Denumire desuet\: vitamin\ F. diabe-tic\. / acineux. Adi]ia a. este decompensat\. bacteriile A. s. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. acini) / acinus (pl. s. s. acidoz\.: sindrom Butler-Albright.priv. ACNEE. g. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. f.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. NA: acinus. A. Sin. ACIN. [i acid arahidonic. acid biliar. eozinofil. medic american.. A. ac-climatisation. negazoas\ sau fix\. Citoplasma. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri.).: sindrom Allan (v. n + 18 . Sin.: a. [Lat. oxyphyl. arginosuccinic\. f.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. ACIDOREZISTEN}|. -euse. linoleic. acoperite de cruste.a. gr. a. / acne. f. / acid fast. ca eozina. A. respiratorie a-ceasta cre[te. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. lauric.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. / acinus. akne . Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . f. intoxica-]ie cu salicila]i etc. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . o. -ozã. genesis = pro-ducere. / acidophilic. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. de la bakteria = baston. în care se deschide un canal secretor. oleic. s.. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids.ACIDOFIL. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. a. V. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. Boston.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. resistentia = `m-potrivire. asociat\ cu encefalopatie. ACLORHIDRIE. de la resistere = a rezista. (pl. A. acidoz\.: la frig) sau mediu (ex. situat în nu-cleu. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. / achlorhydrie. *sindrom Reye. clor.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac.). g. philos = prie-ten. s. f. [Lat.: a. de la a. V. s. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. Sin. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. t. f. [Lat. de etiologii diverse. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. g. metabolic\ f\r\ *cetoz\. 1900-1969. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. linoleic. acidus = acru. acidus = acru. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). a. [Gr. dim.: la altitudine). arahidonic. kinein = a mi[ca. [i tab. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. s. / acidurie. pHul scade sub 7. În timp ce în a. pl\gi chirurgicale sau arsuri. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. cu reabsorb]ie. palmitic. Var. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor.] Termen sin. V. situat în *cito-plasm\. Uneori este utilizat ca sin. scade rapid pH-ul urinar. V. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. s. ACIDURIE. a. A. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. V.prin producere exagerat\ de acizi (a. Exist\ dou\ tipuri de a. gazoas\. îndeosebi în perioada de *pubertate. akinetos = imobil.. [Fuller Albright. acclimatiza-tion.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. V. f. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase.: boal\ Smith-Strang. clima. m. s. care are forma unor acini. / achlor-hydria. A. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. liberi.

-itã. f. vârf. boal\ Parrot. / acorea. / acro-cephalia. tip II. [Gr. f. continu\ Hallopeau (v. ke-phale = cap. kyanos = al-bastru. intoxica-]ie cu mercur. f. Se vindec\ f\r\ sechele. de la a = priv.priv. / acrodolichomely. f. f. s. *boala Thiemann. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. ACRODISPLAZIE. plasis = modelare. [Gr.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\.: sindrom Langer-Saldino (v. `n prezent considerat\ a. 2) A. syn = împreun\. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. f. a . akron = extremitate. a regiunii occipitale. [Gr. akron = extremitate. a. -ozã. / acrocephalopoly-syndactyly. / acrylate. a . secundar\ administr\rii unor medicamente. [Gr. ais-thesis = senza]ie. cifoz\. tip IV (v. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.: sindrom Grebe (v.: acomoda]ie. s. / achondrogenèse. nanism micromelic incompatibil cu via]a. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. sensibilitate. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. virus neurotrop.. de la plassein = a forma. f. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. sindrom Chotzen). cu transmitere au-tozomal dominant\.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. melos = extremitate.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. Al\turi de acesta se disting. Boal\ grav\. s. a. [Gr. f.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. tip I. khondros = carti-laj. ACROERITROZ|. s. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. gr. [Gr.). s. krinein = a separa de. [Gr.: 1) A. vârf. f.] Sin. consecutiv\ vasodilata]iei. tip II sau sindrom Car-penter (v. akron = extremitate. astenie. s. f. s. / acholurie. 3) A. s. a modela. polys = mul]i. / acrocephalosyndactyly. s. 2) A. ACROFOBIE. boal\ Selter-Swift-Feer.: *boala Brailsford. akron = extremitate. / acneiform. Descris\ [i ca boal\: a. akne . s. f.priv. ACROASFIXIE. accomodation. rozacee sau *cuperoza. f. Var. Termen vag. vârf.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. s. / acorie ou acorée. -onis. s. syn = împreun\. khondros = cartilaj.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. s. [Gr. / acrodolichomélie. membre scurte [i groase etc. / acro-cyanosis. sphyzein = a pulsa. f. ACROCEFALIE. f. / acrodynia. ACRODINIE. hyle = materie. f.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute.priv. / acroérythrose. akron = extremitate. [Lat. hipertelorism. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. ACRINIE. sindrom Gianotti-Crosti). [Lat. [Lat. s. / ac-commodation. / achondroplasie. ACRODISOSTOZ|. s. akron = extremitate. dak-tylos = deget. / acro-(a)esthesia. am-moniakon = sare de amoniu. Var. s. infantil\ (v. f. / achondrogenesis. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. f. ACRODOLICOMELIE. 4) A. Au fost descrise trei tipuri de a. -idã. boal\ Pick-Herxheimer). akron = extremitate.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. sindrom Pfeiffer). kore = pupil\. s. sc\dere a temperaturii locale [i durere. [Gr. khole = bil\.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor.] Modificare. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. de la accommodare = a se adapta.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter.] Absen]\ congenital\ a pupilei. vârf. ACOMODA}IE. Este acompaniat\ de prurit. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. f. neo-natorum. ACRILAT. s. / acrocéphalie. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). Se disting dou\ tipuri: 1) A. vârf. dys = greu. / acrylamide. / acrodermatite. Baza craniului este de asemenea deformat\. / achondroplasia. vârf. f.] Durere la nivelul unei extremit\]i. derma. f. ACRODERMATIT|. adj. acrocefalopolisindactilie. f. în ge-neral spontan\. membru. f. osteon = os. s. / acholuria. 109 . s.). m.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. [Gr. f. tip V (v. Ex. / acrodermatitis.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. sin. ouron = urin\. V. ACROCIANOZ|. tip I. s. s.priv. akron = extremitate. vârf. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. form\ neletal\. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. / acrodysostose. tip III (v. s. f. frecvent mortal\. s.). / acrodynie. sin. / acrocyanose. f. s. a . f.. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor).] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor..] Sare sau ester ale acidului acrilic.: boal\ Feer. f. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). / acrinia. forma = form\. / acrodysplasie.: boal\ CrocqCassirer (v. tip I sau sindrom Noack. cu aplatizarea late-ral\ a capului. ACROCEFALOSINDACTILIE. tip II (v. ale faciesului (exoftalmie. manifestat\ prin *acrocianoz\. a. f. "nas `n [a"). / acrylate. / acro-asphyxie. odyne = durere. 5) A. dys = greu. cu transmitere probabil autozomal dominant\. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree).). Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. în în\l]ime.priv. ACNEIFORM. s. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. f. [Gr. / acrophobie. s. sindrom Waardenburg). caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. f. mai ales ale mâinilor. pentru acomodare (v. s. genesis = producere. dificil.). s. f. f. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. ACONDROGENEZ|. Sin. / acrocéphalo-syndactylie. hipo-plazie a maxilarului superior. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. [Gr. fric\ de locuri situate la în\l]ime. a . s. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. akron = extremitate.. kephale = cap. f. lat. f. / acholia. denumi]i [i rezine acrilice. a modela. a . *sindromul Giedion. a. f.. hyle = materie. acer = acru.priv. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. Sin.c\dere las\ cicatrice. adj. 2) A. tip III sau sindrom Sakati. / acrinie. a ochiului. dificil. a . cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. akron = extremitate. -ozã. a. kephale = cap. profesional\. s. / acrocé-phalopolysyndactylie. de la plassein = a forma. s. f. *sindromul Lan-ger-Giedion. / acro-asphyxia. / acholie. [Gr. erythros = ro[u. sau akhne = t\râ]e. A. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. f. de la gennan = a produce. f. / acnéiform. / accommodation. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. ACOLURIE. / acroerythrosis. f. vârf. s. condrodistrofie fetal\. a. [Gr. toxic\. s. akron = extremitate.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. m. [i acrocefalosindacti-lie. eritematopapuloas\ infantil\ (v. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). ACOLIE.: erup]ie a. f.. boal\ Apert-Crouzon). s. akron = extremitate. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. gr.. ACONDROPLAZIE. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. khole = bil\. s. -ozã. 3) A. s. f. [Gr. hiperten-siune). acer = acru. boal\ Swift. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. ACORIE. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. [Gr. s. s.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. akron = extremitate. asphyxia = oprire a pulsului. s. f. O serie de a. [Gr.] *Fobie. [Gr. ACRILAMID|. / acrodysostosis. s. s. cronic\ atrofiant\ (v. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. s. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. / a-crodysplasia. [Gr.). Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. / acroésthésie. ACOMODARE. phobos = fri-c\. daktylos = deget. ACROESTEZIE. / acryla-mide.: boal\ Kauf-mann. sindac-tilie. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat).). boal\ Hallopeau). plasis = modelare.. -atos = piele. / acropho-bia. [Gr. dolikhos = lung. s.

] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. syndrome = drum `mpreun\. V. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. ACTINODERMATOZ|. -atos = culoare. -inos = raz\. a . a. pakhys = gros. therme = c\l-dur\. m. adj. [Gr. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". / peripheral vascular disease. s. s. s. ACROPOIKILOTERMIE.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. soma. [Gr. -atos = piele. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. f. akron = extremitate. s. de la syn = `mpreun\. akron = extremitate. pa-khys = gros. s.). derma. / acrosome. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. s. f. f. / acroparesthalgie. [Anglicism care poate fi tradus. cutis = piele. / actinic dermatitis. / actinite. / acro-megaly. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. aktis. s. denumit\ boala Thévenard. o. [i boal\ Bureau-Barrière. Sin. m. impulsiv [i violent. f. NA: acromion.: sindrom Bazex (v. [Gr. [Gr. [Gr. [Gr. / acromégalie. reprezint\. s. [Gr. mikros = mic. s.: albinism (v. omos = um\r. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. const.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor).] Referitor la ac]iunea luminii. pathos = boal\. [i discromatopsie. s. ACROMEGALIE. [Gr. -atos = culoare. / achroma-sia. `n boli ca diabetul. / acrome-lic. [Gr. / acrokeratosis. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. aktis. osteoliz\). ACTINIC.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. ac-tum. f. / acromion. f. / acromion. sau secundar. drum. -itã. hiperfosforemie). aproximativ.] Sin. / actin. ACTINIT|. s. -inos = raz\. [Gr. / acromélique.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. la femeie dup\ 40 de ani. f. s. ACROPARESTALGIE. -atos = cu-loare. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. sensibilitate. ACROZOM. s. ACROMATOPSIE. ACROMAZIE. [Abrev. superior sau inferior. ACROPAHIE. / achromate. aisthesis = senza]ie. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. f. ACROMELIC. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. s. / acropoikilothermy.). f.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. f. / acropoïkilother-mie. de la thermos = cald. / acropachyderma. [i lucit\.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. / acrosyndrome. f. fr. / acroosteolysis. V. khroma. ACROOSTEOLIZ|. aktis. melos = mem-bru. A. deci la adult. f. akron = extremitate. vârf. f. / actino-logy. / acropathie. / actine. / a-chromatopsia. s. megalos = mare. ACROMASTIT|.: acromatopsie (v. / acroparesthesia.] Constituent proteic al mu[chiului. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. îndeosebi. A. akron = extremitate. akron = ex-tremitate. s. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. akron = extremitate.) V. s. f. a . heliodermit\. ACT RATAT / act manqué / faulty act. / actinodermatose. para = dincolo de. A. s.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. akron = extremitate. [Gr. s. vârf. A. prin trecerea la act. s. lâng\. vârf. ACROPARESTEZIE. metabolice (diabet. adj. ACROPATIE. f. s. khroma. logos = [tiin]\. / actinique. / actinocutitis. lepra sau alcoolismul. u. [Gr. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. / achromatopsie. polimeric\ sau filamentoas\ F. [Gr. endocrinol. participiul trecut de la agere = a ac]iona. s. f. akron = extremitate. s. fie c\ acestea sunt aparent autonome. / acro-ostéolyse. aceasta duce la *gigan-tism. m. A. s. / acroparesthésie. ultraviolete [i infraro-[ii. akron = extre-mitate. s. s.: sindrom Denny-Brown. A. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. [Gr. [Gr. fracturi spontane. atât etimologic. mai rar pe cele ale membrelor superioare. -ozã. ACTIN|.priv. / actinologie. vârf. f. f. Termenul de a. ACTINOLOGIE. s. localizat\ la nivelul mâinilor. vârf. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. dar în general favorabil\. [Gr. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. / acro-micria. dromos = curs\. a fost identificat\ [i în *citoschelet. f. [Gr. f. [Gr. keratos = corn. [Gr. es-te relativ impropriu. n. a . f. f. s.] Sin. fotodermatoz\. negru [i nu-an]ele intermediare. A.. este cel mai frecvent par-]ial\. s. -atos = culoare. [Gr. ACROSINDROM. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. A. f.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. akron = extremitate.. -ozã.: acromazie. megas. s. s. [Gr. care apare la sexul feminin. aisthesis = senza]ie. albinism. keras.] Denume[te un comportament brusc.).] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. Sin.. mamel\..priv.: conjunctivit\ a. | 110 .] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. khroma. A. poikilos = felurit. akron = extremitate. akron = extremitate. ACROMICRIE. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. cât [i pentru c\ este sin. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. -atos = corp. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. adj. akron = extremitate. f.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. lâng\. / acromicrie.ACROKERATOZ|. osteon = os. s. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. / acropachy.priv. / acropachie. akron = extremitate. f. f. [Lat. r. lat. de obicei. opsis = vedere. / acrosome. vârf. / achromasie s. f. s. khroma. f. A. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula.] Inflama]ia mamelonului.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere.] Extremitate a spinei omoplatului. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. / acro-mastitis. ACROPAHIDERMIE. / acropathy. s. [i tab. exis-tând sub dou\ forme: a. ACROMAT. engl. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. Clinic. f. de la lyein = a distruge. -inos = raz\. aktis. -inos = raz\. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate.priv. Ex. [Gr. aktis. ACTING OUT.] *Parestezie a extremit\]ilor. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. -itã. n. survine pe nea[teptate. variat. f. s. `n general. / acrokératose. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. algos = durere. V. / acropachydermie. rater = a rata. Dac\ este nocturn\. adj. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). `nso]it\ de durere. [Gr.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. Combi-nat\ cu *miozina. m. adj. / acropar(a)esthalgia. / achromate. [Gr. concurs.] 1) Studiul energiei radiante. / actinic. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. derma. ACROMION. mastos = sân. f. akron = extremitate. lysis = distrugere. f. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. adj. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. -inos = raz\. -atos = piele. f. s. s. f. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. Sin.] Abrev. / acromastite. hipercalciurie. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. d\ actomiozina. V. para = dincolo de. a . par]ial cu *acropatie. vârf.] Sindrom *sine mate-ria. ACTH / ACTH / ACTH. accidental în comportamentul normal al unei persoane. sensibilitate.

al ultimei doze dintr-un medicament. graphein = a scrie.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. exercitat\ de c\tre unele metale. foarte diverse: 1) A. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. 4) A. / actomyosine. f. unei surse radioac-tive. 9) A. lat. -trice.: *a. s. împotriva for]ei gravita-]iei . 6) A. bactericid\. therapeia = tratament. aktis. 5) A.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. catalizator. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. mykes. s. -inos = raz\. Ex. / acto-graph. my-ketos = ciuperc\. / activines. nespecific\ . adj. 2) Sin. latent pân\ în momen-tul a. / Actinomycetales. myketos = ciuperc\.). / activateur. Ex. f. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. B. actio. V. s.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. 2) În fiziologie.). n. aktis. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). ACTINOTERAPIE. / actinomycome.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. -inos = raz\. 3) A. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. 7) A. / actinomycine. v. catalitic\. / actinométrie. IgD). Ex. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. [Gr. 8) A. în cantitate mic\. bacteriostatic\. n. -is = re]ea. f. muta]ie. 11) A.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. Streptomyces). dup\ D. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. mykes. adesea toxic. -inã. Sin. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. dinamic\ specific\ a alimentelor (v.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. f.dinamic-negativ\. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). aktis. f. v. Actino-mycetaceae (v. Ex. mediaz\ procesul de *activare. ACTINOMICOM. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. farmacodinamic\ . / ac-tinomycin. m. / activity. pl. myketos = ciuperc\. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. [Lat. bovis. s. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. / actinomycose. referitor la un medicament. aktis. 4) Eficient. v. ACTIV.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. s. Se disting trei a. la nivelul gonadelor.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. aktis. [Lat. 3) A. -ozã. [Gr. activitas. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. prezente în sânge. V. frecvent în cadrul *actinomicozei. f. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. aktis. cu tot efectul toxic. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. ACTINOMICETE.. A. activus = care ac]ioneaz\. s. Ex.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. -inã. ACTOGRAF. de la agere = a ac]iona. a pune `n mi[care. s. f. [Lat. 10) A. În mod particular. galbene de *miceliu fragmentat. Exist\ mai multe forme (A. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. vizibile cu ochiul liber. îndeosebi de cele gonadotro-pe. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . / ac-tinomycoma. s. care abcedeaz\ în puncte multiple. f. / actographe. c. adj.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. mutagen\ . ACTOMIOZIN|. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. f. mys. activus = care ac]ioneaz\. s. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. s. [Lat. ACTINOMICIN|. ACTIVARE. cea mai cunoscut\ fiind a. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. bactericid.a unui medicament asupra structurilor vii. a unei structuri sau func]ii. cu sau f\r\ transformare chimic\. myos = mu[chi. / activation. Danielopolu. 12) A. / action. f. [Gr. s. aceast\ a. [Gr. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. f. bacteriostatic. s. 5) A.). -inos = raz\. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. f. mykes. care va stimula. pl.: molecul\ activat\ sau a. ACTINORETICULOZ|. f. / actinic reticuloid. de la agere = a ac]iona. -inos = raz\. a-naerobe. aktis. myketos = ciuperc\. / actif. s. [i agere = a ac]iona. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. -inos = raz\. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. la nivelul acestora din urm\. / acti-nomycosis. activus = care ac]ioneaz\. -onis = ac]iune. aktis. s. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. pe tegumentele expuse la soare. / ac-tinotherapy. multiple: 1) A. de la therapeuein = a `ngriji.). s. / activator. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. s. [Gr. f. ACTIVATOR. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. / acto-myosin. optic\. f. f. de la agere = a ac-]iona. masei . / Actinomycetes. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. f. [Lat. Ca urmare a acestui contact. A. A. / actinoréticulose. isra-eli.] (Substan]\) care. de la rete. A. [Lat. [Gr.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. C. s.efectul puternic. / active. producerea enzimelor de degradare. f.: c\rbunele a. f.: A. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. -inos = raz\. [i fototerapie. / acti-nometry. limfocitelor B [i T.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. secretate de celu-lele antehipofizare. bioelectric\ a unei celule. pl. molecular\). cuprind dou\ specii: A. de inhibare a germenilor. aktis. 2) A. v. [Lat. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. mykes. f. cumulativ\ . myketos = ciu-perc\. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. metron = m\-sur\.ACTINOMETRIE. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. de la agere = a ac]iona. f. m. *saprofit al cavit\]ilor naturale.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. s. o-ligodinamic\. etajelor superioare ale sistemului nervos). gr. s. -inos = raz\. reticulum. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). Dup\ acest contact. dim. / activation. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.: boal\ Rival-ta.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. -oma. [Gr. A.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. ACTIVINE. [Gr. 4) A. complement. s. devin func]ionale. pl. s. / action. 7) A. mykes. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. mykes. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. s. de la agere = a ac]iona. -inos = raz\. [Gr. Ex. adj. ACTINOMICOZ|.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. ultraviolete [i infraro[ii. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\).: activat (ca rezultat al *activ\rii). / actinothérapie. actus = mi[care. s. C etc. s. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. n. -ozã. [i A. 111 . nervoas\ superioar\ (a. f. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. -ive. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. s. 6) A. -inos = raz\. Mycobacterium). activus = care ac]ioneaz\. anti-epi-demic\. -inã. se exercit\ indirect. / activité. -inos = raz\.. [Gr. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. aktis. 5) Într-un sens mai larg. my-ketos = ciuperc\.dinamic-pozitiv\). Puroiul con]ine granule mici. agent al actinomicozei bovine. s. adj. AC}IUNE. 2) A. m. ACTIVITATE. s.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. care poate pro-voca la om *actinomicoza. s. / activins.

. (din unele boli cronice). s. / acoustique. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. ducere = a duce. cancer. Cata-bolismul s\u conduce.). ADENIT|. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. / acu-puncture.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. adamas. [Lat.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. ACUFEN|. aso-ciat\ biomembranei. / accoutumance. ADACTILIE. altor organe de sim]: auditiv\. ereditar\. m. s.opsonic\. f. -os = gland\. este de 30 % pentru proteine. [Gr. f. adaptare = a potrivi. s. s. m. f. V. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. Efectele a. aden. genetic\ . specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. / a-coustics. in-tens\.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare.: epiteliom coloid (v. în particular. du-cere = a duce. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative.] Sin. la *acidul uric. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. aden. s.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. A.a. Ex. s. f. s. akouein = a auzi. În general. / ade-noblast. s. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. ADAMANTOBLAST. s. / aquaporines. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. ADDUC}IE.: câmp a. de la akouein = a auzi.: fibroadenom (v. din o]el sau din metale pre]ioase. lat.: a. d. pentru orientali. consuetudo. a purta. *sindrom Ménière). aqua = ap\. a .] Sin. f.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. -oma. vizual\. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\).: zgomot auricular.: cronic. b) a. s. f. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. f. În prezent. f.] Sin.. în cadrul unei popula]ii date. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). Ex. s. adactylism. s. smal]. d. a. [Gr. 13) A. / ac-quired tolerance. [Gr. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G.). f. Cauze posibile: *ceru-men. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. accoutumance = obi[nu-in]\. / acoumétrie. s. ACUTUMAN}|. 2) A. a. Câteva tipuri de a. hepa-tom. f. 2) O durere vie. / adductor. / adénectomie. / aden-ectomy.: adenoidec-tomie (v. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). s. muta]ia genei a. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. s. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare.. s. / adénoblaste. ACVAPORINE. deci. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine.: ameloblast (v. adj. blastos = germen. f. efectele a. În tubii colectori renali exist\ patru a.). A.priv. acutus = ascu]it. [Lat. ca r\spuns la schimb\rile mediului. ADDUCTOR. Ex. Enzim\ intracelular\. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. Acest surplus caloric m\soar\ a. [Gr. s. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). / a-denofibroma. aden. în raport cu una surd\. din lat. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. În acest caz. n. f. / acuity. a adapta.a. / adénite. n. s. f. s. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. utilizat ca sin. / aquaporins. / adamatoblaste. la lumin\ . de la ad = spre. prin cre[terea ventila]iei pulmonare.. / adénocarcinome. / acupuncture. -os = gland\. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. ACUSTIC|. daktylos = deget.). adj. adj. adactyly. phainein = a p\rea. A. [Lat. 4) A. acus = ac. / adenocarcinoma. de la karkinos = rac. adducere = a duce spre. ACUT. / tinnitus. ADENECTOMIE. karkinoma. ca ureea. f. / adaptation. ektome = exci-zie. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. m. a purta. -os = gland\. de la aptus = apt. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie).. cu toleran]\ (v. / acouphène. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. Alte exemple de a. s. de la pungere = a `n]epa. / adamantinoma. crescând metabolismul bazal. Astfel. smal]. [Gr.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. ACUMETRIE. s. ADENOCARCINOM. / adduction. Rezult\ c\ a. / adaptor. Astfel.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. la om.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant.] Sin.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. ADAMANTINOM. f. s. 112 . [Lat. gustativ\. akouein = a auzi. ADAPTARE. -oma.. nerv a. la întuneric .] 1) *Abla]ia unei glande. f. scotopic\. m. gr. [Gr. 14) A. / adduction. substan]\ dur\. 2) Ceea ce priv. ADENOBLAST. s. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. m. / adducteur. -antos = diamant. -antos = diamant. În a.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. f. s. [Gr. Ex. -dinis = obicei. s. ADENOFIBROM. se nume[te [i a. prin selec]ie natural\.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. adaptare = a potrivi. m. blastos = germen. acuité. akoustos = auz. f. m. -os = gland\. [Gr. / acoumetry.: *rezisten]a la medica-mente). v. -itã. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. d. desemneaz\ supravie]uirea. -os = gland\. f. sunt in-terpretate diferit. punctura = în]ep\tur\. s. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. s. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. s. s. de fenomenele de a. s. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. [Fr. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. a. / adenine. ADENILATCICLAZ|.). ac]iunea a. sau acutus = ascu]it. / adaptation.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. s. s. s. adj. a. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. 2) Sin. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. / adactylia. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. n. fenotipic\ .selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. s. n. / adamantinome.: limfadenit\ (v. Sin. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. fibra = fibr\. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. aiguë. ADAPTATOR. niciodat\ ereditare.).] Fran]u-zism nerecomandat. substan]\ dur\. s. -inã. / adénine. [Lat. adamas. în timp ce pentru occidentali. aden. [Gr. [Gr. metron = m\sur\. adj. f. pl. din lat. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. pl. ADENIN|. adj. s. Ant. 3) A. / adenitis. ACUPUNCTUR|. s. adducere = a duce spre. alveolar. la nivelul ficatului. În practic\. s. acutus = ascu]it. f. f.] Absen]a congenital\ a degetelor. f. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. n. termenul a. [Gr. m. opsoni-ne. / adactylie.. de la ad = spre. f.).e[te func]ia auditiv\. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. auditiv\. m. Sin. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. [Lat. / acute. de *diabe-tul insipid. conduct. s. ochiului: a) a. tactil\. s. traumatisme ale urechii medii. s. renotrofic\ . s. / adénofibrome. poros = por. s.: unde a. ACUITATE. / adamatoblast.: ameloblastom (v. s. v.. m. aden. [Fr. [Lat. f. / aigu. / acuité. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. Se observ\. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. / adaptateur. f. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. pasaj.

sarkos = carne. s. / adenoid. aden. Sin. aden. f. lat.). fibrila]ie auricular\. f. / adenohypophysis. s. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. f. s. sebaceu. V. -os = gland\. lat. se consider\ c\ ar induce.: endometrioz\ (v. f. s. s. bron-[ic. [Gr. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. / adénolipomatose. s.. 4) A. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. myos = mu[chi. D-riboza. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. / a-denogram. aden. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -os = gland\.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\.). / adénomégalie.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. / ade-novirosis. -os = gland\. / adénotonsillec-tomie.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. f.). maligne.: semn Virchow-Troisier (v. m. 1821-1902. -os = gland\. / adenolipomatosis. aden. lichidul ud\ vasul. -os = gland\.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. -arum = amigdale. ADENOIDIAN. ektome = excizie. ADENOM. virus = venin. f.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide.K+ adenosine tri-phosphatase. ADENOMATOZ|. ektome = excizie. ADP. s. [Gr. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. -os = gland\. adenite mezenterice. [Gr. s. / ade-nomatosis. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. hipofiz\. s. [Gr. [Gr. ADEZINE. de la phyein = a cre[te. / adénomectomie. / adhésion. abandonat\. t.: AMP ciclic (v. s. [Gr. -os = gland\.). m. s. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. 2) ~n prezent: a. s. / adénomatose. aden. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. aden. m. aden. pot fi congenitale sau cicatriciale. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. -itã. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. [Lat. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. -oma. -ozã. / adenoidectomy. / adénoïdite. polip al mucoasei intestinale.] Sin. s. ADENOID. procese de maligni-zare. uterus = uter. otrav\. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. la adul]i. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie.: pomp\ de sodiu (v. eidos = form\. / adénoïde. AMP ciclic. -oma. 113 . 1) Denumire veche. / adenoma. -ozã. f. este mai mare decât cea de coe-ziune. s. m. n. s. s. ADENOLIPOMATOZ|. ADENOTONSILECTOMIE. mys. ADENOVIRUS. otrav\. [Gr.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. s. Sin. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate.: epiteli-om a. -oma. ADENOMEGALIE. -os = gland\. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. tumori nodulare circumscrise. procentul unei a. / adenoid. / adénogramme. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. aden. ADENOIDIT|. f. malign.] Sin. haerere = a fi prins). -os = gland\. ADENOVIROZ|. ADEREN}|. aden. s.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. / adénoïdien. aden. [Gr. / adenomegaly. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. n. myos = mu[chi. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie.: *facies a. vegeta]ii a.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. / adénomyome s. [Lat. adhaesus = alipire. ADENOHIPOFIZ|. / adeno-virus. dar [i cu malignitate local\.: imunoaderen]\ (v. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). aden. / adenosarcoma. În consecin]\.: acid adenozintrifosforic (v. mys. prostatic. s. s. s. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. pl. În general.5’-monophosphate. f. pl. -onis = alipire. f. f. uneori metastazeaz\. -os = gland\. / adenomectomy. 2) A. [Gr.] Extirpare a unui *adenom.] V.).] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. s.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. [Gr. -oma. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. -inã). profesor la Würtzburg.) sau a unui ganglion (]esut a. pathos = boal\. gramma = înscriere. hypo = sub. -os = gland\. [Gr. detec-tat\ prin tu[eu rectal. [George Blumer. -oma. s. În mod normal. f. O serie de a. aden. ADENOZIN|. / adhérence. physis = cre[tere. -os = gland\. la unele specii. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. care au dimensiuni între 0. anatomopatolog german. Sin. f. NA: adenohypophysis. Sin. s. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. f.K+ / adénosine triphosphatase Na+. s. -ozã. f.ADENOGRAM|. -oma. -enne.K+ / Na+. Sin. A. s. s. -os = gland\. tonsillae. cu evolu]ie lent\. / ade-noidism. megalos = mare. m.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. / adhesines. / adénosarcome. sarx. aden. / adherence. ADEZIUNE. s. f. f. A. apoi la Berlin. -ozã. gr.).] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. s. ADENOPATIE. f. f. A.: a. n.). În afara pneumoniei copilului. / adénome. ADENOIDISM. aden. keratoconjunctivite epidemice.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. mai nou. AMP. medic american. adhaesio. lat. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. bronhopneumopatii. / adenotonsillectomy. [Gr. s. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. ek-tome = excizie. m. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. [Gr. Sin. ADENOZIN 3’. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. [Gr. constând în prezen]a a. / adhesion. -os = gland\.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. adj. / adhesins. / adenoiditis. ADENOIDECTOMIE. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. virus = venin. Ex. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. s. f. 3) A. / adénohypophyse. adj. axilei [i canalului inghinal. 1858-1940. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. [Gr. 2) *Limfadenita.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. lat. -os = gland\.: boal\ Plummer. [Gr. imu-nologice.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. megas.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. / adenosine. aden.: 1) A. Ex. ATP. ADENOMIOM.).). eidos = form\.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. haerere = a fi prins. f. s. / adénoïdisme. eidos = form\. -ism. / adénopathie. 2) A. n. -os = gland\. f. A. s. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. s. n. da-c\ for]a de a. lipos = gr\sime.5 [i 2 cm. f. f. s. / adénovirose. vilos. adj. `n mod autonom. sin. maligne cre[te cu vârsta. s. aden. / adénovirus. adenoidi-te. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. aden = gland\. eidos = form\.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. aden. f. 5) A.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. Ex. [Lat.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. s. aden. / adeno-pathy.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. Normal. -os = gland\. [Gr. -os = gland\. / adénosine. adj. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. ADENOSARCOM. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. [Gr. eidos = form\. f. traheobron[ite febrile. hipofizare. / adénoïdectomie. f.: adenocarcinom (v. f. / ade-nomyoma. haerere = a fi prins). s. s. [Gr. f. ADENOMECTOMIE. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic.

haerere = a fi prins). care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. s. în ge-neral în cantit\]i mici. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. a . ADN / ADN / DNA. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. m.plachetar\. s. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. / adipocere.. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. s. 2) A.] V. f. consecin]a insuficien]ei pituitare. / adipocire. / adiadocokinesia.. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral.] Sin. n. kinesis = mi[ca-re. din ]esu-turi. s. adiadocokinesis. ADIPOCIT. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -dipis = gr\sime. suspendate în faz\ uleioas\. s.: boal\ Dercum. f. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. incomplet este identic cu forma complet\. / adiposis. A. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. s. s. cu *adipoz\. Sin. a. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. / adipomastie. La normali. ADIPOSTAT. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. unele cardiomiopatii.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. / lipostat. gr. s. bacteriolog american de origine maghiar\. [Jules Freund. diadokhos = care succede. participiul trecut de la addere = a ad\uga. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. a face s\ ]in\. s.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. de la istanai = a plasa. con]inând micobacterii (ex. A. f. adhaesus. / adiadocokinézie. adiuvans. cu debut în copil\rie. gr. 2) Adiposis dolorosa (v.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. dipsa = sete. ADJUVANT. f. f.în jurul centurii scapulare. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. n. additum. Ex. Nu apar tulbur\ri senzitive. cera = cear\.priv. [i agregare a plachetelor. f. ADINAMIE.priv. s. d. ADIPSIN|. f. s. [Gr. adeps. a . s. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. a .: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. dynamis = for]\.] Hipertrofie difuz\. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. s. ADIPOZ|. f. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. [Abrev. ADIPSIE. cerebra-l\. ADIADOCOKINEZIE.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. bolnavului de *e-pilepsie. Cel mai r\spândit este a.. adeps. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. adeps.). îndeosebi a conservan]ilor. statikos = care opre[te. genesis = producere. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut.: comisur\ cenu[ie. / adiastole. se disting: 1) A. adeps. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). diastole = dilatare. adj. [Lat. gr. / adipsie. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. adj. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). hipofizar\. f.: adezivitate plachetar\ (v. cu *adipozitate. [Lat.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. [Gr. s. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). s. adeps. de tip ginoid . / adipose. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. hepatic\ . Sin. adeps. In-tervenind în bilan]ul energetic. s. / adipocyte. iar insu-lina apare ca factor reglator. A. s. tuberosa simplex. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). de la kinein = a mi[ca. / adipogenesis. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. amiloidoz\. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. de obicei prin efecte paleative. / adiastolie.priv. hemocromatoz\. s. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. ad-juvant. s. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism.). comisur\ mijlocie. adeps. s.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. m.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. boal\ Westphal). participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta.] Absen]a senza]iei de sete. / adynamia. cel mai frecvent. [Lat.. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. [Gr. [Lat. -dipis = gr\sime. termoreglare. A.: adeziune plachetar\. pentru facilitarea conserv\-rii. ADIPOCEAR|. A. / adynamie.. ADIPOZITATE. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. mamel\.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. complet Freund.). Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. f. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . fr. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. gr. A. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. se deosebesc mai multe forme. / adipostat. cu fixarea la o idee sau un sentiment. la animale de experien-]\.] Termen considerat adesea sin. de tip android . p. În acest caz. sunt. f. -dipis = gr\sime. [Lat. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. printre care: 1) A. plaquette. / adjuvant. s. s. Mai frecvent\ la femeie. f. cardiac\ . adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. ca [i fenomene miotonice. kytos = celul\. s. V. Utilizarea aditivilor. -e.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. [Lat.] 1) Preparat care.. s. Sin. care este un polinucleotid. 2) A. de la gennan = a produce. din olandez\ plaken = a cârpi. administrat concomitent cu un antigen. a .] Dispari]ia *diadocoki-neziei. `ntârzie descompunerea cadavrului. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. -dipis = gr\sime. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. Localizare: la *eucariote.: a. / adiposity. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. `n absen]a oxigenului. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. / adjuvant. [Lat. n. sin. f. f. Sin.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen.). f. s. m. -dipis = gr\sime. [Lat. -dipis = gr\sime. ADIASTOLIE. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. [Lat.: sindrom Gam-storp.în jurul bazinului. endocardit\ fibroplastic\. f. -inã. / adipsine.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme.: adezivitate plachetar\ (v. de la acid dezoxiribo-nucleic. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. [Lat. mastos = sân. Sin. [Lat. [Gr. 3) A. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. / adiposité. = alipire. / adipsia. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. alimentarius = alimentar. adeps. f. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. -dipis = gr\sime. / adipocyte. Alteori. ADIPOGENEZ|. / adipo-mastia. a petici. 4) A. f. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. dar nu con]ine micobacterii. / adipogenèse. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. s. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. -dipis = gr\sime. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii.priv. de la diastel-lein = a l\rgi. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. V. grave-wax.: lipogenez\ (v. 2) Care are propriet\]i de a. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. 18901960. neurolipoma-toz\. f. -ozã. intervine în *he-mostaza fiziologic\. ADIPOMASTIE. f.. / adipsin.

