II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. Extension de l'Université libre de Bruxelles. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. 18 . proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". 251). dacã s-ar fi împlinit. iar a doua tendinþã. ca ºi al altor ºtiinþe. 1987. dupã unii autori. uneori fãrã menajamente. ci. cu precizie. invocând o parte din vorbirea lor". o dreaptã potrivire a numelui. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. pp. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. ca ºi ale altor centre medicale franceze. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. Aceste cuvinte. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. de fapt corelatã cu prima. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. în circa cinci ani.-P. pline de amãrãciune. au fost rostite de profesorul J. Evident. pentru fiecare din realitãþi. Deºi taxatã. asistãm la un fenomen nou. Bucureºti.armonie cu termenii deja existenþi. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. 1978. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. Binet. încã de acum 24 de secole. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. invocând o parte din vorbirea lor. p. ar exista în chip firesc. În acest fel. printre care ºi J. fãrã echivoc. RTL-Edition Luxembourg. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. laic. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. deºi acesta din urmã va fi. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã.-P. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. "Le français. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. a avut mereu aderenþi. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. dupã Cratylos. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. din Platon. langue de sciences et des techniques".31-42). * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. traducere de Simina Noica. înainte de toate. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa.însã. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. III. vocabularul medical. mult mai armonios. drept pozitivism naiv. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. În prezent. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. opere vol.

într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. în particular cei din Lyon. 1986. 137-156). profesorul R. 2. 20-27 dec. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. Iatã. C.semnat de Assist. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. O asemenea opoziþie. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. deoarece sub semnul euforiei. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. Med. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. de aceea. Etiemble) este efemerã. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. 1591-1592. La Vie des Sciences. stârnitã de The Rise. câtã era. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. de la Sorbona.. care se constituiau ca un flux puternic. împotriva utilizãrii limbii naþionale. disputa medicilor formaþi în facultãþi. Se înþelege cã. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". în cãutare de argumente. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. De altfel. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. J. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. În acele timpuri. din partea pacientului regal. Existã mereu riscul subiectivitãþii. secretar permanent al Academiei Franceze. R. Comptes rendus. istoria probeazã cã oricedominaþie. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. Se observã cã reproºul. pp. alta decât franceza. dupã cum rezultã din citat. Este semnificativ cã 19 . procesul acesta este mult mai complex ºi. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. Editor R. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. série générale. nicidecum în Brit. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. O întâmplare. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". apare azi ca paradoxalã. latina. de exemplu. pp. deoarece. totuºi. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. chirurgii din provinciile franceze. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. însã. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. Astfel. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. vol. Smith. este edificatoare în acest sens. în englezã. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. formulat în termeni foarte duri. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. Noile descoperiri. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". Profesioniºtii bisturiului. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. În ºtiinþã.ºi mai rãu . admiterea la licenþa în medicinã. în aceste condiþii.În realitate. tome III. dominã lumea. devin posibile reacþii adverse. Pe un plan mai larg. cercetãtorii francezi publicã. La noi. însã. nr. Hipocrate ºi Aristotel. francofilia are rãdãcini adânci. dar nu al uneia obiºnuite. pe nume Charles Guillemeau a primit. dupã cum se ºtie. Tot articolul ar merita citat. Articolul nu are. cât ºi a comunicãrii în medicinã. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. 295. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. în medicinã în particular. Etiemble. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. nici nu este susþinutã de realitate. chiar dacã o limbã. Astfel.

alãturi de termeni de origine greacã. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. dupã douã milenii. adénoïde. destul de curajoase. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. cu o evoluþie neliniarã. În serviciile spitaliceºti. care nu erau cuprinse în textele "sacre". vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. abducens. acromion. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. Langlois). latins. nr. Astfel. contenant l'histoire de toutes les maladies. iar neurologie abia în 1840. în ciuda abundenþei de dicþionare. achanta. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. Dupã cum se observã din titlu. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. enrichie de recherches historiques. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . germinau cuvinte fundamentale. Totuºi. achores. ("Le nouvel observateur". Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. în consecinþã. de semnificaþie). românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. Durelle. abeille. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. înainte de toate. acope. De pildã. Lyon. adducens. Astfel. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. Jean R. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. acrochordon. Lyon. P. în "Onomatologie Chirurgique. În realitate. acatastasie. absinthe. în 1785 se naºte névrose. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. uneori radicale. Întrun alt dicþionar. spaniolã. încã. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. et leurs remèdes choisis dans les observations. rãmânea intactã. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. 6. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. asupra destinului englezei contemporane. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. aceste dicþionare sunt adesea divergente. Astfel. în 1551. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. consultes. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. accoucher. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. repliaþi în arhipelagul lor. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. limba marinarilor învinºi. adipeux. ou vulgaires. Aceasta în timp ce greaca. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. evident. deºi ele prezintã un mare interes documentar. Baritel. în secolul al XVII-lea. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. arabiques. acier. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". (Paris. abdanum. accouchement. accès (-asthmatique). francezã. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. iar în prezent. Or. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. acide. are o formã apropiatã de origine. de origine francezã. J.

