II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

de fapt corelatã cu prima. 251). printre care ºi J. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. iar a doua tendinþã. Binet. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. au fost rostite de profesorul J. III. În acest fel. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. înainte de toate. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului.însã. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine.-P. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". dupã unii autori. din Platon. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. invocând o parte din vorbirea lor. opere vol. cu precizie. ar exista în chip firesc. Bucureºti. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. "Le français. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. pentru fiecare din realitãþi. RTL-Edition Luxembourg. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. asistãm la un fenomen nou. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. ca ºi ale altor centre medicale franceze. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. deºi acesta din urmã va fi. 1978.armonie cu termenii deja existenþi. 1987. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. p.31-42). pp. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. pline de amãrãciune. a avut mereu aderenþi. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. uneori fãrã menajamente. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. mult mai armonios. invocând o parte din vorbirea lor". 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. Evident. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. Aceste cuvinte. ca ºi al altor ºtiinþe. drept pozitivism naiv. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. încã de acum 24 de secole. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia.-P. vocabularul medical. o dreaptã potrivire a numelui. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. Extension de l'Université libre de Bruxelles. traducere de Simina Noica. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. laic. 18 . ci. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. Deºi taxatã. langue de sciences et des techniques". abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. dupã Cratylos. în circa cinci ani. dacã s-ar fi împlinit. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. În prezent. fãrã echivoc.

Comptes rendus. În acele timpuri. secretar permanent al Academiei Franceze. alta decât franceza. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. de exemplu. chiar dacã o limbã. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. R. cercetãtorii francezi publicã. disputa medicilor formaþi în facultãþi. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. totuºi. C. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. 1986. vol. Se înþelege cã. apare azi ca paradoxalã. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. pp. Profesioniºtii bisturiului. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". O asemenea opoziþie. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. pp. Etiemble) este efemerã. 20-27 dec. J. procesul acesta este mult mai complex ºi. de la Sorbona. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . formulat în termeni foarte duri. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. nici nu este susþinutã de realitate. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. Smith. francofilia are rãdãcini adânci. istoria probeazã cã oricedominaþie. deoarece. cât ºi a comunicãrii în medicinã. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. O întâmplare. La Vie des Sciences. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. împotriva utilizãrii limbii naþionale. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. câtã era. dupã cum se ºtie. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. pe nume Charles Guillemeau a primit. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. De altfel. 2. Editor R. Astfel. În ºtiinþã. nr. 295. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. dominã lumea. Tot articolul ar merita citat. în cãutare de argumente. 1591-1592. Hipocrate ºi Aristotel. Astfel.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. chirurgii din provinciile franceze. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. însã.ºi mai rãu . série générale. tome III. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. devin posibile reacþii adverse. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale.. însã. în englezã. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. profesorul R. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. de aceea. La noi. dar nu al uneia obiºnuite. Se observã cã reproºul. care se constituiau ca un flux puternic. Existã mereu riscul subiectivitãþii. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã.semnat de Assist. în aceste condiþii. Noile descoperiri. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. din partea pacientului regal. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. dupã cum rezultã din citat. deoarece sub semnul euforiei. Este semnificativ cã 19 . Med. admiterea la licenþa în medicinã. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. nicidecum în Brit. în particular cei din Lyon. este edificatoare în acest sens. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. Etiemble. latina. Pe un plan mai larg. 137-156). Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. Iatã. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. Articolul nu are. în medicinã în particular.În realitate. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. stârnitã de The Rise.

Or. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. abdanum.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. abeille. consultes. iar în prezent. în secolul al XVII-lea. acromion. cu o evoluþie neliniarã. încã. Lyon. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. în 1785 se naºte névrose. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. absinthe. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. Astfel. Totuºi. Întrun alt dicþionar. asupra destinului englezei contemporane. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. acrochordon. are o formã apropiatã de origine. În realitate. în "Onomatologie Chirurgique. în consecinþã. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. achores. latins. (Paris. arabiques. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. spaniolã. uneori radicale. 6. Lyon. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. adducens. de semnificaþie). 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. Astfel. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. aceste dicþionare sunt adesea divergente. nr. dupã douã milenii. francezã. limba marinarilor învinºi. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. germinau cuvinte fundamentale. în ciuda abundenþei de dicþionare. acope. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. acide. Dupã cum se observã din titlu. adipeux. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. Aceasta în timp ce greaca. Langlois). accoucher. contenant l'histoire de toutes les maladies. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . acatastasie. ("Le nouvel observateur". În serviciile spitaliceºti. adénoïde. Jean R. Astfel. de origine francezã. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. et leurs remèdes choisis dans les observations. care nu erau cuprinse în textele "sacre". repliaþi în arhipelagul lor. accès (-asthmatique). alãturi de termeni de origine greacã. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. accouchement. în 1551. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. iar neurologie abia în 1840. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. De pildã. Durelle. deºi ele prezintã un mare interes documentar. acier. P. înainte de toate. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. achanta. destul de curajoase. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. enrichie de recherches historiques. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. evident. ou vulgaires. J. rãmânea intactã. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. abducens. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". Baritel.

capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. el a fost examinat de un medic practician. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. Uneori acestea erau bine tolerate. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. de fapt. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. rãmâne doar empiricã. dacã era cazul. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. din cauza unor neologisme rãu concepute. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. Prima. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. deºi schimbã destinul oamenilor. Ex. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. d. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc.: arteria devine artery. cuvântul era deja prezent în alte limbi. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. Nu mergea. revoluþia terapeuticã. sufixe ºi prefixe greco-latine. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. Cãrþile. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. În rest. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. tratat tradus în spaniolã. A doua revoluþie este foarte recentã. este drept. Iatã.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). vena. vein º. o corciturã fãrã rasã. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. cu atât mai mult cu cât. în prezent în plinã desfãºurare. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. dar nu ca atare. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. un barbarism. Drept consecinþã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. începe cu sulfamidele în anul 1937. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. ci prin anglicizare. este altã problemã. Urmeazã. termenii medicali de origine francezã. cuvântul antibody: "El este. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. însã. a. de ex. Oameni de geniu. Reacþia era normalã. periodicele. în toatã America de Sud. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. în cartea sa On the Art of Writing. în engleza medicalã 21 . pilot la "Aeropostale". Forþa cercetãrii ºtiinþifice. evident. Se impune o corecþie severã!". este localizat dupã anul 1850. Preparatã în deceniul al V-lea. de exemplu. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. un progres mai discret. În jumãtatea de nord a Americii. Aceasta. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. ci rezultatele). termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. a suferit un accident în America de Sud. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. Având o contuzie abdominalã. amintiri frumoase pentru francofili. dar de calitate. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. totul perfect. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. în cea mai mare parte a Africii. m. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. într-o mare parte din America Centralã. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor.

menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. Edit. tot aºa. cu dificultãþile de rigoare. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. 22 . Bucureºti. Canada. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. împrumutaþi în alte limbi. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. Deºi utilã. Limba englezã are o dublã origine. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. Dupã cum se ºtie. În acest sens. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. 1997. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. Pentru cei interesaþi. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. Din pãcate. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. Academiei Române.au rãmas mulþi termeni hibrizi. 1998) elaborat de Serge Quérin care. MALOINE. preluate din limbajul comun.

cit. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. totuºi. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. totuºi puþine. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). nici Aristotel. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare.VI. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. Paris. Existã. 23 . Édit. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. Din motive de echilibru. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). Citãm în acest sens opinia profesorului J. adicã dupã 1950. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. 1976. 26). deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". în ordine alfabeticã ºi nu separate. sau ajutat de un lexicograf. deºi exagereazã. Privat. vom cita un alt cercetãtor francez. De altfel. ar corespunde unei propoziþii întregi. un cercetãtor avizat în domeniu. care. p. inclusiv în francezã. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. Sournia. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. chiar J. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. Masson. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. Pentru cã. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. H. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. Toulouse.-C. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. 86). cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. ªi atunci. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. 1997. frecvent s-au produs modificãri de sens. p. 81). cu acelaºi spirit polemic.-C. Nu este numai just. p. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Este adevãrat numai în cazurile. Sournia scrie. Este uºor sã se constate. “Colloque de terminologie médicale”. Opinie absolut corectã. Laborit (1914-1996). Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. Altminteri. uneori chiar la nivel conceptual. Laborit.

afectomotor aft\. adrenalin\. acetabuloplastie aciditate. adenomectomie. boal\ < afficere = a afecta. activator. acetic. absen]\. adsorbant. a t\inui + omen. ANAB-.: vegeta]ii adenoide) adeps. panaceu acantocit. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. adrenergic. ABSABCEABDOMINa. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. adamantoblastom monadelf adenit\. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. azigos. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. adipoz\. AEROAFECT-. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. activitate 1. actinologie. acidulat acin (pulmonar). actinic. excrescen]\. adrenolitic aerob. agrafie. anoxie. abs (L) = de la. afibrinogene-mie. avitamino-z\. ACAROACETACETABUL-. abdominocentez\. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. acrofobie. acalculie. -ntis (L) = activ. smal]. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. a-crodinie. adrenocortical. hi-drosadenit\ adipocit. -ACRIE ACTIN-. actinoterapie activare. acti-nomicin\. aerogastrie afectiv. adenomatoz\. acrodermatoz\.RÃDÃCINÃ . akouein (G) = a auzi 2. prin extensie. -is (L) = aer. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. ADAMANTO-ADELFADEN-. abcedat abdominal. anaerob. abductor. -os (G). lips\ ab. acarioz\. ae-rocolie. aftovirus agent 24 . abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. a se duce abdomen. abduc]ie. aerobioz\. afectivitate. ADIPOADJUVADREN-. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. an (G) = sens privativ. acneiform acomodare acrocefalie. -onis) autacoide. . aceton\ acetabulum. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. acumetrie 2. -antos (G) = diamant. ganglion limfatic sau ]esut glandular. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. a sl\bi aphthae. acantocitoz\. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. adsorb]ie adamantinom. ACVI-. pa-hiacrie actin\. adamantoblast. AFTOAGENT aberant. adenom. afec]iune. vârf aktis. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. acrozom. acvifer. -inis = vârf. acidocetoz\. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. adenovirus. sens ambiguu. ACVOADADAMANTIN-. abstinen]\ abces. ADENOADIP-. acarofobie acetat. aciniform acnee. aftoz\. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. spre. adenocarcinom. aer. AFECTOAFT-. abera]ie absorbant. anurie abarticular. PREFIX. -is (L) = rinichi. -os (G) = gland\. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. viu adduc]ie.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. adeno-fibrom. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. ADRENOAER-. hexa-cant acarian. lâng\ adamas. anizocorie. apnee. paracuzie acvafobie. acufen\. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio.

curbat ankon (G) = cot aner. albugo alcalin. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. ambulator. nevralgie. -inis (L) = mul]ime. alantoid\. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. albinism 2. ginandrie anemofil. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. schimbare < amibein = a alterna. contrariul lui. malagma (G). alcaloid. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. -inis (L) = albea]\ al kali. amilazurie. -AMBUL AMETROAMFI-. alogref\. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. al-qaliy (Ar) = sod\. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. analgezie. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. anafilaxie. a-moebicid amigdale. alosterie. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. de a construi < anaballein = a construi. somnam-bul. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. -ALGEZIE. al-veolit\. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. andropauz\. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. antagonist agorafobie pelagr\. albuminorahie albuginee. ampho (G) = de ambele p\r]i. galactagog demagogie. analeptic. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. amniocit. aloki-nezie. anagen. ALGO-. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. -ANDRIE. andrologie. ulei alopex (G) = vulpe. anchilostoma. amforofonic amibiaz\. anafaz\. mialgie. a-lotropie alantoic. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. algezio-metru alienare. imperfect ambulare (L) = a merge. ampulit\ anabioz\. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. agonist. alogen. anasarc\ anabolism. aglutino-gen agminat colagog. AMFOAMFOR-. alotriofagie. ambivalen]\. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. ambisexualitate. amfoter. albumin\. algoparalizie. aglutinare. [ters. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen.ALVEOL-. podagr\ alar alergie. amboceptor ambliacuzie. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. albus (L) = alb 2. dilata]ie 25 . alantoin\ 1. ampul\. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. ALANTOALB-. AMIBO-. albicans (Candida). amiloid. dentar\). algofilie. ANDROANEMOANEV-. anabolizant ANCHIL-. amiboid. noctambulism ametropie amfiartroz\. a aliena aleiphar. aloti-pie. ANCHILOANCONANDR-. amfipatic. android. amfotonie. AMBOAMBLIAMBUL-. algodistrofie. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. alcaloz\. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). a uni agmen. în revenire. a ap\ra algidus (L) = rece. AMOEBAMIGDALAMIL-. -atos (G) = gr\sime. ambliopie ambulan]\. amiloidoz\ amniocentez\. -inis (L) = albu[ de ou albugo. în jurul. amoeb\. (lichid) amniotic ampular. ALBUMINOALBUGALCAL-. alotriosmie. anafilatoxin\. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). anemopatie anevrism. -antos (G) = cârnat 1. alopatie. anevrismectomie. amigdalectomie amilazemie. AMFOROAMIB-. albumen. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. algofobie. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. pedagogie agonie. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. ALOALANT-. amfotrop amforic (suflu).

ANTROANTROPO-. < area = arie 2. ANGI-. arenavirus. angioscintigrafie. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. angiocardiografie. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. aritenoidopexie aritmie. angeiologie. angiotensin\ animism anizocitoz\. BACTERIOascit\ asparagin\. apiofobie apical. apicectomie. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. care precede în timp. antropozoonoz\. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). anexopexie angin\. ANGEIO-. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. hidrartroz\ BACTERI-. ARTERIO- ARTIOARTR-. areola (L) = arie mic\ dim. antalgic. arahnoid\. anticorp antebra]. anizocorie anomalie antagonist. antrum (L) = cavitate. -icis (L) = vârf.(G) = burduf ASC-. anulocit. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. fuziune. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. antru. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. angiom. ANTERO-ANTEM ANTR-. aspartic astenie. culme apis (L) = albin\ apex. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. aroma. ANTIANTE-. APIOAPIC-. astenopie. anuloplastie apendice. apexocardiogra-m\. areol\ 2. antepozi]ie. APENDICOAPEX-. arrhen.ANOMANEVRISMOANEX-. antromastoi-dit\. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. supliment. apendicit\. asparagus (L) = sparanghel. apendico-cel apex. apexit\. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. antropometrie. articula]ie ARGENTARGIR-. pe[ter\. aritmomanie aromatizare. asparagos (G). askos ASCOASPARAG-. neurastenie 26 . bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. artroscopie. arterit\. sensul anatomic dateaz\ din sec. arteriol\. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. areometru (celule) argentafine. arterio-grafie. arenifer. angor angeit\. ANEXOANGANGEI-. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. angiecta-zie. apofiz\. ANULOAPENDIC-. -atos (G). -ANTROPIE ANUL-. angor. -atis (L) = arom\. ANTRACANTR-. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. angioco-lit\. arahnoidocel arborescent. antru (mastoidian. care se opune la ante (L) = înainte. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). a sufoca angeion (G) = vas ASC-. anteversie enantem. angiospasm. arciform coarcta]ie 1. artro-grafie. antrax antrectomie. -oris (L) = arbore. la exterior hapsis (G) = unire. putere artioploid artrit\. antracoz\. ARTROASPARAG-. exantem antracoid. -akos (G) = c\rbune antron (G). arenoblastom 2. antibiotic. ASPART. L) = arter\ < aer. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. apicoliz\ apoenzim\. APEXOAPI-. antefle-xie. monarhie aritenoid. jonc]iune < haptein = a prinde. copac arcus (L) = arc. embrionare). asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. arena (L) = nisip 1. antropiloric antropogenez\. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. apexogram\ apicultur\. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. arboriza]ii arcad\. artrofit. artrodez\. plant\ aromatic\ arteria (G. XVI apex. asparagus ASPARTASTEN-. arah-noidit\. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. -icis (L) = adaos. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. antecedente. a-nexit\. aspartaz\. miastenie. aritmogen. anticoncep]ional. areolar. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. apiterapie. aromaterapie arter\. areniform 1. aritenoidectomie. zooantropie anular.

bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. AUXI-. hiperbarism barilalie. bacterio-fag. a se dezvolta 1. ASTROASTIGMATATEL-. biocenoz\. AURICULAUT-. ateromatoz\. gland ballismos (G) = salt. anaerobie. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. auxin\. al Atenei. AUXOAXI-. abiotrofie. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. kinaz\. bio-ritm. BAROBARIBATIBATM-. hidrolaz\. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. aticotomie atmosfer\. balistofobie balneologie. neg\urit atrium (L) = vestibul. autoimuni-tate. autohistoradiografie. axis. autopsie. binar bibliografie. antibiotic. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. birefringent. ateroscle-roz\ aticit\. autoaglutinare. auris (L) = ureche 2. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. axis (L) = ax 2. auroterapie. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. axiologie. auxocardie AUTOMATAUXANO-. axilotomie ATP-az\. curte interioar\. ATICOATMOATRET-. a asculta 1. barotraumatism. -eros (G). axia (G) = valoare. bionic\. biceps. balneoterapie baranestezie. ATEROATIC-. biodisponibilitate. axial. AUROAURI-. auriculele i-nimii < ater. ATRETOATRIO- aster. veche) = albastru 1. AUDIOAUR-. -BIO-. autocrin. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. biotehnologie. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. atmoterapie atretenterie. BATMOBATRACBAZI-. evaluare axilla (L) = subsuoar\. bacillus (L) = bastona[. AURI-. autovaccin automatism auxanologie. balanit\. fiertur\. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. baciliform bactericid.zei]e ale destinului: Clotho. auriculoterapie autism. BIO-. -BAZIE BI-. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. bazocelular. bipolar. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. auric. axon (G). aurificare. jug azur (Fr. bacterie dim. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. autoa-gresiune. bacteriemie. astrocitom. BINBIBLIO-BIE. aureomicin\ auricular. BACTERIOBALAN-. BAZO-. AUTO- auditiv. bicarbonat. -tra. 27 . auxilitic. astrocit. bibliomanie aerobie. bacil bakterion (G) = bastona[. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. cronaxie axilar. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . baroreceptor. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\.ASTER-. audiometrie 1. bioxid. auripunctur\. aurometru 2. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. bicuspid. axon 2. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. -BARISM. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. axometru. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. bacteriostatic balanic. bigeminism. autoanticorp. ATELOATER-.

-onos (G). BOLOBOTRI-. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. brahiocefalic. xilocain\ caligrafie. blefarospasm. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. calcinoz\. calcipexie. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. pl. blefaroconjunctivit\. embrion. BRAHIO-. porfobilino-gen. blasto-mer. briologie bromhidroz\. brahi-melie brahial. calculos. calcifilaxie. -BLEFARIE. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. calice. bothrion (G) = gropi]\ 2. brahidactilie. botriomicete botuliform. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. calomanie acalazie V. bucofaringian bulbiform. BROMOBROM-. bruxomanie. BURSOBUTIR-. eritroblast. urobilin\ bisinoz\. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. embolie. calicoz\ calorie. -BOLIE. bradikinezie. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). bricoma-nie bubon. BUTIRO- -CAPNIE. calcitriol calcaneodinie. brachium (L) = bra] 1. -atos (G) = hran\. butyron (G) = unt brevilin 1. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. [i CHALAZOcalcar. hiperbaric\). bursit\ butiric. calyx. camerular Campylobacter. -ycis (L) = cup\. tromboembo-lism. -BLASTOM BLEFAR-. CALCICALCANECALCUL(-). bursa (L) = pung\. BUBONOBUC-. bromism. blastogenez\. -BLAST. BRICBUBON-. pietri[ calor. BRONHOBRUX-. bubonalgie. botriocefal 2. bromid\. -BOLISM. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. calicectazie. calicoterapie. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. biliverdin\. khalix. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. bisoid blastocist. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. sac de piele butyrum (L). embriologie 2. calofil. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. calirafie 2. brahialgie. bubonocel bucal. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. `nveli[ul florii 2. -ykos (G).BROMATOBALAN-. CALO-CALAZIE CALC-. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. abrahie brevis (L) = scurt 1. BUCOBULB-. procain\. bron[it\. calcaneu calcul. bradipsihie brahicefalie. calcis (L) = var. -ikos (G) = var. bronholit bruxism. trofoblast. bulbopatie abulie burs\. bryein (G) = a cre[te 2. kalyx. bromopnee bromatologie bron[iectazie. calcitonin\. botrioid. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . calculografie 1. botulism bradicardie. bradi-lalie. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. BROMOBROMATOBRON{-. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. limfo-blastom blefarit\. calculocancer. cacodilat novocain\. BULBO-BULIE BURS-. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL.

nociceptiv. centrozom biceps. CAZEI-. cardiospasm. kentomanie. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. kanthos (G). carpocifo-z\ 2. amnio-centez\. KAINO-. carnofobie carotid\. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. cardio-megalie. metacarp. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. cannabis (L) = cânep\ cancer. capnometru capsular. CAPSULO-CAPNIE. carbonat. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. cen-tromer. KENTO-. cecoplicatur\ cefalalgie. CEFALO-CEL CELI-. hidrocefal. inim\ CARDIO2. crab. CENTRI-. CELIOCELULCEMENTOCEN-. cis-ticercoz\ cerebel. carpian. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. concav cavern\. 29 . < capsa = cutie CARBO-. cecitate. -CENTEZ| CENTICENTR-. kainofobie. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. CAZEOCEC-. karpos (G) = pumn CARPO2. -CEFAL. cefalocentez\. celulifug. cardialgie. ceroplastie. epicantus. CANCEROCANT- kannabis (G). cancericid. caudat (ven\) cav\. carotidian 1. celioscopie celul\. centrifug. cementoblastom. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. pericarp. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. cataplazie. cavernosto-mie cazeum. re-ceptor ceromel. CENOCENO-. rectocel. brahicefal. centripet. capilarosco-pie capital acapnie. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. cardiotomie carfologie cariokinez\. cariolizis. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. cefalometrie. cataliz\. canthus (L) = buza unui vas. cisticerc. cerebrom. 1. cazeificare. carniform. KENOCENT-. cavernos. carcinoma-toz\ 1. catatonie bicatenar. canabism anticanceros. carpofag catabolism. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. CECOCEFAL-. carnifica]ie. capsulectomie. caro. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. CENTRI-. leptocefal. -cri (L) = rac. cefalee. cerumen cercar. cavitate. carbo. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. microcefal colpocel. canto-plastie capilar. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. celulit\ cement. cancer CARCINOCARDI-. centimetru.CANABCANCER-. pericar-docentez\ centigrad. cerebelos cerebral. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. karkinos (G) = rac. kardia (G) = 1. -itis (L) = cap CAPSUL-. ceno-bioz\ cenogenez\. -itis (L) = cap receptus (L). carcinom. CAVERNOCAZE-. catalepsie. capsulotomie carbometrie. cancer. triceps chemoreceptor. cariotip carne. carboni-zare carcinoid. cerebroma-lacie. keno-glosie kele (G) = tumor\. nucleu CARNI-. cercopitec. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. centigram. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. cazein\. capilaritate. cardiopatie 2. omfalocel. centipoise central. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. ce-mentocit cenestezie. caten\ catoptrofobie caudal. atis). CENTR-. capsu-lit\. varicocel celialgie. cenestopatie. pericardit\.

chiloto-rax echimoz\. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. chilifer. citotropism. ciclotimie. chimioprofilaxie. chistectomie ciancobalamin\. cineradiografie. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. cisternografie acantocit. cinetoz\ incipient. cistosto-mie. chiloperitoneu. -idos (G) = cheie. cianogen. cistit\. citrus (L) = l\mâi caesio. clastomanie. ciliectomie. CICLO-CID CIF-. cheiloschi-zis chelator. cianur\. osteoclast. cibernine ciclit\. citoge-netic\. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. trombocit citrat. claustrofobie autoclav clavicul\. circumduc]ie. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. piocianin\ cibernetic\. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. CHILO-CHIM-. chimotrip-sin\ chiropractic\. ciclotron bactericid. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). cil kymbe (G). chirurgie. cifoz\. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. CINETO-CIPIENT CIPRI-. laterocervical. chemoluminescen-]\. eritrocit. ciliofor cimbiform. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. cimbocefalie cinantropie. luntre kyon. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. cheiloplastie. cinescopie. dacriocistit\. citoplasm\. recipient ciprifobie. chiasm\ achilie. cervicopexie. cinic. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. chimiota-xie. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. CHIMOCHIR-. spart klasis (G) = ruptur\. spermicid. cisticerc. chimioterapie cherofobie. citodiagnostic. CHEILOCHELOCHEMO-. citrin circumcizie. chimiorecep-tor (chemoreceptor). -CIT. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. citric. a lua Kypris. ml\di]\ klasma. cia-noz\. citostatic. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. CINOCINE-. cheiro-megalie chistadenom. CISTI-. fungicid. cinematic\ cinetic\. pericit. chilo-micron. cheromanie spirochet\ chiasmatic. -atos (G) = fragment. claviform cleidotomie. CIMBOCIN-. CHIMIO- CIPRI-. hepatocit. cir-cumvolu]ie cirogen. parenchim. CINEMACINET-. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. chilangiom. cervicovaginal cestode chalazodermie V. cistoscopie. cheloid chemokine. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. virulicid cifoscolioz\. coloidoclazie. CILIOCIMB-. sternocleidomastoi-dian cervix. cipridofobie circumcizie. limfocit. CISTOCISTERNCIT-. (-)CIFOZ| CILI-. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. cervicit\. carpocifoz\ ciliar. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. cinofobie cinedensigrafie. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. cistorafie cistern\. ci-totoxicitate. cymba (L) = barc\. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis.

cochlea (L) = cochilie de melc v. colit\. cocoid coccidinie. colpocito-logie. cofoz\ cohlear. cor-nete nazale kondylos (G). climatopatologie clinic\. sarcopt coprocultur\. CONDRIOCONIDIO-. coleoptoz\. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. contraextensie. clonus clorhidrie. stafilo-coc. condrit\. clorizare. -atos (G). condroma-toz\. CLORO-CLUZCNEMCO-. ocluzie cnemalgie. contagiune. colecistit\. conchectomie condilectomie. coccis CORIOcodein\ coercibil. coledocit\. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. coeziune. hipercolie coledoc (canal). CORDOCORD(-). a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. coleorexie coloboma colorant. coledocotomie coleocel. cordon cor. condrocit. coledocolitiaz\. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. -acis (L) = corb khorde (G). -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. l\star klonos (G) = tumult. coloplicatur\ colagog. -atis (L) = înclina]ia soarelui. chole-) blefarocleisis. colopatie. CONIO-. coniometrie. colpocleisis cleptofobie. coccobacil. [i -ARCTenterococ. gastrocnemian coenzim\. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. rectocliz\ clon. controlateral copiopie. -onis (L) = strâmtare. CONDILOCONDR-. -CORIE CORACCORD-. condilian. condilotomie condral. condi-lom. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. colecistografie. -COLIE COLEDOC-. vagin konkhe (G). vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. -COPT COPROCOR-. conjunctivit\ contraceptiv. dezordine khloros (G) = verde. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. -akos (G). CONTROCOP-COP|. clonare clonic. clinostatism bronhocliz\. colora]ie. cohlee col uterin colagen. colopexie. condrosarcom condrioliz\. CONDROCONDRI-. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. fotocolorime-tru colpectomie. contraindica]ie. coprofagie. CONJUNCTIVOCONTRA-. (examen) coproparazitolo-gic. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. colangiografie. colpo-perineorafie concha. clima. colpoperineoplastie. -ygos (G) = cuc. clo-rom. colodiu. condrofit. cordotomie cord. pneumococ. incoercibil cofochirurgie. COLE-. copro-lalie. colic\. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. cofactor. COLOCOL-. clorofil\.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. clinomanie. coprostaz\ corectopie. epicondil. anizocorie coracoid\ cordit\. colecistolitiaz\. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. confabula]ie. cloroz\ malocluzie. cleptomanie climatic. mitocondrie conidiospor. de unde: latitudine. colecistectomie. conta-minare coan\ coarcta]ie V. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). cole-cist. coleperitoneu. chorda (L) = coard\. concha (L) = cochilie de scoic\. corax. bob kokkyx. coloid colibacil. precordial 31 . prin extensie. CONCOANCOARCT-COC. copofobie sincop\. colpocel. COLPOCONCHCONDIL-. condroblast. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. COLO-. notocord.

cuneohisterectomie CUPR-. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). fig. kosmos (G) = ordine. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. CORON1. coronarit\. corioretinit\ COROID-. -atos (G) = carne creatin\. crystallus (L) = ghea]\. cronic. coroid\ coroidit\. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. CROMATO-. COROIDO-CROM. crescere. coxartroz\. cosmogonie. adâncitur\ cotiledon. cianocroia. -icis (L) = scoar]\. cromatin\. `nvinuire -CRIN. crenoterapie -CRESCENT. creofag. CUBOkubos (G). crescentis. îndep\rtat corista. cubitus -CUL. DENTO- CORE-. acroma-topsie. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. 32 . cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. chorea (L) = dans coree. khronos (G) = timp cronaxie. cretus (L) = a cre[te concrescent. criptogenetic. krystallos (G). ktenos (G) = pieptene. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. discrazie. kormos (G) = trunchi. culex. costa (L) = coast\ intercostal. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. coreofrazie. univers cosmobiologie. CROMATO-. krotos (G) = b\taie catacrot. CROM-. discroma-topsie. khroma. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. coronaro-grafie. COXOcoxofemural CRANI-. constitu]ie a unui corp. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. criestezie CRIPT-. crizoterapie -CROIA. cromatografie.: ornament COST-. culicide. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. -icis (L) = ]ân]ar culicid. kryos (G) = frig crioanestezie. cuprum (L) = aram\ ro[ie. CRONO- DENT-. COROID. cromofor. cronobiologie. khros (G) = tent\. -atos (G) = culoare hipocrom. ctenomicete CUB-. -culus. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. corticorezisten]\. dicrot. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. costo-tomie. acromie. cupru cupremie. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. regiunea periferic\ a unui cortical. coxa (L) = [old coxa vara. autocrinie. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. khoreia (G). corti-costeroid.. cromafin. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. COSMOmicrocosmos. cubus (L) = cub cuboid. cromozom. cuproprotein\. coronar. coriomeningit\. cristal cristalin. krasis (G) = amestec. khorioeides (G) = în form\ de membran\. cristalite. craz\ (sanguin\). sternocostal. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. criminologie CRIMINO< crimen. neurocormie -CORMIE 1. coristom CORISTO-CORM. khoristos (G) = separat. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. creast\ ctenocefal. cortex. corp brahicorm. coreiform. creatinin\. coxalgie. crimofil CRIMINAL-. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. dicrotism -CROTISM CRURcrus. coronoid\ 2. dicroism -CROISM -CROM. exocrin. culdotomie CULI-. CRONOcronotropism -CROT. criminalis (L) = criminal criminalistic\. tricrot. discromie -CROMIE CRON-. krinein (G) = a separa de. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. crio-protein\. criodecapaj.CRON-. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. -onis) CRICO-. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. CROM-. kreas. culoare alocroism. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. cosmetologie < kosmos = ordine. CRIcrioscopie. CORTICOorgan corticosuprarenal\. ventricul. cupro-rahie. -enis = acuza]ie. -cula. cu sensul de a secreta endocrin.

dextrogir artrodez\. digital\. diafragmatocel dicogamie. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. decilitru. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. derodim dermit\.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. dermatofit. adinamie 1. deuteriu dextran. scotodinie. decolare. -ontos (G) = obliga]ie. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. dermati-t\. densitate. dehidroepiandrosteron de. a transporta diaphragma. dezinser]ie. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. denti]ie. DACTILODE-. digitopalmar. -ntis (L) = dinte deon. epi-derm. -tra. cvintupli cuspis. dinofo-bie 33 . detumes-cen]\ decibel. DERMAT-. densitate dens. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. -atos (G) = barier\. DERMATO-. dezarticulare. decimetru aldehid\. DENSITODENT-. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. dioxid. -DERMIE DESM-. diagnostic. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. cu-tis laxa cvadriceps. DENTODEONTODER-. plas\ didymos (G) = geam\n. decalcifiere. dacriocistit\. dermografism. eritrodermie desmos (G) = band\. dactiloscopie debridare. cuticul\. manifest delphys (G) = uter. oticodinie. -atis (L) = consisten]\. dicotomie dictiopsie. DERMO-. popula]ie daimon (G) = demon. dextrin\. dizaharid diaforez\. tenodez\ dicrot. DACRIO-DACTIL. dactilofa-zie. cvadriplegie. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. desmozom deuteranop. dilata]ie dinamometrie. den-tom. DESMODEUTERDEXTR-. hipoderm. demonolatrie dendrit\. dializ\. deshidratare. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. -DACTILIE. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. pandemie demonofobie. dendrofilie densiflor\. dictiozom epididim difterie digital. de-zinfec]ie. compact densitas. dentoalveolar deontologie deradelf. dentin\. diaforoscop diafragmalgie. DENDRODENS-. diafragm < dia = prin + phragma. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. endemie. DIGITODILATDINAM-. CUTICVADRI-. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. cutireac]ie. -DEMIE DEMONODENDR-. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. dermatoglife. -DINAMIE -DINIE. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. cvadri-geminal. tricuspid cutanat. DERODERM-. -DERM. sindactilie. DIAFRAGMATDICODICTI-. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. tomodensi-tometrie dentar. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. epidemie. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. da-criolit pentadactil. di-gitoplastie dilatator. dextrocardie. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. DES-.

se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. egopatie alegorie. ecomimie. megadolicocolon domism. diploid. dolicosigmoid. -DROMIC. dislocare. diplobacil. discopatie distal. ectropion eburnare. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. calcaneodinie. echipoten]ial echin (equin). disartrie. displazie discartroz\. DORSODOZ-. bron[iectazie. disec]ie. ectoparazit. ecocardiografie. acrodinie. ecolalie. poliedru efebologie egocentric. ectim\ colectomie. diseminare. disocia-]ie 2. dozimetrie drepanocit. duodenostomie duplicare. discromatopsie. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. ecoencefalo-grafie. dioptru diplacuzie. ectopie ectrodactilie. DROMO(-)DUCT DUODEN-. ne-frectomie. hepatectomie. duodenoscopie. dromo-trop duct. ecografie. oikos (G) = cas\ 2. dis-fazie. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). dromomanie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. diplopie dipsomanie. ekho (G) = ecou. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. dispnee. dorsalizare. disbazie. edema]iat edoiografie octaedru. duodenopexie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. sindrom. doz\. ecdemic. antidromic. ecosfer\. ectozoar. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. eburnat sinechie. ple-urodinie dioptrie. prodrom. domatofobie dorsal. dys (G) = greu. sunet repetat ecaudat eccodroz\. echinoftalmie 1. disciform.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. dis (L) = separat de -EGORIE 2. ecrin. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. -DIPSIE DIS2. ecbolic. diplococ. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. drepanocitoz\ palindrom. ecologie. sinechotomie echimolar. splenectomie corectopie. ve-nectazie ectoderm. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. duplicitate indura]ie 2. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . ecokinezie. dificil. polidipsie 1. DUODENODUPLICDURdiskos (G). echinus (L) = arici 1. discrazie. DOZIDREPANO-DROM. DIPLODIPSO-. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. ecopraxie atelectazie. dorsolombar dozare. ecotip 2. disfagie. disjunc]ie. DOMATODORS-. echinism echinococ. discizie. oviduct gastroduodenit\. ectromelie edem.

ependimopatie epicantus. epicondil. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . encefalogram\ mezenchim. endorfi-n\. EPIFIZIOEPIPLO-. electricitate. eozinofil. eliptocitoz\ elitrit\. plasmaferez\ ergasiofobie. enteroco-lit\. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. erbivor V. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). epiploon. eidetism elaidom. endocardit\. ependimit\. electrocardiogram\. elastin\. empiem embolizare. elips\) elytron (G) = teac\. elastom. endocrin. proteinemie empiem. eozinofilie ependim. elektron (G) = chihlimbar . -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. epifizioliz\ epiplocel. -ENTER ENTOMOEOZIN-.EICONO-EICONIE. eikon. elitrocel. enterostomie. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). energogen. eiconometru V. mezenchimatoz\. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. mezenchimom. elastopatie bioelectrogenez\. ERBIERED-. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. sialoemez\ emetrop. enantiomer encefalalgie. EMENOEMET-.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. ependi-mom. ÎNENANTIOENCEFAL-. pioemez\. emetropie anemie. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. EPIDIDIMO-EICONIE. endo-metrit\. maleabil ELASTOELECTR-. [i IERBereditar. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. electrofore-z\. EXTRAanizeiconie. parenchim endarterit\. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul.EPIDIDIM-. elitroplastie emfizem. EOZINOEPENDIM-. erbicid. epididimotomie epifizit\. e-piderm. enterit\. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. hematemez\. încapsulat. ereditate. embrionar. endonucleaz\. eredobiolo-gie. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. eleolat elastan]\. `n-corporare enantiobioz\. e-pifor\ epididimectomie. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. mezenter entomologie eozin\. epididim. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. ENDOENERGENSIENTER-. ischemie. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. energome-trie ensiform enterectomie. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. epifenomen. emenologie emetic. EMBRIOEMEN-. hiperemie. ENTERO-. epicriz\. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. encefal. tromboembolie embriologie. ELEOELAST-. endogen. epiploic. in (L) = în enantios (G) = opus. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. ENCEFALO-ENCHIM END-. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. ELAIO-. elastos (G) = docil. -atos (G) = sânge empyema. endoscopie energic. EPIDIDIMOEPIFIZ-. empiocel enantem. electrofuziune. [i ICONOcaleidoscop. glicemie. endoci-toz\. elipsoid. exerez\. e-lastoz\. leucemie. contrar. EMPIOEN-.

defectiv phakos (G) = linte. extra-piramidal. -FAC}IE. euforie. FEOexcipient. esofibroscopie. FARINGOfabula (L) = poveste. eutanasie. excava]ie. opales-cent. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. examen. a-nergie. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. (-)FALUS FALCIFANFANER-. excre]ie. vârst\. parestezie. FAKIE -FAG. lactescent. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. etmoidectomie. neuronofa-gie. eroto-manie fosforescent. eunucoidism EURI-EVEX-. -ERGIE ERITR-. sensibilitate oestrus (L). ETEROETIOETMO-. eritrocit. exfoliere. onis). exon. fagocit. EXCITOEXTRAEXCIT-. ESOFAG-ESTEZIE. disfagie. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. etnografie. ESTEZIOESTRETER-. extensometru exteroceptiv. etnologie etologie eucariot. etmoido-tomie etnie. vitrescibil ESO-. erotism. -FALIE. eugenie. eritroz\ erotic. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. lentil\. exosmoz\. FAGOFAL-. eteromanie etiologie etmoid. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. difalus phallos (G) = penis falx. ezotropi F FABULFACIFACIENT. -FECT FACO-. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. ETMOIDOETN-. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. faloragie. -FACT. exocitoz\. esofagit\. afakie macrofag. cenestezie.ERGO-. afaneroz\ fangoterapie faringism. eunuchism. eritropoietin\. sinergie eritroblastoz\. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. hiperes-tezie. exopexie. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. prin extensie. esogastrostomie. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. erotogen. fagocito-z\ falus. putrescent putrescibil. faringoepi-glotic. extra (L) = în afar\ ergograf. EXCIT-. faringit\. esteziometru estral (oestral). facomatoz\. estrogen (oestrogen) eterism. faneromanie. artefact. aether (L) = aer curat. oistros (G) = dorin]\ [i. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. alergie. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). onicofagie. exteroceptor ezofilaxie. putrefac]ie. ergonomie. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). exantem. faco-scleroz\. excitomotor ca[exie. faringostomie 36 . ERITROEROT-. -FAGIE. difalie. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. eritroder-mie. pirexie exogen. na]iune ethos (G) = moravuri. estron\ (oestro-n\). sit\ ethmos (G) = ciur. epoc\ ex. eutrofie eunuc. onis). rarefac]ie. faloidian. FALO-. esofagoplastie anestezie. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. vast aevum (L) = durat\.

artrofit. plasmaferez\ feripriv. pherein (G) = a purta. fibrotorax fibrilar. feritin\. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. FLAVfosfen\ feocrom. disfazie. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. faecis (L) = reziduuri. fistula (L) = tub. fiziologie. fizioterapie flagelat. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. pietrificare ficofag bifid. disfemie defeminizare.fascia (L) = fâ[ie. fibronectin\. fibroade-nom. eozinofilie filobiologie. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. acidofil. -FERENT. fitoterapie. os-teofit. -FEREZ| FERI-. fistulografie. tricofi]ie fixare. fetus. fecalom fecundant. emfizematos. fibrinogen. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. fibular calcificare. fibriloflut-ter fibula. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. fiziopatic. periferie. femini-zant fenocopie. f(o)etus (L) = f\t. feocromocitom aerifer. fasciit\. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fenotip. a transporta -FERENT. profilaxie filtrabil. fetopatie. phyton (G) = plant\. metafiz\ fizic. fascicul dim. Fasciola fascicular. flebit\. farmacogenetic\. fizionomie. fenomen. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. feticid. neclintit < figere = a fixa FIZ-. fizocel apofiz\. feminitate. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. < philein = a iubi -FILIE FIL-. ferocinetic\ fetal. febril. multifid Filaria. 37 . -atos (G) = tumor\. phylon (G) = trib. filogenez\ clorofil\. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. canal FISTULOFITO-. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). -onis). a-cufen\. medicament farmacie. fisur\ fistulizare. filiform filantropie. flebectomie. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. febrilitate fecale. anafilaxie. diafiz\. fizicism. flavonoid. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. farmacoreceptor fascia lata. bazo-fil. cu sensul de umflat FIZE-. filofag filactic. fixator emfizem. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. fizicochimic fiziologic. philia (G) = atrac]ie -FIL. filtrare rinofima fimbrii fisiune. parafazie febrifug. chilifer. fasciculat afazie. flagelo-spor flatulen]\ flavism. semini-fer. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. A. amfifil. peroneu -FICARE ficare. eferent. ferrum (L) = fier FEROFET-. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. ]eav\. -atis) afemie. fibril\ FIBRILOdim. osificare. farmacodinamie. phainein (G) = a ap\rea -FER-. filactotransfuzie. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. saprofit. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. fe-toprotein\ fibrinemie. physikos (G). fibrila]ie. somnifer. fibril\. fistuloto-mie fitosterol. physa (G) = r\suflare. se folose[te [i cu sensul de -FIT. suflare flavus (L) = galben phleps. riboflavin\ flebectazie. specie FILOFIL-. epifiz\. mamifer.

fungicid. minte. XIX fluxus (L) = curgere. frenosplenic 2. fosforescen-]\. schizofrenie foris (L) = u[\. -FREN. fluorofor. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. fractur\. acrofobie. < floccus = smoc de lân\. epileptiform. fuziform formic. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. -inis (L) = deschiz\tur\. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. funiculit\ furfuraceu fuziform. fuzocelular. fundic. fototropism fovee. filiform. -FONIE FOR-FOR. FTIZIOflebografie. fleboscleroz\ flectare.FLEB-. phrenos (G) = 1. formol fosfen\. eflux. ftizie. flegmon. parafrazie 1. func]iona-re fund de ochi. fosfolipid. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. fonendoscop. tr\snet functio. fluoroscop aflux. fungoid. frinolizin\ frontal. fotofobie. malfunc]ie. foramen cuneiform. galactocel. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. focalizare exfoliere foliculin\. -onis (L) = îndeplinire. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. photos (G) = lumin\. flegmatora-gie floculare antiflogistic. fuzospirilar G GALACT-. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. foliculom. fragmoplast disfrazie. fotodiod\. zoofobie focal. disfonie perforat. influx hidrofob. fluiditate fluorescent. fundus gastric antifungic. -inis (L) = fulger. diafragm 2. flexie. fonem\. FORMFOS-. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. FUZO- FTIZ-. FRENO-. FORAM-FORM FORMIC(-). cancerofo-bie. FRONTOFRUCTOFTIZ-. oligofren. fotocoagulare. FLEXFLEGM-. -aktos (G) = lapte galactagog. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. formaldehid\. frontoparietal fructoz\. -ogos (G) = flac\r\. foliculit\. FONO-. febrifug. a rupe phragma. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. galacto-for. minge phone (G) = voce fluidifiant. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. osmofor. -FRENIE FRINOFRONT-. foveol\ fracturat. fotopsie. FLEBOFLEBOFLECT-. tenifug fulgurant. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. flocon phlox. -FOREZ| FORAMIN-. imunoelectroforez\ foraminifer. -oris (L) = curgere. perforin\ galactofor. fun-gistatic funicular. foliculostimulin\ fona]ie. refractiv diafragm. ionofor. GALACTOgala. galactoree 38 . < follis = burduf. -uris (L) = t\râ]e. fundoplica-tur\. a-naforez\. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. fructozurie ftizic. ftiziologie centrifug. FLEGMATOFLOCULFLOG-. achitare. claustrofobie. fotometrie. fonocardiografie. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. frânt < frangere = a frânge. c\min. cordi]\ furfur. a transporta foramen. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. frenit\. frenic. reflexometru flegmazie. electrofo-rez\. cataforez\. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim.

-ontos (G) = b\trân germen. gastroduo-denal. GINECOGINGIV-. glioblastom. gigacalorie gimnofobie androgin. hipergeuzie gibozitate 1. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. dezbr\cat gyne. gastrin\. genera]ie + logos (G) = studiu. trigeminism gen\. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. imens 2. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. -GASTRU GATOGEL-. GAMOGAMA-. glicogen. genopa-tie. ganglioplegic. globulinurie.GENO-FUG GAM-. gamaterapie. glomerulopatie. gesta]ie. genitor genoplastie geod\. poliglobulie. a purta geron. [i GLUCOglicerin\. -antos (G) = 1. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. gastri-nom. urma[. GLICERO-GLIF| -GLIE. a-genezie. GAMETOGANGLI-. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. -GAM. genom. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. termogenez\. ginogene-z\. iatrogen. glicozid. geofagie oviger. gingivoplastie. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . -GENEZIE GENI-. -inis (L) = germen. gigantoblast 2. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. progesteron. GLICOGLICER-. genetic\. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. gastros (G) = stomac gamaglobuline. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). gingivit\. gigantism. ginecomastie gingival. -GENIC. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. gli-corahie. < globus = glob glomus. globular. gliomato-z\ gamaglobuline. ginecologie. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. glaucobilin\ glicemie. globuli-nemie. levogir gland. L) = mic\ tumefac]ie. androgen. gangliozidoz\ gastrectomie. GLAUCOGLIC-. glaucurie. paligenezie genian. endogamie. urma[. proliger geriatrie. oncogen. patogenie -GENEZ|. epigastru gatofobie geloz\. gingivectomie. angiogenic. gingivoragie gipsotomie dextrogir. glicoreglare. GANGLIOGASTR-. -GEN. GIGANTOGIMNOGIN-. criptogam. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. primigest\ ageuzie. gastroptoz\. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. gyros (G) = cerc glans. glandular glaucom. gemelologie bigeminal. GENO-. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. GELATGEMELGEMINGEN-. gastrocamer\. V. GINO-. monogamie. gerontologie germicid gestagen. GASTRO-. GAMMAGAMET-. ganglion gaster. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). glicostat. ganglioneurom. -GAMIE. foarte mare. glicerolat dermatoglife. hieroglif\ nevroglie. angiotensinogen. GERONTOGERMIGEST-. genioplastie geniculat genital. triglicerid. genera]ie gemelar. ginandrie. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G.

GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. hals. (-)GRAFIE. hemiparez\ heparin\. hemianopsie. haptoglobin\. -GNOSTIC GONGON-. halen\. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. gnatologie. graviditate. helioterapie. retrograd ecograf. desen granulum (L) = gr\uncior. HELICOHELIOHELMINTHEM-. guturofonie gramma (G) = înscriere. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. -uris (L) = gât. hemangiom. prognatism. glotic glucagon. gonion. halitoz\ 2. gonado-trofin\. hematocolpos. < glomus. hemato-crit. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. gonadoliberin\. his-togram\. hedono-fobie helcoid. gâtlej H HAL-. GUSTOGUTUR-. helix. GNATO(-)GNOZIE. gutural. gustometrie guturai. ecogram\. gnatoplastie agnozie. HEMATO-. scinti-grafie. diagnostic. glucoz\. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. HEPAT-. HAMARTOHAPLOHAPT-. trigon anterograd. -GON -GRAD -GRAF. gonos (G) = urma[. paragnozie. helcologie. GONOGLOMERULO. hepati-t\. helcozis heliciform. hemicolectomie. graforee diagram\. granuliform. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. hamartofobie haploid. HECTOHEDON-. glucid. goniotomie. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. helicoidal.dim. -atos (G) = sânge 1. helicopod heliodermit\. gonartrit\ gonad\. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. he-matie. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. radiografie. treapt\ < gradi = a p\[i. glosoptoz\ epiglot\. -inis (L) = lipici. hexagon. hepatectomie. gonatos (G) = genunchi gone. exhalare 2. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). simplu haptein (G) = a prinde. fonocardiograf. a exala halitus (L) = suflare. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. -ikos (G). gonococ. -GONIE. hectolitru anhedonie. halofil. a r\spândi un miros. glosoplegie. GONOGONIO-. helmintiaz\ hemaglutinare. a ata[a hebe (G) = pubertate. grafologie. hepatocit. gonoree goniograf. gluco-corticoid. haluce. haptotropisme hebefrenie hectar. gluconat V. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. granulie. stereogno-zie. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. gra-nulopenie gravid\. haplotip hapten\. -atos (G) = ficat 40 . -inthos (G) = vierme. -GNOMONIC. granulomatoz\. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. GRAFO-GRAM| GRANUL-. -GONIE. helio-tropism antihelmintic. electrocar-diogram\. HEMAT-. hel-conixis. granulocit. hemoperitoneu. electromiogram\. electrocardiografie. halare (L) = . idiogram\ granula]ie. HEDONOHELC-. p\cat haploos (G) = singur. hepatom. halomegalie hamartom. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. HEPATO1. helcom. halos (G) = sare 3. hallux. HALOHAMART-. HELCOHELIC-. -eris = ghem GLOS-. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. clei gnathos (G) = falc\. sper-matogonie. hipogonadism. -GRIFOZ| GUST-.GON-. ran\ helix. patognomonic. helmint haima. HAPTOHEBEHECT-. glosodinie. granul\ dim. halogen 3. hedonism. haptofor.

-idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. heterogref\. -etos (G). anhidru. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hirudin\. hipoton. ho-meoterm 41 . HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). peste. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hidrofobie. ]esut HIPS-. hialinoz\. cu p\r aspru hirudo. dehidrogenaz\ 2. HISTERO-HOD. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hierolistezis higrom\. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. HISTIO-. heptadactilie hernie. holosis-tolic. hydor. histeroscopie. hipso-terapie hirsutism hirudicid. hipercapnie. hernioto-mie herpetiform. argint viu < hydor. -aios (G) = membran\. holozide hominide. histocompatibilitate. hipereste-zie. a hiberna hybrida (L) = metis. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hioglos. hernie HERPETherpes. hidrartro-z\. herniopunctur\. homalopsis homeopatie. hidrolaz\. herpetism. hydatos = ap\ 1. hidrosadenit\ hidrargirie. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. hi-aloplasm\ hiatal. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. hipo-derm. HIALOHIATHIBERN-. hi-drogen. hipnologie. histiocit.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hipuropatie. surpare. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. înalt hirsutus (L) = p\ros. -etis (L) = pecingine. HIDRARGIROHIER-. sub. histerocistopexie. (an)hilognazie himen. diferit HIPOheptoz\. hyalus (L) = sticl\. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. HIOHIAL-. HIPSOHIRSUTHIRUD-. HEXAHI-. hioid hialinizare. histiocitoz\. deasupra. hibridom HIDAT-. hialoid. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. homeostazie. HIRUDINHIST-. HIGROHILE-. HIDATOHIDR-. HODOHOL-. hidramnios. hirudiniza]ie histamin\. HEPAT-. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. hidrops. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. herpes. hidrargiroterapie hieralgie. în exces HIPN-. hexacant. HEPATOHEPT-. HIEROHIGR-. heteroplazie. G. hipnoz\ hipoacuzie. hiatus hibernare. higrometru. hibernoterapie hibrid. ODOholos (G) = întreg homo. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. heterozigot hexoz\. herpes HEX-. hexadactilie hioftalmie. hipostatur\. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. hiperplazie. hierofobie. hipnotic. hiperostoz\. hirudinaz\. higroscopic hilefobie. hipnotism. HIPSI-. holoprotein\. vârf hypsi (G) = ridicat. hipocalcemie. -OD. HILOHIMEN(-) HIP-. hipsicefalie. hipoxie hipofizar. prin extindere. HISTOHISTER-. hibridare. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hetero-top. hieroglif\. hidrocefalie. hipofizectomie. heterocromie. homuncul homalocefal. hiperpolarizare hipnagog. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. HIDRO- hidatic. heterolog. histoliz\ histerectomie. hipermetropie. heterocromati-n\. himenal hipantropie. hidatid\ 1. hipotiroidie. hipercolesterolemie. hipofa-gie hiperaldosteronism. HIPOHIPER- 2.

iliosacrat impedan]\. inadaptat. interfaz\. intuba]ie 2. lovitur\ eidos (G) = form\. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. ICT-ID. ipsa. infantilism infraclinic. splenic. infraro[u infundibul. pepsin\. iconofil. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. intravenos. homozigot hormon. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. iridociclit\. infundi-bulotomie inghinal. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. in-termediar. sifilid\ idiocromozom. ihtioz\ contractil. idio-top. morfin\. trombotic iconoclast. ileopatie. în form\ de pâlnie inguen. iris insulin\ intercricotomie. ipsum (L) = (eu.. inozit\ insecticid. psihiatrie anxiolitic. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. iodocaptare anion. IONOIOTAIPSIRID-. intros-pec]ie. el. [i ERBignipunctur\ ihtiol. difterie. iodid\. i-munologie 1. `nsu[i. ILEOILI-. satiriasis iatrochimie. hormonal. idiosincrazie. subiacent pitiriasis. a excita -ISMUS homogref\. ileon. pediatrie. cafein\. interoceptor intraarticular. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. interosos interoceptiv. INTROIOD-. inter-curent. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. cation. ilium (L) = flanc. în 2. IODOION-. incubator. iconografie V. dactil. ocitocin\. incrusta]ie. homosexualitate. intramuscular. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. gastric. gli-cerin\. introvertit iodism. gelatin\. icterigen ictometru. pneumonie ierbar. i-leostomie iliac.. tendon) insecta. infraliminar. a r\suci ilia..IERBHOMOHORMON(-). -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. ilion. insemi-nare. nevrotic. imuno-globulin\. iridotomie 42 . intradermoreac]ie. imunohematologie. eclampsie. idio-patic. idiogram\. iatrofizic\. infantil. impediment imunitate. iatrogen. [i -EICONIE. ILIOIMPEDIMUNI-. inghinocrural inosteatom. idiotip. -inis (L) = regiune inghinal\ is. urobilin\ infanticid. -idos (G) = curcubeu. instila]ie. inotropism. iris. EICONOicosaedru. inape-ten]\ albumin\. imunochimie. inotrop. ictus protid. ionizare. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. labil ileit\. granulie. ierbos V. `ns\[i. hormonode-pendent. interferon. idioventricular alopecie. infundibular. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. -onos (G) = imagine. intercritic. peni-cilin\. inactivare. iridoconstrictor.) `nsumi. inos (G) = fibr\ (mu[chi. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. iridodo-nezis. icosanoizi icter. ileocecal. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse.. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. nerv. tu.