dup\ diferen]ierea celulelor. III. ADRENAL. gr. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). β-ADRENERGIC. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. ergein = a lucra. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci.: ADNc. cu rol în *sindromul general de adaptare. este un hormon de *stres. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. / adrénaline. Abrev. adolescere = a cre[te. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. DCI: epinefrin\. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual.. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. pentru alfa-adrenergic (v. ren. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. excesul de ADN m. -is = rinichi. Ca urmare. / adrénergique. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. / adrenergic. iar a. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. Ca urmare. Foarte probabil. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. ren. / adrénal. din genera]ie `n genera]ie. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. Moleculele de ADN r. s. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. -is = ri-nichi. Exist\ trei ADN polimeraze (I. ad = aproape de. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. ADN s. / adre-nal. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). adj. Cele mai importante trans-form\ri în a. Sin. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. m. ADRENERGIE.). [Lat. vasculari. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. adic\ secven]a. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Pe de alt\ parte. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. f. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. sunt de ordin psihologic. f. prin secven]area ADN. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar.] Care se refer\ la glandele suprarenale. a. Var. s. III). eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. a se dezvolta. s.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. pentru beta-adrenergic (v. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. [i ADN metiltransfe-raz\. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. s. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. atât la celu-lele embrionare. ADN având o configura]ie de superhelix. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. de asemenea. ergein = a lucra. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. endocrinol. necesar\ lucrului mus-cular. a. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari.: ADN hibrid (v. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. V. din sistemul nervos simpatic. La nivelul sinapselor. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. Sin. determin\ con]inutul informa]ional. lâng\. Vârsta de apari]ie [i durata a. ADN recombiné / recombinant DNA. f. -is = rini-chi. [Lat. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. dup\ o *clonare prealabil\. În prezent. V. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ad = aproape de. -ale. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. ar putea bloca gene vitale pentru celule. s. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. s. lâng\. s. [Lat. α-ADRENERGIC. puberty. proprietate denumit\ complementaritate. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. ADRENERGIC. [i tab. lipsit\ de *introni. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. ad = aproape de. A. A. -inã. Var. mediu socio-economic. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. se încheie la vârsta de 25 de ani. ren. f. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. n. pe care o continu\. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. deci.: ADN himer\. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN.. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. lâng\. ~ntre diviziuni. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. cât [i la diferite tipuri celulare. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. ren. Uneori. f. care sunt prezen]i în *ADN genomic. / adrener-gy. variaz\ în func]ie de sex. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. accelereaz\ ritmul cardiac. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. / adolescence. termenul este utilizat ca sin. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. 115 . dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. Unii autori consider\ c\ a. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. Crick [i Wilkins. a. [i ADN metilare. / adrena-line. ad = aproape de.). ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. / adrénergie. adj.*cromozomii. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. -aux. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. ras\ [i condi]ii geografice. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. [Lat. / ado-lescence. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. II. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime.. V. Totodat\. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. f. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. din punct de vedere medical prezentând interes.). Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. [Lat. În plus. ADOLESCEN}|. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. -is = ri-nichi. s. [i vârsta adult\. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. const. cu *simpaticotonie. gr. ADRENALIN|.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. adj. lâng\. adj.

s. aer. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. n. ADRESINE. s. [Lat. se asociaz\ semne cerebrale variate. emfizem). / aphasia. s. ad = aproape de. beta-blocant. [Gr. f. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. lâng\. a bea. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. depinzând de acesta. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. gr. A. -is = rinichi. ad = aproape de. s. s. *corzi vocale).).. AEROSOL. lâng\. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. / adre-nolytic. f. / aérophagie.: corticotrofin\ (v. [Lat. s. pha-gein = a mânca. s. f. [i adsorbat. s. m.] Substan]\ care se adsoarbe. AFAGIE. / aphagie. phakos = linte. sorbere = a suge. adj. s. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. f. ADRENOCORTICOSTEROIZI. -is = rinichi. lâng\.] Degluti]ie. / adrenocortical. a unei substan]e (mo-lecule. ADUCIN|. de regul\ reversibil\. tonos = tensiune.). aer. sorbere = a bea. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. AEROB. A. f. `n prezen]a calciului. lytikos = care distruge. s. lâng\. gr. m. / aphakie.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. n. pl. f. metron = m\sur\. [Lat. f. s. [Lat. vorbire. cortex. / aérotonomètre. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). -is = rinichi.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. / aphasie.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. Wernicke. / aphakia. -eris. ren. Form\ u[oar\ a *a. ce provoac\ uneori distensia organului. dificil.] Sin. aer. trophe = hran\. / aérosol. n. aphaquie. gr.] Sin. m. cât [i cea motorie ale creierului. aerosolterapie. bron-[ite. gr. 2) Substan]a respectiv\. NA: tunica adventitia. mobili. cortex. f. a . aer. m. / adres-sins. / adrénocorti-cotrophine. antropolog [i chirurg fran-cez. motorie. adj. -eris. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant).] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. unde se acumuleaz\. m. [Lat. face parte din banda 4. -icis = scoar-]\.). Metoda curent\ pentru ob]inerea a. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. senzorial\ [i *a. AEROTONOMETRU. privus = lipsit de. [Lat. pl. ad = aproape de. gr. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. ioni. AEROGASTRIE. naturali exist\ în atmosfe-r\. aer. leu-kos = alb. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\).] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. [Lat. f. -os = aer. -eris. cel mai adesea involuntar\. mai mult sau mai pu]in accentuat\. s. s. f. ad = aproape de. / aerosol. ad = aproape de. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. [Lat. -ale. -os = aer. s. ren. ADRENOCORTICOTROFIN|.ADRENOCORTICAL. bios = via]\. lâng\. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. s. AFAKIE. / adrénocortical. -aux. [Lat. adj. [Gr.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. gr. Lipsa cristalinului. termenul a. aer. gr. V. f. [Lat. cortex. 1864). -os = aer.: volum inspirator de rezerv\ (v. ad = spre. gr. / adsorbant. aer. [Lat. lentil\. s. gr. gr. s. Printre diferitele tipuri de a. A. lâng\. dys = greu. / air. gr. lâng\. ADSORBANT.] A. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. Sin.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. aer. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. Ulteri-or. gastros = stomac. s. / adsorption. m. f.: volum rezidual (v. ko-lon = intestin gros. f..: volum curent (v. / aérobe. `n relief. a. s. ADVENTICE. f. / aérogastrie. s. scrisului sau sem-nelor. s. / adsorbate. s. adventicius = care se adaug\ deasupra. / adreno-prival. gr. aer. / adreno-corticostéroïdes.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. de la lyein = a distruge. cortex. A. / adrénocortico-ïdes. posttrau-matic\ sau congenital\. Sin. -os = aer. s. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. adrenergic blocking agent. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). s. gr. / adventice. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. -eris. s. / aero-gastria. -os = aer. [Lat. Ex. a . pl. -eris. / aerobic. 1824-1880. s. -os = aer. ae-rocoly. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. AFAZIE. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. -os = aer.). V. f. aer. sorbere = a suge. aer. adj. s. aer. / adrenocorticotropin.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. limi-tat\ la uitarea. s.). s. V. gr. / aerotonometer. / adsorbate. s.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. gr. nutri]ie. / aerocolia. Se disting a.] Ini]ial (Trousseau. eidos = form\. f. adj. gr.priv. adj. -is = rinichi. AEROSOLTERAPIE. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. ren. s. m. f.] 1) Fi-xare. sensul termenului a fost extins considerabil. f.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu.. f. phobos = fric\.. / aphagia. m. ADSORB}IE. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. / aérosolthérapie.] Sin. Într-o formulare general\. -is = rinichi. a substantivelor.: volum expirator de rezerv\ (v.). / aérocolie. deci a principalului factor al *acomod\rii.. / aerosol therapy. se disting dou\ forme majore: *a. s. s. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. / adréno-leuco-dystrophie. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. [i alfablocant. ren.: corticosteroizi (v. / adsorption. a . AER CURENT / air courant / tidal air. f. ADSORBAT. [Lat. gr. s. AEROFAGIE. / air. / adrénoprive. -inã. [Lat. [Paul Broca. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. asimetrice. / adrenocorticoids.: corticosteroizi (v. [Gr. s. trophe = hran\. sobria sunt patogene oportuniste la om. Sin. s. [Lat. -icis = scoar]\. / adventitia. -icis = scoar]\. V. nu-tri]ie. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. [Lat. monas = unitate. -eris. hydrophila [i A. [Lat. ADRENOLEUCODISTROFIE. / adrenocorticoste-roids. ad = aproape de. aer.priv. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. pl. Sin. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. ren. cu flagel polar. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. / adsorbent. aer. / adducin. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. ADRENOPRIV. -os = aer. gr. în care a. tulbur\ri de comportament. a bea. -eris. *agrafie). desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. AER. Boala este ereditar\. -icis = scoar]\. f.). eidos = form\. ADRENOLITIC. stereos = solid. s. ren. / adrenoleukodystrophy. a aspira. lâng\. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia.priv. ADRENOCORTICOIZI. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. / adducine. pl.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. s. aer. adj. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. / aeropho-bia. s. / aeropha-gia. f.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. ad = spre. -is = rinichi. afazie. -eris. -is = rinichi. m. f. Clinic. gaster. phasis = cuvânt. f. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. f. / adressines. adj. ad = aproape de. [Lat. s. AEROCOLIE. / aérophobie. AEROFOBIE. f. phagein = a mânca. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. f. s. m. [i adsorbant. paralizii.. pl. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. naturali [i a. aer. ren. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. m.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. adj. Speciile A. f.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. profesor la Paris. adj. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. [Lat. / adrénolytique. s. ad = aproape de. gr.

s. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici.] Ulcera]ii infectate.priv. s. / aphémie. gr. -atis = înrudire. de la Afrodita = zei]a dragostei.: conexiune invers\ (v. de la toxon = s\geat\. afferre = a aduce. Sin.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. f. s. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. A. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. gennan = a produce. A. [Lat. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). / affect. s. / aphonia. A. în care pacientul. s. vulgar\. / afibrinogen(a)emia. în paranoia. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). A. haima.priv. în cadrul *a. AFECT. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. [Carl Wernicke. complet\ sau par]ial\. profesor la Berlin. prietenie. în cadrul *bolii Beh-çet.: afazie de conduc]ie. de la ad = spre. observate la nive-lul palatului dur la copii.] 1) Emo]ie intens\. s. A. AFEBRIL. astenic. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). f. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze.priv. / aphrodisiaque. f. -e. de[i gânde[te nor-mal. în general. de ex. Varietate de a.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. A. [Lat. [Alois Bednar. AFRODIZIE. | 117 . m. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. A.: anartrie (v. lat. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. -arum = afte. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. A. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. s.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. a . Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). Ant. s. aphtae. A. phone = voce. s. AFINITATE. înaintea altei substan]e.). s. scris (*agrafie sau a. impulsurile sexuale.: afazie Wer-nicke (v. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. 4) A. de la finis = limit\. neurolog [i psihiatru german.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru.. / afférent. f.. participiul verbului invertere = a inversa. când se produce *afazie. de form\ rotund\ sau o-valar\. 1848-1905. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. s. aphrodisiakos. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. AFT|. m. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. [Lat. s.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. Asocierea *a. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. B. adj. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. cu evolu]ie în pusee recidivante. affinitas. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. a. / affect. [Gr. s. a sl\bi. adj. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. / affinité. a sl\bi. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). ferre = a conduce. f. adj.] Sin. / aphtose. -ozã. afferre = a aduce. 2) Sin. -onis = stare afectiv\. cu toate c\ obiectul este recunoscut. adj. [Gr. Wernicke cu *a. tu-berculoz\. [Termen compus: afla .] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. s. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. [Lat. aphrodisia = dorin]\ sexual\. / aphonie. surditate verba-l\. 2) Comportare emotiv\. mai rar pe mucoasa genital\. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. lat. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. patologic. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. / aflatoxine. s. Se disting: 1) A. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. / affinity. a sl\bi. sau a cuvintelor scrise (a. stare emo]io-nal\ intens\. tularemie etc.de la Aspergillus flavus. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a.: eferent. A. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. m. f. AFONIE.). afec]iune. f. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. Semnifica]ia sa este destul de vag\. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a.temperatur\ în jur de 370C). AFLATOXIN|. [Lat. AFEMIE. -inã. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. f. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. spastic\). fibra = fibr\. / affection. A. affectus = stare de spirit. f. -atos = sânge. s. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. A.] Pierdere a vocii. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. / aphthosis. a . n. gust sau miros. s. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. [Gr.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . AFRODIZIAC.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. A. n. de la afficere = a afecta.: apiretic. / aphtha (pl. s. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. -inã. aphtae. / afébrile. 2) A.. adj. exist\ rar în stare pur\. -arum = afte. ferre = a con-duce. *leziune. / aphrodisie. de ex. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. a . s. auditiv\. [Gr. f. affectio. pheme = vorbire. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. / aphrodisiac. Secundar. de la gr. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). [Lat. Viena.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. triste]e. sensi-bilitate. la întâmplare. pediatru austriac. de la gr. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. Form\ de *a. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. AFIBRINOGENEMIE. vecin\tate. / aphte. AFERENT. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand.priv. [Lat. de la Afro-dita = zei]a dragostei. AFECTIVITATE. verbal sau în scris. cu prognostic benign.). s.). 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. *aftozele. W. 2) A. / affective faculty. cântec (amuzie). adj. Wer-nicke. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis.cuvintelor [i a lecturii. de la afficere = a afecta. / aphrodisia. apyretic. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. în care cuvintele sunt rostite fluent.a. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. / affectivité. Polonia). m. / aflatoxin.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. inversus. AFEC}IUNE. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. 3) A. primar. f. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. caracterizat\ prin anxietate. f. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. 1816-1888. f\când ab-strac]ie de cauze. A. Sin. / afibrinogénémie. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. f. [Lat. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. dragoste fa]\ de cineva. congenital\. f. gr. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. izo-late sau grupate. / afferent. / affection. A. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . o. s.: nerv a. s. sunete muzicale . *sindrom. f.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. [Gr. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. a . s. dar utilizate incorect. m. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. s. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. affectus = stare de spirit. f. s.. f. local\). de la afficere = a afecta. *boal\. boal\. De asemenea. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. Sin. fiind foarte dureroas\. A. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. Ex.. de la ad = spre. Broca. s. / afebrile. 2) Sim-patie. *disfunc]ie. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. AFTOZ|. m. afectare. febris = febr\.. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. / aphemia. boal\.] A. A. [Gr. f. aphthae). afec]iune.

gastros = stomac. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. f.: virus delta. 3) A. mielom).] Sin. s. v. / aggluti-nation. [Gr. V. imunoglobulinele. -aktos = lapte.priv. adj. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. [i disgenezie.). mutagen.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. asomatognozie. Sin. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. [Lat. dimpotriv\. s. f. f. / agalactia. d. *bromocriptina). adj. dopexamina). [Lat. agglutinare = a lipi. cu tendin]a evit\rii acestora. Se disting: 1) A. m. AGNOZIE. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. gone. a . / ago-nist. gyrus. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. A. [Gr. phobos = fric\. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. adj. m. [i a. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. f. / agony. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. [Gr. Se disting a. AGAMAGLOBULINEMIE.: *apomorfina. n. A. ex-citement.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. s. / aglossie.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). pe de alt\ parte. / agonadal. de la agere = a ac]iona.AGALACTIE. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. agglutinare = a lipi. gennan = a produce.priv. / agalactie. gesturilor [i *mimicii. f.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. agmen. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\.: geloz\. AGITA}IE. lat.). agitatio. AGONIE.. [i alexie.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. s. / agglutinogen. m. purt\tor de germeni infec]io[i. [Gr. gustativ\. m. a .] Absen]a. -ale. [Lat. / agitation. a uni.. s. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. s. / agammaglobulin(a)emia. a pune `n mi[care. s. V. s. În func]ie de natura acestor stimuli a. [Gr. s. agoni[ti dopaminergici. cecitate psi-hic\. de la gnonai = a cunoa[te. genitalia = organele genitale . lat. f. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. ageu-stia. / agonadal. s. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. sau reac]ional\. AGORAFOBIE. -e. a uni. / age-nitalism. f. / agoraphobie. -inis = mul]ime.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. [Gr. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. / aglycone.. f. genesis = producere. V. haima. s. AGMINAT. / agglutinogène.. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). m. agora = pia]\. gaster. s. aflate în suspensie.: genin\ (v. s. dim.priv. ca entitate este pus\ la îndoial\. de corp calos. f. / agénésie. s. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. m. / agora-phobia. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte.priv. agens. / agnosia. chiar existen]a a. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. Defini]ia a. a propriului corp (autotopagnozi-a). / agnosie. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. f. a – priv.: chelator (v. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. s. [Gr. / agent. agglutinare = a lipi.. Poate fi dezordona-t\. amar [i acid. s.priv. sunetelor. s. AGONADAL. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. sau agresiv\.. f. a . gr. [Lat. agonistes = lupt\tor. [Gr. / agueusie.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. s. / agglutinin. [Gr. / chelating agent. gala. 3) A. imunitate. / agyria. f. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. V. grup sanguin). AGENITALISM. de la agitare = a pune `n mi[care. de timp) etc. v. s. idiopatice do-bândite tardive.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. A. tactil\. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. f. Sin.priv. a uni. 2) A. alimfocitoz\. [Malaiezia-n\ agar-agar. AGIRIE. / agastria. / agoniste. a . a . [Gr.priv. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v.priv. AGLUTININ|. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. AGONIST. A. de la gignere = a na[te. [Gr. AGENEZIE. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. pot fi disociate. [Lat. largi. / agammaglobu-linémie. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. f. [i eunuchism. d. f. sindrom Aicardi. olfactiv\. Ex. gueusis = gust. s. AGLUTINARE. a stoma-cului. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. / agent. s. Ex. iriga]ie cerebral\ insuficient\. / agglutination.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. m. provocând astfel aglutinarea acestora. f. s. cold agglutinins. factor fi-zic. a . / agminé. se clasific\ în: auditiv\.. cât [i pe cea secundar\. gnosis = percepere. [Lat. s.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. s. s. agoni[ti adrenergici. dând prin r\cire un gel. congenital\ de tip Bruton. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. f. com\. / agminated.. AGEUZIE. s. s. microorganism p\truns în corpul uman. Ce-le mai cunoscute a. a .] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. V. receptor. s. [i agonist potasic. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. / agénitalisme. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. gonos = s\mân-]\. f. AGENT CHELATOR / chélateur. dulce. gr. A. 118 . f. a obiectelor. -onis = agita]ie. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. glossa = limb\. [Gr. -aux. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. 2) A. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. m. infectant. f.. a . s..] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare.] Absen]a congenital\ a lim-bii. La om. s. A. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). AGLICON. A.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. s. s. f. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. de r\s-puns celular. AGLUTINOGEN. imagi-nilor. / aglossia. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. a pune `n mi[care. antagonist.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. AGENT. a . cu efect central. AGLOSIE. vaselor [i tubului digestiv (ex. adj. adj.).: 1) A. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. / agenesia. / agastrie. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. Orice factor provocator de boal\. -ntis = activ. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. [Gr. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. gyros = cerc. anosognozie. viu. a. s. Sin. a agita [i agere = a ac]iona. prosopagnozie. a .priv.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. Care este lipsit de *gonade. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. / agyrie.]. cu exagerarea mi[c\rilor. s. / agonie. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. ligand. f.. -inã. f. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. disglo-bulinemie. r. vizual\. / ageusia. / agitation. adj. poate fi spontan\. -atos = sânge. f. cunoa[tere. glo-bulus. m.: astereognozie (v. gr. V. care p\trund în creier (ex. d. s.: *dopamina. chimic. [Gr. agon = lupt\. de la gennan = a produce. s. glykys = dulce. -inã.priv. f. / aglycone. a crea. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. Sin. / agglutinine. lat.. Termenul agalaxie este in-corect. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. boal\ Bruton. vector. f.. s. lipsit\ de inten]ie sau scop. de la globus = glob. caren]\ imunitar\. AGASTRIE. f.

a . AL|PTARE. f. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. f. la nivelul pielii. lactis = lapte. e. congenital\ sau dobândit\. Laborit. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. [Gr. n. f. [Gr. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). s. f. A. [i stres. f.: acromie cu-tanat\. f. graphein = a scrie. lalia = vorbire. s. m. / clip. / agrégant. f. Deoarece uricaza nu exist\ la om. spre. / aggravation. a . f. / agra-nulocyte. V. grammatica. f. AKINEZIE.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. de Prusia.). s. aggregatio. s. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. V. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. f. distru-gere a unor obiecte. adj.. aggravatio. [Lat. agregat. s. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. [Gr. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. / alacrymie.] Leucocit lipsit de granula]ii. s. s. s. factor plachetar IV. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. din germ. cu aplica]ii în medicin\. gradi = a merge.priv. ALBINISM.] Tendin]\ la atac.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. Fondator: H. *tromboxan [i de prezen]a calciului. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. mimic\. de la granum = gr\unte. cu *afemie. / agrégation. s. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. s. s. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. agregarea plachetelor. f. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. Aglomerare. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. *miozin\ [i *fibrin\. f. s. sludging of red cells. a . gr. V. f.] Proprietatea de a se agrega. / alanine.. -azã. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. AGRESOLOGIE. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. a. A. lat. adj. f. / agraphie. f. f. de a se alipi. Sin. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. s. [Lat. generalizat sau oculocutanat. de la aggredi = a merge spre. f. AGRAMATISM. / allantoïde. s. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. tripan. / allaitement. [Lat. AGRANULOCITOZ|. aggregare = a aduna la un loc. granulum. lat. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. / agressi-vity. / lactation. -e. m. -e. a.i-re. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. [i agregant. s. sunt denumite cu acest cuvânt. s. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. s. aggresus. / alalia. s. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. / aggrega-tion. / allantoïne. / agrégat. n. în care se constat\. / albinisme. de la lalein = a vorbi. m. s. / worsening.] Aglomera-re. agregare. [i lactoz\. / a-grammatism. lat. lacrima = lacrim\. s. A. f.] Absen]a *lactazei din intestin. Sin. / blue. de la kinein = a mi[ca. Evans. V. s. f.] Alterare a scrisului. f. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. ALBASTRU. a . s. A. f. spre. con]inând vase intestinale. s. gr\-mad\ de trombocite. / aggrega-ting. Poate fi localizat\. s. / alactasie. fiind unite de filamente de *actin\. devenind rapid ireversibil\. -ism. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. toate de tip autozomal recesiv. -antos = cârnat. A.. p.: boal\ Schultz. f. Simbol Ala sau A. la leucocite.. în zonele de ischemie. / agrégabilité. lac.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. ALACTAZIE. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar.. în st\rile de [oc. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. A. odyne = durere. fie cu lapte de origi-ne animal\. s. allactare = a al\pta. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. [Gr. s. [Gr. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. s. de la granum = gr\unte.priv. agrafe. / agressologie. cu [ase subtipuri.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. eidos = form\. / agraphia. în for-m\ de cro[et. f. artificial\). fie cu lapte uman. s. par]ial. / alanine. Sin. [Gr.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. *ADP. [Gr. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. [Lat. [Lat. / achillodynie. de a se aglomera în gr\mezi. s. gr. a . kinesis = mi[care. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. V. [Lat. adj. f. f. Krap = cro[et. a. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. / lactase defi-ciency. a `nr\ut\]i.) sau ascuns\. AGRESIVITATE.. ALANTOIN|. lovire etc. foarte probabil. În medicin\. Aglomerare. aggresus. lat. agregarea eritrocite-lor. s. s. sau generalizat\. / agrafe. de metilen. n. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. f. [Gr. AGREGAT. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. A. s. V. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. 2) A. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. kytos = celul\. a. / aggregate. [i sindrom Kostmann. [Lat. 3) A. f.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. de tip recesiv. cel mai frecvent. s.] Pies\ metalic\ mic\. mai rar. [Lat. a p\[i). AHILODINIE. s. f. s. de toluidi-n\. ALACRIMIE. ALANTOID|.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. un deficit de *tirozin\. f. de la aggregare = a aduna la un loc. de la aggredi = a merge spre. Fenomenul de grupare a plachetelor. a . În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. aggregare = a aduna la un loc. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. Uneori termenul este considerat sin. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului.priv. s.priv. f.: acinezie. s. / aggregability. V. / agranulocytose. de brom-fenol. lat. [Gr.. adj.: a. / allantois. Var. ca în *sindromul Waar-denburg. / allantoin. allas. a ataca (ad = la. din gr.: sindrom Kostmann (v. 119 . / albinism. logos = [tiin]\. / akinésie. AGREGARE. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. dim. n. / bleu. a . s. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. aluzii etc. de la ag-gravare = a agrava. / agranulocytosis. f.priv.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). albus = alb. / achillo-dynia.priv.. / agrammatisme. s. f. f. [Gr. gradi = a merge. / akinesia. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. a p\[i). -ism. AGREGABILITATE. sludge. / alalie. Aminoacid neesen]ial. AGRAFIE. ALALIE. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. m.). termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. [i sindrom Sjögren. a-vând o circula]ie interna]ional\.] Absen]a se-cre]iei lacrimale.priv. kytos = celul\. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. -onis = `nr\ut\]ire. acte suicidale). / agres-sology. f. dim. AGRANULOCIT. [Lat. granulum. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. / eye dryness.AGRAF|.. a ataca (ad = la. Ex. / agranulocyte. AGRAVARE.] 1) ~n sens larg. a. V. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. / agressivité. ALANIN|. [Fr. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. Akhileus. AGREGANT. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. s. sindrom Gerstmann. s. s.priv. depig-mentate. 2) Mai mul-te substan]e chimice.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. aggregare = a aduna la un loc. -ozã. ocular. a . V.

de la therapeuien = a `ngriji. V. albumen. gr. [Ar. s.: alkil. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. / alkaloid. albugo..] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. ALCOOL. [Ar. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. A. *cafeina. s. al kali sau al-qaliy = sod\. s. [Ar.. s. s. [Lat. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. des-hidratat con]ine 99. s. albugo. f. uneori striate.] Sin. / albu-mosuria. -e. m. / albuminorrachie. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. / alcoolature.: proteinorahie (v. const. s. / alcaloïde. pân\ la neutralizare (a. ouron = urin\. V.: ciclofosfamida). a. s. s. m. termenul es-te folosit pentru tunica a. s. m. / albumose. f. *cocaina. / alkalitherapy. / alka-lizer. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alcalose. ou\. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). / alcoolat.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. -inã. f. ALCALOID. ouron = urin\. adj. ALCAPTON|. f. Reprezentant tip este *a. / alkalinity. -inis = albea]\. f. gr. f. / alkal(a)emia. / albuginea. compensat\. s. f. pl. [Ar. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. s. de la albus = alb. al kali sau al-qaliy = sod\. al kali sau al-qaliy = sod\. f.: acid homogentizic. / alcalinothérapie. Sin. / albuminémie. / alcalinisation.5 % volume de C2H5OH. alcaloz\. medicamente etc. -inis = albu[ de ou. catabolit al *tirozinei. Exist\ diferite tipuri de a. total\ sau poten]ial\). n. / albino. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. s. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. / alcalinisant. m. ca [i în unele vegetale. [Lat.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH.] Individ afectat de *albi-nism. a. f. adj. s.. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. -atos = sânge. f. / albugo. se observ\ în *mielomul multiplu [i.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\.ALBINOS. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. n. s. al kali sau al-qaliy = sod\. [Ar.4).] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. H. ALCALINIZANT.] Prezen]a de albumine în urin\. m. [Lat. respiratorie sau gazoas\.. s. uneori.: protein\ BenceJones (v. f. Frecvent. ALBUMINEMIE. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. -inã. e.] Membran\ fibroas\. f. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. / alkap-tonuria. eliminarea sa urinar\. [Ar. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. -inis = albea]\. / alkaptone. s. / albu-min(a)emia. sunt pu]in solubili în ap\. [Lat. m. consecutiv. ALCALI. sunt strict reglemen-tate. lapte. ocular\ sau sclerotica). A. lichid clar. [Ar. albumen. m. s. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. albus = alb. s. Lichid incolor. s. [Ar. a. f. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. albumen. gr. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). / alcaptone. -ozã. me-tabolic\. -ozã. f. f. / alcali. -ozã. -inã. s. / alcaptonurie. cu aspect albi-cios. s. f. biochim. albumen. ALCALEMIE. gr. inflamabil. f. al kali sau al-qaliy = sod\. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. / alka-lization. A.Var. Ex. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. s. V. f. cu miros a-greabil. ALCALINITATE. f. adj. -inis = albu[ de ou. f. ALCHIL. / al-kylant.. gr. s.] Prezen]a în urin\ a albumozei. cu formula chimic\ C2H5OH. etilic. proteinurie. A. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. cu pH-ul peste 7. s. haima. [Ar. biochim. V. ALBUGINEE. -itã. f. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. fiind plasma-tic\ [i tisular\. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. transversale.. s. alcaloz\. Unele a. m. de la albus = alb. în *leucemie. p\trunz\tor. s. s. / alcalémie s. volatil. f. f. [Ar. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. ce con]ine azot. [Ar.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). adj. s. [i leucom. Administrarea [i circuitul a. / alkylant.: *morfina. -inã. [Lat. s. A. / albumosurie. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. s. f.. / alkaline. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. f. ouron = urin\. [Lat. rhakhis = coloan\ vertebral\. f. al kali sau al-qaliy = sod\. therapeia = tratament. NA: tunica albuginea. uneori la doze foarte mici. prin concentra]ia ionilor OH. s. S. m. / albugo. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / albu-minuria [Lat. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alkali. bilirubin\. metabolic\. ALBUMOZURIE..). O. moarte). adj. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. gr. / alcoholate. de la albus = alb. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. de-numit în limbaj curent a. s. f. s.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. ALCAPTONURIE. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. de la albus = alb. f. haima. gr. ALCOOLAT. / alcalinité. kaptein = a suge cu l\comie. dur\. albugo. / alcool. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. testicular\. -atos = sânge. / albinos. ALBUMINORAHIE. A. al kali sau al-qaliy = sod\. f.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. / alcalosis. f. s. *stricnina etc. s. s.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. de la albus = alb. [Lat. s. ALBUMIN|. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. ALCOOLATUR|. pl. s. s. gr. al kali sau al-qaliy = sod\. -inis = albu[ de ou. n. [Lat. s. ALBUGINIT|. de altitudine apare la altitudini mari. albumen. s. / cervicospinal fluid proteins. const. / alkyl. adj. s. adj. de la albus = alb. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. s. / albumin. / alco-holature.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. ALCALOZ|. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. f. u[or colorat.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. al\turi de C [i H sau de C. f. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. / alkyl. [Lat. a. al kali sau al-qaliy = sod\. constând în formarea de pete mici albe. ALBUGO.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. s. ALCALINOTERAPIE. ALCHILANT.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. -inis = albu[ de ou. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. adj. cloroformul. m. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. tab. ALBUMOZ|.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. / albuginite. al-kalosis. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. p\trunz\tor. / albumine. eterul. se manifest\ (uneori. [i tab. ALCALINIZARE. -inis = albu[ de ou. / albuginée. | | 120 . m. A. -inis = albea]\. al kali sau al-qaliy = sod\. V. V. ALBUMINURIE. / albuginitis. s. eidos = for-m\. CH3OH. m. [Ar. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. / albuminurie. kap-tein = a suge cu l\comie. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. / albumose. / alcohol. / alcaline. al kali sau al-qaliy = sod\.). s. miscibil cu apa.] Inflama]ia *al-bugineei.] Sin. ALCALIN. A. Este antiseptic. m. alcalinization. [Ar. este pu]in utilizat. -inis = albu[ de ou. inflamabil. albumen.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. mu[chi. gr.

deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. ALCOOLOGIE. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. p\trunz\tor. m. deoarece a. 2) Proteine purificate din alimente. oenomanie. p\trunz\tor. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. ergon = lucru. Termenul etilotest este mai corect. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. ALDOSTERON. A. A. Cele do-u\ a. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. V. una provenit\ de la tat\ [i. s. ALDOLAZ|. f. ALEL| NUL| / allèle nul / -. mai mult sau mai pu]in eficace. [Ar. s. ALCOOLMETRU. ergon = lucru. s. 121 . f. de la de = separat de. se nume[te monomorf\. / aldehyde. [Ar. dependere = a sta atârnat. f. s. ALEL|. ALCOOLODEPENDEN}|. engl. s. asemenea celorlalte a. migrene etc. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. ALCOOLOMANIE. sunt. / allergic. s. [Ar. m. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. m. Complica]iile cele mai grave ale a. de la mam\. s. s. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\.3 [i 8. al-cohol sau al koh’l = subtil. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. / allergène. m. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti.: `n *sistemul ABO. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. se constat\ [i în infarctul miocardic. din fr. / aldo-sterone. V. Concentra]ia a. s.: polenul gramineelor. ALERGEN. s. a. gr. s. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. haima. [Gr. prezente la un *heterozigot. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. / allelomorph. Cele trei a.).] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. V. apari]ia unei *toleran]e. logos = [tiin]\. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali.. denume[te o marc\ depus\. ale aceleia[i gene. [Ar.: a. f. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. test = examen. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. timp de ani de zile. s. allelon = de la unul la altul. A. / aldostérone.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. / al-lergen. [Gr. 60 %.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. [Abrev. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). s. al-cohol sau al koh’l = subtil. O cre[tere tranzitorie a a. [Gr. Ex. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. V.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. Cantitatea de a. s. / aldolase. a discern\mântului). de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot).] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. Între 1 [i 2. al-cohol sau al koh’l = subtil. gr. B. s. 2) Sin. adj. prin abuzul de vin. Termenul de *oenolism semnific\ a. V. A. / alcoholometer. A. n. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alco-hol(a)emia. / alcoolomanie. s. a unor doze excesive de alcool.] Care este în rela]ie cu *alergia. s. La adult. euforie nejustificat\. ALERGIC. n.. f. singura prezent\ în mu[chi. ALDEHID|. [i ceton\.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. figur\. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. *A. s. / aldolasémie.2 mU/ml (12-75 nmol/l). Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. / alcooltest. . adj. proprie creierului. urticaria. s. m. *delirium tremens. f. ALCOOLISM. f. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. ac]iune. / alcoholo-gy. Responsabilitatea penal\ (delict. / alcoolodépen-dance. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. m. n. / alco-holism. `n continuare. / allèlomorphe. gennan = a produce. [Ar. de la 2. s. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. / alcoolisation.). f. un individ posed\ dou\ a. adj. se produce reten]ia celular\ a sodiului.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. p\-trunz\tor. În compen-sa]ie. [Ar. s. hiperaldosteronism. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. gr. unele gastri-te. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. Dintre bolile a. recesive. La nivel biochimic. / alcoholomania. / aldolase. cu *alcoolodependen]\. p\trunz\tor. A.: hiperaldosteronism (v. *a.: boal\ a. C. -atos = sânge. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. adj. a. prob\. / al-coholomania. *A. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. f. Sin. f. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. / allergique. [i alco-olomanie. / aldéhyde. s.] V. sc\dere a memoriei. de la ergein = a lucra. p\-trunz\tor.: alel\ letal\.. p\trunz\tor.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. / aldostéronisme.: etilism. *A. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. m. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. f. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. metron = m\sur\. aldolazemie)..boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. ALCOOLIZARE. / alco-holisation. p\trunz\-tor. s.: alel\ morbid\ (v.ALCOOLEMIE.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. m. / alcoologie. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. Ex. gr. pendere = a a-târna. f. dar [i în celelalte ]esuturi. / allele. / alcohol-test.. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. [Ar. Ex. *tremor). ALELOMORF|. adj. / alcoolmètre. p\trun-z\tor. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. ALDOSTERONISM. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). [Ar. A. ALCOOLTEST. a. s. ac]iune. Care produce *alergie. O nu este func]ional\. s. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. morphe = form\.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. s. Ex. colite. lat. O cre[tere a *volemiei. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. / allèle. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. este polimorf\. allos = altul. a. f. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. / aldosteronism. testum = capac de lut ars. Sin. A. bacte-rii sau polen. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. f. Excesul de a. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. s. a. provoac\ de-ple]ia potasiului. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. eczema. adj.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. m. fac parte: astmul. s.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit.: *ciroz\. s. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. m. -ism. f. allos = altul. / aldo-las(a)emia. dimpotriv\. [Gr. `n general. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. Se reprezint\ cu litere mici. *a. Sin. s. de la ergein = a lucra. La adultul normal. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. densimetru. de la alcool dehydrogenatum. ALDOLAZEMIE. A. de la lat. m. s. o alta.. / alcoolémie. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. allelon = de la unul la altul. mania = nebunie. n. izolat\ din ficat. Sin. variaz\ între 1. / alcoolisme.

lipos = gr\sime. B. ALFALIPOPROTEIN|. -inã. / alphachymotrypsin. a abate (o lovitur\). ren. -e. -is = rinichi. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). istoric pentru *complement. f.ALERGID|. / alphabloquant.: cecitate verbal\.). algidus = rece. s. gr. zdrobire. lat. / algésimètre. / algésiologie. s. / alèse. thymos = minte. s. s. / alphastimulant. / algesia. pâ-n\ la a. metron = m\sur\. adj. adj.`n cazul *anafilaxiei -. [α = prima liter\ a alfabetului grec. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. / allergie.] V. -atos = ran\.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. vascular\. logos = [tiin]\. ALFA-ADRENERGIC. [Lat. gr. / alphaf(o)etoprotein. / alge-simeter. allos = altul. sindrom Sluder). pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. trauma. ac]iune. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. / algique. A. f. s. s. s. / alpha-1-antitrypsin. f. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache.: α-mimetic. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. ergon = lucru. s. s.. / allergide. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. / alpha-adréner-gique.: a. f. migren\. ALFABLOCANT. s. anti = contra. / alexia. de origine extrem de divers\: a. V.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor.. gr.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. s. protos = primul. în mod normal. vasodilatatoare. A.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\.: α-stimulant. f. tripsis = frecare. f. ALGEZIMETRU. f. [α = prima liter\ a alfabetului grec. biochim. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. / alpha-globulines. / algid.: artralgie.: alfastimulant (v. [Gr. s. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. f. algesis = sim]ul durerii. / algidité. dim. f. / alexine. nutri]ie. / algide. ergein = a lucra] Var. nevralgie. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. / alexie. isteric\. Sin. logos = [tiin]\. craniofaciale lateralizate. (ex.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. f. s. ALFAMIMETIC. lat. pl. Var. / alphamimétique. C) de talie inegal\. de asemenea. a stimula.: α-chimotripsin\. protos = primul.: α-blocant. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. s. f. Sin. / algie. dar îndeosebi a trigemenului. globulus. au fost descrise numeroa-se sindroame.. spirit. adj. a. algidus = rece. [α = prima liter\ a alfabetului grec. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\.] Ini]ial. [Gr. m.. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. f. / alpha-adrenergic. f. / algetic. ALEXITIMIE. s. sf\râmare. n. post = dup\. adj.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. metron = m\sur\. f. migrainous neuralgia.6) dintre cele trei grupe: alfa. Var. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Var. zdrobire. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. de la ergein = a lucra. Ex. ALEXIN|.: αglobuline. f.] 1) Sensibilitate dureroas\. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. / al-phamimetic. Denumire rezervat\ *a. s. s. A.: boal\ Sudeck (v. m. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. pl. [Gr. be-ta [i gama. / allergy.). f. -inã. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. ALEZ|. teratoblastoa-me. lâng\.. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. / alphafoetoprotéine.: α-fetoprotein\. [Gr. [Gr. / alexithymia. de la ergein = a lucra. cu hiperestezie (v. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. înghe]at. hemocromatoz\) [i. trophe = hran\. / allergologie. ALERGIE. algos = durere. Ex.: alfa-adrener-gic.] Agent simpaticolitic. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. f. local sau intramus-cular. s. f. în caz de i-munitate. gr. deci. a . fr. la gravide. f(o)etus = f\t. desemnate printr-un eponim (ex. [α = prima liter\ a alfabetului grec. m. gr.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. rinichi). alge-sis = sim]ul durerii. / alpha-adrenergic stimulating agent. / algésimétrie. / pain. f. cu Mr 25 kDa. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec.] Sin.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. tripsis = fre-care. [Gr. de la globus = glob. lat. f. à l’aise = (a se sim]i) bine. f. ALGIDITATE. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). termenul este utilizat mult mai restrictiv. [α = prima liter\ a alfabetului grec. ad = aproape de.priv. s. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. [Gr. du-reri difuze de origine dentar\. f. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. al-los = altul.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie).: algie (v. s. s. termenul de a. / allergo-logy.: fentolamina) sunt. stimulare = a `mbol-di. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. algesis = sim]ul durerii. cluster head-ache.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care.: nevralgia nervului vidi-an. difi-cil. / alge-siology. 2) Sin. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. adj. [Gr. n.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. lat. / alexithymie. f. ciroz\. [Gr. [Fr. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. alexein = a evita. 3) Uneori. n. ergon = lucru.priv.: α-adrenergic. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen .). -inã. ALGID. ALGEZIOLOGIE.: α1-antitripsin\. algesis = sim]ul durerii. s. [i tab. f. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. s.] Sin. f. f. a . f. adj.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. algos = durere. -inã. A.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. f. s. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. adj. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv.: *sindrom de nerv nazociliar. const. Var. s. Uneori.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. vezicul\ biliar\. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. prin extensie.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. mandibular\ sau ocular\. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. complet\. adj. hipocondriac\. adj. / alpha-globulins. adj. ALEXIE. f. de la ergein = a lucra. / aleze. f. / algidity. iar inhibi]ia vasodilata]ie. algia.). s. -inã. s. În prezent. utilizat ca sin. s. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. / algésie. s. algos = durere. lexis = cuvânt. -inã. s. / algesi-metry. [Gr. f. 122 . ac]iune. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. bloquant. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. mai rar în cancere de tub digestiv. f. ergon = lucru. gr. s. [Gr.. lat. ALFAFETOPROTEIN|. -idã. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. / alphachymotryp-sine. o localizare a-natomic\ (ex. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. khymos = suc. ALGEZIE. este utilizat\ ca antiinflamator. s. allos = altul. ALGEZIMETRIE. s. ALGIE. [i îndeosebi asupra *tripsinei. înghe]at. ALFASTIMULANT. f. f. / alexin. / / alpha-lipoprotein. drawsheet. / al-pha-adrenergic blocking agent. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. a. ALERGOLOGIE. lipoprotein\. ALFACHIMOTRIPSIN|. [Gr. de la lectura dificil\. / allergid. în cadrul sinuzitelor. ALFAGLOBULINE. ac]iune. s. s. [Gr. s. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. / alpha-lipoprotéine.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. Var. Sin. dys = greu.] Defect de în]elegere a scrisului. s. [Lat. ALGIC. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. s. lexis = cuvânt. / alpha-1-antitryp-sine. Var. sf\râmare. Var. s.