din cauza unor neologisme rãu concepute. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. el a fost examinat de un medic practician. o corciturã fãrã rasã.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. dacã era cazul. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. Cãrþile. cuvântul era deja prezent în alte limbi. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. rãmâne doar empiricã. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. un barbarism. Prima. Ex. Aceasta. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. vein º. În rest. sufixe ºi prefixe greco-latine. Uneori acestea erau bine tolerate. în toatã America de Sud. revoluþia terapeuticã. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. dar de calitate. Nu mergea. Preparatã în deceniul al V-lea. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. un progres mai discret. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. Se impune o corecþie severã!". termenii medicali de origine francezã. în cartea sa On the Art of Writing. de exemplu. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. este localizat dupã anul 1850. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. deºi schimbã destinul oamenilor. În jumãtatea de nord a Americii. Reacþia era normalã. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. tratat tradus în spaniolã. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. Iatã.: arteria devine artery. ci rezultatele). evident. ci prin anglicizare. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. într-o mare parte din America Centralã. însã. A doua revoluþie este foarte recentã. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. începe cu sulfamidele în anul 1937. în cea mai mare parte a Africii. totul perfect. de ex. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. Urmeazã. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. dar nu ca atare. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. în prezent în plinã desfãºurare. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. amintiri frumoase pentru francofili. Drept consecinþã. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. periodicele. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. de fapt. a. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. este altã problemã. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. Având o contuzie abdominalã. pilot la "Aeropostale". În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. a suferit un accident în America de Sud. este drept. d. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. Oameni de geniu. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. în engleza medicalã 21 . vena. cuvântul antibody: "El este. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. cu atât mai mult cu cât. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. m.

procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. În acest sens. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. tot aºa. Dupã cum se ºtie. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. 1998) elaborat de Serge Quérin care. Academiei Române. MALOINE. Deºi utilã. 1997. Din pãcate. Limba englezã are o dublã origine. 22 . Canada. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie.au rãmas mulþi termeni hibrizi. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. Pentru cei interesaþi. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. împrumutaþi în alte limbi. cu dificultãþile de rigoare. Bucureºti. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. Edit. preluate din limbajul comun. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme.

Privat. p. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur.VI. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. cu acelaºi spirit polemic. Laborit (1914-1996). referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. p. Sournia. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. “Colloque de terminologie médicale”. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. totuºi. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). ar corespunde unei propoziþii întregi. 23 . Masson. inclusiv în francezã. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. un cercetãtor avizat în domeniu. Nu este numai just. p. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. Opinie absolut corectã. Édit. Sournia scrie. chiar J. 26). Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. H. De altfel. 1997. Este uºor sã se constate. Laborit. Pentru cã. Existã. adicã dupã 1950. 1976. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea.-C. Altminteri. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. cit. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. vom cita un alt cercetãtor francez. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. Citãm în acest sens opinia profesorului J. Toulouse. frecvent s-au produs modificãri de sens. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. sau ajutat de un lexicograf. ªi atunci. 86). Este adevãrat numai în cazurile. în ordine alfabeticã ºi nu separate. Din motive de echilibru. 81). care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. deºi exagereazã.-C. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. Paris. totuºi puþine. nici Aristotel. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. uneori chiar la nivel conceptual. care.

ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. anizocorie. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. acrozom. ADRENOAER-. acantocitoz\. ganglion limfatic sau ]esut glandular. excrescen]\. a sl\bi aphthae. adeno-fibrom. ADAMANTO-ADELFADEN-. -antos (G) = diamant. ABSABCEABDOMINa. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. abstinen]\ abces. ADIPOADJUVADREN-. pa-hiacrie actin\. abs (L) = de la. lips\ ab. sens ambiguu. abdominocentez\. adamantoblast. actinoterapie activare. afectivitate. aerogastrie afectiv. -is (L) = aer. -inis = vârf. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. acufen\. aftoz\. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. adenom. acrodermatoz\. afibrinogene-mie. acetabuloplastie aciditate. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. adrenalin\. acumetrie 2. anurie abarticular. a-crodinie. activitate 1. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. paracuzie acvafobie. boal\ < afficere = a afecta. . adipoz\. azigos. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. adsorb]ie adamantinom. hi-drosadenit\ adipocit. aceton\ acetabulum. acti-nomicin\. anaerob. absen]\. adenocarcinom. acetic. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. ANAB-. smal]. vârf aktis. -onis) autacoide. ADENOADIP-. acidulat acin (pulmonar). adrenergic. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. prin extensie. acarofobie acetat. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. afectomotor aft\. -ACRIE ACTIN-. adrenocortical. actinic. adenomectomie. lâng\ adamas. spre. ae-rocolie. actinologie.: vegeta]ii adenoide) adeps. abcedat abdominal. acalculie. aftovirus agent 24 . gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. acarioz\. adrenolitic aerob. an (G) = sens privativ. acneiform acomodare acrocefalie. abductor. adamantoblastom monadelf adenit\. aer. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. -is (L) = rinichi. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. abera]ie absorbant. ACVI-. -os (G). -os (G) = gland\. aerobioz\. agrafie. a se duce abdomen. adenovirus. acvifer. apnee. akouein (G) = a auzi 2. hexa-cant acarian. -ntis (L) = activ. ACAROACETACETABUL-. acrofobie. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. afec]iune. activator. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. viu adduc]ie. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. ACVOADADAMANTIN-. AFECTOAFT-. se refe-r\ la glandele suprarenale aer.RÃDÃCINÃ . AFTOAGENT aberant. PREFIX. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. acidocetoz\. abduc]ie. anoxie. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. aciniform acnee. adenomatoz\. adsorbant. panaceu acantocit. AEROAFECT-. avitamino-z\. a t\inui + omen.

algofilie. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. alantoid\. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. a ap\ra algidus (L) = rece. AMFOAMFOR-. alotriosmie. algodistrofie. dilata]ie 25 . anasarc\ anabolism. podagr\ alar alergie. amoeb\. (lichid) amniotic ampular. a uni agmen. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. albumin\. contrariul lui. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. anchilostoma. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. amfotonie. galactagog demagogie. ALANTOALB-. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. amforofonic amibiaz\. anafilatoxin\. aloki-nezie. în jurul. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. -antos (G) = cârnat 1. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. amboceptor ambliacuzie. alosterie. dentar\). al-qaliy (Ar) = sod\. albuminorahie albuginee. -ANDRIE. android. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim.ALVEOL-. albinism 2. -AMBUL AMETROAMFI-. malagma (G). amniocit. albicans (Candida). alcaloz\. analgezie. andrologie. somnam-bul. ambulator. alotriofagie. amiboid. albus (L) = alb 2. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. antagonist agorafobie pelagr\. amfipatic. -inis (L) = mul]ime. de a construi < anaballein = a construi. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). aloti-pie. amfotrop amforic (suflu). algofobie. alopatie. a-moebicid amigdale. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. aglutinare. noctambulism ametropie amfiartroz\. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. alantoin\ 1. ambivalen]\. AMFOROAMIB-. algoparalizie. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. ulei alopex (G) = vulpe. curbat ankon (G) = cot aner. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. anagen. -inis (L) = albu[ de ou albugo. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. albugo alcalin. analeptic. amfoter. agonist. alogref\. aglutino-gen agminat colagog. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. -inis (L) = albea]\ al kali. imperfect ambulare (L) = a merge. amiloidoz\ amniocentez\. nevralgie. -ALGEZIE. ampho (G) = de ambele p\r]i. [ters. andropauz\. AMBOAMBLIAMBUL-. al-veolit\. alogen. ALOALANT-. ANCHILOANCONANDR-. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. albumen. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. ANDROANEMOANEV-. pedagogie agonie. algezio-metru alienare. ambliopie ambulan]\. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. amigdalectomie amilazemie. a aliena aleiphar. alcaloid. a-lotropie alantoic. ginandrie anemofil. schimbare < amibein = a alterna. în revenire. AMIBO-. ampulit\ anabioz\. ampul\. amiloid. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. mialgie. anabolizant ANCHIL-. anafilaxie. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. anevrismectomie. anemopatie anevrism. ALBUMINOALBUGALCAL-. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. amilazurie. anafaz\. ALGO-. -atos (G) = gr\sime. AMOEBAMIGDALAMIL-. ambisexualitate.