-onis (L) = aruncare. lantanide laparoscopie. prin extensie. i-zoenzim\. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. unire iunctio. jonc]iune juxtaarticular. jejunoplastie. JARGONO-JEC}JEJUN-. iodism. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. hepatit\. juxtaliminar. ISCHISCHI-. ischion. se folose[te cu sensul de spasm. lamino-tomie lanolin\. keloid (cheloid). izobare. kaliurie 1. dislalie. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. izocitoz\. kenitron hiperkeratoz\. jargonomimie injec]ie jejunit\. kinezi-terapie (kinetoterapie). KINEZI-. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. LACRIMOLACT-. apendicit\. labialism. ischiatic. KERATOKILOKIMOKIN-. sa-turnism trismus amigdalit\. lanosterol lantan. izo-tip J JARGON-. kinezie koilos (G) = scobitur\. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. lacrimogen. cornee khilioi (G) = o mie kyma. jugulogram\ conjunctiv\. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. paralalie. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. lactovegetarian algolagnie. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. CARIO1. JUGULJUNCT-. jugular. lactes-cent. cicatrice kenos (G) = gol. kilogram kimograf. diskine-zie. laparotomie 43 . kele (G) = hernie. ca-riokinez\. kaliuretic. keratocon. labiodentar lacorinostomie lacrimal. kerato-plastie kilobaz\. psiholagnie lagoftalmie alalie. LALOLAMIN-. kelotomie 2. jejunosto-mie jugal. keratodermie. cistit\. abdomen labial. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. lacrimona-zal lactacidemie. JEJUNOJUG-. LACTOiscurie. rinolalie. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. keratin\. kinestezie. vid keras. veche. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. rinit\ izoanticorp. kineziterapeut. izogrup. keratos (G) = corn. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. lalopatie laminectomie. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni.-IT| ISC-. cleptolagnie. kimografie kinaz\. keloidoz\ kenofobie. khele (G) = cle[tele racului. ischemie ischialgie. keratit\. -atos (G) = val. lactoz\. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. fa-ringit\. ischiopubiotomie alcoolism. ergotism. laminin\. tumor\ 2. kinoscop. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. izogenic. disjunc]ie. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. lacta]ie. -KINEZ|. pirolag-nie. KINO-. juxtaglomerular. JONC}-.

hematologie. lisotri]ie litiaz\. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. liofob lipaz\. lateroversie latirism laxativ. colaps. neuroleptic. lepr\. solzos. levomer. leontiazis lepralgie. cuvânt 2. leucoencefalit\ levocardie. supraliminar limnimetrie. pectorilocvie lofodont. unilocular amforilocvie. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. epidermoliz\. LEPRO-LEPSIE. cunilingus liofil. laxitate lecitin\ leiomiom. leptodont. glicogeno-liz\. he-molitic. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. liofilizare. laringotomie larvat. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. levogir. laringit\. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. lapsus laringectomie. ligand. -LITIC LOB-. leptospiroz\ letal. -ontos (G) = leu lepra (G. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. leproserie catalepsie. lipemie. leucodistrofie. organoleptic leptodactil. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. narcolep-sie. LIMFOLIMINLIMNI-. lofotri]ie 1. LAPSLARING-. livid. tromboliz\. lateroduc]ie. -LOG lapsus (L) = alunecare. lizozom lobar. limf\ limen. lingula anilingus. lentil\ leonin. lipoidoz\. laterogna]ie. le-vuloz\ alexie. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. laringo-scop. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. epilepsie. coprolit. lipodistrofie. < lens. logo-ree 2. leucoree. limnologie limoterapie lingual. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. lobotomie lobular. -inis (L) = prag. lemo-blast. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. LIMNOprolaps. spasmolitic. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. lentiginoz\. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. lentigo. leptome-ninge. [tiin]\ livedo. lienocel ligament. -ntis = linte. limfadenit\. locus multilocular. LITO-. leucopenie. lateropozi]ie. litotripsie. sarcolem\. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. lipid. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. ligaz\ limbic limfadenectomie. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. LISOLIT-. termoliz\. farmacologie. limfedem. lobulat locomo]ie. psiholog 44 . lividitate citoliz\. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. laten]\ lateral.LIMO-LAGNIE -LAPS. lentil\. dislexie licantropie lienal. limfangit\. letalitate leucaferez\. ar\tare. leucocit. leucemie. LARINGOLARVILATLATER-. logonevroz\. neurolog. lemocit lenticular. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. logopedie. -LIT LIV-LIZ|. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. ligatur\. -os (G) = hele[teu. studiu. cristalin leon. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. limit\ limne. limfocit liminar. leiomiosarcom neurilem\. larvivor latent. pr\bu[ire < labi = a aluneca. -LOGIE. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. a c\dea larynx. larv\ latens.

lohiometrie lombalgie. macroglobulin\. megalomanie 2. megacefal. splenomegalie. median. medial. -tris = mam\ maturus (L) = copt. dismatur. mastigofor maternal. tricotilomanie manevr\. meconium (L) = suc de mac. cerebromalacie. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. mio-malacie. luteinom. malarie. omolog LOHILOMB-. con-dromalacie. lucit\ ludic lumen. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. osteomalacie. MEDICOMEDUL-. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. malacologie maleolar mamar. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. mamografie. medius. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. meduloblast. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. luminan]\ lumbago lupic. malfor-ma]ie. MALACOMALEOLMAM-. MEDULOMEGA-. maxilofacial meconism. macrogenitosomie. maternitate maturare. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade.MAL3. mare MEDI-. manual manometrie. mamoplastie mamilar. megacariocit. furie macroblast. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. medicin\. malnutri]ie malar malacie. ginecomastie mastigofobie. < malleus = ciocan mamme (G). -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. MAMILO-MAN. mastoptoz\. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. hepatomega-lie. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. cleptomanie. masculinizant. maleol\ dim. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. me-dulomer 1. mito-manie. manipulare. ma-crosomie macular. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. raport. mamel\ megaloman. macropsie. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. lupoid. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. mastodinie. malfunc]ie. medico-so-cial medular. (-)MALACIE. MAMOMAMIL-. toxicoman. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. medulosuprarenal\. macrocefalie. ma-crocitoz\. medioclavi-cular medical. megalo-blast. lupom. prematur maxilar. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). manometru marmorat. megadolicocolon. -MATUR MAXIL-. medulo-gram\. piroman. maculopapulos magistral malabsorb]ie. MEDIOMEDIC-. megacalorie 2. mediastin. mascu-linizare mastectomie. luciferin\. mamel\ mamilla (L) = mamel\. MASCULINMAST-. mitoman. marmorean masculin. distrac]ie lumen. -MEGALIE. lombotomie longilin luciferaz\. mamope-xie. mas-toid\. maturitate. lupus lutein\. MEGALO- mediacalcoz\. MASTO-. mamma (L) = sânul mamei. megalos (G) = 1. heterolog. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. matura]ie.

mezaortit\. menton. blasto-mer. meniscectomie 1.MELAN-. MIMIRIMIRING-. micrococ. streptomici-n\. meioz\. metafi-z\. poliomielit\. menisc 1. miliechivalent. micoz\. me-zenchim. MIELOmeiogenic. -MER melas. MENSTRUMENING-. miastenie miriagram\. mezodi-astolic. melanonichie. menstru-a]ie meninge. mezoderm. merocel. metamorfopsie. melotera-pie memorie. metapla-zie 2. dement 2. menometroragie. menton meros (G) = 1. mentonier 1. meralgie 1. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. mandibulometrie. parte MET-. mi-coplasm\. meliturie melanin\. menin-gism. micetom microanaliz\. microtom mielit\. mezo-sigmoid actinomicoz\. MELANO-. miozin\. indic\ transformarea METEOR-METOP. fabula]ie miliar miliCurie. mezogastru 2. miloliz\ corticomimetic. miligram. dermatomer. prin extindere. meningit\. miocloni-e. mezencefal. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. miringoplastie. mezenter. MICETOMICROMIEL-. -METRIC MEZ-. metafaz\. inteligen]\ 2. meningoencefalit\ meniscal. fir 2. simpaticomime-tic. mirin-gotomie intromisiune. melore-ostoz\ melodram\. audiometrie. termometrie. eurimeto-pie meninx. MENO-. optometru. mitocondrie. meteoropatologie. dismetric 1. meningocel. MENINGOMENISCMENTMER-. melanism. mel. polimer 2. MIRINGO-MIS-. microli-tiaz\. microscop. coaps\ meta (G) = 1. -MITENT MITILIMITO- 2. metroperitonit\. meninge meniskos (G) = semilun\. meta-mielocit meteorism. mens. meningococ. micromelie. la mijloc MIC-. MELANO-. mentum (L) = b\rbie. MELOMELOMEMORMEN-. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. mielocit. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. metarteriol\. MELENMEIO-. hipomi-mie. -MIMIE MIO-. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. mentalitate. miotic melitin\. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. intermitent mitilitoxin\ 1. MELEN-MELIE. meningiom. melanodermie. milimol. menos (G) = lun\ MIEL-. metopic. miotomie. METOP-. melitos (G). merosistolic. mythos (G) = legend\. amimie. ameno-ree. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. hipermetrie. metamer. metacarp. patomimie mioatrofie. antropo-metrie. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. metro-ree metriocefal centimetru. timpan < meninx. menhidroz\. melen\ macromelie. crai-nou. miocardit\. ecomimie. -ntis (L) = minte. meloman. miofibril\. mitoz\. miliosmol (mu[chi) miloglos. micrometru. melanoz\. melatonin\. ectomer. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. membru melos (G) = cântec memor. melanocit. metacromazie. META- 2. mezocolon. izomer. mero-gonie. memorizare menarh\. meteorotropism stenometop. mellis (L) = miere MELAN-. -METRIE. metacercar. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. meteorolabil. metabolism. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. -METOPIE METR-. mielografie mesos (G) = 1. mental. mitos (G) = a]\. mitomanie 46 . miriapod miringit\. MEZO- 2. micobacterie. mitozom 2. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. MERO-. METROMETRIO-METRU.

cro-monem\. vasomotor mucin\. necropsie. -NEM| NEONERV-. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. nazofaringian. neurinom. dismorfism. NICTONIGRNIMF-. metamorfoz\ psihomotor. natriu. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. nigra. nefelopie glomerulonefrit\. -MORF. endomi-xie. nanos (G) = 1. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. nevocelular nictalgie. molecular 2. NEVR-. nevromatoz\ nesidioblastom nev. MNEMO-. necrotaxie nefelion. nimfomanie.MUZICOMILIMIXMIX-. morfinoman morfologie. nanomelie 2. amnezie mogigrafie. negatoscop nematod. mutagenicitate. nevrax. nicturie. mononucle-oz\. mucopolizaharid. treponem\ neoartroz\. -MIXIE. muscu-locutanat. nazospinal necrobioz\. mne-monic\. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). NEUR-. amorf. multipar\ murin muscular. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. naturopatie naupatie nazal. neuroangiomatoz\. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. nefroangioscle-roz\. nanosecund\ narcobioz\. nictalopie. mizoneism anamnez\. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. nyktos (G) = noapte niger. musculotrop mutism mutagen. neoplasm nervozitate. Morbillivirus morfin\. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. musculatur\. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. nanogram. nanism. molar. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. pitic 2. natriurie naturalist. nematospermie. monosomie morbid. neuroblas-tom. mucocel. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . mucoas\. emolient Pseudomonas. nefelometrie. Trichomonas moniliform monocit. a transforma mousike (G). morbiditate morbiliform. nano-particul\. NEFELONEFR-. nimfoid. NEVRONESIDINEVNICT-. NAZONECRONEFEL-. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. MIXOMIZ-. -onis) muzicomanie. NEFRONEGATNEMATO-. nictemeral. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). MUCOMULTIMURMUSCUL-. mucovis-cidoz\ multicavitar. dificil 1. mu-coid. muris (L) = [obolan. nefrocistostomie negativism. monomer. neural. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. morfogenez\. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. marc\ nyx. po-limorf. mixom mixiologie. neuromediator. nanometru. narcotic natiform natremie. nevralgie. pat\. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). mixoscopie mizantropie. MIZOMNEM-. multimedia. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. nictofobie acanthosis nigricans. mnemastenie. necrofilie. moles (L) = mas\ inform\ 2. multigest\. multilo-cular. narco-manie. mogilalie 1. nigrum (L) = negru nymphe (G). narcolepsie. neuron (G) = nerv 1. nigrit\ nimf\. amfimixie. NEURO-. morfo-patologie.

octet. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . nucleohistone. hodofobie. nomogram\ nooleptic. oleotorax alveol\. notocord. nosofobie. xeroftalmie amiboid. nosolo-gie. a v\t\ma nox. a mirosi oinos (G) = vin v. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. oleolit. nootrop noradrenalin\. nous (G) = inteligen]\ abrev. ma-leol\.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. nulipar\ numular nutriment. OD. odonto-blast. XVII) . regul\. sod\. nosocomial. nistagmus nitra]i. -itis (L) = ceaf\. nucleaz\. nostomanie notalgie. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. tiroid\. (acizi) nucleici. vacuol\ olfactiv. Germ. OCULO-OD. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). -NOZ| NOSTONOT-. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. odontoid. ofiotoxemie ofriozis.(NOZO-). odontos (G) = dinte ocular. OLEO-OL| OLFACT-. vagino-dinie odontalgie. nodul. ODOROOENOOESTROFI-. nodozitate. odontoporoz\. drum odyne (G) = durere odous. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. nociv noctambulism nodal.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. OFIOOFRIOFTALMO-. noosfer\. normotip. bron[iol\. normotop nosencefal. ODONTO-. anomie. catod. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). -NOZ| (L) = norm\. în limbajul medical (sec. NOTONUCLE-. ofidism. amiloid.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. octan. coccidodinie. oenomanie ofiaz\. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. nucleol nuligest\. olfactometrie. buftalmie. ob (L) = `n fa]a. normocrom. ocronoz\ octaedru. ta-xonomie. oblativitate occipital. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. olfac]ie odor. odoroscopie oenolism. occipitoparietal ocitocic. OCTA-. ocitocin\ ocrodermie. noradrenergic -OL| normocitoz\. electrod. odimetru (sau hodometru) odinofagie. ESTRophis. -ODINIE ODONT-. oculogir. de unde: tân\r\ mirea-s\. lege. notomel nuclear. melano-don]ie odorant. fizionomie. arteriol\.(HOD-) ODIN-. mastoid\. xifoid acrolein\. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. oculomotor anod. periodic. nociceptor. ovo-id. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. OCTOOCUL-. nutri]ie noos. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. nomo-tensiv. zoonoz\ nostocitoz\. olfac]ie oleifiant. oftalmo-plegie. oleom. ofrit\ oftalmodinamometrie. -ODON}IE ODOR-. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. metod\. -NOMIE. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. nodular autonom. nitroglicerin\ nociceptiv.

-idos (G) = testicul oligurie. hemeralopie. tumor\ 2. biopsie. orogenez\ orbicular. opalin operabil. onicorexis omonim. ortostatic. spon-dilolistezis apudom. mas\. care face mâncarea mai apetisant\. o-rosoterapie ortodiagram\. melanom. oncogen\. ornitoz\ orodiagnostic. hipermetropie. omentopexie. anorexie. orhit\. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. sensul anatomic dateaz\ din sec. osificare. OROSOORTO- optic\. OLFAC}OLFAC}OLIG-. omfalomezenteric omnipractician 1. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. onomatopee schizont. orofaringe 2. ONCOONIC-. os. a transporta ops. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). opium opisthen (G) = `napoi. hiperorexie. oris (L) = gur\ 2. onirism onomatomanie. opiomanie opistencefal. ortodon]ie. insulinom. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. oligocite-mie. OROORBIORBIT-. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. ONTOOOOOFOR-. ooforope-xie. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. ontologie oochinet. orice serozi-tate orthos (G) = drept. opium (L) = suc de mac. omenti-t\. ORGANOORHI-. opera]ie. sarcom 1. ortopnee. oncolo-gie. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. cro[et onyx. acromatopsie opsonine. onicomi-coz\. OMFALOOMNIONC-. miomatoz\. crud. OPIOOPIST-. carcinom. corect OS(-) OS-. opistognat. omo-dinie 2. omotocie fibromatoz\. toponim oniric. oncogen. ortoped. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. ma[in\. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. opioid. sarco-matoz\ omental. ortofo-nie. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. omfalit\. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. sacrolistezis. osifluent ornis. opos (G) = vedere. um\r 2. ossis (L) = os 49 . termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). optician. orofil. orhidopexie ornitofobie. ortoptic. organ orkhis. oofororafie deuteranop. oncocerc. ontogenez\. oligoamnios. orbitometrie. postoperator opiaceu. organotrop orhialgie. organum (L) = instrument. opacitate opalescen]\. omentotomie omfalectomie. omofagie 3. os. oligodendroglie retrolistezis.OLFACT-. aspect opson (G) = condiment. omfalo-cel. opticomalacie optometru. omoclavicular. presbiopie opacifiere. orbital orbitar. oocit ooforectomie. optotip 1. OOFORO-OP. oral. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. onicofagie. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. criptorhidie. -ORHIDIE. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). orbit\. -atos (G) = denumire on. curbur\. ooforit\. necropsie. he-matom. orbi-totomie orexigen. miop. orhidectomie. omartrit\. carne crud\ 3. ornitologie. orosomucoid. fibrom. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. OPTICOOPTOOR-. omentectomie. oncotic 2. OMENTOOMFAL-. oncocercoz\ onicatrofie. poliorexie organic. ortotonus per os osein\. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. ORHIDOORNITOORO-. oris (L) = gur\ os. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1.

dincolo de craniopagi. oscheom oscila]ie. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. otolit. sudoripar\. osteo-poroz\. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. u[\. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. condi]ie. palatoplastie. exostoz\ ostial. oxicefalie 3. panencefalit\. para-crin. otoscop. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. fisiparitate. palatoschizis paleocerebel. paracardiac. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. hexoz\. partenologie bipartit parvocelular. ovo-cit. PARVOPATEL-. orificiu ous. indic\ un glucid 2. OTICOOTOOV-. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. parturi]ie partenogenez\. nevroz\ ostium (L) = intrare. palindromic palmar. scrotul oscillatio. paleocortex palikinezie. OSTEO-. parietooccipital parturient\. palmiform. o-toragie. -OST. artroz\. palatora-fie. palpare palpebral pandemie. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. ovul. paralizie. sciziparitate algopareunie. relaxare. osteom. palmospasm palpabil. apareunie. palmier palpare (L) = a mângâia. patelit\. hemocromatoz\. OVOOVARI-. pahimeningit\. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. ozon 1. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. oxilalie. primipar\. oxitocic oxalat. oxigenoterapie. parasimpa-tic. oticodinie ovalbumin\. din nou palma (L) = palm\. paravertebral mucipar\. alcaloz\.-PAG OR-. ostium otalgie. ovariotomie 1. paraparez\. osmotic. stare. ovoimplanta]ie ovariectomie. b\[icu]\ para (G) = lâng\. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. boal\ neinflamatorie. paralizie u[oar\ paries. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. periost. glicogenoz\. oxalemie ozen\. leucocitoz\. osteoclast. patella. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. pentoz\ 2. otoplastie. panof-talmie papaverin\ papilar. anoxemie. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. peroxid. OSMOOSTE-. OVARIO-OX-. paraparez\. OXI-. PALINPALM-. ovula]ie. osteodisplazie. pa-pilit\. hiperosmie. ascu]it 3. -OSTOZ| OSTIOT-. hipoxie 2. PARApagos (G) = legat. acidoz\. palestezie palatin. osmoz\ anosmie. osmoreceptor osteit\. parvovirus patelectomie. paratiroid\. bioxid. redus patella (L) = rotul\ 50 . ovariope-xie. osfreziologie osmolalitate. ciroz\. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. paramedian. papil\. ovogonie. oscilometru. eupareunie hemiparez\. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. acru. pahi-pleurit\ palanestezie. osmolaritate. -PAR|. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. palat palaios (G) = vechi. os-moreceptor. papilom. paravenos. osteoblast. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. pa-ranoia. papilectomie. dispa-reunie. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. a oscila palatum (L) = cerul gurii. otit\. cacosmie. palilalie. parez\ parietal. papilomatoz\ parenteral. amiloidoz\. ovarit\. b\trân palin (G) = iar\[i. parapagi.

pedologie 4. pektos (G) = compact. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. pielit\. pilorit\. PIELOPIEZ-. pedios. pedagogie. pionefroz\. unor maladii la copil. picomol picramin\. pectografie PILEpectoral 1. ortopedie 3. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. suspensie. trom-bopenie pentad\. -PEDIE. peptic. pinealom piocianin\. pedicul. patologie. < pes. patognomonic. pig-mentoliz\ pilos. pais. perifolicular. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. PICNOPICOPICR-. homeopatie. PIEZOPIGMENT-. pirexie 51 . pediculus (L) = picioru[. cad\. pediatrie 2. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. centripet petromastoidian. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. torace 1. pausa (L) = oprire. pilorospasm. nefropexie picnic. paucisimptoma-tic andropauz\. periarterial. picrocarp pielectazie. psihopat. -PATIE 2. logopedie. masto-pexie. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. coacere PEPT-. perfuzie perceptibil. -enos (G) = sâmbure. histopexie. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. percutanat. pes. piretogen. pepsis (G) = digestie. preve-nirea PEDI-. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). telepa-tie paucimolecular. pedun-cul diapedez\ pediculat. -ycos (G) = albie. pimeloz\ (gland\) pineal\. peptos (G) = digerat. PIETR(-)PEXIE PICN-. Penicil-lum leucopenie. penicilinaz\. picric. piocolecistit\. paideia (G) = educarea copiilor. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. biped. -PIEM PIRENO-PIRET-. cazul adul]ilor PEDIO-. paidos (G) = b\iat. piococ. pirenoliz\ antipiretic. farmacopedie. pielonefrit\. pelvis pemfigoid. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. pilosebaceu. coagulat. pilozitate pileflebit\. picogram. apiretic. sideropenie. eupepsie per os. pemfigus pendular. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. format din parti-cule PED-. piezometrie pigmenta]ie. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. pathos (G) = 1. 3. pigmenturie. încetare PECT-. -onis) periapical. afec]iune. pentas. pieloureteral piezestezie. boal\ -PAT.PATELOPATO-. pepton\. peromel celulipet. picometru. 2. pielografie. a crea PELpella (G). picnometru picofarad. suspensor penicilin\. pentoz\ peotilomanie. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). -PIREXperos (G) = mutilat. peotonie pepsin\. PIGMENTOPILPILEPILOR-. instruire. copil PED-. piletromboz\ pilorectomie. dispepsie. -oris (L) = piept. piezoelectric. piotorax. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. pelvin. menopauz\ pectin\. perceptibilitate. peritoneu perocefal. PILOROPIMELPINEALPIO-. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. nefropatie 2. peptid. hipnopedie. pietrificare. prosopee pelagr\. PEDIO-. pedon (G) = sol PEDO4. picnoz\. intrare. PEDI-. `ndesat. piloroplas-tie. pentoxid. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. PICROPIEL-. simpatie. pelicul\ pelagic. patochimie. empiem pirenofor. piezo-gram\. peloterapie pelvimetrie. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. pilorotomie pimelit\. p\duche PEDICULOdim. pediculoz\ farmacopee. pie-tros gastropexie. vena port\ pyloros (G). pericard.

plasticitate. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. displazie. pleomorfism. PLEZIOPLIC-PLOID. respira]ie PREZBI-PLOID. eritropoiez\. policizare polinie. poliartrit\. -inis (L) = f\in\ fin\. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. polarimetrie. PLANOPLASM-. PLASMOPLAST-. poli-pragmazie police. polis (G) = ora[ 2. pluriglandular. pluri-locular. polarimetru. pneumoconioz\. iar din sec. variat pollakis (G) = deseori. pleziocrinie. polar. pneumonectomie podagr\. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. plexiform plezihormon. -atos (G) = aer. citoplasm\. platispondilie. placentoterapie plagiocefalie. trombopoiez\ poikilocitoz\. frecvent 1. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. pseudopod. planus (L) = neted. pleurotomie plex solar. poikiloterm polakiurie 1. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. poliadenopatie. pneuma-tizare. pleiotropie. pla-noccipitalie 2. haploid. pituit\ placentar. hiperplazie. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. -PODIE. polimer. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. podologie. patople-ioz\ pleocitoz\. platysma mieloplaxe anaplazie. plagiotropism 1. platipo-die. plurimalformativ apnee. nucleoplasm\.PILOROPILOR-. po-licitemie. deple]ie pletismografie pleural. latur\. pleuropericardic. policlinic\ 2. Plasmodium plastic. po-larograf 2. pirozis pisiform pitiatic. ganglio-plegic. arterioplanie. toxo-plasm\. în exces plessein (G) = a lovi. PODO-POIETIC. tetraplegie. -PLASM|. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. -PLANIE. tetraploid. hialo-plasm\. în plus. a modela plege (G) = lovitur\. -PLOIDIE piriform piromanie. pneumogastric. planimetru. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. polys (G) = mul]i hematopoietic. plic\ diploid. leu-copoiez\. a bate plethore (G) = saturare. aplazie. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. polein (G) = a învârti. platipodie pneumon. ortopnee pneumoencefalografie. pliere + eidos (G) = form\. polarizare 1. -onos (G) = pl\mân pous. pleurezie. paraplegic pleiocromie. -icis (L) = police pollen. platicefalie. polus (L) = pol 1. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. pleuralgie. dispnee. plan 2. polinuclear. pletoric. polidipsie. pla-nocit. -POD. PNEUMONPOD-. a roti 2. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. polipnee. angioplanie. planomanie plasmaferez\. vaginoplastie plathelmin]i. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. plezio-morfism plicatur\. pneumatocel pneumocentez\. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. pneumococ. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. tetra-ploidie pluricelular. pitiatism pitiriasis pituitar. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. pulbere 52 . -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-.PLURI. PLANI-. esofagoplas-tie. neoplazie hemiplegie. -PLEGIC PLEIO-. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. planografie.

proton. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. -PROSEXIE PROSOP-. psihogen. prefrontal. psoroftalmie. - PSIH-. Protista proterandrie. profaz\. primoinfec]ie feripriv. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. puls 53 . protoplasm\.PRIMI-. pubescent puericultur\. pteryx. ptialin\. fa]\ 2. insulinopriv. psiho-terapie psihroestezie. -atis) Pulicidae pulmon. proctocel. osul pubis puer. ptomaine gastroptoz\. proctit\. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. PRIMO-PRIV PROPROCT-. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. psitacoz\ psoas (mu[chiul). PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. prosopalgie. prin extindere. ponopatie pontin. pontocerebelar 1. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. psihrofil psitacism. prosopografie protein\. pseudohermafroditism. prosopometru. pterigion. ptialism hemoptizie ptomafagie. -eri (L) = copil pulex. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. posttraumatic. prezbiofrenie. primipar\. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. pulmonar pulp\. paraprosexie 1. precordial. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. conduct. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. PROSOPOPROT-. posterolateral potomanie. nefroptoz\. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). cacopragie pragmatamnezie. porus (L). -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. proctopexie. pragmatoa-gnozie apraxie. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. postoperator. pasaj 2. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. (punct) proximum prurigo. sensul modern dateaz\ din sec. electropora]ie. pulp\ pulsus (L) = izbire. psoro-spermie stearopten dipter. porfirocitoz\ posologie postectomie. psoit\ psoriasis. prezbiopie primigest\. presoceptor prezbiacuzie. osteoporoz\. protodiastolic. pulpiform. chiropraxie preanestezie. psihoz\. proliferare proprioceptiv prosexigen. postit\ postnatal. -is (L) = p\r. proctoree prolific. PROTOPROTER-. POR-. lovire. pulpit\. profilaxie proctalgie. POROPORFIR-. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. PORFIROPOSOPOSTPOST-. postpar-tum. proteroglif\. L) = înaintea. ac]iune pragma. pterigoid ptialagog. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. psihoanaleptic. atis). tireopriv procariot. predis-pozi]ie. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. proeritro-blast. hipopro-sexie. pontis (L) = punte 1. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. proenzim\. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. porometrie 2. -icis (L) = purice pulmo. potabil bradipragie. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. persoan\. psihiatrie. pulpos. aprosexie. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. poros porfirin\. premedica]ie presiune. XIX ptenos (G) = care zboar\. pseudohipoparatiroidie psihedelic. prurit psamofil pseudoartroz\. prote-rotip proximal. puber. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. postprandial. poliomielit\ ponofobie. pseudocomi]ial. POSTEROPOTO-. primitiv. POT-PRAGIE PRAGMAT-. prosopospasm 2. poros (G) = por.

rahicentez\. -ados (G) = cr\p\tur\. disritmie. putrescibil R RABDO-. retroperitoneal reumatism. sensul medical dateaz\ din sec. retinit\. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. reostat retin\. retropulsie pultaceu pulverifer. radius radical. reeducare rectal. pulsome-tru lateropulsie. rinoragie ritidectomie. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. rinoplastie. rizotomie 54 . rafeomedian ragad\ hemoragie. RADICULO-RAFIE. radian]\. RINORITID-. pupiloplegie purulent. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. retinoblastom reticulit\. < rete. menoree. ca-riorexis rinencefal. radiobiologie. leucoree. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. pulbere punctum (L) = punct. RADIOrhabdos (G) = baghet\. rinoree. -eris = praf. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. RHABDORACEMRADI-. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. pulsograf. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. rid rhythmos (G). -atos (G) = curgere. reniform. a izbi pulsio. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. -RAHIE RERECT-. pulveri-zare. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. RITIDORITM-. putrescein\. aritmie. rino-cifoz\. rectocolit\. -inos (G) = nas enterorafie. ri-zomer. reumato-logie -REXIE. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. radia]ie. -onis) renal. -RITMIE. -idos (G) = cut\. radicular. -onis) retrodevia]ie. pustuloz\ putrefac]ie. renin\ reobaz\. rhab-dovirus racemic 1. reticulosarcom retractil. retroflexie. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). menoragie rahianestezie. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. gli-corahie. neurorafie. -RINIAN. rinofima. reumatoid. radicotomie. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. rectotomie gonoree. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. radioi-zotop 2. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). reticulopa-tie. < radix. rabdomiom. radiculopatie RADIC-. rectosigmoid. o-toree. purpuriu pustuliform. perineo-rafie.PULT-PULSIE PULTPULVER-. REFRACTORENREORETIRETICUL-. rizomelic. rizoliz\. suprafa]\ ridat\) ritmic. fractur\ rhis. ri-nolalie. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. RADICUL-. dung\. recto-ragie. radiculectomie. respingere < pellere = a `mpinge puls. supura]ie purpur\. radicu-lit\. -onis (L) = împingere. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. proteinorahie reanimare. platirinian. -REXIS RIN-. -tris. ritmote-rapie rhytis. retro-gna]ie. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). rectit\. -tre (L) = putred RETROonis). refractometru. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. refrac-tometrie. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. RECTO-REE REFRACT-. RITMORIZ-. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. rinit\. radioder-mit\. RADICO-. raz\ rabdomioliz\. reologie. recidiv\. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. radiculalgie. rinofaringit\. radiodiagnostic. reticulocit. radioactivi-tate. pustulos.

sedimentare segmentare. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. sacro-lombar salicilat. salicilic salpingectomie. radioscopie scotom. seme-iotic (semiotic) semicirculare. -onis) sediment. -tra. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. seminom senescent. scizur\. sept septikos (G). palatoschizis. [i SINISTROsenzorial. schizofrenie. schizo-gna]ie. antiseptic SCAFSCAPUL-. afundare < sedere = a se l\sa. SEPTOSEPTIC-. scapulopexie scatofagie. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. divizat < scindere = a despica. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. SACROSALICSALPING-. segmentit\ semeiologie (semiologie). dur SCLERO-. celioscopie. a-septic. rubor S SACSACR-. scatom schir. skleros (G) = tare. sal-pingopexie. scotopic scrot. scleroprotein\. scleros. saprogen sarcom. sclerocoroidit\. seminipar. a diviza SCLER-. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. romboid rotator. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. sacul\ sacralgie. seboree secretagog. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. colposcopie. scapulectomie. endoscop. sclerodermie. -SCHIZIS. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. secretus (L) = separat. prin analogie. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. spate skor. scintila-]ie SFINGOsciziune. -bra. asepsie. scafoidit\ scapulagie. sal-pingografie. [i. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. indurat. Rotavirus (acnee) rozacee. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. gr\sime SEBOSECRET-. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. -SCHIZIE SCIA-. schiros schizocit. onicoschizie scialitic. seminal. saturnism scafoid. rubeol\. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). sciografie scintigrafie. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. SCLERO-. sarcomatoz\. senzo-rimotor septal. sclerit\. schizoid. septicemie. skatos (G) = excremente. sacrolistezis. scotometrie. scintigram\. sklerosis (G) = înt\rire. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. septotomie septic. laringo-scop. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. scizurit\ sclerectomie. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. -arum = umeri. salpinx. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. ateroscleroz\ scoliotic. sec]iune (prin intermediarul sectio. scuamiform. hidrosalpinx saponificare. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. scua-mos sebaceu. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. salpingit\. sarco-plasm\. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. scrotal descuamare. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. secretor. semilunar hiposemie inseminare. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. materii fecale skirrhos (G) = dur. -icis (L) = salcie salpinx. senescen]\ senestrogir V.REUMATRODOROMBROTAROZA-. scapulohumeral. salpingoovarit\. -ingis (L) = trompet\. sebum (L) = seu. secreto-motor sector. -ingos (G). sacular. -atos (G) = semn SEMINsemen. rozeol\ rubefac]ie. SALPINGO-. saponine saprofit. sarcopt saturnin. diafragm\. scolioz\ bronhoscop. senzorimetrie. rahischizis. (-)SEPSIE.

SIMPATICO-. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. hran\ sfigmic. sfigmo-manometru sfincter. SILICOSIM-. sindesmotomie. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. sichnosfigmie siderant. SEXTSEXO-. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. granit. SIALO(-)SEPTIC SER-. SINOVIOSINUS(-). -ingos (G) = tub. SINECOSINISTROSINOV-. sialit\. serodiagnostic. parazit SOCI-. sexuali-zare. SIGMOIDOSILIC-. prin extensie. -SFER| SFIGM-. sfigmogram\. sincron. -ZIT SMECT-. sigmoidit\. [i SENESTROsinovectomie. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. seroprofilaxie setaceu. sinovial\. SICHNOSIDERSIDER-. sferofakie. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. SIMPATOSINCRO-. sincinezie. sigmoidectomie. sinchi-zis. sig-moidoscopie siliciu. -os (G) = col] sphaira (G). sexuat sfenoidal. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sinovit\. canal solidus (L) = masiv smectic. simpaticolitic. sextupli sexologie. simpa-ticotrop. -onis (L) = conduct\. siderofilin\ sifon. sifonaj rectosigmoid. asimbolie. sialogen. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. SIALOSICHN-. sipho. sinovial. SIMPATIC-. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. seton sexagenar. SINSIMBOL(-). simpatie. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. SFERO-. sentiment synkhronos (G). sfin-gomielin\ sialagog. sidero-z\. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sfenomaxi-lar sferic. sferocit. sitofobie. simpati-cectomie. sinci]iu simbolizare. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. telesistolic sitiologie. SEXUSFENOSFER-. sfinc-terotomie sfingolipide. sinecoto-mie sinistroscolioz\. solenoid solidificare. synchronus (L) = simultan. smegm\ sociatrie. sinistroz\ V. SIRINGOSISTSITIO-. sindesmoplastie. ligament synekheia (G) = continuitate. lichid de aspect apos. sinusografie. serofibrinos. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). SIMBOLOSIMISIMPAT-. band\. sidera]ie hemosiderin\. sitiomanie. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. sinuzit\ siring\ (sering\). sfincterospasm. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. siringomielie sistol\. SINUSIRING-. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. sfenoidit\. sinechiotom. sexualitate. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. solidism 56 . sinciput. sindesmoz\ sinechie. [i. adâncitur\ syrinx. simbolo-fobie simian simpatalgie. SITO-. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. sinartroz\. sitos (G) = aliment. sfingolipidoz\. sinovioblast sinusal. sigmoidopexie. -icis (L) = piatr\ tare. tub. silicoz\. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. simpatoblastom sincrotron. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. sideremie. sinusoidal. sialoree sichnurie. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. SEROSETSEX-. -tra. sincroniza-tor sindesmofit. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-.SOLID- SPUM- SIAL-. sideroblast. silicosideroz\ simblefaron. -os (G) = conduct. sialo-lit. -SIMBOLIE. sinuozitate. seros.

SOMATO-. splanhnocel. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. STOMAT-. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. redus soporific spanandrie. SOMAT-. steatoree. stafilorafie 2. spermatoree. STEATO- 1. SPASMOSPECIALSPECTR-. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. sperma-togenez\. sporulat. SOMNOSON-. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. a face s\ ]in\ stear. < spica sau spicum = spin. spleno-colic. SOLVSOMA(-). specializare spectral. SPORI-. spanopnee spasmos (G). SPECTROSPELEOSPERM-. trisomie somnambulism. stearin\. spermogram\ dispersie spicul 1. som-nolen]\ sonic. sporotricoz\ Spumavirinae. spectrin\. spermatid\. somnifer. SPERMAT-. enterospasm. -STATISM -STAZIE STEAR-. sper-matokinezigrafie. stafilom. spinteropie 1. ri-bozom. stafilin. -eros (G) = scânteie 1. clinostatism. spongioblast. sporomi-coz\. atis). spondiloschizis spongiform. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. splenoportografie spondilalgie. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. [ira spin\rii spinther. steatoliz\.STABILISOLUT-. SPANO-SPASM. spanios (G) = rar. -SOM (-ZOM). spectroscopie speleoplastie. splenit\. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. SPERMATO-. spermocultur\. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). spirochet\ splanhnic. orto-statism. SPONGIOSPOR(-). spasmofilie. somatotrop. spiriloz\. spirare (L) = a respira 2. stafilococ. -os (G) = splin\ spondylos (G). sporicid. SPERMI-. statestezie. bacteriostatic. ac spina (L) = 1. reostat. sc\ri]\ statos (G) = stabil. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. monosomie. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. stafilectomie. -SOMIE SOMN-. spinal. citostatic. -onis = desfacere). STAT-. aparen]\ spectrum (L). ar\tare. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. STATO-STAXIS (-)STAZ|. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. spectrograf. staz\. solvent soma. -SPERMIE. XVII) spelaion (G) = grot\. spondilartrit\. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. somatognozie. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. sonioscop. care st\ în picioare < istanai = a plasa. -atos (G) = corp STOM-. spon-gioid spor. dictiozom. spermicid. -atis). spermatogonie. steatos (G) = gr\sime stearic. spectru. spasmodic. stapedian lombostat. SPLANHNOSPLEN-. vârf ascu]it 2. cavitate sperma. luet\ 2. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. splanh-noptoz\. (-)STATIC. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. pu]in abundent. spermatozoid. se refer\ la: 1. ”ciorchine de strugure”. nemi[cat STALSTAP-STAT. spirometrie. SONOSOPORSPAN-. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. spasmus (L) = contrac]ie. cromo-zom (cromosom). pe[ter\. SONIO-. stabilizare. solvatare. splanhnoscopie splenectomie. spaniomenoree. steatoz\ 57 . stafiloplastie. somatic. speleoscopie spermatic. azoo-spermie. splenografie. -oris (L) = somn profund spanos. somatizare. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. SPIROSPLANHN-. splenopexie. spondilomalacie. spirometru 2. spinocerebelos spintermetru. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. SPANIO-. ]ep. spinocelular 2. SPLENOSPONDILOSPONGI-.

a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. -atos (G) = gur\ TACT(-). `n relief sterilis (L) = sterp. strumipriv. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. stomatoplastie. steril sternon (G) = piept. sterilizare sternalgie. constric]ie (prin intermediarul constrictio. stoechiometrie diastol\. stercobilinogen. strepto-kinaz\. stilomastoidian. gastrostomie. -STENIE STENO-. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. poluat stylos (G) = coloan\. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. suprarenal sural surdomutitate suspensie. SULFURSUPER-. stiloradial. subcutanat. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. neu-rastenie stenotorax. stereoizomerie. subcon[tient. -onis). semn stygos (G) = repulsie. streptolizin\ stricnin\. super-ego. stridulos strofantin\. super-familie. supra-ali-menta]ie. -STEROL STERILISTERN-. stigmat stigofil. în exces sura (L) = pulpa piciorului. a echipa. stelectomie stenic. sigmoi-dostomie strabic. stricnism strictur\. sto-matoragie. principiu stellein (G) = a arma. streptococ. submatitate. strumi-t\ subacut. -uris (L) = sulf. STEFANOSTELSTEN-. suprainfec]ie. pucioas\ super. supra (L) = deasupra. XIX strongylos (G) = rotund structio. stiloid\. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. stridor. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. în pozi]ie superioar\.STRABSTEFAN-. sternoclavicular. -atos (G) = marc\. suprali-minar. stern sternutatio. sulfhemoglobin\. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. subalimenta]ie. se folose[te cu sensul de murdar. TACTOstefanion. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. sulfon\. stigoxen stilohioidian. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . astringent. strabism strangulare stratificat. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. alungire stoma. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. atis). stilo-hioid stimulare. miastenie. sulfuros superantigen. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. steno-z\ stercobilin\. stimulator stoechiologie. neproductiv. îngust stenosis (G) = strâmtare. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. stetoscop astigmatism. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. subdural. strefosimbolie streptobacil. sulf-hidrism. stereotaxie. stiloidian. SUPRASURASURDSUS- sudor. stercolit. subluxa-]ie. STOMAT-. îngustare stercus. -atos (G) = covor. stratigrafie strefopodie. strofulus. subscapular sudorific. superscrip]ie. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. putere stenos (G) = strâmt. subfebrilitate. `ngust < stringere = a strânge stridor. stefanopsie (ganglion) stelar. sistol\ stomatit\. -oris (L) = ]ip\t. subcli-nic. stercoral stereognozie. se folose[te cu sensul de dilata]ie. astenie. colpostenoz\. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. -STRINGENT STRIDSTROF-. stereotipie.

-ontos (G). tapeinocraniu 1. < tattein = a ordona. (-)TAXIE. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. tefromielit\ tegument. tarsotomie 2. tautologie. temporomalar. telediagnos-tic. TELEO-. taxon. [ancriform T TACT-. (-)TENIE tact. tendinit\. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. tahicardie. TENDINTENS-. -eos (G) = cap\t. talasoterapie entalpie tanatologie. a aranja (-)TAXIE. TELOTEL-. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. tarsul piciorului 2. tâmpl\ tainia (G). -TECTTEHN-. thalamus (L) = camer\ interioar\. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. tautomer tecal. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. TAXOTACT(-). te-nie. tenope-xie. tafofobie tahiaritmie. TEHNOTEL-. epiteliu TEMPOR-TEN. telit\. taktikos (G) = orânduit. tactism. temporospa]ial 2. ordonat (-)TACTISM. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). a-teism. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. tendinos tensor. -TANASIE TAPEINOTARS-. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. meserie -TEN. plat tarsos (G) = 1. tehnologie telos. zooteh-nie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. technicus (L) = ingenios. politeism ternar. tarsoplas-tie. metatars. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. pahiten. a înveli tekhnikos (G). tensiometru teofobie. TELE-. tanatopraxie. taxologie. tarsit\ tautocron. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. grindin\ 2. taxis (G) = ordonare. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. TENO-. tecom tefromalacie. talamus. cancer 1. extremitate telangiectazie. ataxie. taxie. tahikinezie. taenia (L) = panglic\ tenon. teologie. ta-xinomie. aranjare TAXI-. taxonomie tafofilie.{AL{ANCR- 1. TENSIOTEO-. [alone [ancru. teloragie telecobaltoterapie. tactil (prin intermediarul tac-tilis). teac\ tephros (G) = cenu[\. monoteism. timp 2. -TEHNIC. mnemotehnic. tahipnee talalgie talamic. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. telepatie. chimiotactism. -TEHNIE. teomanie. theca (L) = cutie. tarsectomie. euta-nasie tapeinocefal. [alazion 2. tarsalgie. telegonie. protector tehnician. temporopontin amfiten. tenodez\. khalazion (G) = piatr\. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. teno-sinovit\. -cri (L) = crab. telofaz\. epitelioliz\. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. epiteliom. tenoplastie tenectomie. TAXI-. fototaxie. (-)TACTISM. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. telediastolic.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. -oris (L) = 1. tactometru tactic. tele-ologie. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . tendo. pahitenie. telere-ceptor teligenie epitelioid. tahifemie. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. temporal. tenoplastie tenorafie. (-)TENIE TEN-.

atonie. (-)TERAPIE TERAT-. tiemie. tipaj. tifoid. TORACOTORSTOX-. tractor. (-)TOPIC. tricotilomanie TIM-. TENO-. TOMOa treia parte) terapeut. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. to-xin\. teratom. toracotomie torsiune toxemie. tetranopsie. -TOCIE distocie. TOXO-. TRIC-. -TRIHOZ| TON-. -bis = grind\. timpanism. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. cervicotomie. TRICO-. toxiinfec]ie. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. termal. psihotonic tonsillae. topoizomeraze. thorax. tragopodie. tonometrie. tipologie. traheotomie. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). terapie teratism. tragus traheal. traheocel. typos (G). cale < trahere = a trage. termocauter. -TONIE. toxicoman. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. TRICHI-. toxoplasmoz\ trabecul. tireotrop. -TERMIE. termoliz\. traheotomie 60 . tiflopexie TIFLOTIGMO-. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. sec]ionare neurotmesis TOCO-. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. topografie. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. tonicitate. TRABECULOTRACT(-). timus timocit. TENDINTERAPEUT(-). hipertermie testicular. thymos (G) = minte. sintez\ TI-. (-)TONIC. traheobron[i-t\. TIOtiamin\. tiroglo-bulin\ TIREO-. -acis (L) = torace torsio. tiroxin\. stereotip. fenotip. tonsilectomie topic. tome (G) = t\iere. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. TOFOtofolipom -TOM. TRACTOTRAGTRAHE-. tofi. eutocie TOF-. tiflectomie. termoanalgezie. typikos (G) = tipic. trabecular. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). TOMOTON-. tractus. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. toxigen. typus (L) = tip. tympanum (L) = tambur. corectopie thorax. TRICHO-. atom. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. tonus (L) = tensiune. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. TOPOTORAC-. f\r\ deschidere thigma. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. model. tiopexie TIFtific. sensul atimpanal. anatomie. tetanos tetralogie. timpano-plastie. trac]iune (prin intermediarul tractio. terapeutic\. termic. (-)TIPIC. hipoto-nie. < trabs. ter-mogenez\. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. protez\. ectopic. tomos (G) = t\iat. sec]iune laparotomie. sec]ionat amigdalotom. teratologie. -TONIE. toracocente-z\. marc\ alotip. bârn\ tractus (L) = traseu. -TOPIE. -akos (G). TONOTONSILTOP-. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. (-)TONIC.TEN-. tiazidic. TERMOTESTTETAN-. toxicomanie. tympanon (G). toxoid. -TOMIE. lipotimie. tractoto-mie. trabeculec-tomie tract. chimiote-rapie. tiflit\. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. testosteron tetanie. antitiroidian. îngro[are. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. TONO-TOMIE. TERATOTEREBRTERG-TERM-. toracic. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. tifos TIFL-. tigmotropism. tophos (G). toxicoz\ gerontoxon. tetraploi-die. spirit timoleptic. tetrasomie ipotez\. -onis) tragofonie. ciclotimie. tetanoid. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. tonicoclo-nic. teratogen. tokos (G) = na[tere tococardiograf. timom TIMPAN-. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). radioterapie. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. tocodinamome-tru. TIRO-.

-atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. tuberculodermie. transfec]ie. excrescen]\ 2. atrofie. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. tubouterin 2. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. val-vul\. trompa lui Eustachio. alotropie. tribolo-gie tricocefal. transloca]ie. triploidie amigdalotripsie. -atos = culoare triploos (G). TRICHO-. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. tubulorexis 1. TROGLOTROHL-. TROMBO- trauma. TRICHI-. 1843) V. hipertrofie. tubulifer. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. heterotrop. TROFOTROGL-. tricofi]ie. trauma-tologie tremie. tre-mur\tur\. tuberculiform. traumatism. trifa-zic. trichobenzoar. trichino-z\. trans-plant atraumatic. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. chimiotropism. Paris. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. trohlear. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. trohoid. trigeminat. trichomonas. psihotropic. prin extensie. litotripsie (litotri-]ie). distrofie. ventri-cul. viscerotrop. TROHOTROMB-. -TROFIN|. tricrotism. transferin\. tricromatopsie triplet. TRAUMATOTREM-. URETRO- TRAHEL-. neurotripsie troficitate. trombo-flebit\. dincolo de URETR-. triboluminescen]\. trahelopexie. -atos (G) = ran\ tremor. tremor. trichiaz\. trans-duc]ie. turgid. tuberozitate 2. trombolitic. fototropism. trombectomie. nodul. tubulin\. zdrobire terere (L) = a zdrobi. turgor tusigen. tridermic. trichinoz\ tricromatism. tusipar trogle (G) = cavern\. dim. TUBUL- TUBER-.TRICHIN-. canul\. celul\. triplocorie. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. trepsologie atrezie triad\. trombus corticotrop. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. ovul. transcitoz\. turbiditate turgescen]\. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. tubercul. tremofobie trematode trepan. trombelastogra-fie. -TRIHOZ| TRICHIN-. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. -TROPIC. trilocular baziotrib. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. TRICO-. turgiditate. de trei ori tripsis (G) = frecare. < tuber. -eris = umfl\tur\. trofoblast. trofopatie. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. heliotropism. traheloplastie. tuboabdominal. tromboz\. transpira]ie. tuber. tres. tubulus (L) = tub mic dim. tubar. trikhos (G) = p\r trahelhematom. venul\. trahelorafie transaminaz\. tubotimpanic. triplus (L) = triplu. < tubus = tub 1. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. a sf\râma trophe (G) = hran\. cor-ticotrofin\. triboelectri-citate. trompa lui Fallopio 2. -TROPIE. tirotrofin\ troglobie. lobul. tremula]ie. tricotilomanie. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. trombocit. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. spatul\. hipotrepsie. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. eutropie. troglofil trohlee. ubicuitin\ folicul. trepana]ie V. [i TREPAN1. tubulonefri-t\. tuberculos turbidimetrie. orificiu treis (G). TRIBOTRIC-. enterotrib. trombin\. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). tricomicoz\. -eris (L) = umfl\tur\. tubus (L) = tub [i. triglicerid. tubaj. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. trilobat. tulburat turgor. -TROFIE. vezicul\ 61 . somatotrop. neurotrop.

vagotomie. urobilin\. epulis 2. utero-tu-bar utricul\. VARICOVAS(-). -eris (L) = ran\. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. oulon (G) = gingie 2. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. u-reometru ureterografie. pola-kiurie. uncover-tebral. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. varicocel. VALVULOVARIVARIC-. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. vagolitic. variat varus (L) = pustul\ varix. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. VASOVECT-. uterin. vac-cinoid. valvul\. varicozitate vas. uretrotomie chirurgie uricacidurie. VACCINOVACUVAG-. uretroplastie. ultrasonografie. ulcerocancer. imprecis. vectocardiogra-m\ 62 . diurez\. URINURTICUTER(-). UTRICULOUVE-. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. URETRO-URGIE URIC-. uricolitic. UREOURETER-. vaginografie. -icis (L) = ven\ dilatat\. hematurie. ultrastructur\. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. vacuolizare vagal. valvulectomie. vacuol\. puternic < valere = a avea for]\. unipolar uraniscolalie. ulalgie. echivalent. uteroptoz\. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. uricopexie urlian 1. ultramicroscop. valvuloplastie varicel\. uvulit\.ULTRAnutivelor) 1. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. ulcero-gen. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. < uva = strugure V VACCIN(-). vascularit\. vasoconstric]ie. polivalent valvular. urodensi-metru. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). VASCUL-. ultrafiltrare. unilocular. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. uvu-loptoz\ UNC-. monova-lent. urocultur\. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. vaginit\. vasodilatator. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. ulatrofie. ulnar ultracentrifugare. UNCIUNGVUNIURANISCO-. valvulit\. vaccinat. ulotomie ulcera]ie. URETEROURETR-. vaginodinie. ura-noschizis ureaz\. URANOURE-. nedefinit. urinar 2. uvulectomie. varicos. vaccinotera-pie vacuitate. uricemie. -ntis (L) = tare. vaccinare. uveoplastie uviform uvul\. ulectomie. vectorial. va-gotonic. ureogenez\. UTEROUTRICUL-. uncusectomie ungveal unicelular. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. uretrografie. urogastron\. ultraviolet unciform. oule (G) = cicatrice ulcus. vagin valens. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. uncus. unilateral. utriculit\. uremie. URICOURLIURO-. ureterorafie uretrit\. vagotrop vaginism. -URIE. -UREZ|. uretero-plastie. ouranos (G) = cerul gurii. ureterolit. vasculariza]ie. unipar\. uncinarioz\. uranoplastie. ulceros ulna. variol\ varicectomie. vasopresin\ vector. uleritem. utriculo-sacu-lar uveit\. varice vas. vaccinostil. uretrocel. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). albuminurie. vasectomie. a transporta vaccin. vaginoplastie ambivalent.

expresie vergere (L) = a înclina. VILOVIR-. viro-pexie virilism. xantocromie. vitelin vitrificare. viremie. velum velocimetru. virilizare visceral. saccharum (L) = zah\r zaharid. vermifug. xifosternopexie xilen. virion. xantin\. longivult. xeroftal-mie. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. zaharoz\ 63 . vezicant. xantopsie xenodiagnostic. -atis). VEZICOVEZICUL-. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. VISCEROvegetarian. xenogref\ xerocheilie. diverticul veruc\. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. xerosis xifodinie. prin extensie. otrav\. vestibular. vezi-culografie vibrator. vezicofixa]ie. vege-tativ.VALVUL-. xeroderma. venospasm. vilozitate viral. virus virilis (L) = b\rb\tesc. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. vibroterapie vicariant vilifer. veziculectomie. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. vitronectin\. prin analogie. VULVO- venin. vegetarianism. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. VIBROVICARVIL-. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. ventriculoplas-tie. divergen]\ vermicid. ventriculografie. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. verbigera]ie convergen]\. xilofag. vibratil. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. v\l velox. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. VESTIBULOVEZIC-. venoto-nic venerian. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. -onis). retroversie. vestibulo-plastie vezical. velocitate venectazie. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. visceralgie. vezicouretral vezicular. verucom. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. viroz\. omnivor convulsie lativult. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. xifoid. a tremura VISCER-. xilografie Z ZAHAR-. larvivor. vilin\. viscerocep-tor. vegeta]ie velamentos. VEZICULOVIBR-. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. vermicular. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. VIROVIRILVISCER-. sakkharon (G). vitamin\ bivitelin. ventriculogram\. ventriculotomie verbal. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. visceroptoz\ devitalizat. b\[icu]\ dim. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). verminoz\. VISCEROVITVITELVITR-. zaharimetru. vitropre-siune vivipar. vivisec]ie volvulus carnivor. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. vibri-on. vultuos vulvar. vital. vermis vernal anteversie. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. < venter. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. xantom. p\ros virus (L) = venin. versiune.

zoonoz\. zimogen azot zona. ZIGOT(-) -ZIM-. prin extensie. zigot enzimatic. protozoar. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zonula (ciliaris) ZOO-. zoster. enzim\. cing\toare. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. homozigot. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. -eros (G). -ZOAR. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. -eris (L) = centur\ zein\. -ZOID ZOSTER- azoospermie. zoopsie. zoofilie. zosteriform 64 . enzimoliz\. zon\. heterozigot. zoomanie.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. spermatozoid (herpes) zoster. hematozoar. entuziasm zeugma. zigomatic. zeism zelofobie. enzimologie. zigodactilie.

De datã recentã. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. cât ºi la rezultatele acestuia. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. acronimia. cât ºi traduse în limba românã. prescurtare. prea complecºi ca sã circule ca atare. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. abreviaþie. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. denumit siglare. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. rolul lor benefic în comunicare este evident. scris sau memorat. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. elipsa lexicalã. îndeosebi prin acronime. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). iar când sunt folosite raþional. deci cu circulaþie internaþionalã. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã.) cuvânt. în condiþiile unei expresii grafice identice. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã.VII. simbol”.: CADASIL (acronim din engl. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. De ex. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. acestea au fost atât transcrise în englezã. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. maturity-onset diabetes of 65 . amine precursor uptake decarboxilation).: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. trunchierea sau fragmentarea. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. (concr. afereza ºi apocopa. titlu etc. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. iar când a fost necesar. Au fost introduse. Însã de câteva decenii. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. procedeul de obþinere a acestora. siglele au o structurã neomogenã. se confundã cu abrevierea. Aflate în continuã extensie în toate limbile. atât de solicitatã. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. prescurtat. Drept urmare. APUD (din engl. În realitate. de asemenea. Bucureºti. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. îndeosebi. sindrom MODY (din engl.

4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare.the youth).: ORL – orelist. Rodica Zafiu. în particular în chimie. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. ser.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. endocrinopatie. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. De ex. organomegalie. 7) Afereza ºi apocopa. în loc de cocacola. care eliminã orice confuzie). unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. anomalii cutanate – skin changes în engl. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale.: cola. De ex. De ex. de obicei pentru substanþe comune. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. fizicã ºi matematicã. deoarece genereazã confuzii. În medicinã.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a.). În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. presupun scurtarea la începutul ºi. respectiv. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. proteinã monoclonalã. la sfârºitul cuvântului. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha .: temperaturã . sindrom POEMS (acronim din polineuropatie.

** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. feb.c. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . a. Aeg. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. B. AB sau O. ADA ADCC add.hematii) grupe sanguine A. ad sat. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. Adv. B. ad lib. ADH Adhib. vas. Ad pond. admov. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. om. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. AEP aet. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. H .

puls. anatomical (anatomie. AP APB APC APD APGAR APH APTT. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. aPTT APUD AQ.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . dieb. dest. ANF ANOVA ANP ANS ant. activitate. Alt. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. grimas\. hor. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. aq aq.

a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. at. pressure and dryness (temperatura. B2. vol. B6. B8. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . pressure and saturation (temperatura. B12) induc]ie magnetic\ beta .** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. wt.

i.d.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .d.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1. b.i.3-biphosphoglycerate (1. Bili b. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.n.

5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 . num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.

s. CMV c. gram. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.n.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter. second (centimetru.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\.m.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. gram. secund\ .

fenomen Raynaud. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. Raynaud's phenomenon. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . (esophageal dysfunction). disfunc]ie esofagian\. sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2.

alt. tert.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI.4-dinitrophenol (2. DII.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. dieb.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . dil. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det. DIII DIC ** DID dieb. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta .δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB.

DOE DOPA 2. dolor.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .3-diphosphoglycerate (2. * DV ** DVMM DVT Dx.: acid ε-aminocaproic) eta . Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.

gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. nose and throat (urechi.ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. nas. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor.

6-bifosfataz\) fructose-2.6-biphosphatase (fructoz\-1. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.6-biphosphatase (fructoz\-2. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.a.F f.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\.s.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid .forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .

II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .FTI FTND FTT 5-FU FUDR.a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.

HBsAg HBV HCG. gtt.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . GU guttat. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. elevated liver (enzymes). reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. HBcAg HbCO HBe. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. low platelets (sindrom care include: hemoliz\..

hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. Hosp HPF HPI HPL. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .decub.HF Hg Hgb HGG HGH. factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota .

5-tetrakiphosphate (1.3. Fran]a) inositol 1.trifosfat inozitol) inositol 1.6.4.5.m.6-pentaphosphate (1.4.3. INH inj.3. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .3.4.5-triphosphate (1.4.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.5.5. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.4.

instill.5. palpation.5.3. auscultation (inspec]ie.4.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 . ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.5-triphosphate (1.6-pentaphosphate (1. palpare. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.3.3.4. percussion.v. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.4.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .4. percu-]ie.3.4.4.5-trifosfat inozitol) inositol 1.r.5-tetrakiphosphate (1.

Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. ureter. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. speen (rinichi. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. and bladder (rinichi.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. ficat. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. liver. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . LAF LAH ** LAM LAO lat. bra]ul u[or: imunoglobuline.

M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver. kidney.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ . spleen (ficat.sing. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP. rinichi. lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ .) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu . liq.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ .LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ .

µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . prim. MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med.radiofarmaceu-tic. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . median (medial.

mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . sol.** MISA ** MISP ** MIST mist. dict. wt. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. MIT ml MLCK MLD mm mm. mor. mor.

sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .n. non repetat. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. n. maneq.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid .r. NO noct.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 .o.. ν n.p.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.

hor. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . bih. omn. omn.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . omn.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . noct. mane vel noc.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ .

PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi .a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p. vic.c.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB.

5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. pharmaceutical (farmacie. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. oral 90 .

factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. Prl PRN. Stuart factor.n.r.ADN. M protein. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. visceromegalii. proconvertin\. organomegaly. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ .sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. p. factor Stuart. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. prezen]a proteinei M. endocrinopathy. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL. proconvertin. endocrino-patii.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 .PO2 POA POEMS Pol poly A post.

p. QS QS2 q. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 .q.l. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .i.s.suff. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. QRS QRST q.hor. qt Q-T quotid. Qq. QI q. q. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.d.d.Q q.h. prin absorb]ie) red blood cell (hematie.d. • Q QO2 Q10 q. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te. q.s.s. q.h. q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor.p. q. q.

tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 . treatment (re]et\. ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .

d. ** SISA ** SISP ** SIST 94 . ** SAL ** SAT SB SBE SC.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.i.a.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ .s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma . sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s.

gr.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. STAT stat. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.s. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr.o. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. ** SP sp.

a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . adrenaline. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine.d. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t.T½. cocaine (tetracain\. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . adrenalin\. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab.

tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 .i. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. t. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top. N -ganglioni limfatici.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat.d. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit. tinct. nodes. M .i.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t.n.tumor\. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin .

** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. V0 VA * VA Val var. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 .TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. UMP ung. praes.

VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . vol. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM.

Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .

mamar . V. ABDOMEN. dar nicio-datã periculoase. cu *astazia. ocup\ cea mai mare parte a a.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. ruptu-r\ splenic\ etc. situat într-o alveol\ dentar\. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. f. v. s. ABDOMINOCENTEZ|. îndeosebi în holer\.. învelit de peritoneul visceral. / abdomen. basis = mers. [V. ABARTICULAR. s. 2) A.. adj. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. creierului. stomac. s. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. uneori inoperante. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . 5) A. 4) A. cel mai mare medic al antichitãþii. principiul fundamental al observaþiei raþionale. [i durere abdominal\. alveolar. considerat "pãrintele medicinii". 7) A. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). ulcer peptic perforat. tromboz\ a arterei mezenterice superioare.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. cerebelos [i cerebral . 8) A. durere. hernie strangulat\. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen.] Punc-]ie abdominal\. [Lat. abs-cessus.regiunea inghinal\ dreapt\. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. cedere = a trece. consecutiv\ *inflama]iei. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. 9) A. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare.flancul drept (regiunea lombar\ drept\).). / abcès. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly.al c\rui con]inut. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. adj. etimologia termenului abdomen. care trece prin arcurile costale. a. cu cele dou\ foi]e. gr. ob-struc]ia. / abarti-cular.: devia]ie standard (v. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta.a. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. f. Sin. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin.). Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. / abdominocentesis.circa 377 î. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. [Gr. cu punct de plecare osteoarticular. Ex. traumatic .. epigastrul [i hipocondrul stâng.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. dimpotriv\. meningit\ tuberculoas\. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. / abscess. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). ab = îndep\rtat de.: paracentez\ abdominal\. splin\. pentru prima oarã. / abasia. boalã Brodie. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. cald . regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. Ti-puri: 1) A. steril .] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. înro[ire-congestie. [Lat. / abasie. prin crestele iliace. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului).] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. Sin. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. / abcédé. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. a. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. 101 . care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. -e. în etajul abdominal mijlociu . Este caracteristic *peritoni-tei acute. m. f\r\ modificarea for]ei musculare. a c\rui parte central\ este excavat\. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. abdomen.: abdomen acut (v. peste coapse.situate la nivelul cerebelului [i. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. Se observ\ în numeroase boli. parietal\ [i visceral\. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. n. m. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. de la ab = îndep\rtat de. Sin.] Care s-a transformat într-un *abces. Cauze: colecistit\ acut\. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. s. ABAZIE. kentesis = în]ep\tur\. s. ab = de la.priv. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. Aspect particular al a.] Regiune inferioar\ a trunchiului. Tubul digestiv abdominal. complicând o *septicemie. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. superior . Se asociaz\. perfora]ia. f.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. NA: abdomen.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. [Lat. n.. broa[tei. Deformarea a. conservate în limbajul clinic. în etajul abdominal inferior . Hipocrate susþine. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. punc]ie abdominal\. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . [Lat. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. s. inferior . Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. 11) A.VIII.hipocondrul drept. 6) A.provocat de un traumatism. a se duce. / abscessed. cedere = a trece. articularius = articular. A. rece de origine tuberculoas\. Aspect particular al a. a t\inui [i omen. în general. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. apendicit\ acut\. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". s. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. uneori.: abdomen chirurgical. rece . *Peritoneul abdominal. [i inferioar\. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. Brodie. / abdomen. V. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. septicemic . micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. nici a sensibilit\]ii. adj. lateral drept [i stâng. clasice. a se duce. bolnavilor cu *ascit\ veche. [i paracen-tez\. adj. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. s. respectiv. Cele mai evidente a. [i de dou\ linii verticale. 3) A. în loc s\ proemine. dup\ *cultur\.).de origine hematogen\.rahisul. artrifluent .: tumor\ a. Sin. a . / abdominocentèse. considerând cã bolile au cauze specifice. Hr. f. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. ABCES. / abarticulaire.bazinul osos. ABCEDAT. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. 10) A. Diviziunile topografice vechi. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. limfatic .

-onis. fosfa]i de calciu. 2) Mai rar.priv. etimologia termenului abdomen. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. f. f. abrasum de la abradere = a rade (ab . / abocclu-sion. / aberration. adj. radere = a r\zui). f. lactis = lapte. s. [i a. / absence. 2) A. a fost teoria genera]iei spontane (sec.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. / aboulique. et f. s. m. oriri = a se na[te. s. s. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. ABDUC}IE. / abiotic. / aberrant. f. f. [Gr. s. se disting: a. [Gr. [Lat. tenere = a ]ine). ab = îndep\rtat de.. purificare. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. s. asociat\ uneori cu ticuri. m. [Lat. / absorption. de la lavare = a sp\la). / abrasive. abductio.] Abatere. lichide sau vapori. dar adep]i ai a. a. de la auferre = a `ndep\rta. f. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. [V. trophe = hran\. Ex. lat.priv. s. a . ABREAC}IE. -inã.. medieval\ oc-clusio. s.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. -onis = radere. f. a . f.. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. a se abate. anomalie. V. / absorption. [Lat. f. f. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. / aberrant. [Lat. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. ABRAZIUNE. protos = primul. abrasio. a examina. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. temperance (for alcohol). f. s. -onis = separare. continence (sexual). 102 . ABOCLUZIE. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. a . m. f. ABLA}IE. s. a unei boli. adj.priv. / absence. [Lat. al XVII-lea). trisomi-e). a . *poliploidie. / abrasion. ABIOTROFIE. bios = via]\. Punctul culminant al a. brachium. transloca]ie e-chilibrat\. *în]\rcare. ablactatio. silica]i etc. bios = via]\. [Lat. ABETALIPOPROTEINEMIE. structur\ sau localizare. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. s. [Lat. [Gr. [Lat.ABDOMINOSCOPIE. `n tehnica dentar\). / abrasif. s. f. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. A. f. ab]inere. adj. ABRAZIV. -onos = bra].] 1) Care provoac\ *avortul.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. a bea. f. f. se poate produce în medii foarte variate. [Lat. sorbere = a suge. V. os. Orice a-nomalie cromozomial\. ductio. [Lat. s. adj.: anomalie cromozomial\. / abiotrophie. ABIOTIC. ABLEFARIE. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. a `nghi]i. tipic\ de a. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. s. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). / abetalipoprotein(a)emia. sorbere = a suge. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. actio. ati-pic\. s. tetraploidie. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. [Gr. s. -onos = bra]. gr. de la ab = îndep\rtat de. *acantocitoz\. sorbere = a suge. fie structural\. gr. de la lac. gesturi involuntare.. f.). din lat. / absorbance. s. ABSTINEN}|. brakhion. / ablepharia. f... S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. absentia = absen]\. s.: fac-tor a. 3) În general. Ex. ab = îndep\rtat de. ABORTIV. -ive. f. gr. s. hipocolesterolemie.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. median. -onis.. [Lat. de la ab = de la. m. ABULIC. / abdominoscopy. s. Ex. errare = a devia. ABIOGENEZ|. f.priv. / abrachie. absorb]ie.. [i laparoscopie. ABO / ABO / ABO.] 1) Care ab-soarbe particule. -e. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. în sânge sau în interiorul unor celule. a înghi]i (ab = de la. / abiotro-phy.. uzura unei structuri prin frecare. / absti-nence. Ex. errare = a devia.] 1) Despre o substan]\ dur\.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. s. -onis = sp\lare. s. f. s. adj. radere = a r\zui). de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. De obicei. metron = m\sur\. ABERANT. m. anor-ganic\. -onis. -onis. adj. [Lat. / abduction.a doua liter\ a alfabetului grec. abstinentia = re]inere... de la ab = îndep\rtat de. [Lat.priv. -onis. / ablépharie. ABSORBAN}|. *monosomie. f\r\ o cauz\ aparent\. s. / absorbant. fie numeric\ (*aneuploi-die.] Care se opune vie]ii. [Lat. skopia = examinare. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. simpl\. s. s.priv. Sin..] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. a-bortient. f. adic\ a *lacta]iei. sorbere = a suge. [Gr. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. gr.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. f. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. de la ab . / ablu-tomania. c. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de.. adj.. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. abortivus.: forma a. [Gr. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. lat. -onis = `n]\rcare. adj. exist\ [i `n prezent. s. s. f. / abducteur.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. kephale = cap. de la agere = a ac]iona. s. brakhion. [Gr.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. de la ab = de la. absorbi-tio. / abstinence. s. / abrasion. de la absorbere = a absorbi. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. adj. -onis = ac]iune. boule = voin]\. s. -onis = al\ptare.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. adj. / abocclusion. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. s. sexual\ etc. complex\. / abortif. réaction. fr. absorbitio.] Suspendarea brutal\. ABSORBANT. / abioge-nesis. gr. a bea. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. nutri]ie. grup sanguin.: a. s.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. f. / abductor. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. / abêtalipopro-téinémie. f. m..priv. ducere = a duce.priv. absorbtum. s. f. inversiune). ablutio. / ablation. ABERA}IE. A nu se confunda cu *adsorb]ie. / ablutomanie. a . s. a `nghi]i.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. îndep\rtare. absorbtum. s. / abreaction. m.. Sin. s. -onis = ducere [i ducere = a duce. A. s. În general. ab = de la.] 1) Ac]iunea de a absorbi. / abiogenèse. / abulic. luere. [Lat.priv. f. bios = via]\. A. / abortive...] (Su-biect) care este afectat de *abulie.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. ossis = os. catharsis. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. / absor-bance. lipos = gr\sime. lat. de la skopein = a vedea. lactatio.] Care se abate de la normal prin aspect. com-plet\ sau par]ial\. [Lat. adj. Termenul este utilizat. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. retinei din *retinita pigmentar\. s. / abdominoscopie s. adj. când exist\ semne clinice asocia-te. / aberration. -atos = sânge. a.. a . ABLUTOMANIE. ABRAHIE. a pur-ta. / absorbent. ABDUCTOR. f. adj. ABSEN}|. / ablacta-tion. neuropatie. cu argumente mai elaborate. energie. substan]\ a. blepharon = pleoap\.. de la ab = îndep\rtat de. s. poate fi congenital\ sau dobândit\. / abrachiocephalia. a bea).priv. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. s. de la ab = îndep\rtat de. dele]ie. f. lat.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. de regul\ de origine mineral\. s. Ex. f.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. deviere de la normal.] Sin. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. haima. f. [Lat. ABSORB}IE. V. -ive.] V. de la gennan = a produce. s. [Gr. a . / ablactation. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. / abiotique. s. a bea).: mane-vr\ a. mediu a.priv. / abréaction. -e. ab-latio. genesis = producere.. f. n. f. A. ABRAHIOCEFALIE. f. f.. f. aberrare = a se r\t\ci. / abduction.: osteodensitometrie (v. / abrachia. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. / ablation. ABLACTA}IE. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare.: carbonat de calciu. Abrev. / abrachiocéphalie. alimentar\ (în particular la alcool). participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi.. [i f. de la abradere = a rade (ab . n. β . a purta. adj. brachium. aberratio. [Lat. s.

în func]ie de utilizare: în chirurgie. s. f. cu diametrul 0. 2) A. cu un vârf ascu]it. f. f. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. [Neologism foarte recent. s. s. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. s. s. akantha = spin. acus = ac.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. / abulia.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. [Gr.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. s. drept. f. akantha = spin. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. akari = insect\ mic\. în stomatologie.priv. / acatalasia. s. s. katalambanein = a suspenda. [Gr. (2) / accele-rateur. / accélération. / a-cathisia. / acatalepsie. akantha = spin. lat. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. a . Termen utilizat uneori. / acanthosis. ac-celerare = a gr\bi. lepsis = fixare. nigricare = a se înnegri.: verucile. / acanthome. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. Ex. -osis.7-0. pentru punc]ie venoas\. 7) A. de priz\. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. / aiguille. kataphasis = limbaj co-rect.. ACARIOT. [i cardiospasm. adj. ACATALAZEMIE. drept sau curb.priv.: a. pentru injec]ie. m. m. s. / acaryote.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. akathisia. 2) A. / acanthopelvis. / aca-talas(a)emia. a .] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. m. ACATAMATEZIE. 4) A.priv. ACATALAZIE.. eventual somn nelini[tit. ACCELERA}IE. s.priv. akantha = spin. n. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. Tipuri de a. / abzyme.priv. s. [Gr. / acatalep-sy.priv. s.] Sin. a dizolva. ale gingiilor [i gurii. betatron. Sin. f. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. / acampsia. f. f. lung de 30-40 mm. lung de 70-80 mm. [Gr. a . [Gr.] Termen rar utilizat. boule = voin]\. a .8 mm. compus din ab de la engl.] Absen-]a *catalazei din sânge. s. / acapnia. calculare = a socoti. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. kamptein = a `ncovoia.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. s. s. m. ACAPNIE. f. n. acathisie. uneori cu resort. [Gr. n. n. [Gr. ACANTOPELVIS. s. pelvis = bazin. 2) *Diagnostic incert.] Tij\ sub]ire de o]el. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. cu sec]iunea rotund\. m.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. / acariose.. [Gr. s. a. lung (50-70 mm). / needle. f. / achalasia. / acapnie. s. ac pentru punc]ie lombar\. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. cu diametrul de 0. f. f. f. ACARIAN. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. f. khalasis = relaxare. / acanthocyte. kapnos = fum. a . prev\zut la un cap\t cu o ureche. gâtului [i regiunilor genitocrurale. / achalasie. ACANTOCITOZ|.priv. s. / acalculia.. s. lysis = distrugere. [Gr. s. V. agita]ie motorie. 13) A. a ... uneori gangrenoase. [Gr. katagraphein = a scrie corect. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. haima. f. drept sin. / acatalasémie. *boala po-lichistic\ ovarian\. f.2 mm [i cu vârful în bizou lung. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. [Gr. A. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). s.. ACANTOM. 8) A.priv. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. a . de dimensiuni variabile. în stomatologie..: 1) A. A. f. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. [Gr. s. / acariosis. [Gr. s. pentru punc]ie lombar\. -oma. (1). -azã. de la celer = rapid. / acalculie. katalyein = a distruge. a . s. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride.. s. ACARIOZ|. f.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. lat. V. ABZIM|. 5) A. / acanthocytose. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. f. 3) A.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. s. în circa 50 % din cazuri. lung de 45 mm. v. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor.). s. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. s. / acata-graphia. f. -ozã.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce.priv. acceleratio. -ozã. s. [Lat.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. / acathésie. 6) A. s. s. [Lat. cu diametrul de 1. / acatalasie. s.. AC. rectiliniu sau curbat. V. f. / acatamathésie.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. s. ACCELERATOR.5-0. [Gr. 12) A. -atos = sânge. s. [Gr. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). s. katalyein = a distru-ge.6 mm). A. f.. raportat\ la unitatea de timp. f. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. pentru injec-]ie intramuscular\. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. adj.priv. f. f. / acatamathesia. / acampsie.] Tip de bazin observat în *rahitism.. cu *hipocapnie. s. de ordi-nul MeV.80 mm. karyon = sâmbure. De asemenea. ACATAFAZIE. / acarien. dentare. -ozã. cu bizou scurt. a. [Lat. pentru injec]ie intradermic\. / acanthoma. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie.6 mm.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. / acarid. aca-ridan.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. s. n. ACAMPSIE. [Lat. / acantholyse. f. foarte sub]ire.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. deseori. ACALCULIE. acus. s. s.priv. nucleu. f. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. antibody (anticorp) [i enzimã. [Gr. din cauza imobiliz\rii prelungite. manifestat\ prin ulce-ra]ii. a . ACATAGRAFIE.priv.: boal\ Takahara. ACANTOCIT. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. m.. gre[it. / abzyme. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. În forma autoimun\ (rar\). în bizou intermediar. ACANTOZ|. de particule sunt instala]ii complexe.ABULIE. de di-verse tipuri. asemenea unei enzime. s. f. -azã. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. de la kata = `n jos. / acanthose. pân\ la energii cinetice foarte mari. de lun-gimi [i grosimi diferite. adj.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. curb sau semi-curb. pentru punc]ie sternal\. / accelerator. ACATIZIE. de[i ideile subiectului r\mân logice. / acanthopelvis. s. s.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. [Gr. pentru sutur\ vascular\. ciclotron [i sincrotron. beta).priv. s. de la lyein = a distruge.8-1. f. akantha = spin. [Gr. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. f. cu diametrul de 0. a . de pneumotorax. intestinal. s. / acatagraphie. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. [Gr. a . / aboulie. [Gr.] Lipsit de nucleu (despre celul\). / aca-ryote. / acataphasie. m. f. akantha = spin. / accele-ration. f. bumerang. [Gr. n. f. Ex. acatalazie. ACATALEPSIE. / acantho-lysis. / acantho-cyte. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. akari = insect\ mic\. s. s. utilizat în sutura intestinal\.. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. akantha = spin. ACALAZIE. cu bizou scurt [i mandren. de ligatur\.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. a . f. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. adj. f. kytos = ce-lul\. -trice. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. s. m. deci a sintaxei. n. f. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. s. f. de form\ [i m\rime variabile. ACANTOLIZ|.. / acata-phasia.. a . 11) A. 9) A. f. kytos = celul\. s. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. prev\-zut cu mandren.. pentru rahianestezie. a dizolva. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate.: scabie (v. / a-canthocytosis. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle.7-1. A. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. 10) A. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. -onis = accelerare. s.

sunt utiliza]i ca reactivi chimici. f. bolt\ cereasc\. cellula = c\m\ru]\. Ex. [Lat. termo-stabil\. gr. dim.: glande suprarenale a. a. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. s. f. ACETAT. lat. 4) A. m. n. n. *proaccelerin\ (factor V). adj. s. a. biosinteza *acizilor gra[i.] Factorul VI al coagul\rii. s. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. n. f. s. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). occupational injury. m. s. acetabulum = vas pentru o]et. ACETON|. 104 .: paracetamol (v. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. gr. efecte depolarizante. de febr\. hyle = materie. s. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. acetum = o]et. s. ACCIDENT.] ~n medicin\. ACETABULOPLASTIE. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). / attack. ace-tum = o]et. ACETILCOLINESTERAZ|. m. s. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. de munc\. s. / aceta-bulum. într-un schimb de *radicali.priv. m. 7) A. consecutiv trecerii unui curent electric. / accident. / acétylation. / acetaminophen. auxiliar. precursor al *colesterolului. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. de la cella = c\mar\. care poate fi a-nafilactic sau seric. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. V. a . de la plassein = a forma. / acetazolamide. acetabulum = vas pentru o]et. de la celer = rapid. / accepteur.] Care nu con]ine celule. de la accedere = a se apropia. / acetaldehyde. A. f.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. s. s. ti-roide a. Cuplarea *alosteric\ a a. acetum = o]et. ACCES. a modela. V. gr. Prin cuplarea cu receptorii N.: ACh. / acetate. ACETABULUM. Ex. / acéphalie. m. A. / acétazolamide.] Substan]\ care.). medieval\ accesorium. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. m. Se define[te. [Lat. cum = cu. inflamabil. khole = bil\. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). ACEFALIE. stare patologic\. / acetylcholinesterase.. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). s.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. 3) A. f. Abrev. ACETAZOLAMID|.: cavitate cotiloid\ (v. adj. a accepta. 2) A. / accès. ca [i în *inani]ie.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. accidens. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. m. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. de la accidere = a se întâm-pla. solven]i. / acetyl. ACETILCOLIN|. ai *acidului acetic. complementar. hyle = materie. -azã. s. -inã. germ. acceptor = care prime[te. s. / acetone. f. la un subiect salariat. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). [Lat. gr. inciden-tal. f. s. electric. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). gr. a. -inã. / acétone. f.. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. de tuse. v. [Lat. s. / acétylcholines-térase. / accessory. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. f. acetum = o]et. / acétylcystéine. s.] Sin. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. s. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. f.derivata. / accelerin. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. ACETAMINOFEN. a veni (c\tre). poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. când se revine prea rapid la presiunea normal\. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. v. f. [Lat. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. plastos = modelat. criz\. gr. ACETIL. ace-tum = o]et.. ACCEPTOR. cu rol mai întâi acceptor. ACETILARE. / acétabuloplastie. [Gr.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. f. brain attack. s. ACETILCISTEIN|. V. la scafandri. -ntis. NA: acetabulum. V. de melancolie. (Santorini). de asemenea. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. ACCESORIU.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. cât [i în butonii terminali axonali. A. a veni (c\tre). [i corpi cetonici.). în cantit\]i mici. duct pancreatic a.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. `ntr-un sistem de referin]\ dat. s. A.priv. / acephalia. / acetabulum. / acetylation. [Lat.] Sin. v. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. adj. gr. a . perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. [Lat. acetum = o]et. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. [i în repaus. Ex. Inactivarea a. acetum = o]et. precursori ai unor noi molecule de a. crisis. Eliberarea de a. m. de transfuzie. din lat. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. survenit\ brusc [i imprevizibil. abrev. ACETALDEHID|. vascular cerebral. / a-cetylcysteine. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. [Lat. -inã. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. mai mult sau mai pu]in volatili. / acétaldéhyde. ACELULAR. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. hyle = materie.: anhist. A. / acétylcholine. Sunt asimilate a. ruptura unui vas cerebral. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. s. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. de demen]\. s.] C3H6O. A. este sintetizat\ atât în pericarion. / ace-tylcholine. 6) A. Sin. excitatoare. m. f.: 1) A. / accesoire. s. / acellulaire. s. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. kephale = cap. de la accedere = a se apropia. / acellular. en = `n. inclusiv în SNC. / acétaminophène. s. aither = aer curat. zyme = ferment. n. / accelerine. a. psihic\ sau somatic\. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. hyle = materie. gr. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. f. / acétate. / accident. / acetabuloplasty. (denumit\ a. [Lat. [Lat. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. aether. miscibil în ap\. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. 5) A. accessus. hyle = mate-rie.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. f. cât [i în cel perife-ric. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. acetum = o]et. s. khole = bil\. Ex. [Lat. s. -onã. m. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. [Lat. lat. s. in-dustrial injury. c. ACCELERIN|. de la acceptare = a primi. din *colin\. Essigäther = eter acetic. f. poten-]iale de ac]iune). determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. s. s. a. Sin. terapeutic.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. [Lat. O parte din a. survine concomitent cu desc\rcarea.. A.). medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. A. f. alergic. cetoz\. cetonurie. [Gr. / acceptor. [Lat. vola-til. s. s.: a. de decompresiune brus-c\. f. formarea *corpilor cetonici. s. drojdie. de la alcool dehydrogenatum. Lichid incolor. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. accelerare = a gr\bi. f. a. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). `n raport cu protec]ia muncii.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice.: colinesteraz\ (v. formarea acidului mevalonic. m. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). m. [Lat. adj. cetonemie. Având dou\ grup\ri active. [i stroke. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. de[i ea are loc. s. / acétyl. eter [i cloroform.

4 %).sau bilateral\. / aceton-(a)emia. a. [Lat. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid.: maloniluree. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. [Gr. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid.). const. Sin. sinteza unor hormoni.: a. [i cetonemie. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. Abrev.). biliar primar. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. Sin. a. a. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. kheir. ori de câte ori nevoile celulare o impun.: acid acetilacetic (v. Sin. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. CH3-CO-CH2COOH. biochim. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric.: acid adenilic. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. δ-a. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. f. acetum = o]et. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. Abrev. Antiseptic acid. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor.). Sin. din alimente se elimin\ sub form\ de *a.: adenozin trifosfat. f. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. -iros = mân\. s. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. acidus = acru. riboz\ [i trei radicali fosfat. gr. ne-afectând producerea de leucotriene.). scindarea lor în ADP (*a.: CDCA. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. ribonucleic [i a moleculelor de a. s. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. este absolut necesar\ în: metabolismul celular. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri.: ADP. Abrev. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\.priv. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. A. s.] Absen]a congenital\ a mâinii. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. f.: ATP. s. Nucleotid compus din adenin\. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . aminosuccinic. malonic cu ureea. a . rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. a. achilie). s. / acide. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. A. Sin. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a.. V. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. / acétonurie. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. a. -onã. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. Denumire chimic\ a *vitaminei C. Rezult\ din combinarea a. -onã. A. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. [i tab.: acid nitric (v. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. / achylia. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. const. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). fosforic se realizeaz\ instantaneu. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. b. khylos = suc. *Zaharina este derivat\ din a.). desf\[urat\ în mitocondrii. inflama]ie. H3BO3. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. cu rol principal de carburant celular. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. (C6H5COOH) abundent în fructe. ouron = uri-n\. a. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. uni. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. f. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. [i tab. glacial (89. deoarece este toxic. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a.: acid glutamic (v. La om au fost identifica]i patru a. [i. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. contrac]ia muscular\. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. Abrev. acetum = o]et. Lichid incolor. b. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. m.] Substan]\ care. În limbaj clinic curent: cetonemie. Intervine în formarea moleculelor de a. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. V.] Prezen]a *acetonei în urin\. (DCI) Sin. ACHILIE. dezoxicolic. adenosine triphosphoric acid. / acétonémie. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. a. s. eliberea-z\ ioni H+. [Lat. citrat-sintaza. f. gras nesaturat. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. pentru a reface a. b.). ACHEIRIE. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. / achylie. notat cu simbolurile Asp sau D. Sin. f. f. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. adenozin-difosforic) [i a. CH3COOH. 2) În a. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. f. b.: acid aspartic (v. Aminoacid ne-esen]ial. s. Pentru acest motiv. V. fosforic. Este folosit. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. Sin. (DCI) A. chenodezoxicolic [i litocolic.: anaclorhidrie (v. s. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. se formeaz\ *porfobilinogenul. fosforic. cu 20 de atomi de carbon.: acid adenozinmonofosforic (v. hipuric. δ-a. *A.: colic. / acheirie. modific\ culoarea indi-catorilor. -atos = sânge. a tuturor deriva]ilor s\i. Energia eliberat\ de a. a. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. cu formula chimic\ C4H4N2O3. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. ACID. / aceton-uria. s. adenosine diphosphoric acid. Abrev.: EACA. Sin. cu miros picant carac-teristic. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. V.ACETONEMIE.: glicocol (v. acid mefe-namic. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. în asociere cu factorul VIII. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. bacteriostatic. sunt foarte labile. V.: aminoacid (v.). În limbaj clinic curent: cetonurie. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. Sin. A.). 1) A. Dozarea a. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice. Sin. a . V. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. A. în profilaxia hemoragi-ilor. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. / acheiria. Compo-nent al proteinelor.: GABA (v. A. ACETONURIE. în solu]ii apoase. Abrev. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. / acid. Are gust acru.: aspirin\ (v. A. implicit. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. m.. fosforic. biochim. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. Sin.: ALA. s.: AMP. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. [Lat. deriva]ii s\i de sintez\. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. cetonurie. Sin. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. adenosine monophosphoric acid. [i aclorhidrie. Intervine în oxid\rile celulare. Sin. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. S\rurile de potasiu ale a. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. CO3H2. adenozintrifosforic.priv. [Gr. haima. gr.).

de asemenea. l. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. Bc. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. V. a. a. mineral. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. amina]i [i a glucozei. corpi cetonici. La niveluri plasmatice crescute. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. cel mai abundent [i r\spândit a. a. Sin. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. g. de câteva milioane de Da. h. ADN. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. *fosfatidiletanolamin\. deci neesen]ial. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. Se formeaz\ în mu[chi. porumb. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid.: EDTA. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. Este un constituent al protaminelor ve-getale. A. 106 . prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a.). ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. cu efect coroziv foarte puternic. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. gras esen]ial. foarte caustic. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. HCl. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. V. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. V. Lichid incolor. biochim.: alcapton\ (v. organic eliminat prin urin\. biochim. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. ADN. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. Este un factor de matura]ie al celulelor. împiedicându-le astfel absorb]ia. V. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. (DCI) A. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. vitamin\ C [i tab. format prin condensarea unei molecule de *a. acizi gra[i. format în timpul metaboliz\rii proteinelor.: acid aminoglutaric. const. acizi di. Corp gazos. A. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. aminat sintetizat în organism. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. depresie respiratorie. contribuie la oboseala muscular\. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. *fosfatidilserin\. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. V. A. Denumire pentru a. îndeosebi al calciului [i al magneziului. [i tab. a a. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. A. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. un metabolit al *fenilalaninei. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. de asemenea. V. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. fosfolipide. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. ficat [i drojdii. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. s\rurile sale pot fi. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). biliar primar derivat din *colesterol. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. utilizat în fabricarea parfumurilor. Laptele îmbog\]it cu a. Agent *chelator. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). V. La acest nivel. h. Are rol în sinteza *a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. m. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. provenind din *acidul fenilpiruvic. acizi gra[i. Sin. Sin. const. M. De aceea. acizi cetonici (*corpi cetonici). Este. De asemenea. H3PO4. A. A. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. A. (fermenta]ie lactic\). ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. esen]ial. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. A. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. A. Unele bacterii pot converti lactoza în a. V. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. acid ribonucleic. (DCI) Derivat al *a. În organism. bio-chim. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. Abrev. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. V. iritant. care se g\se[te în plantele verzi. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. V. combinat\ cu *glicocolul. *A. ca [i în *neuroblastoame. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei.[i tricarboxilici. a. cu rol important în organism sub form\ de esteri. Intoxica]ia cu a. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. Catabolit al *dopaminei. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. V. Are rol antiaterogen. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. *fosfatidilinozitol. soia. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. hialuronidaz\.citrat-liaza extramitocondrial\). cristalin. lapte. Compus guanidinic. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. acizi nucleici. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. prin *chelare. Sin. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. drojdie. l. f. Este un a. Sin. V. nuci.: vitamin\ B9. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. porumb). Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. A. în sinteza a. C19H19N7O6. V. inozitol-hexafosforic.: fenol (v. CH3-CHOH-COOH. Este utilizat ca acidifiant urinar. [i tab. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. HNO3. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. V. A. Abrev. [i acidurie organic\. gra[i în *ce-tone. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. (DCI) C6H5NO2. c. V. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. gras dublu nesaturat. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. este un *chelator al calciului. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. [i acizi gra[i. acizi gra[i. const. Sin. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei.: HVA. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat.: acid azotic. fenilcetonurie. C6H5CO-NH-CH2COOH. lactacidemie. A. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. V. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. gras `n natur\. l. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei.). vitamin\ PP. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. leu-covorin. A. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid.: acid te-trahidrofolic. acid sialic. com\. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\.

în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor.2H2O. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. tab. A. Denumirea chimic\: a. aproape latent\. biochim. ACIDITATE. / acidité. / acidity. A. Sin. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. / acidifica-tion. f. frecvent.: acid folinic (v. deoarece este u[or transformabil în a. aciditas. se disting trei faze: 1) A. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. Sin.9-1. V. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. facere = a face. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. sau compensat\. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. sau decompen-sat\. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. Abrev. decompensat\ corespund. [i se poate elimina prin urin\. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. cristalin. V. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). CH3-CO-COOH. A.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid.: hiperglicinemie (v. A. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. Boal\ metabolic\ ereditar\. | 107 . s. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. C17H35COOH. C5H4N4O3.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. Abrev. Cantitatea de a. sau preacidoza. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. ace-tum = o]et. oxalemie. aspirinei [i a numero[i coloran]i. este selectiv pentru bacterii. 2) A. Sub form\ de oxalat de calciu. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. p. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid.40-0. s. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. A. acidus = acru. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. în organism în cursul degrad\rii a. f. osteoporoz\. sucul gastric având pH-ul de 0. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. / acidification. const. i. o.50 g%. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. C7H6O3. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. A. *autozo-mal recesiv\. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. gr. În evolu]ia a. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. *gr\similor [i aminoa-cizilor. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. con]inut de vegetale diverse. gras saturat (v. endocrinol. foarte coroziv. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. A. organic cu rol important în *ci-clul Krebs.5). 3) A. 3-metoxi-4-hidroximandelic. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. în postul prelungit etc. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. Sin. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Eliminarea de a. fazele de alarm\ [i de a. f. f. ACIDIFIERE. leucovorin. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. A. A. (COOH)2. neuraminic. / acid(a)emia. dar pH-ul r\mâne normal. acizi gra[i). trombopenie [i leucopenie. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. s. precomei [i comei diabetice. s. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. pur\. prezent în sânge (v. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. acidus = acru. fu-mans în stare concentrat\.: AVM. NH2C6H4COOH. V. A. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. Clinic. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. oxalurie. particip\ la formarea calculilor urinari. Abrev. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. H2SO4. f. / acidocétose. s. C16H32O2. s. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. în general. s. f. Mai este folosit ca *antisep-tic local. ca *supozitoarele. a. [Lat. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. crize de vom\. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. -atis = acreal\. de alarm\. [Lat. u[oar\. -atos = sânge. cu numeroase utiliz\ri industriale. A. -ozã. Se poate acumula în unele st\ri patologice. 5-oxopro-lin(a)emia. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. uricemie). grav\. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. p. A.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. cu ac]iune *keratolitic\. Cuprins în structura capsulei bacteriene. ca [i în anatomia patologic\. de la acidus = acru. acidoz\ metabolic\.: mupirocin\. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. [Lat. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. f. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. organic. Medicament antituberculos. acid lactic. C7H7NO3.: PAS. [Lat. acidus = acru. mineral puternic. s.30-7. / acido-ketosis.: cetoacidoz\. const. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. Denumirea chimic\ a *biotinei.60 g%. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. Se formeaz\. pe cale intrave-noas\ sau oral\.1 [i 2. haima. cristalin. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. cu varia]ii mari (între 0. ketoacidosis. gras saturat. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. A. sucului gastric. s. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. *nefrite. A. ACIDOCETOZ|. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. v.). ARN. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). / acidémie. cloruri etc. prepararea salicila]ilor. întârziere mental\. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. în calitate de fixator al ]esuturilor. ca *gut\. o. ACIDEMIE. liber\ este de 0. tab.: PAH. ascorbic [i glicocolului. f. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. Derivat N-acetilat al *a. de asemenea. Sin.). Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. dezaminare [i oxidare).45-0.

linolenic. În bacteriologie. g..). [Fuller Albright. m. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. / acne. akinetos = imobil. f. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. din diaree. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. se de-numesc. s. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. f. f.] Formare de acid. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. s. *sindrom Reye. ACLORHIDRIE. ACINOS. sau akhne = t\râ]e. n + 18 . / acclimation. A. f. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. akne . Tipuri: 1) A. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. metabolic\ f\r\ *cetoz\. sindrom Allan (v. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. V. acidus = acru. ACIDOREZISTEN}|. n. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. Boston. Exist\ dou\ tipuri de a. Sin.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. 1900-1969. este decompensat\. localizat\ pe frunte. n + 16 . de la gennan = a produce. s. V. V. polidipsie. / acidogenèse.35 [i a. -euse. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. acidus = acru. intoxica-]ie cu salicila]i etc.: a. V. kinein = a mi[ca. acini) / acinus (pl.priv.). acinus = boab\ de strugure. / acidosis. bakterion. gr. / acclimatement. care dup\ 108 . *A. g. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. s. a. este acidofil\. khloros = verde.: la altitudine). liberi. s. ubicuitari în ap\ [i sol. pe un fond de *seboree. hy-dor. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. gr. eozinofil.: a. arahidonic. lauric. de etiologii diverse. oxyphyl. f. s. const.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. linolenic [i *a. acinus = boab\ de strugure. Tipurile de a. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. s. care îi face nemiscibili cu apa. A. [Gr. ouron = urin\. / acid fast. / acinus. juvenil\ sau polimorf\. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . V. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. tulbur\ri hidroelectrolitice. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. ac-climatisation. în schimb. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. resistentia = `m-potrivire. [i acid arahidonic. s. g. Absen]a acestora din alimente. de la a. cu reabsorb]ie.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. a. s. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. [Gr. / achlor-hydria. abcese cerebrale. f. a.a. biochim. NA: acinus. dim. din gr. situat în *cito-plasm\. gazoas\. f. cu *achilie gastri-c\. climat. ARN. f. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze.: sindrom Butler-Albright. genesis = pro-ducere. adj. negazoas\ sau fix\. Ex. ACIDOZ|. f. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. asociat\ cu nanism. Sin. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. / acid formation. acid biliar. acoperite de cruste. asociat\ cu encefalopatie. de la bakteria = baston. stearic) [i nesatura]i (n + 18 .. scade rapid pH-ul urinar. s. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. klima. acid linolenic. / acidophilic. 2) A. ACIDURIE.a. prin surmenaj muscular). pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. acid linoleic. de obicei. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. linoleic.priv. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. / acinous. -atos = încli-na]ia soarelui. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive.] Care este for-mat din *acini.: boal\ Smith-Strang. s. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. / acidose. ACNEE. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. s. f. / acné. [Lat. ACLIMATIZARE.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac.prin producere exagerat\ de acizi (a. acidus = acru. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. [Lat. ca eozina. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. În timp ce în a. [i ADN. A. arahidonic. re-prezentând substratul informa]iei genetice.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. acini).: 1) A. f. acidus = acru. sin.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile.] Termen sin. pentru akinezie (v. "elicea vie]ii"). Adi]ia a. respiratorie a-ceasta cre[te. philos = prie-ten. a. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. / acidorésistance. pl\gi chirurgicale sau arsuri. adj. s. gr. Sin. V. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. / achlorhydrie. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. A. f. cu *anaclorhi-drie. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. [Lat. Denumire pentru *a. situat în nu-cleu. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. [i tab. nefropatiilor tubulare). a. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\.). [Lat. form\ foarte frecvent\ la tineri. adj. / acidurie.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. s. septicemii [i pleurezii. din familia Neisseriaceae. [Lat. pHul scade sub 7. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). -tis. Citoplasma. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. Sunt constitui]i din *a. ACIN. m.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. poliurie.a.: a. [Lat. Este caracterizat\ prin apari]ia. medic american. care are forma unor acini. (pl. / aciduria. *A. de la philein = a iubi.*a. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. *a. `n func]ie de acidul eliminat. Sin. V. [Lat. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. vulgar\.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex.: sindrom Allan (v. clima.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. [Lat. ACINEZIE.lega]i prin grup\ri fosfat . s. o. Cu virulen]\ mic\. necrotic\. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. arginosuccinic\. ACIDOGENEZ|.. particip\ la esterificarea colesterolului. de unde latitudine. / acineux. s. A. diabe-tic\. palmitic. A. Denumire desuet\: vitamin\ F. clor. f. când se numesc a. [Gr. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. A. acclimatiza-tion. n + 20 . Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. a. acidoz\. f..] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. Sin. 2) A. / acidophile. iar diminuarea sa se opune alcalozei. hydatos = ap\. Var. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a.a. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). s. -ozã. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. bacteriile A. A. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. metabolic\ . g. în a. îndeosebi în perioada de *pubertate. acidoz\. Uneori este utilizat ca sin. în care se deschide un canal secretor. oleic. A. t. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . Macromolecule constituente ale celulei. arahidonic). a. a .ACIDOFIL. V.: la frig) sau mediu (ex. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. Alte tipuri de a. de ex. linoleic.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. adj. de la resistere = a rezista. m. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. acidus = acru.

[Gr. hyle = materie. s. akron = extremitate. / acrinie. dolikhos = lung. 3) A. eritematopapuloas\ infantil\ (v. a. -idã. f. / acrodermatite. kyanos = al-bastru. s. s. sin. s. f. / acnéiform. akron = extremitate. / acropho-bia. Sin. -ozã. [Gr. hipo-plazie a maxilarului superior. boal\ Apert-Crouzon). s. ACOMODARE.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. am-moniakon = sare de amoniu. gr. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. syn = împreun\. toxic\.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. f.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. / acneiform. / acrocé-phalopolysyndactylie. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. f.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. a. tip V (v. khondros = carti-laj. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). / acrodysostose. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. s. vârf. astenie.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. ACONDROGENEZ|. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii.. s. de la gennan = a produce. cu transmitere au-tozomal dominant\. s. [Gr. erythros = ro[u. A. s. Se vindec\ f\r\ sechele. V. f. dificil. s.. / acrodolichomélie. 2) A. s. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). f.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. membru... manifestat\ prin *acrocianoz\. Termen vag. a . akron = extremitate. vârf.priv. în în\l]ime.] *Fobie. ACRODINIE. [Gr. *sindromul Lan-ger-Giedion. s.] Durere la nivelul unei extremit\]i. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. / acrodysplasie.). s. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). a regiunii occipitale. f. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. f. boal\ Hallopeau). f. sau akhne = t\râ]e.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. f. kephale = cap.: *boala Brailsford. s. Descris\ [i ca boal\: a. f. tip II. akron = extremitate. Baza craniului este de asemenea deformat\.priv. a modela. [Lat. / acro-asphyxia.). / acroésthésie. daktylos = deget. odyne = durere. akron = extremitate. kore = pupil\. boal\ Parrot. f. Au fost descrise trei tipuri de a. ouron = urin\. s.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. s.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. ACROCIANOZ|. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. m. akne . neo-natorum. Ex. `n prezent considerat\ a.). ke-phale = cap. f. a.priv. s. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. sc\dere a temperaturii locale [i durere. 109 . 2) A. s. s. tip III (v. f.] Sin. asphyxia = oprire a pulsului. s.] Sare sau ester ale acidului acrilic. f. [Gr. s.: erup]ie a. 3) A.: boal\ Kauf-mann. frecvent mortal\. -atos = piele. boal\ Selter-Swift-Feer. consecutiv\ vasodilata]iei. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. ACROESTEZIE.. / achondroplasie.priv. / acryla-mide. tip I sau sindrom Noack. f. tip III sau sindrom Sakati. [i acrocefalosindacti-lie. f.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. dys = greu. / acrodysostosis. sindrom Gianotti-Crosti). derma. ACRODISOSTOZ|. s. / acorea. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. fric\ de locuri situate la în\l]ime. 5) A. / acrylamide. s. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. / acroerythrosis. rozacee sau *cuperoza. O serie de a. [Gr. sindrom Waardenburg). / acrocephalosyndactyly. [Gr. tip IV (v. krinein = a separa de. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. gr. ACRILAT. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. a modela. s. f. ACRODISPLAZIE. f. sphyzein = a pulsa. Var. boal\ Pick-Herxheimer). akron = extremitate.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie.). tip I. [Gr. f. [Gr. / acrylate. [Gr. s. ACROCEFALOSINDACTILIE. f. sindrom Pfeiffer). dak-tylos = deget.priv. ACONDROPLAZIE. de la accommodare = a se adapta.priv. / acroérythrose. ACROERITROZ|. [Lat. denumi]i [i rezine acrilice. f.] Modificare. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. dificil. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. dys = greu. / acro-cephalia. s. pentru acomodare (v. f. f. "nas `n [a"). a. s. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. vârf. akron = extremitate. accomodation. [Gr. plasis = modelare. s. / acrophobie. virus neurotrop. f. / acrocephalopoly-syndactyly. a . g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. în ge-neral spontan\. tip II (v. intoxica-]ie cu mercur. f. cu transmitere probabil autozomal dominant\. lat. de la plassein = a forma. / acro-cyanosis. ACRODERMATIT|. [Gr. *sindromul Giedion. f. Se disting dou\ tipuri: 1) A. vârf. [Lat. a . infantil\ (v. membre scurte [i groase etc. a ochiului. profesional\.] Absen]\ congenital\ a pupilei. a . vârf. / achondrogenesis.c\dere las\ cicatrice. akron = extremitate. malforma]ie denumit\ *oxicefalie.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. s. s. / acrodynie. s. Boal\ grav\. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. s. condrodistrofie fetal\. f. f.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). / ac-commodation. 4) A. ACOLIE. polys = mul]i. / achondrogenèse. -itã. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. / a-crodysplasia. akron = extremitate. *boala Thiemann. / acro-asphyxie. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. ACRINIE. f. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. s. / acro-(a)esthesia. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. ACROASFIXIE. -ozã. akron = extremitate. s. vârf. / acrocéphalo-syndactylie. [Gr.). datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). sin.: acomoda]ie. s. acer = acru. / acrylate. secundar\ administr\rii unor medicamente.: boal\ Feer. khondros = cartilaj. s. akron = extremitate. cu aplatizarea late-ral\ a capului. / acrodolichomely.. ACRILAMID|.). ACOMODA}IE. ais-thesis = senza]ie. akron = extremitate. f. khole = bil\. 2) A. hyle = materie. / acorie ou acorée. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. [Gr. hipertelorism. tip I. s. -onis. a. / acholie. continu\ Hallopeau (v. / acholuria. s. f. Sin. de la a = priv. / acrocéphalie. f. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. / acholia. de la plassein = a forma. [Gr. Var. / achondroplasia. a . f. [Gr.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. genesis = producere. akron = extremitate. ACROFOBIE. / acrocyanose. nanism micromelic incompatibil cu via]a. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. s. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. f. ACNEIFORM. / acholurie. acer = acru. [Gr.. / acrinia. osteon = os. Este acompaniat\ de prurit. plasis = modelare. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. ACORIE. vârf. melos = extremitate. s. adj.: sindrom Langer-Saldino (v.: 1) A. cronic\ atrofiant\ (v. boal\ Swift. -ozã. sindrom Chotzen). form\ neletal\. s. cifoz\. a. / acrodermatitis. a . kephale = cap. m. sindac-tilie.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. mai ales ale mâinilor. [Gr. f. / acrodynia. f. hiperten-siune).] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. / accommodation.: boal\ CrocqCassirer (v.). s. vârf.. s. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. f. f. ACROCEFALIE. khole = bil\. forma = form\. [Gr. Al\turi de acesta se disting.: sindrom Grebe (v. acrocefalopolisindactilie. ale faciesului (exoftalmie. f. ACRODOLICOMELIE. [Gr. s. f. ACOLURIE. tip II sau sindrom Car-penter (v. phobos = fri-c\.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. adj. syn = împreun\. sensibilitate. f.

s. rater = a rata.: acromazie. logos = [tiin]\.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. aceasta duce la *gigan-tism. / acropachy. mikros = mic. akron = extremitate. [Gr. îndeosebi. [i tab. pakhys = gros. / actinic. a . / actinite. A. / achromate.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. adj. m. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. [Gr. vârf. mamel\. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. melos = mem-bru. therme = c\l-dur\.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. [Gr.] Denume[te un comportament brusc. f. ACROMASTIT|. [i lucit\. -inos = raz\.] 1) Studiul energiei radiante. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. ACROMION. para = dincolo de. f. Termenul de a. A. f. Sin. s. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia.] Inflama]ia mamelonului. lâng\. algos = durere. vârf. / achromasie s. / acropoikilothermy. [Gr. -atos = culoare. s. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. impulsiv [i violent. adj. [Gr. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. ACROPAHIDERMIE. f. s. s. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. o. prin trecerea la act. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). s. ACROMAZIE. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. s. Dac\ este nocturn\. adj. s. a .). vârf.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). pathos = boal\. s.ACROKERATOZ|. / actinodermatose. participiul trecut de la agere = a ac]iona. s. s. d\ actomiozina. f. polimeric\ sau filamentoas\ F. f. ACTH / ACTH / ACTH. keras. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. / acromion. este cel mai frecvent par-]ial\. `nso]it\ de durere. / actino-logy. s. lepra sau alcoolismul. -atos = corp. lysis = distrugere. mai rar pe cele ale membrelor superioare. [Anglicism care poate fi tradus. u. V. / actine. a . aktis. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. f. de la syn = `mpreun\. -atos = cu-loare. s. s. keratos = corn. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. syndrome = drum `mpreun\. A. f.: acromatopsie (v. / acropachydermie. -atos = piele. mastos = sân. / acro-megaly. Sin. par]ial cu *acropatie. s. [Gr. drum. khroma. [Gr. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. de obicei. [i discromatopsie. ACROOSTEOLIZ|. denumit\ boala Thévenard. ACROPOIKILOTERMIE. s. V. osteon = os. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. / acroosteolysis. -atos = culoare. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. exis-tând sub dou\ forme: a. fracturi spontane. s. ACTING OUT. ACROMATOPSIE. A. heliodermit\. akron = extremitate. s. omos = um\r. [Gr. khroma.priv. [Gr.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. deci la adult. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. a fost identificat\ [i în *citoschelet. s. ACTIN|. f. derma. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. aproximativ.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. akron = extremitate. f.] Sindrom *sine mate-ria. / actinocutitis. aisthesis = senza]ie. s. aisthesis = senza]ie. / acroparesthalgie.. lâng\. ACROMEGALIE. / actinic dermatitis. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. [Gr. accidental în comportamentul normal al unei persoane. / acromastite. aktis.). conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. / acrokératose. s. la femeie dup\ 40 de ani. negru [i nu-an]ele intermediare. akron = extremitate. akron = extremitate. es-te relativ impropriu. f.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. f. f. akron = extremitate.] Sin. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic.: conjunctivit\ a. / acropar(a)esthalgia. akron = extre-mitate. f.] Extremitate a spinei omoplatului. [Gr. ACROPAHIE. [Gr. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy.] *Parestezie a extre-mit\]ilor.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. derma. / acropoïkilother-mie... / acroparesthésie. / acropachyderma. ACT RATAT / act manqué / faulty act. / acrosyndrome. -atos = culoare. vârf.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. `n general. akron = extremitate. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. | 110 . engl. f. megas. -ozã. de la thermos = cald. sau secundar. [Gr. / acropathie. / peripheral vascular disease. f. -itã. / acro-ostéolyse. akron = extremitate. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. f. A. variat.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. f. lat.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). [Gr. -ozã. concurs.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. poikilos = felurit. f.] *Parestezie a extremit\]ilor. ac-tum. f. / acrokeratosis. f. A. [Gr. f. [Gr. superior sau inferior.] Constituent proteic al mu[chiului. n. -inos = raz\. -atos = piele. ultraviolete [i infraro-[ii. / acro-mastitis. V.] Sin. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. / acrosome. Clinic. / acroparesthesia. s. [Gr. reprezint\. survine pe nea[teptate. dar în general favorabil\.: sindrom Denny-Brown. V. aktis. ACROMELIC. soma. / a-chromatopsia. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. / acrome-lic. opsis = vedere. metabolice (diabet. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. / achroma-sia. hiperfosforemie). khroma. s. para = dincolo de. s.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. f.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\.). m. / acropathy. s. ACROSINDROM. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. const. ACROPARESTALGIE.priv. f. de la lyein = a distruge. akron = extremitate. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. n. s. albinism. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. [Lat. / acromélique. A. pa-khys = gros. osteoliz\). r. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. NA: acromion. ACTINIC. cât [i pentru c\ este sin. dromos = curs\. [Gr. / acromégalie. f. s. -inos = raz\. ACROPATIE. khroma. ACTINOLOGIE. ACTINIT|. adj. f. [Abrev. -inos = raz\. vârf. localizat\ la nivelul mâinilor. Combi-nat\ cu *miozina.: sindrom Bazex (v. `n boli ca diabetul. s. vârf. [Gr. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. [Gr. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. -itã. s. s. care apare la sexul feminin.) V. f. akron = ex-tremitate. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula.: albinism (v.priv. ACROMAT. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. Sin. [i boal\ Bureau-Barrière. adj.] Referitor la ac]iunea luminii. a . adj. m. akron = extremitate.. ACROMICRIE. / achromate. A. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. ACROPARESTEZIE. / actinique. s. sensibilitate. / acropachie. f. akron = extremitate. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. f. vârf. hipercalciurie.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. -inos = raz\. a. f. s. [Gr. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i.] Abrev. f. A. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. sensibilitate. s. endocrinol. Ex. fie c\ acestea sunt aparent autonome. fotodermatoz\. [Gr. [Gr. aktis. ACTINODERMATOZ|.priv. / achromatopsie. m. s.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. akron = extremitate. ACROZOM. aktis. s. [Gr. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. / acromicrie. f. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". atât etimologic. s. s. fr. / acromion. A. cutis = piele. s. f. / acrosome. megalos = mare. f. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. / acro-micria. akron = extremitate. / actin. / actinologie.