/ alymphocytose. / allogénique. unor afec]iuni ale SNC. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. de la lyein = a distruge. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. de la in = lipsit de. o schem\ de diagnostic pe etape. f. ALIFATIC. / allogenic. s. de la rhein = a curge. s. / algomanie.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. f. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. s.care asigur\ un aport adecvat energetic. briceag de altoit. de protec]ie . maso-chism. dificil. [Gr. voluptate. f. / allogreffe. s. lysis = distrugere. / aliment. / painful paralysis. / algophilie. s. f. Sin. lat. f.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. s. gr. algos = durere. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. lat. / algospasme. phobos = fric\. / algoménorhée. grapheion = peni]\ de scris. / algolag-nia. -ozã. s.). ALGOLAGNIE. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. [Gr. adj. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. la separare. [Gr. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. adj. f.priv. -atos = gr\sime. de la gennon = a produce. / algoparalysie. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului.). este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. n. allos = altul. [Gr.] Sindrom osteoarticular re-gional. f. gennan = a produce.: idio]ie afazic\. s. picioarele. coapsele. ALOGIE. ALODINIE. para = dincolo de. [Gr. s. ALGOMENOREE. aisthesis = senza]ie. [Gr. s. f. / allo-immunisation. sin-drom Di George. alie-nation. ALIMFOCITOZ|. incompatibilitate fetomatern\. s. [Gr. adj. lat. 3) În sen-sul cel mai larg. ap\rat. / aliphatique.). f. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. este mai adecvat termenul *a-logenic. solubile unele în altele în anumite condi]ii. f. [Fr. / algolagnie. [Gr. neuron = nerv. s. / algogène. trophe = hra-n\. de la alere = a hr\ni.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. din gr. senti-ment.. s. ALGOGEN. de masochism. lympha = ap\ limpede. / algogenèse. / algorithme. m.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu.: izoaglu-tinogen (v. ALOGENIC. f. para = dincolo de. allos = altul. / algopho-bia. nutri]ie. lat. / alimen-tation. / alloesthésie. ALKILANT. s. reprezentând. s. ALGOGENEZ|. allesthesia. A. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. Evolu]ie lent re-gresiv\. s. genesis = producere. [Gr. m. a metabolismului. / algogenic. algos = durere. / allograft. / painful paraesthesia. lat. Sin. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. / alliesthésie. [Gr. 4) A. medicamentelor (izoniazid\. / algomania.] Team\ exagerat\. / algorithm.] Producerea durerii. / alimentation. / alogie. allo-geneic. s.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. pentru alchil (v. f. dificil. / allodynie. Atinge electiv umerii. adj. immu-nis = scutit. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. ALGOFILIE.: izoimunizare (v. în ultimele decenii a. V. s. / algoneurodys-trophie. f. s. ALGORITM.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. fie. sugarului cu lapte de mam\. În limba englez\. s. algos = durere. gr. f. [Gr. infarctului de miocard. au în organism rol plastic. s. [Gr. În acest caz. energetic [i func]io-nal.a. allos = altul. lâng\. / a-lymphocytosis. p. pentru alchilant (v. s. adj. algos = durere. IX. bogat `n nutrimente esen]iale. / aliphatic. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. [Lat. adj. dys = greu. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. s. / algo-spasm. plastic [i catalitic. rhoia = curgere. / allodynia. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. [Gr. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. V. Sin. Var. alienare. m. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. / allogenic.] Care pro-voac\. corpus. anti = contra. 3) A. îndeosebi. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. a . lagneia = dorin]\ sexua-l\. genunchii. n. 5) A. fetomatern\. anti = contra.] *Parestezie dureroas\. [Gr. algos = durere. f. f.] Erotizare a durerii fizice. ALIAJ. f. m. s. mania = nebunie. logia = teorie. / insanity. f. în acest caz. ALOANTIGENI. s. s. ra]ional\ . sensibilitate. / aliénation. / alliage. s. gennan = a produce. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. ALGOFOBIE. de la graphein = a scrie. m. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. mixt\ .). algos = durere. / algophilia. A.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. are tendin]a la izolare.] Sin. f. pl. regim. f. A. antitiroidie-ne). pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. V. / alloche-iria. [Lat. pl.).] Sin. aisthesis = senza]ie. adj. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial.a.). ALIESTEZIE. algos = durere. ALIMENT. philia = atrac]ie. la înstr\inare. Ca urmare. f. / isoimmunization.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. [Gr. / algoge-nesia. f.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. sec. s-a extins [i în diagnosticul medical. n. diet\. în primele 4-5 luni de via]\. algos = durere. ALKIL. aisthesis = senza]ie. s. A nu se confunda cu *dis-menoreea. -oris = corp. artificial\ . aleiphar. algogenesis. ALOESTEZIE. de introducere în organism a substan]elor nutritive.: antigeni alogenici (v. allos = altul.). ALGOPARESTEZIE. de la syn = împreun\. m. morbid\ fa]\ de durere.). m. s. spasmos = contrac]ie. a . s.] Sin. s. / alli(a)esthe-sia. reprezint\ un cuvânt la mod\. genereaz\ durere. spasmus.priv. s. de la alere = a hr\ni. nutri]ie. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. s. / allogénique. / alloantigens. f. s. s.] Sin. allos = altul. cu mecanism necunoscut. 2) În prezent. f. v.. [Gr. s. în particular în *schizofrenie. mâinile. [Gr. gennan = a produce. [i boal\ Bruton. ulei.] Sin. alligare = a lega. alliage. natural\ . par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. s. allos = altul. / algophobie. s. / allo-anticorps. [Gr. A. a aliena. ALIMENTA}IE. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. lâng\. alimentum = aliment. diferite constante a-le mediului intern etc. f. allochiria. f. munus = obliga]ie. [Gr. f. men. [Gr. n. li-niar\ sau ciclic\. ALOIMUNIZARE. s.] Procesul de hr\nire a organismului. V. ALGOMANIE. [Gr. m. ALOGREF|. / algoneurodystrophia. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. span = a trage. / alloantigènes. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. / alogia.] Sin. s. f. gennan = a produce. discurs. allos = altul. Var. algos = durere.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. graphium. 2) A. de la gr. f. [Lat. f. s. s.). f. adj. dys = greu. algos = durere.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase.: algoneurodistrofie (v. allos = altul. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. alienare = a `nstr\ina. s. Termenul. [Gr. ALGONEURODISTROFIE. apar]i-nând matematicii [i informaticii. sensibili-tate. f. alimentum = aliment. ALIENARE.a. kytos = celul\. tro-phe = hran\.: homogref\ (v. odyne = durere. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. sympathein = a fi al\turi de cineva. [Gr. algos = durere. s. / aliment.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. de la phi-lein = a iubi. f. Tipuri: 1) A. s. me-nos = lun\. s. ALOGEN. f. pathos = afec]iune. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. [Gr.: algodistrofie simpatic\. ALGOSPASM. / algomenorrh(o)ea. ALOANTICORP. f.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). allos = altul. 123 . din lat. f. s.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. sensi-bilitate. / algoparesthésie.] Menstrua]ie dureroas\. algos = durere. / alloantibody. / alloy. ALGOPARALIZIE. s.

ALOSTERIE. le transmit semnale. dim. s. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. f. / aluminium. metron = m\sur\. de la alveus = cavitate. tria = trei. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. emolient. f. adj. n. / allocinésie. a modela. ca [i în farmacie. [Gr. m. a unor celule (a.. / amaril. ALOXAN. se limiteaz\ la anumite mirosuri. / amastia. [Gr. marc\. f. / alvéolaire. [Lat. NA: alveolus. / allotropie. gr. lysis = distrugere. model. ALVEOLOPLASTIE. 2) A. ou f. 1840-1917. apar semne [i simptome brutale: grea]\.). de la amauros = `ntune-cat. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. [Gr. s. în acest mod. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. durere abdominal\. implicit.. multiple. / allotype. f. s. ALORITMIE. de la trepein = a `ntoarce.] Sin. f. s. de la alveus = cavitate. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. alveolus. f.sau trigeminat (bi.. s. s. s. alveolus. f. f. s. A. de la tem-nein = a t\ia. f. dim.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. forme cu propriet\]i fizice [i. o structur\ organic\. 2) A. / allométrie. / amaurose. tres. AMAUROZ|. m.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. tome = t\iere. f. dim. ALOTROPIE. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. al-veoli). f.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. s. A. s.). sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. / alveolysis. virus a. ALOMETRIE. n. gr. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. cupru). f. [Gr. radia]ii etc. V. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. f. / allotriophagie.ALOKINEZIE. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. V.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. / aluminosis. al-lotropism. [Gr. f. m. / ambidexter. s. allos = altul. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. în care acestora le cade tot p\rul. gr. treis. [Gr.: pica (v. marc\. de la plassein = a forma. iar diareea printr-un constipant). diaree. pathos = boal\. / allometry. ambo = amândoi.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. rhythmus. ALOTIP. ALVEOL|. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. apoi de severe tulbur\ri hepatice.[i retroauricular. / alloxan. -itã. m.] Cre[tere in-egal\. a fibrinei (a. / alvéoloplastie. / al-veolotomy. ALOPECIE. baldness. boal\ Fauchard-Bourdet. s. adj. În caz de intoxica]ie. m. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. uneori. / aluminium. model. de la alveus = cavitate.: boal\ Alström-Leber (v. / alveolitis. ALVEOLIZ|. / allostérie. / allotriosmie. A. Importante: 1) A. / allotype. m.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. f. f.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. A. f.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. pelad\. / alloxane. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. [Lat. f. calvi]ie. alopex = vulpe . [Gr. alumen. dim. [Lat. ALVEOLIT|. m. / allopathy. s. osme = miros. s. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. lat. ALOTRIOSMIE. lat. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. ALOPURINOL. idiotip [i izotip. f. de la alveus = cavitate. / allotri-osmia. s. / allotypy. ALVEOLOTOMIE. supurat\). fixat prin ligamentul alveolo-dentar. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. 3) A. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. [Theodor Leber. s. Ex. Göttingen [i Heidelberg.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. mastos = sân.9815 [i simbol Al. alterare = a schimba. f. vom\. sau f. / alveoloplasty. -inis = alaun. Ex. seboreic\ masculin\ sau a. f. f. [Gr. trope = întoarcere. / alveolar. allos = altul. [Gr. plastos = modelat. s.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. al-mulgam. stereos = solid. / allopurinol. / alteration. de la lyein = a distruge. dexter. Da-c\ a. ALOPATIE. phalloides.: a.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. în unele in-fec]ii. gr. allos = altul. alumen. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . chimice diferite. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. s. ALTERARE. În particular.6H2O. [Lat. f. / amalgam.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. s. pl. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. de la kinein = a mi[ca. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. verna etc. macro-fagic\). / amaril. allos = altul. [Gr. Tipuri principale: 1) A. / allotypie. f. cu masa atomic\ 26. utilizat\ ca astringent local. profesor (succesiv) la Berlin. f. f\r\ lezarea ochiului. antiperspi-rant. ar. m.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. / alopécie. AlPO4. a . [Lat. [Gr. s. s. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata.: tifos a. chute de cheveux / alopecia. s. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. / amalgame. f. exsudativ\).] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. adj. s. / alvéolite. s.] 1) In-flama]ie.] Sin. [Lat. prin procese infec]ioase [i degenerative. s. allos = altul. [i tab.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. gr. `n relief. -e.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. AMBIDEXTRU. gr. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. -tra.. typos = tip. Este caracteristic\ sifilisului secundar.sau trigeminism). modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. [Lat. m.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. s. malagma. s. / allo-triophagy. s. f.] Pierdere.] C\derea p\ru-lui. / allorhyth-mia. oftalmolog german. s. treis. tria = trei. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant.). s. [Lat. s. s. a leucocitelor alterate (a.Paris 1893). Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. [Lat. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici).: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. f. / alvéole. sclerodermie.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. s.] Dis-truc]ia. / aluminose. 13. s. de la alveus = cavitate. s. allos = altul. denudate incomplet. s. AMANITA / Amanita / Amanita. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. f. s.. dim. f. de la alveolus. s. lat. [Gr. în general complicat\ cu necroz\.] Elementul nr. dim. / allokinesis. / allopathie. kinesis = mi[care. Ex. gr.18H2O. alveolus. s. 2) Fosfatul de a. rhyth-mos = ritm. pantherina.priv. / amasie. alveolus. s. / alvéolyse. s. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . a pe-retelui unei alveole dentare. fibrinoas\) sau. lichen plan etc.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . congenital\ sau dobândit\. tres. amanitai = un gen de ciuperci. -trum = dreapta.. [Gr. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. s. / ambidextre. adj. mai mult sau mai pu]in complet\. sec]iune. m.] Cavitate în care se afl\ aer sau. f. care se fixeaz\ pe ele [i. allos = altul. de la alter = altul. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. adj. ALOTRIOFAGIE. localizate îndeosebi supra. biochim. A. -ozã. amastie. AlCl3. / alvéolotomie. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. f. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. typos = tip. / allotropy. ALUMINIU. alveolatus = u[or scobit. [Lat. a vederii. hair loss. renale [i la nivelul SNC. s. AMARIL. s. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. 3) Sulfatul de a. f. / amaurosis. gr. ALVEOLAR. ALOTIPIE. ALUMINOZ|. allos = altul. muscaria. n. mai rar. localizat\ sau difuz\. -inis = alaun. f. cristalin\ a carbo-nului. f. V. AMALGAM. allos = altul. V. f. s. / allosterism. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. a alveolelor dentare. de la alveus = cavitate. amaurosis = orbire. allos = altul. progresiv\ sau brusc\. [Gr.: puls bi. / allopu-rinol. AMASTIE. s. 124 . adj. mamel\. În a. Al2(SO4)3. s. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. phagein = a mânca. Sin. / alveolus (pl. alveolus. s. / altération. f. / allorythmie. [Gr. alveoli..] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. const.).] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. lat. s. s.. [Spaniol\ amarillo = galben.

m. poate determina depen-den]\.] Sin. de la ami-bein = a alterna. / amphe-tamine. AMFOTER. veche amel = smal]. [Fr. adj. / am(o)ebo-idism. AMFOLIT. miopie). adj. Cushing. AMIBOISM.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. philos = prieten. amphophilous. de la philein = a iubi. eventual. -ozã. Ex. a se plimba. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. m. secundar\ . f. / amphiarthrose. f. f. f.: adamantinom. s. tenesme. philos = prieten. [Lat. s. amelom. Ex. / dizziness. f.] Absen]a men-strua]iilor. AMFORISM. adj. [Gr. AMBULATOR. de la philein = a iubi. sub form\ de lichid incolor.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. [Lat. / ampholyte. adj. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. -ism. putere. de la rhein = a curge.). Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. schimbare. atât omul cât [i animalele. de la trepein = a `ntoarce. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). AMFOFIL. apar]inând protozoarelor. / amphotonie. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. / amétropie. [Gr. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. / amphétamine. [Gr. / amphophile. [Lat.] Sin. AMELOM. A. adj. a schimba. f. membru. m. gr. n. [Gr. racemic\ [i s\rurile sale. a dizolva. -ism. relaxeaz\ musculatura bron[ic\.: emetropie. cu semnifica]ie pato-logic\. AMIBIAZ|. / amblyoscope.. f. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. -oris = care se plimb\. s. s. diabet). s. am-moniakon = sare de amoniu. blastos = germen. ampho = ambii. primare sau secundare. / ame-loblast. adj. AME}EAL|. [Gr. 2) A. de la amibein = a alterna. s.] 1) Care se refer\ la mers. / amelia. s. s. ampho = ambii. scade apetitul. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. / vertige. / améloblastome. s. adj. / amelo-pathy. de ex. [ters. f. hipermetropie. s. AMFOTROP. este asferic\ sau astigmic\.. lat. f. amphi = de ambele p\r]i. / ambisexuality. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. adj. / améloblaste. 2) Care nu este spitali-zat. tonos = tensiune. s. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. ambulare = a merge. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. adj. rhoia = curgere. V. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. AMELIE. ambo = amândoi. Addison. pathos = afec]iune. bolile Basedow-Graves. n.] Coexisten]a unor caractere sexuale. / amblyopie. AMFIFIL. A. f. amphi = de ambele p\r]i. schimbare. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. amphi = de ambele p\r]i. s. a schimba. n. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). s. 125 . modific\ri de personalitate [i. amoibe = alternan]\. / amphidiarthrose. expresii. / aménorhée. AMENOREE. Sin. boli endocrine (*mixedem. AMBLIOPIE. s. [Probabil lat. pot fi patogene la om. n. se nume[te sferic\ sau stigmic\. / amblyopia. ammattire.: sinoptofor (v. la acela[i individ. [Gr. opos = v\z. de la a . s.: vertij (v. amphoteros = care apar]ine la doi. / ambivalence. f. pathos = boa-l\. gr. lytos = distrus. AMBIVALEN}|. de la amibein = a alterna. s. / amibiase. menos = lun\. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. s. vede-re.). amibiaz\. f. [Gr. s. s. m. valentia = for-]\. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv.] Microorganism unicelular. s. Sin.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. f.: articula]iile intervertebrale. aither = aer curat. adj. / ambisexualité. ca [i dup\ menopauz\. a se plimba. / ameloblastoma. s. s. / amphipathique.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. -azã. primar\ . AMETROPIE. adj.. amphi = de ambele p\r]i.: amfoter. ar-thron = articula]ie. gr. Tratamentul a. f. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. eidos = form\.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale.: adamantoblast. -ozã. s.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. [Gr. Unele specii de a. s. s. ops.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. / amphidiarthrosis. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. s. s. Var. a. a valora. f. m.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). Nu se define[te astfel un defect ocular la care. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. iubire/ur\. ametros = dispropor]ionat. dextroamfetamina [i metamfetamina. f. boli psihice etc. în dou\ moduri. s. [ters. ampho = ambii. [Gr. f. oftalmoscopic. acte). ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue.: amfolit (v. s. ambo = amândoi. preo-cup\rile. s. m. Consumul cronic de a. / ambulatoire. / amélie. / am(o)ebiasis. adj. [Fr. f. ale ambelor sexe. s. / amélopathie. m. dis = dublu.] Articula]ie mixt\. f. / ambulance. [Lat.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. / amblyoscope. / amiboïsme. n. f. / ampholyte. adj. [Gr. de la matus = beat.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. schimbare. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. dizolvat. / amibe. bolt\ cereasc\. a.). hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. f. ae-ther. s.: suflu amforic (v. de la sexus = sex. veche amel = smal]. gr.] Articula]ie pu]in mobil\. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. AMFOTONIE. de dou\ ori. -oma.: *astigmatism. schimbare. blastos = germen. s. veche amel = smal]. am(o)e-bae. m. a . [Gr. boli generale (tuberculoz\. / amphotère. scopos = observator. [Gr. a . AMFIARTROZ|.. amoibe = alternan]\. gr. Ex. amblys = tocit. m. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. [Lat. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. f.: bucurie/triste-]e.] Sin. A.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. opos = v\z.: articula]ia temporomandibu-lar\. Ex. / am(o)eboid. Se disting dou\ grupe de a. / amphotrope. adj. [Fr. s. de la skopein = a vedea.: amelo-blastom (v. de la amibein = a alterna. AMFIPATIC. amblys = tocit. amoibe = alternan]\. Ant.AMBISEXUALITATE. [Gr. AMIBOID. / ampho-tony.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. Netratat\. ampho = ambii. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. f.priv. / amphi-pathic. / enameloma.mers automat.: amoebiaz\. a schimba. s. pl. f. / amélome.] Boal\ a *smal]ului dentar. [Gr.priv. men. Amin\ sim-patomimetic\. s. f.] Sin. amphi = de ambele p\r]i. / amiboïde.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. în formele de intoxica]ie cronic\. s. / amphiphile. f. Sin. [Gr. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). AMIB|.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. metron = m\sur\. AMFETAMIN|. amoibe = alternan]\. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. AMELOPATIE. / ambi-valence. a schimba. iritabilitate. n. s. s. s. s.). s. [Gr. celule migratoare) de a emite pseudopode. / am(o)eba. ops. ane-mie. de la lyein = a distruge.: automatism a. / ampho-ricity. incluzând a. AMFIDIARTROZ|. / amphophilic. f. -inã. adj. endemic\ în ]\rile calde. de la ambulare = a merge. f\r\ controlul con[tiin]ei. suflu). AMELOBLASTOM. [Gr. / ampho-trope. insomnie. . de la valere = a avea putere. AMELOBLAST.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. s. adj. / amphorisme. AMBULAN}|.. / ambula-tory. AMBLIOSCOP. *ameloblaste. / amphiphilic. anxietate.] Sin. acromegalie).] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. cât [i ca o baz\.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. melos = extremitate. ver-tigo (lat. A. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. f. amphora = amfor\. / am-phiarthrosis. devine cronic\. arthron = articula]ie. / amenor-rh(o)ea. Se observ\ în unele boli psihice. vedere. sexualis = referitor la sex. [Fr. f. s. veche amel = smal].priv. [Gr. ambulator. [Gr. Se manifest\ prin dizenterie: colici. / ambu-lance. frecvent în *schizofrenie. trope = întoarcere. -oma. / ametropia.). / amphoteric. a examina.

[Lat. [Gr. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. V. myos = mu[chi. / tonsillitis. -inã. care se depoziteaz\ în organele interne. / amylacé. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. gr. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. neramificate. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. 2) A. *boal\ Wilson etc. / amidon. -inã. amylon = f\in\. pathos = boal\. amygdale = migdal\.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. f. *acetilcolin\. [Gr. este de ori-gine proteic\. AMIGDAL|. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. s. [Lat. ammoniakon = sare de a-moniu. secundar\. adj. -azã. abdominal\ . o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. metionina. s. in-dispensabili. s. este crescut\. f. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. [Gr. salivar\ [i a. / amine. amidon. trip-sis = frecare. f. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. / amimia. [Gr. amidon. f. f. f. [Lat. / amylasémie. AMILAZ|. c) a. a fost dat\ de Vir-chow.priv.] Sin. NA: tonsilla. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. de la plassein = a forma. / amyloidosis. de la cum = cu. *A. lat. [Gr. / acide aminé. joac\ un rol important în sinteza organic\. a. AMILOIDOZ|. f. f.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. f. A. fenilalanina [i triptofanul). s. A.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. const.). dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. / amiloride. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. ammo-niakon = sare de amoniu. A. s. AMIMIE. amylon = f\in\. s. f. b) a. se produce prin intermediul *amilazei. f. manifestat\ prin facies inexpresiv. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. / amylaceous. AMINOACIDURIE. s. [Lat. amidon.4-glucan. adj. amygdalitis. amidon. gr. histidi-nemia. AMINOPEPTIDAZ|. amygdale = migdal\. [Lat. m. const. s. [i tab. Ca urmare. Cele mai frecvente tipuri de a. f. / amylasu-ria.priv. / aminopeptidase. gr. În cazul *bolii Alzheimer.] priv. eidos = form\. amylum. secundare [i ter]iare. -atos = sânge. s. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. serum amylase. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. -idã. -itã. amygdale = migdal\. gr.: amiloz\.itor la *amigdal\. amidon. ammoniakon = sare de amo-niu. de asemenea.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase.. amidon. zdrobire. / amide. -inã. tonsil. lat. / aminoaciduria. [Gr.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. Se disting: 1) A. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. a . amylon = f\in\. acidus = acru. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. / amygdala. boli infla-matorii recurente. amylon = f\in\. 2) Amilopectina. amylon = f\in\. / aminoacidurie. AMINOACIDOPATIE. ouron = urin\. AMILAZEMIE. / amylasurie. m. *triptamin\. rinichi [i splin\. / starch. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. a . ouron = urin\. clipit rar.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. AMILORID. amylon = f\in\.] In-flama]ia *amigdalelor palatine.: 1) Alfa-ami-loza. / amylase. în *amiloidoz\. AMILACEU. -inã.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. AMIELINIC. α-a. Sin. s. a digera. [Gr. AMIGDALIT|. adj. amyloï-disme. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. f. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Digestia a.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. se g\sesc la unele plante. d) nucleu amigdalian. s. m. s. s. / amyelinic. f. AMIGDALOTRIPSIE. [Gr.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. / aminoacidopathy. -ozã.] Element constitutiv al proteinelor.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. ektome = excizie. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. -inã. / amygdalectomie. / amygdalotripsis. adj. amylum. *se-rotonin\. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). f. aminoacide. leucina. amylum. rezult\ dou\ forme de a. sunt denumi]i esen]iali. proteine [i alcaloide. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. s. [Gr. 2) Substan]\ amorf\.: tonsilit\. s. tirozi-n\ etc. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. s. a crea. AMINOACID. V. f. amylum. s. nonmyelinated. s. [Lat. A. [Gr. gr. este detectat\ cu ajutorul iodului. *catecolamine. amygdale = migdal\.. n.. v. -e. [Lat. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. Unii a. amylum. / amyl-oid.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. eidos = form\. / aminoacid. f. AMIGDALECTOMIE. gr. [i tab.. AMILAZURIE. ammoniakon = sare de amoniu. treonina. s. n.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. a. / amygdalotripsie. he-modializ\ prelungit\ etc. mys. m. s. adj.*apen-dicele vermicular. gr. s. lizina. lat. AMIDON.). leucinoza etc. -ozã. AMILOZ|. A. [Gr. dar îndeosebi în ficat.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. f. s. ammonia-kon = sare de amoniu. / amimie. amylum. -azã. adj. mimia = imitare. s. m. a-mylon = f\in\. tonsillectomy. / amyélinique. f. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. plasis = modelare. s. con]inând o func]ie aci-d\. amygdale = migdal\. AMIGDALIAN. amylum. neoplazii ale plasmocitelor. [i amine biogene. iar amilopectina o culoare ro[ie. s. gr. amidon. congenitus = n\scut o dat\ cu. s.: tirozinoza. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. gr. [Lat. f. acidus = acru. / amylosis. gr. adj.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. primitiv\ sau primar\.AMID|. de cauz\ neprecizat\. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. [Gr. biochim. [Gr. / amiloride. a modela. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. / amygdalectomy. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. f. / amyloïdose. f. s. / amide. myelos = m\du-v\. / amine. Sin. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. f. de la mimeisthai = a imi-ta. / aminoacidopathie. a . Prezen]a a.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. *histamin\ etc. s. izoleucina. / amygdalite. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. lat.] Prezen]a amilazei în uri-n\.: amiloidoz\ (v. f.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. s. f. haima. alc\tuit\ din lan]uri lungi. / amylose. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. s. se deose-besc: a.. 126 . derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. sunt molecu-le care se g\sesc la animale.) în urin\. maltoz\ [i dextrine. / amylas-(a)emia. s. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. AMIN|. oligofrenia fenilpiruvic\. -azã. s. amylon = f\in\.. f. m. f. m. s. f. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. 2) De men-]ionat: a) a. s. copt de la pepsein = a g\ti. amylum. [Gr.. peptos = digerat. acidus = acru. s. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. gr. biochim. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. sf\râmare. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. Ex. s. / amygdalien. gr. gr.priv. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Recent s-a demonstrat c\ a.] Baz\ organic\ azotat\. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. s.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. f. cistinurializinuria familial\. -azã. f. / amygdalian. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. Denumirea de a. A.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. includ a.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. β-a. / amygdale. amylum. / aminopeptidase. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. amidon. V. s. sanguin\ este de origine pancreatic\. AMILOID. / amyloïde. ammoniakon = sare de amo-niu. s. adj. / amylase. -enne. primare.

s. / amnesia. mys. ammoniakon = sare de amoniu. cu transmitere recesiv\. isterie (mai frecvent a. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. AMONIEMIE.. sau anterograd\ (de fixare). p. / amniocyte. îndeosebi. n. f. const. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. a .] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. mitos = a]\. *impoten]\. f.priv. -ozã. f. a . AMNIOGRAFIE. A. / amyotonie. Al\turi de forme de a. s. biochim. [Gr. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. f. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.). taxis = ordo-nare. / amnésie. / amniocyte. A. [Gr.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. V. f.. spectrofotometrice. ini]ial proximale. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii.] Sin. -atos = sânge. AMIOTAXIE. V. Deoarece este un examen riscant. s. uneori *diabet zaharat. / ammoniac.: sac amniotic. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. [i raptus. secundar ai centurii scapulare.). mergând pân\ la degenerare [i atrofie.. cât [i retrograd\. anterograd\. f. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). amnion = membran\ a f\tului. [Gr. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. s. / amyotro-phy. s. Se disting a. [Gr. f. [i a. / amnion. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. AMIOTROFIE. a . cu durata de supravie]uire de circa patru ani. A. V. în regiunea proximal\. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. Forma "benign\" este progresiv\.priv. haima. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate.: punc]ie amniotic\.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. f. [i tab. / amyotaxie.. s. selective. auditive sau vizuale. f. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. cu mi-ros iritant. Sin. globale. Sin. care prive[te informa]iile recente. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. [Gr. / amyo-sthenia. s. mys. amnion = membran\ a f\tului. mult mai rare. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. s.priv. / amniographie. [Gr. adj. / amyotonia. de la a . de la tattein = a ordona. [Gr. iar morfopatologic. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. s.: ecmnezie (v.priv. nutri]ie. s. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. amnezie. ca [i în cazul unei leziuni corticale. / amnio-scopy. Sin. s.: în etilismul acut). amnion = membran\ a f\tului. s. ou f. importante: 1) A. mys. f. pot apare în st\ri depresive..). / amnestic. a .AMIOSTENIE.. foarte solubil `n ap\. n. s. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. tonos = tensi-une.priv. au fost descrise numeroase forme intermediare. myos = mu[chi. Sin.priv. transparent\. bine definite clinic. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. Diferen]ierea a. AMNIOS. ceea ce poate fi la originea unei a. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. cu debut între 20-50 ani. / amnios. Tipuri de a. Sin. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. myos = mu[chi. / amnéstique. amnesia = uitare. / amok.. ammoniakon = sare de amoniu. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. f. kytos = ce-lul\. pentru amibiaz\ (v. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. înlocuit\ cu *ecografia. / amniocentèse. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. fenomen psihic complex.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. AMNIOSCOPIE. f. f.. / am-niography. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. sau f. amonioge-nez\. s. adj. Se utilizeaz\ în industria chimic\. retrograd\).] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. a. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. [i amoniac. s. Ele au un caracter ereditar. V. AMONIAC. organice sau nu.).priv. s. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. f\-r\ apari]ia. b. amnion = membran\ a f\tului. hiperamoniemie. urmate de deficit motor [i amiotrofii. sub]ire.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. aranjare. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. mys. b) A. sko-pia = examinare. [i memorie. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. În patologia psihiatric\. Var. V. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. n. pentru studiul caracterelor sale chimice. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. m. n. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. / amok. a sexului fetal. a mu[chilor gambelor. s. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. s.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. s. / amyotrophie.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. graphein = a scrie. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. f. a exa-mina. AMNIOCIT. adesea. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. V. Forma acut\. cu tendin]\ centrifug\. kentesis = în]ep\tur\. a aranja. a . s. spinale progresive ale adultului. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. a fost. fir.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. amoniemie. f. / amitose. AMNEZIC.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. s. s. AMNESTIC. Compus binar al azotului cu hidrogenul. [Gr. f\r\ diviziunea corpului celular. AMNIOCENTEZ|.priv. sthe-nos = for]\. / ammonia. rezistent\. a. de ex. s. 3) A. m. [Gr. s.. 127 . adj. / amnioscopie. Uneori. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. f. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. s. [Gr. introdus prin colul uterin. s. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti.: miatonie. [Gr. / ammoni-(a)emia. / amyosthénie.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. trophe = hran\.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. f. evolu]ie foarte lent progresiv\.] NH3. [Gr. ureogenez\. iar uneori [i din trunchiul cerebral. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. / amnésique. rare. / amyotaxia. de la skopein = a vedea. m. cu tendin]\ la distalizare. m. m. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. mnasthai = a-[i aminti. AMOEBIAZ|. a . / am-niocentesis.. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. AMITOZ|. s. / ammoniémie. mnasthai = a-[i aminti. f. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. / amnesic. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. în rela]ie cu *cromozomul X. în general. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe.] Sc\derea for]ei musculare. myos = mu[chi. limitate [i lacunare (ex. toxic pentru orga-nismele vii.: ataxie (v. sin. myos = mu[chi. cu membrane intacte. AMNEZIE. dificil de clasificat.] Diviziune acelular\ direct\. s. Mai importante: a) A. [Malaezian\ amok = atac furios. simetrice. pentru miastenie. V. Este de origine citotro-foblastic\. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. f. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. [Gr. ap\rut\ în cadrul unei depresii.] 1) Care se refer\ la *amnezie. amnion = membran\ a f\tului. cu transmitere autozomal dominant\. Me-morizarea. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. a . / amitosis. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. este transformat la nivelul ficatului în uree. "malign\". antreneaz\ atât o a. punga apelor. AMIOTONIE. s.. A. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. AMOK. putere. [Gr. 2) A. amoniemie) deoarece. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. f. citogenetice. [Gr. f. s. adj.