ACTIVARE. de la rete. la nivelul gonadelor. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. [Gr. AC}IUNE. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. [Gr. f. s. activitas. o-ligodinamic\.: molecul\ activat\ sau a. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. f. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). care abcedeaz\ în puncte multiple. ACTINORETICULOZ|. latent pân\ în momen-tul a. s. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\.). determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. [Gr. -inos = raz\. ACTIVINE. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. referitor la un medicament. s. / activation. / active. vizibile cu ochiul liber. de la therapeuein = a `ngriji. cumulativ\ . / action. s. ACTINOTERAPIE. 3) A. galbene de *miceliu fragmentat. s. [Gr. multiple: 1) A. -inos = raz\. s. În mod particular.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. -inos = raz\. lat. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. f. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. pl. -inos = raz\.dinamic-negativ\. aktis. f. Ex. *saprofit al cavit\]ilor naturale. f. m. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. bacteriostatic. farmacodinamic\ . 2) În fiziologie. 4) A. cu sau f\r\ transformare chimic\. f. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a.). / activator.] (Substan]\) care. [Gr. f. -ozã. 9) A.ACTINOMETRIE. [Lat. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. etajelor superioare ale sistemului nervos). [Lat. metron = m\-sur\. s.: boal\ Rival-ta. V.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. -ive. bacteriostatic\. la nivelul acestora din urm\. s. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. f. / actinothérapie.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. 5) A. activus = care ac]ioneaz\. -is = re]ea. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. / actif. myketos = ciuperc\.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. / Actinomycetales.. actus = mi[care.. prezente în sânge.: activat (ca rezultat al *activ\rii). s. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. m. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. cuprind dou\ specii: A. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. s. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). adj. aktis. / activateur. al ultimei doze dintr-un medicament. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. f. -inã. -inos = raz\. / acti-nometry. f. aktis. -inos = raz\. -inos = raz\. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. s. ACTOMIOZIN|.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. frecvent în cadrul *actinomicozei. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. my-ketos = ciuperc\.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. care poate pro-voca la om *actinomicoza. v. 2) A. s. 10) A.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. [i A. [Lat. s. bovis. îndeosebi de cele gonadotro-pe. ultraviolete [i infraro[ii.efectul puternic. B. 2) A. v. f. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . 5) A. aktis. aceast\ a. c. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. anti-epi-demic\. ACTOGRAF. v. / action. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. / actinomycome.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. mykes. f. 4) A. aktis. 6) A. pl. s. mykes. / activité. aktis. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. / activity. s. dup\ D. molecular\). muta]ie.: *a. Ex. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. pe tegumentele expuse la soare.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic.: c\rbunele a. my-ketos = ciuperc\. therapeia = tratament. -inã. myketos = ciuperc\. / actinomycose.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. / ac-tinotherapy. mykes. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. / activines. Puroiul con]ine granule mici. f. / actomyosine. a unei structuri sau func]ii. bioelectric\ a unei celule. A. [Gr. [i agere = a ac]iona. 7) A. activus = care ac]ioneaz\. 6) A. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. A. graphein = a scrie. / actographe. s. cu tot efectul toxic. -trice. reticulum. Exist\ mai multe forme (A. f. mykes. f. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). A. / ac-tinomycoma. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. / actinomycine. s. IgD). ACTINOMICOZ|. Ca urmare a acestui contact.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. Actino-mycetaceae (v. s. C. / acto-myosin. f. / Actinomycetes. pl. de la agere = a ac-]iona. -oma. ACTINOMICOM. mykes. v. s. 12) A. Danielopolu. [Lat. isra-eli. adesea toxic. unei surse radioac-tive. myketos = ciuperc\. bactericid. m. pl. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. aktis. [Lat. 111 . 2) Sin. A. s. 7) A. gr. ACTIVATOR. de la agere = a ac]iona. / activation. optic\. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. s.a unui medicament asupra structurilor vii. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. f. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. 8) A. / acti-nomycosis. myos = mu[chi. limfocitelor B [i T. nespecific\ . de la agere = a ac]iona. f. în cantitate mic\. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). / activins. foarte diverse: 1) A. / ac-tinomycin. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice.).] Gen de bacterii filamentoase ramificate.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. Sin. mys. 4) Eficient. de la agere = a ac]iona. Se disting trei a. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. aktis. ACTINOMICETE. s. [Gr. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. 3) A. f. Dup\ acest contact. 11) A. s. [Gr. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. [Gr. agent al actinomicozei bovine. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. -inos = raz\. f. n.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. Ex. a-naerobe. împotriva for]ei gravita-]iei . mykes. actio. activus = care ac]ioneaz\.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. complement. myketos = ciu-perc\. producerea enzimelor de degradare.: A. aktis. catalizator. s. / actinic reticuloid. dim. de la agere = a ac]iona. catalitic\. V. n. C etc. ACTIV. A.). O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. s. -inos = raz\. s. care va stimula. adj. s. de inhibare a germenilor. -inos = raz\. [Lat. bactericid\. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. s. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. [Lat. aktis. -onis = ac]iune. Ex. activus = care ac]ioneaz\. / acto-graph. f. exercitat\ de c\tre unele metale. / actinoréticulose. devin func]ionale. -inã. mutagen\ . f. se exercit\ indirect. Ex. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. cea mai cunoscut\ fiind a. ACTINOMICIN|. adj. n. nervoas\ superioar\ (a. [i fototerapie.dinamic-pozitiv\). / actinométrie. ACTIVITATE. 5) Într-un sens mai larg. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. -ozã. Mycobacterium). secretate de celu-lele antehipofizare. a pune `n mi[care. [Gr. Streptomyces). dinamic\ specific\ a alimentelor (v.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. mediaz\ procesul de *activare. Ex. masei . adj.

] Absen]a congenital\ a degetelor. în particular. termenul a. m. s. smal]. desemneaz\ supravie]uirea. din lat. pasaj. / adamantinoma. karkinoma. s. / acoumetry. ereditar\. f. sunt in-terpretate diferit.: fibroadenom (v. aso-ciat\ biomembranei. ACUT. / acuity. / adénoblaste. ADDUCTOR. ADAPTARE. 2) A. a. în raport cu una surd\.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. / adénectomie. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). ACUITATE. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. În tubii colectori renali exist\ patru a. ducere = a duce.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. -os = gland\. ADENIT|. / adducteur. s. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. A. / adaptation. s. Cata-bolismul s\u conduce. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. s. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. Astfel.: epiteliom coloid (v. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. in-tens\. auditiv\. s. la *acidul uric. a. n. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). blastos = germen.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. adaptare = a potrivi.: ameloblastom (v. alveolar. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. f.] Sin. pentru orientali. acutus = ascu]it. d. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. f.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. s. deci. -oma. / acouphène. ADAMANTOBLAST. a. A. s. f. sau acutus = ascu]it. la lumin\ . a adapta. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine.. pl.. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. adactyly.: câmp a. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. [Gr. genetic\ . [Gr. s.e[te func]ia auditiv\. 2) O durere vie. -itã. se nume[te [i a. altor organe de sim]: auditiv\. s. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. [Fr. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. / adaptation. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. / adactylia. 14) A. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. s.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. Enzim\ intracelular\. / adénine. -os = gland\. fibra = fibr\.: ameloblast (v.. akouein = a auzi. [Gr.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. / acute.: limfadenit\ (v. / ac-quired tolerance. -os = gland\. 112 . m. / a-coustics. f. a. f. s. adducere = a duce spre. m. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate.. ADDUC}IE. [Lat. ADENOFIBROM. m. ADACTILIE. aqua = ap\.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. substan]\ dur\. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. ACUTUMAN}|. 2) Ceea ce priv. acutus = ascu]it.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. -oma. aden. ca r\spuns la schimb\rile mediului.). Ant. m. efectele a. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. / acu-puncture. gustativ\. / tinnitus. [Lat.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. / acuité. de la ad = spre. consuetudo. ca ureea. f.). s. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. du-cere = a duce. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. aiguë.: cronic. adamas. / adduction. ochiului: a) a. muta]ia genei a. s. daktylos = deget.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. s.] 1) *Abla]ia unei glande. scotopic\. hepa-tom. m. (din unele boli cronice). traumatisme ale urechii medii. Acest surplus caloric m\soar\ a. 4) A. s. f. n. / adénofibrome. s. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. [Gr.opsonic\. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. la nivelul ficatului. / adenocarcinoma. Se observ\. s. [Fr. -os = gland\. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. s. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. a purta. V. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. f. s. În acest caz. Ex.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. s.). f. s. s. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. de la karkinos = rac. s. f. -dinis = obicei. *sindrom Ménière). f. f. ADAPTATOR. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. s. accoutumance = obi[nu-in]\. / adénite. ADENOCARCINOM. adj. aden.. / adduction.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. de la ad = spre. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. de la akouein = a auzi. s. s. n. f. / adactylie. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). În prezent.] Fran]u-zism nerecomandat. adducere = a duce spre. d. -os = gland\. s. pl. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. -antos = diamant. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. s.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. 3) A. fenotipic\ . s. m. n. / aden-ectomy.a. Efectele a. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. A. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici.. d. adj. Ex. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare.. [Gr. f. adamas. s. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. nerv a. de la aptus = apt. Rezult\ c\ a. f. Cauze posibile: *ceru-men. akouein = a auzi. / adamatoblaste.. f. s. n. / adamatoblast. [Gr. poros = por. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. / aquaporins. / adamantinome. s. ADENIN|. de *diabe-tul insipid. în timp ce pentru occidentali. adj. niciodat\ ereditare. prin selec]ie natural\. akoustos = auz.: a. gr. -antos = diamant.: *rezisten]a la medica-mente). s. cu toleran]\ (v. aden. -inã. substan]\ dur\. adj.: adenoidec-tomie (v. / a-denofibroma. aden. s. ACUPUNCTUR|. punctura = în]ep\tur\. f. adaptare = a potrivi. / acoumétrie. / adaptateur. metron = m\sur\. m. 13) A. aden. ac]iunea a. Ex.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. f. tactil\. / adenitis. smal]. f.] Sin. opsoni-ne. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. adj. vizual\. a . cancer. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. s. [Lat. s. m.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. Câteva tipuri de a. la întuneric . Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. phainein = a p\rea. s.). / ade-noblast. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie).priv. / adductor. / adenine.). Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. / acupuncture. v. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. ACUMETRIE. ektome = exci-zie. ADENECTOMIE. [Gr. Ex. conduct. adj.a. blastos = germen. [Gr. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. s. ACUSTIC|. Sin. ADAMANTINOM. s. f. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. utilizat ca sin.: unde a. s. [Lat. de la pungere = a `n]epa. adactylism.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. f. m. la om. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. crescând metabolismul bazal. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. f. ACVAPORINE. f. v. în cadrul unei popula]ii date.: zgomot auricular. renotrofic\ .] Sin. În general. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. Astfel. de fenomenele de a. ACUFEN|.] Sin. lat. este de 30 % pentru proteine. b) a. / aigu.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. din lat. / aquaporines. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. a purta. [Lat. 2) Sin. În a.). din o]el sau din metale pre]ioase. ADENOBLAST.). / adaptor. s. Alte exemple de a. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. Sin. acuité. [Lat. / adénocarcinome. s. [Lat. [Gr. [Gr. f. acus = ac. s. f. [Gr. În practic\. ADENILATCICLAZ|. / acoustique. / accoutumance.

/ adenomectomy. s. ADENOVIROZ|. s. / adénolipomatose. `n mod autonom. -enne. eidos = form\. profesor la Würtzburg. aden. adj. lichidul ud\ vasul. f. [Gr. tonsillae. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. se consider\ c\ ar induce.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre.). 1) Denumire veche.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. physis = cre[tere. ADENOVIRUS. dar [i cu malignitate local\. aden = gland\. adj.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. la adul]i. fibrila]ie auricular\. gr. s.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. / adénosine. Sin. s. Normal. -os = gland\. mys. procentul unei a. / adenoid. f. s. f. -oma. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. da-c\ for]a de a. otrav\. [Gr. / adénomectomie.). / adénomyome s. otrav\. f. sebaceu. m.5’-monophosphate. n. f. ADENOZIN 3’. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. 113 . 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. ADENOZIN|. axilei [i canalului inghinal. aden. s. A. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. vegeta]ii a. f. s.: AMP ciclic (v. / adhésion. ADENOID. ektome = excizie.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. Ex. [Gr. 2) A. / adenomegaly.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. aden. -ozã. În mod normal. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. s. / adhesins. s.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. [Gr. AMP. / adenoma. [Gr.). ADENOM. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. ektome = excizie. este mai mare decât cea de coe-ziune.: semn Virchow-Troisier (v. Sin. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. eidos = form\. -ozã. mys. haerere = a fi prins. [Lat. f. uneori metastazeaz\. / ade-novirosis. aden. / adenosarcoma.: *facies a. sarx. haerere = a fi prins).: endometrioz\ (v. de la phyein = a cre[te. f. tumori nodulare circumscrise. pathos = boal\. f. f. s. / adénogramme. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. Sin. hipofizare. O serie de a. f. / ade-noidism. s. În general. -os = gland\. [Gr. f.: adenocarcinom (v.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. -oma. aden.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. / adénome. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. n. [George Blumer. / adenoid.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. eidos = form\. polip al mucoasei intestinale. toate aceste afec]i-uni sunt benigne.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. t. NA: adenohypophysis. virus = venin.). Sin.). s. s. ADENOLIPOMATOZ|. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". gramma = înscriere. lat. -os = gland\. ADEZIUNE. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. s. / adhesines. aden.: imunoaderen]\ (v.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. / adenosine. detec-tat\ prin tu[eu rectal. s. s. aden. aden. A. -os = gland\. eidos = form\. megalos = mare. traheobron[ite febrile. medic american. -onis = alipire. / adenolipomatosis. f. -inã). / adénoïdite. / ade-nomyoma. f. s. ADENOPATIE. -os = gland\. [Gr. [Gr. aden. maligne. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. keratoconjunctivite epidemice.] V. / adenoidectomy. f.] Extirpare a unui *adenom. [Gr.K+ / adénosine triphosphatase Na+. lat. / adenohypophysis. prostatic. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. n. s. [Gr. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee.K+ adenosine tri-phosphatase. -os = gland\. / adenoiditis. f. adenite mezenterice.: boal\ Plummer. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. lat. / adénopathie. Ex. [Gr. / adénotonsillec-tomie. [Gr. D-riboza. aden. s.: acid adenozintrifosforic (v. / adhérence.. bron-[ic. adenoidi-te. ADENOIDECTOMIE. m. m. vilos. f. la unele specii. s. care au dimensiuni între 0. imu-nologice. m. m. / adhesion. aden. ADENOMATOZ|. -os = gland\. -oma.: epiteli-om a. virus = venin. s. adj.K+ / Na+. pot fi congenitale sau cicatriciale. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. ADEREN}|. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. s. hypo = sub. sarkos = carne. / ade-nomatosis. f. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. s. megas. sin. f. Sin. [Gr. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. -os = gland\. myos = mu[chi. ADP.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. f. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. adhaesio. n. / adherence. 3) A. s. anatomopatolog german. f. m. 1821-1902. eidos = form\. f. maligne cre[te cu vârsta. s. 2) ~n prezent: a.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. myos = mu[chi. malign. mai nou. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale.: a. adj. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. adhaesus = alipire.] Sin. În afara pneumoniei copilului.).). f. [Gr. s. / adénoïdien. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. bronhopneumopatii. Sin. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. [Gr. ADEZINE. haerere = a fi prins). ADENOMEGALIE.).] Sin. / adenotonsillectomy. / a-denogram. pl. -itã. [Lat. -oma. ADENOSARCOM. / adénovirus. ek-tome = excizie. / adénoïdisme. s. s. [Gr. -os = gland\.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. / adénomégalie. s. ADENOMECTOMIE. s. [Gr. / adénovirose. / adeno-pathy. / adénohypophyse. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. lipos = gr\sime. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. aden. f. ADENOIDISM. ADENOIDIAN. aden. -arum = amigdale. -os = gland\. aden. aden. ADENOTONSILECTOMIE.ADENOGRAM|. constând în prezen]a a. 1858-1940.) sau a unui ganglion (]esut a. s. -os = gland\. 2) *Limfadenita. aden. -ozã. 5) A. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. A. s. s. [Gr. 2) A. uterus = uter.: 1) A. s.5 [i 2 cm. hipofiz\.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. Ex. f.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. cu evolu]ie lent\. 4) A. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. -ozã. s.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. / adeno-virus. -os = gland\. ADENOMIOM. f. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. s.: pomp\ de sodiu (v. ADENOHIPOFIZ|. ADENOIDIT|. [Lat. -ism. f. lat. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. -os = gland\. apoi la Berlin.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. s. f. În consecin]\. pl. AMP ciclic. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. f. -oma. / adénosarcome. aden. A. -os = gland\. / adénoïde. n.). / adénomatose. procese de maligni-zare. -os = gland\. -os = gland\. aden. s. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). -oma. -os = gland\. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. V. [Gr. -os = gland\. ATP. / adénoïdectomie. abandonat\.

plachetar\. s. ADIPOSTAT. 2) A. gr. f. [Lat. s. A. Sin. / adipose. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme.priv. = alipire.. In-tervenind în bilan]ul energetic. hemocromatoz\. n. Mai frecvent\ la femeie. Nu apar tulbur\ri senzitive. s.: lipogenez\ (v. [i agregare a plachetelor. f. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. [Lat. ADIPOMASTIE. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. se deosebesc mai multe forme. de tip android .. adeps. -dipis = gr\sime. / adiposité. f.). a . bacteriolog american de origine maghiar\.: boal\ Dercum. Sin. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. Localizare: la *eucariote. bolnavului de *e-pilepsie. a . Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. Utilizarea aditivilor. adeps. adeps. / adipsin. -e. cerebra-l\. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. îndeosebi a conservan]ilor. dipsa = sete. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse.: adeziune plachetar\. cardiac\ . Cel mai r\spândit este a. s. a . [Jules Freund..degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. adj. a face s\ ]in\. cel mai frecvent. suspendate în faz\ uleioas\. a. A. ADIPOGENEZ|. / adiastole.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. `ntârzie descompunerea cadavrului.] 1) Preparat care. genesis = producere. adeps. endocardit\ fibroplastic\. adj. gr. ADIPSIE.] Hipertrofie difuz\. adhaesus. dar nu con]ine micobacterii. s. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. pentru facilitarea conserv\-rii. [Lat. A.). f. plaquette. s. grave-wax.. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. intervine în *he-mostaza fiziologic\. adeps. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre.priv. f. hepatic\ .] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment.: a. ADN / ADN / DNA. ADIPOCIT. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. s. 3) A. A. / adipocere. cera = cear\. / adipocyte. f. [Lat. [Lat. / adipo-mastia.). mamel\. / adipomastie. [Gr. 18901960. [Lat. / adiastolie. incomplet este identic cu forma complet\. termoreglare. / adipsie. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. s. -dipis = gr\sime.. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. adeps. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. s. adeps. s. / adynamia. ca [i fenomene miotonice. alimentarius = alimentar. administrat concomitent cu un antigen. -ozã. Alteori. V. m. ADIPOCEAR|. f. [Lat. kinesis = mi[ca-re. cu *adipoz\. con]inând micobacterii (ex. s. [Lat. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. din olandez\ plaken = a cârpi. f. diastole = dilatare. s. ADJUVANT.] Sin. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. care este un polinucleotid. f. s. unele cardiomiopatii. Sin.: sindrom Gam-storp. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. 2) Care are propriet\]i de a. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. tuberosa simplex. complet Freund. [Lat. [Gr. cu fixarea la o idee sau un sentiment.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. 2) Adiposis dolorosa (v. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. ad-juvant. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. / adipsine.priv. s. s.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. gr. de tip ginoid . A. / adipogenesis. s. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. kytos = celul\.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. s. dynamis = for]\. iar insu-lina apare ca factor reglator. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. [Abrev. de la diastel-lein = a l\rgi. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. s. ADIASTOLIE. a . / adjuvant.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. s. de la acid dezoxiribo-nucleic. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). m. / adjuvant. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. se disting: 1) A. adeps. gr. / adiadocokinézie. s. ADIPOZ|. f.în jurul centurii scapulare. / adipogenèse. Sin. amiloidoz\. adiuvans. În acest caz. de la gennan = a produce. Ex. cu debut în copil\rie. V. [Gr. consecin]a insuficien]ei pituitare. -inã. la animale de experien-]\. / adipocire. -dipis = gr\sime. [Gr. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . / adiposity. sunt. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. `n absen]a oxigenului. -dipis = gr\sime. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. Sin. s. adiadocokinesis. 2) A. [Lat. fr. neurolipoma-toz\. f.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. additum. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). / adiposis. / lipostat. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. 4) A.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. ADIADOCOKINEZIE. [Lat. boal\ Westphal). din ]esu-turi. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. -dipis = gr\sime. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). participiul trecut de la addere = a ad\uga. n. comisur\ mijlocie. mastos = sân.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane.: adezivitate plachetar\ (v. hipofizar\. a petici. f. s. de obicei prin efecte paleative. 3) Referitor la un tratament de înso]ire.). f. printre care: 1) A. f. d. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). diadokhos = care succede. sin. se nu-mesc dezoxiribonucleotide.. n.] Termen considerat adesea sin. / adipsia. m. în ge-neral în cantit\]i mici. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. de la kinein = a mi[ca. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. f. f. s. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. de la istanai = a plasa. ADIPSIN|. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. haerere = a fi prins).în jurul bazinului. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. f.priv.. s. / adipocyte. f. -dipis = gr\sime. s. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. cu *adipozitate. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. La normali.] V. A. s.: comisur\ cenu[ie. ADINAMIE. / adiadocokinesia. p. -dipis = gr\sime.] Absen]a senza]iei de sete.: adezivitate plachetar\ (v. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. statikos = care opre[te. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. / adynamie. f. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. -dipis = gr\sime. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. / adipostat. f. ADIPOZITATE. Uneori termenul es-te utilizat ca sin.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase.

A.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. atât la celu-lele embrionare. / adrenergic.: ADNc. cu rol în *sindromul general de adaptare. ADRENERGIE.). adic\ secven]a.] Care se refer\ la glandele suprarenale. s. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. proprietate denumit\ complementaritate. / adre-nal. care sunt prezen]i în *ADN genomic. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. ras\ [i condi]ii geografice. este un hormon de *stres. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. lâng\. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. ADRENAL. f. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. [i vârsta adult\. / adrena-line. Abrev. Sin. ren. Vârsta de apari]ie [i durata a. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. Var. V. [Lat. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. gr. α-ADRENERGIC. -is = rini-chi. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. sunt de ordin psihologic. variaz\ în func]ie de sex. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. s. s. ad = aproape de. determin\ con]inutul informa]ional. s. ADRENALIN|. f. Foarte probabil. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\.*cromozomii. f. dup\ o *clonare prealabil\. s. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. Crick [i Wilkins. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. -aux. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. cât [i la diferite tipuri celulare.: ADN hibrid (v. III). pe care o continu\. / ado-lescence. deci. / adrénaline. V. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. La nivelul sinapselor. -is = rinichi. DCI: epinefrin\. s. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. II. const. termenul este utilizat ca sin. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. a. [i tab. pentru beta-adrenergic (v. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. adj. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. se încheie la vârsta de 25 de ani.: ADN himer\. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. ADRENERGIC. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. Var. s. [i ADN metilare. În prezent. ad = aproape de. f. ar putea bloca gene vitale pentru celule. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. Moleculele de ADN r.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. III. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. Uneori. β-ADRENERGIC. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. Unii autori consider\ c\ a. [Lat. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. ADN s. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. dup\ diferen]ierea celulelor. m. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. ren. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Cele mai importante trans-form\ri în a. gr. necesar\ lucrului mus-cular. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. / adolescence.. adolescere = a cre[te. A. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. Ca urmare. Totodat\. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual.. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. f. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. adj. cu *simpaticotonie. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. pentru alfa-adrenergic (v. puberty. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. ADN având o configura]ie de superhelix. Pe de alt\ parte. endocrinol. vasculari. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. -is = ri-nichi. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. / adrénal. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. Sin. ren. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. Exist\ trei ADN polimeraze (I. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. ~ntre diviziuni. din genera]ie `n genera]ie. V. ADN recombiné / recombinant DNA. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. [Lat. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. de asemenea. f. / adrénergie.). care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). mediu socio-economic. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. prin secven]area ADN. s. adj. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. -is = ri-nichi. ergein = a lucra. Ca urmare. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. adj. n. -inã. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i..). a. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. din sistemul nervos simpatic. [i ADN metiltransfe-raz\. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. ergein = a lucra. -ale. iar a. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. a se dezvolta. [Lat. a. lâng\. / adrénergique. lâng\. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. / adrener-gy. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. În plus. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. excesul de ADN m. ADOLESCEN}|. lâng\. accelereaz\ ritmul cardiac. din punct de vedere medical prezentând interes. ad = aproape de. lipsit\ de *introni. ren. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. [Lat. 115 . ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. ad = aproape de. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza.

gr.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. AEROSOLTERAPIE. emfizem). ren. / air. s. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. sorbere = a bea. / aérotonomètre. -eris. aer.). trophe = hran\. -is = rinichi. ren. se disting dou\ forme majore: *a. V. f. aer. f. phasis = cuvânt.] Ini]ial (Trousseau. / adsorption. f. -os = aer. senzorial\ [i *a. / aphagia. Ex. gr. cortex. s. pl. *agrafie). iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. pl. / adrénocortical. antropolog [i chirurg fran-cez. de la lyein = a distruge. s. s. A. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. lentil\. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer.] Sin. unde se acumuleaz\. lâng\. ADRENOCORTICOIZI. AFAZIE. gr. sensul termenului a fost extins considerabil. f. ko-lon = intestin gros.). mobili. f. [Lat. / aphasia. 2) Substan]a respectiv\. s. -os = aer. s.: corticosteroizi (v. -os = aer.). n. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. adj. f. pha-gein = a mânca. lâng\. s. -icis = scoar-]\. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. gr. motorie. aer. / aérocolie. ad = spre. afazie. [Lat. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. / adrénoprive. aer.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. phakos = linte. / adducine. a . Speciile A.. ren. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. Sin. se asociaz\ semne cerebrale variate. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. [Lat. [i alfablocant. eidos = form\. [Gr. / adrenoleukodystrophy.] 1) Fi-xare. f. Sin. f. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. AEROB. f.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. termenul a. Se disting a. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. AEROFAGIE. f. lâng\. 1824-1880. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. Într-o formulare general\. lâng\. ad = aproape de.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. metron = m\sur\. adrenergic blocking agent.. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. f. lâng\. [Lat. AEROCOLIE. posttrau-matic\ sau congenital\. AEROTONOMETRU. aer. Clinic. / adrenocorticoids. n. [i adsorbat. cât [i cea motorie ale creierului. pl. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. / adsorbent. gr. / adréno-leuco-dystrophie. s. gr. ad = aproape de. / aphakie. gr.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. s. leu-kos = alb. a . s. [Lat. AER. dificil. -is = rinichi. aer. aer. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. -eris. [Lat. phagein = a mânca. ADRENOLEUCODISTROFIE. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i.priv. m. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. ren. A. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. adj. gr. [Lat. aphaquie. s. m. adj. s.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. [Lat. / aerobic. vorbire. f. s. f. profesor la Paris. a substantivelor. de regul\ reversibil\.). / adreno-corticostéroïdes. m. AEROSOL.ADRENOCORTICAL. -is = rinichi. ad = aproape de. adj. pl. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. face parte din banda 4. ADRENOCORTICOTROFIN|. [Lat. hydrophila [i A. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. m. beta-blocant. gaster. -icis = scoar]\. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. s. [Lat. ADVENTICE. *corzi vocale). alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. -eris. AEROFOBIE. Sin. ADRENOCORTICOSTEROIZI. limi-tat\ la uitarea. Sin.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. / aeropho-bia. [Lat. ren. ad = aproape de. f.: volum curent (v. AFAGIE. tonos = tensiune.. s. -os = aer. cel mai adesea involuntar\. [Gr. aerosolterapie. / adrénolytique. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. s. deci a principalului factor al *acomod\rii. adj. s. ad = aproape de. -os = aer. -os = aer. / adsorption.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. Form\ u[oar\ a *a. [Lat.: corticotrofin\ (v. s. m. / adventice. aer. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). trophe = hran\.. [i adsorbant. s. -icis = scoar]\. a. adj. s. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. ADRENOLITIC. ren. adj. cortex.] Sin. aer. s. s. f. [Lat. asimetrice. / adsorbant. V. / aero-gastria. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. / aerotonometer. / aérosolthérapie. / aerosol therapy. stereos = solid. s. naturali exist\ în atmosfe-r\.: volum rezidual (v. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. cortex. lâng\. f. s. / aérobe. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. Wernicke. Boala este ereditar\.: volum inspirator de rezerv\ (v. adj. f. / adsorbate. Lipsa cristalinului. s. / adressines. s. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. aer. tulbur\ri de comportament. -eris. gr. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. / aphasie. f. paralizii. ADUCIN|. / aerocolia. ADSORBAT. s. s. aer.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. depinzând de acesta. `n relief. m. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. a bea. / aeropha-gia. Ulteri-or.] Substan]\ care se adsoarbe. -eris. ae-rocoly. s. a bea.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. bron-[ite. ioni. f.). / aérophagie. / adres-sins. s. scrisului sau sem-nelor. -ale. s. în care a. ADRENOPRIV. adventicius = care se adaug\ deasupra. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). -is = rinichi.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa.. / air. s. / adre-nolytic. -os = aer. gr. s.). A. monas = unitate. privus = lipsit de. [Gr. ad = aproape de.: corticosteroizi (v.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. 1864). gr. s.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. ce provoac\ uneori distensia organului. / adrénocortico-ïdes. AEROGASTRIE.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. f. / adducin.. f. `n prezen]a calciului. / aérosol. / adsorbate. gr. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. s. sorbere = a suge. eidos = form\. -is = rinichi. m.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. aer.] Degluti]ie. ADRESINE. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). ad = aproape de. m. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). cu flagel polar. [Lat. f. naturali [i a.priv. -aux. AFAKIE. a unei substan]e (mo-lecule. gr. mai mult sau mai pu]in accentuat\. V. gr. s. bios = via]\. s. s. [Lat. [Lat. nu-tri]ie. lâng\. / adrenocortical. ADSORB}IE.: volum expirator de rezerv\ (v. / aerosol. aer. V. gr. phobos = fric\. -is = rinichi. f. / adventitia. -inã. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. aer. dys = greu. gr. f. a aspira.priv. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. ren. [Lat. sorbere = a suge. A. cortex. -os = aer.] A. [Lat. gastros = stomac. aer. / adrenocorticoste-roids. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. lytikos = care distruge. aer. / adrenocorticotropin. ADSORBANT. ad = spre. AER CURENT / air courant / tidal air. / aérophobie. ad = aproape de. f. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. -eris. a . nutri]ie. m. / adrénocorti-cotrophine. adj. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. / aphakia.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. gr.] Sin. s. pl. m. s. -is = rinichi. adj. lâng\. pl. s. NA: tunica adventitia. Printre diferitele tipuri de a. / adreno-prival. -icis = scoar]\. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. m.). / aphagie. -eris. [Lat. [Paul Broca. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. gr. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . gr. / aérogastrie. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. f. n. -eris. f. f.

[Gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. s. [Alois Bednar. tu-berculoz\.: afazie Wer-nicke (v. f. / affect. / aphte.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. s. sau a cuvintelor scrise (a. observate la nive-lul palatului dur la copii. aphthae). / afibrinogen(a)emia.] Pierdere a vocii. / affect.. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. m. [Carl Wernicke. de la afficere = a afecta. de la afficere = a afecta. m.temperatur\ în jur de 370C). f. / aflatoxin. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. n. de la gr. 1848-1905. AFEC}IUNE. AFRODIZIE. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. sunete muzicale . A. A. 3) A.a. boal\. / affinité.priv. pheme = vorbire. [Lat. [Lat. / afferent. f.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. vulgar\. 2) Comportare emotiv\. 2) A. f. A. aphrodisiakos. s. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. -inã. -atos = sânge. a. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. scris (*agrafie sau a. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca).] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. de la gr. s.: anartrie (v. s.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. exist\ rar în stare pur\. AFECTIVITATE. A. m.). f. de ex. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. inversus. s. / aphonie.). izo-late sau grupate. surditate verba-l\. primar. A. s. [Lat. la întâmplare. ferre = a con-duce. în care pacientul.priv. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. f. / aphonia. affectio. s. A. affinitas. neurolog [i psihiatru german. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea.). 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. 1816-1888. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. 2) A. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. complet\ sau par]ial\. [Termen compus: afla . rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. impulsurile sexuale. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. AFTOZ|. f. AFRODIZIAC.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. s. în cadrul *bolii Beh-çet. s. / aphtose. astenic. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. f\când ab-strac]ie de cauze. s. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. -e. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. [Gr. m. gennan = a produce. f. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. de la ad = spre. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. *boal\. / aphtha (pl. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. afectare. / aphrodisiac. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. stare emo]io-nal\ intens\. m. de la afficere = a afecta. [Lat. Se disting: 1) A. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. dragoste fa]\ de cineva. Wer-nicke. f. aphtae. / affinity. s. -onis = stare afectiv\. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. s. afec]iune.] Sin. participiul verbului invertere = a inversa. s. A.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. Form\ de *a. Wernicke cu *a. local\). 2) Sim-patie. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). / affective faculty. tularemie etc. / aphrodisie. AFT|. Polonia). adj. A. Sin. f. lat. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). în paranoia. cântec (amuzie). phone = voce.: apiretic. / afibrinogénémie. s. Semnifica]ia sa este destul de vag\.. f. Sin.priv. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. lat. haima.: eferent. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\.: afazie de conduc]ie. AFEMIE.de la Aspergillus flavus. n. f. AFEBRIL. 2) Sin. AFECT. mai rar pe mucoasa genital\. / aphrodisia. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. de form\ rotund\ sau o-valar\. prietenie. cu prognostic benign. verbal sau în scris. s. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. a . [Gr. Viena. s. *disfunc]ie. gr. triste]e.: nerv a. febris = febr\. a . de la toxon = s\geat\. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate.cuvintelor [i a lecturii. gust sau miros. congenital\. / affection. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. afec]iune. / aphémie. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. în general.. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. W. Broca. Sin. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. AFLATOXIN|. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. A. f. a sl\bi. de la ad = spre. / aphemia. de la finis = limit\. *leziune.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). fiind foarte dureroas\. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\.). când se produce *afazie. a sl\bi. / aflatoxine. / affectivité.: conexiune invers\ (v. Ant. s. s. sensi-bilitate. A. adj.] 1) Emo]ie intens\. de ex. boal\. f. de la Afrodita = zei]a dragostei. [Gr. adj. AFONIE. s. aphtae. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. adj. dar utilizate incorect. AFINITATE. AFERENT. gr.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. în care cuvintele sunt rostite fluent. B. apyretic. pediatru austriac. / afférent. -inã. / aphrodisiaque. în cadrul *a. -ozã. cu toate c\ obiectul este recunoscut. patologic. | 117 . 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand.. a . caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. auditiv\.] A. A. / afebrile. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. s.] Ulcera]ii infectate. -arum = afte. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. affectus = stare de spirit. Secundar. de[i gânde[te nor-mal. 4) A. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. [Lat. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. -arum = afte. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. spastic\). f. affectus = stare de spirit. [Gr. f. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. s. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. Varietate de a. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. caracterizat\ prin anxietate.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . A. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). s. [Gr. -atis = înrudire. vecin\tate. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. f. [Lat. A. s. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. AFIBRINOGENEMIE.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. Ex. fibra = fibr\. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei.. A. ferre = a conduce. / aphthosis. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. profesor la Berlin. o. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. adj. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. afferre = a aduce.. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. înaintea altei substan]e.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. De asemenea.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. / afébrile. s. A. A. adj. Asocierea *a. aphrodisia = dorin]\ sexual\. [Lat. [Lat. cu evolu]ie în pusee recidivante. f. *sindrom. afferre = a aduce. *aftozele. a sl\bi. s. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . / affection.priv. de la Afro-dita = zei]a dragostei. A. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. a . f. m.

disglo-bulinemie. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului.. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. agon = lupt\. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. [Gr. genitalia = organele genitale . a . s.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. a . [Gr. m. a . [Gr. s. genesis = producere. / aglossie. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. AGENT CHELATOR / chélateur. A. / agalactia. imunitate. ligand. agitatio. Defini]ia a.. [Gr. AGLUTININ|. chimic. AGAMAGLOBULINEMIE. agmen. 2) A. phobos = fric\. lat. dulce. / agenesia. s.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. anosognozie. [i a. [i disgenezie.. alimfocitoz\. / aglossia. boal\ Bruton. / agitation. m. / agitation.] Absen]a congenital\ a lim-bii. imunoglobulinele. dimpotriv\. viu. [Lat. / agonadal. a uni. [Gr. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. s. s. AGONIST. A. / agastria. A. / aglycone. f. care p\trund în creier (ex. [Gr. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. adj. de timp) etc. AGENEZIE.: virus delta. agens. [Lat. s.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). aflate în suspensie.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. f. m. / agglutinogène. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. de corp calos. / aggluti-nation. congenital\ de tip Bruton. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice.priv.priv. imagi-nilor. n. / agglutinine. s. s. / agent.priv. s. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. gueusis = gust. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. a obiectelor.). m. gennan = a produce. s. vizual\. s.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. lipsit\ de inten]ie sau scop.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. s.). s. AGIRIE. AGNOZIE. Termenul agalaxie este in-corect. / agony. a . tactil\. V. Se disting a. infectant. f. agoni[ti adrenergici. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. / ageusia. s. receptor. lat.: chelator (v. grup sanguin).] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. a . s. f. [Gr. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. m. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.] Absen]a. agglutinare = a lipi. a uni. f. ex-citement. a . s.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. agoni[ti dopaminergici. f. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. glossa = limb\. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. [Gr. s. f. Orice factor provocator de boal\. / agent. / agnosia. s. V. -ntis = activ. AGONADAL. cecitate psi-hic\. s. AGASTRIE. olfactiv\. de la gignere = a na[te.: geloz\. gala. f. gastros = stomac. adj. agglutinare = a lipi. s. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. f. gr. / agonadal. cu exagerarea mi[c\rilor. Sin. / chelating agent. [Gr.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. m. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. de la agere = a ac]iona. s. adj. adj. amar [i acid. -inã. a – priv. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. AGLUTINOGEN.. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. Sin. cu efect central. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). r. În func]ie de natura acestor stimuli a. a. [Lat. / agueusie. a .: astereognozie (v. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. a agita [i agere = a ac]iona. gonos = s\mân-]\. f. s. se clasific\ în: auditiv\. *bromocriptina). -e. gyros = cerc. caren]\ imunitar\. gr. Ex. gustativ\. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. -inã. AGLUTINARE. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. dopexamina). s. / agammaglobulin(a)emia. largi. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. / agyrie. [Gr. A. chiar existen]a a. v. s. d. / agoniste. a crea. / agminé.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. factor fi-zic. f. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. adj. [Gr. -aux. / agglutination.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. gr. haima. glykys = dulce.: *dopamina. [Lat.. m. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic.. -ale. Sin. [i agonist potasic. mutagen. pot fi disociate. gaster. s. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. com\. m. f. cold agglutinins. / age-nitalism. sunetelor.). AGMINAT.: 1) A. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). A. A. s. A. [Lat. purt\tor de germeni infec]io[i. f. glo-bulus. s. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\..priv. f. / agastrie.priv. V. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. 3) A. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. vaselor [i tubului digestiv (ex. f. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. dim. / agyria. AGLOSIE. provocând astfel aglutinarea acestora. ageu-stia.. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. / agénitalisme. f. a uni. sindrom Aicardi. [i eunuchism. / agonie. Poate fi dezordona-t\.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. Ex. Ce-le mai cunoscute a. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. m. de r\s-puns celular. AGENT. pe de alt\ parte. v. lat. f.. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. agglutinare = a lipi. AGENITALISM. microorganism p\truns în corpul uman. d. [Malaiezia-n\ agar-agar. -atos = sânge. / aglycone.priv. 118 . / agminated. gnosis = percepere. s.priv.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. f. f. s. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. s. s.priv. prosopagnozie. V. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. 3) A. d. vector. Se disting: 1) A. -aktos = lapte.] Sin. a . -onis = agita]ie. / agalactie.: *apomorfina. V. f. V. s. sau agresiv\. gone.].. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. [Lat. / agénésie. / agora-phobia. asomatognozie. f. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. f. antagonist. iriga]ie cerebral\ insuficient\. a . f. f. / ago-nist. AGORAFOBIE. / agoraphobie. / agglutinogen. cu tendin]a evit\rii acestora. gyrus. f. AGEUZIE. 2) A. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. de la gnonai = a cunoa[te. / agammaglobu-linémie. s. agonistes = lupt\tor. cunoa[tere. idiopatice do-bândite tardive. poate fi spontan\. a pune `n mi[care. s. adj. a . s. Sin. AGLICON. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. agora = pia]\. f..AGALACTIE. de la globus = glob. AGONIE. sau reac]ional\. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. cât [i pe cea secundar\.. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare.priv. AGITA}IE. [Gr. La om. s. [Gr. [i alexie. f.. s. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. de la gennan = a produce. ca entitate este pus\ la îndoial\.: genin\ (v. dând prin r\cire un gel. gesturilor [i *mimicii. -inis = mul]ime.priv.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. de la agitare = a pune `n mi[care. a stoma-cului. a pune `n mi[care. [Gr. mielom). / agnosie. a propriului corp (autotopagnozi-a). Care este lipsit de *gonade. / agglutinin.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii.

f. [i lactoz\. AGREGARE. s. m. gradi = a merge. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. Laborit. s. -ozã.. / allantois. f. sindrom Gerstmann. / aggrega-ting. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. s. / agraphia. f. agregarea plachetelor. în care se constat\. f. toate de tip autozomal recesiv.: a. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. Sin. de toluidi-n\. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. factor plachetar IV. [Lat. aluzii etc. Aglomerare. AKINEZIE. / alanine. m. Uneori termenul este considerat sin. allactare = a al\pta. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. tripan. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. / allantoin.] Leucocit lipsit de granula]ii.priv. din germ. s. AL|PTARE. / agranulocytose. f.priv. agregat.priv. / agrégat. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. f. f. V.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. AGREGAT. distru-gere a unor obiecte. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. f. s. cu *afemie.] Absen]a *lactazei din intestin. / achillodynie. lovire etc. Krap = cro[et. f. [i agregant. [Gr. / lactase defi-ciency. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). f. Fondator: H. -azã. / agressivité. -ism. lactis = lapte. spre. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele.] Alterare a scrisului. cel mai frecvent. / aggregate. aggregare = a aduna la un loc. / agres-sology. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. Sin. / alalie. V. fie cu lapte uman. albus = alb. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. f. con]inând vase intestinale. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. de la granum = gr\unte. aggregare = a aduna la un loc. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. s. f. A. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. s.. acte suicidale).] Tendin]\ la atac.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. s. / akinésie. 2) A. / eye dryness. s. granulum. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. fie cu lapte de origi-ne animal\. / bleu. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. kytos = celul\. ALBINISM.priv. grammatica. / aggrega-tion. / agrafe. -antos = cârnat. s. a. -onis = `nr\ut\]ire. Var. a. -ism. din gr. [Lat. kinesis = mi[care. a . 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. / agranulocyte. V. n.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. [i sindrom Kostmann. / aggravation. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. agregarea eritrocite-lor. m. / agressologie.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. AGRAMATISM. f. f. / agressi-vity.AGRAF|. / agraphie. 3) A. sludge. adj.] Aglomera-re. ca în *sindromul Waar-denburg. adj. s.: acinezie. Evans. n. f.: acromie cu-tanat\. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. a . f. depig-mentate. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a.. f. f. / alacrymie. la leucocite.] Proprietatea de a se agrega. gr. de tip recesiv. AGRAVARE. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. A. s. f. 2) Mai mul-te substan]e chimice. de la aggregare = a aduna la un loc. devenind rapid ireversibil\. s. de la aggredi = a merge spre. graphein = a scrie. / allaitement. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou.priv. a p\[i). consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase.] Pies\ metalic\ mic\. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. [Fr.] 1) ~n sens larg. adj. n. Aminoacid neesen]ial. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. s. eidos = form\. / blue. un deficit de *tirozin\. ALBASTRU. [Lat. Aglomerare.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. s. [Gr. este clasificat în trei grupe principale: 1) A.. spre.: sindrom Kostmann (v. s. lat. [Lat. f. / clip. A. de la lalein = a vorbi. s. gr. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\.. lat. / agranulocytosis. A. a . Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie.. / worsening. ocular. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. lat. a `nr\ut\]i. V. aggresus. AGRESOLOGIE. s. a . ALANIN|. s. fiind unite de filamente de *actin\. de a se aglomera în gr\mezi. în for-m\ de cro[et. a ataca (ad = la. [Lat. [Lat. / albinism. a. kytos = celul\. dim. s. cu [ase subtipuri. mai rar. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. f. ALALIE. granulum. În medicin\. par]ial. mimic\. *miozin\ [i *fibrin\. [Lat. ALANTOIN|. / aggregability. a . e. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. în zonele de ischemie. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. de la ag-gravare = a agrava. de la granum = gr\unte. / allantoïne.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. lat. / agra-nulocyte. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. AGRANULOCIT.. n. a p\[i). s. / achillo-dynia. s. a . Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. agrafe. [Gr. / alactasie. foarte probabil.: boal\ Schultz. / allantoïde. lalia = vorbire. s. m. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. -e. Deoarece uricaza nu exist\ la om. sludging of red cells. f. aggregare = a aduna la un loc. s. / lactation. Simbol Ala sau A. f. logos = [tiin]\. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. V. [Gr. lat. / agrégation. Ex. A. / a-grammatism. f. generalizat sau oculocutanat. f.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. f. congenital\ sau dobândit\.. AGRAFIE. s. / agrégant. / alalia. AGREGANT. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). [Lat. f. s. [Lat. [i sindrom Sjögren.. ALACTAZIE. a . [Gr. sau generalizat\. a.priv. f. s. s. V. f. lacrima = lacrim\.). Akhileus. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. Sin. dim. / agrammatisme. f. -e. f. sunt denumite cu acest cuvânt. *ADP.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. / agrégabilité. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. s. AGREGABILITATE. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. V. a-vând o circula]ie interna]ional\. de a se alipi. de metilen. / albinisme. a.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. Fenomenul de grupare a plachetelor. artificial\). ALANTOID|. a . [Gr.). allas. / akinesia. gr\-mad\ de trombocite. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. a ataca (ad = la. adj. lac. s. [Gr. [Gr. 119 . în st\rile de [oc. AHILODINIE. V. s. de Prusia. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. f.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar.priv. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. ALACRIMIE. AGRESIVITATE. s. aggresus. AGRANULOCITOZ|. aggravatio. s. s. odyne = durere. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului.priv. *tromboxan [i de prezen]a calciului. / alanine. A. V. p. s. s. [Gr. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. aggregatio. s. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. cu aplica]ii în medicin\.) sau ascuns\. s. A. [Gr. la nivelul pielii. Poate fi localizat\. de la aggredi = a merge spre.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor.i-re. de la kinein = a mi[ca. f. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. f. de brom-fenol. [i stres. gradi = a merge. agregare. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. s. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. s. s.

] Sin. [Ar. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. A. / albuminémie. s. / alkaline.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. | | 120 . / alcalosis. [Ar. A. -inã. / albugo.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. cu formula chimic\ C2H5OH. ALCALINIZARE. al kali sau al-qaliy = sod\. des-hidratat con]ine 99. ALCALOID. ca [i în unele vegetale. adj. s. / albumine. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. m. s. A. m. f. -inã. ALCOOL. kaptein = a suge cu l\comie. *cocaina. f. A. / alcalinisant. s.4).] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. s. / alcalinisation. al\turi de C [i H sau de C. al kali sau al-qaliy = sod\.: ciclofosfamida). *stricnina etc. -inis = albu[ de ou.. alcaloz\. Este antiseptic. f. const. s. s. / alcohol. este pu]in utilizat. f. de la albus = alb. al kali sau al-qaliy = sod\. NA: tunica albuginea. O. s. CH3OH. moarte). Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. [Lat. [Ar. / alkyl. V. / albugo. / albuginea. albumen. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. [Lat. cu aspect albi-cios. -inis = albu[ de ou. lichid clar. [Lat. s... adj. biochim. de la albus = alb. etilic. [Lat. A. termenul es-te folosit pentru tunica a. / alka-lization. f.] Prezen]a de albumine în urin\. transversale. [Lat. / albumose. s. al kali sau al-qaliy = sod\. gr. m.ALBINOS. adj. / albumose. s. f. albumen.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. s. s. f. pl. Exist\ diferite tipuri de a. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. / al-kylant.. / albu-min(a)emia. m. / alcaptone. ALBUGINIT|. s. s. s. albumen. ALCALI.Var.] Sin. s. [i leucom. [Lat. s. [Ar. Ex. s. s.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. s. n. [Ar. s. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. V. / albuginite. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. -ozã. dur\. s. testicular\. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. consecutiv. ouron = urin\. f. f. -inã. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. / alkalinity. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). / alkyl. Frecvent. m. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. S. s. al-kalosis. f. / alcali. s. de la albus = alb. gr. / albumin. catabolit al *tirozinei. ALCAPTONURIE. m. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. therapeia = tratament. / albuminurie.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. albumen. H. [i tab. V. ce con]ine azot. m. s. -inis = albu[ de ou. total\ sau poten]ial\). ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol.] Prezen]a în urin\ a albumozei. gr. / albu-minuria [Lat. s. me-tabolic\. -ozã.. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. s. se observ\ în *mielomul multiplu [i. tab. f. f. / alkylant. f.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. ALCALOZ|. ALBUMOZ|. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. ouron = urin\. m. a. s. f. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. V. f. ALCAPTON|. / albinos. proteinurie.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. / albumosurie. [Lat. / albuminorrachie. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. -inis = albu[ de ou. uneori. f. adj. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. a. m. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\. s. ALCALIN. albus = alb. ALBUMIN|. se manifest\ (uneori. metabolic\. / alcoholate.5 % volume de C2H5OH. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. ALCHILANT. f. a. [Lat. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. mu[chi. A. gr. miscibil cu apa. f. f. A. -inã. gr. ALCHIL. de-numit în limbaj curent a. m. de la albus = alb. al kali sau al-qaliy = sod\. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. const. f. biochim.). ALBUGO. volatil. *cafeina. adj. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. pân\ la neutralizare (a. / alcoolat. bilirubin\. A. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. [Ar. ALBUMOZURIE.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. albugo. s. ALBUMINURIE. s. [Ar. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. f. a. / alka-lizer. s. inflamabil. ALCALEMIE. gr. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. Administrarea [i circuitul a. f. alcalinization. albumen. s. / alcalose. [Ar. haima. ou\. de altitudine apare la altitudini mari. ALCALINITATE. / alco-holature. eterul. / alcaptonurie. / cervicospinal fluid proteins.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. Unele a. compensat\. lapte. ouron = urin\.: alkil. cloroformul. al kali sau al-qaliy = sod\. / alkaptone. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. f. al kali sau al-qaliy = sod\. al kali sau al-qaliy = sod\. alcaloz\. p\trunz\tor. inflamabil. / alcalémie s. s. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen.: proteinorahie (v. n. ALBUMINORAHIE. / alcalinité.. fiind plasma-tic\ [i tisular\. ALBUMINEMIE.. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. respiratorie sau gazoas\. e. sunt pu]in solubili în ap\. adj. al kali sau al-qaliy = sod\. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. eliminarea sa urinar\. n. f. adj. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. ALCALINOTERAPIE. cu pH-ul peste 7. V. s. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. medicamente etc. ALCOOLAT. f. adj. p\trunz\tor. prin concentra]ia ionilor OH. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / alkap-tonuria. -itã.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. f. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. de la albus = alb.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. / albuginée. ALCOOLATUR|. -atos = sânge.). -atos = sânge. -inis = albu[ de ou. pl. -inis = albea]\. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. m. f. rhakhis = coloan\ vertebral\. / albino. sunt strict reglemen-tate. albugo. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex.] Individ afectat de *albi-nism. Reprezentant tip este *a. V. cu miros a-greabil. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. / alcaloïde. f.: *morfina. kap-tein = a suge cu l\comie. haima.: protein\ BenceJones (v. în *leucemie. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. ocular\ sau sclerotica). [Ar. -inis = albu[ de ou. uneori la doze foarte mici. m. s. albugo. de la therapeuien = a `ngriji.. [Ar. / alkalitherapy. gr. / albuginitis. constând în formarea de pete mici albe.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. eidos = for-m\. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). s. f. f. [Lat. m. uneori striate. u[or colorat. / alkali. / alkal(a)emia. -inis = albea]\.] Membran\ fibroas\. / alcoolature. [Ar. s. -ozã. Sin. / alkaloid. s. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. s. -inis = albea]\. f. / alcalinothérapie. s. f. / alcaline. ALCALINIZANT. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. ALBUGINEE. Lichid incolor. -e. s. s. al kali sau al-qaliy = sod\.: acid homogentizic. s. gr. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. de la albus = alb.] Inflama]ia *al-bugineei. s. / alcool. albumen. al-cohol sau al koh’l = subtil. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. [Ar.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. gr. / albu-mosuria.

[Ar. s. [Ar. / alcoolémie. s. s. La adultul normal.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. ale aceleia[i gene. A. Responsabilitatea penal\ (delict. [Ar. / alcoolodépen-dance. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. apari]ia unei *toleran]e. [i alco-olomanie. se nume[te monomorf\. `n general. metron = m\sur\. adj. n. f. / alcoolisme. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. s. de la alcool dehydrogenatum. / aldolase. adj.. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. m. de la ergein = a lucra. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. / allele. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. O nu este func]ional\. -atos = sânge. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. p\-trunz\tor. provoac\ de-ple]ia potasiului. / al-coholomania. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. / aldosteronism. A. al-cohol sau al koh’l = subtil. Între 1 [i 2. ergon = lucru. aldolazemie). mutant\ este la rândul s\u termosensibil\.: alel\ letal\. s.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. al-cohol sau al koh’l = subtil. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). a. Cantitatea de a. m. *tremor). A.2 mU/ml (12-75 nmol/l). p\trunz\tor. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. V. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. f. a. [Ar. / allèlomorphe. m. V. f.. s. f. f. mai mult sau mai pu]in eficace. B.: alel\ morbid\ (v. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. f.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. / allergic. f.: a. a discern\mântului). ALDEHID|. ALELOMORF|. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. deoarece a. / alcoholometer. / alcoolmètre.: polenul gramineelor. ALCOOLOMANIE. lat. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. / alcoolisation. [Gr. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. A. / alcoholo-gy.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. / alcoologie. adj. s. hiperaldosteronism. / alcooltest. logos = [tiin]\. s. f. / aldéhyde. ALDOSTERON. *A. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. [Ar. C. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. ALCOOLODEPENDEN}|. s. p\trunz\tor. Termenul etilotest este mai corect. Sin. variaz\ între 1. s. / alcoolomanie. p\-trunz\tor. `n continuare. p\trunz\tor. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. asemenea celorlalte a. s. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). / alco-holism. / aldostéronisme. [Gr. f. adj. *a. Se reprezint\ cu litere mici. [Ar. s. 2) Sin. dimpotriv\. gr. ALCOOLTEST. testum = capac de lut ars. proprie creierului. allos = altul. Ex.: `n *sistemul ABO. f.: boal\ a. m. m. [Ar. f. La nivel biochimic. din fr. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. V. / alcoholomania. 60 %.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. adj. densimetru. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. n. ac]iune. engl. ALDOLAZEMIE. ac]iune. gr. s. oenomanie. o alta. una provenit\ de la tat\ [i. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. s. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. f. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei.: etilism. f. prezente la un *heterozigot. A.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. / allergique.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. [Ar. În compen-sa]ie. ergon = lucru. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. unele gastri-te.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. prob\. fac parte: astmul. migrene etc. / allelomorph. este polimorf\. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate.). A. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. m. eczema. test = examen. s. 2) Proteine purificate din alimente. / aldolasémie. a unor doze excesive de alcool.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. / al-lergen. s. cu *alcoolodependen]\. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. sc\dere a memoriei. s.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. . Termenul de *oenolism semnific\ a. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. n.. s. p\trunz\tor. / alco-holisation. s. f. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. s. al-cohol sau al koh’l = subtil. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. / alco-hol(a)emia. urticaria. Cele trei a. sunt. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. a. adj. [i ceton\. / aldolase. gr. / aldo-sterone. bacte-rii sau polen. f. pendere = a a-târna. s. morphe = form\. / allergène. Cele do-u\ a. p\trun-z\tor.. A. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. *A. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. f.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. A. Sin. / allèle. s. Dintre bolile a. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. Sin. de la lat. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. a. n. s. m. izolat\ din ficat.: *ciroz\. al-cohol sau al koh’l = subtil. ALCOOLMETRU. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. singura prezent\ în mu[chi.. / alcohol-test. 121 . Care produce *alergie. Ex.: hiperaldosteronism (v. Ex. de la ergein = a lucra.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. V.3 [i 8. dar [i în celelalte ]esuturi. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. *delirium tremens. [Gr. recesive. allelon = de la unul la altul. ALCOOLISM. O cre[tere a *volemiei. ALDOLAZ|. al-cohol sau al koh’l = subtil. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. allelon = de la unul la altul. V. p\trunz\-tor. s. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. A. gennan = a produce. / aldostérone. m. s. La adult. ALDOSTERONISM. ALCOOLOGIE. / aldo-las(a)emia. mania = nebunie. colite. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. a. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. Sin. s.). iar o gen\ ce posed\ mai multe a. ALEL| NUL| / allèle nul / -. Complica]iile cele mai grave ale a. f. timp de ani de zile. m. -ism. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. s. euforie nejustificat\. *A. Ex. O cre[tere tranzitorie a a. m.. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. figur\. haima. Excesul de a. denume[te o marc\ depus\. dependere = a sta atârnat. ALCOOLIZARE. s. [Gr. allos = altul. Concentra]ia a. de la 2. se produce reten]ia celular\ a sodiului.] Care este în rela]ie cu *alergia. gr.] V. ALERGEN. de la mam\. s. ALERGIC. f. prin abuzul de vin. [Abrev. m. ALEL|. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). un individ posed\ dou\ a. / aldehyde. *a. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. de la de = separat de. al-cohol sau al koh’l = subtil.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom.ALCOOLEMIE. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. s. se constat\ [i în infarctul miocardic.

/ allergologie. s.). / alpha-adrenergic.: *sindrom de nerv nazociliar. a . Denumire rezervat\ *a. n. s. / alpha-adrenergic stimulating agent. a. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. migrainous neuralgia. f.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. / alphastimulant. lat. craniofaciale lateralizate. a abate (o lovitur\). alexein = a evita.). allos = altul. de origine extrem de divers\: a. s. f. cu hiperestezie (v. protos = primul. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. m. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. algia. A. ALFA-ADRENERGIC. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. algidus = rece. f. n. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. Uneori. deci.: algie (v. -atos = ran\. vezicul\ biliar\.] V. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . Var. s.: αglobuline.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. ALGIC. Sin. [Gr. de la lectura dificil\. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. al-los = altul. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. termenul este utilizat mult mai restrictiv. algidus = rece. Sin. / alexie. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. ALFAFETOPROTEIN|. s. ac]iune. mandibular\ sau ocular\. s. s.: artralgie. / alphachymotrypsin. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. f. f. s. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). f. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. lexis = cuvânt. / pain. 3) Uneori. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. mai rar în cancere de tub digestiv. iar inhibi]ia vasodilata]ie. f. Var. s. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. În prezent. f.. / allergid. / alphachymotryp-sine. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. ergon = lucru. / alexithymia. ALGEZIMETRU. [α = prima liter\ a alfabetului grec. adj. metron = m\sur\. s. s. m. metron = m\sur\. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. de la ergein = a lucra. A. ALERGOLOGIE. Ex. desemnate printr-un eponim (ex. / algésie. / alphabloquant. / / alpha-lipoprotein. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. cu Mr 25 kDa. la gravide. de asemenea.: α-stimulant. [α = prima liter\ a alfabetului grec. -idã. B. globulus. -inã.. f. ALEXITIMIE. Var.: α-chimotripsin\. nevralgie. gr. algos = durere. [Gr. s. algos = durere. / alge-simeter. / alexin.] Defect de în]elegere a scrisului. s.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. s. ALGIE.). / algidité.`n cazul *anafilaxiei -. ad = aproape de. lat.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. vascular\. ALGEZIOLOGIE.] Agent simpaticolitic. f. de la ergein = a lucra. / alpha-1-antitrypsin.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. în cadrul sinuzitelor. s. gr.). bloquant. (ex. / alpha-adréner-gique. s. gr. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\.: α1-antitripsin\. f. -e.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. zdrobire. ac]iune. s.: fentolamina) sunt. a. prin extensie. s. 2) Sin. C) de talie inegal\. ALFALIPOPROTEIN|.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. s. f. -inã. / alpha-globulins. [α = prima liter\ a alfabetului grec. vasodilatatoare. [Gr. -inã. / al-phamimetic. -inã. f. hipocondriac\.: cecitate verbal\. migren\. f. s. s.: alfa-adrener-gic. Var. difi-cil. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. [Gr. f(o)etus = f\t. ergein = a lucra] Var.] 1) Sensibilitate dureroas\. s. 122 . pl. / aleze. f. algos = durere.: boal\ Sudeck (v. / alpha-1-antitryp-sine. ciroz\. a stimula. lat. ALFAGLOBULINE. isteric\. f. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. gr. ALGEZIE. / alpha-lipoprotéine. s. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. s. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. / algésiologie. f. adj. dim. lipoprotein\. A. / algetic. [α = prima liter\ a alfabetului grec. / alphafoetoprotéine. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. s. ALEZ|. pl. / alexine. f. ALFABLOCANT. [i tab. n. thymos = minte. / alexithymie. / alphaf(o)etoprotein. este utilizat\ ca antiinflamator. ALEXIN|. ALFASTIMULANT. ALGIDITATE. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. f. trauma. / allergy. / allergie. / alge-siology.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. dys = greu. s. / algesi-metry. adj. s. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. sf\râmare. / algidity. f.ALERGID|. f. s. f. / algide. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache.] Sin.: a. dar îndeosebi a trigemenului. algesis = sim]ul durerii. [Gr.priv..: alfastimulant (v. gr. adj. adj. post = dup\. Var. lat. [i îndeosebi asupra *tripsinei. [Gr.] Ini]ial. nutri]ie. de la ergein = a lucra. -inã. / alphamimétique. / alpha-globulines. / algesia. teratoblastoa-me.: α-blocant.] Sin. au fost descrise numeroa-se sindroame. ALFACHIMOTRIPSIN|. tripsis = fre-care. s. anti = contra. Var. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. spirit. f. s.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. tripsis = frecare. A. adj. adj. / allergide. gr. utilizat ca sin. [Gr. f. înghe]at. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. lipos = gr\sime. rinichi). allos = altul. / algésimètre.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. const. [Lat. / algique. f. istoric pentru *complement. adj. [Gr. s. local sau intramus-cular. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. s. a . ac]iune. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. f. f.: α-mimetic. drawsheet.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. à l’aise = (a se sim]i) bine. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. f. hemocromatoz\) [i. f. khymos = suc. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. ergon = lucru. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. Sin. o localizare a-natomic\ (ex. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. sf\râmare. termenul de a.6) dintre cele trei grupe: alfa. ergon = lucru. s. ren.priv. / allergo-logy. stimulare = a `mbol-di. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. / algésimétrie.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. lat. protos = primul. [Lat. / algie. logos = [tiin]\. biochim. / alexia. f. ALGID. s.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. în caz de i-munitate. pâ-n\ la a. [Gr. adj. Ex.. V. Var. zdrobire. ALERGIE. [Gr. s.: α-fetoprotein\. ALGEZIMETRIE. s. algesis = sim]ul durerii. m. complet\. ALEXIE.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8.. ALFAMIMETIC. [Gr. du-reri difuze de origine dentar\. în mod normal. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv.: α-adrenergic. s. [Gr. / algid. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. -inã.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. [Fr. f. de la globus = glob. f. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. alge-sis = sim]ul durerii. fr. [α = prima liter\ a alfabetului grec. trophe = hran\. lâng\.: nevralgia nervului vidi-an. s. logos = [tiin]\. înghe]at. algesis = sim]ul durerii. f. [Gr. lexis = cuvânt.. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). adj. / al-pha-adrenergic blocking agent. f. cluster head-ache. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. sindrom Sluder). / alèse. -is = rinichi. be-ta [i gama. s.

pathos = afec]iune.] Care pro-voac\. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. [Lat. f. f. o schem\ de diagnostic pe etape. allos = altul.). / painful paralysis. algos = durere. s.). apar]i-nând matematicii [i informaticii. / alliage. de protec]ie . s. s. algos = durere. de la lyein = a distruge. / algomenorrh(o)ea. / allodynia. / algoge-nesia. f. ALOANTICORP. la separare. ALIFATIC. / alogie. V. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate.] *Parestezie dureroas\. lysis = distrugere. f. m. / aliphatic. m. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. energetic [i func]io-nal.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. f. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. munus = obliga]ie. tro-phe = hran\. f. lat. de la syn = împreun\. [Gr. a aliena. alie-nation. spasmus. algos = durere. A. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. ap\rat. corpus. neuron = nerv.a. span = a trage. picioarele. [Gr. [Gr. / allo-immunisation. ALGOFOBIE. [Gr. m. s. / algomanie. [Gr. Termenul. a . dificil. f.care asigur\ un aport adecvat energetic.] Sindrom osteoarticular re-gional.). / aliénation.] Sin. ALGOPARESTEZIE.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. dificil. alimentum = aliment..] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea.: izoaglu-tinogen (v. s.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\.). / allogenic. pentru alchilant (v. m.] Sin. A. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. / allodynie. trophe = hra-n\. s. / algomania. IX. / algogène.). f.: izoimunizare (v. de la in = lipsit de. / algoparalysie. adj. de la alere = a hr\ni. de introducere în organism a substan]elor nutritive. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. îndeosebi. / algogenèse. m. algos = durere. bogat `n nutrimente esen]iale. sensibilitate. unor afec]iuni ale SNC. adj. [Gr.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. În acest caz. s. genesis = producere. gennan = a produce. ALGOPARALIZIE.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. alimentum = aliment. allo-geneic. f. de masochism. f. [Gr. sensibili-tate. f. ALIAJ. algos = durere. / aliphatique. natural\ . s. aleiphar. [Gr. f.] Sin. f.priv. 5) A. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. allos = altul. 4) A. / algoneurodystrophia.: idio]ie afazic\.). diferite constante a-le mediului intern etc.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi.: algodistrofie simpatic\. s. Var. algos = durere. ALOANTIGENI. f. s. algos = durere. s. s. Evolu]ie lent re-gresiv\. 2) A. s. nutri]ie.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. în acest caz. diet\. [Gr. alienare. anti = contra. Var.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. / aliment. allos = altul. alligare = a lega. sensi-bilitate. s. / alloantigens. / aliment.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. de la phi-lein = a iubi. lat. v. maso-chism. algos = durere. n. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. -oris = corp. / painful paraesthesia. V. gennan = a produce. alliage. rhoia = curgere. / algoparesthésie. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie.] Team\ exagerat\. / algogenic. lympha = ap\ limpede. para = dincolo de. în particular în *schizofrenie. [Gr. ALGONEURODISTROFIE. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. spasmos = contrac]ie. f. / algophobie. / insanity. ALGOMANIE. gennan = a produce. / algopho-bia. [Gr. A nu se confunda cu *dis-menoreea.] Procesul de hr\nire a organismului. me-nos = lun\. din lat. ALOGREF|. m. mâinile. [Gr. [Gr. ALKIL. [Gr. p. pl. [Gr. s. f. s. nutri]ie. ALIMENTA}IE. ALOGIE.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. f. / allogénique. phobos = fric\. ra]ional\ . s. de la graphein = a scrie.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. allochiria. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. f. / allogenic. f. voluptate. alienare = a `nstr\ina. grapheion = peni]\ de scris. logia = teorie. graphium. n. f. n. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.] Erotizare a durerii fizice. aisthesis = senza]ie. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. sympathein = a fi al\turi de cineva. cu mecanism necunoscut. allos = altul. odyne = durere. fetomatern\. f.). [Gr.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s. f. algos = durere. s. s. în ultimele decenii a. de la gennon = a produce. s. Sin. / allogénique.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. regim.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. / algophilia. Tipuri: 1) A. / algorithm.] Sin. kytos = celul\. Sin. s. s-a extins [i în diagnosticul medical. s. plastic [i catalitic. 2) În prezent. adj.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). reprezentând. pentru alchil (v. A. / alimen-tation. f. ALOGENIC. / alli(a)esthe-sia. / algoneurodys-trophie. de la gr. / allograft. ALGOSPASM.: antigeni alogenici (v. s. / alloantigènes. / allogreffe. s. fie. lâng\. la înstr\inare. s. [Gr. aisthesis = senza]ie. f. n. senti-ment. de la alere = a hr\ni. dys = greu. s. ALODINIE. infarctului de miocard. / algo-spasm. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. genereaz\ durere. algos = durere. 123 .] Sin. ALKILANT. discurs. ALIENARE. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog.] Menstrua]ie dureroas\. solubile unele în altele în anumite condi]ii.).: algoneurodistrofie (v. Atinge electiv umerii. V.. men. adj. [Gr. s. allos = altul. f. sugarului cu lapte de mam\. s. / alloantibody. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. / alliesthésie. / algospasme. Sin. gr. aisthesis = senza]ie. algogenesis. sec. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. adj. s. s.: homogref\ (v. 3) A. a metabolismului. antitiroidie-ne). comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. allesthesia. s. lagneia = dorin]\ sexua-l\. / a-lymphocytosis. algos = durere. f. / alogia. f. / alloesthésie. / algolag-nia. [Lat. ALGORITM. para = dincolo de. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. / alymphocytose. s. reprezint\ un cuvânt la mod\. ALIMENT. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. f. ALIMFOCITOZ|. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. dys = greu. f. [Gr. li-niar\ sau ciclic\. / alloy. A. ALGOGENEZ|. [Gr. genunchii. s. [Gr. [Gr. / algorithme.a. immu-nis = scutit. ALOIMUNIZARE.). incompatibilitate fetomatern\. / algophilie. f. ALGOGEN. / allo-anticorps. adj. s. s. / isoimmunization. f. f. ALOESTEZIE.priv. ALGOLAGNIE. s. s. algos = durere. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate.] Producerea durerii. de la rhein = a curge. allos = altul. ALIESTEZIE. s. s.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. mixt\ .] Sin. [Lat. s. [Gr. philia = atrac]ie. -ozã. ALGOMENOREE. pl. adj. briceag de altoit. ALGOFILIE. m. s. lat. lâng\. / alimentation. artificial\ . allos = altul. lat. coapsele. s. / algoménorhée. are tendin]a la izolare. 3) În sen-sul cel mai larg. Ca urmare.a. anti = contra. mania = nebunie. ALOGEN. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. -atos = gr\sime. m. lat. au în organism rol plastic. allos = altul. adj. sin-drom Di George. ulei. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. f. din gr. [Gr. s. s. f. a . gennan = a produce. s. s. V. allos = altul. / alloche-iria. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. / algolagnie. [Fr. este mai adecvat termenul *a-logenic. în primele 4-5 luni de via]\. medicamentelor (izoniazid\. morbid\ fa]\ de durere. gr. În limba englez\. f. f. s. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. [i boal\ Bruton.

a modela. pl. a pe-retelui unei alveole dentare. [Lat. s. n. s. supurat\). / alloxane. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. f. pantherina. / al-veolotomy. ALOXAN. allos = altul.] Pierdere. verna etc. f. lat. s. / allosterism. s. f. / aluminium. f. AMBIDEXTRU.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . a fibrinei (a.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. f. / allocinésie. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui.. adj. typos = tip. sclerodermie. Ex. uneori. f\r\ lezarea ochiului. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic.. dexter. apar semne [i simptome brutale: grea]\.sau trigeminat (bi.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. de la alveus = cavitate.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. f. AlCl3. / allopathy. -e. / allotypie. [Lat. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. s. [Gr. denudate incomplet. amaurosis = orbire. phagein = a mânca. hair loss. dim.: tifos a. ALOTRIOSMIE. [Gr. allos = altul. [Lat. boal\ Fauchard-Bourdet. amanitai = un gen de ciuperci. antiperspi-rant.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. [Spaniol\ amarillo = galben. rhythmus.priv. model. se limiteaz\ la anumite mirosuri. treis. -trum = dreapta. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. plastos = modelat. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. A. [Gr. de la amauros = `ntune-cat. apoi de severe tulbur\ri hepatice. AMALGAM. treis. s. V. ALVEOLOTOMIE.. s. de la alveus = cavitate. [Gr. cupru). ALOPURINOL. ALOTIP. [Lat. alveolus. allos = altul.Paris 1893). care se fixeaz\ pe ele [i. 1840-1917. a leucocitelor alterate (a. s. f. dim. / alveolus (pl. / alveolysis. de la kinein = a mi[ca. -ozã. / amaurose. [Lat. oftalmolog german. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. / amalgam.] Sin. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. Göttingen [i Heidelberg. ALOTIPIE.). s. ALVEOLOPLASTIE.. s. gr.: a. lichen plan etc.[i retroauricular. ALOPATIE.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. ALOMETRIE. f. tria = trei. phalloides. / aluminose. alopex = vulpe . este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. / allopurinol. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. alumen. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. f. seboreic\ masculin\ sau a. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. profesor (succesiv) la Berlin. în unele in-fec]ii. -tra. m.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. s. const. f.] Cavitate în care se afl\ aer sau. f. s. allos = altul. -inis = alaun. m. s. f. ALVEOL|. f. progresiv\ sau brusc\. În particular. allos = altul. f. stereos = solid. / allotypy. 13. f.ALOKINEZIE. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. ALORITMIE. f. f.. [Gr. s. A. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. dim. f. forme cu propriet\]i fizice [i. s. radia]ii etc. m. s. / amalgame. m. / ambidexter. / allotype. / alopécie.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. gr. utilizat\ ca astringent local.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. de la plassein = a forma. / allotriosmie.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. s. virus a. f. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. alveolatus = u[or scobit. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. s. V.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. A. alterare = a schimba. s. f. s. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. în general complicat\ cu necroz\. f. / ambidextre. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. localizate îndeosebi supra. / alveolar. renale [i la nivelul SNC. mastos = sân. [Gr. malagma. `n relief. În a. macro-fagic\). osme = miros. ALTERARE. / alvéolaire. s. m. / altération. [Gr. a . sau f. adj. f. baldness. / alteration..: puls bi. fibrinoas\) sau. m. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. ou f.] Cre[tere in-egal\.6H2O. [Theodor Leber. s. f. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. m. s. o structur\ organic\. / allotropy. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. f. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. / alvéoloplastie. [Gr.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. s. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. Importante: 1) A.] Dis-truc]ia. / allotri-osmia. s. s. Al2(SO4)3. / alveolitis. [Lat. / allométrie. allos = altul. s. de la alter = altul.sau trigeminism). implicit. adj.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. typos = tip. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. iar diareea printr-un constipant). kinesis = mi[care. s. ca [i în farmacie. amastie. f.. [Gr. / allopu-rinol. V. de la alveus = cavitate. s. Ex. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. de la alveus = cavitate. [Lat. f.] C\derea p\ru-lui. ALUMINIU. mai mult sau mai pu]in complet\. s.: boal\ Alström-Leber (v. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . vom\. [Lat. mamel\. s. ALVEOLIT|. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. / amaurosis. / alvéole. s. AlPO4. / aluminium. s. s. f. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. ar. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. de la lyein = a distruge. [Gr. în care acestora le cade tot p\rul. Da-c\ a. 3) Sulfatul de a. s. lat. s. f. alveolus. [Lat. exsudativ\). alumen. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. [Gr. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. f.18H2O. A. pelad\. m. gr. Ex. gr. AMAUROZ|. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. gr. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). allos = altul.). lysis = distrugere.] 1) In-flama]ie. Sin. lat. / alvéolyse. congenital\ sau dobândit\. s. s. pathos = boal\. tome = t\iere. s. În caz de intoxica]ie. emolient. idiotip [i izotip. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. de la alveus = cavitate. gr. rhyth-mos = ritm. / aluminosis.] Sin. le transmit semnale.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. [i tab.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. durere abdominal\. / alvéolite. alveolus. s. alveolus. ALVEOLAR. / allotropie. m.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. metron = m\sur\. dim. / amaril.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini.). tria = trei. allos = altul. n. s. / allorhyth-mia.] Elementul nr. s. sec]iune. adj. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. de la alveolus. ALOSTERIE. calvi]ie. / allo-triophagy. dim. Tipuri principale: 1) A. 124 . / amaril. prin procese infec]ioase [i degenerative. cu masa atomic\ 26. al-mulgam. chute de cheveux / alopecia. alveoli. f. allos = altul. mai rar. ALOTRIOFAGIE. 2) A. f. de la alveus = cavitate. localizat\ sau difuz\. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. / alloxan. m. tres. ALOTROPIE. trope = întoarcere. f. / allotype. allos = altul. / alveoloplasty. a alveolelor dentare. -inis = alaun. [Gr. / allostérie. A. V. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. 2) A. ambo = amândoi. [Gr. al-lotropism. / allotriophagie.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. marc\. -itã. AMARIL. NA: alveolus. / allorythmie. s. adj. AMASTIE. f. ALOPECIE. s. a unor celule (a. / amastia. [Gr. s. 3) A. de la tem-nein = a t\ia. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. tres. s. / alvéolotomie. marc\. ALUMINOZ|. f. biochim. / amasie..9815 [i simbol Al. ALVEOLIZ|. f. model. al-veoli). gr. în acest mod. multiple. muscaria. lat. s. s. Este caracteristic\ sifilisului secundar. [Lat. f.). [Gr. alveolus.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu.: pica (v. a vederii. f. adj. AMANITA / Amanita / Amanita. n. de la trepein = a `ntoarce. / allokinesis. dim. s. gr. chimice diferite. diaree. s. / allometry.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. / allopathie. 2) Fosfatul de a. cristalin\ a carbo-nului.

adj.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. -oma. Ex. f. s. ambo = amândoi. A. pot fi patogene la om. trope = întoarcere. a.: *astigmatism.] Articula]ie mixt\. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. a se plimba. *ameloblaste.. / ampho-tony. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). s. secundar\ . / ambivalence. AMFOTER. [Probabil lat. -oris = care se plimb\. Tratamentul a. 125 . s. -ozã. ampho = ambii. m. n. f. AMIB|. AMFOTROP. / amphi-pathic. de la a . a .: amfolit (v. amphi = de ambele p\r]i. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). iubire/ur\.priv.: suflu amforic (v. AMELOBLAST. s. m. s. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. ver-tigo (lat. bolt\ cereasc\. f. [ters. f. insomnie. -oma. a schimba.] Absen]a men-strua]iilor. -inã.. oftalmoscopic. adj. Unele specii de a. a schimba. s. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. de la ami-bein = a alterna. f. f. arthron = articula]ie. ane-mie. Netratat\. AMFETAMIN|. / ameloblastoma.] Articula]ie pu]in mobil\. poate determina depen-den]\. m. / amphorisme. de la valere = a avea putere. acromegalie). / amphoteric. AMBULATOR. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. / amélie. ae-ther. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. AMFIFIL. scade apetitul. [Gr. / ambulance. / amiboïde. endemic\ în ]\rile calde. [Fr. adj.). a schimba. s. valentia = for-]\. s. anxietate. eventual. s. f. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. AMELOPATIE. AMBIVALEN}|. gr. m. A. sub form\ de lichid incolor. Se observ\ în unele boli psihice. / ampho-ricity. 2) A. / amblyopie. acte). adj. AMFOLIT. blastos = germen.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. s. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. n. / am(o)eba. s. / amiboïsme.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. s. / amélome. de la amibein = a alterna. pathos = afec]iune.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. / amibe. [Gr. amphophilous. am(o)e-bae. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. amoibe = alternan]\. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. [Gr.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. s. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. ops. celule migratoare) de a emite pseudopode. a se plimba. de la amibein = a alterna. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern.: emetropie. ambulator. philos = prieten. lat. / amblyoscope. m. veche amel = smal]. s. f. primare sau secundare. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. hipermetropie. n. vede-re.). [Gr. pl.] Sin. Cushing. / aménorhée. / amelia. n.). de la ambulare = a merge. amibiaz\. boli psihice etc. modific\ri de personalitate [i. s. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. de la sexus = sex. sexualis = referitor la sex. A.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili.: amfoter. ambulare = a merge. / amélopathie.: bucurie/triste-]e. / am-phiarthrosis. / enameloma. / amibiase. Sin. [Gr. / amblyoscope. / amphiarthrose. / amblyopia. s. s. de la trepein = a `ntoarce. / amphidiarthrosis. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. suflu). AMFIARTROZ|. opos = v\z. a schimba. s. s. / ambu-lance. amphi = de ambele p\r]i. melos = extremitate.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. amphora = amfor\. aither = aer curat.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. s.priv. -ism. boli endocrine (*mixedem.: adamantoblast. AMIBOID. [Gr. f. frecvent în *schizofrenie. pathos = boa-l\. f.] Sin. adj. f. f. dis = dublu. AMELIE. s. -azã.: automatism a. ametros = dispropor]ionat. / amphipathique. gr. apar]inând protozoarelor. / amphotère. de la skopein = a vedea. -ism. s. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. vedere. s. AMENOREE.). / amphe-tamine. AMELOM. n. / ametropia. a examina. 2) Care nu este spitali-zat. / amenor-rh(o)ea. f. ar-thron = articula]ie. s. AMBLIOSCOP.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). [Gr. adj. f. [Gr.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. Ex. tenesme.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. f. atât omul cât [i animalele.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. [Gr. [Gr. scopos = observator. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. Var. se nume[te sferic\ sau stigmic\. amphi = de ambele p\r]i. f. de la matus = beat. primar\ . n. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. s. Ex.] Sin. bolile Basedow-Graves.] Coexisten]a unor caractere sexuale. putere. de la amibein = a alterna.: amoebiaz\. s. ambo = amândoi. / amphophilic. adj.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. s. de la philein = a iubi. rhoia = curgere. V. adj. Ant. gr. ale ambelor sexe. adj. Ex. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob).mers automat. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. AMFOFIL. / ampholyte. amoibe = alternan]\. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. f. s. s. / amphiphilic. / amphidiarthrose. AMIBOISM. diabet). amblys = tocit. / amétropie. / améloblastome. AMBULAN}|. adj.AMBISEXUALITATE. s. menos = lun\. Addison. -ozã. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. [Gr. [Gr. ops. schimbare. / ambulatoire. [ters. AME}EAL|. amoibe = alternan]\. philos = prieten. Se disting dou\ grupe de a. f. blastos = germen. m. în dou\ moduri. boli generale (tuberculoz\. dizolvat. s. [Gr.: articula]iile intervertebrale. gr. de la philein = a iubi. la acela[i individ. amphi = de ambele p\r]i. AMETROPIE. [Fr. [Fr. s. / amphiphile. tonos = tensiune.. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. Se manifest\ prin dizenterie: colici.] Sin. m. lytos = distrus.: adamantinom. de la lyein = a distruge. a. opos = v\z. f. Sin. membru. / ampho-trope. s.] Sin. Sin. de la rhein = a curge. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. s. amoibe = alternan]\. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. AMIBIAZ|.: articula]ia temporomandibu-lar\. AMFORISM. / amphotrope. am-moniakon = sare de amoniu. AMFOTONIE.). s. f. adj. s. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie.. iritabilitate. / ambisexuality. / amphotonie. s. de ex. men. / dizziness. este asferic\ sau astigmic\. f.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. m. schimbare. incluzând a. racemic\ [i s\rurile sale. f. / amelo-pathy. [Gr. / am(o)ebo-idism. veche amel = smal].: sinoptofor (v. [Lat. amblys = tocit. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. ca [i dup\ menopauz\. s. adj. a dizolva. a . AMELOBLASTOM.: vertij (v. f\r\ controlul con[tiin]ei. [Gr. [Lat. de dou\ ori. [Lat. [Lat. / am(o)ebiasis. s. ampho = ambii. [Gr. f.] 1) Care se refer\ la mers. schimbare. m. / vertige. AMBLIOPIE.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite.. / ampholyte. [Gr. a valora. Amin\ sim-patomimetic\.] Microorganism unicelular. A. [Gr. cu semnifica]ie pato-logic\. schimbare.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital.: amelo-blastom (v. adj. [Gr.priv. / amphétamine. f. f. preo-cup\rile. s. gr. amelom. amphi = de ambele p\r]i.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. f. f. / am(o)eboid. dextroamfetamina [i metamfetamina. / améloblaste. AMFIPATIC. . adj. ampho = ambii. / ambula-tory. în formele de intoxica]ie cronic\. veche amel = smal]. metron = m\sur\. / ame-loblast. f. s. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale.] Boal\ a *smal]ului dentar. Consumul cronic de a. expresii. / ambi-valence. cât [i ca o baz\. [Lat. s. AMFIDIARTROZ|. / ambisexualité. s. eidos = form\. / amphophile. veche amel = smal]. ammattire. amphoteros = care apar]ine la doi. devine cronic\. adj. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. [Fr. miopie). adj. s. f. ampho = ambii. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor.

g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. s. [i tab. histidi-nemia. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. / amylasémie. amygdale = migdal\. clipit rar. AMIGDAL|. s. A. s. Se disting: 1) A.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. / amygdala. tonsil. / aminoacidopathie. adj. se g\sesc la unele plante.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. / amygdalotripsie.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. f. secundare [i ter]iare. f. sf\râmare. amylum. neoplazii ale plasmocitelor. AMIMIE. s. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. amylum. s. / amylaceous.. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. biochim. f. este de ori-gine proteic\. f. leucina. f. / amylosis. Denumirea de a. / amylase. Digestia a. [Lat. s. / amidon.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. tirozi-n\ etc. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. abdominal\ .. / aminoacidopathy. / amygdalian. lat. AMINOACIDOPATIE. [Gr.priv. fenilalanina [i triptofanul).: tonsilit\. / amyl-oid. neramificate. / amyelinic. [Gr. ammo-niakon = sare de amoniu. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. este detectat\ cu ajutorul iodului. [Gr. s. haima. amygdale = migdal\. iar amilopectina o culoare ro[ie.itor la *amigdal\. amylum. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. s. [Gr. Recent s-a demonstrat c\ a. f. maltoz\ [i dextrine. s. boli infla-matorii recurente. gr. f. gr. a modela.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. -idã. -inã.priv. [Gr. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. s. [Lat. acidus = acru. amylum. AMILAZURIE. amylon = f\in\. Sin. s. A. s. gr. s.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. [Gr. 2) De men-]ionat: a) a. f. tonsillectomy. amylon = f\in\. *catecolamine. biochim. AMILOZ|. s. gr. ouron = urin\. [Gr. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. m. m. AMIN|. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia.4-glucan. / amygdale. [i tab. n. Cele mai frecvente tipuri de a.: 1) Alfa-ami-loza. congenitus = n\scut o dat\ cu. f. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. s. [Lat. gr. adj.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. s. AMILACEU. amylon = f\in\. f. s. primare. [Gr. f. amylon = f\in\. Prezen]a a. / amide. amidon. -itã. f. s. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. zdrobire.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. [Lat. s. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. de la mimeisthai = a imi-ta. / amiloride. he-modializ\ prelungit\ etc. -ozã. sanguin\ este de origine pancreatic\. con]inând o func]ie aci-d\.) în urin\. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. / amygdalectomie. const. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. amyloï-disme. -atos = sânge. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . adj. f. f. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. amidon.priv. ammoniakon = sare de amoniu. a-mylon = f\in\. -inã. amidon. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. [Gr. m. a fost dat\ de Vir-chow. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . de asemenea. În cazul *bolii Alzheimer.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. amidon.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. *A. myelos = m\du-v\. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. A. AMIGDALIT|. amidon. ammoniakon = sare de amo-niu. *se-rotonin\. / amyloidosis. includ a. amylon = f\in\. adj. [Lat. amidon. f. -azã. adj. -e. a . -ozã. / aminoacid. m. metionina. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. f. / amylasurie.] Element constitutiv al proteinelor. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. 126 . mimia = imitare. -inã. de cauz\ neprecizat\. [i amine biogene. [Lat. amidon. f.). / aminopeptidase. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. / starch. dar îndeosebi în ficat. amygdalitis. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. eidos = form\. v. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. -inã. AMINOPEPTIDAZ|. / amylase. s. leucinoza etc. AMILORID. de la cum = cu. s. rinichi [i splin\. de la plassein = a forma. s. [Gr. -enne.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. V. / amiloride.). f. / acide aminé. A. [Gr. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. / amylasu-ria. amylum. s. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te.. / tonsillitis. amylon = f\in\. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. b) a. / amylas-(a)emia. amygdale = migdal\. / amylose. sunt denumi]i esen]iali. n. / amine.: amiloz\. in-dispensabili. rezult\ dou\ forme de a.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. / amygdalectomy. *histamin\ etc. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. AMIGDALIAN. s. s. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. / amimie. care se depoziteaz\ în organele interne. Unii a. c) a. s. / amimia. f. 2) A. ammoniakon = sare de amo-niu. s. s. gr. joac\ un rol important în sinteza organic\. cistinurializinuria familial\. a digera. / amyloïde. [Lat. Sin. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. f. NA: tonsilla. / amyloïdose. m. primitiv\ sau primar\. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. amylum. ouron = urin\. salivar\ [i a. gr. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. A. s. a. lat. AMILAZ|. *triptamin\. Ex. AMIELINIC. [Lat. / amyélinique. amylum. *boal\ Wilson etc. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a.. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. AMILOIDOZ|. f. se produce prin intermediul *amilazei. izoleucina. f. trip-sis = frecare.] Prezen]a amilazei în uri-n\. s. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. β-a. ektome = excizie. gr.] Sin. f. acidus = acru. lat. amylum. s. amygdale = migdal\.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei.. ammonia-kon = sare de amoniu. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] Baz\ organic\ azotat\. acidus = acru. *acetilcolin\.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. / amygdalite. / amylacé. myos = mu[chi. [Gr. amidon. oligofrenia fenilpiruvic\. peptos = digerat.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. secundar\. AMIGDALECTOMIE. f. / amine. f. s. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. / amygdalotripsis. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului.] priv. -azã. eidos = form\. ammoniakon = sare de a-moniu. V. m.. const. manifestat\ prin facies inexpresiv. nonmyelinated. pathos = boal\.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. amylon = f\in\. / aminoacidurie.: amiloidoz\ (v. / aminoaciduria. a. amygdale = migdal\. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc.: tirozinoza. m. plasis = modelare. / aminopeptidase. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. lizina. serum amylase. f. 2) Amilopectina. s. lat. s. A.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. f. este crescut\. / amygdalien. în *amiloidoz\. adj. amylum. / amide. a . proteine [i alcaloide. adj.AMID|. s. 2) Substan]\ amorf\. Ca urmare. -azã. AMINOACIDURIE. -inã. a . f. copt de la pepsein = a g\ti. alc\tuit\ din lan]uri lungi. f. AMIDON. s. gr. [Gr. gr. s. d) nucleu amigdalian. -azã. [Gr. AMILOID. a crea. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. adj. gr.. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. gr. treonina. s. AMILAZEMIE. s. α-a. AMIGDALOTRIPSIE. mys. f. gr. se deose-besc: a. V.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon.*apen-dicele vermicular. AMINOACID. aminoacide.

/ amyosthénie. ca [i în cazul unei leziuni corticale. adj. AMONIAC. m. f. evolu]ie foarte lent progresiv\. s.] 1) Care se refer\ la *amnezie. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. ureogenez\. amnezie.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. AMNIOSCOPIE. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. de la a . n.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. amnion = membran\ a f\tului. f. [i memorie. a. s. [i amoniac. pentru miastenie. f. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. const. f. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. Sin. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. f\-r\ apari]ia. [Gr. s. sthe-nos = for]\. / amitose. iar morfopatologic. [Gr.: ataxie (v. / amniocentèse. f. Var. a . sin. a fost. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. s. a . mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. *impoten]\. foarte solubil `n ap\. kytos = ce-lul\. b. s. În patologia psihiatric\. n. / amnestic. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia.: punc]ie amniotic\. ammoniakon = sare de amoniu. a . care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. m.priv. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. transparent\. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. sau anterograd\ (de fixare). spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. organice sau nu. amoniemie. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. A. A. s. / amyotonie.. limitate [i lacunare (ex. m. AMNESTIC. este transformat la nivelul ficatului în uree.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. cu tendin]\ la distalizare. AMNIOCENTEZ|. Sin. f. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. sko-pia = examinare. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. [i raptus. V. / ammoniémie. cu debut între 20-50 ani. s. nutri]ie. amnion = membran\ a f\tului. AMNEZIE. dificil de clasificat. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. / amniographie. importante: 1) A. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. s. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. AMONIEMIE.: ecmnezie (v. Mai importante: a) A. / amnios. / amyotonia. mnasthai = a-[i aminti.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. au fost descrise numeroase forme intermediare. -ozã. adj. s.). s. / amniocyte. s. [Gr. Sin. s. Ele au un caracter ereditar. s. / amok. mys. anterograd\. a aranja. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. fir. f. adesea. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. "malign\". simetrice. amnion = membran\ a f\tului. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. trophe = hran\.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. cu tendin]\ centrifug\. [Gr. AMIOTROFIE. [Gr. de ex. Compus binar al azotului cu hidrogenul. fenomen psihic complex. AMOEBIAZ|. s. [Malaezian\ amok = atac furios. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. / amnésie.). nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. înlocuit\ cu *ecografia. [Gr. Deoarece este un examen riscant. isterie (mai frecvent a. / amyo-sthenia. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. graphein = a scrie.priv. V. tonos = tensi-une. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. ammoniakon = sare de amoniu.priv. biochim. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. [Gr. Diferen]ierea a.priv. / ammonia.] NH3. f\r\ diviziunea corpului celular. f. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale.. s. Uneori.priv. m. uneori *diabet zaharat. s. s. f. A. Forma "benign\" este progresiv\. rezistent\.). a exa-mina. s. mitos = a]\. / am-niocentesis. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. f. [Gr. [Gr. p. s. sub]ire. kentesis = în]ep\tur\. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. A. secundar ai centurii scapulare.priv. în regiunea proximal\.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. mnasthai = a-[i aminti. mys. s. pot apare în st\ri depresive. n. 3) A..: în etilismul acut). s. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. punga apelor. f. AMNIOCIT. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. / amniocyte. haima.: sac amniotic. AMNIOS. AMNIOGRAFIE. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. Se disting a. cu transmitere recesiv\. adj. / amyotro-phy. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. iar uneori [i din trunchiul cerebral. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul.. f. în general.priv. amnion = membran\ a f\tului. taxis = ordo-nare. / amyotrophie. introdus prin colul uterin.. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig.. retrograd\). [i a. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. auditive sau vizuale. V. Sin. mys. AMIOTAXIE. rare. a. amonioge-nez\. V. 127 . de la skopein = a vedea.] Sin.priv. a . antreneaz\ atât o a. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. ceea ce poate fi la originea unei a. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. globale. Me-morizarea. aranjare. amnesia = uitare. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. f.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. s. f. / amnesia. b) A. [Gr. s. citogenetice. a . / amnéstique. AMNEZIC. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). s. s. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. [Gr.] Sc\derea for]ei musculare. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. Tipuri de a. f.). amoniemie) deoarece. îndeosebi. Al\turi de forme de a.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. V. Sin. urmate de deficit motor [i amiotrofii. cu durata de supravie]uire de circa patru ani.... de la tattein = a ordona. hiperamoniemie. / amnesic. a . [Gr. / amnion. care prive[te informa]iile recente. ou f. myos = mu[chi. bine definite clinic. / amnio-scopy. cu mi-ros iritant. mult mai rare.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. spectrofotometrice. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. / amok. AMOK. f. Este de origine citotro-foblastic\.] Diviziune acelular\ direct\. toxic pentru orga-nismele vii.AMIOSTENIE. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. V.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). m. / ammoni-(a)emia. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. myos = mu[chi. cu transmitere autozomal dominant\. / amnésique. ap\rut\ în cadrul unei depresii. a sexului fetal. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. mys. cât [i retrograd\. [Gr. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. amnion = membran\ a f\tului. f. / ammoniac. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. myos = mu[chi. / amitosis. în rela]ie cu *cromozomul X. s. a mu[chilor gambelor. spinale progresive ale adultului.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. / amnioscopie. selective. cu membrane intacte.. ini]ial proximale. V. / am-niography. f. s. pentru studiul caracterelor sale chimice. AMIOTONIE. [Gr. pentru amibiaz\ (v. putere. f. n. Forma acut\.: miatonie. s. f. -atos = sânge. adj. [Gr. s. s.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. / amyotaxie. / amyotaxia. Se utilizeaz\ în industria chimic\. myos = mu[chi. f.. a . 2) A. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. sau f. [i tab. AMITOZ|.

ampliatio. [André Marie Ampère. 1775-1836.: carte de identitate genoti-pic\ (v. [Abrev. s. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN.: primer. observat\. denumit\ model. s. impresiune. f. derivat de la facere = a face). din fr. de la ampliare = a cre[te.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. 1684-1751. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. A.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. Astfel. s. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. NA: ampulla hepatopancreatica. -onis = m\rire. pl. de puls. adenilatciclaz\. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). f. de luminan]\. / ampere. s. [Lat. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. medic [i botanist german. lat. -onis = t\iere. s. AMPICILIN|. / amplifier (electronics). / ampulla. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. a t\ia. palme sau plante. parental imprinting. [i PCR. am-moniakon = sare de amoniu. s. / amorphe. Umplut\ cu ipsos. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. / anabiosis. Const\ în formarea. [i PCR. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. AMORS|.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ.: PCR (v. / primer. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. s. f. profesor la Wittenburg. 1684-1751. Abraham Va-ter. cunoa[tere. mu[chii. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. AMPLITUDINE. f. AMP / AMP / AMP. s. cu mi-algii [i crampe musculare. NA: ampulla. a. [Fr. / ampère.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. s.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\.priv. m\rime. V. d) a. în prealabil în-muiat\ în tu[. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. utili-zat în automatizare. / empreinte. situat\ la nivelul duodenului. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. Sin. profesor la Wittenburg. iar în *alcaloz\ diminu\. Este inactivat\ de *penicilinaz\. const. / ampliation. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. / ammoniogenèse. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. de ima-gine sau a. / amputa-tion. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. / amorphognosie. s. / ampicillin. / ampicilline. g.[i cinematografiat\. s. s. orice struc-tur\ anatomic\. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. / amorphous. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. imprimere = a ap\sa pe. V. f. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\.: a. de amoniac. V. [Gr. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. ammoniakon = sare de amoniu. AMPUTA}IE. AMPUL|. AMORFOGNOZIE.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. m. / ammoniogenesis. V.] 1) În chirurgie. prin sim]ul tactil. amputatio. cu o tensiune mai mare. iar\[i. [Gr. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. receptor. de la ana = din nou. s. enhancer (gene-tics). AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. / myo-adenylate deaminase. m. s. ampul\. Sin. 3) În stomatologie: copie negativ\. cu intensitate m\rit\. / amplitude. v. / ampliation. morphe = form\. c) a. s. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. V. b) a. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. bios = via]\. V. -inis = l\rgime.). genesis = producere. f. a. m. amplitudo. [Lat. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. morphe = form\. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum.] V. A. de la gnonai = a cunoa[te. s. În cazul a. gr. engl. prin extensie. prin aplicarea pulpei degetelor. adj. / amputation.priv. Tipuri: a) a. f. f. transport\ un *coulomb pe secund\. AMPLIFICATOR. de la amplus = mare. 2) A. AMORF. engl. hibridat cu o matrice de acid nucleic. din lat.] Abrev. s. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. AMPRENT|. / amorphognosia. AMP-deaminase.] Oligonucleotid care. V. / amplitude. Ea poate fi transmis\ la distan]\. pe o foaie de hârtie.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. de la ampu-tare = a t\ia. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. m. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. 128 . f. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. gnosis = percepere.] Unitate fundamental\ din SI. AMPER. s.] Cancer al ampulei Vater (v. dependent\ de originea parental\. sau s. [Lat. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. f. par]ial. *dele]ie a unui *auto-zom. permi-te o reproducere fidel\. medic [i botanist german. f. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. a scurta. fizician francez.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. / anabiose. e) a.. s. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. AMP-DEZAMINAZ|. [Abra-ham Vater.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. [Lat. Ex. -oma. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. / ampoule.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. s. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. proteine G. s. [Gr. activând *proteinkinaza A.AMONIOGENEZ|. anatomist. rectal\ (NA: ampulla recti). [Gr. f. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. ]esutul subcutanat [i tegumentele. f. anatomist. a. f. empreinte. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. AMPLIA}IE. amplificator = care m\re[te.5’-monofosfatul ciclic. anabiosis = reînviere. [Lat. în scop de identifica-re. f. / amorce. f.] Revenirea unui organism la via]a activ\. a-morce. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. f. dactilosco-pie. a . acest proces se ac-centueaz\. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. s. pentru formarea bontului. adj. lipsit de form\. f. magnetic. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. / amplificateur. electronic. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. ficare. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. endocrinol. ligand. s. des = separat de. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. f. ampullae. / AMP-désaminase. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. AMP c. foto. n. a .. f. anabios. un segment de membru [i. 3) În embriologie. de obicei un bisturiu.). reac]ia în lan] a polimerazei. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. veche amordre = a mu[ca. la nive-lul tuturor ]esuturilor. În *acidoz\. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. Un curent de un a. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. [Lat. profesor la Paris. f. s.). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. [Abrev. digitale).. ANABIOZ|. 2) Sec]iunea traumatic\. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. -inã. f. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. 1) Represarea permanent\. Vater. s. ampul\). / impression. -azã. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. [Fr. [i tab. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. de obicei electric. Sin. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. fidel\. în tubii renali. de la gen-nan = a produce. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. s.

] V. [Gr. îndeosebi în laboratorul clinic. an .priv. toxicologic\. venin de cobr\. / anaclitic. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. adj. facultativ\. -os = aer. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. m. metodele de a. n.] Sin. phasis = aparen]\. [Gr. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. / anabolisant. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. n. de la akouein = a auzi. [Gr. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. / achlorhydria. adj.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. de la phylattein = a ap\ra. ANAFAZ|. m. hidrogen. s. s. analeptikos = care restaureaz\. 8) A. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. s. 11) A.. r\s\ritul unei stele. de la anaballein = a construi. A.priv. n. akousis = auz. logos = raport. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. / analogue. s. adj. aphrodisiakos. lat. / ana-crotism. s. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. / analyse. de la ana = din nou. 4) A. / ana-phrodisia. [Gr. / anagène. a arunca în sus (ana = în sus. / anaerobic. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. metod\ de a. [Gr. A.. bios = via]\. n.ANABOLISM. an . / anamnèse. f. rela]ie. aer. gr. / anabolising. ana = contra. [Gr.priv. de la anaballein = a con-strui. clor. a arunca în sus (ana = în sus. / analeptic.. ANAGEN. f. / ana-logous. s. de la ana = din nou. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\.] Hipersensibilitate speci-fic\. an . gennan = a produce. Ex. ANALIZ|..] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. f. Exist\ a. coproparazitologic\.. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. la unele microorganisme. s. / anabolisme. adj. s. levuri. [Gr.. f. analyein = a rezolva. f. -e. aer. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). sunt utilizate. ANALGEZIE.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. comparabil cu [ocul anafilactic. în *proba Prausnitz-Küstner. vizual. aer. [Gr.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. f. anamnesis = reamintire. f. 10) A. m. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. f. analogos = la fel. tot la o serie de microorganisme. *euforizant sau *anxiolitic. iar\[i. V.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran.: catabolism. / anaphylaxie. phylaxis = protec]ie. adj. adj. lat. rela]ie. s. adj. de a re-construi. / anacrotisme. 7) A.). antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. m. ANAFRODIZIE. f. ana = `n sus. gr. s. sau algesis = sim-]ul durerii. s. A. f. ANAEROBIOZ|.priv. -inã. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. Exist\ un mare num\r de a. [Gr. grafic\. mate-riilor fecale.. adj. Ant. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. m. ANACLORHIDRIE. anaerobioz\. care. s.: cofoz\ (v. f. hydor. coprologic\. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. / analysor. iar\[i. s. f. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. [Gr. ANAMNEZ|. A. s. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. s.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. ANAFILAXIE. ANABOLIZANT. Exist\ dou\ a. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. ANAFRODIZIAC. f. ana = în sus. s. s. Ex. lovi-tur\. de la toxon = s\-geat\.priv. bio-chimic\. an . s. f.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. / anaérobie. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate.. ANACROTISM.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. iar\[i. s. / anaphylatoxine. ANALGEZIC. f.. / analgésique. / anaphase. adj. -os = aer. s. analogos = la fel. statistic\. / anaérobiose. an . istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. factorial\. | 129 .] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. trofic\. krotos = b\taie. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii..] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. pasiv\). ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. Sin. khloros = verde. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. [Gr. / anaphrodisiaque. 9) A.: *depresie a. în cazul polarimetrului. adj. adj. [Gr. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul.] Asem\n\-tor. f. [Gr. [Gr. [Gr. an . / analysis. 2) Dispozitiv care. / an-aerobiosis. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. deopotriv\. ANALIZOR.). anabole = ac]iunea de a urca. s. 12) A. A. algos = durere... care favorizeaz\ produc]ia de proteine. [Gr. [i a. / analgésie.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. ANACLITIC. ana-lysis = rezolvare. 4) A. 3) A. s. f. de la Afrodita = zei]a dragostei. / analyseur. -ism.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. n. [Gr. m. s. / anaphase. n. de la phainein = a apare. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. m. iar\[i. iar\[i. lyein = a distruge. / anacusis.: a. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. gr. ana . [Gr.. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. ballein = a lansa). A. A. 5) A. calitativ\) [i de determinare (a. A. -eris. ANACUZIE. / analgesic. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. / anacousie.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). / anaphylatoxin. / anachlorhydrie. ex. adj. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. auditiv. aer. Domenii de a. [Gr. analog. s. adj.: C3a [i C5a. s. / anamnesis. / anabo-lism. sau al-gesis = sim]ul durerii. de la phylattein = a ap\ra. iar\[i.priv. spectro-scopic\. / analgesia. ANAFILATOXIN|. phylaxis = protec]ie. obligatorie. an-samblu de procedee de identificare (a.priv. glosar informatic\. / anaphrodisiac. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. [Gr. / anaphy-laxis. aphrodisia = dorin]\ sexual\.. s. care poate genera *farmacodependen]\. iar\[i. adj. ana . ana = în sus. de a reconstrui. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. s.: 1) A.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. s. an . la un al doilea contact cu antigenul. [Gr.: receptor cutanat. adj. hydatos = ap\. / anaphrodisie. m. [Gr. ANALEPTIC. bacteriologic\ sau microbiologic\. ANAEROB. ana = contra. chimic\.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. anabole = ac]iunea de a urca. bios = via]\. lyein = a distruge). de la ana = din nou.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie.. f. klitos = desf\[urat înapoi. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. conform unei anumite m\rimi. gr.priv. conform unei anumite m\-rimi. / analeptique. a. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a.. s. mediat\ de IgE. logos = raport. adj. ANALOG.priv. În medicin\. / anagen. -ozã. analogue.. În medicin\ [i biologie. 2) A. 6) A. osteoporoz\ etc. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. / anaclitique. algos = durere. dis-persiei. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. s. ballein = a lansa). provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). a. s. f. f. de la ana = din nou. s. s.. adj. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin.: aclorhidrie. -eris. de la Afrodita = zei]a dragostei.

ana = contra. plasis = modelare. prin extensie. *A. ANDROGIN.] Studiul anatomiei. de utilizare a termenului: a. m. insomnie etc. f.. [Fr. Sin. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. s. *A. patologic\ sau morfopatologie. adsorbit\ pe gel mineral [i a. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. studiul a. [Gr. Direc]ii: 1) A. unde pro-voac\ microhemoragii repetate.. s. ana = în jurul. gynaikos = femeie. / anatomy. Alte ex. [Gr. [Gr.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. f. ankyra = ancor\. / anastomose. stoma. eidos = form\. ankylostomiase. 17cetosteroizi. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. A. *A.). [Gr. a modela. 4) A. în continua-re. ANASCITIC. s. f. tome = t\iere. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. ANDROGEN. chimic\ sau imunologic\. a. De fapt. [i artrodez\. caninum. m. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. s. f. -inã. f. f. ANATOXIN|. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. s. ANASTOMOZ|. / androgène. [Gr. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. ANCORARE. 130 .. an — priv. s. androgyne. -atos = gur\. andros = b\rbat. s. ana = din nou. 2) Sin. ANDROPAUZ|. andros = b\rbat. / male climacteric. / ankylosis. m. / androgynoïde.. topografic\. A. [Gr. / android. anastomosis = deschidere. unde se formeaz\ papulopustule. lat. s.: androgin (v. ANDROLOGIE. V. î[i pierde activitatea toxic\. s. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. s. de la toxon = s\geat\. clasa Nematoda. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. [Gr. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\.. de la plas-sein = a forma. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. poate citi [i scrie. / anascitique. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. / anatoxine.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. despre o boal\ `n care ascita. adj. de la askos = burduf. / anaplasia.] Comunicarea na-tural\. ANDROGINIE. radiologic\. de regul\ frecvent\. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie..] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. s. f. s. / anarthria. askites. purificat\. dar.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. / encoche. f. [Gr. ancora. [Gr. s. ANCO{|. andros = b\rbat. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. Este considerat\ uneori sin. f. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. f. ANASARC|. adj. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. [Gr. Specii: 1) A. s. duodenale. 2) A. f. / anarthrie. s. [Gr. de osificare. [Gr.) care. oprire. / androgyne. De a-semenea. aner. s. gyne. în]elege ce i se spune. depresie. / anascitic. s. m. f. Rezult\ a-nemie. un traumatism. adj. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. ANCHILOZ|. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. [Gr. stoma. aner. / androïde. Ex. de la ankylos = înco-voiat. / ana-stomosis. 8) A. [Gr. aner. / ancorage. comparat\. / androgy-nism. Sin.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). ANCHILOSTOMIAZ|.] {tiin]a structurii organismelor vii. / anasarca.[i citochimice în cursul unei boli. / androgynous. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat.. encoche. s. par]ial\) sau suprimare total\ (a. 4) A.ANAPLAZIE. f. histo. / anatomie. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. / anasarque. gr. a. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. 6) A. / anatoxin. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. / androgyne. difteric\ etc. f.). a.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. s.. studiul modific\rilor macro. -atos = gur\. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. Sin. gynaikos = femeie. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. se disting numeroase tipuri de a. f. [Gr.[i microscopice. f. adj. s. f. andros = b\rbat. pausis = `ncetare.: androginoid. gyne. De obicei. adj. ANDROGINOID. din gr. / androgynie. [Lat. jum\tate b\rbat.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). ankylos = încovoiat. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. curbat. adj. nu se manifest\ clinic.priv. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. pau-sa. 7) A. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. andros = b\rbat. / andropause. s.] V. sau poate fi provocat\ chirurgical.] Sin. / ankylose.: boal\ Schridde. *A.] Diminuare important\ (a. radioscafo-ulnar\. an . aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. ANDROID. f. s. de la tem-nein = a t\ia. Ex. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. V. segmente ale tu-bului digestiv. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere.: obezitate a. a im-purit\]ilor. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. 3) A. [Gr. adj. gynai-kos = femeie. jum\tate femeie. hidrops fetal. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. aner. cu afemie. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. ANARTRIE. s. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. special\. f. gennan = a produce. m.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. s. f. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. / androgen. eidos = form\.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\.. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. f. aner. 3) A. sec]iune. -atos = gur\. [i hidrops. cu pro-ducere de *ascit\. fiecare din cele dou\ a. adj. n. / ankylostomasie. / an-drosterone. / anaplasie. prin îndep\rtarea. andros = b\rbat. aner. A.] Care prezint\ caracteristici masculine. m. s. andros = b\rbat. s. america-num sau Necator americanus. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). brasiliense. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. / andrologie. Bolnavul afectat de a. V. adj. `n relief. de la ana = cu. f. Asigur\ stabili-tatea protezei. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. f. em-briologia structural\. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. s. / androlo-gy. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. s. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. sarkos = carne. A. s. arthroun = a rosti distinct.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. f. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). ankylos = încovoiat. -azã. curbat. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. stoma. an-dros = b\rbat. ANATOMIE. [Gr. / an-kylostomiasis. s.] 1) *Her-mafrodit.: boal\ Griesin-ger. V. f. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. aner. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. ankylosis = curbur\. gyne. Se disting dou\ tipuri principale: a. dezvolt\rii. [Gr. s. s. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. anchilostomiaz\. aner. sarx. curbat. / androstérone.: toxoid. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. logos = [tiin]\. f. ankylostomose. 5) A. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. s. stereos = solid. ANDROSTERON.. f. macroscopic\. 2) A. f. / anchorage. / . ana = în jurul. s.