a t\ia. a. m.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. f. b) a. s. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. [Lat. ]esutul subcutanat [i tegumentele. 2) A. / ampoule. gnosis = percepere. 1684-1751. f.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. AMORFOGNOZIE.priv. [Abrev. [Gr. la nive-lul tuturor ]esuturilor. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. Const\ în formarea. genesis = producere. f.: carte de identitate genoti-pic\ (v. d) a. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. s. s. de ima-gine sau a. Sin.. palme sau plante.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. / ampicillin.). activând *proteinkinaza A. m. dependent\ de originea parental\. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. V.[i cinematografiat\. anabiosis = reînviere. / ammoniogenesis. AMORF. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. / ammoniogenèse. / AMP-désaminase. -oma. dactilosco-pie. Este inactivat\ de *penicilinaz\. f. anatomist. foto. s. [Lat. cu intensitate m\rit\. morphe = form\. / ampulla. s. 1) Represarea permanent\. / ampliation. s. situat\ la nivelul duodenului. V. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. enhancer (gene-tics). 3) În embriologie.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. [Lat. adj.: a. pe o foaie de hârtie. s. de la gen-nan = a produce. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. hibridat cu o matrice de acid nucleic. de la ampu-tare = a t\ia.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. AMP-deaminase. / ampère. A. NA: ampulla. -azã. f. magnetic. e) a. lat. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. f. medic [i botanist german. s. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. Sin. s. AMP c. ampullae. / anabiosis. / amorphe. acest proces se ac-centueaz\. / amorce. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. amplitudo. a-morce. profesor la Wittenburg. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. f. proteine G. / myo-adenylate deaminase. [Gr. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. -onis = m\rire. AMP-DEZAMINAZ|. un segment de membru [i. m. AMPLIFICATOR. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. pl. sau s. a . având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. AMPUTA}IE. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. f. adenilatciclaz\. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. utili-zat în automatizare. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. prin extensie. [Lat. am-moniakon = sare de amoniu. iradierea pacientului fi-ind mult redus\.] Unitate fundamental\ din SI. [Abrev. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. f. ampliatio. fidel\. anabios.). Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. m\rime. 128 . de puls. a. s. derivat de la facere = a face). iar\[i. V. ampul\. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. a scurta. / ampliation. ligand. 1775-1836.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii.: primer. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. / amplitude. Abraham Va-ter. Ea poate fi transmis\ la distan]\. -inã. [Gr. A. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. f. s. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. f. gr. În cazul a.: PCR (v. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. s. n. f. / ampere. engl. Tipuri: a) a. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. engl. în tubii renali. f. m. cunoa[tere. -inis = l\rgime. [i PCR. AMPER. ampul\). s. parental imprinting. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. amplificator = care m\re[te. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. AMPRENT|. denumit\ model. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. g. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. din lat. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. f. s. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. f. ANABIOZ|.] Abrev. de amoniac. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. s. / amorphognosia. observat\. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. AMPUL|. NA: ampulla hepatopancreatica. / ampicilline. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. de la ana = din nou. mu[chii. f. profesor la Wittenburg. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. AMPICILIN|. const. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. empreinte. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului.5’-monofosfatul ciclic. a . iar în *alcaloz\ diminu\. pentru formarea bontului. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. de obicei un bisturiu. / amputa-tion. Astfel. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. ficare. / anabiose. cu o tensiune mai mare. profesor la Paris. s. Un curent de un a. [Lat. [Gr. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. Ex. / amorphognosie. imprimere = a ap\sa pe.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. amputatio. s. veche amordre = a mu[ca. / amputation. -onis = t\iere. În *acidoz\. lipsit de form\. AMPLIA}IE. bios = via]\. / primer. f. / amorphous. AMORS|. reac]ia în lan] a polimerazei. Vater. V.] Oligonucleotid care. s.. [i tab. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. [Lat. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Sin. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. v. cu mi-algii [i crampe musculare. V. s. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. orice struc-tur\ anatomic\.). receptor. f. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. prin aplicarea pulpei degetelor.] Cancer al ampulei Vater (v.AMONIOGENEZ|. s. / empreinte. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. [Fr. AMPLITUDINE. / amplifier (electronics). pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. / impression. c) a. des = separat de. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. de obicei electric. V. Umplut\ cu ipsos. [Fr. prin sim]ul tactil.. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. s. [i PCR. de la gnonai = a cunoa[te. 3) În stomatologie: copie negativ\. *dele]ie a unui *auto-zom. V.] V. în prealabil în-muiat\ în tu[. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. permi-te o reproducere fidel\. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. de luminan]\. din fr. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine.priv. de la ampliare = a cre[te. AMP / AMP / AMP. [André Marie Ampère. s. 1684-1751. medic [i botanist german. de la amplus = mare. ammoniakon = sare de amoniu. endocrinol.] Revenirea unui organism la via]a activ\. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. s. impresiune. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. s. par]ial. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). / amplificateur. f. s. adj. 2) Sec]iunea traumatic\. în scop de identifica-re. anatomist. f. rectal\ (NA: ampulla recti). digitale). Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. transport\ un *coulomb pe secund\. electronic. [Abra-ham Vater. f.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. f.] 1) În chirurgie. / amplitude. a. fizician francez. morphe = form\.

s. adj.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. de la ana = din nou. f. care favorizeaz\ produc]ia de proteine.] Asem\n\-tor. de la akouein = a auzi.. obligatorie. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. [Gr. bio-chimic\.. klitos = desf\[urat înapoi. gr. Exist\ un mare num\r de a. ANAGEN. f. akousis = auz.priv. f. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. analogue. Ex. m. ANABOLIZANT. / anaphrodisiaque. clor. f. f. [Gr. iar\[i. de la Afrodita = zei]a dragostei. | 129 .] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori.: cofoz\ (v. adj. ANALGEZIE. khloros = verde. [i a. s. ana = în sus. an . ANALEPTIC. -inã..] Pierdere a sensibilit\]ii la durere.). / analeptic. / anaphase. an . s. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. a arunca în sus (ana = în sus. factorial\. s.] Hipersensibilitate speci-fic\. a arunca în sus (ana = în sus. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. s. / anaclitic. phylaxis = protec]ie. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. s. 8) A. sau al-gesis = sim]ul durerii. analogos = la fel. / anaclitique. n. conform unei anumite m\rimi. lat.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. f. levuri. m. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. de la phainein = a apare. [Gr. ballein = a lansa). aphrodisiakos.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. algos = durere. de la ana = din nou. bacteriologic\ sau microbiologic\. hydor. gr.] V. an . adj. [Gr. s. / anabolisme. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. ANALIZOR. aer. / anacrotisme. gennan = a produce. / anabo-lism. r\s\ritul unei stele. comparabil cu [ocul anafilactic. mate-riilor fecale. ana = `n sus. / anaphrodisie. aer. lat. ANACLITIC... a. anamnesis = reamintire.ANABOLISM.: aclorhidrie. rela]ie. s. adj. s. 12) A. A. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. / analogue. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. coprologic\. s. [Gr. sunt utilizate. iar\[i. / anacousie. *euforizant sau *anxiolitic. în cazul polarimetrului. n. ANAFRODIZIAC. de a reconstrui. f. [Gr. adj. sau algesis = sim-]ul durerii. analyein = a rezolva. f. [Gr. care poate genera *farmacodependen]\. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. ANAEROB.. s. s. / anaérobiose. s. lyein = a distruge). n. s. / analeptique. s.: receptor cutanat.priv. / anagen. f. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. Ant. -ozã. / ana-logous. / analyseur. krotos = b\taie.. adj. adj. adj. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. ANACUZIE..priv.: C3a [i C5a. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. m. ana . f. toxicologic\. iar\[i. 2) Dispozitiv care. f. an . cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. / analysis. / anachlorhydrie.. n. [Gr. hidrogen. facultativ\. 11) A. adj. / analgesic. -ism.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. la unele microorganisme. 2) A. aphrodisia = dorin]\ sexual\. [Gr. Exist\ dou\ a. / anaphylaxie. anabole = ac]iunea de a urca. ana = contra.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. grafic\. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. ANAFILAXIE. [Gr.: *depresie a. anabole = ac]iunea de a urca. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede.. adj. s. / ana-crotism. [Gr. / anaphy-laxis.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. aer. de la phylattein = a ap\ra. f. [Gr. s. A. algos = durere.). de la phylattein = a ap\ra.. [Gr. ANAEROBIOZ|. iar\[i. m. care. / anabolisant. [Gr. f. s.: 1) A.. s. 5) A. 7) A. -e. de la Afrodita = zei]a dragostei. adj.priv. ana-lysis = rezolvare. chimic\. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul.. / anaérobie.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. ANALIZ|. trofic\. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. A. analog. Exist\ a. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. adj. a. analogos = la fel. coproparazitologic\.. calitativ\) [i de determinare (a. f. ana = în sus. phylaxis = protec]ie. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. de la anaballein = a con-strui. În medicin\ [i biologie. s. [Gr. Domenii de a. an . tot la o serie de microorganisme. V. [Gr. n. A. s. de la anaballein = a construi. pasiv\). adj. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. m. f. ANAFRODIZIE. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. ANAMNEZ|. -os = aer. analeptikos = care restaureaz\. s. statistic\. A. -eris. / anabolising. [Gr. / analgesia. de la toxon = s\-geat\. ANALOG. lyein = a distruge. mediat\ de IgE. 9) A. lovi-tur\. / anamnesis. f. f. adj..] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). logos = raport. s. f. Ex. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. / analysor. anaerobioz\. f. / ana-phrodisia. bios = via]\. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. s. s. metod\ de a. rela]ie. / anaphylatoxine.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. m. ANACROTISM. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. bios = via]\. an .] Sin.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. an . an-samblu de procedee de identificare (a. glosar informatic\. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. ANACLORHIDRIE. s. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. / anaphylatoxin. / anaerobic. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. ballein = a lansa). n. s.. s.: catabolism. / anamnèse. îndeosebi în laboratorul clinic. m. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. venin de cobr\. / achlorhydria. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental.priv. 4) A.. s. hydatos = ap\.priv. phasis = aparen]\. gr. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. f. -eris.: a. metodele de a. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. ANAFAZ|. de a re-construi. 10) A. iar\[i. aer.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. auditiv. [Gr. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. [Gr. / anaphase. de la ana = din nou. ana = contra. / an-aerobiosis. / anacusis. osteoporoz\ etc. conform unei anumite m\-rimi. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. / analyse. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. ana . adj. iar\[i.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. m. -os = aer. s. 4) A. 6) A. deopotriv\.priv. logos = raport. ANALGEZIC. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. spectro-scopic\. gr.priv. / anaphrodisiac. la un al doilea contact cu antigenul. [Gr. 3) A. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\.priv. Sin.. s. în *proba Prausnitz-Küstner. A. s. adj. În medicin\. A.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). iar\[i. ANAFILATOXIN|. ex. s. dis-persiei. adj. / analgésie. A. [Gr. de la ana = din nou. [Gr.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. / analgésique. vizual. s. / anagène.

/ anchorage. m. s. / ankylosis. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. / androgynie. De a-semenea. aner. aner. de utilizare a termenului: a. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. de osificare. / ana-stomosis. 2) Sin. dar. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. nu se manifest\ clinic. ankyra = ancor\. s. f. andros = b\rbat. s. s. ANDROPAUZ|. f. oprire. un traumatism.: boal\ Schridde. s. adj. ANASCITIC. jum\tate b\rbat. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. `n relief. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. ANCHILOSTOMIAZ|. s. pau-sa. V. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. / anaplasie. chimic\ sau imunologic\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. ANCO{|. / anatomie. s.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. adsorbit\ pe gel mineral [i a. / androïde. logos = [tiin]\. 2) A. Asigur\ stabili-tatea protezei. s. / androgyne. De fapt. andros = b\rbat. [Gr. hidrops fetal. ANASTOMOZ|. f. prin extensie. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. par]ial\) sau suprimare total\ (a. aner.] Sin. gyne. histo. Sin.. plasis = modelare. / anasarque. ankylostomiase. / anarthria. [Gr. curbat. 4) A. [Gr. [Gr. ancora. ankylostomose. î[i pierde activitatea toxic\. brasiliense. adj.. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. macroscopic\. f.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. de la toxon = s\geat\. ana = în jurul. Sin.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. gennan = a produce. / androgynoïde. A. eidos = form\. radioscafo-ulnar\. [Gr.: androginoid. / ankylose. de la plas-sein = a forma. s. f. ANDROGIN. 8) A. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. f. special\. ana = din nou. ANATOXIN|.. aner.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. adj. de regul\ frecvent\. s. / an-drosterone. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. an-dros = b\rbat. în continua-re. 4) A. s. 2) A. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. a modela. 3) A.. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. adj.] Studiul anatomiei. s. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine.[i microscopice. s. 3) A. s. de la ana = cu. andros = b\rbat. n. Este considerat\ uneori sin. / anarthrie. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. ana = în jurul. f. ankylos = încovoiat. Bolnavul afectat de a. anastomosis = deschidere. s. adj. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. ANDROSTERON. radiologic\. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. f. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. sau poate fi provocat\ chirurgical. adj. [i artrodez\. cu afemie. a. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. a. ankylos = încovoiat. / anascitique.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). [Gr. A. aner. m. m. stoma. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. / androgen. / anasarca. [Fr. [Gr. / anascitic. / encoche. f.: toxoid.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. andros = b\rbat. [Gr. adj. curbat.] 1) *Her-mafrodit. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. purificat\. / androgynous. 7) A. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma.] Comunicarea na-tural\. andros = b\rbat. segmente ale tu-bului digestiv. -atos = gur\. Alte ex. Rezult\ a-nemie. Direc]ii: 1) A. s. an — priv. *A. f. / anatoxin. în]elege ce i se spune. ANCHILOZ|. [Gr. stoma. f. ANATOMIE. ana = contra. *A. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. s. studiul modific\rilor macro. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. s.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. ankylosis = curbur\. arthroun = a rosti distinct. cu pro-ducere de *ascit\. de la askos = burduf. f. despre o boal\ `n care ascita. V. f. / andrologie. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. f. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. f. [Gr. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. ANDROGINOID.[i citochimice în cursul unei boli. / anastomose. f. aner. ANDROID. jum\tate femeie. s. s. tome = t\iere. gyne. De obicei. / male climacteric. A. s. / anatomy. gynaikos = femeie. difteric\ etc. duodenale. / anaplasia. sec]iune. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). a. gynaikos = femeie. f. f. aner.: obezitate a. gr. s.] Care prezint\ caracteristici masculine. ANDROGINIE.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. Ex. / anatoxine. unde se formeaz\ papulopustule. em-briologia structural\. topografic\.] {tiin]a structurii organismelor vii. andros = b\rbat. -inã. andros = b\rbat. [Gr.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. 6) A.: androgin (v. f. f. / an-kylostomiasis. s. s. aner. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. anchilostomiaz\. s. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. m. / andropause. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. f. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. pausis = `ncetare. [Gr. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. s. / .] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). de la tem-nein = a t\ia. s. V. f. s. 5) A.. lat. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. f. [i hidrops. [Gr. -atos = gur\. -atos = gur\. -azã. m. *A. gynai-kos = femeie.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. s. m. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. f. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. stereos = solid. curbat. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. [Gr.. Sin. eidos = form\. / android. stoma. s. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. 130 . [Gr. dezvolt\rii. sarx. Ex. din gr.). america-num sau Necator americanus. s. 17cetosteroizi. / ancorage. depresie. f. s.) care.ANAPLAZIE. f. sarkos = carne. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. Specii: 1) A.: boal\ Griesin-ger. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. ANDROGEN. *A. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc.. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. caninum.] Diminuare important\ (a. encoche. ANDROLOGIE. / androgène. f. androgyne.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. comparat\.. de la ankylos = înco-voiat. [Gr. clasa Nematoda. prin îndep\rtarea. [Gr. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. A. / androlo-gy. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. patologic\ sau morfopatologie. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). s. V. an . gyne. / androgy-nism. adj. a im-purit\]ilor. studiul a.. / androgyne.). ANASARC|. askites. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. / androstérone. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. fiecare din cele dou\ a.] V. s. f. ANARTRIE. adj. / ankylostomasie. se disting numeroase tipuri de a. ANCORARE. insomnie etc.priv. [Gr. poate citi [i scrie.. [Lat. Se disting dou\ tipuri principale: a.

*a. a se o]eli. Totodat\.: anemie sideropenic\. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. [Guido Banti.: transfuzie cu sânge incompatibil. / annelage. cuprind: a. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\).: a.ANDURAN}|. este lent\. or-ganismul se poate adapta. f. o serie de variabile. sunt normocrome. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. f. Biermer (sau *boala Biermer).). definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. [Lat. f\r\ tulbur\ri importan-te. acid folic). ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. în unele anemii (ex. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. fie în cadrul unei *mielodis-plazii.).: boal\ Minkowski-Chauffard (v. A. h. profesor la Floren]a. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.] Sin. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. s..). feripriv\. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease.: cloroz\ (v. s. f.: boal\ Biermer (v. `n Rusia. 2) În practic\. [Anton Biermer. [i anemie aregenerativ\. [Thomas Benton Cooley. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia.: anemie nutri]ional\ (v.priv. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. c\tre vârsta de 60 de ani.). Sin. de intensitate mic\ sau medie.). Sin. probabil. 1855-1932. h. A. a. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. -atos = sânge. Uneori este conside-rat\ sin. Anatole Marie Emile Chauffard. V. v.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. a. A. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. n. A. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. a deficitului de fier din alimenta]ie. s. Principalele criterii de clasificare a a. Sin. alti-tudinea. m. a c\rei cauz\ este necunoscut\. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. 1827-1892. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. ci un sim-ptom în numeroase boli.: sindrom Marlin (v. ceea ce este inexact. / annealing. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. A. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. s.). drepanocytic an(a)emia. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. Sin. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. aplastic\. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. A. denumite imunoalergice. Köln. m. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. medic francez. cu *a.). în eritrocit. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. haima.] Sin. [Oskar Minkowski.] Sin.). *imunoglobuli-ne G [i M. Polonia). 131 . este. vârsta [i sexul. V. infec]ioase. n. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. 1852-1925. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia.: a. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. nutri]ionale (ex. din cauza aportului deficitar de fier.). A. m. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. m. / endurance. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. ANELAJ. Este deter-minat\ de absen]a. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. Orice tip de a. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. A. [i boal\ Imerslund-Najman. A. *lactatdehidrogenazei. f. produ[i de sistemul imun al bolnavului. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. i. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. Sin. 2) Izo. / endurance. Ace[ti autoanticorpi. unele *a.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. Wroclaw.: β-talasemie major\ (v. Sin.). determinat\ de *aplazia medular\ global\.: drepanoci-toz\ (v. A. Sin. anatomopatolog italian. h. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. cât [i concentra]ia hemo-globinei. 1858-1931.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit.: boal\ Lederer-Brill (v. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). s. Sin. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia.). *bilirubinei. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. deoarece. Sin. h. f. A. medic german.: boal\ Ha-yem-Faber (v. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. Pe de alt\ parte. dac\ evolu]ia a.: boal\ Banti (v. Tip de a. 1871-1945. h. V. an . dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. pediatru a-merican. Sin. Cel mai frecvent. nu este o boal\. Tip de a. ca modul de via]\. indurare = a `nt\ri. a.. A. anemie hemolitic\ autoimun\. *A. O serie de a. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. ANEMIE. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. Greifswald [i Breslau (în prezent. / anémie. în continuare o serie de ti-puri principale de a. A. re-activi la temperatura corpului. / an(a)emia. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. normocrome [i hi-percrome. medic german. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. normocitare [i macroci-tare. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. talasemie). a c\li.] Sin. [Gr. A. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. reumatismale sau maligne. s. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare.

[Gr. Ex.priv. / anen-cephalia. pediculat\ sau nu. Var.. f. l. euploos = favorabil. / an(a)esthetic. ANEURIN|. erythros = ro[u. prin infiltra]ie sau pul-verizare.priv. s. aneurysma = l\rgire. în plus (ex. în continuare.. tuberculinice. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. V. sarcin\. volatile sau gazoase. V. f. adj. în care abolirea sen-sibilit\]ii. ANESTEZIE. / aneuploïdie. Sin.. an . de la en = `n. reprezint\ o varietate de *dicromatism.priv. sau pe trunchiul verte-brobazilar. s. i.: monosomie). ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. s. s. s. s. g. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. s. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. ca [i a trom-bopoiezei). dilata]ie. s. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. [i aneuzomie. s. c) a. / anérythropsie. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. A.. etiolo-gice. al bolii Biermer (v. în practic\: a) a.priv. termic\. sensibili-tate. cheaguri sanguine organizate sau nu. În contact cu un trunchi nervos. adj. [Gr. Metod\ de *a. b) a.. [Gr. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. sl\-biciune [i paloare. f.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. eu = bun. locoregional\. enkepha-los = creier.. / aneurysm. *gastrectomie). peridural\. an . lo-cale) sau generale (*a. a. termic\. ANERITROPSIE. f. f. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. an . ac]iune. Uneori se constat\ enzimopatii. f. ANERGIZANT. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. f. cu exces de mieloblaste. local\.priv. -atos = culoare). a. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. / aneurine. f. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. Sin. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. f. m. s. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia.. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\.. *sar-coidoz\ etc. n. an .priv. non-volatile. ergein = a lucra. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. sensibilitate.). cu numeroase sin. Sin. m.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. ANEUZOMIC. / an(a)esthe-sia. an . / anergie.priv. r. -e. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau.: aneusomie. ANEUZOMIE. adj. f. an . A. f. -oris = durere.). / aneusomie. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. a. sideroacrestic\).. care. aisthesis = senza]ie.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. ANEUPLOIDIE. (khroma. la baza creierului. -atos = corp. Sin. Se di-sting: a. ra-hianestezia sau *a. [Gr. s. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare.: anemie feripriv\ (v.priv.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie..priv. / aner-gic. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. include sânge [i. s. f. uneori. f. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. an . sensibilitate. ANESTEZIOLOGIE. pentru aneuzomie (v. / aneusomique. r. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. ANEUSOMIE. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block.: vitamin\ B1 (v. / anesthésiologie.. eu = bun. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. s. [Gr. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. -atos = culoare). Termen. / aneurin. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. de ex. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. f. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. În cazul a. soma.] 1) Care provoac\ *anestezie. r. an . A. / an(a)esthesiology. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. cel mai evident este cel al a. / anesthésie.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. istoric. tactil\ etc.: boal\ a. soma.] Num\r anormal de cromozomi. [Gr.)..). / anesthésique. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. Se disting. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. adj. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . kephale = cap. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a.. n. an .: a-nemie sideroacrestic\. spontan sau voluntar. [Gr. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. u-nele parazitoze. Var. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). de[i pro-duse din abunden]\. ANENCEFALIE. A. [Gr. ca urmare a stazei acestuia. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. s. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. [Gr. prostat\). c\tre maturare. [Gr. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. nu evolueaz\ normal. s. tactil\). aistesis = senza]ie. A. administrate prin inhala]ie. a unei artere intracraniene lo-calizat\. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. [i a. / an-erythropsia. (khroma.). Se disting numeroase tipuri de a. dolor. / anergia. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. stomac.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii.: anemie sideroblastic\ (v. op-sis = vedere. de la ergein = a lu-cra. an .). a. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). / anencéphalie.] Care pro-voac\ *anergie. A. de regul\. adj. anencephaly. m. anévrysme. g.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. ergon = lucru. Sin. -atos = corp. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. sub care sunt reunite diverse a. f. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. f. s. gene-ral\. s. la nivelul *hexagonului arterial Willis. [Gr. lat. Sin. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.priv. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. / aneuplo-idy. pri-ma din cele trei culori fundamentale. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. îndeosebi *botriocefaloza)..: anemie caren]ial\. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). A. Ex. [Gr. / aneusomy. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. ANEVRISM. / aneuso-mic. A.).: trisomie) sau în minus (ex. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. aisthesis = senza]ie. a. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. generale). apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. s. / anergisant. an . logos = [tiin]\.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. abandonat. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. pro-teine sau vitamine)..priv. A. s. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. adj. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. s. / anévrisme. aisthesis = sen-za]ie. ANERGIE. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANESTEZIC. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). de la aneurynein = a dilata. A. sensibilitate. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. A. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. eidos = form\. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. Grup de compu[i care.

angiite.: a. s. ale pielii. s. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. / angiec-tasis. f. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. emo]ie. angeion = vas. s.). dur [i foarte dureros. limfangit\ etc. amigdalian\. 1837-1914. lâng\. lupus eritematos diseminat. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. angor abdominal (2). ANEVRISMORAFIE. s. angor abdominal (1). s. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. temporal\. *periarte-rita nodoas\. Termen engl. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). dup\ prânzuri. f. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. dilata]ie. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. ektome = excizie. f. Mai rar. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. cerebral\. *sindro-mul Cogan. de la aneurynein = a dilata. angine de poitrine / angina pectoris. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. / anévrismectomie. în interiorul acesteia.] Sin. aneurysma = l\rgire. înde-osebi cu polinucleare alterate).pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. a `mpleti).] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. a unui he-matom care constituie un sac fals. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. d. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. cuprinde nume-roase variet\]i. a uni (ad = c\tre. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. m. pediatru german. pectoral\. a sufoca. medic francez la Hôpitaux de Paris. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. 3) A. / anévrysmorraphie. ANGIECTAZIE. În prezent. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). A. sore throat. 17901865. inclusiv a *amigdalelor. plas-tos = modelat. / anévrysmoplastie. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. d. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. f. mandibul\. s. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. dermatomiozit\. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. 1) A. quinsy. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. f. 2) A. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. f. Sin.: anevrismoplastie. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. [Lat. / annexite. / angiectasie. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. engagement. ANGEIT|. f. V. placenta [i cordonul ombilical. frig. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a.). a persistat este *a. f. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. pl. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. s. / annexes. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. disec]ie aortic\. ANEVRISMECTOMIE. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. comunicant cu artera printr-un colet. extrac]ii dentare). trompe uterine [i ligamentele largi. difte-ric\ etc. aneurysma = l\r-gire. ANGAJARE. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. s. între tunica intern\ [i cea extern\. p. / hernia-tion. s. ektasis = dilata]ie. [Eduard Heinrich Henoch. [Gr. de la aneurynein = a dilata. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. f. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. / angeitis. -itã. f. chirurg german. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. nectere = a lega. 1820-1910. Ex. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. infec]ioase de origine bacterian\. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. dilata]ie. vasculit\. de la aneurynein = a dilata. *A. s. senza]ie de moarte iminent\. s. s.practic întotdeauna ventri-culul stâng . ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. Ansamblul constituit de c\tre ovare. ANGIN|. s.] Inflama]ie a anexelor uterului. Plan[eul bucal este ridicat. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. *granulomatoza Wegener. a uni (ad = c\tre. deoarece cauza a. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. deoarece infec]ia afecteaz\. infiltrat. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm.: vascularit\. / aneurysmectomy.: sindrom Churg-Strauss (v. de la adnectere (annectere) = a lega. lâng\.). Termenul a.: anevrismorafie (v. de obicei. s. ANEXE. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. / adnexa.: p\rul [i unghiile sunt a. de fapt. ANEXIT|. / angine. de la plassein = a forma. a-lantoida. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. de la ange-re = a strânge. a orificiilor arte-riale care se deschid local. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. consecin]a unui traumatism. / angina.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. / aneurysmoplastia. [Gr. Tumefierea. Berlin. / engagement. de la adnectere (annectere) = a lega. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului.: angin\ ulceronecrotic\ (v. acompaniate de *angoas\ [i. flebit\. cu iradieri în membrul superior stâng. ankein = a sugru-ma. interscapular. f. a mode-la. dilata]ie. a. [Lat. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. pl. gât. -itã. ovalare. superficiale. c) durat\: scurt\ (mi-nute). a `mpleti). *arterita gigantocelular\. nu este o *micoz\. / angéite.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. nectere = a lega. adnexus (annexus) = leg\tur\. f. rha-phe = sutur\. [Lat. urma-t\ de sutura. / adnexitis. aneurysma = l\r-gire. intestinal\. limba este împins\ [i ea în sus. este aproape | | | 133 . Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . re-zultând o dilata]ie cilindric\. s. Stuttgart. s. A. f. Este. *A. Sin. Cauza a. f. [Gr. 4) ~n obstetric\. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. f.] }esuturi. s.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. Ex. uneori.] Sin. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. / aneurysmorrhaphy. a. Denu-mirea este improprie.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. V. [Gr. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. ova-rul [i trompa uterin\. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. f. al aortei. sau gr. Sin. b) circumstan]e: efort. amniosul. angina = sufocare. în cadrul unei forma]iuni comune. ANEVRISMOPLASTIE.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. adnexus (annexus) = leg\tur\. v. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. s. `n canalul medular cervical. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. [Gr. tonsilar\. în contact cu o leziune arterial\.] Semn patognomonic. pentru desem-narea a. Pentru a. Flegmon sau ab-ces amigdalian.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. f. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. faringian\. angeion = vas.

: angiografie digital\. Sin. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. [Gr.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. 2) A. -ozã. a. spastic\. logos = [tiin]\.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. Denumire generic\ pentru toate a. f. sindrom Prinzmetal. naevus vasculaire / spider angioma.: infec]ie Vincent (v.sau intra-hepatice. în regiunile temporal\ [i occipital\. [Gr. Forme clinice de a. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). Sin. / angio-genesis. -oris = curgere. V. / angioblastoma. s. / angiocholégraphie. A.: angiografie numeric\ (v. 4) A. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. ANGIOFLUOROGRAFIE. / angio-genin. p. graphein = a scrie. f. graphein = a scrie. [i sindrom de ischemie-leziune. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". fluor. instabil\. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. f. / angiographie. în general. f. noaptea. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. Mai rar. este totdeauna grav. [Gr. are o evolu]ie grav\. s. m. gr. -oma.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale.). a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. [Gr. / angiokeratoma. [i boal\ Fabry. cu risc de infarct [i moarte subit\. [Gr. sau car-dioangiografiei selective. se complic\ cu *infarct miocardic. angeion = vas. s.: sindrom Cobb (v. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. ke-ratos = corn. / cholan-gitis. -oma. f. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. s. ANGIOMATOZ|. extra. ANGIOLOGIE. în cursul *cateterismului cardiac. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. f\r\ und\ de necroz\. Cu localizare variabil\. A. / angiocholécis-tographie. aspectul clinic al *a. keras.: angin\ He-noch. f. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. angeion = vas. / angioma. Sin. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). angeion = vas. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. f. n. s.] Sin. 1862-1950.).] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\.). / angiocholite. s. [Gr.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v.: colangio-grafie (v. f. m. boal\ Lindau. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. [Gr. meningiene.: colangiografie (v. gennan = a produce. itã. de decubitus. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. / angioblaste. Tip de a.] Tumor\ circumscris\. ANGIOCARDIOGRAFIE. / angiocholecystitis. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. pseudodifteric\. angeion = vas. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. s. -inã. uneori la or\ fix\. lungi [i spontane. / angiokératome. f. / angiofluorography. din lat.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. u. m. [Gr. variant angina pectoris. angeion = vas. [Myron Prinzmetal. ANGIOCOLIT|. kystis = sac. s.: `n cazul febrei tifoide). graphein = a scrie. în care se produce un exsudat pseudomembranos. / angiology. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne.: hemangioblastom (v. ANGIOGENEZ|. cardiolog american. Denumit\ [i stare de r\u anginos. n. angeion = vas. / angioblastome. Sin. sindrom Cobb.] V. angeion = vas. angeion = vas. khole = bil\.: boal\ Rendu-Osler (v. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. / angiocardiogra-phie. ANGIOCOLECISTIT|. s. [Gr. / angiocholegraphy. [Gr. s. boal\ Heberden. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. s. *heparin\ [i *interferon.: angin\ de piept. angeion = vas. f. f. [Gr. V. vezic\. f. iar în o treime din cazuri a. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\.). intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. angor pectoris. Sin. ANGIOBLAST. s. f. i. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. Imaginea este a-poi restituit\. angéiologie. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.). [i angin\ pec-toral\. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. frecvent. A. profesor la Paris. p. f. 1908. s.] Sin. prin crize de epilepsie. prelun-gite. spontane. stenocardie. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. s.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. ANGIOGENIN|. / angiogénine. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. f. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. s.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. s. / angiocholecystography. / angio-matosis. [Gr. f. Sin. angeion = vas. proteine angiogenice. [Gr. survenind de mai multe ori pe zi. s. v. fiind denumit\ în aceste cazuri a. s. s. reflex\. V. A. retiniene etc. f. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. crize care se agra-veaz\ rapid. V. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. În cazul a. angeion = vas. / angiome. / angiofluorogra-phie. angeion = vas.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. f. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. s.] Sin. ANGIOCOLEGRAFIE. f. -itã. Sin. ANGIOM. s. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. f. survenit\ la debutul unei scarlatine grave.] Inflama]ia canalelor biliare.] Înregis-trare. kolon = intestin gros. 6) A. pneumococ sau stafilococ.). intricat\. cu o caden]\ rapid\. genesis = produce-re. / angiocholécystite. [Gr. angeion = vas. spat fluor. angiografie numeric\.: 1) A. agentul patogen în *difterie. fiind inhibat de *steroizi. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. angeion = vas. graphein = a scrie. graphein = a scrie. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. bacteriolog [i epidemiolog francez. medulo-cutanat\. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. 5) A. kystis = sac. de la gennan = a produce. o parte din cavit\]ile car-diace. diminea]a [i seara. p. ANGIOKERATOM. s. cu tendin]\ de extindere în profunzime. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. -oma.). / angiogenèse. -oma. blastos = germen.] Boal\. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. s. / angiocardiography. f. de tip Prinzmetal. n. este produs\ de streptococ. [Jean Hyacinthe Vincent. ANGIOGRAFIE. Prognos-ticul a. s. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. s. angeion = vas. n. 3) A.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. s. blastos = germen. În circa jum\tate din cazuri. Sin. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. khole = bil\. | | 134 . / angio-blast. devenind tot mai frecvente.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. s. m. în care crizele survin spontan. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). / angio-graphy.] Sin. a. / angiomatose. kardia = inim\. a. P. s. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. vezic\. acut\ coronarian\ febril\. kho-le = bil\. n. s. ANGIOBLASTOM. este cel mai adesea de origine con-genital\. / angiologie. [Gr.: angin\ va-sospastic\. adesea congenital\ sau genetic\. fluor.). f. s. V.

/ anhistic. [Termenul a rezultat din dou\ sin. m.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. m. s. Conform SI. ÅNGSTRÖM. [Gr. / angiosarcoma. / angulus. [Anders Jens Ångström. scintilla = scânteie.] Sin. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. s. de la gr. intestinum = intestin. lat. angor. an . s. [Lat. n. s.. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. gennan = a produce. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. observat\ în aortita abdominal\.). [Germ. din gr. f. / an-giostenosis.: a.: tumor\ glomic\ (v. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. f. s. an . skopos = observator. Evolu]ie. s. f. adj. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. f. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. incolor. ANGIOPATIE. hydatos = ap\. a `ncorda. / angiotensinase. / angiotensin. n.] ~ngustare a vaselor sanguine. / angionécrose.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. gr. angeion = vas. / angiopa-thy. [i tab. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. s. / angioneuromy-ome.). a-companiaz\ formele severe de *anxietate. m. [Gr. s. ANGIOSARCOM. / angiotensinogen. histos = ]es\tur\. const. -atos = gur\. f. Simbol: Å.] Lichid uleios toxic. f. rezult\ din a. de la Anil = indigo. ANGIOSPASM. / angio-plasty. considerate de origine neurovegetativ\. ikteros = g\lbenare. mys. m. n. deoarece are Mr relativ mic\. `n arab\ -al-nil. angeion = vas. / angiopathie. ANGIOTENSINAZ|. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. tensus. [Gr. / angiotensinogène. ANHIDROZ|.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. [Gr. a modela. / anhidrose.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas.). se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. angle. m.priv. adj. ANGIONECROZ|.priv. angeion = vas. ANGIOTENSIN|. ANGIOMIONEURINOM. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. a examina. / angioscintigraphie. f. [Gr. -oma. lat. / aniline. angeion = vas. / anguillule. Var. adj. s. e-gal cu 10-9 m.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. s. s. graphein = a scrie.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). Au fost descrise mai multe a. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. -azã. dilatare. myos = mu[chi. `n-gust. stenosis = strâmtare. m. ANGIOSCOP. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. 1814-1874. ca o consecin]\ a he-molizei. I) denumit a. angeion = vas. s.: Strongyloides (v.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. s. spasticus. / angiospasme. s. f. sarx. s.: gama-angiografie. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. angioto-nine. m. f. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. / anhydrase. f. de la skopein = a vedea. span = a trage. II. f. ANGIOTENSINOGEN. f. ANHIDRAZ|. angeion = vas. s. -oris = sufocare. m. ANGOR ABDOMINALIS. pathos = boal\.] Sin. angeion = vas. îngust. n. survenind în general dup\ mese. n. A. nekrosis = mor-tificare. hypertensine. an .priv. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. / angiostomie. [Gr. 3) A. col]. / angiomyoneuroma. angor. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. ab-domen. s. s. / angioscintigraphy. s. n. s.). plastos = modelat. angulus = unghi. adj. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). s. I este un decapeptid care. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. lat. f.. 4) A.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. m. s.] Sin. m.] Sin.ANGIOMIOM. [Gr.: angin\ pectoral\ (v. V. angioto-nin. angor abdominal (2).priv. s. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. angeion = vas. [Lat. / angiotensinase.priv. hydor.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. -minis = prevestire.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. s. adj. [Gr. angeion = vas. ANGIOSTOMIE. lat. / anhiste. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). a încorda. / an-gionecrosis. [i anilism. / angiospastique. -oris = piept. an . cu formula C6H5NH2. adj. angeion = vas. ANGIOSPASTIC. Var. adj. [Gr. angustia = loc strâmt. IV. s. s. -inã. s. gr. stoma. -oma. ANGUILLULA. ANGIOSCINTIGRAFIE. f. s. -oris = sufocare. / angiomyome. de la intestinus = interior. stare de r\u general. s.. / angle. / Ångström. angeion = vas. fizician [i astronom suedez. s. f.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. neuron = nerv.. pectus. de la tendere = a `ntinde. abdominalis. uneori for]at\. sarkos = carne.. de la tendere = a `ntinde. f.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). s.1 nm. dezob-struc]ie.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. spasmos = con-trac]ie. [Gr. Sin. [Gr. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). / angoisse. f. f. ANICTERIC. Sin. angeion = vas. hypertensin. de la stenos = strâmt.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. [Gr. Carboanhidraz\. de la plassein = a forma. s. / anguish. -ozã. adj. `ngustare.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. / angiosarcome. myos = mu[chi. / Ångström. ANHIDROTIC. / angioplastie. sub ac]iunea *enzimei de conversie.] V.: angin\ intestinal\. ca [i `n microscopia optic\. f. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. de la nekros = moarte. tensus. -azã. an . f. [Gr. ANILIN|. ANGOAS|. / anicteric. / anhidrotic. / angioscope. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. din lat. s. V. / aniline.). tensus.. s. s.: ace-lular (v.). s. În anemiile hemolitice. / anguillula. a t\inui [i omen. ANGIOSTENOZ|. s. / anictérique. f. mys. / anhidrosis. 135 . pentru angor abdo-minal (v. angor intestinal. n. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. f. [Lat. [Gr. ANGIOPLASTIE.] Care nu se `nso]e[te de *icter. / angiotensine. angeion = vas. spastikos = care trage `n\untru. f. -oma. 2) A. s. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. A. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele.. rezult\ din a. I).). a `ncorda. -inã. [Gr.] *Necroza pere]ilor unui vas. angoisse. s. de la anguis = [arpe. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. icter. anguilla = ]ipar. -inã. endocrinol. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. / an-giospasm. ANHIST. gr. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. angeion = vas. f. de la tendere = a întinde. -oris = sufocare. Aceste re-ac]ii. [Lat. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. / anhydrase. s. hidros = transpira]ie. A. / angiosténose. III. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. / anhidrotique. hidros = transpi-ra]ie. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. [Gr. anhistous.] Sin. [Gr. [Lat.: angin\ abdominal\. / an-giospastic. [Gr. / angio-stomy. I). / angio-myoma. s. ori func]iona-l\ (în diferite boli). element precursor al *angiotensinei. [Gr. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. angor. s.: unghi (v. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. f. ANGULUS. Poate consta în sutur\. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. [Fr. m.: 1) A. s. Sin. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. lat. angeion = vas. ]esut. Anilin. de asemenea. / angio-scope. Bioxid de carbon (v. s. f.

În cursul electro-lizei. c) a. pentru anchilostomiaz\ (v. transgenic.] Electrod pozitiv. s. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. ANKILOSTOMIAZ|. având senza]ii. m. / anisocoria. ANOD. onoma. fiziolo-gic\. congenital\ sau dobândit\.] *Strabism latent. / anisocytose.. -inã. m. f.priv. / anophtalmie. A. [Gr. Anilin. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. / anodontie. s. -onos = i-magine. ANIZEICONIE. s. ops.priv. Se deosebesc: 1) A. deci f\r\ comunicare cu creierul. / anion. Nematocere. an . [Gr. f. [Gr. / aniséiconie. Ant. s. 2) A. / anilisme. a se comporta. În acest caz. / Anopheles..priv.. ion = migrator. 2) a .priv. s. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. s. s. / anopsie. metron = m\sur\. / anonychia. an . prin defect. ANOPIE. ANODON}IE. Sin. uneori. s. dilatabilitate. lui Houssay. isos = egal.priv. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. ANKIRIN|. odyne = durere. ANOMALIE.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. adj. an . f. [Gr. f.. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). s. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. orexis = apetit. adj.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\.: anorexie mental\ (v. trope = întoarcere. [Lat.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. trope = `ntoarcere. [Gr. s.. Evolu]ie imprevizibil\. f.priv. n. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. ANIZOCORIE.). prin în]ep\turi. m.. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. f. [Gr.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite.. f. rezisten]\ la trac]iune. opos = v\z. [Gr.ANILINGUS. an .. f. Limita între normalitate [i a. / anisocorie. / anion. f.priv. f.priv. [Gr. [Gr. Prin extensie. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. gr. s. profesor la Manchester.. v. / anode. cu rol în vederea stereoscopic\.: protanopie (v. an .. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. / anorexia. este expresia unui dezechilibru psihopatic. s. f. vedere. Poate fi profesional\ sau accidental\. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii.] Intoxica]ie cu anilin\. Sin. / anisochromie. s. ANOPSIE. ANOMIE. nepericulos [i.priv. / Anopheles. animal. Se sus]ine c\ a. f.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. s. s. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. s. / ankyrine.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. s. / anisotrope. Var. s. ANONICHIE. / anisotropic. / abnormality. / anisométropie. [Gr. m. f. Sin.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. de la trepein = a `ntoarce. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. s. / anodyne.] Sin. nomos = obicei având for]\ de lege). an .] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. 2) Care apar]ine orga-nismelor. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). an . hodos = cale. ANION.. isos = egal. an . cu hipermetropie (v. Wuchereria bancrofti. m. / aniseiko-nia. adj. adj. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. anus = [ezut. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. [Gr. [Gr. an .). kytos = celu-l\. adj. f. anomalus. este uneori conven]ional\. r\suflare. / anomie.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. dependent\ de contextul familial. / anilism. / ankyrin. / anodontia.. 3) Uneori sin. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. f. prin extensie.. adj. transgenic. 2) În particular. isos = egal. [Lat. [Gr. f\-r\ urm\ri. s.. odontos = dinte. 1766-1844. kore = pupil\. f. [Gr. [i a pozi]iei acesteia. vitez\ de propagare a sunetului. [Gr. fizician [i naturalist englez. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie.. V. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. phorein = a se sim]i. anomalia = neregularitate. ANOREXIE. f. ana = în sus. care a studiat [i daltonismul. e) a. imperceptibil\. s. de care el `nsu[i suferea. 1) an . prin exces. orexis = apetit. [Gr. isos = egal. s. animal = fiin]\ vie. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. s.). f. spinal. adj. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. de la anima = suflet. [Gr. S-a propus s\ se considere a. n. isos = egal. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. s. c\l\tor. d) a. [Lat. odous. de control.priv. / anisophorie.priv.priv. ANIZOFORIE. / anisopho-ria. ANIZOTROPIE. s. an . lingere = a linge. ANOREXIGEN. / aniso-cytosis. an . s.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. anorexia nervosa. se deplaseaz\ spre anod.priv.).. -ism. adj.). ANIZOCITOZ|. f. s. anopheles = v\t\m\tor. s. de la ienai = a mer-ge. / anisotropie. Ant. ANIMAL. n. gennan = a produce. f. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. b) a. / anilingus. f..] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. / anopie. onyx. s. conductivitate electric\... / anomalie.. a luminii etc. -ykhos = unghie. / anopia.). eikon. s.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. drum. an . din lat. / anode. s.: izeiconie. ideal cristalele. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. f. de la trepein = a `ntoarce. gr. spre deosebire de *monoftalmie. de la Anil = indigo. m. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. ANILISM. f. / anilingus. -atos = denumire. s. s. s. isos = egal.) `n func]ie de direc]ie. psihopatie.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. benign. monstruozit\]i. opos = v\z. s. -ozã.priv.] 1) Organism viu. f. [Gr. [Gr. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). cu m\duva spin\rii sec]ionat\. khroma. 2) Absen]a ve-derii.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. / anorexiant.: anorexia nervosa. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. / animal.priv. [John Dalton. s. / animal. / an-isometropia. s.] 1) Care diminu\ apetitul.. f. m. ana = în sus. s. / aniso-chromia. ANOFTALMIE. f. f\r\ importan]\. `n arab\ -al-nil. ops. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. s. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus.2T. n. / anonychie. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa.: *izocorie. isos = egal. de valoare mic\. s. / anorexie. Se g\se[te în banda (4. hiperfagic.. vivax. indo-lor. ANODIN. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. / anomia. an . [Germ. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. / anisotro-pia. f.priv. a.priv. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. / anoph-thalmos. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. an -priv. s.] Ion înc\rcat electric negativ.] Inega-litate pupilar\. / anodin. ANIZOCROMIE.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.priv. nomos = obicei având for]\ de lege. acut\ sau cronic\.. a. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. ANIZOMETROPIE. anomos = neregulat (an . ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. s. -atos = culoare. f. -e. s. / anorexigène.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. 136 . s. isos = egal. f. / anopsia.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. V. aspect. m. m. s. ANIZOTROP. a. f. f. an . A. [Gr. anomaly. chimist.] Modi-ficare patologic\.. malariae [i ovale). f. ANOFEL. an . f. iar cele inferioare lui m . ankyra = ancor\. opsis = vedere. m. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. s. anorexie mental\. vedere. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. [Gr. ophthalmos = ochi.

] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. [Lat. f. hipo-fiz\. an .. 2) Care se produce de la un moment dat. ANTEPOZI}IE. -ale. [Lat. Ex. ANOSMIE. s. Lega-rea se produce conform *legii maselor. gnosis = percepere. bucl\. biochimic. organe. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. [Lat. algos = durere. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. / antepo-sition. / anthelix. f. anomalous. m. f. i.. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. 4) A. -onos = bra]. / an-terior pituitary. [Gr. / anorchia. s.: pozi]ie a. agoni[ti [i a.] Care calmeaz\ durerea. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. f. s.priv. f.). natalis = de na[tere.. NA: ansa. f. f. ANTEROGRAD. / inorga-nic.priv.priv. Medicament cu aceast\ proprietate. oxigen.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. antecedens. inel. an . / avant-bras. antagonisma = pozi]ie. s. de[i se leag\ la un *receptor. / anthélix. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. m. 2) a. ANS|. profesor la Zürich. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\.: amnezie a. [Gr. [Lat. m. A. [Lat. organikos = referitor la un instrument. Heidelberg [i Göttingen. f.] Deplasare global\ a unui organ *anterior.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. s. [Gr. anterior = mai înainte. agonistes = lupt\tor. ANOXIE. diaphoria = diferen]\. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. [i monorhidie. s. s. n. lat.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a.] V. anularea sau inversarea efectelor lor. gradus = pas. s. helix = spiral\. m. ante = înainte.. ante = înainte.] Care este contrar regulilor. -ntis = antecedent. -idos = testicul. gr. Ex. lat. [Lat. nosos = boal\. ante = înainte.: 1) A. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. A. / anorchidie. f. a înainta. i. -atos = sânge. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. par]iali. [Gr. pl. mort. 2) În bac-teriologie. n. f. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. ANOXEMIE. 3) Substan]\ care. / antenatal. s. anterior = mai înainte. s. [Lat. adj. an . ANTEFLEXIE. care conserv\ curbura sa normal\.: la altitudine). [Gr. familiale). este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. gr. partus = na[tere. A. / anovu-lation.. an . ter-menul este pu]in utilizat. ANORHIDIE. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului.. [Lat. V. / anormal. ascenden]ilor s\i (a. în for-m\ de U. / antalgic. m. / antéversion. a . s. s. ante = înainte. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. a. ANTENATAL. an . oxys = acru. tub urinifer [i nefron. dim.. [Lat. s.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. physis = cre[tere. Ex. [Gr. s. -rtis = moarte. treapt\. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni..priv. brachium. / anténatal. / anox(a)emia. s. flexio. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. / anosodiaphoria. ansa = toart\. ereditare sau eredocolaterale). 137 . nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. ANOVULA}IE. s.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. s. ante = înainte. pl.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. s. n. s. ab = îndep\rtat de.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. osme = miros. antagonistes = oponent. astfel încât axul corpului uterin. ANTEVERSIE. adj. / ante-flexion. adj. norma = regul\. organum. ANTE PARTUM. [Gr. f. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. Pentru compara]ie. de la lat. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). / antever-sion. f. n. cunoa[tere. 3) A. Prin a. an . s. ANTAGONIST. care le servesc. [Lat. familiei sale (a. adj. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. f. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). de la gradi = a merge..] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. / ab-normal. oxys = acru.. ANORMAL. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. prea flectat înainte. -e. adj. NA: pars distalis adenohypo-physeos. de la vertere = a întoarce. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. pe care le descriu jejunul [i ileonul. / antécédents. Ex. adj. an-sae. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. s. / anovulation. f. Între cele dou\ extreme. f. / anse. oxigen. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. sau mineral. [Gr. competitiv sau necompeti-tiv. [Gr.. *agnozie vizual\. de la ovum = ou. comparativ de la ante = `nainte. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). -onis = îndo-ire. NA: antebrachium. Tipuri de a.. s. De[i ar putea prezenta interes. de la gnonai = a cunoa[te. / anterior. NA: anthelix. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. hypo = sub. ante = înainte. anatomist german. -aux. gr. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. [Lat. de la anti = contra. de la parere = a na[te. *afazie Wernicke. s. tratament a. A. ante = înainte. anoxyemie. adj. prin flectare. adj. s. / anosognosie. cu care este asociat\. ANTERIOR. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. fenomene sau substan]e. comparativ de la ante = înainte.: blocante de canale calcice (v. s. Ex. organicus.. [Gr. / antéflexion. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. / history. / antéposition. / anoxia. [Gr. brakhion.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. / anosmia. / antalgique. s. f.: a. personale). de la flectere = a îndoi. / antero-grade. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). organ. ma[in\. n.] 1) Devia]ie anterioar\. la nivelul p\r]ii lor concave. / antagonisme. s. / antérieur. adj. / antagoniste.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. [i anosognozie.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. s.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. ante = înainte. / anorganique. gr. [Lat. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). s. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. *hemianopsie etc. de la anti = contra. f. antihelix. s. ANTE MORTEM. adj.] 1) Mi[care în sens anterior. 1809-1885. f. orkhis. organon = instrument. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. A. / loop. / anoxie. lat. nosos = boal\.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale.. [Friedrich Gustav Jakob Henle. adj. sincop\ cardiac\). ce poate avea ca rezultat diminu-area. / ano-sognosia.] În anatomie. pl. / anoxémie. ANTAGONISM. de la ponere = a pune.priv. ANTALGIC. adj. ANTEBRA}. ANTECEDENTE. s. ce-dere = a merge. / antéhypophyse. de la phyein = a cre[te. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. f. 2) Despre un sistem. Marginea convex\ a a. [Lat.priv. -onis = pu-nere. versum. f. / anosmie. 2) A. / forearm. f. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. ante = înainte. adj. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. s. f. s. Sin. s. adj.ANORGANIC. [Lat. / antérograde. anti = contra. m. ANTEHIPOFIZ|.] Care precede *na[terea. ANOSOGNOZIE. 4) Inhalarea unor gaze toxice. f. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle.priv.] V. positio. / anta-gonism. nor-melor admise. a . 3) a.] Absen]a *ovula]iei.: fosfor a. s. v. par]ial: ventral.priv. situat\ anterior fa]\ de *helix. m. f. ANOSODIAFORIE. / antagonist. ante-flexie [i anteversie. V. gr. s.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. haima. / anosodiaphorie. Sin. ANTEHELIX.

m. s.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. Producerea de a. / anticipation. antiseptic. a . n. lat. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. V. / antiandrogen. / anticipa-tion. polipepti-de. de sintez\. / antiarrhythmic. cutanate. [i X ai coagul\rii este. adj. A.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. contraceptiv. ANTIARITMIC. anticipatio. -euse. adj.] Care se opune *febrei galbene. n. bios = via]\. / antibody. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. cu anticorpii. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. m. [Gr. anti = contra. / antiarythmique.priv. adj. Se alege.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. lat. bios = via]\. adj. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni.. canal de calciu. adj.. -inã.ANTIACID. / antibiotics therapy. *lizin\ sau *precipitin\. s. n. adj. a su-foca. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule.. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. therapeia = tratament.. anti = contra. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. evident. [Gr. m. in vivo sau in vitro. / anticholinergic. [Gr. ANTIBIOTERAPIE. s. ANTICODON. n. [Gr. [Gr. m. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. / antiallergic. / antiamaril. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. s. Diversitatea a. / antiandrogène. / an-tacid.. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. anticelul\ parietal\ gastric\. 2) A. con-cep]ia. angina = sufocare. / anticoagulant. V. ANTIBIOTIC. de la therapeuein = a `ngriji. s. / antiallergique. sau gr. adj. adj. ankein = a sugruma.. n. gr. / polypeptide antibiotics. in vitro sau in vivo.. [Gr. / antiangineux. / antineoplastic. m. *midriatice [i antiparkinsoniene. VII. -oris = corp. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. se disting patru grupe de a. adj. / anticonvulsi-vant. ANTICIPA}IE. s. s. adj. / anticoncep-tionnel. Câteva tipuri: 1) A. adj.. cu antigenul corespondent.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. Ex. / antico-don. benzo-diazepinele. khole = bil\. ANTI-ANTICORP. m. ANTICONVULSIVANT. de la anticipare = a o lua `nainte. lat.. antimitotice. s. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. În func]ie de formula chimic\. s. / antibactérien. antisecretorii gastrice. ANTICOAGULANT. n. adj. s. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. a anticipa (ante = `nainte. gramma = înscriere. crab. -cri = rac. dim. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. ergein = a lucra. ANTICONCEP}IONAL. m. Ex.. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. s. allos = altul ergon = lucru. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. *antiemetice. -onis = graviditate. Datorit\ acestor propriet\]i. adj. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice.. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. lat. de la bakteria = baston.. / anticodon. În ultima perioad\. adj. anti = contra. lat.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. anti = contra. / antibiogram. s. anti = con-tra. o. A. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. macrolide. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. anticelular. lat.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. V. s. m. lat. rifampicine. [Gr. capere = a lua). n. Combinarea unui a. fenitoina.. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice.: medica-ment a. [Gr.: antivitamine K. s. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. n. -elle. / anticholinergique. / antiagrégant. s. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. anti = contra. Sinteza factorilor II. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. / antiantibody. 4) A. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. n. s. s. [Gr. -e. s. anti = contra. Sin. s. adj.. s. / antiepileptic drug. V. sunt utilizate ca *spasmolitice. -e. -onis = anticipa]ie. / antiamaril. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. / anticoagulant. / antibiothérapie. s. / anticancéreux. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. [Gr. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. s. adj. / antiacide. m. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\.. corpus.] V. anti = contra. corpus. anti = contra. ANTIAMARIL. ANTIANGINOS. [i antiulceros. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. adj. s. / contraceptive.. s. s. m. f. cancer. m.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). glicopeptide. / antibiotic. s. f. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. A. / anticorps. lat. IX. Pe baza efectelor celulare.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale.. [Gr. anticoagulante circulan-te. anti = contra. anti = contra. V. n. pl. deci. adj. de la angere = a strânge. m. aminoglicozide. pulmonare sau sanguine. includ fenobarbitalul. anti = contra. conceptio. aner. deriva]i de oxichinolein\. A. sunt grupate în familii: be-talactamine. prezint\.... antimitotic (2). pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. adj. perfect. s. [Lat. adj. / antianginal. -enne... [Gr. m. determinate de *alergie. anti = contra. *gramicidina [i *polimixinele. ANTIALERGIC. ANTICORP. bios = via]\. m. m. m. 5) 138 . adj. antituberculoase. anti = contra. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. antienzim\. [i nu a ac]iunii clinice. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. [Gr. a. f. s. ANTIANDROGEN. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. gennan = a produce. adj. m. [i antibiotic. s. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. f. spaniol\ amarillo = galben. antieritrocitar. adj. c\reia îi afecteaz\ cinetica. lat. / antibiogramme. s. convulsus.. / antibacterial. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. -euse. ANTICANCEROS. rhythmus. s. ac]iune. coagulare = a închega. a. s. din aceast\ cauz\. ANTIAGREGANT.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. m. [Gr.] 1) Care se opune acizilor. ex. s. -oris = corp. s. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\.: a. adj. s-au dezvoltat a. de natur\ proteic\.. rhythmos = ritm. d) o serie de inhibitori de calciu. anti = contra. lat. adj. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). producerea unei sarcini. [Gr.] 1) Care se opune vie]ii. 3) A. adj. anti = contra. tetracicline.. antibiomimetice. anti = contra. V. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. andros = b\rbat. a coagula. este enorm\. [Gr. antifungice. f. dezin-fectant. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. n. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. în consecin]\. s. n. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). ca-nal de potasiu. s. ANTIBIOGRAM|. fa]\ de *heparin\. [Gr. anti = contra. acidus = acru. concep]ie.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. [Gr. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. ANTIBACTERIAN. adj.: heparina. Nu exist\ a.] Sub-stan]\ specific\. m. s. aggre-gare = a aduna la un loc.. anti = contra. de la convellere = a zdruncina. / antibiotique. bakterion. / antisludge. n. nitroimi-dazoli. / anti-anticorps. ANTICOLINERGIC. Se recurge la reac]ii antigen-a. canal de sodiu. A. adj. de la ergein = a lucra.

6) A. [Gr. drojdie. sensibil la varia]iile de temperatur\. c. 17) A. f.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. adj. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. fie stimularea func]iei celulare. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. acidi-fiere. en = `n.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. 16) A. 19) A. f. A. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. ANTIFIBRINOLITIC. ANTIDROMIC. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. anti = contra. A. 18) A. New York. Karl Landsteiner. 11) A. / antidiurétique.: anticorpi antitireoglobulin\.: homeodot. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. -inã. [i chelator. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). adj. reflex axonic. V. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. *test Coombs etc. / anti(o)estrogen. phlogos = flac\r\. Titruri crescute de a. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. m. [Julius Donath. termolabil. a. iar cel\lalt pentru alt antigen. f. s. a. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. Termenul este discutabil. A. 1870-1950. s. dotos = dat. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. antimitocondrie. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. perinucleari (p-ACAN) . Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. v. adj. varietate de a. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. 8) A. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. a.). antimiocard. drum. / antidote. vasopresin\. Inventarierea a-cestora este `n curs. / antien-zyme. Sin.] Tip de a. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. s. 10) A. ANTIDOT.: solu]ie apoas\. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). adj. apar]in `ndeosebi IgG. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. de aceea.. s. 139 .). t. adj. prin administrare intravenoas\. anti = contra. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. emetikos = care produce v\rs\turi. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. / antidiuretic.. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului.: antiinflamator (v. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.] Termen desuet. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. 12) A. natural. anti-TPO. de la lyein = a distruge. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. Abrev. impuls. [Gr.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. n. m. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. s. s. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. Cel mai important a. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. adj. / antidro-mic. chimic. responsabil de formarea *celulelor lupice).: macroglo-bulinemie Waldenström). adj. specific pentru antigeni din membrana celular\.. hepatit\ cronic\ activ\. / antiphlogistic. sau lat.A. / antidromique. de la diourein = a u-rina. [Gr. reagin\. a. de la phlox. 2) În homeopatie. Sin. de la gr. [Gr. umoral. 9) A. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine.. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. 20) A. antidotum = antidot. A. m. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. 13) A.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. dromos = curs\. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. / antifibrinolytique.). au fost detecta]i în carditele reumatismale. unii a. antimu[chi neted. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. V.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. Ex. n. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. printr-un mecanism fizic. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). lat. / reagin. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. n. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. citotoxic. m. m. ciroz\. n. A. fibra = fibr\. zyme = ferment. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. varietate de a. 14) A. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. [Gr. foarte eficace. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). 7) A. ca [i implica]iile `n patologie. s. s. care apar doar `n condi]ii speciale. / antiphlogistique. În terapeutic\. Rh. provocând fie blocarea. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile.: a. / antienzyme. oistros = dorin]\. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac.. emein = a vomita.). îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. A. adj. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. A. emeticus. adj.: a. (sau de a. imunoprecipitare.: reagin\ (v. lat. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. m. Sin. ANTIDIURETIC. monoclonali (v. c. / antidote. anti = contra. reaginic. sau phlegein = a arde. ANTIEMETIC. s.] Sin. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. strict iden-tici. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. 15) A. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. / antiemetic. phlogistos = inflamabil. v. gr. anti = contra. Abrev. cu specificitate dubl\. Pre-zen]a în circula]ie a a. [i anticorpi anti-car-diolipin\. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. A. anti = contra.. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. care precipit\ cu antigenul. [Gr.. ANTIESTROGEN. m. Sin. / anti-émétique. s. V. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. ANTIFLOGISTIC. ANTIENZIM|. s. hibrid. Anticorp care. sclerodermie. a.. m. Ex. [Gr. s. s.). medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. Forssmann. 1868-1943. Sin. s. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. adj. patolog [i serolog de origine austriac\. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. de la anti = contra. anti = contra.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. V. pân\ la denaturare. [Gr. ANTICORP REAGINIC / réagine. fa]\ de *antigenul Forssmann. n. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. iar a. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies.: ACAN. adj. gr. / anti-oestrogène. adj.: antivomitiv (v. gennan = a produce. anti = contra. a.). s. este *tamoxifenul. / antifibrinolytic.. medic austriac. nici hemoli-z\. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice.. lytikos = care distruge. prezent în umori. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. precipitant. biochimic sau farmacologic. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. utiliza]i experimental (a.

adj. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). colorectale [i gastrice. sunt extrem de diverse: bacterii.: aloantigeni.9 / antigène CA 19. CEA (engl. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. Este prezent `n majoritatea organelor. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. Câteva tipuri de a. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. ANTIGEN CA 19. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. Sin. V.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. histocompatibilitate. tract respirator). V. patolog [i imunolog suedez. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. dar [i a altor cancere (gastric. core = centru. A. ai aceluia[i individ. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. carcinofetal glial etc. / antifungal. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. cu excep]ia oilor. markeri tumorali. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. m. r. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. A.). V. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. A. A.] A. n. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. prezent în toate celulele organismului. la fetus. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. s. hepatit\ B.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen.. V. / antifungique. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. Diferi]i a. V. markeri tu-morali. V. Obs..: a. în caz contrar se produce *rejetul. ca hiperplazia prostatic\. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). hepatitis B = hepatit\ B. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. A. ANTIGEN CA 15. V. sub-stan]e toxice etc. markeri tumorali. antigeni. [Gr. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. adj. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. O serie de glicoproteine care.4 / antigène CA 72. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. crosreactiv (încruci[at-reactiv). Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. V. Casoni sau a. exist\ numai la embrion. A.: HBs. t. anti = contra.: pl. 2) A. A. dar nu [i `n sânge. ubi-cuitar. [Gr. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. este secretat `n mod normal. *a. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne.4 antigen. m. antigeni fetali. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. iden-tici. Dozarea a. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. V. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. t. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. lat. g. a. Denumire generic\ a unei serii de a.. identificat la numeroase specii de plante [i animale. sistem HLA. fetali).] V.. pentru care. [Engl. asigurând rezisten]a la boal\. cu Mr 34 kDa).: PSA. adj.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm.3 antigen.9 [i markeri tumorali. carcinoembrionar. deoarece con]ine a. V. antigen CA 19. HBs Australia (v. p. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. 3) A. antifon-gique. colit\). prezent în celulele canceroase. s. fungus = ciuperc\. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. m. [Engl. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. a.9. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. ini]ial în cancerul de colon. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. Abrev. Abrev. hepatit\ B. V. eritrocitari ai sistemului ABO. o gamafetoprotein\. A. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. V. celule sau proteine str\ine. [John Forssman. A. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.4 / CA 72. surface = suprafa]\. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. A. în continuare [i alte tipuri de antigeni. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. t. a. A. Nu este riguros specific. Ex. Ex. neuraminidazici – N). pot fi utilizate ca *antimitotice. s. / folic acid antagonist. Abrev. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. care.: 1) A. C (nucleoproteici – NP. s. În cazul re-jetului. de asemenea. s. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. prostatita sau infarctul prostatic. pentru care nu este strict specific. / antigène. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. A. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. Ex. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. a. t. t. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. virusuri. s.: antimicotic (v.] V. în mod normal.3 / antigène CA 15. DEX. hidatic. m. V. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. (v. A. / antifolique. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. transse-xualism. în conti-nuare. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen.: ACE. hepatit\ B. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. / antigen. Termen actualmente desuet.] Sin. rejet. Natura a. F. A. A fost descris\.5 ng/ml. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). markeri tumorali.9 / CA 19. cf. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. V. gennan = a produce.. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. CA 19. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai.: a. 4) A. ANTIFUNGIC. glicoproteic asociat cancerului de sân. n. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). utilizabil în urm\rirea acestor tumori.9 antigen. Unii dintre ace[ti a. hepatitis B = hepatit\ B.). A. B. utilizabil pentru supravegherea acestora. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). sunt înrudi]i cu a. ANTIGEN CA 72.ANTIFOLIC. A. a. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. Sursele de a. CA 50 [i markeri tumorali. V. protectiv. ca [i a. 5) A. carcinoembrionar. a-poi în alte cancere. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. he-maglutininici – H. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. adj. F. p. Prezen]a acestui a. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. s. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. [i antigeni he-terofili. Detec]ia a. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. miez. s. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin.3 / CA 15. 1868-1947.). `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. homogref\. A. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. deci. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. Ex. grup tisular. Astfel. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen.). o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. 140 . ANTIGEN. în raport cu care este mai pu]in specific. anti = contra. markeri tumorali. utiliza]i ca *markeri tumorali.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

f. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. ASTENOCORIE. f. n.: criz\. f. / astroblastome. ASTROCITOM. conic. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. f. f. dar f\r\ paralizie. / asthénocorie. n. senza]ie de stran-gulare.. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. de la aspirare = a inspira. readus în circula]ie de *DSM IV. pseudoastm. analgezic. / asthénopie. anat. s. putere. m.. ASPIRA}IE. / asthenia. -e. astringens. dar dispare uneori la pubertate. [Lat. de la a . s. kytos = celul\. V. f. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. insuficien]\ renal\ etc. a . de la istanai = a plasa. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. m. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. / astasia.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. [Gr. / astigmatism. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. c) a. simptomatic. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. percepere. ASTM. / asthenopia. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. *alergia. / asthénie.pen-tru acetil. transpira]ii.] V. [Gr. a sufla (ad = c\tre. a face s\ ]in\. antiagregant plachetar [i antitrombotic. s. ASTENIE. 5) A. [Gr. [Lat.priv. s. s. Pseudoastm (v. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. s. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. putere. -enos = splin\. [Gr. senza]ie de sufocare. . / astragale. m. s. senza]ie de astenie. de origine neclar\. in-vers. pot fi clasificate în: 1) A. Tipuri: 1) A. aspiratio. f. din gr. / astrocyte. bron[ic adev\rat (esen]ial). -oma. pip\it. stasis = [edere. s. / astrocyte. moderat\. a . în *hipermetropie. [Gr.: semn Arroyo (v. ASTEREOGNOZIE. tumori subcutanate fistulizate). în care meridianul cel mai refringent este vertical.: agnozie tactil\. ATAC. A. [Ital. f. f. lichid amniotic) în c\ile aeriene. [Gr. ASTENOPIE. adj. m. s. s. 3) A. s.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. s. hipermetropic pe un meridian. continu\ sau discontinu\. ASPIRIN|. sthenos = for]\. / attaque. m. -ism. a. sugarului [i al copi-lului este grav. iar imaginile sunt percepute deformat. a lega. ASTERIXIS. s. Rolul principal în de-clan[are îl are. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. 2) A. fibrilare. / aspergillose. s.priv.). cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. Sin. proto-plasmic. -onis = aspira]ie a aerului. n. expira-torie. s.priv. Se disting: 1) A. este un medicament cu lar-g\ utilizare.: dis-tonie neurocirculatorie. spir .priv. II). E-volu]ia bolii este capricioas\. 2) A. m.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. / astringent. s. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. pustule. ca antiinflamator. 3) În limbaj curent. "conform regulei". s.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. reprezint\ o dispnee paroxistic\.. s. / asthe-nocoria. sterixis = pozi]ie fix\.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. aparatul respirator es-te practic normal.: miastenie (v. f. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. ASTROBLASTOM.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). / aspirin. în consecin]\. aproape. s.priv. / aspiration. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. / astringent. s. 3) A. s.. m. -atos = s\-mân]\. b) a. uneori. gnosis = cunoa[tere. / asplenia.. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. [Gr. protoplasmatice [i a. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). s. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. simplu.. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. / asthma. lâng\. [i debilitate. f. f. crisis. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. f) a. pleural\. contrar regulei.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. [Lat. s.] V. nu sunt clare. f. sthe-nos = for]\. stereos = solid. cu celule gigante (gemistocitice). de a deveni nebun. ulcera]ii.pentru Spiraea ulmaria. / astrocytome. 2) A. Func]iile a. -inã. ASTAZIE. de grad mic (I. m. Se deosebesc: 1) A.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. continu\ (dintr-o plag\. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. [Gr. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic).] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. stereoagnozie.priv. ASPLENIE. de la a . asthenos = f\r\ putere. urmate de expectora-]ie mucoas\. s. d) a. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie).] Sin. [Gr. a . ops. putere. n. Obo-seal\ vizual\. în care un ochi este astigmat.. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. f. f. [Lat. n. Sindrom imprecis. f. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. s.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. / astroblastoma. s. [i sindrom Da Costa. de grad înalt (III .). s. [i a. -ism. astrocitom.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. n. febr\. cu expectora]ie [i. Termen vechi. s.. ASTRINGENT. asthenos = f\r\ putere. îns\. intricat). chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). A. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. [Gr. blastos =ger-men. b. ca urmare a necoordon\rii motorii.). ceea ce conduce frecvent la *diplopie. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. emetrop etc. cu staz\ pul-monar\. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. -ozã. neregulat. s. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. vedere. astig-mie. s. s. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. [Gr. fibros. V.] 1) Diminuarea for]elor. / asthme. s. / a-stereognosis. / astéréognosie. Sin. kore = pupil\. grupate în fas-cicule. Se manifest\ prin dispnee. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. aspergere = a r\spândi. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. -oma.. miopic pe un alt meridian. 158 . gastric\. s. splen. / asplénie. asthma = gâfâial\. / aspirine. stringere = a strânge. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. tab. compus. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. n. s. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. [Gr.: semn Adams-Foley (v. astragalos = oscior. s. plant\ denumit\ [i t\valg\.oase. attaccare = a începe. / asterixis. [i acid arahidonic. s. de p.astroblastomul [i IV .priv.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii.). / attack. acomodativ\. kytos = celul\. muscular\. / astigmatisme. spirare = a r\sufla).). astron = stea. tulburare cardiac\. / a-spermatism. s. e) a. s. `n re-lief. intestin sau cavitate seroas\). / asper-gillosis. m. / astro-cytoma. sânge. sperma. de la sterizein = a sta nemi[cat. astragalus.priv. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. 6) A. caracterizat prin accese de dispnee lent\. A. A. umed. / aspiration. f. s. / asterixis. dureri precordiale. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. / aspermatisme.ASPERGILOZ|. 2) În limbaj clinic. n. de la ad = c\tre.glioblastomul). sthe-nos = for]\. fatigue. ASPERMATISM. Accesele se pot succeda atât de rapid. stroke. opos = v\z. durere sau jen\ toracic\. / astasie. prin deformare conic\ a corneei. iar ce-l\lalt normal. f. Se disting a. ASTRAGAL. tremur\turi sau secuse mu-sculare. [Gr. de la gnonai = a cunoa[te. 2) A. a lichidului de staz\ gastric\. stigma. -atos = punct. frecvent. a. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. ASTIGMATISM. f. deci a ortostatismului.] Sin. 4) A. de la a . sin.. astheneia = sl\biciune. ASTROCIT. a sta. f. n.priv. n. din cauza spasmului. astron = stea. / talus.. semitardiv\ sau tardiv\. Între accese.. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. *apoplexie.] Absen]a *splinei. a . Sin. astron = stea. V. a . [A . adj. antipiretic. a . a împr\[-tia.

sau f.sau bilaterale invo-luntare. NA: recessus epitympanicus. sec]iune. / atherosclerosis. athéromec-tomie. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. angeion = vas. s.. din gr. atypical. / athéromasie. frica de a muri. 8. s. spirit. s. ATICO-ANTROTOMIE. tattein = a ordona. de la a . f. ATAVISM. Sin. a unei boli). vertij. dur. atticus. din gr. s. s. / atheroma.priv. 1825-1882. manifest\ prin deficit anabolic. m. pentru aterectomie (v. f. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). antrum. Var. m. medic german.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). n.): 1) A. lobular\ sau segmentar\. f. [Gr. s.: sindrom Louis-Bar (v. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. de-realizare. f. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. ATIPIC. -oma. A. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. itã. / attenuation. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. taraxis = tulburare. în func]ie de evolu]ie. embole = ac]iunea de a arunca `n. athere = terci. A. f. ATEROEMBOLISM. adj.] Depozit lipidic g\l-bui. este considerat\ o boal\ general\ complex\. antron = pe[ter\. de la attenu-are = a sl\bi. lemn. / atticoantrotomy. ektome = excizie.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. / atticite. athere = terci. de la skleros = tare. s. [Lat. de la temnein = a t\ia. spontane. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). a . / athérosclérose. f. f. la nivelul extremit\]ilor. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. a reduce.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. / attelle. substan]a reticulat\). din lat. s. a.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. / athe-rogenesis.] Dispozitiv.: forma a.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. / athéro-embolism. ATENUARE.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. s. Ex. [Gr. s. A. [Lat. codificând proteina denumit\ frataxin\. n. f. fiertur\. s. [Gr. a . s.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. înt\rire. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. f. f. athere = terci. s. / atheroge-nic. adj. / ataxic. Uneori.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. Hanovra. F. / splint. f. iar `n 10 % diabet zaharat. indiferen]\. / athymia. attikos = referitor la Atena. attikos = referitor la Atena. tabes ereditar.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. unde sonore etc. din metal. atavus = str\mo[. / atypic. s. neurolog german. athere = terci. s. s. s. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. gr. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. athere = terci.] Sin. termen preluat ulterior `n arhitectur\. ATETOZ|. ATEROM. [Gr. ghips etc. gr. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. / atavisme. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. f.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. s. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. s. athere = terci.. genesis = producere. athere = terci. s. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. din gr. 2) Absen]a timusului. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). f. F. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. f. fiertur\. / attitude. s. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. / athétose. / athérogène. m. 2) A. disar-trie. de la tattein = a or-dona. / athérectomie. timus.: fenomene a. ATEROMATOZ|. marc\. f. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. s. [Gr. s. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. [Gr. ateles = incomplet. / attico-tomy. taxis = ordonare. a . se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. hastella = b\] mic. de la a . / atticitis. / atheroembolism. embolie. care sunt dezordonate. a . localizat\ pe arterele coronare. [Lat. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. pa-restezii la nivelul membrelor. de la temnein = a t\ia. fiertur\ (-oma). attitudine. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. forma]iunile subtalamice. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. termen preluat ulterior `n arhitectur\. fumatul etc. s. 2) Bolnav afectat de ataxie. / athérome.: amiotaxie. cinetic\). s. m. attikos = referitor la Atena. Etiologia a. -ozã. Ex. s.] V. ataktos = neregulat. ATAXIC. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). taxis = ordonare.: boal\ Friedreich. -oma. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. ATEROGEN. athetos = nefixat. f.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. simbolic. ATEROMECTOMIE. atticus. p. f. s. s.] Lini[te moral\. s. de la typos = tip. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. f. aptitudo = aptitudine.priv. s. aritmice. Dup\ întindere. tipic\. f. deta[are. fiertu-r\. 159 . poate fi acut\ sau cronic\..] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. a aranja. [Gr. ATERECTOMIE. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. model. f. a. de la tattein = a ordona.priv.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. sklerosis = indurare.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. aranjare. / atticotomie.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\.. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice.) la traversarea unui anumit ma-terial. tome = t\iere. / attico-antrotomie. / athe-romasia. / athetosis. ou f. [Gr.grea]\. f. / attitude. A.: ereditate ancestral\ sau de revenire. ATICOTOMIE. ATEROSCLEROZ|. 2) thymos = prin-cipiu vital. m. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. s. f. ATICIT|. ataraxia = impasibilitate. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. f. în mers (a.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n.. [Lat. s.priv.: dislipi-demia. p\stos (sem\nând cu un terci).. n. / atténuation. exist\ trei mari tipuri: a. attenuatio. atticus. [Gr. adj. nucleele gri centrale. cavitate. / athérogenèse. f. s. [i coree. În literatura medical\.: boal\ Hammond. sec]iune. f. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. attikos = referitor la Atena. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. termen preluat ulterior `n arhitectur\. de la gennan = a produce. [Gr. din gr. -ozã. / ataraxie. / attique. prin complica]ii cardio-respiratorii. gr. f. [Gr. s. / ataraxia. ionizante. X. [Lat. ATITUDINE. profesor de anatomie patologic\. 1858-1916.). prin a. typikos = tipic. s. / epitympanic recess. 1) thymos = minte. [Ludwig Bruns. s. ATELECTAZIE.] Neconform unui anumit tip. tome = t\iere. ATAXIE. adj. [Ital. frica de a înnebuni. Sin. m.: ateromectomie. / atavism. lat. din unele st\ri febrile. ATICA. Var. V. adj. s. / atypique. / atherectomy. gennan = a produce. [Lat.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. teleos = extremitate. ATARAXIE. a aranja. f. atti-cus. / ataxique. [Gr. fiertur\ (-oma). pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. / ataxia. -onis = atenuare. [Gr. -ism.. coronarian\. convulsii [i tulbur\ri de mers. aranjare.priv. s. constând în agita]ie extrem\. (ex. de inactivi-tate total\. ballein = a arun-ca). ATEROGENEZ|. s. Sin. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a.). [Nikolaus Freidreich. poate fi: masiv\. f. a a-ranja. fiertur\. [Lat. [Gr. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\.. f. neregulate [i cu amplitudine mic\. fiertur\ (-oma). ektasis = dilata]ie. format pe peretele intern al arterelor. / athymie. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. lente. / atélectasie. / atelecta-sis. [Gr. manifestat\ prin stare de indiferen]\. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). Sin. f. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a.. / ataxie. ATIMIE. s. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\.priv. ATEL|. adj. material plastic. ekta-sis = dilata]ie.