Greifswald [i Breslau (în prezent.] Sin. Sin. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. profesor la Floren]a. *A. a. a se o]eli. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. din cauza aportului deficitar de fier. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. h. A. [i boal\ Imerslund-Najman. Ace[ti autoanticorpi. A.: boal\ Ha-yem-Faber (v. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: a. Tip de a.] Sin. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. n. *a. [Thomas Benton Cooley. 1858-1931.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. Tip de a. A. ci un sim-ptom în numeroase boli. drepanocytic an(a)emia. h. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. ANEMIE. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia.). Sin. probabil. f. cu *a. produ[i de sistemul imun al bolnavului. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. 131 . sunt normocrome. sarcin\ cu imunizare fetomatern\).: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine.).). haima. în eritrocit. A. h. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). A. 1827-1892.: drepanoci-toz\ (v. Biermer (sau *boala Biermer). medic francez. Köln. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. A.: anemie nutri]ional\ (v. A. m.: transfuzie cu sânge incompatibil. A. Sin. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. Sin. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. Totodat\. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. medic german.). f. 2) Izo. 2) În practic\. anatomopatolog italian. *bilirubinei. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome.: cloroz\ (v. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. O serie de a. -atos = sânge. Sin. în continuare o serie de ti-puri principale de a. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg.] Sin. / endurance. Polonia). V. / annealing. V. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. unele *a. Wroclaw. medic german. Sin. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. aplastic\. Principalele criterii de clasificare a a. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. feripriv\. f. infec]ioase. A. a deficitului de fier din alimenta]ie. A. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. f. Sin. este lent\. [Lat. este. ceea ce este inexact. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. s.). dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. alti-tudinea.: boal\ Lederer-Brill (v. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. [Guido Banti. a.). ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. V.). ANELAJ. s.priv. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. Cel mai frecvent. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. 1871-1945. Anatole Marie Emile Chauffard. cât [i concentra]ia hemo-globinei. / annelage. o serie de variabile. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. A. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. Orice tip de a.: a. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. anemie hemolitic\ autoimun\. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. an . / endurance. v.] Sin. pediatru a-merican. i. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. A. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. Uneori este conside-rat\ sin. normocrome [i hi-percrome. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. talasemie). *imunoglobuli-ne G [i M. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. Sin.: anemie sideropenic\. indurare = a `nt\ri.). [Oskar Minkowski. h. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\.. vârsta [i sexul. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\.). ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. cuprind: a. s. Sin. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. determinat\ de *aplazia medular\ global\.). s. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. dac\ evolu]ia a. a.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. / anémie.: boal\ Banti (v. reumatismale sau maligne.: boal\ Biermer (v. Pe de alt\ parte. în unele anemii (ex. A. Sin. acid folic). [Anton Biermer. f\r\ tulbur\ri importan-te. nutri]ionale (ex. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. s. de intensitate mic\ sau medie.). [i anemie aregenerativ\. m. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia.: β-talasemie major\ (v. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.ANDURAN}|. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). c\tre vârsta de 60 de ani.. normocitare [i macroci-tare. h. A. *lactatdehidrogenazei. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. n. Este deter-minat\ de absen]a. m. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. a c\li. `n Rusia.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. f. denumite imunoalergice. re-activi la temperatura corpului. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. / an(a)emia. 1855-1932. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. a c\rei cauz\ este necunoscut\. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. or-ganismul se poate adapta. m. deoarece. ca modul de via]\. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. nu este o boal\. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\).: sindrom Marlin (v. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. 1852-1925. [Gr. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume.

/ anergia. f. sau pe trunchiul verte-brobazilar. aisthesis = sen-za]ie. A. / aner-gic. s. an .: aneusomie. -atos = corp. s. f. soma. u-nele parazitoze. în care abolirea sen-sibilit\]ii. sub care sunt reunite diverse a. s. a. A. la nivelul *hexagonului arterial Willis. / an(a)esthetic. Sin. [Gr. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. f. / anergie. spontan sau voluntar.. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. ANERGIZANT. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. pri-ma din cele trei culori fundamentale.). a. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. s. f. eidos = form\. ANESTEZIE. de la ergein = a lu-cra.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. Se di-sting: a. f. A. [Gr. [Gr. l. f. an . [Gr.). fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). istoric. [Gr. / aneusomique. f. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. / aneusomie.: vitamin\ B1 (v. generale). A. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. / anencéphalie. sensibilitate.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. m.: a-nemie sideroacrestic\. îndeosebi *botriocefaloza). f. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . tactil\ etc. *gastrectomie). 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. prostat\). [Gr. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. s. f. g. de[i pro-duse din abunden]\. lo-cale) sau generale (*a. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. termic\. [Gr. dolor. s. s. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. s. ANENCEFALIE. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. enkepha-los = creier. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. a. ra-hianestezia sau *a.). i. anencephaly. r. gene-ral\.priv. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. etiolo-gice.. [i aneuzomie. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia.] Care pro-voac\ *anergie. / aneuploïdie.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat.priv. an . an . sl\-biciune [i paloare. a. a.). care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\.: anemie caren]ial\. ANEVRISM. A. g. Se disting. / aneurin. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. / an(a)esthesiology. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. în plus (ex. ergein = a lucra. adj. erythros = ro[u. Sin. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. [Gr. în practic\: a) a. / anérythropsie. pentru aneuzomie (v. -atos = corp. an . *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. *sar-coidoz\ etc. ANERGIE. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. Termen. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. adj.: anemie sideroblastic\ (v. V. c) a. Var. non-volatile. f.. adj. tuberculinice. nu evolueaz\ normal. (khroma.. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. s. de regul\. care.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii.priv. adj. A. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. [Gr. ergon = lucru. anévrysme. Sin. s. n. stomac. m. V. adj. m. de la en = `n. pediculat\ sau nu. -atos = culoare). ca [i o serie de boli dificil de clasificat. A. s. s. lat. abandonat. / aneuso-mic.. / aneuplo-idy. / an-erythropsia. Grup de compu[i care. s. Uneori se constat\ enzimopatii. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. / anévrisme. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3).] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. al bolii Biermer (v. termic\.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. eu = bun. aisthesis = senza]ie. sideroacrestic\).] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. / anesthésie.: trisomie) sau în minus (ex. an . / anen-cephalia. (khroma.: anemie feripriv\ (v. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. aistesis = senza]ie. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\... a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\.. -atos = culoare). Sin. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia.priv.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. an . În cazul a. reprezint\ o varietate de *dicromatism. s. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. f. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. / anesthésiologie. f. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. f. pro-teine sau vitamine). Sin. soma. ANESTEZIC. logos = [tiin]\. s. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini)..priv. an . locoregional\. sensibilitate.). ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. eu = bun. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. an . cu numeroase sin. ANERITROPSIE. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. Sin. Ex. aneurysma = l\rgire. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. dilata]ie. / anesthésique. sarcin\. ANEURIN|. / aneurysm. r. kephale = cap. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. include sânge [i. ANESTEZIOLOGIE. -oris = durere. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. prin infiltra]ie sau pul-verizare. Se disting numeroase tipuri de a.priv. ac]iune. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. a unei artere intracraniene lo-calizat\. s.. cu exces de mieloblaste. [Gr. c\tre maturare. op-sis = vedere.priv. [Gr. aisthesis = senza]ie. cheaguri sanguine organizate sau nu..priv.: boal\ a.. Ex. f.] Num\r anormal de cromozomi.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). ANEUZOMIC. Metod\ de *a. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. adj. de ex. s. s. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. -e. uneori. [Gr..: monosomie). ANEUZOMIE. [i a. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. local\. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. cel mai evident este cel al a. A. ca urmare a stazei acestuia. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. s.). / anergisant.priv. A. A. s. tactil\). este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. peridural\. r.] 1) Care provoac\ *anestezie. / an(a)esthe-sia. Var.priv.. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. b) a. ANEUPLOIDIE. n. f. de la aneurynein = a dilata. sensibilitate. / aneurine. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. în continuare. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. an . an . ca [i a trom-bopoiezei). la baza creierului. f. sensibili-tate.). cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. administrate prin inhala]ie.. euploos = favorabil. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. volatile sau gazoase. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. ANEUSOMIE. În contact cu un trunchi nervos.priv. A. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. / aneusomy.

a uni (ad = c\tre.: sindrom Churg-Strauss (v. adnexus (annexus) = leg\tur\. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. în cadrul unei forma]iuni comune. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris.). Plan[eul bucal este ridicat. ANEVRISMECTOMIE. s.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac .] }esuturi. nectere = a lega. s. angor abdominal (1). în contact cu o leziune arterial\. f.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. sau gr. a persistat este *a. a. dilata]ie. a unui he-matom care constituie un sac fals. angina = sufocare. limfangit\ etc.: vascularit\. emo]ie. Termen engl. / angina. s. de la aneurynein = a dilata. 3) A. ANEXIT|. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. este aproape | | | 133 . f. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. trompe uterine [i ligamentele largi. s. f. / hernia-tion. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. superficiale. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. s. / aneurysmorrhaphy. -itã.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. nectere = a lega. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. de fapt. faringian\. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. amigdalian\. s. angiite. Sin. ANGAJARE. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. a `mpleti). f. dup\ prânzuri. re-zultând o dilata]ie cilindric\. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. 1837-1914. extrac]ii dentare). deoarece cauza a. *sindro-mul Cogan. / angiec-tasis. inclusiv a *amigdalelor. consecin]a unui traumatism. a-lantoida. în interiorul acesteia.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. [Gr.: a. aneurysma = l\r-gire. quinsy. angine de poitrine / angina pectoris. rha-phe = sutur\. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. pectoral\. s. / adnexa. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. ANEXE. senza]ie de moarte iminent\.: p\rul [i unghiile sunt a. s. p. / angéite. infiltrat. [Gr. comunicant cu artera printr-un colet. m. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. frig. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. amniosul. s. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. difte-ric\ etc. c) durat\: scurt\ (mi-nute). s. 4) ~n obstetric\. a sufoca. 1820-1910. Berlin. dilata]ie. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. / adnexitis. placenta [i cordonul ombilical. ektome = excizie.] Inflama]ie a anexelor uterului.] Semn patognomonic. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. Sin. / aneurysmoplastia. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. mandibul\. ANEVRISMOPLASTIE. uneori. / anévrysmorraphie. f. În prezent. -itã. [Gr. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. v. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. flebit\. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. [Lat. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. pediatru german. angeion = vas. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. adnexus (annexus) = leg\tur\. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. *granulomatoza Wegener. V. de la aneurynein = a dilata. aneurysma = l\rgire. Ex. Ansamblul constituit de c\tre ovare. f. angor abdominal (2). Mai rar. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis.: angin\ ulceronecrotic\ (v. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). f. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. de obicei. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. sore throat. / angine. medic francez la Hôpitaux de Paris. interscapular. `n canalul medular cervical. ankein = a sugru-ma. Denu-mirea este improprie. *arterita gigantocelular\. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. f. [Lat. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. de la adnectere (annectere) = a lega. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. Pentru a. [Gr. *A. [Lat. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. / anévrysmoplastie. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. ektasis = dilata]ie. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. ovalare. dermatomiozit\.). Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. înde-osebi cu polinucleare alterate). `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului.: anevrismorafie (v. lupus eritematos diseminat. / aneurysmectomy. a `mpleti). ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. cerebral\. *periarte-rita nodoas\. s. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. de la adnectere (annectere) = a lega.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. de la plassein = a forma. infec]ioase de origine bacterian\. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. *A. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). Tumefierea. f. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. plas-tos = modelat.] Sin. f. d. ANGIECTAZIE. ANEVRISMORAFIE.).practic întotdeauna ventri-culul stâng . aneurysma = l\r-gire. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. 2) A. lâng\. 1) A. V. / anévrismectomie. Este. ANGIN|. intestinal\. ova-rul [i trompa uterin\.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. între tunica intern\ [i cea extern\. engagement. acompaniate de *angoas\ [i.] Sin. temporal\. dur [i foarte dureros. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. / annexes. chirurg german. de la aneurynein = a dilata. / angiectasie. Termenul a. s. ANGEIT|. / annexite.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. nu este o *micoz\. a orificiilor arte-riale care se deschid local. f. / angeitis.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. tonsilar\. pentru desem-narea a. vasculit\. f. 17901865. Ex. s. s. s. s. pl. s. / engagement. cu iradieri în membrul superior stâng. pl. cuprinde nume-roase variet\]i. f. f. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. a. A. A. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. Stuttgart. f. gât. b) circumstan]e: efort. [Gr. disec]ie aortic\. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. lâng\. de la ange-re = a strânge. al aortei. f. urma-t\ de sutura. f. a mode-la. limba este împins\ [i ea în sus. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\.: anevrismoplastie. s. dilata]ie. Sin. Flegmon sau ab-ces amigdalian. Cauza a. deoarece infec]ia afecteaz\. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. d. a uni (ad = c\tre. angeion = vas. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. ale pielii. [Eduard Heinrich Henoch.

vezic\.] Sin.: angiografie digital\. f. V. prelun-gite. [Gr. f. proteine angiogenice. / angiofluorogra-phie. Tip de a. f. graphein = a scrie. vezic\. survenind de mai multe ori pe zi. V. f. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. Sin. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. u. [i sindrom de ischemie-leziune. kho-le = bil\. -oma. s. retiniene etc. se complic\ cu *infarct miocardic. din lat. / angioblastoma.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. în care se produce un exsudat pseudomembranos.). s. extra. gennan = a produce. f. s.: angin\ de piept. s. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. s. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. khole = bil\. blastos = germen. [Myron Prinzmetal.). s.). ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome.] V. ANGIOKERATOM. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom).). s.] Inflama]ia canalelor biliare. [Gr. f. / angio-graphy. / angiocholecystitis. V. angeion = vas. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. Mai rar. -itã. kolon = intestin gros. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. [Gr. boal\ Heberden. -oma. bacteriolog [i epidemiolog francez. p. ANGIOGRAFIE. angor pectoris. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. 3) A. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. m. graphein = a scrie. în regiunile temporal\ [i occipital\. f. f. Denumit\ [i stare de r\u anginos. pneumococ sau stafilococ.: angin\ va-sospastic\. de tip Prinzmetal. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. A. Prognos-ticul a. cu o caden]\ rapid\.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. s. / angiocardiography. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. Forme clinice de a. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. blastos = germen. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. *heparin\ [i *interferon. f.: boal\ Rendu-Osler (v. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. Sin. spastic\. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. | | 134 .] Tumor\ circumscris\. angeion = vas. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. -oma. s. Sin. n. ANGIOCOLEGRAFIE. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. ANGIOGENIN|. angiografie numeric\. ANGIOCOLECISTIT|. f. [Gr. 1908. V. angeion = vas. f.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. s. a. Sin. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. / angiocholegraphy.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. profesor la Paris.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. 1862-1950. s. stenocardie. agentul patogen în *difterie. fluor. itã. f. s. ANGIOBLASTOM. m. cu tendin]\ de extindere în profunzime. i. angeion = vas.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. [Gr.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. f. A. f. [Gr. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. este totdeauna grav. / angio-genesis. n. / angiographie. A.] Sin. [i boal\ Fabry. V. fluor. ANGIOGENEZ|. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). Imaginea este a-poi restituit\. sindrom Prinzmetal. s. f\r\ und\ de necroz\. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. în care crizele survin spontan. v. meningiene. P. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. ANGIOMATOZ|. khole = bil\.] Înregis-trare. s. p. [Gr. / angio-matosis. [Jean Hyacinthe Vincent. s. f. / angiocholecystography. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale.] Sin. spontane. instabil\. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. A. [Gr. / angiomatose. graphein = a scrie.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. angeion = vas. lungi [i spontane. / angioblaste. / angiokeratoma. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. s. în cursul *cateterismului cardiac. sau car-dioangiografiei selective. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului.: sindrom Cobb (v. s. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. n. naevus vasculaire / spider angioma.sau intra-hepatice. / cholan-gitis. -inã. / angiokératome. frecvent. s.). sindrom Cobb. angeion = vas. 5) A. n. f. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. [Gr. kystis = sac. de la gennan = a produce. crize care se agra-veaz\ rapid. p. / angiofluorography.: angin\ He-noch. cardiolog american.: colangiografie (v. angeion = vas.: infec]ie Vincent (v. angeion = vas.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. f. reflex\. 2) A. o parte din cavit\]ile car-diace. [Gr.] Sin. 6) A. 4) A. / angiocholégraphie. [Gr.: `n cazul febrei tifoide). Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. s. Sin.: hemangioblastom (v. de decubitus. genesis = produce-re. -oma. s. medulo-cutanat\. devenind tot mai frecvente. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. [Gr. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. f. s. / angiologie. [i angin\ pec-toral\. / angiogénine. / angiology. Sin. prin crize de epilepsie. / angiocholite. kystis = sac.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. Sin. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. ANGIOBLAST. noaptea. diminea]a [i seara. a. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. f.: angiografie numeric\ (v. / angioblastome. ANGIOFLUOROGRAFIE. adesea congenital\ sau genetic\. -ozã. / angiogenèse. n. fiind inhibat de *steroizi. spat fluor. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOCARDIOGRAFIE. acut\ coronarian\ febril\. angéiologie. s. f. intricat\. iar în o treime din cazuri a. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având.). -oris = curgere. keras. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins.] Boal\. / angiocholécis-tographie. este cel mai adesea de origine con-genital\. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. este produs\ de streptococ. graphein = a scrie. a. logos = [tiin]\. uneori la or\ fix\. ANGIOLOGIE. ANGIOM.: 1) A. f. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. s. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). / angiocardiogra-phie. angeion = vas. s. / angiocholécystite. angeion = vas. m.). ANGIOCOLIT|. [Gr. s. Denumire generic\ pentru toate a. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. s. s. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. [Gr. cu risc de infarct [i moarte subit\. gr. / angioma. angeion = vas. Cu localizare variabil\. angeion = vas. s. ke-ratos = corn. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. în general. [Gr. În circa jum\tate din cazuri.). intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. / angio-genin. f. Sin. s. pseudodifteric\. / angio-blast. aspectul clinic al *a. angeion = vas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. / angiome. angeion = vas. fiind denumit\ în aceste cazuri a. are o evolu]ie grav\. graphein = a scrie. boal\ Lindau. variant angina pectoris. În cazul a. s.: colangio-grafie (v. m. kardia = inim\. angeion = vas.

element precursor al *angiotensinei. s.] *Necroza pere]ilor unui vas. s. sub ac]iunea *enzimei de conversie. s. gr. / anhydrase. gr. `n arab\ -al-nil. 3) A. f. angeion = vas. [Lat. Var. angor. n. -oris = sufocare.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. IV.). s. col]. `ngustare. / anguillula. [Gr. Aceste re-ac]ii. / an-giospasm. s. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. / anicteric. s.1 nm. m.] Sin. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. sarkos = carne. s. / angiotensin. ANGULUS. m. f.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. abdominalis. endocrinol. sarx. ikteros = g\lbenare. / aniline. [i anilism. [Anders Jens Ångström. stoma. s. scintilla = scânteie. angeion = vas. / an-gionecrosis. [Lat. f. uneori for]at\. [Lat. Conform SI. f. ANHIST. adj. hypertensine. Var. f.] Care nu se `nso]e[te de *icter. ANGUILLULA. de asemenea. / angio-myoma. anhistous. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. ca [i `n microscopia optic\. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. an .). provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. -inã. / angiosténose. din gr. / angiospastique. ANHIDRAZ|. myos = mu[chi. / Ångström. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. f. [Gr. ANGIOSCOP. A. / anhidrotic. Sin. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. / angiosarcoma.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. spasmos = con-trac]ie. -inã. / angioplastie. ANHIDROTIC. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. tensus. angeion = vas.: tumor\ glomic\ (v. ANGIOTENSINAZ|. s.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). s. neuron = nerv. cu formula C6H5NH2. III. 4) A. de la intestinus = interior. ANGIOSPASM. s. ab-domen. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. e-gal cu 10-9 m. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. din lat. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). s. / angiopathie. [Germ. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. I). 1814-1874. / angiotensinase. Au fost descrise mai multe a. s. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. ANGIOSARCOM. s. rezult\ din a. ANGIOMIONEURINOM. m. m. m. / angioscintigraphy.priv. adj. lat.). s. [Lat. s. ANGIOSCINTIGRAFIE. tensus. angeion = vas. f.] Sin. fizician [i astronom suedez. s. mys. incolor. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. dilatare. / angionécrose. gennan = a produce. de la anguis = [arpe.priv. mys. [Gr. ANGOAS|.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin.: gama-angiografie.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. angor abdominal (2). [Fr. m. angeion = vas. [i tab. myos = mu[chi. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri).priv.. / anhydrase. s. -oris = piept. ANGIOTENSINOGEN. ANGIOTENSIN|. nekrosis = mor-tificare. ANICTERIC. angeion = vas. de la Anil = indigo. ANGIOPATIE. -minis = prevestire. f. / aniline. adj. ANGIONECROZ|. 135 . ANHIDROZ|. s. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare.. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2.: angin\ intestinal\. I).] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. m. f. -oma. lat. / an-giostenosis.). plastos = modelat. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. / anictérique. f. pentru angor abdo-minal (v.: 1) A. lat.. [Gr. / angiomyoneuroma.] V. Simbol: Å. s. ca o consecin]\ a he-molizei.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. / angioscintigraphie.] Sin. angustia = loc strâmt. n.priv. f. tensus. / anguish.: ace-lular (v. m. a încorda. angeion = vas. / anguillule. angioto-nine. intestinum = intestin.] Sin.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. de la plassein = a forma. f. [Lat. f. -oris = sufocare. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. A.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\.priv. s. f. s. s. [Gr. Poate consta în sutur\. adj. -oris = sufocare.] ~ngustare a vaselor sanguine. [Termenul a rezultat din dou\ sin. a modela. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\.ANGIOMIOM. ANGIOSTOMIE. rezult\ din a. graphein = a scrie. / angioscope. / an-giospastic. stenosis = strâmtare.. Carboanhidraz\. m. -azã. n. f. adj. spastikos = care trage `n\untru. spasticus. f. adj. f. / angiotensinase. dezob-struc]ie. / anhiste. f. angeion = vas. angeion = vas.: Strongyloides (v. s. angioto-nin. ]esut. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. s. s. angeion = vas. s. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). angor. s. / anhidrotique. / anhidrose. span = a trage. hypertensin.). -inã. [Gr. s.). `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. / angulus. s. [Gr.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. ANGIOSTENOZ|. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. observat\ în aortita abdominal\. / angio-scope. s. angle. / Ångström. I) denumit a. hydatos = ap\. anguilla = ]ipar. angulus = unghi.: angin\ abdominal\. -atos = gur\. [Gr. deoarece are Mr relativ mic\. -oma. [Gr. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Gr. an .. angeion = vas. a `ncorda. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). considerate de origine neurovegetativ\. / angiostomie. / angoisse. s. angor intestinal.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.: unghi (v. / angiotensinogène. f. f. `n-gust. s. ori func]iona-l\ (în diferite boli). an . an . / angiomyome.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. f. f. pathos = boal\. lat. angeion = vas. hidros = transpira]ie. m. s. V. / angioneuromy-ome.: angin\ pectoral\ (v. -azã. m. icter. / angiosarcome. a examina. [Gr. Sin.] Lichid uleios toxic. angor. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. s. s. Anilin. s. f. I este un decapeptid care. de la skopein = a vedea. hidros = transpi-ra]ie. s. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. 2) A. / angiopa-thy. [Gr. / angle. f. / angio-stomy.. / anhidrosis. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. îngust. skopos = observator. s. lat.] Sin. adj. ANILIN|. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / angiotensinogen. s. const. angoisse. / anhistic. În anemiile hemolitice.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. de la tendere = a `ntinde. de la tendere = a întinde. [Gr. Bioxid de carbon (v.. f. A. a `ncorda. survenind în general dup\ mese. n. histos = ]es\tur\. adj.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. [Gr. s. f. II. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. Sin. angeion = vas. gr. / angio-plasty. angeion = vas. / angiospasme. Evolu]ie. [Gr.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. an . se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. [Gr. / angiotensine. s. s. ANGIOSPASTIC. [Gr. a t\inui [i omen. -inis: posibil de la abdere = a ascunde.: a. hydor. ANGOR ABDOMINALIS. V. [Gr. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. n. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. angeion = vas. de la gr. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. n. -oma. pectus. stare de r\u general. de la nekros = moarte. ANGIOPLASTIE. de la stenos = strâmt. n. de la tendere = a `ntinde. -ozã. [Gr. ÅNGSTRÖM.).

dependent\ de contextul familial.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex... odontos = dinte. [Gr. s. f. f. [Lat. [Gr.. s.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. b) a. anomaly. an . nepericulos [i. a luminii etc. ANOREXIGEN. opos = v\z. 2) A.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului.2T. profesor la Manchester. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\.] Inega-litate pupilar\. s.. f. an . vedere. / Anopheles. f\r\ importan]\. / Anopheles. c\l\tor.) `n func]ie de direc]ie. ANKILOSTOMIAZ|. f. ANOMIE. chimist. [Lat. [Gr. Ant. este expresia unui dezechilibru psihopatic. [Gr.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\.. / anorexia.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. / anorexiant. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. m. s. / animal. / anilingus. f. s. V. / anion. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. d) a. ANOD. ANIZOTROP.: *izocorie.. de control. anomalus. / anomia. ion = migrator. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. s. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. / aniseiko-nia. / anisotrope. f.. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. / anodin. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. de la trepein = a `ntoarce. isos = egal. fizician [i naturalist englez. m. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. ANION. f. s. Limita între normalitate [i a. V. onyx. s. f.). de care el `nsu[i suferea. phorein = a se sim]i. / anopsie. / anophtalmie. ideal cristalele.). an . ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. psihopatie. f.. ophthalmos = ochi. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare.priv. f. s. isos = egal. / anomalie. / anopsia. an . gennan = a produce. m. / anisocorie.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. [i a pozi]iei acesteia... / anoph-thalmos. an -priv. f.priv. ANOFTALMIE. f. s. [Gr. ANIZOTROPIE.priv.. În acest caz. isos = egal. s. [Gr. / anode. a se comporta. -ozã. spinal. / anilism. f. n. / anomie.] Intoxica]ie cu anilin\. v. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie.).] 1) Care diminu\ apetitul. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. s. imperceptibil\.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. [Gr. [Lat.ANILINGUS. orexis = apetit. e) a. / anisotro-pia.priv. transgenic. an . aspect. s. se deplaseaz\ spre anod. [Gr. kore = pupil\. m. ana = în sus. -inã. s. s. / anorexie.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi... -ykhos = unghie. s. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. ANOMALIE. -e. eikon. [Gr. prin extensie.. / aniso-cytosis. Se sus]ine c\ a. având senza]ii. conductivitate electric\. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. acut\ sau cronic\. de valoare mic\. S-a propus s\ se considere a. indo-lor. / abnormality. [Gr.] Electrod pozitiv. anus = [ezut. s. f. f. s.). isos = egal.: anorexia nervosa.. Se g\se[te în banda (4. r\suflare. m. Se deosebesc: 1) A. m. [Gr. s. / anilingus. f. ANIZOCROMIE. [Gr. [Gr.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi.. opos = v\z.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. s. 1) an .] Sin. [Gr. adj. m. an .. an . ]inând seama de sensul curent al cuvântului.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. de la anima = suflet. s. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. [John Dalton. Sin. benign. ANIZOCITOZ|. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. cu hipermetropie (v. a. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). / anodontia. ANILISM. / animal. adj. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). 2) Absen]a ve-derii.priv. an .] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. an . an . malariae [i ovale). Anilin. an . f. f. -onos = i-magine. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. -atos = denumire.priv. opsis = vedere. [Gr. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. ANIZEICONIE. animal. s. s. f. / aniso-chromia. / anonychie. În cursul electro-lizei. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. s. / anode. 1766-1844. de la ienai = a mer-ge. anomos = neregulat (an .priv. deci f\r\ comunicare cu creierul. s. s. s. hiperfagic. m. prin în]ep\turi. anopheles = v\t\m\tor. ANOREXIE. s. ana = în sus. f. anorexie mental\.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. [Gr.priv. prin exces.priv. ANIZOMETROPIE.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. f\-r\ urm\ri. f. Poate fi profesional\ sau accidental\. / anisotropie. [Gr.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. Var. f. `n arab\ -al-nil.. f. s. ANOPIE. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). A. ANODON}IE. care a studiat [i daltonismul. prin defect. uneori. din lat. / anopia. 136 .: anorexie mental\ (v. transgenic. Wuchereria bancrofti. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. este uneori conven]ional\. dilatabilitate.). s. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice.] Modi-ficare patologic\.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. / ankyrine. s. lui Houssay. / anisotropic. / aniséiconie. m. s. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. s. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. / an-isometropia. nomos = obicei având for]\ de lege).: izeiconie. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia.priv. f.: protanopie (v.priv.. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a.. s. 2) Care apar]ine orga-nismelor. f. s. [Gr.] Ion înc\rcat electric negativ.priv.. / anion. m. kytos = celu-l\. / anisocytose. isos = egal. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. 3) Uneori sin.priv. Prin extensie. drum. / ankyrin. anomalia = neregularitate. f. n. s. cu rol în vederea stereoscopic\. s. cu m\duva spin\rii sec]ionat\.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. c) a. [Gr. isos = egal.. f. Ant. f. / anonychia. [Gr. s. adj. ANIZOFORIE. vitez\ de propagare a sunetului. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. adj. lingere = a linge. ANOFEL. f. / anilisme. / anisométropie. s. metron = m\sur\. odous. pentru anchilostomiaz\ (v. hodos = cale. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. 2) În particular. s. s.). s. s. Nematocere. ANIZOCORIE.] 1) Organism viu. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. animal = fiin]\ vie. adj. ops. trope = `ntoarcere. adj. iar cele inferioare lui m .. onoma. an . khroma.] *Strabism latent. f.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. f. [Germ. ANODIN. / anisophorie. 2) a . gr. Sin. A. ANOPSIE. s. trope = întoarcere. n. n. f. / anisopho-ria. de la Anil = indigo. -atos = culoare. nomos = obicei având for]\ de lege. ANIMAL. gr. / anisochromie. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. -ism. / anodontie. a. de la trepein = a `ntoarce. s. f. vedere. spre deosebire de *monoftalmie. / anodyne. isos = egal.priv. rezisten]\ la trac]iune. ANONICHIE. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. / anopie. Sin. ANKIRIN|. / anorexigène. vivax. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. congenital\ sau dobândit\.priv. orexis = apetit. fiziolo-gic\. Evolu]ie imprevizibil\. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\.priv. an . s. odyne = durere. / anisocoria. ankyra = ancor\. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. adj. isos = egal. anorexia nervosa.. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly.priv. an . monstruozit\]i.priv. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). a. [Gr. an . ops. adj.

/ antever-sion. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. anterior = mai înainte. Ex.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. nor-melor admise. A. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. [Lat. an . anoxyemie. s. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. [Gr. ascenden]ilor s\i (a.] Care calmeaz\ durerea. / antéversion. ante = înainte.. a înainta.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\.. ante = înainte. ante-flexie [i anteversie.] 1) Mi[care în sens anterior. f. prea flectat înainte. astfel încât axul corpului uterin. / ante-flexion. f. *agnozie vizual\. / forearm. f. / anthelix. / anterior. ANOSMIE.: blocante de canale calcice (v.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. gr. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). [Lat. Între cele dou\ extreme. [Lat. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. pe care le descriu jejunul [i ileonul. s. 1809-1885. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. ANTECEDENTE. de la vertere = a întoarce. NA: ansa. s. gr. -onos = bra]. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. osme = miros. bucl\. / an-terior pituitary. adj.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. an . v. [Lat. / ab-normal.). adj. -rtis = moarte. *afazie Wernicke. [Lat. helix = spiral\. adj. nosos = boal\. / antéflexion. positio. [Friedrich Gustav Jakob Henle.: fosfor a. anomalous. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. m. / anta-gonism. s. f. s.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. mort.] Care precede *na[terea. la nivelul p\r]ii lor concave. tratament a. / anorchidie. / anorchia. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. ANTALGIC.] V. n. [Lat. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). comparativ de la ante = `nainte. 2) a.. / antagonist. competitiv sau necompeti-tiv. f. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. V. f.priv. f.. / antérograde. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. V. n. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. 137 . f. / antenatal.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. Marginea convex\ a a.. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. / antéposition.] 1) Devia]ie anterioar\. adj. organikos = referitor la un instrument. f. dim. s. de la ovum = ou. [Lat. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. -idos = testicul. / anosognosie. antecedens. s.priv. treapt\. adj. 2) A. / anoxie. oxys = acru. organe. ANTEPOZI}IE. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. / anorganique. ante = înainte. s. fenomene sau substan]e. familiei sale (a.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. [Gr. de[i se leag\ la un *receptor. m. s. De[i ar putea prezenta interes. n. s. / antéhypophyse. gr. adj. f. diminuarea oxigenului atmosferic (ex.. 2) Despre un sistem. / antérieur. [Lat. NA: anthelix. 3) A.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului).] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. m. / anosodiaphorie. n. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. de la gradi = a merge. situat\ anterior fa]\ de *helix. s. pl. organ.priv. ante = înainte. ANORHIDIE. s. de la anti = contra. biochimic. 4) Inhalarea unor gaze toxice. f. hypo = sub. s. ereditare sau eredocolaterale). s. / antalgic. 2) Care se produce de la un moment dat. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. de la gnonai = a cunoa[te. s. prin flectare. / anténatal. agoni[ti [i a. brakhion. anterior = mai înainte. an . de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. ante = înainte. ANOXIE. anularea sau inversarea efectelor lor. pl. ANTERIOR. f. ANTEHELIX. ANOVULA}IE. Ex. / antagoniste. ANOXEMIE.priv. -onis = îndo-ire. Prin a. A. s. [Gr. [Gr. ansa = toart\. s. gnosis = percepere. algos = durere. f. an-sae. familiale). cu care este asociat\. s. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. s. / ano-sognosia. s. 4) A. partus = na[tere. de la flectere = a îndoi. f.: la altitudine).] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. [Gr. ANOSOGNOZIE. ma[in\. adj. par]iali. s. an . anatomist german. ANTAGONIST. de la ponere = a pune. în for-m\ de U. i. adj. f. Ex. lat. profesor la Zürich. organon = instrument. par]ial: ventral. f. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. hipo-fiz\. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\.priv.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. Lega-rea se produce conform *legii maselor. ce-dere = a merge. ANTENATAL. ANTE PARTUM. diaphoria = diferen]\. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. 3) Substan]\ care. s. f. Tipuri de a. [Gr. / anoxia. f. oxigen.. an . [i anosognozie. ANTEVERSIE. oxigen. f.. ante = înainte. a. s. adj. brachium. ab = îndep\rtat de. ante = înainte.. antihelix. NA: antebrachium. tub urinifer [i nefron. care le servesc. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. s. agonistes = lupt\tor. s. gradus = pas.] Care este contrar regulilor. m. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). 3) a. adj. m. m. adj. A. / antalgique. f. ANTAGONISM.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. ante = înainte. / history. versum. [Gr. personale). ANTEFLEXIE. / anosmie. comparativ de la ante = înainte.. Ex. Sin. ter-menul este pu]in utilizat. inel. ANS|. s. s. / loop. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului.: amnezie a. antagonisma = pozi]ie.ANORGANIC. 2) În bac-teriologie. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. -aux. NA: pars distalis adenohypo-physeos. i. adj. m.] În anatomie. Ex. / anosodiaphoria. -ntis = antecedent. s. de la lat. norma = regul\. ANTEROGRAD. anti = contra. organum. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. lat.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. gr. / anox(a)emia. / anovu-lation.] Absen]a *ovula]iei. oxys = acru. f.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. s.priv. adj.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. de la parere = a na[te. care conserv\ curbura sa normal\. gr. Heidelberg [i Göttingen. A. f. ANOSODIAFORIE. organicus. / anthélix. sincop\ cardiac\). physis = cre[tere. / anormal.: pozi]ie a. s. / anosmia. [Lat. a . / anovulation. flexio. pl. -ale. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. [Lat. -atos = sânge. / antécédents. [Gr. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. s. ANTEHIPOFIZ|. [Lat.: a. nosos = boal\. natalis = de na[tere. Sin. ANORMAL. / anse. s. ANTEBRA}. [Gr. / antagonisme. adj.priv. a . [Lat. cunoa[tere. an . / avant-bras. de la anti = contra.: 1) A..priv. / antero-grade. [Gr. orkhis. ce poate avea ca rezultat diminu-area. de la phyein = a cre[te. ANTE MORTEM. / anoxémie. [Lat. s.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. f. s. haima.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). s. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski.... *hemianopsie etc. -onis = pu-nere. / antepo-sition. Medicament cu aceast\ proprietate.] V. lat. / inorga-nic. [i monorhidie. antagonistes = oponent. n. [Lat. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. s. -e. Pentru compara]ie. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. [Gr. f. A. ante = înainte. sau mineral.

/ antibiogramme. / contraceptive. în consecin]\. anti = contra. [Gr. anticelul\ parietal\ gastric\. sau gr. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei.. n. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. -e. de la ergein = a lucra.. s.. lat. m.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. m.. IX.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\).. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. sunt utilizate ca *spasmolitice. / antibiotique. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. -elle. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. [Gr. f. *lizin\ sau *precipitin\.. pulmonare sau sanguine. evident.. m. A. determinate de *alergie. aner.] V. anti = contra. contraceptiv. s. conceptio. bakterion. se disting patru grupe de a. anti = contra. [Gr. [i antibiotic. ANTIANGINOS. [Gr. s. s. a coagula. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. V. / polypeptide antibiotics. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. VII. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. m.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. Combinarea unui a. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. ANTIANDROGEN. acidus = acru. ANTICODON. s. / antiamaril. in vivo sau in vitro. [Gr. / antiandrogen. concep]ie. s. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. antiseptic. de la convellere = a zdruncina. adj. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. prezint\. V. s. de la anticipare = a o lua `nainte. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. -oris = corp. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. s. n. Sin. deriva]i de oxichinolein\. rifampicine. A. / anticonvulsi-vant. este enorm\. Datorit\ acestor propriet\]i. / antiallergique.. A. adj. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene..] Care se opune *febrei galbene. n. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune.: heparina. s. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. nitroimi-dazoli. cu antigenul corespondent. ca-nal de potasiu. lat. / antibiothérapie. s. rhythmos = ritm. fa]\ de *heparin\. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. / antiamaril. n. *midriatice [i antiparkinsoniene. antituberculoase. s. coagulare = a închega.. s.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. [Gr. s. s. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. [i nu a ac]iunii clinice. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. adj. / antibacterial. / antineoplastic.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. -euse. benzo-diazepinele. cu anticorpii. adj. adj. de la angere = a strânge. de sintez\.. 4) A. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. tetracicline. bios = via]\. m. anti = contra. anti = contra. m. a su-foca.. m. 3) A. V.ANTIACID. s. [Gr. s. f. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. / antiarrhythmic. / antico-don. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. f. convulsus. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. lat. / anticipation. -enne. A. [Gr.. cutanate. *gramicidina [i *polimixinele. 2) A. Se alege. / anticoagulant. adj. anti = contra.. / antiangineux. cancer. Nu exist\ a. s.. anti = contra. Se recurge la reac]ii antigen-a. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. de natur\ proteic\. corpus. m. includ fenobarbitalul. anti = contra. de la bakteria = baston. -e. Producerea de a. s. anti = contra. n.. ergein = a lucra. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. -oris = corp. aminoglicozide. lat. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice.] 1) Care se opune vie]ii. m.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. khole = bil\. / antiarythmique. Câteva tipuri: 1) A. anti = contra.] 1) Care se opune acizilor.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. n. n. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). o. macrolide. s. / antibiotics therapy. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. s. c\reia îi afecteaz\ cinetica. adj. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. s. s. / antisludge. producerea unei sarcini. anti = con-tra. n. m. m. rhythmus. adj. antisecretorii gastrice. / anticodon. canal de calciu. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. lat. adj. s. / antiagrégant.: medica-ment a. adj. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. lat. lat. ANTIBACTERIAN. În ultima perioad\. anti = contra. n. adj. adj. s. d) o serie de inhibitori de calciu. ANTIBIOTIC. anti = contra. ANTIBIOGRAM|. / antianginal. antimitotic (2). adj. / anticoagulant. din aceast\ cauz\. / anticorps. m.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. [Gr. a anticipa (ante = `nainte. ANTIAGREGANT. anti = contra. Sinteza factorilor II. bios = via]\. lat. s. [i X ai coagul\rii este. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. gr. therapeia = tratament. / anticoncep-tionnel. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. sunt grupate în familii: be-talactamine.. / anticipa-tion.. glicopeptide. gramma = înscriere. a. Ex. adj. [Gr. s. ANTICORP. anti = contra. / antiallergic. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. *antiemetice. [Gr. anti = contra.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. / antibiogram. m. adj. s. dezin-fectant. [Gr. ANTICONCEP}IONAL. [Lat. in vitro sau in vivo. A. Diversitatea a. fenitoina. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. lat. adj. / anticholinergique. adj. anticipatio. s. -euse. anti = contra. s. s. crab. adj. gennan = a produce. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase.. ANTICOAGULANT. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. [Gr. antifungice. canal de sodiu. ankein = a sugruma. adj. V. adj. [i antiulceros. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. ac]iune. m. ANTICIPA}IE. ANTIAMARIL. adj. m. antibiomimetice. pl. -onis = graviditate. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. dim. [Gr. perfect.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. n. -onis = anticipa]ie. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv.priv. ANTIALERGIC. ANTICONVULSIVANT. angina = sufocare. n. de la therapeuein = a `ngriji.: a. capere = a lua). m. antienzim\. a . m. / antibody. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. a. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii.. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. ANTICOLINERGIC. adj. ex. adj. con-cep]ia. antieritrocitar. / anticholinergic. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. n. s. corpus. aggre-gare = a aduna la un loc. / an-tacid. [Gr. V. adj. andros = b\rbat. allos = altul ergon = lucru.] Sub-stan]\ specific\. deci. anticelular.: antivitamine K.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. lat. V. m. anticoagulante circulan-te. s. s. / antibactérien.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. -inã. spaniol\ amarillo = galben. -cri = rac. [Gr. ANTIARITMIC. / anti-anticorps. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. adj. / antiantibody. / antiepileptic drug. f. 5) 138 . / antiandrogène.. s. bios = via]\. antimitotice. ANTIBIOTERAPIE. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. polipepti-de. anti = contra.. / antibiotic. ANTICANCEROS. [Gr. ANTI-ANTICORP. adj.. s-au dezvoltat a.. adj. / anticancéreux.. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. s. n. Pe baza efectelor celulare.. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. s. În func]ie de formula chimic\. s. m.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. f. Ex. / antiacide. [Gr. anti = contra.

a. specific pentru antigeni din membrana celular\. adj. care precipit\ cu antigenul. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. zyme = ferment.: homeodot. 18) A. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. Forssmann. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. n. / antiemetic. 139 .: a. m. fibra = fibr\.: anticorpi antitireoglobulin\. A. utiliza]i experimental (a. adj. V. provocând fie blocarea. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule.. de la anti = contra. dromos = curs\. cu specificitate dubl\. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. n. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. ANTIDROMIC. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). c. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. a. anti = contra. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. antidotum = antidot. natural. adj. / antien-zyme. f. 19) A. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. antimu[chi neted. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. A. / antiphlogistique. [i anticorpi anti-car-diolipin\. Termenul este discutabil. de la diourein = a u-rina. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. / antidiurétique. m. Cel mai important a.A. a. ca [i implica]iile `n patologie. de la lyein = a distruge. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. 1870-1950. m. / antidromique. precipitant. Sin. 2) În homeopatie. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. V. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. reaginic. / antiphlogistic.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. chimic. / antidiuretic. ANTIENZIM|.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. varietate de a. s. sclerodermie. hibrid. de la gr. foarte eficace. Titruri crescute de a. 11) A. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). / antidote. s. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. en = `n. A. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies.. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. 16) A. Inventarierea a-cestora este `n curs. v. vasopresin\. medic austriac. f. Karl Landsteiner. adj. Pre-zen]a în circula]ie a a. drum. 10) A. 7) A. nici hemoli-z\. Ex. m. anti = contra. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. / antifibrinolytique. -inã. drojdie. m. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. phlogos = flac\r\. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. n. fie stimularea func]iei celulare.: antivomitiv (v. *test Coombs etc.: reagin\ (v. adj. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. de aceea. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. 13) A. iar a.).] Termen desuet. termolabil. phlogistos = inflamabil. s. citotoxic. fa]\ de *antigenul Forssmann. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. ANTIDIURETIC. gr.: antiinflamator (v. sau lat. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. sensibil la varia]iile de temperatur\.). s. Sin. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. patolog [i serolog de origine austriac\. [i chelator. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement.: macroglo-bulinemie Waldenström).).] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. impuls. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. [Gr. / antidro-mic. / antifibrinolytic. s. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. A. oistros = dorin]\. A. [Gr. adj. f.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. reagin\. 12) A. 9) A. Sin. ANTIDOT. lat. t. 1868-1943. anti = contra. hepatit\ cronic\ activ\. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. emetikos = care produce v\rs\turi. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. anti = contra. anti = contra. 8) A. sau phlegein = a arde. A. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. New York. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. ANTIFLOGISTIC. adj. umoral. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. 15) A.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. au fost detecta]i în carditele reumatismale. unii a. / anti-oestrogène. [Gr. a. ANTICORP REAGINIC / réagine. Ex. ANTIFIBRINOLITIC. acidi-fiere. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). Rh. / reagin. Sin.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. emeticus. s. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). / antienzyme. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. iar cel\lalt pentru alt antigen. A.. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. s. anti = contra. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. varietate de a. v. m. 6) A. antimiocard. adj. biochimic sau farmacologic. monoclonali (v. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali.. În terapeutic\. care are un situs de combinare specific pentru un antigen.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. imunoprecipitare. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. este *tamoxifenul. adj.: ACAN. care apar doar `n condi]ii speciale. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. c. anti = contra. printr-un mecanism fizic. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. 14) A. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. ANTIESTROGEN. a.] Sin. anti-TPO. m. gr.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. [Gr.: solu]ie apoas\. lytikos = care distruge. n. m. de la phlox. / antidote. 20) A. s. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. reflex axonic. prin administrare intravenoas\. perinucleari (p-ACAN) . / anti(o)estrogen. [Gr. A. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. V. pân\ la denaturare. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. s. s. a. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate.). Sin.: a. V. Abrev. s. lat. ANTIEMETIC. s. responsabil de formarea *celulelor lupice). (sau de a. adj.). emein = a vomita. prezent în umori. 17) A. gennan = a produce. adj. apar]in `ndeosebi IgG. Anticorp care. n. ciroz\.. [Julius Donath.. strict iden-tici. dotos = dat. [Gr. [Gr. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\.] Tip de a. antimitocondrie. s. adj. s. [Gr. / anti-émétique... Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener.. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor.. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. Abrev.). antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. s.

utilizabil pentru supravegherea acestora. s. Dozarea a. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. Câteva tipuri de a. hepatitis B = hepatit\ B. Ex. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). 5) A. histocompatibilitate. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. adj. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. A.] A. Abrev. V. în raport cu care este mai pu]in specific. A. în conti-nuare.9 / antigène CA 19. [Engl.5 ng/ml.: HBs. antigen CA 19. V. DEX.4 / antigène CA 72. V. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. grup tisular. în continuare [i alte tipuri de antigeni. a. V. în mod normal. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. ini]ial în cancerul de colon. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. hepatitis B = hepatit\ B.. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. patolog [i imunolog suedez. Astfel. m.: PSA. markeri tumorali. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. ca [i a. core = centru. carcinoembrionar. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. markeri tu-morali. A. m. V. dar [i a altor cancere (gastric. surface = suprafa]\. A fost descris\. a. / antigène. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. A. antifon-gique. [i antigeni he-terofili. rejet. cu excep]ia oilor. eritrocitari ai sistemului ABO. V. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. m. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. t. HBs Australia (v. crosreactiv (încruci[at-reactiv).4 / CA 72. sunt înrudi]i cu a. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. În cazul re-jetului. V. miez. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia.). V. s. t. ai aceluia[i individ. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. markeri tumorali.9. Casoni sau a. este secretat `n mod normal. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens.9 [i markeri tumorali. neuraminidazici – N). A. n. Unii dintre ace[ti a. V.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. asigurând rezisten]a la boal\. ubi-cuitar.3 / antigène CA 15. t. Sursele de a. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. glicoproteic asociat cancerului de sân. Denumire generic\ a unei serii de a. o gamafetoprotein\. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. în caz contrar se produce *rejetul. 1868-1947. / antigen. / antifungal. transse-xualism. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. / folic acid antagonist. adj. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. a. carcinoembrionar.] V. V.: antimicotic (v. s. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. gennan = a produce. F. Detec]ia a. deoarece con]ine a. 4) A. Abrev. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. protectiv.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. m. A. hepatit\ B. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT).. Este prezent `n majoritatea organelor. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. fungus = ciuperc\.: a. hepatit\ B. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. (v. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. Ex. A. A. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens.). t. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. iden-tici. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. CA 19. p. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. prezent în celulele canceroase. exist\ numai la embrion. adj. hidatic. Termen actualmente desuet. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. CEA (engl.ANTIFOLIC. r. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. g. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. markeri tumorali. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. s. CA 50 [i markeri tumorali. Nu este riguros specific. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. [John Forssman.: aloantigeni.: 1) A. antigeni.3 antigen. A. Ex. markeri tumorali. tract respirator). 3) A. antigeni fetali. [Gr. anti = contra. / antifolique. Diferi]i a. ca hiperplazia prostatic\. homogref\. deci. Abrev.] V. 140 . Ex. s. colorectale [i gastrice. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. C (nucleoproteici – NP. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. sistem HLA. V. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. V. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. a. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. ANTIGEN CA 72. F. utiliza]i ca *markeri tumorali. V. colit\).3 / CA 15. p. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. prezent în toate celulele organismului. virusuri. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A.4 antigen. A. [Engl. identificat la numeroase specii de plante [i animale. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. O serie de glicoproteine care. A. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. Sin. pentru care. ANTIFUNGIC. de asemenea. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. pot fi utilizate ca *antimitotice.9 antigen. a. / antifungique. s. A. A. s.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate.: pl. Prezen]a acestui a. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml.).. n. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. he-maglutininici – H. lat. ANTIGEN. Obs. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. t. 2) A.9 / CA 19. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. care. pentru care nu este strict specific. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. a-poi în alte cancere. V. A.. cu Mr 34 kDa). adj. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. [Gr.. ANTIGEN CA 15. Natura a. sunt extrem de diverse: bacterii. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. fetali). A. A. *a. cf. hepatit\ B.] Sin.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. anti = contra. dar nu [i `n sânge. V.). celule sau proteine str\ine. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. s. B. carcinofetal glial etc. A. prostatita sau infarctul prostatic. sub-stan]e toxice etc.: ACE. la fetus.: a. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. ANTIGEN CA 19.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. 158 . pot fi clasificate în: 1) A. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. 2) În limbaj clinic. f. ASTRINGENT.). n. sthenos = for]\.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. s. sthe-nos = for]\. 2) A. [Gr. / astro-cytoma. b) a. pleural\. e) a. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. Se disting: 1) A. de origine neclar\. V. a lega. f) a. continu\ sau discontinu\. / astragale. sin. / aspiration.astroblastomul [i IV . ASTROCIT. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. intestin sau cavitate seroas\). lâng\. Tipuri: 1) A. f. Se disting a.] 1) Diminuarea for]elor. s. proto-plasmic. / asthe-nocoria. fibrilare. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. / aspirin. urmate de expectora-]ie mucoas\. [Gr. s. f. tumori subcutanate fistulizate). n.. Accesele se pot succeda atât de rapid. / attack. astrocitom. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. 3) În limbaj curent. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. cu expectora]ie [i. fatigue. / asthénocorie.: semn Arroyo (v. s.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). II). caracterizat prin accese de dispnee lent\. [Gr.). attaccare = a începe. uneori. contrar regulei. simptomatic. / asthenia. ASPLENIE. opos = v\z. transpira]ii. ca antiinflamator. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. s. simplu. m.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. f. iar ce-l\lalt normal. deci a ortostatismului. Sin. f. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). n. f. prin deformare conic\ a corneei. Sindrom imprecis. [Gr. [Lat. s. intricat). 3) A.). s. Între accese. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). astig-mie. f. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. s. din cauza spasmului. s. s. stasis = [edere. de la ad = c\tre. n. [Lat. s. 5) A. E-volu]ia bolii este capricioas\.: criz\. / aspiration.priv. / asthma.priv. / astigmatism. [Lat. sugarului [i al copi-lului este grav. s. s. acomodativ\. A. [Gr. antipiretic. / astroblastoma.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. crisis. insuficien]\ renal\ etc. lichid amniotic) în c\ile aeriene. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. a împr\[-tia. "conform regulei". / a-spermatism. 6) A. senza]ie de sufocare. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. pustule. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. s. semitardiv\ sau tardiv\. f. bron[ic adev\rat (esen]ial). s. / asthénie. de la aspirare = a inspira. Sin. a . Sin. moderat\. reprezint\ o dispnee paroxistic\.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. ASTIGMATISM. -ozã. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. -onis = aspira]ie a aerului. ulcera]ii. f. / astigmatisme. / a-stereognosis. Func]iile a. ops. în *hipermetropie. a . [Gr. compus. / astringent. putere. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. de la istanai = a plasa.: miastenie (v. asthma = gâfâial\. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. [Gr.pentru Spiraea ulmaria. astron = stea.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. s. [i a. a . kytos = celul\. ASTM. pseudoastm. ASTROCITOM. astragalos = oscior.ASPERGILOZ|. / asplenia. m. [i sindrom Da Costa. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. sterixis = pozi]ie fix\. f. -oma. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma.oase. de la a . dureri precordiale. / asterixis. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare).. s. n. a face s\ ]in\. s. [Gr. putere. a sufla (ad = c\tre.). de a deveni nebun. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. aparatul respirator es-te practic normal. [A .priv.. s.. ASTRAGAL.: agnozie tactil\.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. de grad înalt (III . pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. expira-torie.] Sin.priv. f.pen-tru acetil. dar f\r\ paralizie. stigma.] V. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. -atos = punct. dar dispare uneori la pubertate. readus în circula]ie de *DSM IV. iar imaginile sunt percepute deformat.glioblastomul). aspergere = a r\spândi. protoplasmatice [i a. 2) A. d) a. m. [Lat. 2) A. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. / asplénie. Pseudoastm (v. îns\. febr\. în care meridianul cel mai refringent este vertical. pip\it. -inã. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. a sta. ASTAZIE. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. s. s. m. tremur\turi sau secuse mu-sculare. s.priv. A. a . gastric\. / asthme. 2) A. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. -ism. tab. -atos = s\-mân]\. gnosis = cunoa[tere. m. / astrocytome. / asthénopie. antiagregant plachetar [i antitrombotic. ASTEREOGNOZIE. / astrocyte. ASTENIE. / astasia. putere. c) a. / astringent. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. m. f. f. a lichidului de staz\ gastric\. kore = pupil\. de la sterizein = a sta nemi[cat. n. / asper-gillosis. miopic pe un alt meridian. ca urmare a necoordon\rii motorii.priv.: dis-tonie neurocirculatorie. ASPIRIN|.. [i acid arahidonic.priv. / talus.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. ASTENOPIE. s.] Sin. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). b. în care un ochi este astigmat. m. a. nu sunt clare.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus... de la a . s. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. `n re-lief. din gr. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. blastos =ger-men. de la a . Se deosebesc: 1) A.. s. Termen vechi. muscular\. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. neregulat.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. [Gr. A. astheneia = sl\biciune.] V. A. continu\ (dintr-o plag\. f. cu celule gigante (gemistocitice). a. astron = stea.. / aspirine. splen. grupate în fas-cicule. [Gr. -oma. frecvent. a . aproape. senza]ie de stran-gulare. / astéréognosie. [Gr. aspiratio. s. stringere = a strânge. spir . s. -enos = splin\. s. vedere. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. a .: semn Adams-Foley (v. de p. anat. cu staz\ pul-monar\. hipermetropic pe un meridian. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. ASTERIXIS. .priv. conic. percepere. Obo-seal\ vizual\. f. -ism. [Gr. s. V. f. / aspermatisme. de la gnonai = a cunoa[te. s. Rolul principal în de-clan[are îl are. ASPIRA}IE. de grad mic (I. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. în consecin]\. / asterixis. plant\ denumit\ [i t\valg\. / astrocyte. asthenos = f\r\ putere. tulburare cardiac\. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. analgezic. s. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. n. s. [Gr. adj. s.priv. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. emetrop etc. n. astron = stea. 3) A. *apoplexie. / asthenopia.] Absen]a *splinei. astringens. [Ital. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. -e. n. sthe-nos = for]\. s. ASTROBLASTOM. spirare = a r\sufla). s. asthenos = f\r\ putere. s. [i debilitate. 4) A. / astroblastome.. n. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. s. ASTENOCORIE. este un medicament cu lar-g\ utilizare. *alergia. umed. Se manifest\ prin dispnee. in-vers. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului.). m. m. / aspergillose. sperma.. fibros. stroke. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. f. adj. kytos = celul\. f. s. stereoagnozie. / attaque. sânge.. / astasie. f. durere sau jen\ toracic\. s. astragalus. stereos = solid. f.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. ATAC. V. senza]ie de astenie. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. ASPERMATISM.

tabes ereditar.: ereditate ancestral\ sau de revenire. / athymia. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. attikos = referitor la Atena. ATIPIC. / ataxie. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. / atypic. s. adj. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. s. s. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. a . A. n.priv. s. ou f. unde sonore etc. f. / ataxic. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera.priv. f. din metal. f. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. athere = terci. [Gr.: forma a. fiertur\ (-oma). attikos = referitor la Atena. s. atticus. f.: boal\ Hammond. ATARAXIE. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. f. f. s. lobular\ sau segmentar\.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. termen preluat ulterior `n arhitectur\. ATETOZ|. m. ATEROM. lemn. neurolog german. dur. [Gr. s. gr..] Lini[te moral\.: boal\ Friedreich. s. f. athere = terci. Var. manifest\ prin deficit anabolic. / athérogène. [Lat.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. de la gennan = a produce. ATAXIC.priv. / athe-rogenesis. ATEROEMBOLISM. m. / epitympanic recess. a . Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). ballein = a arun-ca). aranjare. ATICIT|. prin a. f. înt\rire. [Ital. ghips etc. ATENUARE. / attitude.] Sin.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei.sau bilaterale invo-luntare. / athéromasie. prin complica]ii cardio-respiratorii. V. lente. spirit. 2) Bolnav afectat de ataxie. f. / attico-antrotomie. p\stos (sem\nând cu un terci).priv. de la a . termen preluat ulterior `n arhitectur\. s. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). simbolic. ATICO-ANTROTOMIE.. ATIMIE. f. ATICOTOMIE. s. s. s. medic german. din gr. / attique. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. [Ludwig Bruns. ateles = incomplet. F. athere = terci.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. constând în agita]ie extrem\. p. [Gr. / ataraxie. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. vertij. / athymie. [Gr. f. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. / atheroma.).] V. m. A. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. -onis = atenuare. s.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. timus. f. f. [Lat.priv. ataraxia = impasibilitate. ATELECTAZIE. f. exist\ trei mari tipuri: a.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. profesor de anatomie patologic\. / athéro-embolism.] Neconform unui anumit tip. s. attitudine. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. / atténuation. de la temnein = a t\ia. indiferen]\. / athérosclérose. [Gr.. coronarian\. a . [Gr. tattein = a ordona. 2) thymos = prin-cipiu vital. / atavisme. f.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. s. tome = t\iere.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). tome = t\iere. ATEROMECTOMIE. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. taraxis = tulburare. [Gr. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. / atheroge-nic. s. f. f. de la attenu-are = a sl\bi. s. din unele st\ri febrile. Etiologia a. s. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. s. X. n. de la typos = tip. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. f. teleos = extremitate. fumatul etc.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. forma]iunile subtalamice. Hanovra. f. fiertu-r\. f. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. din gr. în mers (a. s. 159 . genesis = producere. în func]ie de evolu]ie. f. ATERECTOMIE. 2) Absen]a timusului. a. sau f.] Dispozitiv.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. tipic\. neregulate [i cu amplitudine mic\. ATEROSCLEROZ|. s. adj. Dup\ întindere. deta[are. aptitudo = aptitudine. ATEROGEN.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. ektasis = dilata]ie. attenuatio. / atélectasie. s. ataktos = neregulat. frica de a muri. din lat. embole = ac]iunea de a arunca `n. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. s. format pe peretele intern al arterelor. hastella = b\] mic. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\.: sindrom Louis-Bar (v. de inactivi-tate total\. angeion = vas. de-realizare. Sin. antron = pe[ter\. f. Uneori. NA: recessus epitympanicus. fiertur\.grea]\. disar-trie. de la skleros = tare. / attenuation. attikos = referitor la Atena. / attelle. s. atti-cus. pentru aterectomie (v. / atheroembolism. termen preluat ulterior `n arhitectur\.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. a reduce. adj. [Lat. / atavism. care sunt dezordonate. a unei boli). f.: fenomene a. s. itã.) la traversarea unui anumit ma-terial. atticus. / athérome. 1858-1916. nucleele gri centrale. [Gr. / attico-tomy. marc\. din gr. s. a aranja. s. [Lat. gr.priv. ATEROGENEZ|. s. de la a . la nivelul extremit\]ilor. m. n. / ataraxia. (ex. m. [Gr. din gr. / athérogenèse. / attitude. [Gr. localizat\ pe arterele coronare. adj. / atherosclerosis. a. fiertur\. / athe-romasia. adj.. / atticite.). este considerat\ o boal\ general\ complex\. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. athere = terci. a . / athérectomie. / atypique. material plastic. aranjare. f. sec]iune. sec]iune. [Gr. / atelecta-sis. ionizante. model. fiertur\. poate fi: masiv\.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. athetos = nefixat.. s.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. / ataxique. fiertur\ (-oma).] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. -ozã. Ex. [Nikolaus Freidreich. 8. de la tattein = a or-dona. frica de a înnebuni. typikos = tipic. 1) thymos = minte. / athetosis. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. f. [Gr. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. / splint. -oma. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. ATEROMATOZ|. ATICA.] Depozit lipidic g\l-bui.: dislipi-demia. / atticoantrotomy. -oma. pa-restezii la nivelul membrelor. athéromec-tomie. f. poate fi acut\ sau cronic\.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. ektome = excizie. [Lat. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. ekta-sis = dilata]ie. s. atticus. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. ATITUDINE. s. 1825-1882. ATAXIE.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. F. / atticitis. lat. 2) A. attikos = referitor la Atena.: amiotaxie.: ateromectomie. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). taxis = ordonare. m. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. gr. cinetic\). este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. aritmice. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. manifestat\ prin stare de indiferen]\. de la tattein = a ordona. cavitate. s. convulsii [i tulbur\ri de mers. / athétose. Sin.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. taxis = ordonare. f. / atticotomie.. / atherectomy. / ataxia. f. Ex. s. [Lat. În literatura medical\. ATEL|. a aranja. s. s. A. embolie. de la temnein = a t\ia. [Gr. fiertur\ (-oma). spontane. ATAVISM. s. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. s. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n.): 1) A. substan]a reticulat\). iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. Sin. athere = terci.. f. [Gr. antrum.. [Lat. s. s.. adj. a a-ranja. gennan = a produce. A. -ozã. -ism. f. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. s. Sin. atypical. f. [Gr. Var. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. athere = terci. atavus = str\mo[. sklerosis = indurare. iar `n 10 % diabet zaharat. termen preluat ulterior `n arhitectur\. codificând proteina denumit\ frataxin\. athere = terci. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. [i coree. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin.