Sin. [Edouard Francis Kirmis-son. Abrev. lat. s. atomos = indivizibil.). totodat\. / attrition.). trophe = hran\. s. / attrition. În medicin\. [Personaj mito-logic: titanul Atlas.priv. s. dincolo. ATREZIE. (1). / atmo-sphere. 7) A. senil\ .. la 0oC.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. [Gr. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. secundare. atopos = în afara locului normal. ATRANSFERINEMIE. s. s. f. ATRIOTOMIE.priv. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. / oreillette. s. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. m. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. gr. variaz\ cu altitudinea. generând anemia sidero-penic\ congenital\. 3) / atrium. -onis = frecare. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. / atlas. s. topos = loc. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. [Gr.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. iner]ie uterin\. s. care devine g\lbu-ie. ATOPIE. f. gr. iar pere]ii se `nnegreau). corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. are o structur\ complex\. a . m. m.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. f. vulvar\ .). poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. A. V. s. / atomiseur. corticale izolate (*boala Alzheimer. / atony. ATRIU. s. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune.. tresis = orificiu.] Absen]a *transferinei din sânge. n. cardiac (NA: atrium cordis) . ATRI}IE. de la a . / athrepsia. prezint\ trei mari zone: troposfera. lat.: boal\ AranDuchenne (v. f. [i vaporizator. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. Su-deck's disease. A. ATREPSIE. amiloido-zei sau. / atransferrin(a)emia. f. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. de la ater. Tipuri: 1) A. *hipotensiune ortostatic\). f. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. [Paul H. tonos = tensiune. ATMOSFER|. / atrophy. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. f. .a. atria. aplazie [i hipoplazie. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. f. 3) A. s. s. lo-calizat\ sau difuz\. anat. f.] Incizie a auriculului. sphaera. f. m.: *boala Kraepelin). f. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. *boala Pick. s. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. / atom. coloid\ . V. a. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. / atriotomy. prin venele cave [i sinusul coronar.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. dislipoidic\ . 6) A. este adesea ireversibil\. f. sunt de ordinul 10-10 m.] Atitudine vicioas\ de flexie. a . f. alb\ Milian .priv. urmat\ de distensia lobilor prostatei. c. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. c.priv. fie în combina]ii cu al]i a.priv. cicatricial\ . f. chirurg ger-man. s.: auriculotomie. c. *scleroza lateral\ amiotrofic\). cu excep]ia pl\mânilor. care apare sporadic. s. 1848-1927. este reversibil\. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. s. 2) Forme în care a. uterin\. atomos = indivizibil. a. Sin. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. [Lat.] V. Ex. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. semne *extra-piramidale. / atransferrinémie. auricular . 2) A. Întreaga a. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. -tra. dento-rubric\). diabetului. poate fi difuz\ sau localizat\. stratosfera [i ionosfera. *coreea Huntington. idiopatice sau congenitale. difuze sau circumscrise.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. la vârsta a-dult\. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. a. ATLAS.: hipertrofie. / atopy.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. / atopie. Clasifi-care dificil\.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. cu predispozi]ie ereditar\. 3) A. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. 1 atm ≈ 105 pascal.. / atmosphère. de la ater.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. a zdrobi. threpsis = nutri]ie.. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. sub form\ de jet. excep]ional. Sin. [Gr. ATOM.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. este un sistem neutru electric. ATROFIE. -tra. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. f. / atome. sec]ionat [i temnein = a t\ia. n. m. [Gr. / athrepsie. [Gr. s. f... s. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. fiind. m. abduc]ie [i rota]ie intern\. f.: boal\ Sudeck (v. (identici sau diferi]i). *ataxie. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. sec]ionat [i temnein = a t\ia. de-men]a senil\). s. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. A. Sângele trece din a. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. pân\ la în\l]imea de 5 km. 2) A. 2) A. de la a . inã. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. | 160 . s.. 4) A.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. / atonie. gr. s. s. [Lat. abur.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. tome = t\iere. / atrophie. ce poate exista fie liber. dar superficial\. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. Dimensiunile a. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. ATOMIZOR. [Gr. A. alc\tuind molecule. / atomizer. [Gr.. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. A. 1866-1938. ATONIE. atrium = antecamer\. sphaira = sfer\. a . (2. uscat\. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. muscular\. În ansamblu. profesor la Hamburg.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. atriotomie. dimi-nuarea tonusului muscular. s.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. -atos = sânge. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. / atlas. tomos = t\iat.oase. olivo-ponto-cerebeloas\.). [Gr. atmos = vapor. s. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. a.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. a. de la temnein = a t\ia.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. tomos = t\iat. sunt utilizate diverse tipuri de a. de la atterere = a freca. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. -trum = negru.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire.: F0F1-ATP-az\ (v. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. atlas = atlas. boli rare [i discutabil clasificate (ex. haima. pulmonar . ferrum = fier. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire.priv. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old.priv. 8) A. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. NA: atrium. Unitatea de presiune în SI este *pascal. M. s. [i evolueaz\ progresiv.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. n. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). at-tritio. s. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. A. 5) A. / atrésie.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. atrium. Sudeck. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. atrium = antecamer\. [Gr. care spijin\ cerul pe umerii s\i. Ant. trans = peste. a. nutri]ie. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. c.: 1) A. chirurg francez. s. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. a . / atresia.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. [Lat. a . f. pl. 1) A. de la a . gr. îndeosebi industriale. s.] Sin. sec]iune. ATP / ATP / ATP. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. Uneori.priv.. tab. Form\ particular\: a. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. A. ihtioziform\ . influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. 3) A. f.

prin intermediul *stetoscopului. de la ana = din nou. audit. m. AUDIT. gr. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. antiemetice. AUTOANTICORP.. auricula. iar\[i. autos = sine însu[i. s. auricula. vizuale. ou f. f. / au-tacoids. / audibility. viral (pseudo-autoantigen). ag-gresio.] Alcaloid extras din Atropa belladona. s. s. autoimunitate. s. al\turi de *inspec]ie. de la plassein = a forma. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. / autoanalyser. [Gr. iar copilul mic este izolat.] Eva-luarea critic\ a unui sistem.). AUDIOMETRU. metron = m\-sur\. f. etimologia termenului atropinã. ana-lyein = a rezolva. a modela. s. [i anticoli-nergic. m. [Lat. A. AUTOAGLUTININ|. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. / or. s. a. A. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. f. intoxica]ii. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. de la au-ris = ureche. AUDIMUTITATE. [V. [Lat. Se utilizeaz\ audiometrul. AUDIOMETRIE. psihice etc. de la auris = ureche.] 1) Care se raporteaz\ la ureche.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. autoanti-gen.] Element chimic pre]ios. `n blocurile atrioventriculare. f. f. s. / audio-meter.: sindrom Be-als (v. urechiu[\ sau auricul al inimii. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei.] Sin. *eicosanoidele. coloidal). Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. m. / auro-vertin. s. [Lat. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. therapeia = tratament. / autoagglutination. -inã. De asemenea. [Gr. autos = sine însu[i. anti = con-tra. / autoagglutinin. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. / auto-antigène. s. dim. 3) | 161 . / gold. [Lat. f. f. 2) Subiect care sufer\ de autism. / au-riculotomy. s. atropa = beladon\. n.ATROPIN|. f. / auriculothérapie. AUDI}IE. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. gramma = înscriere. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. / autacoïdes. de la auris = u-reche. s. de la auris = u-reche.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. auditus = auz.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. gr. [i a. se disting a. [Gr. A. Administrate pe cale bucal\. s. -inã.] Sin. ly-ein = a distruge. / auto-anticorps. Sin. mediat\. dim. cutanate. s.] 1) Cu refe-rire la *autism. mutus = mut. / audit. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. din gr. adj. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. *an-giotensina. autos = sine însu[i. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). [Lat. / audio-metry. s.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). n. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. i. NA: digitus mi-nimus (2). f. dys = greu. f. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. [Lat. V. anti = contra. -onis = atac. adj. sau f. gr. a uni. / atropism. pasiv\) [i de a asculta (a. audire = a auzi. [Lat. f. f. s. f. / audition. În form\ foarte dispersat\. digitus auricularis. s. -oris = corp.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. independent\ de existen]a surdit\]ii. s. f. f. autism infantil). / autoantibody. / atropism. a. V. auricula. / autiste. / autoagression. activ\).. din lat. de ex. corpus. [Lat. lat. s. s. n. cu nr. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. Lache-sis [i Atropos). ob]inându-se *audiograma. / audibilité. n. s. plasis = modelare. audire = a auzi.: atriotomie (v. s. m. n. cu lumea ex-terioar\.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. n. f. f. / atropine. [Gr. AUTOAGLUTINARE.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. uneori manifest\ri auditive. s. lat. s. La adult. s. s. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. a uni. a. a. / audiométrie. Dup\ Laen-nec. / auto-agglutination. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. AUDIOGRAM|. gr.. [Gr. de la aggredi = a ataca. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. / aura. iradiere sau în neoplazii (a. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. / auricular.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. / autisme. iar în doze mari are ac]iune central\. m. s. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. AUDIBILITATE. de la audire = a auzi. f. / auscultation. f. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. s. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. m. foarte dens. / autoanalyseur. s. V. gustative. f. s. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. f. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. autos = sine însu[i. n. de la audire = a auzi. antisecretoare. AUTIST. / Beals' syndrome. autoimunitate. m. s. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. s. m. Unii dintre compu[ii a. simbol Au.). tome = t\iere. f\r\ a c\uta un contact. / autoantigen. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. s. metron = m\su-r\. au-tos = sine însu[i. 2) În prezent. s. adj. [Lat. f. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. ATROPISM. de la audire = a auzi. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. s. s.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. s. / audimu-titas. [Engl. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. [Lat. / audition. olfactive. AUROVERTIN|. AUTOAGRESIUNE. m..] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. [Gr. f.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. / autoagglutinine. s. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). s. [Gr. n. m. abdominale. subcutanat\ sau intravenoas\. -ism. s.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. f. de la the-rapeuein = a `ngriji. s. aurum = aur. este evaluat la un control ulterior. dificil. sec]iune. m. agglutinare = a lipi. lat. imediat\. audibilis = care poate fi auzit. s. de ex. AUTOANTIGEN. de la temnein = a t\ia. *palpare [i *percu]ie. m. AURICULOTERAPIE. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. automatos = spontan. s. audire = a auzi. pl. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. AUR. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. s. / audiomètre. / self aggression. / au-diogram. autos = sine însu[i. auscultare = a asculta cu aten]ie.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. ag-glutinare = a lipi. sunt utilizate ca spasmolitice. [Lat. [Gr. / autism. Ac]iunea de a auzi (a. f. modific\ri de apetit. sounding. Totodat\. auricula. s. aura = r\-suflare. [Gr. / aura. lat. ale subiectului. gennan = a produce. atomic 79.. Este un metal galben. f. AUSCULTA}IE. adj. / autistic. f. AURICULOTOMIE. AUTOANALIZOR. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. s. de sete sau afec-tive. s. autos = sine însu[i. *serotonina. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. osteon = os. s. A. ascultare. dim. akos = remediu. gr. / aurovertine. / auriculotomie. / auriculaire. ca urmare. congenital word deafness. -onis = auzire.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. dim.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice.: boal\ sau sindrom Kanner. autos = sine însu[i. f. -ism. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. m. s. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. / auscul-tation. s. / auriculotherapy. AUTACOIDE. s. [Lat. [Lat. m.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. dobândi]i). s. AURICULAR. s\rurile solubile de a. / audiogramme. / atropine. m. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. AUTISM. gr. pl.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. Prezint\ *ecolalie. tabagismului etc. hearing. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. AUR|. auditio. audire = a auzi. / auriculo-ostéodysplasie. s. / audit. [Lat. / audimutité. f.

antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. da-c\ sunt accentuate. Se începe cu 2 ml.: `n engl. s. a unui ]esut sau a unui organism. f.: sinucidere (v.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. / auto-immunité. s. a dizolva. [Gr. [Gr. a purta). s. De altfel. [Gr.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. AUTODIALIZ|. ap\rat (in = lipsit de. celule. autoan-tigen. s. a separa de. [Gr. tiroidita Hashimoto. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. reac-]ional sau spontan. s. -atos = sânge. lat. apoi 3 pân\ la 10 ml. / autochtone. s. AUTOFOBIE. s. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. de la lyein = a distruge. criticus. gr. / auto-digestion. / autograft. s. *mielin\. s. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. autos = sine `nsu[i. f. 3) Sin. s. bolile Biermer [i Basedow-Graves. [Gr. s. [Gr. s. din gr. s. / autodialyse. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. autos = sine însu[i.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . in = în. AUTOIMUNITATE. / autophagie. automatismos = autoac]ionare. n. lat. Ex. Ace[ti a. / auto-catalysis. f. autos = sine `nsu[i. / autoérythro-phagocytose. krinein = a separa de. s. s. graphein = a scrie. ]esut. AUTOMATISM. dialysis = separare. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. autotoleran]\. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. În prezent este pu]in practi-cat\. din gr. f. f. Ex. AUTOHTON. f. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. s. / autophony. s. lysis = distrugere. în organismul c\ruia îi apar-]in.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. munus = obliga]ie).] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. autos = sine însu[i. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. phobos = fric\. f. din *pan-creatita acut\. lat.: boal\ a. sau automatos = spontan.] Comportament involuntar (mi[c\ri. autos = sine însu[i. / autointoxication. f. Ex. Obs. s. f. fiziologic\ [i a. s. s. [Gr. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. kytos = celul\. de la graphein = a scrie. autoto-xicoz\. A. autos = sine însu[i. de la dia = prin. / autochto-nous. n. lat. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). gerere = a duce.: a. AUTOHEMOLIZ|. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. 2) Stare morbid\. gr. s. f. s. a.: sindrom Marlin (v. de la lyein = a distruge. În toate cazurile men]ionate. s. autos = sine însu[i. Se disting dou\ alternative: a. histos = ]es\tur\. munus = obliga]ie). / auto-immun. lat. adj. mental etc. de la toxon = s\geat\. activit\]i). graphium. f. autoimunitate. V. V.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. / autolyse.] 1) Nutri]ia corpului. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. autokhton. logos = raport. a. s. lysis = distrugere. AUTOCATALIZ|. rela]ie.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. / autopha-gia. asociat\ unor manifest\ri patologice. / autodigestion. f. lat. adj. autoimunitate. [Gr. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari.] Sin. leucope-niile imunologice.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni.: *a. totu[i metoda a fost reluat\.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. radius = raz\. -atis = scutire de sarcini publice.] V. / au-toimmunity. / autogenons. înde-osebi în medicina sportiv\. suicide (3). îndeosebi lizozomale. autoanticorp. Sin. gennan = a produce.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. | 162 . / autocritique. AUTOHEMOTERAPIE. / auto-immunisation. [Gr.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. s. autos = sine însu[i. / autophagocytosis. A.. / autohistora-diographie. autos = sine însu[i. s. se manifest\ ca *boli auto-imune.). / au-toh(a)emolysis. autoimunizare [i autoto-leran]\. f. observat\ `n unele boli mentale. autoimunitate. a des-compune (dis = separat de. immu-nitas. ap\rat (in = lipsit de.: a. / autologue. oftalmia simpatic\. clavis = cheie (care se închide singur). AUTOGREF|. *tiroid\. s. / auto-hémolyse. autoradiografie. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. phagein = a mânca.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. f. diviziune a unei idei pe puncte. Pentru alte boli.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. s. autophagy. autos = sine însu[i.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. / autohistoradiography. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. AUTOLOG. AUTOCLAV. f. [Gr. m. autos = sine însu[i. s. s. f. de origine intestinal\. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. s. Intermi-tent. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni.). -ozã. f.: autotoxemie. f. s. adj. f. / autoimmunization. [Gr. [Gr. f. f. f. [Gr. / autoerythrophagocytosis. *a. / auto-immun. AUTOCRITIC|. AUTODIGESTIE. diabetul insulinodependent [. somn. V. katalysis = disolu]ie. [Gr. f. f. [Gr. [Gr. mucoasei gastrice. / autophagocytose. se pare. s. V. s. f. / autogreffe. [Gr. ap\rat (in = lipsit de.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. -e. phone = voce. / autophobie. autos = sine însu[i. / autohémothérapie. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. [Gr. / autocriny. / autophonie. f. kytos = celul\. epileptic. care. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. de la katalyein = a distruge. autos = sine în-su[i. [Gr. f. munus = obliga]ie). *spermatozoizi. / autoclave. f. / autocatalyse. s. haima. autos = sine însu[i. / auto-matism. Poate fi fiziologic (ex. / autodia-lysis. -onis = descriere. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. adj. *tract uveal. / autoh(a)emotherapy. endo-gen. [Gr. grapheion = peni]\ de scris. / autolysis (1. / autointoxication. AUTOIMUNIZARE. s. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. f. f. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. / automatisme. V. prin consumul ]esuturilor proprii. digestio. -atos = sânge. immunis = scutit. / self criticism. boli meta-bolice. AUTOFAGIE. AUTOGEN. de la immunis = scutit. s. adj. autos = sine însu[i. îmb\trânire) sau patologice (migren\. autos = sine însu[i. AUTOCRINIE. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp.).: lupusul eritematos diseminat. îndeosebi guta). Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. Ex. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. autos = sine însu[i. phagein = a mânca. adj. lysis = dis-trugere. autos = sine însu[i. anemia hemolitic\ autoimun\. adj. 2). de la khthon = p\mânt. AUTOINTOXICA}IE. [Gr. [Gr. f. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. lat. autos = sine însu[i. / autologous. autos = sine însu[i. [Gr. s. s.] Despre ]esuturi. car-diac) sau patologic (ex. [Gr. erythros = ro[u. kritikos. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. haima.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. `n starea de *ina-ni]ie. AUTOFONIE. / autocrinie. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. adj. AUTOFAGOCITOZ|. lat. AUTOHISTORADIOGRAFIE. lat. de la krinein = a discerne. -ozã. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. f. autos = sine însu[i. AUTOERITROFAGOCITOZ|. f. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. f. AUTOLIZ|. therapeia = trata-ment.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. / autogène.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. / autopho-bia. gref\. phagein = a mânca. f. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. prin autoagre-siune sau autoimunizare. de la therapeuein = a `ngriji.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). Ex. autos = sine însu[i. f. / autoclave. m. briceag de altoit. immunis = scutit. AUTOIMUN.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia.: a. s. de la lyein = a distruge. elaborat sau incon[tient.

f. s. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. de la fundere = a v\rsa. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. m. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. mutilatio.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. [Gr. [Gr. suggestio. a se dezvolta. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. s. s. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen).). AUTONOMIE. f. autos = sine însu[i. indiferent de sex. f.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. s. [Gr. passivity phenomenon. f. adj. opsis = vedere. îndurare. f. 163 . s. lat. s. s. f. / autonomy. AUTOPLASTIE. V. autos = sine însu[i. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. autos = sine însu[i. / hearing. s. -atos = corp. gref\).] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. AUTOREGLARE.] Sin. Cei 44 a. auxanology. Prin a. -inã. / auto-radiographie. s. AUTOPSIE. mai ales al celor neurocibernetice. f. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. s. / autosome. de la plassein = a forma. f. -atos = sânge. s. autos = sine însu[i. -atos = corp. / automutilation. s. m. me-dicatio. f. f. autos = sine însu[i. / auto-tox(a)emia. f\r\ recomandarea me-dicului. s.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. soma. s. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. [Gr. v. / autosomique.: autointoxica]ie (v. auxe = cre[tere. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. / autosome.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. formea-z\ 22 perechi cromozomice. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. m. este perturbat\. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. AUTOTOXICOZ|. lat. auxe = cre[tere. / auto-tolérance. / autopunition.). n. graphein = a scrie. s. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. f. / automédication. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. f. AUTOTOLERAN}|.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. / auxotrophe. / self tolerance. adj. / autotransfusion.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. de la sugge-rere = a sugera. / autoscopie. f. f. s. Cea mai im-portant\ a. autos = sine însu[i. [Lat. / autoplastie. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. f. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. nutri]ie. f. AUTOZOMIC. de la toxon = s\-geat\. / ouïe. AUXOTROF.). [Gr. `m-pr\[tiere. de la auxein = a cre[te.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. [Gr. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. / autopsy. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. s. / autotoxémie. f. lat. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. fusio. este de tip cibernetic. AUXIN|. De obicei. AUTOSCOPIE. [Gr. [Gr. trophe = hran\. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. Sin. [Gr. [Gr. f.: au-togref\ (v. AUTORADIOGRAFIE. / autotrophe. pentru autozom (v. f.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. stare denumit\ *autoimunizare. autos = sine însu[i. de la skopein = a vedea. s. Sin. A. pentru autozomal (v. / self-regulation. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). autos = sine însu[i. / auto-vaccine.). / autopsie. adj. autos = sine însu[i.: necropsie. autos = sine însu[i. s. s. / auxin. regulare = a regla.] Anglicism sin. Var. / autosomique. AUTOZOM. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. f. s. / autonomie. autos = sine însu[i. soma. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. adj. autos = sine însu[i. s.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. s. puni-tio. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. -onis = p\rere. a modela. phytohor-mone. [Gr. de la tolerare = a suporta. s. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. f. autos = sine însu[i. cu autozomic (v.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. lat. adj. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. autopsia. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. m. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. trophe = hran\. / autorégulation. lat.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. f.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. / autovaccin. [i ureche intern\. V. lat. poate fi: 1) Medical\. f. -onis = pedeaps\. AUTOMUTILARE. Var. lat. / self-punishment. f. AUTOTRANSFUZIE.). audire = a auzi. AUTOZOMAL. autos = sine însu[i. / auto-plasty. / autotoxicose. adj. A. autos = sine însu[i. autoantigeni. -ozã. -onis = mutilare. de origine accidental\ sau criminal\. autos = sine însu[i. adj. / autotransfusion. Activitate mo-torie involuntar\. f. s.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. [Gr.: autointoxica]ie (v. / autoradiography. a se dezvolta. AUTOSOM. AUTOTOXEMIE. [i doi cromozomi sexuali. f. a examina. automutilation. / auxology. lat.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii.] Sin.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. haima. onis = topire. [Gr. aspect.] Independen]\ func]ional\. AUTOSUGESTIE. autos = sine însu[i. [Gr. de la toxon = s\-geat\. / auto-somal. sugestie. de la auxein = a cre[te. f. dincolo. / self-mutilation. lat. AUTOSOMAL.: sindrom Clérambauld. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. V. s. sângele este recoltat înainte de opera]ie. auxe = cre[tere.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. trans = peste. de la mu-tilare = a schilodi. s. A. nutri]ie. s. / auxotroph. / autosuggestion. AUXOLOGIE. tole-rantia = suportare.] Sin. gr. termen recomandat. -onis = medica]ie. [Gr. [Gr. e. scopia = exami-nare. s. A. f. s. s. / autosuggestion. [Gr. 2) Medicolegal\. AUTOTROF. logos = [tiin]\. s. AUTOPUNI}IE. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. A.: autosom. AUTOVACCIN. -atos = corp. / auto-scopy. f. Sin. / autotrophic. / self-treatment. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. de la punire = a pedepsi. adj. [i autopuni-]ie. s. s.). AUZ. [Gr. soma. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / auxine. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. din cauza etimologiei improprii a termenului a. / auto-toxicosis. [Gr. care sunt identice la descenden]i. urechi etc. autos = sine însu[i. A. Var. [Gr. A. / auto-somal. f.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. n. s. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. de la auxein = a cre[-te. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. f. a. s. s. Organismul uman posed\ 44 a. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. [Gr.). f. de la vaccin\ = variola vacilor. AUTOMEDICA}IE. a se dezvolta. [Gr. autos = sine însu[i. Uneori. f. nomos = obicei având for]\ de lege. / auxologie.: ritm idio-ventricular (v. antialeatorie [i antientropic\. s. plastos = mode-lat. radius = raz\.

secundar\. de la vellere = a trage. Sin. A. AXONEM|. axis = ax\. n. f. adj. 3) A.oase. 2) A. NaN3). a . ~n cazul unei fracturi. s. reprezentând intensitatea. m. f. fibr\ nervoas\. o. / axérophtol. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului.at de una sau mai multe vitamine. fibrele A [i B sunt mielinizate. în mod asem\n\tor. vita = via]\. Sin. AVITAMINOZ|. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). spontan sau provocat al unui fetus malformat. f. velsus. / avidin. construit în triunghiul lui Einthoven. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. m. r\cit. [Lat. [Gr. / azide. piloas\. izoimunizare Rh. s.AVASCULAR. în caz de sarcin\ gemelar\. -ol. s. se nume[te a. f. / avortement. f. ophthalmos = ochi. s. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. dar. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. Diferi]ii a. / axonotmésis. f. kinein = a mi[ca. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. axilla = subsuoar\. a. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). repetitiv.priv. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. fistule sau fracturi.: evulsie. [Gr. m. s. s. o. abortion (provocat). A. AXIS. h..] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. [Gr. / axis. asbestos = care nu poate fi stins. dentar\. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. f. vivus = viu. n. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. a. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. D: rahitism. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. a . AVULSIE. alter\ri cromozomiale. 2) În fizic\. boli genetice). s. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. / asylum.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. [Fr. axillae. m. s. / axillaire.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. adj. f. boli infec]ioase. s. AZIL. / avulsion. abortio. 2) A. / avidine. PP: *pelagr\. Clasic. s. AVIVARE. [Gr. Ex.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. m. m. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. anat. s. decompensare cardiac\. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. / aisselle. axilla.: vitamin\ A (v. geometric\ a instrumentului. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. dezechilibre hormonale. regiune a.priv. / axis. lat. f. f. o. a . AXENIC. Ex.: a. copiilor orfani etc. axis = ax\. hipotalamus [i hipofiz\. f. s.. Ex.] Sin. [Lat. -onis = avort. sarea de sodiu.: a. lat. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. În practic\. / azaserine.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. s. . `ndeosebi `n trans-plantele de organe. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. din gr. -inã. provocat: 1) A.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. V.] Extrac]ie. a. a .: arter\ a. s.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). s. lat. s. de la a . const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. m. / azathio-prine. / azide. f. [Gr. AXEROFTOL. axon = ax\. a.: cilindrax. s. AX. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. diferen-]ial. adj. / azathioprine. [Gr. -ozã. f. s. a . medie este vectorul sta-bilit. B1: *boal\ beriberi. f. Timp îndelungat. / asbestose. ortus = na[tere). gr. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. n. / avasculaire. a.. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. m. asylon = loc inviolabil. dup\ fosforilare. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. sy-lan = a jefui. freshening. axon = ax\. a. ammo-niakon = sare de amoniu. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. [i neuro-endocrinologie. C: *scorbut. vasculum = vas mic.. Protein\ din albu[ul de ou. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. axon = ax\. sec]ionare. constatat\ pe *electro-cardiogram\. 4) A. a . s. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. s. s. (sau hemiazigos) la stânga. / axo-plasm.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. AZID|. axilla = subsuoar\. s. 4) A. f. s. / axonème. 164 . iar fibrele C sunt a-mielinice. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. AXONOTMESIS. zygon = pereche.. f. -ozã. Realitatea a. [Gr. axon. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. În general. f. f. n. s.priv. / axenic.] Protein\ care. *centrifugei. / axillary. de la vas. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. fausse-couche / miscarriage (spontan). s.: 1) A. o. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. [Gr.. axon = ax\.priv. s. AZBESTOZ|. AXOPLASM|. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii.). / avascular. instanta-nee const\ într-un vector. la adult.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. Conform acestui concept. este probat\ de *neurocrinie. [Lat. AZATIOPRIN|. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. m. s.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. / axokinine. AXOKININ|. [Lat. / axoplasme. Ex. / avulsion. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. / armpit. / asbestosis. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. tmesis = t\ietur\.priv. s. / axo-notmesis. care poate emite [i cola-terale.] V. adj. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. adj. este cea mai mare. Mai trebuie men]ionate: 3) A. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. în prezent. / axokinin. m. xenos = str\in. NA: vena azygos. AXON. principal\. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. / axe. a smul-ge. / axénique. tab. lat. A. s. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. AVIDIN|.-h.-h. nema = fir. / avivement. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. plasma = obiect mode-lat.priv.priv. f. [Gr. insuficien]\ renal\. [Gr. [Lat.. -inã. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. jug. f. / avitami-nosis. în mod normal. / axoneme.. s. asylum. AVORT. xeros = uscat. / axone. Scopul a. s. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. AXILAR. / axis. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. AZASERIN|. / azasérine. / avivement.] Întreruperea axonului. din lat. h. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. s. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. dim.] Cur\]area. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. n. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. n.. adj. exceptând a. / asile. s. / axe-rophtol. [Gr. / avitaminose.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. AXIL|. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. s. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi.. s. s. vasis = vas. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. [Gr. pl. axon = ax\. s. NA: axilla. În cazul neuronilor senzitivi.. s\n\toase. infirmilor. / axon. [Gr. spontan [i a. f. f. s. reactiveaz\ *axonema.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\.

nor-mal\ este de 0. s. Ex. s. s. / azotémie. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. AZOOSPERMIE. Este determinat\. / azotate. [i hiperazotemie. AZUROFIL. acidul uric.priv. ]esuturilor sau organelor. / azotate. V. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. zoe = via]\.. s.] Care este lipsit de fer-men]i. sperma. Intr\ în compozi]ia enzimelor. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. / azoospermie. s. sub form\ de molecule diatomice. [Gr.13-0. f.priv. proteinelor.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. / azyme. s. ba-zele purinice. contrar etimologiei.AZIMIC. philos = prieten. f. utilizat\ `n hematologie. veche azur = alb\strui.45 g/kg corp/24 ore. adj.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7.priv. / azurophile.priv. AZOT. care include: azotul ureic. n. / azurophil(e). creatinin\. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. f. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. a .priv. A. de la philein = a iubi. / azoturie. m. [Gr. adj. în [ocurile traumatice sau chirurgicale.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. zoe = via]\. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. azotul din acizii amina]i. zyme = drojdie. a . [Gr. -atos = sânge.: nitrat (v. / nitrogen. / azote. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. f.. [Gr. [Gr. s. a . [Gr. / azymic. haima. s. 165 . Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. AZOTAT. AZOTURIE. uremie. a . în majoritatea cazurilor. [Fr. a-moniac etc. / azoo-spermia. AZOTEMIE.: pâine a.. a . zoe = via]\. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. / azoturia. în cursul febrei..50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. m. a . f. adj. f. s. A. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. A. ouron = urin\. ferment.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i.).. A. adj. în tulbur\rile de metabolism. lichid are temperatura de -194.priv.. / azot(a)emia. gr. s. Este moderator al oxigenului în respira]ie. 2) Uzual. -atos = s\mân]\. zoe = via]\. zoon = animal. m. creatin\.] Sin. A.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. urmare a he-moragiilor.

BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. anatomopatolog [i bacteriolog american. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. radius. bacteriolog german. denumit "Cicero al medicinii".). profesor la Groningen. 1870-1957. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. Shigella). vaccin BCG. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. bacteriolog american.] Sin. bacteriolog francez. dermatolog italian. Sin. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. [Augusto Ducrey.: Salmonella typhi (v. profesor la Bucure[ti. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine.] Sin. B.: Pseudomonas aeruginosa (v. 1843-1890. [August Johann Friedrich Loe-ffler. *b. 1870-1961. 18471887. 1852-1915. Este prima carte medicalã tipãritã. [Victor Babes. Sin. bacteriolog german. `n continuare. bacteriolog german.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. 60 î. anatomopatolog [i bacteriolog român.] Sin. anatomopatolog german. f. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.: Escherichia coli (v. anatomopatolog [i bacteriolog german. 1870-1957. m. pl. Co-rynebacterium).: Yersinia pestis (v. oftalmolog american. [Robert Koch. V. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. tific etc.: Corynebacterium diphteriae (v.] Sin. bacillus = bastona[. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. la Berna. succesiv. [Lat. Berlin. profesor la New York. 1852-1931. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. Haemo-philus). clasa *sporozoare. Berlin. Octave Gengou.: Myco-bacterium leprae (v. Angl. occiput. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris. care a influenþat profund gândirea medicalã. [Kiyoshi Shiga.: Klebsiella pneumoniae (v. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului.: abdomen. Haemophilus). BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. iar B. 1843-1910. baron. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. [Karl Joseph Eberth. apoi profesor la Zürich [i la Halle. 1860-1941. Mycobacterium). [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. apar-tenen]a b. s. profesor de igien\ la Lille. pio-cianic. [Simon Flexner. s. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. apoi la Berlin.). inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis).] Sin. -ozã. profesor la Bonn. cum calore et dolore". Interesat de toate aspectele vieþii. 18411912.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. . anatomopatolog german. în 1443. 1863-1955. 1854-1926. anus.: *b. 1875-1959. Shigella). bigemina produce febr\ la vite. 8 volume intitulate De Re Medicina. Sin. Tübbingen [i München. Walther Kruse.] B. profesor de anatomie patologic\. bacteriolog american. f. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. bacilli. 1834-1913. Königsberg [i Leipzig. Zürich [i Chicago. Ex. Koch.: Haemophilus influenzae (v. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus. Berlin. bacteriolog [i igienist german.). / bacille. ci un erudit latin. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. BABY BLUES / baby blues / baby blues. s. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. Praga.] Sin. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. 1860-1940. Viena. Salmonella). Polonia).] Gen apar]inând familiei protozoarelor. bacteriolog austriac. medic [i bacteriolog japonez.: Vibrio cholerae (v.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. [Albert Döderlein. Bergen.: Mycobacterium leprae (v. babesiasis.: Corynebacterium diphteriae (v.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. Mycobacterium). BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. / babesiosis. / babésiose.: Shigella (v. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. Park.: Haemophilus ducreyi (v. m. bacteriolog german.] Sin. bacteriolog japonez. 1863-1939.) nu a fost medic. Sin. Würtz-burg. apoi la Berlin. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. August Johann Friedrich Loeffler. BABESIOZ|. 1852-1915. 1872-1961. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. profesor la Pisa. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. [Léon Charles Albert Calmette.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. 1863-1933.] Sin. Corynebacterium). Würtzburg. Cory-nebacterium). [William H. Bolile provocate de genul B. Shigella). 1835-1926. profesor la Greifswald. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. 1 1853-1949. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. Myco-bacterium).] Sin. BABESIA / Babesia / Babesia.] Sin. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. serolog francez.] Sin. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. medicinii ºi filosofiei. bacteriolog [i igienist german. Bruxelles. bacteriolog belgian. Williams. D. în biserica Ambrosius din Milano. Sin. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. Klebsiella).: Pseudomonas aeruginosa (v. ginecolog german. Paris. [Robert Koch. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. Tomaso de Sarzana descoperã. bacteriolog [i imunolog belgian. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. Jean Marie Camille Guérin.: Haemophilus influ-enzae (v. [Victor Babes. [Edwin Klebs.] V.] Sin. Haemophilus). [Kiyoshi Shiga. profesor la Bruxelles. 1863-1946. BACIL. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf.20 d. 166 .: Shigella flexneri (v. John Elmer Weeks. publicate la Florenþa. anatomopatolog [i bacteriolog român. [Carl Friedländer. Sin. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. (BCG). BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. 1858-1945. apoi la Roma. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. 1864-1943. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii.] Sin.: Shigella dysenteriae (v. Dupã 14 secole. *b. uterus). / bacillus. [Shibassaburo Kitasato. sugerând forma unui bastona[.] Sin. 1843-1910. profesor la Greifswald. Hr. 1854-1926. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor.). profesor la Berlin. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. hernie.: Shigella dysenteriae (v. Hr.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. medic norvegian. Anna W. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea.: piroplasmoz\. din ordinul Papei.). medic [i bacteriolog japonez. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus.] Sin. tibia. s.). descoperit de Victor Babe[.

B. f. O serie de b. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. [Gr. Mycobacterium. chirurg al armatei britanice la Burma.: 1) b. compus din dou\ straturi. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. adj.: *b. / bactériophage. adj. V. fiind ubicuitare. sunt asamblate. proteaze). 2) Sin. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. s. V. care nu apar]in nici regnului vegetal. 3) Sin. lat. sau piocinele. haima. [Lat. m. bacillary. [Jean Hyacinthe Vincent. de la bakteria = baston. iar reac]iile biochimice. mezofile. m. pot meta-boliza doar compu[i organici. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme.. De ex. asemenea plantelor. -atos = sânge. s. în]ep\turi de insecte. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. s.] 1) Termen nerecomandat.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. profesor la Paris. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. crezoli. strict parazite. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. dim. Sin. B. ubicuitare. m.. bakterion.. 3) b. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. bacillus = bastona[. din fiecare bacterie gazd\. ARN de transfer. / bactérie. o serie de aminoacizi. adj. proteine) sunt blocate. adic\ *antibiotice). 167 . încapsula]i. BACILEMIE. f. pustuloas\. 1882-1948. de la bakteria = baston. 1862-1950. s. nici regnului animal. Salmonella). pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. [Gr. bakterion. `n absen]a glucidelor. dispu[i în lan]uri. ARN. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. [Carl Sonne. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. bacterie. Sin. eidos = form\. de la bakteria = baston. pl. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. s. la om. BACITRACIN|. sunt organismele cele mai r\spândite. alfa.: boal\ Andrews (v. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. 2) b. când b. BACTERIOID. / bactérioïde. vitamine [i antibiotice. Pseudomonas). intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. f. Sin. / bacitracine. 18761946. BACTERIOCINE.] Sin.). [Alfred Whitmore. bakterion.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. Dup\ sintez\. BACTERIEMIE. sintezele proprii bacteriei (ADN. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. B. fenoli. aldehide. 1) Sin. bakterion. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. autotrofe care. printre care: alcoolul. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. s. pot da na[tere la *spori.). / bactericide. cuprins într-o *capsid\ proteic\. BACTERID|. unele b. f. Shigella). dim. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. s. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. 2) Bacterie modificat\ structural. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. / bacterid. lizogenie [i lizotipie. nu con]ine germeni microbieni. Fusobacteri-um). [Lat. m.] Virus care infecteaz\ bacteriile. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. f. / bacteri-(a)emia. ultrasunetele. Citoplasma b.] Sin. f. Sin. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. B. b. BACTERIOFAG. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. -atos = sânge.: Pseudomonas pseudomallei (v.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. de la bakteria = baston. dim. / bacill(a)emia. Dup\ ce b. heterotrofe care. Ex. animalelor [i plantelor. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. de asemenea. s. O serie de b.: Mycobacterium tuber-culosis.] Prezen]a de bacili în sânge. / bacillemie. particulele componente ale b. Lichidul din interiorul b. sunt extrem de diverse.: fag. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. asemenea animalelor.: colicinele produse de *Escherichia coli. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios.: Salmonella typhi (v. s. termofile. [i bacteriostatic. gr. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). B. 1850-1934. sunt. `n esen]\ asem\-n\toare. f. o serie de b. m. iar *lizozimii b.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. îndeosebi a *bacilului Koch. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului".] Sin. este agentul etiologic al *antraxului. s\ruri ale metalelor grele. substan]e tensioactive. Mecanismele de ac]iune ale b.`n ap\ [i `n aer. f. BACTERICID.. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. f. Schimbul de material genetic se poate produce.: `n sol. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. / bacteriophage.: Clostridium tetani (v. sunt lipsite de un nucleu veritabil. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. / bactéride. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. bakterion. V. phage. Ex. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. sintetiza]i rup peretele bacterian. psicrofile. n. ADN sau ARN. de asemenea. bacillus = bastona[. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. De obicei. caedere = a omor`. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. imobili. de la bakteria = baston. bacteria. s. dim. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. adj. / ba-cillar.: Mycobacterium avium. a. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. bactericidal. prin extensie. s. radia]iile ionizante (ultraviolete. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. B. se reproduc pe cale asexuat\. deja sintetiza]i de alte organisme. B. substan]e produse de unele microorganisme. s. / bacteroid. adj.: Fusobacterium nucleatum (v. phagein = a mânca. bakterion.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. 2) b. 2) În rela]ie cu un *bacil. dim. gama). ca [i a proteinelor capsidei. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. pot produce toxine (de ex. de ex. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular.. infecteaz\ o bacterie. / bacillaire. [Gr. b. f. f. / bactériémie. prin *scizipa-ritate. anatomopatolog [i igienist american. de la bakteria = baston. B. / bacterium. V. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. baze. adj. pl. / bacitra-cin. Exist\ de asemenea. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. B. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. [Gr. profesor la Johns Hopkins. -idã. Aflate `n condi]ii particulare. [William Henry Welch. pl. X. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). ARN mesager.: Clostridium perfringens (v. patogene. [i organismul gazd\. f. BACTERIE. s. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. / bacteriocins.: Mycobacterium bovis. [Gr. haima. s. parazite sunt necesare organismelor gazd\. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. / bactériocines. b. s. [Gr. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. s. / bactéricide. beta.. dim. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus.: Shigella sonnei (v. Specie (genul Bacillus. s. Acest `nveli[. prin transduc]ie. medic [i bacteriolog danez. Totodat\. BACILAR. Proteine produse de anumite bacterii. inhalare sau ingestie. cauzat de un bacil. [i septicemie. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare.] Sin.). au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. B. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. s. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. purt\toare de receptori specifici pentru b. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. sunt constitui]i din material genetic. bacteriolog [i epidemiolog francez. plas-mide).

] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. pentru badijonaj (v. s. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie.] Disolu]ia bacteriilor. / bactériostatique. de la lyein = a distruge. / balano-préputial. V. f. f\r\ a le distruge. s. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. lysis = distrugere. porc. f.1 mg.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. studiul culturilor. / idiopathic stammering. apendicite gangrenoase. / balance. / balanite. / bacu-lovirus. BAIE. de la bis = de dou\ ori. -inã. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. BACULOVIRUS. gland. f.sau bidirec]ional. de la istanai = a plasa. gr. / bagassose. pausa.0. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. bal-nea (lat. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici.] Oprirea cre[terii bacteriene. V. [Gr. balayer = a m\tura. compu[i explozivi. [Gr.01 mg. urma[. de la bakte-ria = baston. dim. bilanx. s. s. bakterion. origine necunoscut\. BALANIT|. / ballistocardiography. Cauze: igien\ precar\. / bactériopause. BALBISM. Poate fi: 1) Spontan\. bactericid. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. de organ. f. strict anaerobi. de la skopein = a vedea. s. s. s. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. / bactériolyse. / bath. [Gr. s. / balan-tidiasis.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. / bain. / bagassosis. de la bakteria = baston. BACTERIOTOXIN|. f. bakterion. / baculovirus. / bactériotrope. / bac-teriology. utilizat ca vector în *biologia molecular\. nesporula]i. [Gr. / balanoposthite. balbus = bâlbâit. f. f. s. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0.). ele pot conferi avantaje adaptative. dim. m. Trebuie deosebit b. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. BALISTOCARDIOGRAFIE. BALEIAJ. [Lat. balneum.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. bakterion. balantidion. / bactériolytique. dim. determinând colecistite. m. bakterion. -ozã. uni. dim. posthe = prepu]. [Lat. care con]ine un lichid emolient. de la bakte-ria = baston. lysis = distrugere. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. infec]ii pelvine. / bactériolisine. lat. adj. adj. Muta]iile nu sunt numai nocive. s. s. opsis = vedere. Forme: a) b. / balantidiase. 2) B. s. BALAN}|.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. s. s. / bacteriolytic. [Lat. f. d) b.] *Toxin\ de origine bacterian\. dim. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. balantidiosis. s. ac]iunea litic\ a *complementului. de la toxon = s\geat\. balanos = ghind\. prin diferitele sale specii. B. / bacte-riolysis. f. -ism. de la ballan-tion = pung\. / bactériorhodop-sine. / bacteri-uria. adj. / bactérioscopie. Speciile B. de la ballantion = pung\. anticorpi. rhodon = trandafir. s. diabet etc. f. trope = `ntoarcere. analitic\. Capaci-tatea b. BADIJONARE. statikos = care opre[te. BALANTIDIAZ|. eidos = form\. s. [Gr. *microscop electronic cu baleiaj. s. gr.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. c) b. / badigeonnage. / ballistocardio-graphie. graphein = a scrie. bakterion.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. vitez\. s. bakterion. praeputium = prepu]. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. n. [De la numele alchimistei Marie la Juive. adj. adj. / bacteriotoxin. balantidion. de la bakteria = baston. de cel indus de factorii nocivi. f. [Gr.] Bâl-bâial\ idiopatic\. / balanopreputial. în care simptomul principal este diareea cronic\. virus = venin. bakterion. s. adj.001 mg. 168 . otrav\.).] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. gland. baculum = baston. Var. lancis = taler. [Fr. / balayage. f. abcese hepatice. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. de la lyein = a distruge. balanos = ghind\.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. / bacteriolysin. [i microbiologie. septicemii. kolon = intestin gros. s. bakterion.: Escherichia coli (v. s. f. [Gr. ouron = urin\. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. adj. bacteriofagi. aspect. / balbisme. f. ca radioactivitatea. s. n.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. de la bakteria = baston. "normal". dim. dim. de la bakteria = baston. s. Ex. dim. lytikos = care distruge. [Gr.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. [Gr.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor.] Prezen]a bacteriilor în urin\. electronic din tubul catodic etc. de laborator. / bactériotoxine.] Termen care desemneaz\ anomaliile. badigeonnage. f. denumi]i *bacteriolizine. s. gland. în cadrul unui experiment. [Gr. dim. f. prin fixarea la nivelul bacteriilor. f.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. [Gr. f. BACTERIORODOPSIN|. [Lat. -inã. de la trepein = a `n-toarce. aplicarea apei sub forma unui jet. BACTERIURIE. de la bakte-ria = baston. V. de la lyein = a distruge. BACTERIOLIZIN|. kardia = inim\. -azã. [Gr. BACTERIOLIZ|. Sin. [Gr. s. b. dim. datorat muta]iilor spontane. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\.] Examenul unui preparat microscopic. deci selective. are o sensibilitate cuprins\ între 0. b) b. / bactériurie. -itã. BALANOPOSTIT|. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. s.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. f. f. / bactériologie. f. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. de la bakteria = baston. de contrast. pentru care este caracteristic\.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. [Fr. Ex. prezen]i în intestin la om [i la animale.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. pl. m. n. de la bakteria = baston. s. / balanoposthites.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). lat. BACTERIOSTATIC. [Gr. o-prire. nepatologic\). s. skopia = examinare. panouri izolante) [i în mediul rural. V. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. / bacteriostatic. BACTERIOPAUZ|. -itã. f. de la bakte-ria = baston. [Gr. o serie de sub-stan]e. BACTERIOLOGIE. gr. balneum = baie. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. adic\ de radia]iile luminoase.). f. [Gr.). f. f. bagasse worker lung. Sin. boli venerice. / bacterioscopy. n. dim. ur-mare a mor]ii acestora. [i logonevroz\. bakterion. -inã. de la bakteria = baston. cercet\ri serologice [i biologice. culoare roz. s. de la genos = neam. [i antibiogram\. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. genetikos = propriu unei genera]ii. vapori. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. s. de la bakte-ria = baston. adj. cu plante etc.0001-0. / paint-ing. BACTERIOSCOPIE. s. s. BALANOPREPU}IAL. ballein = a arunca.: boal\ Zoon (v. / bacteriorhodopsin. f.] Virus infectant al celulelor de insecte. m.] Ac]iunea de a deplasa. fragilis [i B. s.BACTERIOLITIC. Var. a face s\ ]in\.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. dim. 3) Produs\ de *bacteriofagi. În mod normal urina este steril\. BAGASOZ|. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. / bacteriostasis. s. f. bakterion. s. [obolan) [i acciden-tal omul.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. g. pausis = încetare. s. non-toxino-geni. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. B. f. ordinul Peritriches. genera]ie.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). lanx. f. / bac-teriotropic. / balanitis. care. *fimoz\. [Gr. ballast = balast. s. a examina. scales. m. dim. [Spaniol\ bagazo = coaj\. dim. [Lat.: badijonare. logos = [tiin]\. din gr. balanos = ghind\. B. [i Fusobacterium. V. bakterion. iar cea semimicrochi-mic\ . du[. semnificativ\). / balance. BACTERIOTROP. [i scanning. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. BADIJONAJ. [Engl. / scanning. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. malforma]iile. emolient\. bakterion.

n. Exist\ numeroase b. [i balotare fetal\. m. BARESTEZIE. vârf. s. dermatoze cronice (rar). de lumin\ artificial\. B. s. bandelette. s. termal\. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. [Fr. Alteori. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. m. m. / barbital. s. s. s. [Lat. / bar-anesthesia. din gr. balsamon = balsam. Ex. 2) B. îndeosebi *as-trocitele. V. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. s. din ital. f. b. balneum = baie. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. f. BARAJ. ballein = a arunca. sonus = sunet. s. din lat. BALONARE. de Peru. / balnéothérapie. n. din limba francilor stabili]i `n Galia binda.). aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. 2) B. prezint\ actualmente un interes limitat. [i bibliotec\ de gene. cu ac]iune imediat\. uneori. / bal-listophobia. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. levuri etc. Ex. s.priv. kardia = inim\. [Gr. engl. phobos = fric\. s. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. [i balneoterapie. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). / blocking. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. etimologia termenului barbituric. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. de date.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. / bande. haima. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. f. [Fr. engl. alveo-lus. m. m. s. [Fr. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. super = deasupra. din orice alt material. de organe. f. réactive. s. V. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. f. BARANESTEZIE. s.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. s.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. de la therapeuein = a `ngri-ji. baros = greutate. bal-samum. [Gr. / bandage.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. m. b. binden. f. / bandage. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. m. de la capillus = fir de p\r.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. f.: b. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. gr. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. enkephalos = creier. [Ital. V.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\.] V. barrière. n. an . de obicei în spectrul electromagnetic. germ. f. BAR. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. to bind = a lega. s. f. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. Sin. s. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. cu rol de transportor al anionilor. de la en = `n. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. gr.. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. activus = activ.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). s. / baresthésie. ais-thesis = senza]ie. / balneo-logy. -atos = sânge. fr. edeme localizate..] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. / barbiturate. din ital. m. f. [Fr. sensibilitate.: sindrom Barlow (v. m. ballonnement. BALNEOLOGIE. Ca urmare. / ballistocardiography. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. ballon. realiz\rii unei compresiuni. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. BBB (engl. lente. / ballotte-ment. de Canada. germ. baros = greutate. 4) B. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. bang = pocnitur\. marin\. BANC|. s.: BHE. to bind = a lega. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. ballein = a arunca. lat.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. / baume. extras din Abies balsamea.).] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. pallone (dialectic ballone) = minge mare. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. rapide. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. s. gr. gr. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). f. din galez\ barro = extremitate. unei substan]e. de la alveus = cavitate. germ. s. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. s. / baranesthésie. f. antiseptic de uz extern. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. logos = [tiin]\. / bar. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. balneum = baie.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. B. lat. / barbital. adj. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. utilizate în preanestezie. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. administrat per os. BALOTARE. balistocardiografie.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). / balloon. / band. BALISTOCARDIOGRAM|. / ballon. dar nu obligatoriu. s. vârf. bande. baros = greutate. / ballistophobie. BARBITURISM. De asemenea. BARBITAL. / bank. / bar(a)es-thesia. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. de obicei. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. Denumirea consacrat\: b. molecule) în creier es-te controlat\ strict.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. / barbiturism. trecerea substan]elor (ioni. [Fr. b. s. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. [V. sensibilitate. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. dim. palla (dialectic balla) = minge. s. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. f. s. kephale = cap. BALSAM. iar în func]ie de durata de ac]iune. BALNEOTERAPIE. utilizate ca *sedative. BAND|. / banque. barrière. / barbiturique. III se fixeaz\ *ankirina. epiteliu alveolar. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. [Engl. f. f. pentru evaluarea concentra]iei. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. [Fr. s. vârf. bin-den. leziuni directe. Se disting: 1) B. m. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. Abrev. etimologia termenului barbituric. f. b.: b. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. n. s. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. f. aisthesis = senza-]ie. BANDA III / bande III / band III. barbabietola = sfecl\ [i uree. BALON. gr. bar-rage. din ital. BANDAJ. / ballottement. / balnéologie. s. prin extensie. | 169 . ballottement. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. intermediare. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie.] Unitate de m\sur\ a presiunii. / bar. [Lat. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. / ballonnement. gr. 3) B. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. asociat\ de obicei. administrate ca *hipnotice. n. din galez\ barro = extremitate. gramma = `nscrie-re. capillaris = capilar. [Fr.] Substan]\ de origine vegetal\. [Lat.. adj. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). binden. [Fr. s.] Ban-d\ de tifon [i. pallone (dialectic ballone) = minge mare. cu *me-teorism. s. [Lat. de Tolu. engl. / barrage. s. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. s.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. m. / balneotherapy. 3) În informatic\: b. de la agere = a ac]iona. to bind = a lega.). bandage. the-rapeia = tratament. / balloon-ing. BALISTOFOBIE. b. Subiec]ii expu[i nu sufer\. n. din galez\ barro = extremitate. banca = banc\.. din gr. [Gr. s. de soare.] Fobia fa]\ de armele de foc. [Fr. s. BARBITURIC. f. manifestat prin com\. / ballistocardio-graphie. -ism. [Lat. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. / barbiturisme. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. s. / balsam. m. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. [V.

*Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. V. s. continuat cu micul b. V. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. s. / barotrauma. [Gr. 56. s. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. cuprinzând *cafeina. -atos = ran\. trauma.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / baryum. p.] Elementul nr.: presoreceptor. basis = baz\. adj. gr.oase. [Gr. s. s. s. s.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. [i boal\ Carrion. Copenhaga. f. Ex. tranzit baritat. n.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. prin combinarea b. anat. [Gr.: 5-fluorouracil.). B. Ex. -ism. BARTOLINIT|. BAROTRAUMATISM. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. m. Interes medical prezint\ sulfatul de b. BARTONELOZ|. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. Se disting b. adj. gr. adj. basis = baz\. B. Prin reac]ia unei b. ba-sis = baz\.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. conuri retiniene [i retin\. s. [A.: epiteliom ba-zocelular (v. / barosensibilité.: membran\ b. BATMOTROPISM. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. m. din lat. / baroreceptor. s.. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. trope = `ntoarce-re.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. bari-tosis. Sin.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. de referin]\. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Sin. basis = baz\. BARIU. presiunea sanguin\ pentru b. [Lat. / basal. -atos = ran\. f. lat. placenta = pl\cint\. ba-rorécepteur. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. Ecuador [i Columbia. / pelvis. m. 2) Sensibilitate a organismului. f. barrière. s. s. s. p. de la recipere = a primi. s. s. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. f. f. Bar-ton. receptus. rete. barys = greu. m. [Gr. f. [Fr. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. m. m. sensibilitate. [Lat. gr. / bath-motropic. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. p.). s. / barotraumatisme. BAZILAR. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). *vertije alterno-barice. / bathmotropism. -ism. / basalioma. BAZIN.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. adrenalina etc. fie a unor lichi-de din organism. m. V. BAROSENSIBILITATE. Structura b. B. Biosinteza b. de la trepein = a `ntoarce. anatomist. bilateral.] Sin. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. sunt *citozina. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. s. baros = greutate. baccinus. n. bron[ie b. s. V. / pressorécepteur.. [A. aero-odontalgii [i b. baros = greutate. minerale [i b. / bassin. bastum.. Sin. f. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. / basaliome. [Lat. / barytosis.. Se disting dou\ cazuri principale de b.. -ozã. [Karl A-dolf von Basedow. Ex. f. / base. Fiecare b. BASION. Merseburg. se g\sesc la nivelul tegumentelor). familia Bartonellaceae. [Gr. / basilar. B. [Gr. *teofilina [i *teobromina. Ace[ti b. p. sensibilitas. / basilaire. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. 18711950. *alopurinolul [i *azatioprina. se produce o neutralizare reciproc\. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). t. teobromina) sunt de asemenea b. / bartholinite. / barotrauma.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. p. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. B. adj. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. / barotraumatisme. p. s. O serie de b. BARORECEPTOR. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. 1655-1738.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. s. / barytose.). forma = form\.] Sin.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. / bartonellose. lat. -oma. r. s. p. [Gr. / bathy-(a)esthesia. / barto-nellosis.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. pressorecep-tor. esen-]ial.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. s. Barton. America de Sud. a nervilor extrinseci ai inimii. f. metabolism bazal. V. / bathyesthésie. / barium. / base.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. s.. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. / basedowian. BAZ|. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. . adj. medic german. m. *6-mercaptopurina. p. m. Ex. [Caspar Bartholin Jr. lat. medic. sunt distribuite pe întrega retin\. -ozã. trauma. / bathmotrope. b. gr. se deosebesc marele b. / basion.: pelvis. ordinul Rickettsiales.. s. bathmos = prag. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. s. Ex. din galez\ barro = extremitate.. adj. medic din America de Sud. bacillus = bastona[. [i venele b. NA: pelvis. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. / basion. f. BASEDOWIAN. / bathmotropisme. pulbere alb\. baros = greutate. Principalele b.: barotraumatism (v. gr. -enne. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. cu excep]ia *ma-culei lutea. de la trepein = a `ntoarce.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. vârf. [Lat. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. *teobromina). [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. bastona[ul propriu-zis. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. lat.] Celule senzoriale ale *retinei. barys = greu. sunt utilizate în terapeutic\. s. [i pirimidin\. m. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. -e. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian.. bathmos = prag. BAZAL. aisthesis = senza]ie. bathys = adânc. organice. Termen utilizat îndeosebi în engl.: ac]iunea b. BAROTRAUM|. / basedowien. basis = baz\. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. 1871-1950. trope = `ntoarcere.: barotraum\. BATMOTROP. de ex. n. insolubil\ în ap\. bastone. s.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. [Lat. lat. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. -is = re]ea. BAZALIOM. [Ital. de la baccus = recipient. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. f. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. de la sentire = a sim]i. sau f.. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). -atis = sensibilitate. / basal. n. -itã. f. [i placent\. în num\r de circa 120 milioane. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. s. 1790-1854. V. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. s. pop. adj. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. [i acid. L. iar b. V. [Lat. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. ~n mod normal. 170 . s.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. BARITOZ|. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. 2) Fundamental.). ou f. baros = greutate. m. continuate. Unele b. L. r. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. [Gr. (superior). adj. (inferior). [i tab. Structura b. bogate în *rodopsi-n\. V.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. n. de la bastare = a purta. s. / bartholi-nitis. n. / barosensitivity. BATIESTEZIE. -inã.. f. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. este agentul etiologic al bartonelozei (v. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern.

] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. f. / béribéri. BETABLOCANT. s. printre altele. celulla = c\m\ru]\. / betablocker.. / ba-sophil. m. [Lat. cu posibilitatea de recidiv\... bénigne.). / bêta-adrénergique. s.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. BEL. leucopenie. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. vertebra = vertebr\. botanic\ benzoe. s. / basivertebral. m. datorit\ caracterului neinvaziv. 1847-1922. BENZIDIN|.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. m. f. -atis = bun\voin]\.] Sin. [Lat. gr. s. adj. de origine profesional\. / bestialité. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie.] Compus aromatic (diami-no-4. s. battuere = a bate. dona = doamn\. / bel.: beladon\. de la cella = c\mar\. adj. BAZOFIL. Mees. s.: β. f.. Ant. s. polinuclear. tribein = a freca. philos = prieten. BECQUEREL. bloquant. la 2-4 s\pt\mâni. f.: sotalol. philia = atrac]ie. f. benignitas. BENIGNITATE. în sistemul interna]ional. de la bestia = animal s\lbatic. Curie. Ex. Bakkum.] Care este lipsit de gravitate. [i benignitate. / beta-adrenergic. n. s. NA: pelvis renalis. unele tumori benigne se pot extinde local. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. s. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal.). Sin. dim. [Lat. s.. adj. V. [Lat. exercitând. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. / bénignité. Care nu prezint\ caracter neoplazic.: pulsa]ie. s. stammering. f. BENZODIAZEPINE. f. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. BÂLBÂIAL|.: tumor\ b. / pelvis of the kidney. BAZOFILIE. cre[terea se produce de obicei lent. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). / basophilia. m. [It. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. s. *hematoxilina. f. BELADON|. de culoare alb\. [i granulocit. f. / becque-rel. / basophile. [Lat. adj. gr. s. adj. / balbutiement. s.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. / benzidine. / basiotribe. ca. [i zoofilie. / benignity. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). B. Numeroasele b. m. este sursa unor alcaloide variate.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. -ozã. purpur\ trombopenic\). vechea unitate. BENZOLISM. basophilic. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: atenololul). din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Sin. c. / basocellulaire. [Antoine Henri Becquerel. de la philein = a iubi. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. B. BAZIVERTEBRAL. / behaviorism. s. s.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. n. basis = baz\. bototanic\ benzoe. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. n. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. s.: benzolism (v. gr.: malign. V. Var.] Sin. Este toxic [i poate determina anemie.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. Ca urmare. b) histologic. fr. s.. ad = aproape de. adj.. m.BAZINET.: benzenism. adj. bototanic\ benzoe. s. utilizarea b. adj. [i o form\ cronic\. s. / battement. Paris. leucopenie. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. O serie | | 171 . / belladone. m. f. [Lat. [Lat. adj. / bassinet. stuttering. basis = baz\. b) cu ac]iune b.adrenergic. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. Var. BENZENISM. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. bestialis = bestial. în func]ie de caz. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. / basiotribe. basis = baz\. m. de la benig-nus = binevoitor. s\lbatic. B|TAIE. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. s. Un B. / basivertébral. pl. amer.] Var. pop. s. beryllos = beriliu. m. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. fizician francez. balbicare = bâlbâial\. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. BENZEN. [Graham Bell. Totu[i. 2) ~n român\. sunt rare. / benzodiazépines. lâng\. [i benzolism. cât [i cito-logic. / benzolisme. / benzolism. adj. / bétabloquant. n. s. [Lat. beryllus. / bénin. BERILIOZ|. toxic [i cancerigen. [Engl. / bel. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. BAZIOTRIB. / becquerel. benignus = binevoitor.sl\biciune extrem\.. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. ren. Sin. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. / béhaviorisme. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. / benzidine. timolol). f. s. gr. basis = baz\. s.). n. / bérylliose. -is = rinichi. gr. s. basis = baz\. frecvent încapsulate. botanic\ benzoe. -ism. pop. Sin. [Lat. m. B. lat. 1852-1908. behaviour = comportament. BAZOCELULAR. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. adj. BELLADON|.. B. BETA-ADRENERGIC.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. pentru belladon\ (v. adj. gr. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. [Lat.] Pneumopatie profesional\.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). BERIBERI. [Lat.. cu eventuale consecin]e medicolegale. [Lat. Exist\ o form\ acut\.] Sin. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\. f.: logonevroz\ (v. s. n. fam. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. / benzodiazepine compounds.] Doctrin\ promovat\ de J.: dungi Mees (v. adj. [i Curie. -ism. s.: betastimulant (v. [R. n. de la baccus = recipient. V. V..: boal\ beri-beri (v. / benzène. pl.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort.).). se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. m. / basophilie. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. adj. / benzénisme..: granulocitoz\ bazofil\. s. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. s. / bestiality. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). / ba-socellular.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. s. s. m. lat. V. / benzolism. s. este. de ex. f.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. f. aten]ia [i memoria. / berylliosis. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. ergein = a lucra. / benign. tumorile benigne sunt circumscrise. de la philein = a iubi. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. s. / beriberi. lat. f. s. n. [Lat. [Lat. m. f. BESTIALITATE. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. neurolog olandez. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . de regul\. A. s. [Lat. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. bella = frumoas\. / belladona.] Sin. inventatorul telefonului. m. / benzene. / balbu-ties. gr. s. baccinus. celul\. B. inginer american.). [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. pur\ (ex. m. BENIGN. n.. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. de la vertere = a `ntoarce.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. BEHAVIORISM. / beat.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. cu localiz\ri extratoracice. atât în plan arhitectural. 1873. m. n. B. c) evolutiv. -ism. s. [Lat. se dezvolt\ local. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. gr. 2) Impropriu. s.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. în care caz b. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie).

gr. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. c\min. caput. . f. BETASTIMULANT. s. f. / bêtalactame. / bicarbonate.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. s. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. / bicipi-tal. adj. / bifid. BIBERON.] Tip de mu[chi lung. tab.] Sin. m. bibitus. BICUSPID. genera]ie. / 2. f. s. [Lat. bis = de dou\ ori. corp care se electrizeaz\ prin frecare. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. herpein = a se târ`. / betatron. adj. s. s. s.mu[chi. / beta-cellulin. citomegalovirus) [i Roseolovirus. acestea sunt b. adj. 2. uter b. / beta-ray therapy. -onis = carbon. s.: β-lactam. f. bis = de dou\ ori. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. ulcer malign. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. BETACELULIN|. glykeros = îndulcit. / bétastimulant. [Lat. / bêtalactamase. 2) În mod o-bi[nuit. BETATRON. sau gennan = a produce. BICATENAR. m.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii..] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. BIFID. f. n. fidus = t\-iat. s. n. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. BICARBONAT. BEZOAR. b. dim. -itis = cap. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. stimulare = a îmboldi. m. lipos = gr\sime. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam.: tricobezoar (format din fire de p\r). -inã. bis = de dou\ ori. BIFOCAL. / bêtalipotropine..] 1) În general. gr. adj. -itis = cap. În trecut. [Lat. s. / bicuspid. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. s. bifidus = des-picat `n dou\.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. / beta-lactame. m. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. fitobezoar (vegetale [i hran\). -etos = pecingine. s. gene bank. de la catena = lan]. cuspis = vârf. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. Var. otrav\. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. / bêtathérapie. pl. s. Var. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. în func]ie de compozi]ie. phos. BICEPS. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. f. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. prin extensie. de la bibere = a bea. Se disting. despicat. B. Sin. protos = primul. m. ebriety. / bêtatron. / biberon. feeding-cup. herpes. valvula b. BETALACTAMAZ|. -inã.: dinte b. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante.: β-lac-tamaz\. s. f. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. -inã. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. m. m. BETAIN|. / bicarbonate. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii.: *carnitina [i *colina. (premolar). probabil. / drunkenness. lat. a inimii. BETALACTAMINE. de la mimeisthai = a imi-ta. selectiv\. m. cât [i β. -inã. s. genomice. b. s. cu referire la mu[chii bicep[i (v. adj. adj. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. Var. lat. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. în mod normal. BETATERAPIE.: βmimetic. s.3-BIFOSFOGLICERAT. de la globus = glob.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. / betastimulant. B.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om.: lentil\ b. care stimuleaz\ ace[ti receptori. lat. s.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. s. [Lat.).: ureter b. urma[. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. BIBLOC. / bifocal. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / bicipital. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. adj. adj. Cei trei compu[i CO2. adj. s. bis = de dou\ ori. / ébriété. teac\. s. iar labetalolul este [i alfa. lipoprotein\. BETAMIMETIC. / bêtalactamines. -ale. m. / bicaténaire. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. anat. / beta-lactam antibiotics. s. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. de la bis = de dou\ ori. s. / gene library. adj. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. Var. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. adj. BICIPITAL. V.mu[chi). B. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque.] Care posed\ dou\ *focare. B. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. m. f. Ex. photos = lumin\. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. s. ac]iune hipocal-cemiant\. Ex. fr. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. / bifide. theke = cutie. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui.: acebutololul). Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). n. 9-15 % din proteinele plasmatice. gr. f. n. / betalactamase. a stimula. V. Ex. lat. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. anat. s. bis = de dou\ ori. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. Totalitatea coloniilor . / bicatenary. gr. de la therapeuein = a `ngriji. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. / bibloc. f. BETALIPOTROPIN|. de la bi-blion = carte. s.: molecula de ADN. f. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. de la trepein = a `ntoarce.: ebrietate (v. adj. herpes. [Lat. / béta-globuline. s. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. / bicuspide. dim. BE}IE. / beta-globulin. / beta lipoprotein. gr.] Frac]iune proteic\. lipos = gr\sime. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. m. therapeia = tratament. *cosmide). BETALACTAM. bilateral bundle branch block. B. / biblock.: beta-adrenergic. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. BETAGLOBULIN|. [Lat.: β-lipotropin\. / bêtalipoprotéine. f. s. Var.3-bisphosphoglycerate. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). produs\ de celulele β-pancrea-tice. bloc. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. care posed\ dou\ capete.: βlactamine. bis = de dou\ ori. / bétaïne. s. cellula = c\m\ru]\. / betalipotropin. f.. carbo.] Var. care este foarte a-bundent în eritrocit. -aux. catenarius = legat `n lan]. s. m. Var. / biceps. Ex. / betaine. dobutamina este β1 stimulant\.[i betablocant. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. B. f. Ciclul b. s.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. par]ial cu *electronoterapie.. / 2. mimetikos = care imit\. în continu\ ameliorare. pl. adj. mai multe tipuri de b. / bêtacelluline. s. gr. bis = de dou\ ori.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . [β = a doua liter\ a alfabetului grec.formeaz\ o a[a-numit\ b. -etis. [Lat. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. [Lat. se afl\ în numeroase antibiotice. bibliotheca. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b. de la glykys = dulce. de la cella = c\mar\. deci. / bézoard. s.3-bisphospho-glycerate. / bezoar. lat.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. . beta = sfecl\. s. / bifocal. caput. / beta-mimetic. *bacteriofagi. bis = de dou\ ori. BETALIPOPROTEIN|. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. [Lat. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. Sin. globulus. [i curieterapie. Ex. bibere = a bea.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. / bêtamimétique.: β-lipoprotein\. tab.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. din gr. Datorit\ 223 3 3 172 . V. cu rol de rezerv\ de energie.de b. Var. m. f. [Lat. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. -e. trope = `ntoarcere. reprezentând. virus = venin. adj.] Ester difosforic al acidului gliceric. s. f. s. [Lat. / feeding-bottle. gr. [Lat.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. -inã. focus = vatr\. de la gr. / biceps. elektron = chihlimbar.: β-stimulant. [Lat. f.: β-globulin\. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. s. m.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. -e. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. genos = neam.