: 1) A.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). diabetului. s. boli rare [i discutabil clasificate (ex. [Paul H. (1).). [i evolueaz\ progresiv. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. *coreea Huntington. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. s. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. / atransferrin(a)emia.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. este reversibil\. f. 7) A. iar pere]ii se `nnegreau).). ATOMIZOR. . *scleroza lateral\ amiotrofic\). cicatricial\ . pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. de-men]a senil\). Sudeck. fiind. Abrev. s. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral.priv. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. f. atrium. urmat\ de distensia lobilor prostatei. [i vaporizator. cardiac (NA: atrium cordis) . c. pl. f. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. s.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. M. difuze sau circumscrise. Sin. tome = t\iere. V.: F0F1-ATP-az\ (v. atrium = antecamer\. 1848-1927. a . caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. a . 2) A. care apare sporadic. m. / attrition.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. [Gr. senil\ . 3) / atrium. chirurg ger-man. A. 3) A. de la ater. Clasifi-care dificil\. alb\ Milian . `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. îndeosebi industriale. ATRI}IE. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. n. În ansamblu. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. A. chirurg francez.] Atitudine vicioas\ de flexie. [Gr. / atopie. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. s.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. / atransferrinémie.. a zdrobi. / atriotomy..: hipertrofie. -atos = sânge. / atmo-sphere. 4) A. / atrophie. ATRIOTOMIE. 3) A. abduc]ie [i rota]ie intern\. 8) A.). a . 1866-1938. s. atmos = vapor. [Lat. iner]ie uterin\.. n. / atmosphère. / atlas. f. Întreaga a. vulvar\ . [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. olivo-ponto-cerebeloas\. f. / atresia. haima. s. pulmonar .] Sin. s. s. -tra. *ataxie. ATROFIE. Sângele trece din a. s. s.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. generând anemia sidero-penic\ congenital\. f. [Gr. f. s... Su-deck's disease. de la temnein = a t\ia. 2) A.a. variaz\ cu altitudinea. / oreillette. A. c. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. s. [Gr. Sin. at-tritio. *boala Pick. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. s. cu excep]ia pl\mânilor. ATOM. nutri]ie. 2) A. inã. [Gr. atomos = indivizibil. de la ater. a. s.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. f.priv. 3) A. A. ATP / ATP / ATP. are o structur\ complex\. care spijin\ cerul pe umerii s\i.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. atriotomie. s. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. de la atterere = a freca. c.). se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. 2) Forme în care a. amiloido-zei sau. A. [Edouard Francis Kirmis-son.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. care devine g\lbu-ie. -onis = frecare. sphaera. de la a . sunt de ordinul 10-10 m. A. / atome. pân\ la în\l]imea de 5 km. gr. profesor la Hamburg. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. poate fi difuz\ sau localizat\. ATLAS. totodat\. f. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. de la a . f. [Gr. / atonie. ATOPIE. (identici sau diferi]i). secundare. auricular . idiopatice sau congenitale. f. 5) A. ATRIU.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. NA: atrium. Unitatea de presiune în SI este *pascal. m. m.] Absen]a *transferinei din sânge.priv. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. lat. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old.priv. a. / atrophy. s. 1) A.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. gr. alc\tuind molecule. În medicin\. gr. tab.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude.priv. s. s. [Gr.priv.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. este adesea ireversibil\.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. / atony. m. ATMOSFER|.: boal\ AranDuchenne (v. prezint\ trei mari zone: troposfera. -tra. m. este un sistem neutru electric. [Lat.priv. trans = peste. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. ATONIE. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii.: *boala Kraepelin). fie în combina]ii cu al]i a. ihtioziform\ . f. / atomizer. threpsis = nutri]ie. s. prin venele cave [i sinusul coronar. *hipotensiune ortostatic\). nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. | 160 . s.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. sunt utilizate diverse tipuri de a.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. semne *extra-piramidale. A. Form\ particular\: a. a. ATRANSFERINEMIE. atrium = antecamer\. [Lat. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. dimi-nuarea tonusului muscular. s. tresis = orificiu. sec]ionat [i temnein = a t\ia. s. s. anat.priv. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. f. dar superficial\. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. sec]ionat [i temnein = a t\ia. atopos = în afara locului normal.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. f. stratosfera [i ionosfera. tomos = t\iat. de la a . dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. / athrepsia. n. a. sec]iune. a. Dimensiunile a. ce poate exista fie liber. Sin. dento-rubric\). ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. sphaira = sfer\.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. f. a . Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor.] V. muscular\.oase. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. topos = loc. la 0oC. c. / atlas. atlas = atlas. gr. la vârsta a-dult\. Uneori.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. 1 atm ≈ 105 pascal. atria. / atom. corticale izolate (*boala Alzheimer. uscat\. a . ATREZIE. Ex. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. / atomiseur. abur. f. -trum = negru.. dislipoidic\ .: boal\ Sudeck (v.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. / atopy. sub form\ de jet. m. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. aplazie [i hipoplazie.. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. / athrepsie. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. Tipuri: 1) A. ferrum = fier. / atrésie. (2. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. atomos = indivizibil. excep]ional. uterin\. / attrition. [Gr. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. ATREPSIE. cu predispozi]ie ereditar\. lo-calizat\ sau difuz\. coloid\ . dar cu respectarea ]esutului elas-tic. Ant.. s. tomos = t\iat. trophe = hran\. a. [Gr. lat. f. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului.. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. f. V. f. s. s. dincolo. tonos = tensiune. 6) A.: auriculotomie.] Incizie a auriculului. cavitatea timpanic\ propriu-zis\.

s. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. / autoagglutination. s. de la temnein = a t\ia.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. dim. Unii dintre compu[ii a. ATROPISM. / autoagression. f. cutanate. anti = contra. n. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. intoxica]ii.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. s. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. [Lat. autos = sine însu[i. atropa = beladon\.] Element chimic pre]ios. n. Este un metal galben.] Sin. autos = sine însu[i. ascultare. foarte dens. coloidal). f. [Gr. s. s.: atriotomie (v. / auscultation. a uni. s. m. / autiste. s. s. adj. s. / audiogramme.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. f. AUTOANTIGEN. / autisme. iar în doze mari are ac]iune central\. n.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. iar\[i. s. / audimutité. AUTOAGLUTINARE. auricula. adj. de la au-ris = ureche. de sete sau afec-tive. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. / au-diogram. `n blocurile atrioventriculare. m.ATROPIN|. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. / autistic. / audition. ca urmare.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. autos = sine însu[i. *an-giotensina. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. AUSCULTA}IE. f. f. [Lat. AUR. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. [Lat. lat. AUTOAGLUTININ|. autos = sine însu[i. m. m. Sin. imediat\. / auriculaire. f. AUDIBILITATE. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. / au-riculotomy. NA: digitus mi-nimus (2). / auriculotherapy. *eicosanoidele.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. f.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. congenital word deafness. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. s. [Lat.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. -onis = auzire. În form\ foarte dispersat\. a. A. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. a modela. [Lat. f. gramma = înscriere. dim. V. ou f. n. n. / au-tacoids. 2) Subiect care sufer\ de autism. iar copilul mic este izolat. -ism. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. f. s. f\r\ a c\uta un contact. Administrate pe cale bucal\. olfactive. akos = remediu. autoanti-gen. / audibility. s. auricula. s. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. AURICULOTOMIE. s. f. s. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. antiemetice. [Lat. a. / auscul-tation. f. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. / audibilité. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. uneori manifest\ri auditive. f. f. gr. gr. audibilis = care poate fi auzit. s. s. prin intermediul *stetoscopului. / autism. AURICULOTERAPIE. auditus = auz. ob]inându-se *audiograma. / audition. dys = greu. / audit. f. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. s. n. [Lat. [Gr. gustative. / audimu-titas. de la audire = a auzi. audire = a auzi. f. [Gr. de la auris = ureche. subcutanat\ sau intravenoas\. lat. sec]iune. simbol Au.. [Gr. / aura.). f. au-tos = sine însu[i. m. al\turi de *inspec]ie. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. de la audire = a auzi. auricula. gr. i. s. auricula. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. lat. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. f. / audiomètre. n. viral (pseudo-autoantigen). / auricular. m. autos = sine însu[i. AUR|. De asemenea. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. s. s. AUROVERTIN|. [V. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. Dup\ Laen-nec.: sindrom Be-als (v. V. de la auris = u-reche. dificil. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. de ex. AUTIST.] 1) Care se raporteaz\ la ureche.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). / aurovertine. s. / autoanalyser. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. hearing. / autoagglutinine. gr. f. -onis = atac. -inã. f. s. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. [Lat. digitus auricularis. ag-glutinare = a lipi.). / autoantigen. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. V. a. AUTOANALIZOR. *serotonina. m. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. dim. AUTOANTICORP. ag-gresio. s. f. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. de ex. AURICULAR. iradiere sau în neoplazii (a. s. adj. pl.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. [Lat. a. s. -inã. urechiu[\ sau auricul al inimii. s. s. f. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. n. [i anticoli-nergic.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. s. autoimunitate. s. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. antisecretoare. de la aggredi = a ataca. m. sounding. dobândi]i). f.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. AUTOAGRESIUNE. atomic 79. osteon = os. Lache-sis [i Atropos). / autoanalyseur. / audio-metry. plasis = modelare. s. A. [Gr. tome = t\iere. gr. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. / auriculothérapie. aura = r\-suflare. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. / auro-vertin. Ac]iunea de a auzi (a. AUDIMUTITATE. gennan = a produce. / atropism. [Lat. / gold. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. f. mutus = mut. [Lat. A. A. f. autos = sine însu[i.. activ\). m. mediat\. auditio. s.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. / autoagglutinin. / audit. La adult.] Sin. aurum = aur. -ism. s. / or.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare).. audire = a auzi.: boal\ sau sindrom Kanner. agglutinare = a lipi. de la auris = u-reche. AUDIT. s. sau f. AUTISM. [Lat. s. s. psihice etc. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. metron = m\-sur\. / self aggression. / aura. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. de la the-rapeuein = a `ngriji.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. modific\ri de apetit. 2) În prezent. auscultare = a asculta cu aten]ie. / auriculotomie. [Gr. AUDI}IE. corpus. din gr. [Lat. -oris = corp. [Gr. s. ly-ein = a distruge. s. este evaluat la un control ulterior.] 1) Cu refe-rire la *autism. / auriculo-ostéodysplasie.. / autacoïdes. / auto-agglutination.. autos = sine însu[i. tabagismului etc. f. ana-lyein = a rezolva. s. AUDIOMETRIE. s. metron = m\su-r\. audit. AUDIOMETRU. ale subiectului. de la ana = din nou. / atropine. m. f. s. cu nr. audire = a auzi. / audiométrie.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. abdominale. m. m. *palpare [i *percu]ie. gr. de la plassein = a forma. s. s. autoimunitate. / auto-anticorps. pl. Se utilizeaz\ audiometrul. [Lat. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. independent\ de existen]a surdit\]ii.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. lat. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. anti = con-tra. s\rurile solubile de a. / atropism. / atropine. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. a uni.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. m. s. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. autism infantil). s. se disting a. f. 3) | 161 . s. m. [i a. [Gr. Prezint\ *ecolalie. AUDIOGRAM|. vizuale. automatos = spontan.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. m. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. s. f. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. pasiv\) [i de a asculta (a. / autoantibody. therapeia = tratament. s. / Beals' syndrome. s. s. dim. s. cu lumea ex-terioar\. adj. f. [Engl. etimologia termenului atropinã.] Alcaloid extras din Atropa belladona. din lat. sunt utilizate ca spasmolitice. / audio-meter. audire = a auzi. [Gr. / auto-antigène. AUTACOIDE. Totodat\. de la audire = a auzi.

AUTOINTOXICA}IE. s. f. reac-]ional sau spontan.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. lat. / auto-catalysis.). phone = voce. f. f.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. celule. / autopho-bia. autoradiografie. AUTOFONIE. *tract uveal. s. / autolysis (1. se manifest\ ca *boli auto-imune. f. lysis = distrugere. [Gr. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. lysis = distrugere. / autophagocytosis. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. f. autos = sine însu[i. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. autos = sine însu[i. s. Ex. ap\rat (in = lipsit de. [Gr. gr. de la immunis = scutit. AUTOCLAV.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. dialysis = separare. autos = sine în-su[i. AUTODIGESTIE.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. s. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. V.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. de la lyein = a distruge. s. [Gr. mental etc. autoimunitate. n. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. AUTOGEN.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. V. [Gr. f. [Gr. s. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. În prezent este pu]in practi-cat\.). f. Poate fi fiziologic (ex. mucoasei gastrice. adj. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. autoanticorp. [Gr. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. Sin. / autodialyse. [Gr. f. s. prin consumul ]esuturilor proprii. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. s. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. s. autos = sine însu[i. -atis = scutire de sarcini publice. / au-toh(a)emolysis. care. s. immu-nitas. adj. Ex. graphein = a scrie. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. -ozã. AUTOFAGIE.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii.: sinucidere (v. m. / autophobie. briceag de altoit. oftalmia simpatic\. [Gr. f. f. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). / autophonie. / auto-immunité. [Gr. autophagy. fiziologic\ [i a. Intermi-tent. autos = sine însu[i. [Gr. AUTOIMUN. histos = ]es\tur\.: sindrom Marlin (v. Se începe cu 2 ml. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. -atos = sânge. AUTOHEMOLIZ|. V. ap\rat (in = lipsit de. f. s. de la khthon = p\mânt. adj. phagein = a mânca. n. f. *a.: boal\ a. s.).] Comportament involuntar (mi[c\ri. ap\rat (in = lipsit de. de la dia = prin. f.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. adj.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. lat. *tiroid\. ]esut. AUTOCRITIC|. Ace[ti a. phagein = a mânca. a des-compune (dis = separat de. AUTOLOG. / autohistora-diographie. / autoclave. da-c\ sunt accentuate. Obs. AUTOHISTORADIOGRAFIE. f. s. de la katalyein = a distruge. therapeia = trata-ment. / autolyse. îmb\trânire) sau patologice (migren\. lat. îndeosebi lizozomale. prin autoagre-siune sau autoimunizare.: a. autos = sine însu[i.: lupusul eritematos diseminat. s. f. AUTOGREF|.: a. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. lat. de la lyein = a distruge. elaborat sau incon[tient. / auto-immunisation.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. autokhton. s. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. [Gr. lat. s. [Gr. a purta). / autoclave. [Gr. s. adj. s. AUTOLIZ|. s. in = în. leucope-niile imunologice. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. din gr. f. / autophony.] 1) Nutri]ia corpului. o-riginea autoimun\ este doar presupus\.: autotoxemie. s. s. autoimunitate.. `n starea de *ina-ni]ie. haima. / auto-immun. somn.: *a. autoto-xicoz\.] V. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. s. bolile Biermer [i Basedow-Graves. autos = sine însu[i. AUTODIALIZ|. AUTOMATISM. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. / autogreffe. de la toxon = s\geat\. / autocrinie. adj. s.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. AUTOERITROFAGOCITOZ|. înde-osebi în medicina sportiv\.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. 2) Stare morbid\. autos = sine însu[i. Se disting dou\ alternative: a. -ozã. / auto-digestion. adj. s. totu[i metoda a fost reluat\. f. *spermatozoizi. / autogène. / autophagie.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. s. autos = sine însu[i. f. f. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. autos = sine însu[i.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. lat. AUTOCATALIZ|. endo-gen. f. f. autoan-tigen. [Gr. de la graphein = a scrie. s. criticus. autos = sine `nsu[i. f. / autocriny. / autocatalyse. / autoh(a)emotherapy. / autograft. f. AUTOIMUNITATE. car-diac) sau patologic (ex. autos = sine însu[i. gerere = a duce. gr. -onis = descriere.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. sau automatos = spontan.] Despre ]esuturi. phobos = fric\. din *pan-creatita acut\. / autophagocytose. autoimunitate.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. în organismul c\ruia îi apar-]in. / auto-hémolyse. f. tiroidita Hashimoto. m. 2). gennan = a produce. s. radius = raz\. de la lyein = a distruge. Ex. [Gr. autos = sine însu[i. f. [Gr. lat. f. autoimunizare [i autoto-leran]\.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. [Gr. s.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. De altfel. s. digestio. [Gr. / autochtone. de la krinein = a discerne. V. adj. s. immunis = scutit. activit\]i). f. / autoérythro-phagocytose. / autodia-lysis. epileptic. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). autos = sine însu[i. / autohémothérapie. s. [Gr. a separa de. *mielin\. s.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic.: a. diabetul insulinodependent [. diviziune a unei idei pe puncte. anemia hemolitic\ autoimun\. autos = sine însu[i. -e. asociat\ unor manifest\ri patologice. f. / auto-matism. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. a. [Gr. / autogenons. s. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. boli meta-bolice. / au-toimmunity. f. | 162 . pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. f. lat. rela]ie. s. autos = sine însu[i. s. Ex. AUTOFAGOCITOZ|. de la therapeuein = a `ngriji. / autohistoradiography. f. clavis = cheie (care se închide singur). de origine intestinal\. f. 3) Sin. AUTOCRINIE. din gr. logos = raport. autos = sine `nsu[i. suicide (3). kytos = celul\. erythros = ro[u. autos = sine însu[i. graphium. AUTOHTON. grapheion = peni]\ de scris. autos = sine însu[i. munus = obliga]ie). / autopha-gia. V. [Gr. phagein = a mânca. s. / auto-immun. se pare. krinein = a separa de. / autointoxication. f.: `n engl. kytos = celul\. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune.] Sin. f. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. a unui ]esut sau a unui organism. / autoerythrophagocytosis. Pentru alte boli. / autologue. / self criticism. apoi 3 pân\ la 10 ml.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. A. a dizolva. / autointoxication. autotoleran]\. [Gr. observat\ `n unele boli mentale. îndeosebi guta). A. [Gr. immunis = scutit. Ex. lat. munus = obliga]ie). Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. / autochto-nous. s.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). a. autos = sine însu[i. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. s. f. [Gr. / autodigestion. haima. lysis = dis-trugere.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. s. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. autos = sine însu[i. automatismos = autoac]ionare. AUTOHEMOTERAPIE. AUTOIMUNIZARE. katalysis = disolu]ie. f. munus = obliga]ie). AUTOFOBIE. / autoimmunization. s. gref\. / automatisme. / autologous. / autocritique. În toate cazurile men]ionate. kritikos. -atos = sânge. autos = sine însu[i.

toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. autos = sine însu[i. s. de la tolerare = a suporta. [Gr. soma. soma. / autotoxicose. automutilation. s. s. Sin. Prin a. AUXOTROF. autos = sine însu[i. 163 . [Gr. -atos = corp. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie.: au-togref\ (v. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. autos = sine însu[i. îndurare. s. -atos = sânge.] Sin. f. -onis = pedeaps\.] Anglicism sin. AUTOMUTILARE. A. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. f. / autopunition. / autosuggestion. / autovaccin. [Gr. autos = sine însu[i. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\.] Sin. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. [Gr. / self-punishment. V. f. pentru autozomal (v. / autoscopie. s. AUTOSOM. Sin. s. s. plastos = mode-lat. s. trans = peste. AUTOSOMAL. cu autozomic (v. f. `m-pr\[tiere. nomos = obicei având for]\ de lege.). / autotransfusion. / autosome.] Independen]\ func]ional\. me-dicatio. / autotrophe. Organismul uman posed\ 44 a. antialeatorie [i antientropic\. f. auxe = cre[tere. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. s. autos = sine însu[i. de la sugge-rere = a sugera. AUTOTOXICOZ|. autos = sine însu[i. AUTOTOXEMIE. adj. [Gr. AUTOZOMIC. autos = sine însu[i. / auto-somal. m. Uneori.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. / auto-tox(a)emia. s. AUTOTROF. autos = sine însu[i. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. f. f. a se dezvolta. s. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. f. A. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. lat. indiferent de sex. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. Var. autopsia. s. s. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. f. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. lat. / autoradiography. / hearing. [i autopuni-]ie. f. lat. AUTOPSIE. s. / autosuggestion. [Gr. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. f. s. AUXIN|. [Gr. AUTOZOMAL. urechi etc. auxanology. f. lat. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii.). anun]ându-l ce va face [i ce va spune. Cei 44 a. [Gr. / auxotrophe. f. / autopsie. f. f. s.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. autos = sine însu[i. / self-mutilation. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. / autotoxémie.: necropsie. s. [Gr. s. adj. / auxin. dincolo. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. f. -ozã. autos = sine însu[i. s. s. -onis = medica]ie. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. / autopsy. n. Var.: autointoxica]ie (v. AUTOPLASTIE. este de tip cibernetic. AUTOMEDICA}IE. AUTOVACCIN. AUTORADIOGRAFIE. f\r\ recomandarea me-dicului. de la toxon = s\-geat\. trophe = hran\. -atos = corp. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. -atos = corp.: sindrom Clérambauld. f. / auto-toxicosis. A. radius = raz\. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. [i ureche intern\. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. s. m. / auto-radiographie. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. / autonomie. f. din cauza etimologiei improprii a termenului a. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. phytohor-mone. [Gr. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. [Lat. / self-regulation. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. AUTONOMIE. ca bioxidul de carbon [i amoniacul.). AUTOSCOPIE. e. f. AUTOREGLARE. logos = [tiin]\. onis = topire. mutilatio.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment.).] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. s. a se dezvolta. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. este perturbat\. Activitate mo-torie involuntar\. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). s. [Gr. de la auxein = a cre[te. stare denumit\ *autoimunizare.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. lat. Sin. gr. [Gr. / automédication.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. v. [Gr. s.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. [Gr. s.] Sin. autos = sine însu[i. nutri]ie. / auxology. f. suggestio. scopia = exami-nare. a. s. Var. m. / autoplastie. f. de la auxein = a cre[te. autos = sine însu[i. / auto-somal. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. f. f. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. autos = sine însu[i. gref\). f. s. / automutilation. / autotrophic. lat. adj. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. 2) Medicolegal\. A. f. s. -onis = mutilare. autoantigeni. passivity phenomenon. s.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. puni-tio. aspect. haima. A. [Gr. AUZ. nutri]ie.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. / self-treatment. [Gr. AUTOZOM. adj.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. care sunt identice la descenden]i. A. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. de la plassein = a forma. -onis = p\rere. lat. [Gr. / self tolerance. adj. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. a examina. f.: ritm idio-ventricular (v. s. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. n. A. autos = sine însu[i. audire = a auzi. a modela. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). adj. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. de la mu-tilare = a schilodi. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. f. tole-rantia = suportare. / auto-tolérance. auxe = cre[tere. de la punire = a pedepsi. a se dezvolta. lat. de la vaccin\ = variola vacilor. autos = sine însu[i. adj. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. de la toxon = s\-geat\. [i doi cromozomi sexuali. lat.). / auto-plasty. m. / autosomique. regulare = a regla. / autosome. de la fundere = a v\rsa. adj. f.: autosom. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). auxe = cre[tere. formea-z\ 22 perechi cromozomice. s. sugestie. AUTOTRANSFUZIE.). f. trophe = hran\. / autotransfusion. V. fusio. s. de la auxein = a cre[-te. / autosomique.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. AUTOSUGESTIE. De obicei. / auto-scopy. [Gr. de la skopein = a vedea. s. soma. opsis = vedere. [Gr.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. s. Cea mai im-portant\ a. / autorégulation. sângele este recoltat înainte de opera]ie. AUTOPUNI}IE. s. autos = sine însu[i. / auto-vaccine.). f. [Gr. autos = sine însu[i. s. f. AUXOLOGIE. V. s. f. / autonomy. [Gr. AUTOTOLERAN}|. graphein = a scrie. / auxotroph. / ouïe.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. poate fi: 1) Medical\. -inã. mai ales al celor neurocibernetice.: autointoxica]ie (v.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. [Gr. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. pentru autozom (v. / auxine. s. de origine accidental\ sau criminal\. / auxologie. termen recomandat.

o. / asylum. / axone. a . AX| OPTIC| / axe optique / optical axis.priv.priv.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. / azasérine. / axénique.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. în caz de sarcin\ gemelar\. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. / asile. reactiveaz\ *axonema.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. 164 . / axoneme. [Gr. fibrele A [i B sunt mielinizate. kinein = a mi[ca. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. AVIVARE. dezechilibre hormonale. geometric\ a instrumentului. s. m. / azaserine. în mod normal. 2) A.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. lat. f. AZIL. NA: vena azygos. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. repetitiv. În cazul neuronilor senzitivi. axilla. s. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. adj. s. axon = ax\.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. s. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. AVIDIN|.priv. dup\ fosforilare. [Gr. boli genetice). Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. axilla = subsuoar\. constatat\ pe *electro-cardiogram\. m. 2) A. a. A.: 1) A. s. ammo-niakon = sare de amoniu. B1: *boal\ beriberi. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. vita = via]\. s. tmesis = t\ietur\. f. AVITAMINOZ|. AXONOTMESIS.priv. f. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. / avitaminose. m. din lat. exceptând a. s. la adult. m. s. xeros = uscat. jug. fausse-couche / miscarriage (spontan). AZATIOPRIN|. / avulsion. s\n\toase. AZID|. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului.-h. anat. AXOPLASM|. nema = fir.. s. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). (sau hemiazigos) la stânga. s. / axokinine. asbestos = care nu poate fi stins. în mod asem\n\tor. / axonème.. f. adj. [Gr.: evulsie.: cilindrax. s. AVORT. AXONEM|. AXIL|. [Lat. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. / axis. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. n. / axillary. vasis = vas. m. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. [Gr.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. asylon = loc inviolabil. AZBESTOZ|. axon. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. *centrifugei. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. izoimunizare Rh. abortion (provocat). s. ortus = na[tere). exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. / avivement. / azide. de la vellere = a trage. lat. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. [Gr. axis = ax\. fistule sau fracturi. s. iar fibrele C sunt a-mielinice.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. Sin. [Gr. Mai trebuie men]ionate: 3) A. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. / axe. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. f. 3) A. Diferi]ii a. -inã. n. AZASERIN|. AXIS. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. Conform acestui concept.] V. -ozã. AX. s. axon = ax\. infirmilor. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. s. Ex. s. AXEROFTOL. f. dim. f. [Gr. în prezent. [Lat. n. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. decompensare cardiac\. f.priv. AXON. [Lat. pl. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. / axo-plasm. / avidin. NA: axilla. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. Sin. s. f. s. s. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. / avivement. / axis. / azathioprine.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. / avitami-nosis.. În practic\. construit în triunghiul lui Einthoven. [Lat. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. A.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. A. axis = ax\. a. / axo-notmesis. -ozã. f. s. regiune a. În general. principal\. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). f. o. / axis.. s. axillae. / avortement. f. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). Clasic. a . / asbestosis. [Fr. [Gr. AVULSIE. asylum. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. velsus. sy-lan = a jefui. axon = ax\. s. hipotalamus [i hipofiz\. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. gr. s.: a. s.: vitamin\ A (v. n. s..] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. a . adj. V. / axe-rophtol. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. medie este vectorul sta-bilit. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. -ol. / axonotmésis.: arter\ a. f.oase. [Lat. m.-h. ~n cazul unei fracturi. / avasculaire. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. insuficien]\ renal\. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. Ex. AXENIC. / azathio-prine. s. s. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. Realitatea a. / azide. f. -onis = avort. a smul-ge. s. copiilor orfani etc. / armpit. zygon = pereche. f. fibr\ nervoas\. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. 2) În fizic\. din gr. / axérophtol.] Sin. dar. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. Ex. f. diferen-]ial. adj. vivus = viu.AVASCULAR. adj. -inã. s. f. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. ophthalmos = ochi. axon = ax\. s. r\cit. / aisselle. s. Ex.. de la vas. s. / axenic. f. n. [Gr.. reprezentând intensitatea. Scopul a. AXILAR. [Gr. m. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. f. axilla = subsuoar\.priv. secundar\. a . m. spontan sau provocat al unui fetus malformat. / avascular. [Gr. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. f. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. f. C: *scorbut. / avulsion. este cea mai mare. Protein\ din albu[ul de ou. o. piloas\. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. s. s. / axokinin. este probat\ de *neurocrinie. n. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. . care poate emite [i cola-terale. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. se nume[te a. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. a . a.. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. NaN3). în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. a. Timp îndelungat. [i neuro-endocrinologie. / axoplasme. spontan [i a. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. AXOKININ|.at de una sau mai multe vitamine.] Protein\ care. / axillaire. plasma = obiect mode-lat. / axon. vasculum = vas mic. s.priv.] Extrac]ie.. freshening. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. boli infec]ioase. axon = ax\.). adj.] Întreruperea axonului.. D: rahitism. lat. m.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. sarea de sodiu. [Gr. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. de la a . provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic.: a. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). h. provocat: 1) A. [Gr. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei.] Cur\]area. 4) A. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. s. abortio. dentar\. sec]ionare. a. f. PP: *pelagr\. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. instanta-nee const\ într-un vector. lat. m. / avidine. h.. xenos = str\in. 4) A. a. s. s. / asbestose. tab. o. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). alter\ri cromozomiale. a .

AZUROFIL. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii.priv. / azotémie. m. / azyme. uremie. acidul uric.priv. [Fr. adj.. m. s. s. f. a . s. ba-zele purinice.priv. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. Intr\ în compozi]ia enzimelor. / nitrogen. contrar etimologiei. ferment. creatinin\. care include: azotul ureic. A.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. A. adj. s. / azot(a)emia.. A.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. s. în cursul febrei. AZOTEMIE. lichid are temperatura de -194. zoe = via]\. proteinelor. zoe = via]\. Ex. a . Este determinat\. n. / azoo-spermia. A. -atos = sânge. ]esuturilor sau organelor. f.. s. AZOTURIE. Este moderator al oxigenului în respira]ie.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur.priv. de la philein = a iubi. V. [i hiperazotemie. zoe = via]\. / azotate. [Gr. adj.). s. A. creatin\. m. f.priv. zoon = animal. zoe = via]\. [Gr. în tulbur\rile de metabolism. în majoritatea cazurilor. philos = prieten. [Gr. f.. utilizat\ `n hematologie. gr. ouron = urin\. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. nor-mal\ este de 0. AZOT.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. a . 165 . AZOTAT. a .] Care este lipsit de fer-men]i.: nitrat (v. f.] Sin. / azote. urmare a he-moragiilor. / azotate. [Gr. a . [Gr. haima.AZIMIC. 2) Uzual.45 g/kg corp/24 ore. sperma. AZOOSPERMIE. / azoospermie.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi.. f. s. / azymic. azotul din acizii amina]i. adj. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. veche azur = alb\strui. -atos = s\mân]\. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. / azoturie. / azoturia.priv. a-moniac etc. sub form\ de molecule diatomice. / azurophile. a .. [Gr.13-0. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale.: pâine a. s. s. zyme = drojdie. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. / azurophil(e).

serolog francez.: Pseudomonas aeruginosa (v. Ex. radius. Sin. Bolile provocate de genul B. *b. D. 166 . 18471887. 1852-1915. ginecolog german. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. 18411912. 1843-1910. [Robert Koch.).: Corynebacterium diphteriae (v.] Sin. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. bacteriolog german. 1863-1955. Corynebacterium). Este prima carte medicalã tipãritã.: Corynebacterium diphteriae (v. profesor la Greifswald.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v.] Gen apar]inând familiei protozoarelor.: Haemophilus influenzae (v. bacteriolog german. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. 8 volume intitulate De Re Medicina. Berlin. [Augusto Ducrey. babesiasis. [William H. s.). BABESIOZ|. Koch. descoperit de Victor Babe[. anatomopatolog [i bacteriolog român. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. Myco-bacterium). din ordinul Papei. Park. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. 1860-1941. la Berna. Shigella). apar-tenen]a b. 1864-1943. Cory-nebacterium).] Sin. dermatolog italian. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea.] Sin.20 d. Haemo-philus). succesiv. 1870-1957. f. bacilli. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. Shigella). Hr. profesor la Greifswald.) nu a fost medic. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. occiput.] Sin. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. medic [i bacteriolog japonez. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\.: Vibrio cholerae (v. bacteriolog american. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. Mycobacterium).] V. bacteriolog [i imunolog belgian.] Sin. oftalmolog american. Viena. 1858-1945. 1872-1961. baron. Zürich [i Chicago. [Edwin Klebs. / bacillus. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. apoi profesor la Zürich [i la Halle. [Kiyoshi Shiga. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. anatomopatolog [i bacteriolog român. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis).). Dupã 14 secole. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. Polonia). 1843-1890. profesor la Bruxelles.: Escherichia coli (v. Bruxelles. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. f. m. 1870-1961. [Simon Flexner. Berlin. profesor la Bonn. 1 1853-1949. [Albert Döderlein. s. [Léon Charles Albert Calmette.: *b. uterus). [Robert Koch. Angl. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. John Elmer Weeks. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. bacteriolog german. profesor la Pisa.] Sin.: Shigella dysenteriae (v. ci un erudit latin.: Yersinia pestis (v.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. Walther Kruse. 1870-1957. 1854-1926. apoi la Berlin. apoi la Berlin. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. tibia. Würtz-burg. . [Gerhard Henrik Armauer Hansen. bacteriolog [i igienist german. Tomaso de Sarzana descoperã. 1835-1926. anatomopatolog german. 1843-1910. Bergen. 1863-1939. medicinii ºi filosofiei.] Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v. 1863-1946. [Shibassaburo Kitasato. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus. 1854-1926. (BCG). el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. bacteriolog francez. Berlin. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. Praga. Würtzburg. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris. Klebsiella). 60 î.] Sin. BABY BLUES / baby blues / baby blues. *b. / babesiosis. Königsberg [i Leipzig. în 1443. 1875-1959. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie.). hernie. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.: Haemophilus ducreyi (v. Williams. profesor de anatomie patologic\. anatomopatolog [i bacteriolog american. [Lat.: Haemophilus influ-enzae (v. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor.: abdomen.] Sin. bacteriolog american. [August Johann Friedrich Loe-ffler. Co-rynebacterium). V. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. Paris. anus. `n continuare. bacteriolog german. August Johann Friedrich Loeffler. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. B. Tübbingen [i München. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. [Victor Babes.] Sin. sugerând forma unui bastona[.: Mycobacterium tuberculo-sis (v.: Myco-bacterium leprae (v. profesor la New York. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer.). s.] Sin.] Sin. Octave Gengou. bacillus = bastona[. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. Sin. denumit "Cicero al medicinii".: Shigella (v. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. Haemophilus). bacteriolog austriac. Hr. Interesat de toate aspectele vieþii.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. publicate la Florenþa. iar B. profesor la Groningen. Sin. s. 1852-1915. Sin. Sin. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. anatomopatolog [i bacteriolog german. profesor la Bucure[ti. tific etc. Jean Marie Camille Guérin. 1852-1931. Anna W. cum calore et dolore". apoi la Roma. anatomopatolog german. [Victor Babes. medic norvegian.] Sin. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. 1860-1940.: Mycobacterium leprae (v.).: Klebsiella pneumoniae (v. clasa *sporozoare. pl. în biserica Ambrosius din Milano. -ozã.] Sin. 1834-1913. profesor la Berlin. [Carl Friedländer.: Shigella flexneri (v. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. bacteriolog japonez. m. vaccin BCG. 1863-1933. BACIL. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. care a influenþat profund gândirea medicalã. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. medic [i bacteriolog japonez. bacteriolog belgian.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. Shigella). bacteriolog [i igienist german. [Kiyoshi Shiga.: Salmonella typhi (v. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. Mycobacterium). Sin. / babésiose.] Sin. pio-cianic.] B.: Shigella dysenteriae (v.: piroplasmoz\. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. bigemina produce febr\ la vite. / bacille. Haemophilus). profesor de igien\ la Lille. Salmonella). [Karl Joseph Eberth. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus.

ARN. aldehide. f. s.: Mycobacterium tuber-culosis. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. este agentul etiologic al *antraxului. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). / bactericide.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. `n absen]a glucidelor. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. la om. termofile.] Sin. s. radia]iile ionizante (ultraviolete. BACTERICID.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. f. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. B. haima. sunt asamblate. 2) b. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. f. de la bakteria = baston.: `n sol. profesor la Johns Hopkins. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus.: Clostridium tetani (v. dim. b. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. [Carl Sonne. phage. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. bacillus = bastona[. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. 2) Sin. psicrofile. Totodat\.: Salmonella typhi (v. fenoli. parazite sunt necesare organismelor gazd\. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. adj. a. pot meta-boliza doar compu[i organici.: Shigella sonnei (v. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. BACTERIOCINE. de la bakteria = baston. / bacteroid. 2) Bacterie modificat\ structural. patogene. plas-mide). de la bakteria = baston. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. adj. Exist\ de asemenea. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. / bacterid. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. chirurg al armatei britanice la Burma. BACTERIOFAG. s. 1862-1950. infecteaz\ o bacterie. s\ruri ale metalelor grele. pot da na[tere la *spori. 167 . [Gr. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. f. n. adic\ *antibiotice). bakterion. mezofile. lizogenie [i lizotipie. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. `n esen]\ asem\-n\toare. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\.. s. bacillus = bastona[. dim. 2) În rela]ie cu un *bacil. autotrofe care. B. s. / bactériémie. [Gr. vitamine [i antibiotice. ubicuitare. haima. alfa. f. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. beta. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. m. [Gr. Mycobacterium. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. inhalare sau ingestie.: 1) b. sunt lipsite de un nucleu veritabil. s. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. 3) Sin. B. sintezele proprii bacteriei (ADN. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). adj. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. s. Sin. f. B. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. strict parazite. B. Dup\ sintez\. sintetiza]i rup peretele bacterian. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). când b. dim. / bactériophage. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\.: Mycobacterium avium. proteine) sunt blocate. / bactérie. / bactéride. f. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. s. / bacteriophage. B. s. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. adj. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. conserv\ forma [i rigiditatea celulei.: colicinele produse de *Escherichia coli. BACILEMIE. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. s.] Virus care infecteaz\ bacteriile. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. Salmonella).). pentru to]i bolnavii de tuberculoz\.] Sin. ca [i a proteinelor capsidei. sau piocinele. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. Ex. sunt constitui]i din material genetic. [Lat.] Sin. Citoplasma b. Fusobacteri-um). Schimbul de material genetic se poate produce. de ex. / bactérioïde. Sin.: Mycobacterium bovis. caedere = a omor`. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. Shigella). f. [Gr. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. bakterion. Ex. -atos = sânge. cauzat de un bacil. care nu apar]in nici regnului vegetal. asemenea plantelor. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. m. BACILAR. B.] Prezen]a de bacili în sânge. Acest `nveli[. Dup\ ce b. profesor la Paris.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. / bacitracine. -idã.: fag. unele b. [Gr. de la bakteria = baston.). s. / bacillaire. substan]e tensioactive. BACTERID|. / bacillemie. BACTERIE.. B. iar reac]iile biochimice. b. cuprins într-o *capsid\ proteic\. Specie (genul Bacillus. [i septicemie. BACTERIOID.`n ap\ [i `n aer. adj. [Gr. de asemenea. s. de la bakteria = baston. fiind ubicuitare. de asemenea. O serie de b. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. Mecanismele de ac]iune ale b. o serie de aminoacizi. / bactéricide. [i bacteriostatic. B. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. ultrasunetele. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. dim. f. Lichidul din interiorul b. eidos = form\. s. s. dispu[i în lan]uri. particulele componente ale b. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". Aflate `n condi]ii particulare. purt\toare de receptori specifici pentru b. prin *scizipa-ritate. / bacterium. nu con]ine germeni microbieni. nici regnului animal. ADN sau ARN. încapsula]i. Sin. substan]e produse de unele microorganisme. printre care: alcoolul. bacillary. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. prin transduc]ie. adj. s. deja sintetiza]i de alte organisme.. lat. dim. gr.. pot produce toxine (de ex. V. compus din dou\ straturi. [William Henry Welch. De ex. / bacteri-(a)emia. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. -atos = sânge. 1850-1934. ARN mesager. gama). imobili. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. bacterie. din fiecare bacterie gazd\.: Pseudomonas pseudomallei (v. X.] 1) Termen nerecomandat. s. bakterion. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. m. anatomopatolog [i igienist american. 18761946. baze. O serie de b. heterotrofe care.. medic [i bacteriolog danez. s. 1882-1948. b. o serie de b. ARN de transfer.). 1) Sin.: Clostridium perfringens (v. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). bactericidal. f.: Fusobacterium nucleatum (v. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. pl. / bacitra-cin. [Lat. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios.. pustuloas\. 3) b. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. f. / bacteriocins. îndeosebi a *bacilului Koch. Pseudomonas). crezoli.: *b. phagein = a mânca. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. BACTERIEMIE. V.] Sin. / bactériocines. B. bacteriolog [i epidemiolog francez. Sin. V. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. pl. bacteria. dim. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. Proteine produse de anumite bacterii. de la bakteria = baston. sunt extrem de diverse. sunt organismele cele mai r\spândite. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. s. f. se reproduc pe cale asexuat\. [i organismul gazd\. bakterion.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. [Jean Hyacinthe Vincent. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. / bacill(a)emia. bakterion. De obicei. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. prin extensie. BACITRACIN|. m. [Alfred Whitmore.: boal\ Andrews (v. iar *lizozimii b. sunt. proteaze). de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. V. în]ep\turi de insecte. / ba-cillar. animalelor [i plantelor. bakterion. m. 2) b. asemenea animalelor. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. pl.

porc. cu plante etc. [Gr. de la bis = de dou\ ori. [Spaniol\ bagazo = coaj\. [obolan) [i acciden-tal omul.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. rhodon = trandafir. graphein = a scrie. f. de cel indus de factorii nocivi. / bactériopause. s. opsis = vedere. bakterion. f. Cauze: igien\ precar\. dim. s. f. / bactériologie. de la ballan-tion = pung\. f. dim. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. adj. / bacteriostatic. s. / bacteriotoxin. f.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. m. f. m. în cadrul unui experiment. de la lyein = a distruge. s.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. f. s. urma[. strict anaerobi. / badigeonnage. [Lat. f. s. gr. [Gr. V. lysis = distrugere. bakterion. BACTERIOLIZ|. s. bilanx. de la bakte-ria = baston. / bactériurie. Sin. balayer = a m\tura. [Engl. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. / bac-teriotropic. de la bakte-ria = baston. nesporula]i. de la bakteria = baston. / balanite. c) b. de la istanai = a plasa. kolon = intestin gros. aplicarea apei sub forma unui jet. s. / ballistocardiography. BALANTIDIAZ|. dim. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. d) b. care. nepatologic\). / balanoposthites. -inã. s.0001-0. o-prire. / bacteriostasis. -inã. vapori. de contrast. bagasse worker lung. a face s\ ]in\. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. f. V. scales. bakterion.] Termen care desemneaz\ anomaliile. n. f. [Gr. / paint-ing. bakterion. a examina. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. [i logonevroz\. m. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. Var. BALISTOCARDIOGRAFIE. f. statikos = care opre[te. otrav\. denumi]i *bacteriolizine. / balano-préputial. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. semnificativ\). n. analitic\. lat. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. du[. s. are o sensibilitate cuprins\ între 0. s. o serie de sub-stan]e. gland. s. ballast = balast. / bacteri-uria. / bacteriolysin. uni. g. pentru care este caracteristic\. bactericid.). melaninogenicus sunt agen]i patogeni. BALANIT|. [Gr. Poate fi: 1) Spontan\. [Lat. *microscop electronic cu baleiaj.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase.: boal\ Zoon (v. s. f. f. V. genetikos = propriu unei genera]ii. emolient\. [Gr. BADIJONAJ. non-toxino-geni. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). / bagassosis. f. BACTERIOLIZIN|. s. / scanning. [Gr. [Gr. dim. adj. s. anticorpi. s.BACTERIOLITIC. s. s.] Examenul unui preparat microscopic. bakterion. [Gr. de la lyein = a distruge. [i microbiologie. Capaci-tatea b. / balance. -itã. dim. adj.] Instrument utilizat pentru cânt\rire.: badijonare. de la bakteria = baston. B. [Lat. virus = venin. f.). de laborator. boli venerice. n. BACTERIOTROP. Trebuie deosebit b. bakterion. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\.] Disolu]ia bacteriilor. ele pot conferi avantaje adaptative. genera]ie. din gr. / bac-teriology. ur-mare a mor]ii acestora. dim. / bactériotrope. [i Fusobacterium. adj. balneum. f. f. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. ouron = urin\. de la bakteria = baston. balantidiosis. n. s. BACTERIOSCOPIE. balanos = ghind\. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. s.01 mg. Ex. BACTERIOSTATIC. / balantidiase. f. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. iar cea semimicrochi-mic\ . / balanitis. / bactérioscopie. compu[i explozivi. s. [De la numele alchimistei Marie la Juive. dim. prezen]i în intestin la om [i la animale. În mod normal urina este steril\. s. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. logos = [tiin]\. adic\ de radia]iile luminoase. s. prin fixarea la nivelul bacteriilor. culoare roz. [i antibiogram\. [Gr. / balanoposthite. Speciile B. malforma]iile. lytikos = care distruge. utilizat ca vector în *biologia molecular\. BALBISM. / bacteriorhodopsin. balantidion. V. BAGASOZ|. f. s. de la skopein = a vedea. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici.] Oprirea cre[terii bacteriene. eidos = form\.1 mg. praeputium = prepu]. Sin. / balanopreputial. "normal". badigeonnage. b) b. s. balantidion. balneum = baie. B. s. Ex. adj. lysis = distrugere. 3) Produs\ de *bacteriofagi. / bath. / bacterioscopy. BALANOPOSTIT|. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. de la genos = neam. pausis = încetare. f. ordinul Peritriches. BACTERIOLOGIE. / bactériolytique.). / bagassose. B. BADIJONARE.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. origine necunoscut\.] Ac]iunea de a deplasa. / bactériorhodop-sine.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. [Fr. gland. / balance. gr. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. s. [Gr. s. de la bakteria = baston. Muta]iile nu sunt numai nocive. bakterion. / balan-tidiasis. bakterion. f. dim. de la bakte-ria = baston. septicemii. 168 . infec]ii pelvine. s.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. adj. / balbisme.001 mg. de la bakte-ria = baston. m. datorat muta]iilor spontane. vitez\. adj.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. s. s. [Gr. s. / bacteriolytic. f\r\ a le distruge. / balayage. BALAN}|.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. / bacte-riolysis. / baculovirus. studiul culturilor.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. *fimoz\.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). bacteriofagi. f. de la ballantion = pung\. balanos = ghind\. aspect. / bactériotoxine. de la bakteria = baston. lat. dim. BACTERIOTOXIN|. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. apendicite gangrenoase. baculum = baston. balanos = ghind\. Forme: a) b. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. diabet etc.0. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. [Gr. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. de la toxon = s\geat\. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. dim. [Lat.: Escherichia coli (v.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. fragilis [i B. BACTERIURIE. s.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. ballein = a arunca. de organ. ac]iunea litic\ a *complementului. f. bakterion. 2) B. f. m. / bacu-lovirus. gland. -azã. deci selective. / bactériolyse. lanx. s. [Gr. dim. f. BAIE. prin diferitele sale specii. lancis = taler. [Gr. s. [Gr. ca radioactivitatea. s. Var. / bactériolisine. pl. -inã.sau bidirec]ional. electronic din tubul catodic etc. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. kardia = inim\. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu].] *Toxin\ de origine bacterian\. de la trepein = a `n-toarce.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. V. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. posthe = prepu]. -ism. de la lyein = a distruge. în care simptomul principal este diareea cronic\. [i scanning. trope = `ntoarcere. s. BALEIAJ. / bactériostatique. [Gr. de la bakteria = baston. dim. skopia = examinare. f. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. / idiopathic stammering. -itã. abcese hepatice.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. BALANOPREPU}IAL. s. [Gr. f. BACTERIORODOPSIN|.] Prezen]a bacteriilor în urin\. bakterion. pausa. bakterion. / ballistocardio-graphie.). balbus = bâlbâit. gr. / bain. determinând colecistite. adj. pentru badijonaj (v. -ozã. [Lat. dim. f.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop.] Virus infectant al celulelor de insecte. de la bakteria = baston. [Fr.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. panouri izolante) [i în mediul rural. de la bakte-ria = baston. bakterion.] Bâl-bâial\ idiopatic\. cercet\ri serologice [i biologice. dim. b. BACTERIOPAUZ|. BACULOVIRUS. bal-nea (lat. f. care con]ine un lichid emolient.

men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. palla (dialectic balla) = minge. s.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. administrate ca *hipnotice. BALISTOCARDIOGRAM|. / ballotte-ment. din lat. pallone (dialectic ballone) = minge mare. s. BARESTEZIE. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. / baresthésie. Ex. antiseptic de uz extern. cu rol de transportor al anionilor. f.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. sensibilitate. III se fixeaz\ *ankirina. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. balneum = baie. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. f. s. bal-samum. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. BBB (engl. s. V. de Canada. m. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. logos = [tiin]\. barrière. vârf. [V. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. n. BALONARE. din gr. 4) B.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. levuri etc. f. m. s. gr. [Gr. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. [Lat. super = deasupra. germ. de date.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. alveo-lus. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. BALOTARE. s. gr. kephale = cap. n.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. unei substan]e. / balnéothérapie. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. s. De asemenea. Exist\ numeroase b. [Fr. s. La nivelul domeniului citoplasmatic al b.] Unitate de m\sur\ a presiunii. lente.. s. / balneotherapy. s. / ballistocardio-graphie. / barbiturism. de la therapeuein = a `ngri-ji. [Fr. edeme localizate. germ. / bar. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. / barbiturate. 3) În informatic\: b. de Tolu. Se disting: 1) B. BARANESTEZIE. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament.. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. m. f. f. m. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. BARBITURISM. / baume. de la alveus = cavitate.] Fobia fa]\ de armele de foc. f. gr.). balneum = baie. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). etimologia termenului barbituric. cu ac]iune imediat\. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. [Fr. / bank. s. [Fr. enkephalos = creier.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. BARBITURIC. baros = greutate. bar-rage. f. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. BAND|. [i balotare fetal\. / ballistocardiography. [V. s. / barrage. / baranesthésie. de obicei în spectrul electromagnetic. m. bandage. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. s. Denumirea consacrat\: b. f. administrat per os. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. V. de organe. molecule) în creier es-te controlat\ strict. [Fr. din ital. banca = banc\.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). m. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. Ex.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. extras din Abies balsamea. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. binden. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. BALISTOFOBIE. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\.: sindrom Barlow (v.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). f. [Gr.: b. prin extensie. activus = activ. de Peru. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. cu *me-teorism.] Ban-d\ de tifon [i. de la agere = a ac]iona. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. f. din galez\ barro = extremitate. BARAJ. din ital.] V. / bandage. BALON. s. germ. to bind = a lega. b. B. utilizate ca *sedative. f. | 169 . vârf. phobos = fric\. lat.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. ballonnement. -ism. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). V. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. s. uneori. s.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. [Engl. de lumin\ artificial\. f. / bal-listophobia. baros = greutate. [Gr. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. [Lat. f. s. s. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. s. réactive. s. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. / ballonnement. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. b. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. m. Ca urmare. din orice alt material. BARBITAL. / balnéologie. fr. s. ballottement. / barbiturique. BALNEOTERAPIE.] Substan]\ de origine vegetal\. termal\. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. m. s. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. pallone (dialectic ballone) = minge mare. îndeosebi *as-trocitele.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. BANC|. ballein = a arunca. din galez\ barro = extremitate. s. balistocardiografie. BAR. ais-thesis = senza]ie. de soare. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. / bar-anesthesia. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. din galez\ barro = extremitate. s. m. / bande. aisthesis = senza-]ie. kardia = inim\. s. [Lat. n. Abrev. b. / ballottement. / bar. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. engl. utilizate în preanestezie. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. / barbital. the-rapeia = tratament.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). din gr. bande. s. balsamon = balsam. lat. haima. dermatoze cronice (rar). trecerea substan]elor (ioni. bin-den. B. / bar(a)es-thesia. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). 2) B. / barbital.priv. BANDAJ. gr. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. [Fr. s. iar în func]ie de durata de ac]iune. s. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. BANDA III / bande III / band III. s. s. / balsam. / barbiturisme. s. s.. marin\. BALSAM. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. bang = pocnitur\. dim.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. / band. Sin. Subiec]ii expu[i nu sufer\. prezint\ actualmente un interes limitat. n.). din limba francilor stabili]i `n Galia binda. m. [Fr. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. capillaris = capilar. / balloon-ing. sensibilitate. adj. / ballon. adj. intermediare. / banque. engl. an . binden. n. de la capillus = fir de p\r. b. gramma = `nscrie-re. bandelette. / blocking. gr. [Lat. 3) B. m. etimologia termenului barbituric. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. / bandage. de la en = `n. to bind = a lega. [Lat. / ballistophobie. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. b. realiz\rii unei compresiuni. / balneo-logy. -atos = sânge. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. f. / balloon. barrière. m. ballein = a arunca.). f. to bind = a lega. baros = greutate.. [Ital. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. n. engl. 2) B.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. rapide.: b. s. gr. BALNEOLOGIE. epiteliu alveolar. Alteori. f.: BHE. [i bibliotec\ de gene. f. manifestat prin com\. vârf. sonus = sunet.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. de obicei. s. s. asociat\ de obicei. [Fr. [Fr.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. barbabietola = sfecl\ [i uree. ballon. dar nu obligatoriu. f. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. din ital. [i balneoterapie. pentru evaluarea concentra]iei. leziuni directe.

iar b. s. placenta = pl\cint\. pop.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. [Lat. / barotrauma. -ism. gr. rete. bathmos = prag.] Celule senzoriale ale *retinei. n. lat. p. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. prin combinarea b. BAROTRAUMATISM. V. m. p. m. anat. basis = baz\. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. s. s. [Ital. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. conuri retiniene [i retin\. Termen utilizat îndeosebi în engl. m. de la recipere = a primi. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. Se disting b.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. / basalioma. 170 . [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. BATIESTEZIE. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard.: epiteliom ba-zocelular (v. t. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. O serie de b. V. bastone. / pressorécepteur. [i acid. Prin reac]ia unei b. p. BARIU. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. s.: presoreceptor. -ozã. / baroreceptor. p. [Lat. / bathy-(a)esthesia. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. BAZALIOM. r. Ex. tranzit baritat..] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. 1790-1854. / base. s.. / baryum. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. esen-]ial. gr. forma = form\.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. L. Structura b. f. lat. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). cu excep]ia *ma-culei lutea. m. BARITOZ|. bari-tosis. sunt utilizate în terapeutic\. s. bron[ie b. Principalele b. a nervilor extrinseci ai inimii.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. BARORECEPTOR. / barotraumatisme. V. baros = greutate. p. *alopurinolul [i *azatioprina. / barosensibilité. f. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. BASEDOWIAN. se g\sesc la nivelul tegumentelor). -e. bathmos = prag. s. Ecuador [i Columbia. / basal. [Lat.). f. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. / basedowian. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. trauma.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. barys = greu. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. [Gr.] Sin. s. lat. / pelvis. [i tab. f. *vertije alterno-barice. s.).. cuprinzând *cafeina. B. adj. f. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei.: membran\ b. din galez\ barro = extremitate. adj. BAZAL. *teofilina [i *teobromina. BARTONELOZ|. / bathmotropism. . *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. aisthesis = senza]ie. f. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. p. Ex. medic german. -ozã. s. bilateral. -enne. insolubil\ în ap\. ~n mod normal. pressorecep-tor. [Gr. presiunea sanguin\ pentru b. Interes medical prezint\ sulfatul de b. barys = greu. bastum. / barotrauma. s. din lat. [Gr. America de Sud. / basedowien. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. *6-mercaptopurina. lat. ba-sis = baz\. s. basis = baz\. f.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. [Karl A-dolf von Basedow. de la bastare = a purta. bathys = adânc. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. BAZIN. n. n. [Caspar Bartholin Jr.. basis = baz\. Sin. / bartonellose. de la sentire = a sim]i. f. sunt *citozina. -atis = sensibilitate. Barton. de la trepein = a `ntoarce.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. b. de la baccus = recipient. s.: barotraumatism (v. [A. continuat cu micul b. NA: pelvis. / basilar. se deosebesc marele b.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. B. Structura b. Se disting dou\ cazuri principale de b. -is = re]ea. V. adrenalina etc. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. baros = greutate. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. metabolism bazal. / bartholinite. [Gr. baros = greutate. / barytose.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. 1871-1950. trauma. -atos = ran\. n. s. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum.: ac]iunea b.] Sin. m. anatomist. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis.: barotraum\. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. / barium. s. familia Bartonellaceae. / bathmotropisme. -itã. sunt distribuite pe întrega retin\. 1655-1738. m. / base. (superior).: zona sinocarotidian\ prezint\ b.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. sensibilitas.. / barto-nellosis. -atos = ran\. L. r. s. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic.). este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. f. Ex. [Lat. *teobromina). sau f. teobromina) sunt de asemenea b.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. [Fr. adj. s. / bassin. pulbere alb\. [A. / basaliome. [Gr. vârf. s. basis = baz\. p. s. barrière.. m. f. s. trope = `ntoarcere. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. gr. ordinul Rickettsiales. adj. n. f.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. (inferior). / bartholi-nitis. [i placent\. m. V. Sin. minerale [i b. organice. baccinus. Merseburg. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. V. Fiecare b. continuate. BARTOLINIT|. Sin. BAZ|. s. / basal. adj.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. BASION. bacillus = bastona[. s. s. -ism. baros = greutate. -inã. s. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. BATMOTROPISM. adj. B.. s. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. B. se produce o neutralizare reciproc\. în num\r de circa 120 milioane. ou f. aero-odontalgii [i b. 18711950.. de ex. s. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. medic din America de Sud. / basion. n. V. BAROTRAUM|. [i pirimidin\. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. [i venele b. 56. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. [Gr. -oma. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. Ex. Biosinteza b. [Lat. gr. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. 2) Sensibilitate a organismului. medic.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. ba-rorécepteur. trope = `ntoarce-re..] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. BAROSENSIBILITATE. Ace[ti b. gr. Ex. BATMOTROP. s. m. / bath-motropic. este agentul etiologic al bartonelozei (v. 2) Fundamental.. / bathyesthésie. B. BAZILAR. de la trepein = a `ntoarce. p. V. adj. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. s. m. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. [Gr. Unele b. bastona[ul propriu-zis. fie a unor lichi-de din organism.: pelvis.: 5-fluorouracil.] Elementul nr. / basilaire. receptus. lat. sensibilitate. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). / basion. f. s. f.. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. / barosensitivity. adj. Copenhaga. [Gr. / bathmotrope. s.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate).). m.oase. [Lat. Bar-ton. [i boal\ Carrion. de referin]\. / barytosis. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. bogate în *rodopsi-n\. / barotraumatisme. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases.