urin\ sau în con]inutul intestinal. s. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. s.: sistem de num\rare cu baza doi. BILATERAL. / bilatéral. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. puls bigeminat [i trigeminism.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\.: difosfonat (v. B. [Lat.: colangiografie (v. Antidiabetic de sintez\ care.] Sin.: schistosomiaz\ (v. s.). [i în continuare. s.] Sin. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. -inã. Angl. glucide. lichide etc. În mod normal.: Schistosoma (v. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. Ex.] 1) Compus din dou\ unit\]i. 4 . s. B. [Lat. *s\ruri-le biliare. -inã. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. s. s. bilis = fiere. efectuat periodic sau ocazional. medic german. dup\ care b. pigmen]i b. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. / bilieux.: 1) B. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. B. hidric. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. f. s. *pigmen]ii biliari. BILIOS. f. b. brun. / bi-lobectomy. bilis = fiere. [Lat. emulsia gr\similor. / bilirubin. h. B. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. implicit. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. Este o combina]ie a b. mai slab\ decât sistola care o precede. f. Se deosebesc: 1) B. gr. E. phoros = care poart\. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. în diverse formule. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. f. / bi-phosphonate. numai în timpul digestiei. s. b. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. [Lat. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. s.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. conjugat\ trece normal în bil\. b. 4) B. [Lat. s. -ism. diabet insipid etc. s. BILIVERDIN|. / bigeminy. -brum = ro[u. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. -atos = sânge.3-BPG. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. BIGEMINISM. V. s. BILHARZIOZ|. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. C sau b. sunt: apa. / bilin. f. n. binarius = dublu. proteine. [Lat. [Ital.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). bilis = fiere. / biliverdin. 3 . / bilharzia-sis. f. hidrosolubil\. li se facilitea-z\ absorb]ia. la solicitarea caselor de asigur\ri. Ex. Produs\ continuu. -brum = ro[u..1 µmol/l). K). La om poate apare în ser. a coledocului).. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. graphein = a scrie. ruber. / biline. legat\ la albumin\.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. -ale. Abrev. f.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. m. favorizeaz\.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). s. f. f. f. f. BIL|. B. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. / biliary. lipide. care în viitor vor fi. fuscus = negru. / binary. adj. A). [Lat. 173 . *Bilirubina direct\ sau con-jugat\.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care.] Care este situat de ambele p\r]i.). s.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. prin *canalul coledoc. m. f.] În biologie [i medicin\. photos = lumin\.: apa (H2O) este un compus binar. cu acidul glucuronic. bilis = fiere. Exist\ [i alte sisteme de b. / biliru-binuria. cu viscozitate mare. bilis = fiere. [Lat. De asemenea. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. / bilharziose. f. V. adj. ap\). / bigéminisme. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. s.3-b. proteine. necon-jugat\. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. cel mai complex. liposolubil\. administrat per os. hepatic\). s. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. (fr. s\ruri. BILOBECTOMIE. [Theodor Maximilian Bilharz. BILIRUBIN|. 3) B. cistic\ sau vezicular\). precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. Valoarea sa în sânge este între 0. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. s. / bilirubinurie. diferitelor principii alimentare (glucide. a transporta. m. denumirea e-chivalent\ pentru b. gr. V. *lecitina [i colesterolul. lateralis = lateral.contrac]ie nul\. s. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. [Lat. m. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). adj. BILIAR. / bile. este control medical. ruber. gr. BIGUANID|. s. -ozã. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. -inã. 0. mucina. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\.7-5. bis = de dou\ ori. / bilateral. -bra. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. le spore[te [i activitatea lipolitic\. Dac\ aportul este egal cu eliminarea.2-0. nutritiv. adj. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. lobos = lob. Serve[te îndeosebi în informatic\. 2) Num\ra-re b.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. engl. -brum = ro[u. [Lat. 1 .] Care este în rela]ie cu *bila. -eris = latur\. / biligraphie. vitamine. V. bis = de dou\ ori. const. bilis = fiere. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. gall. f. / biguanide. f. / bilifuscin. organismul se afl\ în echilibru azotat. / biphosphonate. haima. devenite solubile. BILIRUBINEMIE. -inã. [Lat.). de la phe-rein = a purta. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. bis = de dou\ ori. s. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. s. bilis = fiere. [Lat.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. La noi în ]ar\. canale hepatice (b. f. bilis = fiere. prin ac]iunea s\rurilor biliare. s. B. / cholangio-graphy. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. de la bis = de dou\ ori. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\).1-0. vezicul\ biliar\ (b. adj. f. gr. f. BILICULTUR|. ektome = excizie. BILIRUBINURIE. medic german care a studiat aceast\ boal\. [Lat.mi[care complet\ la presiune. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. cultura = cultivare. [Lat. viridis = verde. / biliaire. incorect. utilizând doar cifrele 0 [i 1. adj. [Lat. / balance. s.] Sin. geminus = geam\n. n. c\rora b. f. / biguanide. f. / bile.3 mg/dl (1. 1825-1862. bilis = fiere. -inã. biliosus = plin de fiere. / bilious. lipide. s. m. / binaire. prin extensie. / biliculture. adj. -aux. transformarea digestiv\ a acestora. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. biochim. clarificate. Ex. BIFOSFONAT. / biliverdine. 2) B. Ex.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. BILIGRAFIE. în bil\ sau în sânge. ouron = urin\. c\rora. Com-ponen]ii principali ai b. / bilifuscine.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. D. de la latus.). Termenul este folosit. bigeminus = dedublat. mineral. diaree. ale corpului. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. prin tubaj duodenal. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / biliru-bin(a)emia. s. [i pigmen]i biliari. manual muscle test. bilharziosis. / bilan. f. ou bigé-minie. bi-lancio = bilan]. s. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\.: canalicule b. -inã. f. bilis = fiere. BILIN|. -bra.] Sin. gr.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). s. care se divide în câte dou\ elemente. [Lat. relativ simetrice. phos. Conjugarea are loc în ficat. / bilirubinémie. -bra. adj. probabil. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. d\ direct reac]ia. b. B. ruber. / gallocul-ture.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. f. 2. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. sau mediu [i inferior). f. s. etc.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. BILIFUSCIN|.) primite [i cedate de organism. de la bilis = fiere. 1825-1862. / bilirubine. s.7 mg/dl (3. / bilobectomie. din dou\ elemente. Este b. azotat. bilirubina este absent\ în urin\. s. [i tab. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. BINAR. Examen medical sistematic. s. -euse. Absent\ la om. f. s. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. 2) B.): 2. BILAN}.

elek-tron = chihlimbar. s. 2) Orice rela]ie între organisme.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. s. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. BIOELECTRICITATE. în general. lipide variaz\ considerabil cu specia. ocularius = referitor la ochi. artis = art\.: e-lectrogenez\. physike.: acizi nucleici. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. BIODISTRIBUTOR. / biosen-sor. s. ingénie-rierie biologique. bios = via]\. / bioingénierie. s. de la ethos = moravuri. s. Domenii de studiu în b. de la distribuere = a distribui.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. Ex. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani.] {tiin]\ de frontier\.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. molecular\ [i b. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. mai mult sau mai pu]in validate. a repartiza. BIOARTIFICIAL. BIOENERGIE. Temele de reflec]ie ale b. s. bios = via]\. -oris = c\ldur\. procrearea artificial\ [i *eutanasia. din punctul de vedere al regimului energetic. s. electromiogra-ma. vitaminele. bios = via]\. / biocatalyst.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. [Gr. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. BIOINGINERIE. ars. / binocular.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. f. [Gr. de la gen-nan = a produce. [Gr. depinde de: solubilitate. în cursul erelor biologice. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. s. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. [Gr. genesis = producere. bios = via]\.] Despre orice compus organic care. s. reprezentare. uneori. / bioethics. f. m.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. de la oculus = ochi. bios = via]\. s. / biocalorimétrie. ethica = moral\. S. bioenergetic\. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. Se disting numeroase direc]ii ale b. BIOCHIMIE. 2) Crearea unui organism viu. adj. K. / biophysics. f. f. lat. elementum = element. Na. s. bios = via]\. f. cauza *poten]ialului de repaus. B. physikos = natural.. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). utilizând contactul corporal (touching). khemeia = alchimie. -elle. V. s. / bioinformation. s. lat. / bioartificial distributor. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. / bioartificial. n. / bioavailability. reflectare. -oris = distribuitor. elektron = chih-limbar. Sin.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. / biodistributeur. BIOCALORIMETRIE. degradare = a degrada. f. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. s. BIOCATALIZATOR. / bioélectricité. de la physis = natur\. s. în condi]ii normale [i patologice. reunire. / biocenose. f. m. / biocatalyseur. captare = a prinde. P. BIOINFORMA}IE. ce nu fac parte din moleculele de proteine. [Gr. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. [Gr. [Gr.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. n. bios = via]\. [Lat. [Gr. m. Al. s. f. neuroni etc. BIOCAPTOR. al\turi de enzime erau considerate b. f. distributor. din punctul de vedere al termodinamicii. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. lat.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. Con]inutul în unele b.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. (În ur-m\ cu dou\ decenii. / biochemistry. / biocapteur. / biodegradable. factorii de cre[tere. BIOELEMENT. f. f. s. BIOCENOZ|. În excita]ie. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. f. bios = via]\. Are re-la]ii directe cu *bionica. totodat\. s. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. BIOETIC|.: microscop b. s. transplantul. `ndeosebi b. manipul\rile biologice [i genetice etc. BIOENERGETIC|. bios = via]\. conserv\rii. bios = via]\.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. f. s. lat. adj. / bioénergétique. s. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. informa]ie. calor. comunica]ie.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite.: b. s. bios = via]\. s. / bioélectrogenèse. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. introdus în sol.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. bios = via]\. / biocompatibilité. / biophysique. s. f. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. bios = via]\. / biocalorimetry. corp care se electrizeaz\ prin frecare. inteligen]\. koinosis = asociere. Prin biodegradare. pati = a suferi). poten-]ialul de membran\ se inverseaz\.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / bioenergetics.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. / biocybernétique. s.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. -onis = schi]\. Ca. conceptele.] Despre un material organic sau anorganic care. f. katalyein = a dizolva. [Gr. în evident\ [i necesar\ extensie.: vedere b. N. kybernetike = arta de a guverna. s. lat. s. genesis = producere. Ex. / biodégradable. f. ingenium = spirit. BIOGENEZ|. / bioinformation.] Element constant întâlnit în sistemele vii. sunt formulate diferite conduite terapeutice. compozi]ie. / bioélément. BIOELECTROGENEZ|. lat. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. adj. gr. adj. a orândui. metodele [i tehnicile fizicii. dispo-nere = a aranja. gr. lat. BIOFIZIC|. / biocénose. V.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. Ex. adj. Si. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. rezultând electrogramele: electrocardiograma. medic [i psihanalist austriac. BIOCOMPATIBIL. forma de administrare a medicamentului. ethike. B. f. / bioéthique. lat. [Gr. [Gr.] Domeniu interdisciplinar. autoreglabil\. [Gr. / biogenesis. [Gr. hormoni. hormonii). Suportul material al b.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. de la informare = a reprezenta. femininul substantival al adj. B. / bioelement. iar împreun\ cu C. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. electroretinograma etc. / binoculaire. lat. b. electroencefalograma. [Gr. medical\ cuprinde domeniile b. s. corp care se electrizeaz\ prin frecare. Sin.: biosenzor (v. Mg. f. [Gr. intodus `n organism. a distruge. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. / biodisponibilité. starea fizic\ a *excipientului. f. regl\rii. s. Cl. [Gr. f. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 .] Sin. s. bini = câte doi. s. [Gr. [Gr. f. sunt îndeosebi experimentul clinic. con]ine mai multe domenii. s.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. de la gennan = a produce. m. m. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. din gr. B. physica. bios = via]\. / biocybernetics. génie biologique / bioengine-ering.BINOCULAR. având o component\ determinat\. [Gr. [Gr. Fe. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. s. bios = via]\. f. / biocompatible. lat. lat. glucide. bios = via]\. bios = via]\. informa-tio. metron = m\sur\. facere = a face. f. bios = via]\. / bioénergie. f. 2) Caracterizarea b. f. bios = via]\. [Gr. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. pati = a suferi). s. / biocompatibility. n. BIODEGRADABIL. adj. lat. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. f. / bioelectricity. / bioartificiel. / biochimie. s. bios = via]\. / biocompatible. BIOCOMPATIBILITATE. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. schimburi metabolice între organ [i organism). alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. bios = via]\. f. f. Zn peste 90 %. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. f. [Gr. / biogenèse. celular\. bios = via]\. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. s. energeia = for]\ `n ac]iune. s. / bioelectrogenesis. adj..] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. lat. adj. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. s. BIOCIBERNETIC|. / bioenergy. pereche. f. BIODISPONIBILITATE.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale".). energein = a fi `n activitate.

/ biopsy. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . bios = via]\. bios = via]\. / bioluminescence. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. organelor (vis-cerometrie.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. thesis = punere [i tithenai = a plasa. -ntis = puternic [i posse = a putea. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. lat. B. s. logos = [tiin]\. bios = via]\. în practic\ se disting: a) b. BIOMATERIAL. pe cale endo-scopic\. pl. [De la biologie + electronicã. `n rela]ie cu celula. s. m. metron = m\sur\. biometry. `n cazul structurilor neexci-tabile. s. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. [Gr. BIOLUMINESCEN}|. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. b. lat. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. molecular\. circadian [i sincronizator. bios = via]\. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. *biologiei celulare etc. / biorythme. s. bios = via]\. / biopterin. f. de regul\. prin punc]ie. deriva]i de carbon etc. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. bios = via]\. s. semnific\ `ncetarea acestor procese. se disting trei categorii de b. / biopotentiel. / biorhythmology. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. V. m. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). [Gr. De ex. [Gr. B. de la sentere = a sim]i.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. De ex. -inis = lumin\. BIOSENZOR. ~n principiu. / biometrics. s. s. B. / bio-potential. bios = via]\.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. Ex. s. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. *biofizicii. este fixat\ pe un inel metalic. b. poten]ial de repaus.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. [Gr. lumen. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. b. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. de la pro = înainte. s. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. / biologie. s. massa = mas\. lat. poten]ial de ac]iune.. s. / bionique. prosthesis = ad\ugare. de suprafa]\. s. este foarte divers\: metale (aliaje). mekhanikos. / biomicroscope. / biomédecine. f. medieval\ poten-tialis. genetic\ etc. / biomatériau. polys = mul]i. n. b. unui examen *extemporaneu. / biosen-sor. f. logos = [tiin]\. s. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. BIORITMOLOGIE. f. m. bios = via]\. f.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). / biomécanique. s. mechanicus. Natura b. 3) b. [Gr. [Gr. antibiotice etc. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. polimeri. la pe[tii electrici (torpila electric\).] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. îndeosebi pentru segmentul anterior. c. efectuat\ cu un *trocar special. pot fi endogene sau exogene. s. bios = via]\. gr. m. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). *biologiei moleculare. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. BIOPOTEN}IAL. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. s. pl. genetic sau microbiologic. BIOPTERIN|. f.] *Polimeri forma]i în organismele vii. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. s. s. s. rhythmos = ritm. / bioma-terial.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. s. f. f. lat. lat. din gr. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. n.: polipeptidele. gr. / bio-mechanics. V. confundat cu prothesis = propozi-]ie. bios = via]\. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. material. studiile [i aplica]iile b. elektron = chihlimbar.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. de zi [i noapte (circadiene) etc. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). s. nucleului (cariometria). s. *biochimiei. a evolu]iei medicinii contemporane. / biomasse. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. [Gr. ciclul de reproducere. / biopros-thesis. lunare (ex. d) b. gr.: ciclul menstrual). m. meros = parte. Deficitul de b. implantabile sau nu. de la potens. s. [Gr. BIONIC|. f. bios = via]\. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. iar dispari]ia b. f. bios = via]\. lat. B. [Gr. rhyth-mus.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. organite celulare.. aspect. materia sau mate-ries = materie. biochimie. s. f) b. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. ca simpli subprodu[i de metabolism. s. popula]ii).. / bioluminescence. / biométrie. acoperit cu material plastic. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. BIOMECANIC|. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. raporturile acestora cu mediul etc. BIOMAS|. bios = via]\. V. c) b. b. / biomass. de obicei. s. bios = via]\. rhythmus. bios = via]\. ~n principiu. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. / biorhythm. 2) b. / biopolymères. Sin. m. mu[chi). osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). lat.. în general. [i genetic\ molecular\. a examina. de la mekhane = ma[in\. care poate orienta actul chirurgical. lat. 2) Însu[i materialul prelevat.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. f. crearea de noi molecule artificiale. a pune. BIOPSIE. logos = [tiin]\. în pre-zen]a oxigenului. cronobiologie. B. m. / biopolymers. ceramic\. Dup\ origine. f. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. s. lat. s.: heterogref\ valvular\.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. celule `ntregi.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. `ntre agentul imobilizat (ex. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. sensorium = organ de sim]. e) b. s. histochimic (biochimic). f. B. cronofarmacologie. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. / bionics. s. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. f. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. sunt asociate proceselor vie]ii. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. opsis = vedere. f. Prin extensie.biomateriale. BIOPOLIMERI. un grad de certitudine `n diagnostic. BIOLOGIE. BIOPROTEZ|. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. BIOMETRIE. b. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. ~n medicin\. La organismele vii. sau *frotiul. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. Tulbur\rile b. / biocapteur. pot fi sezoniere. m. Compus din clasa *pterinelor. / bioptérine. [Gr. rhythmos = ritm.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. care sunt imobilizate pe un suport. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. [Gr. ]esuturilor (histometria). de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. BIOMEDICIN|. s. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. `n special proteinele [i acizii nucleici. [Gr. n. / bioprothèse. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. f.: ritm biologic. B. din gr. BIORITM. celulelor (citome-tria). `n cazul sistemului vascular. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. [Gr.: 1) b. f. mikros = mic. m. f. skopos = observator. f. / biorythmologie. b. s. / biomicroscope. f. bios = via]\. / biomedicine. de la skopein = a vedea. organisme pluricelulare. s. / biopsie. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. Sin. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. s. b) b. / biology. BIOMICROSCOP. aduce. c. [Gr. f. ~n prezent. [Gr. f. medicina = medici-n\. mekhanike. n. conceperea unor tipuri variate de proteze.

de la transformare = a transforma (trans = peste. istemai = a a[eza. B. s. s. îndeosebi de medicamente. Recent. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. s.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. -ozã. ]esuturi. / biosys-tem. model.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. de ex. logos = [tiin]\. din lat. BIOTIP. Statistik (termen creat `n sec. s. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. / biotin. / biréfringence. f. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. / biotechnology. [i pancreas artificial. s. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. / bio-statistics. taxis = ordonare. s. BIOTIPOLOGIE. BIOVULAR. systema. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf.: anhidrid\ carbonic\ (v. f. adj. a aranja. BIPOLAR. bis = de dou\ ori. B. sphaira = sfer\. s. lat.: vitamin\ B8 (v. celule.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. BIOSINTEZ|. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. BIOTEHNOLOGIE. / biotype. n. s. de la bis = de dou\ ori. bios = via]\.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. collegium sta-tisticum. *cerebrotonie [i *so-matotonie. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. adj. s. / double refringency. Unii b. de la therapeuein = a `ngriji. BIPED. [Gr. organe) sau fenomene în interac-]iune. testum = capac de lut ars.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. [Lat. m. s. Ex. / biotope. de la ovum = ou. bios = via]\. / biotaxie. A > D. / bipolaire. [Gr. A:D < 1.iepure etc. [Gr. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. dou\ picioare. Sin. typos = tip. f. tipurile pure se g\sesc rar. . n. denumite. f. este supraunitar. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. / biovular.: taxonomie (v.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\.). f.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. / biotechnologie. f.: biocaptor. Se denume[te astfel. / biotaxis. typos = tip. [Gr. *ectomorf. model. se stabilesc unit\]i biologice. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. dio-xid. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. BIOTRANSFORMARE. `mpingere. s. f. bil\ etc. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). [Lat. -edis = care are dou\ picioare. bios = via]\. bios = via]\. / biotransformation.). a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. / biosphère. s. [Gr. [Gr. de la syn = împreun\. / biotypie. [Gr. BIOSISTEM.] Care posed\ doi poli. de la tattein = a ordona. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar.. s. / biotype. biotonicity. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. în condi]ii omogene. V. s. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. s.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). polus = pol. clasice. bios = via]\. -e. [Gr. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. neuro[tiin]e. sphaera.). engl. formare = a da o form\). [Gr. -atos = ansamblu. adj. bios = via]\. de la syn = împreun\. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. a glucozei. f. s. a pâinii sau a derivatelor din lapte). model. a pune. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator.: deriva]ie b. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. / biothera-py. test = examen. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\.. s. BIOTIN|. 176 . bios = via]\. gr. n. / biotypologie. n. [Gr. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. bios = via]\. gr. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. logos = [tiin]\. s. marc\. f. XVIII). BIOSMOZ|. f. B. s. Sin. -onis. s. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie.). `n diagnostic se extinde considerabil. [Lat. [Lat. bios = via]\. / biotine. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. [Gr. / biosphere. / biosmose. / bipolar. / biosmosis. f. s. / biotope. compunere. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. stimulare = a îmboldi. f. / biosyn-thesis. BIOSTATISTIC|. BIOTEST. BIOTAXIE. În distrofie [i `n malnutri]ie. f. s. [Gr. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. / biotyping. Exist\ b. f. therapeia = tratament. s. f. tekhne = art\ manual\. dup\ numele speciei utilizate (unitate . f. Practican]ii b. s. [Gr. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. comparativ cu ale speciei din care face parte. s. [i *mezomorf. meserie. s. de la lat. / biosynthèse. s. bis = de dou\ ori. osmos = impuls. m. Ex. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\.] Sin. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. V. BIOTERAPIE. aranjare. BIOTOP. bis = de dou\ ori. [Gr. f. thesis = punere [i tithenai = a plasa. BIREFRINGEN}|. a oceanelor. adj.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. / biosystème. f. s. marc\. [i biotipologie. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. pedis = picior. denumite *viscerotonie. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan.[obolan. / bistatistique. BIOXID. f. sau a unor produse organice (suc gastric. de la status = stare. s. topos = loc. / biostimulant.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. / biothérapie. marc\.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. / biovulaire. transformatio. f. s. s. [Lat. s. bioxid). adj. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. / biotest. germ. / biotonus. adj. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. oxigen. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. pot fi ata[a]i organismului. / biostimulant. adj. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. deci b. de obicei.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. lat. bipes. Utilizarea b. f. bios = via]\. bios = via]\. / biotransformation. din fr. adj. / bioxide. Dup\ un b. m. criminologie etc. / bipède. s.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu.[oarece. s. bios = via]\. . În realitate. solubil în ap\. / bioxyde. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic.] Care posed\ dou\ membre inferioare. s. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. n. / biped. pes. lat. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. bios = via]\. oxys = acru. [Gr. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. de asemenea. A-cestor b. (în electrocardiografie). Termenul desemneaz\. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. m. / biotonus. s. f. / biotest. B.: dizigot (v. f. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. tonos = tensiune.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. Sin. a stimula. bis = de dou\ ori. s.). / bioty-pology.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. prob\. de la refringere = a r\sfrânge. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. [Gr. bios = via]\. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. De regul\. BIOSTIMULATOR. BIOSFER|. m. s. n. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. n.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. lat. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. b. re-fringens. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. bios = via]\. hematologie. m. m.] Sin. bios = via]\. typos = tip. inodor. BIOTONUS. dincolo de. BIOTIPARE. f.

BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. / blastoderme. f. de la coniungere = a lega `m-preun\. f.] 1) *Neoplasm embrionar. f. BISTURIU. -e. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. f. [Gr. f. -atos = sânge. BLASTOCIST.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. s. bis = de dou\ ori. luând o tent\ ro[ietic\. hermafrodit. blastos = germen. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. -itã. blepharon = pleoap\.BISALBUMINEMIE. bistouri. 2) Reproducerea prin înmugurire. / byssinose. genesis = producere. -inã. care dau na[tere *blastocistului. mobil\ sau repliabil\ în mâner. BLASTOCEL.: dublu strat fosfolipidic. BLEFAROPLASTIE. photos = lumin\. b. / blastogenèse. n. BLAST. s. / blaste. f. n.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. dermatitidis [i B. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. cu poart\ de intrare pulmonar\. [Lat. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\).] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. lat. / bismuth. a c\rui lam\ poate fi fix\. s. n.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. / bisexu-ality.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. f. B.: *limfoblas-tom. s. / bivalent. m. n. s. s. / blastomycosis. blepharon = pleoap\. care une[te. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. s. iar în forma generalizat\. s. bis = de dou\ ori. phos. s. f. a uni (cum = cu.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. care este sec]ionat oblic.] Dedublarea albuminelor. 2) B. de origine tropical\. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. simbol Bi. biseau. / blastème. din germ. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. blastos = germen. [Gr. sin. blastos = germen. f. s. paracoccidioidoz\. f. / bivalent. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. adj. s. vezic\. Freud a postulat existen]a la om a unei b. f. cu extindere la întreg tractusul digestiv. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm).sin. boal\ Gilchrist (v. s. / blastema. blepharon = pleoap\. khalasis = relaxare. bis = de dou\ ori. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. n. f. s.] Elementul chimic nr. byssinosis. s. / -. blastema = mugure. s. f. f.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. -atos = piele. Sin. -oma. BLASTOMER. [Gr. iungere = a `njuga).] 1) Care are valen]a 2. -ntis = tare. blepharon = pleoa-p\.. BLASTOMICOZ|. blastos = germen. s. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. phimosis = strâmtare. / blepharoplasty. bistoury. f. blastos = germen. s. La om b. BIZOU. koilos = cavitate. [Lat. m. s. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. blastos = germen. m. *nefroblastom. / blépharo-con-jonctivite. [Gr.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. [Lat. mozaic fluid. m. 83. de la gennan = a produce.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. [i membran\ celular\. f. din lat. f. [Lat. cheloidian\. f. n. / blastomycose. m. s. [Gr. desemnând o ce-lul\ tân\r\. s. B. a modela. m. nord-american\. m. *eritroblast. s. n. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. / blastome. plas-tos = modelat. / blépharoplaste. / blepharochalasis. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. s. n. s. boal\ Jorge Lôbo (v. / blépharite.). s. [Gr. [Lat. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. meros = parte. bastoria = b\]. myketos = ciu-perc\. stratum = a[ternut. s. adj. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari.8 g/cm3. n. s. -itã. de la plassein = a forma. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. m.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. vitellum = g\lbenu[ de ou. s. sudamerican\. [Gr. [Gr. sexualis = referitor la sex. Afec-]iunea poate fi ereditar\. / blépharochalasis. blepharon = pleoap\. / blepharoplast. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. / blepharo-conjunctivitis. BISINOZ|. / byssinosis. -e. [Gr. s.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului.). BLEFAROFIMOZ|.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. / blastula. plas-tos = modelat. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. s. / blasto-cyst. / bistouri. Speciile B. / bisalbuminémie. bis = de dou\ ori. blastos = germen. sin. s. probabil de natur\ alergic\. alchimi[tilor bisemutum.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\.. s. de la sexus = sex. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). cu greutatea atomic\ 208. B. [Gr.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. / blastula. s. haima. / blepharophimosis. m. se formeaz\ relativ rapid. bis = de dou\ ori. BLEFAROCHALASIS. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. V.] Sin. / bivitellin. f. m. / blastocèle. s. [Gr. adj. [Fr.] Membrana primitiv\ a embrionului. Sin. dar numai doi *centromeri. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. *megacarioblast). / surgery knife. adj.980 [i densitatea 9. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. / blastogenesis. / blasto-c(o)ele. n. a modela. blastos = germen. BLASTODERM. flasc\ [i ridat\. bis = de dou\ ori. myketos = ciuperc\. / blast. O serie de s\ruri insolubile de b. BLASTUL|. BLASTOGENEZ|. s. [Lat. BIVITELIN. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. -inis = albu[ de ou. viguros. f. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. -ozã. m. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. [Gr. / blepharitis. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. lipos = gr\-sime.. gr. BLEFARIT|. cu afectare ganglionar\. B. Fliess. În acest stadiu. BLASTOM. / blastoma. Pe lâng\ b. pentru celulele leuce-mice. m. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. m. / blépharophimosis. / blépharoplastie. Ex. / blastomère.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). blastos = germen. [Fr. psihologice fundamentale. s. / bismuth. [Gr. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. biologic\ sus]inut\ de F.: corpuscul bazal (v. / biseau.). -ulã. [Gr. [Gr.] Sin. byssos = bumbac. blastos = germen.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. s. [Gr. [Gr. s. S. s. valens. s. derma.: tarsoplastie. s. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. m. / bivitelline. coniunctivus = care leag\. B. din lat. / blas-toderm. mykes. a-dic\ este bisexuat. V. n. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. -ozã. kystis = sac. de unde este extras. s. / bisalbumin(a)emia.: b. BLASTEM. albumen. Wismuth. / blastocyste. de la valere = a valora.[i sudamerican\. s. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. BISEXUALITATE. blepharon = pleoa-p\. unui membru. de la sternere = a a[terne. m. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\).] Termen folosit ca sufix. mykes. BIVALENT. gr. s. s. B. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. de la plassein = a forma.: dizigot (v. / blasto-mere. f. s. s. 177 .) 3) B. [Gr. BLEFAROPLAST. de la albus = alb. Ex. `ngustare. / bisexualité. de la phi-moun = a strânge cu putere. metanefrotic. BISMUT.

). gr. bloc atrioventricular).BLEFAROPTOZ|. b. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block.12 s) sau incomplet. blindage. blepharon = pleoap\. gr. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. Un b. Var. [Ondine. B. f. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. [Fr. s. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. primele dou\ fiind b. n. III este denumit [i b. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. / block.] Sin. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. postencefalitic). [Fr. tic. a-vansat. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. BLOC. s. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. α-BLOCANT. i-a luat posibilitatea de a respira automat. purkinjian. a izbucni. pentru alfablocant (v. fie pe ramura dreapt\. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. blepharon = pleoap\. reticular sau b. iar `n continuare ciclul se reia. m. 4:1 sau neregulat. purkinjian de b. 3) B. major (durata complexului QRS peste 0. gr. 6) la nivelul peretelui miocardic. iar la femeie prin *vaginit\. blepharon = pleoap\. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. [Gr. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. s. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. / bloc. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. s. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. din germ. m. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. 4) B.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. v. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). B. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. involunta-r\. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. complet. BLINDAJ. / blepha-ron tic. m. n. BLEFAROTIC. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. s. b. ca urmare. 2) B.] *Tic convulsiv al pleoapelor. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. poate deveni cronic\ sau. 5) B.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. fr. minor (cu durata complexului QRS sub 0. Ansamblul de s\li. [i b. 2) B. n. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His).] Contrac]ie muscular\ a-normal\. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. dureroas\ a unei articula]ii. Sin. a. prin *depolarizare insuficient\. b.: gonoree. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. s. f. BLEFAROSPASM. blenden = a orbi. parietal este. / blennorragie. rhegnynai = a ]â[ni. *cervicit\ [i *metrit\. iar urm\toarea. a. manifestat\ prin *anurie. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. cu caracter intermitent sau permanent. B. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. Se disting: b. tranzitoriu sau permanent. n.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). blocajul poate fi fix de 3:1. s. dar simultan. În electrocardiografie. cu caracter *tonic sau *clonic. BLOCAJ. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. 3) B. BLENORAGIE. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. n. de arboriza]ie. când frecven]a influxurilor este prea mare. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. s. dar apare. având caracteristici proprii electrocardiografice. s. Se disting trei grade. / blepharospasm. b. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. spasmos = contrac]ie. s. / blockage. origine onomatopeic\. Se disting trei grade. De asemenea. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). m. s. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. tumori etc). / blépharoptose. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. blocage. ependimare [i ventriculare.12 s). Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. / gono-coccal urethritis. poate fi izolat. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. renal: oprirea func]iei renale. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. poate fi complet. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. / blépharospasme. Tipuri importante: 1) B. a. dificil\ [i vag\.). Netratat\. Distingerea b.20 s. n. respectiv b. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. Survine în leziunile nervului oculomotor comun.: sindrom Ondine (v. s. r. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. V. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. de ramur\ stân-g\. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. `n care 2. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. trifas-cicular complet se traduce prin *b. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. bilateral [i simetric. gonorrh(o)ea. I. atrioventricular complet.: BAV. `n realitate. Sin. cu alungirea segmentului PR peste 0. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. [Fr. b. blocaj (1). bloc focal.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. articu-lar: imobilizare brusc\. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. a. poate fi intermitent.: reac]ie miastenic\ (v. Abrev. / blepharoptosis. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. [Gr. de ramur\ drept\. f. De asemenea. bloc de ramur\). b. înso-]ite de o scurgere purulent\. 5) Mas\ de material în stomatologie. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. ~ncetinirea (b. pto-sis = c\dere. f. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. a. m. rezultând b. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. fiecare b. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. prin depolarizare ireversibil\. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. îndeosebi me-zencefalic\ (b. | 178 . incomplete: 1) B. / blindage. blennos = mucus. [Gr. [Gr. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. s. parietal. pe termen lung. n. bloc. / blépharotic. [i hemibloc.). nimf\ care. gr. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. a. bloc sinoatrial). tip IV. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. incomplet) sau `ntreruperea (b. / blocage. dificil de diagnosticat electrocardiografic. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. B. / schield. V. II. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. s. r.

monosomie. E. B. b. AUTOIMUN| / m. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. B. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\. confuzia b. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. Manifest\rile b. Nor-thern blot [i Southern blot. BERIBERI / béribéri / beriberi. `n fr. BRONZAT| / m.. c. are totdeauna o cauz\ bine definit\. biochimice sau morfologice). B. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. blot = pat\. per os sau intravenos. Unele b. [Engl. cât [i reac]iile proprii bolnavului.). cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. edeme ale membrelor inferioare. Western blot. prin a. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului.: bron[iectazie (v. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\. s. [Sl. Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). entitate morbid\. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. de b. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. f. Ca urmare. unde acestea se fixeaz\. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. de l'air con-ditionné / air conditioning d. poligonozomie. disgonozomie. dureroase sau nelini[titoa-re). caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). Ex. B. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu.). con-secin]a unor cauze diverse. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. PRIN AUTOANTICORPI / m. dele]ie [i transloca]ie. blotting-paper = sugativ\. *sindrom. iar ilness este derivat din ill = r\u. [i o serie de termeni. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b.: boal\ Goodpasture. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. are dou\ tipuri majore: b. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. B. dele]ia unui bra] cromozomial).] 1) În limbaj curent. cronic\ a b\trânilor [i b. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. B. dar înc\ nedemonstrat\. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. Efectele se exercit\ asupra miocardului. În raport cu denumirea de b. de b. [i canal de calciu.] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. (atacul receptorilor pentru TSH). repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . V. Palade. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). patiens = persoan\ care sufer\. allergique / allergic d. : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). Sin. 2) B. b. conjunctivit\.: beriberi.] Angl. V. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). B. de c. V. abera]ie cromozomial\. AMNIOTIC| / m. fizice sau psihice. B. autoallergique / autoallergic d. *duplica]ie. Sin. în special la temperaturi sub 370 C. par au-toanticorps / autoimmune d. / maladie. trisomie. autoalergic\ fiind [i autoimun\. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. care distruge vitamina B1. alergic [i alergie. Dup\ cum. Sin. provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. B. denumite *semne. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. pathos = suferin]\. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. autoalergic\. `n slava veche. laureat al premiului Nobel. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. O definire recent\ a b. s. c. [i sindrom. Sin. V. autoimmune / au-toimmune d. `n danez\ syg = boal\. a. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. BRON{IECTAZIANT| / m. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). B. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. Se rezerv\ numele de b. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. sau doar de orez decorticat. de aceea. migren\. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase).sl\biciune extrem\. veche bolî = durere. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. [i o serie de manifest\ri subiective. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. denumite *simpto-me. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. B. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. Ca urmare. b. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. f. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. iar pacient din lat. ca urmare. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. bronzée / bronzed d. AERULUI CONDI}IONAT / m. B. B. c. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\.). diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. amniotique / amniotic d. are cauza totdeauna cunoscu-t\. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. *boala Basedow-Graves. prin autoanticorpi. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. la r. orice b.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. la r. / disease. sex nuclear. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective. du toit de roseau / thatched roof d. B. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. B. Sin. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. vaselor periferice [i arterelor coronare. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. de obicei. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. apar]inând lui G. B. tahicardie reflex\. fie la o pierdere de material (monosomie.: boal\ autoimun\ (v. AUTOALERGIC| / m. a. ia numele de *sindrom Goodpasture. a. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. termenul disease. Simpto-mele sunt variate: rinit\. ALERGIC| / m. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. bronchiecta-siante / bronchiectasis. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. AGLUTININELOR LA RECE / m. boal\ autoimun\. transsudat la nivelul seroaselor). A fost observat\ în Extremul Orient. BOAL|. B. V. B. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\.: boal\ Addison (v. normal [i normali-tate. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. 179 . va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). sunt prescrise. Ex. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. Se manifest\ în dou\ forme: b. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. Sin. de c. dar nu necesar. BLOTTING / blotting / blotting.: `n engl. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\). patologie provine din gr. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\.: antagoni[ti de calciu. de c. c. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. B. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de feno