[Graham Bell. Sin. B. dona = doamn\. [Lat. 2) ~n român\.] Sin. botanic\ benzoe. 1852-1908. BETABLOCANT. [Lat. de la baccus = recipient. s. f. BENIGNITATE. adj. f.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. NA: pelvis renalis. BENZEN.). cu localiz\ri extratoracice. m. s. / bestialité. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). / benzénisme.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). lat. 2) Impropriu. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . s. f. s. frecvent încapsulate. BAZOFIL.). [Lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / behaviorism. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. BENZIDIN|. Totu[i. gr.. / bérylliose. bloquant. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. amer. [Lat. m. B. s. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. *hematoxilina. / pelvis of the kidney. / benignity.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. s. / benzolisme. utilizarea b. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. BEHAVIORISM. gr. adj. / belladona. battuere = a bate. n. Ca urmare. de la bestia = animal s\lbatic. s. m. [i granulocit. s. celul\. / benzolism. f. / basivertebral. / beat. BAZOFILIE. / bel. [Lat. / benzidine. BERIBERI. / becquerel. V. f. / bassinet.] 1) Segment larg al c\ilor urinare.. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. s. -ism. fam. [Lat. s. dim.: boal\ beri-beri (v. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. bestialis = bestial. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. n. m. [Lat. A. Mees. m. / becque-rel. philos = prieten.: atenololul). in-cluzând *atropina [i *scopolamina. n. s. BENIGN. B. bototanic\ benzoe. -ism. [i benignitate. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. BAZIVERTEBRAL. n.: tumor\ b. s. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. gr. / basocellulaire. / benzolism. s. de ex. f. BECQUEREL. s.: β. V. Sin. m. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale.). utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). neurolog olandez.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. adj. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. printre altele. beryllos = beriliu. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. BAZOCELULAR. bototanic\ benzoe. bella = frumoas\. de regul\. B|TAIE. Ant. basis = baz\. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. f. s.. f.sl\biciune extrem\. pl. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa.. ergein = a lucra. m. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). s\lbatic. toxic [i cancerigen. Este toxic [i poate determina anemie.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. / benzidine. pop. s. baccinus. / basophilie.. pentru belladon\ (v. V. / balbu-ties.: malign. [i Curie.: benzenism.. BÂLBÂIAL|. benignitas. adj. / benign. n.. adj. [i o form\ cronic\. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. m. stammering. f. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal.. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. m. s. / basivertébral. basis = baz\. / basophilia. adj. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. s. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. pop.: sotalol. BEL. [Lat.] Doctrin\ promovat\ de J. se dezvolt\ local. benignus = binevoitor. adj. tumorile benigne sunt circumscrise. balbicare = bâlbâial\. de la cella = c\mar\. purpur\ trombopenic\).: logonevroz\ (v. cât [i cito-logic. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. f. s.BAZINET. datorit\ caracterului neinvaziv. / basiotribe. [Engl. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). philia = atrac]ie. s. V. f. lâng\. ad = aproape de. Exist\ o form\ acut\. n.). Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. [Lat.: benzolism (v.: dungi Mees (v. / benzène. m. -is = rinichi. [R. ca. m. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\.adrenergic. n.] Pneumopatie profesional\. s. -ozã. -ism. vechea unitate. s. / bénignité. / benzodiazepine compounds.: granulocitoz\ bazofil\. / ba-socellular. cu posibilitatea de recidiv\. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. basis = baz\. BETA-ADRENERGIC. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. s. f.. c. Paris. b) histologic. [Lat. s. pur\ (ex. B. V. de la philein = a iubi. în sistemul interna]ional. adj. este. BESTIALITATE. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. beryllus. / berylliosis.. Sin. s. în care caz b. Sin.. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). de la vertere = a `ntoarce. m. gr. n.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. s. Un B.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. [Lat. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. / bel. gr. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. adj. basophilic. timolol). Bakkum. [Lat. Var. BELLADON|.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. / benzodiazépines. / belladone. leucopenie. s. exercitând. m. BERILIOZ|. tribein = a freca. în func]ie de caz. polinuclear. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. gr.] Var. B. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. cu eventuale consecin]e medicolegale. basis = baz\. / bestiality. m. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. / bétabloquant. b) cu ac]iune b. BENZOLISM. m. 1873.: betastimulant (v. BAZIOTRIB. lat. stuttering. s. [Lat. Ex. / béhaviorisme. m.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. / bénin. s. Var. leucopenie. s. lat. [Antoine Henri Becquerel. unele tumori benigne se pot extinde local. n. celulla = c\m\ru]\. B. / basiotribe. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. adj.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului.: pulsa]ie. s.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. / balbutiement. adj. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. cre[terea se produce de obicei lent. / bêta-adrénergique. / béribéri. BENZENISM. BENZODIAZEPINE.] Care este lipsit de gravitate. s. gr. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B..] Compus aromatic (diami-no-4. / benzene. [Lat. s. s. atât în plan arhitectural. [Lat.. / beta-adrenergic. Curie. / beriberi. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. s.).: beladon\. [Lat. 1847-1922. adj. bénigne. behaviour = comportament. de origine profesional\. inginer american. BELADON|. f. s. s. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. / ba-sophil. / betablocker.] Sin. de la philein = a iubi. fr. [It. f. ren. adj. basis = baz\. f. f. vertebra = vertebr\. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. / basophile. [i zoofilie.] Sin. de la benig-nus = binevoitor. Care nu prezint\ caracter neoplazic. n. s. la 2-4 s\pt\mâni. aten]ia [i memoria. -atis = bun\voin]\. de culoare alb\. pl. botanic\ benzoe. s. fizician francez. este sursa unor alcaloide variate.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. gr. O serie | | 171 . inventatorul telefonului. / battement. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. sunt rare.). adj. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. c) evolutiv. [i benzolism.] Sin. s. Numeroasele b.

globulus. [Lat.: β-stimulant. / bifide. / beta-globulin. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. ac]iune hipocal-cemiant\. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. m. catenarius = legat `n lan]. s. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule.[i betablocant. B. lat. / beta-ray therapy.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. BETACELULIN|. adj.3-bisphosphoglycerate. În trecut. / drunkenness. BICIPITAL.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). *bacteriofagi. m. adj. care posed\ dou\ capete.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. / béta-globuline. f. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. s. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. BETASTIMULANT. Var. bibitus. V. genomice. / betastimulant. bis = de dou\ ori. / bétastimulant. -itis = cap. bis = de dou\ ori. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. s.: ureter b. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. adj. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. / bicarbonate. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i.: β-lipoprotein\. / bêtacelluline. mai multe tipuri de b. 9-15 % din proteinele plasmatice. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. s. s.. de la bibere = a bea. adj. Datorit\ 223 3 3 172 .] 1) În general. f. gr. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot.: dinte b. beta = sfecl\. carbo. -ale. Sin.] Care posed\ dou\ *focare. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. -aux. tab. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. [Lat. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. / 2. s. B. BETAIN|.: βlactamine. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. / ébriété. n. m. s. BETAGLOBULIN|. Var. virus = venin. f. b. de la globus = glob. V. / betaine. s. -inã. s. f. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. lat. bis = de dou\ ori. / bifid. lipoprotein\. -inã. s. BIBLOC. -inã. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. Ex. -etis. a inimii. / bicipital. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene.: ebrietate (v. din gr. s. m. m. dim. 2. adj. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. [Lat. genos = neam. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. m. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. bilateral bundle branch block. 2) În mod o-bi[nuit. m. ulcer malign. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. adj. f. par]ial cu *electronoterapie. theke = cutie.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. de la mimeisthai = a imi-ta. dobutamina este β1 stimulant\. / betalactamase. / bicuspide. f. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. citomegalovirus) [i Roseolovirus. herpein = a se târ`. adj. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. s. fitobezoar (vegetale [i hran\). Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. B. feeding-cup.] Tip de mu[chi lung. / gene library.formeaz\ o a[a-numit\ b. urma[. BETALACTAM. s. s. / bêtathérapie. mimetikos = care imit\. cuspis = vârf. / bêtalactamines. s. f. BE}IE. corp care se electrizeaz\ prin frecare. s.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. în func]ie de compozi]ie.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral).] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. prin extensie. pl. / beta-lactame. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. adj. caput. B. b. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. bis = de dou\ ori.mu[chi. Var. -itis = cap. Cei trei compu[i CO2. tab. / beta-cellulin. / bêtamimétique. / biberon. m.. gr. gr. adj. cât [i β. BIBERON. BETATRON. / bêtalactamase. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. / beta-mimetic. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. BETATERAPIE. lat.] Frac]iune proteic\. therapeia = tratament. Se disting. s. BICUSPID. / bêtalipoprotéine.3-bisphospho-glycerate. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). BICATENAR. selectiv\. bis = de dou\ ori. adj. lat. -inã. [i curieterapie. m. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. f. -inã. n. f. s.: beta-adrenergic. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). herpes. / bifocal. / beta lipoprotein. herpes. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. uter b. s. / bicarbonate. f.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. BIFOCAL.: tricobezoar (format din fire de p\r). deci. BETAMIMETIC. photos = lumin\. . s. [Lat. Var. n. s. / 2. f. c\min.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. adj. anat. (premolar). de la cella = c\mar\.] Ester difosforic al acidului gliceric. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.: βmimetic. Var. s. . -e. / bezoar.: acebutololul). care este foarte a-bundent în eritrocit. teac\. f. otrav\. în continu\ ameliorare. stimulare = a îmboldi. [Lat.: β-lac-tamaz\. s. s. cu rol de rezerv\ de energie. Var.. care stimuleaz\ ace[ti receptori. probabil. s. / bicipi-tal. / bétaïne. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. bis = de dou\ ori. / beta-lactam antibiotics. m. *cosmide). BEZOAR. despicat. / bêtalactame. trope = `ntoarcere. dim.: lentil\ b. / bicuspid. [Lat. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. adj. / bibloc.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. valvula b.). BICARBONAT. m. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. pl. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. produs\ de celulele β-pancrea-tice. gr. în mod normal. acestea sunt b. [Lat. adj. gr. B. / bêtalipotropine. phos. s. bis = de dou\ ori. m. s. [Lat.. cellula = c\m\ru]\. bis = de dou\ ori. f. de la glykys = dulce. sau gennan = a produce. anat. / feeding-bottle. [Lat. elektron = chihlimbar. iar labetalolul este [i alfa. [Lat. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. bloc. fr.] Sin.3-BIFOSFOGLICERAT. Ex. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. a stimula. [Lat.: *carnitina [i *colina. / bézoard. BETALACTAMAZ|. / bêtatron. de la bi-blion = carte. Ciclul b. -etos = pecingine. [Lat.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. de la trepein = a `ntoarce. fidus = t\-iat. protos = primul. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. cu referire la mu[chii bicep[i (v. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. BETALIPOTROPIN|. B. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. s. -onis = carbon. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. s. f. / betatron. [Lat. BETALACTAMINE.: β-globulin\.mu[chi). s. s. s. V. f. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. / biceps. Ex. n.de b. bibliotheca. Ex. reprezentând. Sin.] Var. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. / bicatenary. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: molecula de ADN. / betalipotropin. m.: β-lipotropin\.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. / bifocal. glykeros = îndulcit.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . Ex. se afl\ în numeroase antibiotice. focus = vatr\. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. Totalitatea coloniilor . rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. m. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b. bifidus = des-picat `n dou\. gr. lipos = gr\sime.: β-lactam. de la catena = lan]. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. s. de la therapeuein = a `ngriji. gr. s. de la bis = de dou\ ori. -e. f. caput. f. gene bank. / bicaténaire. BIFID. genera]ie. / biceps. de la gr. lipos = gr\sime. lat. s. / biblock. s.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. adj. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. BICEPS. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. ebriety. Var. bibere = a bea.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. BETALIPOPROTEIN|.

Dac\ aportul este egal cu eliminarea.] Sin. d\ direct reac]ia. numai în timpul digestiei. 4 . / bilharziose. [i pigmen]i biliari. B. Serve[te îndeosebi în informatic\. s. [Lat. f. V. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\).: 1) B. adj. A). situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare.7-5. sunt: apa.: canalicule b. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. ruber. Produs\ continuu. BILAN}. este control medical. V.: difosfonat (v. probabil.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. / cholangio-graphy. Conjugarea are loc în ficat. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. V. în bil\ sau în sânge. BIGEMINISM. dup\ care b. / biliverdine. prin *canalul coledoc. s.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. BILIFUSCIN|. Este b. Com-ponen]ii principali ai b. f. / biliary. ektome = excizie. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. [Lat. -bra. C sau b. relativ simetrice. B. urin\ sau în con]inutul intestinal. / biliverdin. biochim. BIL|.1 µmol/l). / binaire. mai slab\ decât sistola care o precede. s. brun. -euse. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. f. K).] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. gr. / bilirubin. / biguanide. *pigmen]ii biliari. La noi în ]ar\. prin tubaj duodenal. m. / biguanide. -ale. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. E. / bilirubinurie.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. Este o combina]ie a b.: sistem de num\rare cu baza doi. [Lat. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. B. -aux.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. s. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. s. prin extensie. bilharziosis.). diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\.] 1) Compus din dou\ unit\]i. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. hidrosolubil\. f. f. bilis = fiere.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). binarius = dublu. denumirea e-chivalent\ pentru b. / bilatéral. 1825-1862. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. BILIRUBINURIE. [Theodor Maximilian Bilharz.mi[care complet\ la presiune. s. s. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. În mod normal. phos. n. [Lat. B. [i tab. [Lat. c\rora b. [Lat. s. f. Ex. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. s. -bra. B. Examen medical sistematic. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. ruber. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. -atos = sânge. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. bilirubina este absent\ în urin\. diaree.7 mg/dl (3. organismul se afl\ în echilibru azotat. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. f. / bilateral. prin ac]iunea s\rurilor biliare. necon-jugat\. s. devenite solubile. incorect. utilizând doar cifrele 0 [i 1. s. / biliculture. diferitelor principii alimentare (glucide. cultura = cultivare. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. care se divide în câte dou\ elemente. f. b. *lecitina [i colesterolul. s\ruri. s. hepatic\). / biphosphonate.. ale corpului. f. / gallocul-ture. administrat per os. BIGUANID|.) primite [i cedate de organism. glucide.). adj.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. cu acidul glucuronic. vezicul\ biliar\ (b. photos = lumin\. s. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. ouron = urin\. Angl. / bigéminisme. f. b.: apa (H2O) este un compus binar. Exist\ [i alte sisteme de b. 4) B. BILIVERDIN|. [Lat. -inã. V. [i în continuare.] Care este situat de ambele p\r]i. cistic\ sau vezicular\).2-0. 2) Num\ra-re b. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). B. fuscus = negru. hidric. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. De asemenea. adj.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. [Lat. D. B. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. transformarea digestiv\ a acestora. [Lat. pigmen]i b. m.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. 2) B. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. lichide etc. m. adj. h. bilis = fiere. medic german. BINAR. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. s.: Schistosoma (v. Abrev. graphein = a scrie. care în viitor vor fi. mineral. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. [Lat. s. favorizeaz\. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. m. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). b. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. medic german care a studiat aceast\ boal\. (fr. bigeminus = dedublat. / bilious. a coledocului). conjugat\ trece normal în bil\.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. gr. 3) B. Ex. BILIRUBIN|. diabet insipid etc. / bilobectomie. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. / biline. bilis = fiere. BILHARZIOZ|. [Lat. gr. -inã. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. f. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. proteine. manual muscle test. cel mai complex. Antidiabetic de sintez\ care. f. canale hepatice (b. Valoarea sa în sânge este între 0. -brum = ro[u. [Lat. mucina. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. -ozã. f. / bilirubinémie. / bi-phosphonate. BILIAR. ou bigé-minie. ruber.1-0. -eris = latur\. n. din dou\ elemente. în diverse formule. / bi-lobectomy. BIFOSFONAT. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. de la latus. phoros = care poart\. 3 . BILICULTUR|. / bilifuscin. BILOBECTOMIE. 0. s. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. Ex. bilis = fiere. [Lat. / biliru-binuria. a transporta. f. engl. de la bis = de dou\ ori. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. legat\ la albumin\. b. s. c\rora. de la phe-rein = a purta. / biligraphie. s. adj. Ex. f. emulsia gr\similor. liposolubil\.3-BPG. haima. / bilieux. la solicitarea caselor de asigur\ri. le spore[te [i activitatea lipolitic\. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. f. Absent\ la om. BILIN|. s. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. BILIGRAFIE. f.] Sin. s. gall. adj. / biliaire.] Sin. proteine. s. La om poate apare în ser. adj. 173 . lateralis = lateral. geminus = geam\n. s. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. / binary. Termenul este folosit. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. const. f. -inã. s. / bile. clarificate. s. s. etc. [Ital. f.3 mg/dl (1. s.. adj. gr. efectuat periodic sau ocazional.] Sin. / bilirubine. li se facilitea-z\ absorb]ia. / bigeminy. BILIRUBINEMIE. lobos = lob. bilis = fiere. implicit. / bilan. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. BILIOS. / bilifuscine. bilis = fiere. -bra. s.: schistosomiaz\ (v. / bilin. [Lat. s. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. / balance. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. / bile. azotat. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge.). care nu a traversat ficatul prin canalele biliare.contrac]ie nul\. s. 1 . f. ap\). s. bilis = fiere. gr. -ism. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. f. -inã.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. / bilharzia-sis. *s\ruri-le biliare. -inã. cu viscozitate mare. bis = de dou\ ori. s.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). bilis = fiere. m. vitamine. f. de la bilis = fiere. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . s. f. puls bigeminat [i trigeminism.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. bilis = fiere.). s. bis = de dou\ ori. BILATERAL. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. -brum = ro[u. biliosus = plin de fiere. nutritiv.): 2. -inã. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden.] Care este în rela]ie cu *bila.: colangiografie (v. 1825-1862. sau mediu [i inferior). direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. lipide.] În biologie [i medicin\. [Lat. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. 2.3-b. / biliru-bin(a)emia. f. f. [Lat. bis = de dou\ ori. bi-lancio = bilan]. viridis = verde. 2) B. -brum = ro[u. bilis = fiere. lipide. Se deosebesc: 1) B.

. f. iar împreun\ cu C. Sin. cauza *poten]ialului de repaus. / biodegradable. / bioartificial. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. f. / bioélément. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. captare = a prinde. / bioartificial distributor. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. Na. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. medical\ cuprinde domeniile b. s. bios = via]\. / biocompatible. [Gr. -elle. f. Mg. f. 2) Crearea unui organism viu. [Gr. / biophysics. [Gr. s. génie biologique / bioengine-ering. s. s. s. f. Domenii de studiu în b. glucide. lat. în condi]ii normale [i patologice. s. neuroni etc. s. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei.] Despre orice compus organic care. a distruge.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. -oris = c\ldur\. elektron = chih-limbar. electroretinograma etc. / bioinformation. în general. totodat\. bios = via]\. / bioavailability. / biocalorimétrie. s. s. [Gr.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. bios = via]\.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. m. [Gr. molecular\ [i b. / biocompatible. starea fizic\ a *excipientului. f. lat. electroencefalograma. corp care se electrizeaz\ prin frecare. f. utilizând contactul corporal (touching). Sin. / binocular.BINOCULAR. BIOARTIFICIAL. / bioelement.. / bioethics. corp care se electrizeaz\ prin frecare. s. S. / biocalorimetry. physica. informa]ie. / biochimie. calor. bios = via]\. forma de administrare a medicamentului.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. [Gr. bios = via]\. reprezentare. rezultând electrogramele: electrocardiograma.). / bioenergy. BIOCATALIZATOR.] Domeniu interdisciplinar.] Despre un material organic sau anorganic care. ars. Se disting numeroase direc]ii ale b. de la informare = a reprezenta. de la physis = natur\. ethike. introdus în sol. [Lat. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. V. m. ce nu fac parte din moleculele de proteine. [Gr. P. Al. / biocenose. [Gr. [Gr. lat. / biogenèse. f. degradare = a degrada.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. lat. bios = via]\.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. inteligen]\. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. / bioingénierie. lat. BIODISTRIBUTOR. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". m. lat. s. adj. / biocapteur. 2) Orice rela]ie între organisme.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. lat. bioenergetic\. V.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. manipul\rile biologice [i genetice etc. energein = a fi `n activitate. procrearea artificial\ [i *eutanasia. BIOCOMPATIBIL. Suportul material al b. 2) Caracterizarea b. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. transplantul. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. s. f. f. BIOFIZIC|.] {tiin]\ de frontier\. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. koinosis = asociere. Zn peste 90 %.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . s. s. compozi]ie. / biocompatibilité. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. / bioartificiel. s. s. bios = via]\. bios = via]\. hormonii). `ndeosebi b. reflectare. lat. physike. adj. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. s. / biocompatibility. kybernetike = arta de a guverna. [Gr. facere = a face. / bioénergie. bios = via]\. de la gennan = a produce. s. f. f. din gr. ethica = moral\. s.: acizi nucleici. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. Temele de reflec]ie ale b.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. depinde de: solubilitate. n. Are re-la]ii directe cu *bionica. f.] Element constant întâlnit în sistemele vii. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. având o component\ determinat\. din punctul de vedere al termodinamicii. / bioinformation. s. s. lat. BIOCAPTOR. intodus `n organism. distributor. dispo-nere = a aranja. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. K. [Gr. BIOELECTRICITATE. f. f. s. s. gr. BIODISPONIBILITATE. lat. bios = via]\. bios = via]\. / bioelectrogenesis. / binoculaire. de la distribuere = a distribui. s. de la ethos = moravuri. ingénie-rierie biologique. s. metron = m\sur\. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. f. adj. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. Ex. / bioélectricité. s. lat. pati = a suferi). [Gr. BIOENERGIE.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. Fe. informa-tio. BIOCALORIMETRIE. conserv\rii. bios = via]\.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. n. / biogenesis. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. s. s. sunt îndeosebi experimentul clinic. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. adj. / bioenergetics. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. b. pereche. bios = via]\.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat.] Sin. adj. elek-tron = chihlimbar. bios = via]\. Ca. BIOINFORMA}IE. -oris = distribuitor. f. f. a orândui. ocularius = referitor la ochi. f. / biocatalyseur. sunt formulate diferite conduite terapeutice. [Gr. Ex. schimburi metabolice între organ [i organism). medic [i psihanalist austriac. celular\. / biochemistry. adj.: b. [Gr. / bioénergétique.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. B. / biophysique. B. [Gr. m. s. s. [Gr. artis = art\. genesis = producere. uneori. f. -onis = schi]\. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. f. katalyein = a dizolva. în cursul erelor biologice. bios = via]\. BIOELECTROGENEZ|. metodele [i tehnicile fizicii. Si. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. con]ine mai multe domenii. pati = a suferi). B. în evident\ [i necesar\ extensie. f. / bioelectricity. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. m. BIOCOMPATIBILITATE. s.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. f. energeia = for]\ `n ac]iune. femininul substantival al adj. comunica]ie. bios = via]\. În excita]ie. lipide variaz\ considerabil cu specia. BIOINGINERIE. s. lat. genesis = producere. hormoni. autoreglabil\. f.: e-lectrogenez\. [Gr. / biodistributeur. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. BIOELEMENT. Ex. BIOGENEZ|. BIOETIC|. f. physikos = natural. vitaminele. B. / biocatalyst. BIODEGRADABIL.: vedere b. f. elementum = element. f. BIOCHIMIE. (În ur-m\ cu dou\ decenii. bios = via]\. / biocybernétique. s. f. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". n. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. adj. [Gr. / bioélectrogenèse. factorii de cre[tere. BIOENERGETIC|. [Gr. f. bios = via]\. s. bios = via]\. de la oculus = ochi. ingenium = spirit. adj. lat.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. khemeia = alchimie. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. reunire. Con]inutul în unele b. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). Prin biodegradare. s. bios = via]\. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). gr. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. N. s. / biocybernetics. bios = via]\. bini = câte doi. din punctul de vedere al regimului energetic. / biosen-sor. de la gen-nan = a produce. electromiogra-ma. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. Cl. mai mult sau mai pu]in validate. f. BIOCIBERNETIC|. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. regl\rii. [Gr. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. [Gr. bios = via]\.: microscop b. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. s. s. BIOCENOZ|. conceptele.: biosenzor (v. / bioéthique. a repartiza. al\turi de enzime erau considerate b. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. / biodégradable. [Gr. / biodisponibilité. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. / biocénose.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient.

] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. [Gr. bios = via]\. semnific\ `ncetarea acestor procese. BIOPROTEZ|. / bio-mechanics. f. / bioptérine. f. unui examen *extemporaneu. n. medicina = medici-n\. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. `n cazul structurilor neexci-tabile.: polipeptidele. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. b. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. care sunt imobilizate pe un suport. / biopolymers. molecular\. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. f. m. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. ]esuturilor (histometria). Sin. f) b. ~n principiu. B. BIOMATERIAL. f. / biomédecine. 2) Însu[i materialul prelevat. materia sau mate-ries = materie. / bioprothèse. [Gr. studiile [i aplica]iile b. prin punc]ie. s. / biopsy. B. [Gr. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). BIOPSIE. Compus din clasa *pterinelor. f. / biomasse. s. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). antibiotice etc. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. bios = via]\. s. f. f. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. s. de la skopein = a vedea. / bionique. / biomass. histochimic (biochimic). 2) b. ceramic\. / bioluminescence. mu[chi). f.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. a examina. / biopotentiel. rhythmus.: ritm biologic. s. f. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. gr. a pune. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). metron = m\sur\. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. -ntis = puternic [i posse = a putea. ~n medicin\. f. m. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. cronofarmacologie. s. s. m. bios = via]\.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. la pe[tii electrici (torpila electric\). raporturile acestora cu mediul etc. [Gr. ~n principiu. logos = [tiin]\.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. *biologiei celulare etc. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. c. efectuat\ cu un *trocar special. este fixat\ pe un inel metalic. în practic\ se disting: a) b. `n special proteinele [i acizii nucleici. / bionics. biochimie. confundat cu prothesis = propozi-]ie. [Gr. lat. V. f. s. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. Sin. f. din gr. Tulbur\rile b. bios = via]\. *biologiei moleculare. lat. m. de la potens. s. [Gr. / bioma-terial. gr. -inis = lumin\. biometry. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. m. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. material. organite celulare. s.. s. BIONIC|. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. acoperit cu material plastic. bios = via]\. [Gr. De ex. pe cale endo-scopic\. BIOSENZOR. îndeosebi pentru segmentul anterior. s. mekhanike. BIOPTERIN|. / biorhythm. [Gr. B. f. lat. s. polys = mul]i. BIOMECANIC|. BIOLOGIE. f. iar dispari]ia b. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. de regul\. s. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. mechanicus. sensorium = organ de sim]. f. `n rela]ie cu celula.biomateriale. bios = via]\. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. lat. Ex. în pre-zen]a oxigenului. de la mekhane = ma[in\. s. b. celulelor (citome-tria). / biocapteur. de la sentere = a sim]i. / bioluminescence. n. thesis = punere [i tithenai = a plasa.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. pl. f. s. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. / biomécanique. rhythmos = ritm. s. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. m. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. *biochimiei. bios = via]\. s. [Gr. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente.. bios = via]\. s. Deficitul de b. bios = via]\.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. mekhanikos. elektron = chihlimbar. aduce. s. / biology. m. de obicei. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii.: 1) b. Natura b. / biorythmologie. / biologie. în general. de la pro = înainte. f. m. implantabile sau nu. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. medieval\ poten-tialis. ~n prezent. / biopros-thesis. pot fi endogene sau exogene. BIOPOLIMERI.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. ciclul de reproducere. bios = via]\. bios = via]\. f. bios = via]\.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). De ex. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. BIOMAS|. / biorhythmology. logos = [tiin]\. polimeri. pl. de suprafa]\. lat. B. BIORITM. celule `ntregi. BIORITMOLOGIE.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). B. bios = via]\. b. B. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. organelor (vis-cerometrie. genetic\ etc. aspect. meros = parte. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. / biorythme. / biomedicine.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. este foarte divers\: metale (aliaje). osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie).. deriva]i de carbon etc. s. `n cazul sistemului vascular. s. b. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. f. s.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. d) b. genetic sau microbiologic.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. prosthesis = ad\ugare. gr.] *Polimeri forma]i în organismele vii. skopos = observator. f. s. lumen. / biosen-sor. cronobiologie. popula]ii). de zi [i noapte (circadiene) etc. *biofizicii. rhythmos = ritm. s. b. opsis = vedere. BIOPOTEN}IAL. [Gr. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. lat. s. bios = via]\. din gr. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. s. / biometrics. nucleului (cariometria). BIOMETRIE. n. BIOLUMINESCEN}|.: heterogref\ valvular\. / biomatériau. mikros = mic. V. s. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. s.: ciclul menstrual). / biomicroscope. [Gr. e) b. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. bios = via]\. / biopsie. m.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. crearea de noi molecule artificiale. / biopterin. s. f. 3) b. sunt asociate proceselor vie]ii. s. ca simpli subprodu[i de metabolism. BIOMICROSCOP. b. b) b. un grad de certitudine `n diagnostic. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. [Gr. a evolu]iei medicinii contemporane. massa = mas\. s. / biomicroscope. BIOMEDICIN|. [i genetic\ molecular\. [De la biologie + electronicã. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. bios = via]\. logos = [tiin]\. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. Dup\ origine. se disting trei categorii de b.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. / bio-potential. Prin extensie. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. lat. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. f. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. s. poten]ial de repaus.. conceperea unor tipuri variate de proteze. [Gr. lat. rhyth-mus. poten]ial de ac]iune. La organismele vii. organisme pluricelulare. pot fi sezoniere. B. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. c. / biopolymères. b. lunare (ex. V. [Gr. sau *frotiul. / biométrie. lat. `ntre agentul imobilizat (ex. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. [Gr. s. circadian [i sincronizator. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. care poate orienta actul chirurgical. c) b. n.

s. adj. / bioxide. s. clasice. n. transformatio. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. f. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. [Gr. typos = tip. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. în condi]ii omogene.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. f. pot fi ata[a]i organismului. / biotechnologie. aranjare.] Sin. f. s. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. / biosystème. f. s. f. / biovular. / biosynthèse. bis = de dou\ ori. hematologie.: deriva]ie b. BIOSTIMULATOR. f. bis = de dou\ ori. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. / bio-statistics.: taxonomie (v. Ex. îndeosebi de medicamente. [Lat. Sin. taxis = ordonare. [Gr. [Gr. / biothera-py. s. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. bios = via]\. BIOSINTEZ|. f. BIOTONUS. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). BIOVULAR. s. / bipolaire. s. BIOTIPOLOGIE. V. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. de la transformare = a transforma (trans = peste.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. logos = [tiin]\. pes. 176 . / biotaxis. bios = via]\. [Gr. [Lat. / biotype. meserie. germ. / biovulaire. m. B. f. B. m. BIOTOP. s. thesis = punere [i tithenai = a plasa. formare = a da o form\).[obolan. Se denume[te astfel. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. *ectomorf. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. therapeia = tratament.). / double refringency. s. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. lat. marc\. / bioty-pology. [Gr. bios = via]\. [Gr. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. bios = via]\. de la therapeuein = a `ngriji. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. s. dio-xid. f.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. engl. / biotype. / biotaxie. s. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. A:D < 1. BIREFRINGEN}|. s. s. prob\. / biosyn-thesis. BIPED. / biotope. -onis. adj.). / biotechnology. [i pancreas artificial. topos = loc. BIOSISTEM. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. Sin. [Gr.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. -atos = ansamblu. [i *mezomorf. compunere. de la status = stare. / biotonus. gr. model. denumite *viscerotonie. [Lat. Termenul desemneaz\. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. de la syn = împreun\. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. s. / biosphère. f. [Gr. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. [Gr. de ex. f. model. / biotin. de la refringere = a r\sfrânge. logos = [tiin]\. ]esuturi. stimulare = a îmboldi. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. s.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. a pune. bios = via]\. re-fringens. deci b. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. test = examen. s. bios = via]\. / bistatistique. adj. f. [Gr. [Lat. Recent. adj. [Gr. gr. inodor. f. s. s. celule. n. s. / biothérapie. adj. marc\. din fr. În distrofie [i `n malnutri]ie. / biotest. f. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge.iepure etc. / biped. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. -e. sphaera. oxigen. bis = de dou\ ori. În realitate. Exist\ b. `mpingere. / bioxyde. s.. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. s. B. se stabilesc unit\]i biologice. bios = via]\. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii.: vitamin\ B8 (v. [Lat.). BIOXID. BIOTAXIE. BIOTEHNOLOGIE. model. bios = via]\. Utilizarea b. / biosys-tem. [Gr. BIPOLAR. a aranja. tekhne = art\ manual\. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. oxys = acru. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. istemai = a a[eza. polus = pol. n.] Sin. Statistik (termen creat `n sec. s. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. BIOTIPARE. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. / biréfringence.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. / biotypologie. s. BIOTRANSFORMARE.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. n.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. / biosmose.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. `n diagnostic se extinde considerabil. / biotope. sau a unor produse organice (suc gastric. marc\. f. bios = via]\. a pâinii sau a derivatelor din lapte). typos = tip. -edis = care are dou\ picioare. / biotransformation. este supraunitar. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. s. bios = via]\.). bios = via]\. adj. *cerebrotonie [i *so-matotonie. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. f. din lat. bios = via]\. s. bios = via]\. / biostimulant. s. de la ovum = ou. bipes. bioxid). XVIII). Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. sphaira = sfer\. systema. / biosphere. B. dou\ picioare. s. n. lat. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. BIOTEST. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. / biotypie. neuro[tiin]e. s.. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. solubil în ap\. m. [Gr. s. denumite. BIOSMOZ|. s. adj.: biocaptor. osmos = impuls. s. biotonicity. n. adj. a glucozei. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele.). `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). lat. / biotransformation. a stimula. s. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. V. s. bil\ etc. bios = via]\. s. f. m. testum = capac de lut ars.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. de la bis = de dou\ ori. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic.[oarece. f. n. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. f. de obicei. criminologie etc. [i biotipologie. comparativ cu ale speciei din care face parte. de la lat. [Gr. de la syn = împreun\. Sin. De regul\. de asemenea. . BIOTIN|. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. typos = tip. m. Ex. lat.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\. / biotest. m. Practican]ii b. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. BIOTERAPIE. BIOSFER|. f. collegium sta-tisticum. f. BIOSTATISTIC|. BIOTIP. Unii b. organe) sau fenomene în interac-]iune. bios = via]\. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. pedis = picior. .] Care posed\ dou\ membre inferioare. s. s. s. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. dincolo de. -ozã. (în electrocardiografie). [Gr.: anhidrid\ carbonic\ (v. b. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. dup\ numele speciei utilizate (unitate . f. / biosmosis. A-cestor b. A > D. f. / biotine. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. bios = via]\. / bipolar. tonos = tensiune. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. [Gr. / biotyping. / bipède. s. a oceanelor.: dizigot (v. bis = de dou\ ori.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. / biotonus. de la tattein = a ordona. f. / biostimulant.] Care posed\ doi poli. m. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. Dup\ un b. tipurile pure se g\sesc rar.

n. blepharon = pleoap\. BLASTOMICOZ|. f. -e. Speciile B. / blastogenèse. blastos = germen. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. s. / blastoma.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). B. nord-american\. mobil\ sau repliabil\ în mâner. / blaste. BISMUT. m. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. m.. [Gr. blastos = germen. myketos = ciu-perc\. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. m. B. blepharon = pleoap\. derma. din lat. lipos = gr\-sime. / biseau. Fliess. -atos = sânge. [Fr. mozaic fluid. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. s. cheloidian\. / blastogenesis. psihologice fundamentale. m. boal\ Jorge Lôbo (v. boal\ Gilchrist (v. Wismuth. s.) 3) B. `ngustare. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate.). s. / blas-toderm. adj. f. / blastome. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. / blépharoplastie. / blépharophimosis. care une[te. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. s. [Gr. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. m.: dublu strat fosfolipidic.] 1) Care are valen]a 2. f. Ex. hermafrodit. [Gr. bis = de dou\ ori. blastema = mugure.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. s. [Gr. adj. f. n. [Lat. s.: *limfoblas-tom. byssinosis. adj. s. stratum = a[ternut. blastos = germen. O serie de s\ruri insolubile de b. din lat. blastos = germen. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. BLASTOCEL. m.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. B. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm.: tarsoplastie. m. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). BIVALENT. / blastomycosis. -inã. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. / blepharoplasty. f. byssos = bumbac. / bisexu-ality. de unde este extras. meros = parte. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. se formeaz\ relativ rapid. sudamerican\. din germ. -ozã. / bisexualité. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. m. s. gr. simbol Bi. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. kystis = sac. [Gr. f. de la albus = alb. Sin. *eritroblast. m. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. s. B. [Gr. care dau na[tere *blastocistului. f. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. iungere = a `njuga). [Gr. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). s.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. s. s. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. n.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. [Fr. 2) B. / byssinose. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. de la phi-moun = a strânge cu putere. -ozã.. albumen. vitellum = g\lbenu[ de ou.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. -atos = piele. / blastula. haima. [Gr. *megacarioblast). pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. s. B. f. BLASTODERM.] Dedublarea albuminelor. gr. / blépharite. biseau. / blépharochalasis. n. sexualis = referitor la sex.] 1) *Neoplasm embrionar. n. a uni (cum = cu. desemnând o ce-lul\ tân\r\. [Gr. s.] Elementul chimic nr. f. f. BISTURIU. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. cu extindere la întreg tractusul digestiv. s. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. khalasis = relaxare. [Lat. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. f. s.980 [i densitatea 9. f. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. / blasto-c(o)ele. f. [i membran\ celular\. B. / bisalbumin(a)emia.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. / blépharo-con-jonctivite. Sin.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. photos = lumin\. blepharon = pleoap\. f. care este sec]ionat oblic. s. / blepharophimosis. n. BLASTOCIST. [Lat. BLASTUL|. blastos = germen. / blasto-mere. BLASTOM. s.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. m.[i sudamerican\. plas-tos = modelat.] Sin. f. s. cu afectare ganglionar\. S. -inis = albu[ de ou. [Lat. BLEFAROPLAST. / blast. phos.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. s. blastos = germen. [Gr. 83. / bismuth. 177 . s. coniunctivus = care leag\.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. bistouri. bastoria = b\]. La om b. Pe lâng\ b. BLEFAROCHALASIS. [Lat. metanefrotic. bis = de dou\ ori.: dizigot (v. 2) Reproducerea prin înmugurire.). / blépharoplaste. myketos = ciuperc\. a c\rui lam\ poate fi fix\.). / blepharoplast.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. n. -ulã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. f. paracoccidioidoz\. bis = de dou\ ori. BIZOU. În acest stadiu. / bistouri. blastos = germen.: corpuscul bazal (v. de la sexus = sex. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. / bismuth. Afec-]iunea poate fi ereditar\. BLEFARIT|. f. [Lat.sin. viguros. -oma. unui membru. / bivalent. koilos = cavitate. bis = de dou\ ori. m. a modela. / bisalbuminémie. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. blastos = germen. BLEFAROFIMOZ|. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. bis = de dou\ ori. pentru celulele leuce-mice. / blastocèle. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin.] Termen folosit ca sufix. flasc\ [i ridat\. BIVITELIN. [Gr. / bivitellin. f. sin. s. / byssinosis. s. BLASTOMER. BLAST. blepharon = pleoa-p\. [Gr. m. s. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. n. s. s. / blasto-cyst. de la valere = a valora. V. / blastema. cu poart\ de intrare pulmonar\. BLASTEM.8 g/cm3. adj. s. / blepharitis. / bivitelline. BLEFAROPLASTIE. s. a-dic\ este bisexuat.. s. s. s. de origine tropical\. de la plassein = a forma. de la gennan = a produce. -e. Ex. / blastème. genesis = producere. bis = de dou\ ori. plas-tos = modelat.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. [Gr.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. s. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. / blastoderme. / blastula. de la plassein = a forma. alchimi[tilor bisemutum. [Gr. s. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. [Gr. blastos = germen. mykes. s.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. luând o tent\ ro[ietic\. lat. mykes. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). / blepharo-conjunctivitis. / blastocyste. / blepharochalasis. cu greutatea atomic\ 208. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\).] Membrana primitiv\ a embrionului. / bivalent.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. a modela. de la coniungere = a lega `m-preun\. b. sin. iar în forma generalizat\. [Gr. [Gr. / surgery knife. n. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. dermatitidis [i B. s. s. blepharon = pleoa-p\. -itã. Freud a postulat existen]a la om a unei b. vezic\. phimosis = strâmtare. f. / blastomère. s. -itã.] Sin. f. blastos = germen. n. blepharon = pleoap\. / -. de la sternere = a a[terne. *nefroblastom. s. s. s. s. bistoury. s. s. -ntis = tare. m. m.: b. n. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. s. f.BISALBUMINEMIE. V. BISEXUALITATE. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. s. BISINOZ|. BLASTOGENEZ|. [Gr. m. / blastomycose. dar numai doi *centromeri. probabil de natur\ alergic\. valens. biologic\ sus]inut\ de F.

trifas-cicular complet se traduce prin *b. iar `n continuare ciclul se reia. involunta-r\. n. Netratat\. f. poate fi complet. prin depolarizare ireversibil\. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. tumori etc). blepharon = pleoap\. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. nimf\ care. incomplete: 1) B. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. BLOCAJ. [Gr. I. Sin. BLEFAROSPASM. / schield. bloc de ramur\). iar la femeie prin *vaginit\. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. cu caracter *tonic sau *clonic. fiecare b. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. III este denumit [i b. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. fr. blepharon = pleoap\. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. bloc focal. gr. B. De asemenea. n. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. cu caracter intermitent sau permanent. [Fr. 4:1 sau neregulat. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. complet. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. f. articu-lar: imobilizare brusc\. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. s. / blindage. 4) B. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. B. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. i-a luat posibilitatea de a respira automat. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. parietal este. [i b. f. Se disting: b. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. a-vansat. bloc. n.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. rezultând b. | 178 . manifestat\ prin *anurie. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale.: gonoree. De asemenea. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. dar simultan. poate deveni cronic\ sau. având caracteristici proprii electrocardiografice. V. 3) B. n. n. BLEFAROTIC. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. m. / blockage. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. origine onomatopeic\. a. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. 2) B. b. α-BLOCANT. BLOC. `n realitate. Sin. tic. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. renal: oprirea func]iei renale. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. a.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. *cervicit\ [i *metrit\. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. dificil\ [i vag\. bloc sinoatrial). Un b. m. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. a. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. când frecven]a influxurilor este prea mare. Abrev. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. [Fr. rhegnynai = a ]â[ni. pto-sis = c\dere.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. reticular sau b. minor (cu durata complexului QRS sub 0. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. purkinjian. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. bloc atrioventricular). tranzitoriu sau permanent. Tipuri importante: 1) B. s. de arboriza]ie. b.BLEFAROPTOZ|. V. blocajul poate fi fix de 3:1. BLENORAGIE. a izbucni. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. / blepharospasm. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block.] Sin. s. / blepharoptosis. B. / blépharotic. 6) la nivelul peretelui miocardic. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. b. n. îndeosebi me-zencefalic\ (b. ca urmare. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. dureroas\ a unei articula]ii.12 s). a. gr. primele dou\ fiind b. / blepha-ron tic. b. 5) Mas\ de material în stomatologie. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. a. de ramur\ drept\. b. atrioventricular complet. / blépharospasme.12 s) sau incomplet. / blépharoptose. s. s. s. a. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. purkinjian de b. n.: sindrom Ondine (v.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. Ansamblul de s\li.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. parietal. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. 3) B. tip IV. prin *depolarizare insuficient\. r. s. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. ~ncetinirea (b. s. m. m. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical. gr.] *Tic convulsiv al pleoapelor. blindage. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. În electrocardiografie. blocage. [i hemibloc. [Gr. postencefalitic). BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule.). Distingerea b. b. fie pe ramura dreapt\. 5) B. de ramur\ stân-g\. Se disting trei grade. care prezint\ rareori manifest\ri clinice.20 s. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). se poate complica cu afectarea diverselor viscere. blenden = a orbi. / blocage. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. r. bilateral [i simetric. / block. s. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. [Gr. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. major (durata complexului QRS peste 0. incomplet) sau `ntreruperea (b. f. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. respectiv b. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. s. cu alungirea segmentului PR peste 0. [Ondine. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. / blennorragie. m.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. / bloc. gr. s. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. v. blennos = mucus. poate fi intermitent. 2) B. iar urm\toarea.). `n care 2. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. B. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). pe termen lung. spasmos = contrac]ie. s. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. blepharon = pleoap\. Var. dificil de diagnosticat electrocardiografic. [Gr. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. [Fr. s. din germ. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor.: BAV.: reac]ie miastenic\ (v. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. pentru alfablocant (v. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. / gono-coccal urethritis. ependimare [i ventriculare. s. BLINDAJ. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). blocaj (1). gonorrh(o)ea. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. Se disting trei grade. II. înso-]ite de o scurgere purulent\.). deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. poate fi izolat. dar apare.

provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. A fost observat\ în Extremul Orient. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective. fizice sau psihice. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. B. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. du toit de roseau / thatched roof d. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie.: boal\ Addison (v. BERIBERI / béribéri / beriberi. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. *boala Basedow-Graves. Efectele se exercit\ asupra miocardului. boal\ autoimun\. f. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. iar pacient din lat. [i o serie de termeni. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. B. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. denumite *simpto-me.sl\biciune extrem\. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. de c. V.: bron[iectazie (v. AGLUTININELOR LA RECE / m. tahicardie reflex\. 179 . Sin. are totdeauna o cauz\ bine definit\. dele]ie [i transloca]ie. biochimice sau morfologice). apar]inând lui G. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. BRONZAT| / m. allergique / allergic d. la r. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. veche bolî = durere. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. patiens = persoan\ care sufer\. de b. de l'air con-ditionné / air conditioning d. O definire recent\ a b. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. entitate morbid\. : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). Palade. cronic\ a b\trânilor [i b. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). iar ilness este derivat din ill = r\u. V. B. trisomie. B.] 1) În limbaj curent. AERULUI CONDI}IONAT / m. [Engl. alergic [i alergie. de c. AUTOIMUN| / m. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). dar nu necesar. B. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. B. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. B. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. fie la o pierdere de material (monosomie. conjunctivit\. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. BLOTTING / blotting / blotting. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. Se manifest\ în dou\ forme: b. Manifest\rile b. bronchiecta-siante / bronchiectasis. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame.). Nor-thern blot [i Southern blot. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). b. f. transsudat la nivelul seroaselor). con-secin]a unor cauze diverse. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. a. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). normal [i normali-tate. Simpto-mele sunt variate: rinit\. de aceea. Sin. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. B. ALERGIC| / m. [i sindrom. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\. pathos = suferin]\. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. *duplica]ie. Ca urmare. Unele b. B. la r. Sin. Sin. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. (atacul receptorilor pentru TSH). B. Dup\ cum. orice b.). Sin. bronzée / bronzed d. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. care distruge vitamina B1. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. sunt prescrise. migren\. are cauza totdeauna cunoscu-t\. AUTOALERGIC| / m. autoalergic\ fiind [i autoimun\. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\.: antagoni[ti de calciu. edeme ale membrelor inferioare. B. `n fr. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. Ca urmare. poligonozomie. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\.: boal\ Goodpasture. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. *sindrom. prin a. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. B. BRON{IECTAZIANT| / m. are dou\ tipuri majore: b. c. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. par au-toanticorps / autoimmune d. s. b. Se rezerv\ numele de b. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). blot = pat\. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. dele]ia unui bra] cromozomial). `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). V. cariotip. V. unde acestea se fixeaz\. B. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. Ex. termenul disease. denumite *semne. PRIN AUTOANTICORPI / m. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. / maladie. dureroase sau nelini[titoa-re). V.. confuzia b. de obicei. laureat al premiului Nobel. ia numele de *sindrom Goodpasture. Sin. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\).: beriberi. a.). în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. monosomie. dar înc\ nedemonstrat\. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. autoallergique / autoallergic d. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. sau doar de orez decorticat. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. de unde boliezn = boal\. E. / disease. `n slava veche. amniotique / amniotic d. `n danez\ syg = boal\. c. B. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. blotting-paper = sugativ\. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). ca urmare.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. a.] Angl. autoalergic\. abera]ie cromozomial\. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. AMNIOTIC| / m. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). autoimmune / au-toimmune d. cât [i reac]iile proprii bolnavului. [i o serie de manifest\ri subiective. sex nuclear. de b. b. Ex. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. [i canal de calciu. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. V. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. B. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune.] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. prin autoanticorpi. s. c. în special la temperaturi sub 370 C. B. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. c.: boal\ au