jonc]iune < haptein = a prinde. apexit\. apendicit\. anuloplastie apendice. -icis (L) = adaos. anizocorie anomalie antagonist. aritmogen. ASPART. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. apiofobie apical. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). -akos (G) = c\rbune antron (G).ANOMANEVRISMOANEX-. arciform coarcta]ie 1. ANTERO-ANTEM ANTR-. neurastenie 26 . angiecta-zie. askos ASCOASPARAG-. areniform 1. culme apis (L) = albin\ apex. APEXOAPI-. antropozoonoz\. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. -icis (L) = vârf. areola (L) = arie mic\ dim. antalgic. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. antecedente. apendico-cel apex. apexogram\ apicultur\. APENDICOAPEX-. arahnoidocel arborescent. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. embrionare).(G) = burduf ASC-. articula]ie ARGENTARGIR-. pe[ter\. -oris (L) = arbore. care precede în timp. L) = arter\ < aer. anticoncep]ional. care se opune la ante (L) = înainte. arterit\. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. anexopexie angin\. exantem antracoid. angiocardiografie. ANEXOANGANGEI-. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. angiospasm. ANTRACANTR-. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. angor. plant\ aromatic\ arteria (G. antrum (L) = cavitate. asparagus ASPARTASTEN-. arrhen. artro-grafie. arboriza]ii arcad\. -ANTROPIE ANUL-. aromaterapie arter\. aroma. anulocit. miastenie. astenopie. arenifer. ANTROANTROPO-. ANGI-. angioco-lit\. ARTROASPARAG-. aspartic astenie. arah-noidit\. antracoz\. apofiz\. -atos (G). apiterapie. monarhie aritenoid. antru (mastoidian. aritmomanie aromatizare. areolar. supliment. apicectomie. fuziune. la exterior hapsis (G) = unire. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. antefle-xie. asparagus (L) = sparanghel. areometru (celule) argentafine. artroscopie. angiom. arenoblastom 2. apicoliz\ apoenzim\. ARTERIO- ARTIOARTR-. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. angeiologie. aritenoidopexie aritmie. antropiloric antropogenez\. antromastoi-dit\. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. artrofit. a-nexit\. antrax antrectomie. sensul anatomic dateaz\ din sec. areol\ 2. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. angioscintigrafie. arenavirus. putere artioploid artrit\. antru. aritenoidectomie. BACTERIOascit\ asparagin\. angor angeit\. apexocardiogra-m\. arteriol\. < area = arie 2. -atis (L) = arom\. angiotensin\ animism anizocitoz\. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. ANULOAPENDIC-. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. arahnoid\. arena (L) = nisip 1. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. ANTIANTE-. anticorp antebra]. antepozi]ie. aspartaz\. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. zooantropie anular. hidrartroz\ BACTERI-. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. arterio-grafie. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. antropometrie. asparagos (G). XVI apex. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. antibiotic. anteversie enantem. ANGEIO-. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). ANGIOANIMANIZOANOMANT-. artrodez\. copac arcus (L) = arc. APIOAPIC-. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2.

balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. bacil bakterion (G) = bastona[. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. biocenoz\. AURI-. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. ATEROATIC-. aticotomie atmosfer\. hidrolaz\. axial. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. balistofobie balneologie. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. ateroscle-roz\ aticit\. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. binar bibliografie. balanit\. BATMOBATRACBAZI-. ateromatoz\. veche) = albastru 1. biotehnologie. hiperbarism barilalie. bipolar. axia (G) = valoare. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. gland ballismos (G) = salt. birefringent. axilotomie ATP-az\. axometru. ATELOATER-. AUTO- auditiv. cronaxie axilar. bigeminism. auripunctur\. bicarbonat. axis (L) = ax 2. baciliform bactericid. AUXI-. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. auxocardie AUTOMATAUXANO-. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. autohistoradiografie.ASTER-. a se dezvolta 1. BAROBARIBATIBATM-. kinaz\. axiologie. auxin\. BAZO-. -BARISM. AUXOAXI-. bacillus (L) = bastona[. autocrin. atmoterapie atretenterie. AURICULAUT-. axis. jug azur (Fr. bacteriemie. a asculta 1. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. autopsie. bacterio-fag. al Atenei. -tra. auroterapie. aureomicin\ auricular. barotraumatism. bazocelular. auriculoterapie autism. auriculele i-nimii < ater. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. BIO-. autoa-gresiune. -BIO-. baroreceptor. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. auric. bibliomanie aerobie. bacterie dim. AUROAURI-. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. bionic\. aurometru 2. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . biceps. ATICOATMOATRET-. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. abiotrofie. axon (G). ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. ASTROASTIGMATATEL-. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. autoaglutinare. bicuspid. bio-ritm. -eros (G). biodisponibilitate. anaerobie. aurificare. autoimuni-tate. axon 2. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. autoanticorp. curte interioar\. auris (L) = ureche 2. -BAZIE BI-. fiertur\. neg\urit atrium (L) = vestibul. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. auxilitic. bioxid. astrocit. bacteriostatic balanic. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. BINBIBLIO-BIE. evaluare axilla (L) = subsuoar\. autovaccin automatism auxanologie. audiometrie 1. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. AUDIOAUR-. balneoterapie baranestezie. astrocitom. BACTERIOBALAN-. 27 .zei]e ale destinului: Clotho. antibiotic. ATRETOATRIO- aster.

aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. calculocancer. brahiocefalic. embolie. calcitonin\. CALCICALCANECALCUL(-). -atos (G) = hran\. eritroblast. limfo-blastom blefarit\. -BLEFARIE. bron[it\. calicectazie. botulism bradicardie. -ycis (L) = cup\. bromopnee bromatologie bron[iectazie. urobilin\ bisinoz\. calirafie 2.BROMATOBALAN-. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. BUTIRO- -CAPNIE. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). blefaroconjunctivit\. blasto-mer. calcinoz\. brahialgie. bricoma-nie bubon. embrion. bubonalgie. blastogenez\. calice. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. embriologie 2. hiperbaric\). blefarospasm. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. bromism. khalix. calculografie 1. bothrion (G) = gropi]\ 2. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . BRICBUBON-. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. pl. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. bradikinezie. calicoz\ calorie. BRONHOBRUX-. cacodilat novocain\. calofil. porfobilino-gen. brahi-melie brahial. abrahie brevis (L) = scurt 1. calomanie acalazie V. -BLASTOM BLEFAR-. CALO-CALAZIE CALC-. BURSOBUTIR-. bronholit bruxism. -ykos (G). botrioid. [i CHALAZOcalcar. BULBO-BULIE BURS-. -onos (G). botriomicete botuliform. brahidactilie. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. trofoblast. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. bradi-lalie. bursit\ butiric. botriocefal 2. bucofaringian bulbiform. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. calyx. BOLOBOTRI-. calcis (L) = var. tromboembo-lism. sac de piele butyrum (L). butyron (G) = unt brevilin 1. briologie bromhidroz\. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. camerular Campylobacter. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. BROMOBROM-. -BLAST. biliverdin\. bursa (L) = pung\. calicoterapie. BUCOBULB-. `nveli[ul florii 2. bryein (G) = a cre[te 2. calculos. BUBONOBUC-. BRAHIO-. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. -ikos (G) = var. pietri[ calor. xilocain\ caligrafie. procain\. brachium (L) = bra] 1. bradipsihie brahicefalie. BROMOBROMATOBRON{-. calcaneu calcul. kalyx. bromid\. calcitriol calcaneodinie. calcipexie. bisoid blastocist. calcifilaxie. bulbopatie abulie burs\. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. bruxomanie. bubonocel bucal. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. -BOLIE. -BOLISM.

carotidian 1. carcinoma-toz\ 1. pericardit\. caudat (ven\) cav\. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. cazein\. hidrocefal. canabism anticanceros. cefalee. cefalometrie. CANCEROCANT- kannabis (G). cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. centipoise central. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. cancer CARCINOCARDI-.CANABCANCER-. microcefal colpocel. centigram. cerumen cercar. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. CENTRI-. karkinos (G) = rac. cis-ticercoz\ cerebel. caten\ catoptrofobie caudal. atis). brahicefal. capsulectomie. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. -itis (L) = cap receptus (L). CAPSULO-CAPNIE. cataplazie. varicocel celialgie. canto-plastie capilar. cataliz\. carnifica]ie. caro. celioscopie celul\. CEFALO-CEL CELI-. cariolizis. carniform. 1. capsulotomie carbometrie. canthus (L) = buza unui vas. carpofag catabolism. crab. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. -CENTEZ| CENTICENTR-. metacarp. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. cancericid. cancer. CECOCEFAL-. CENTR-. carbo. cazeificare. cefalocentez\. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. cerebelos cerebral. pericarp. kainofobie. capnometru capsular. cannabis (L) = cânep\ cancer. KAINO-. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. ceroplastie. CENTRI-. CAZEOCEC-. kanthos (G). ce-mentocit cenestezie. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. cavernosto-mie cazeum. cardiotomie carfologie cariokinez\. cisticerc. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. carcinom. CAZEI-. cavernos. amnio-centez\. pericar-docentez\ centigrad. cardio-megalie. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. cen-tromer. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. -cri (L) = rac. -itis (L) = cap CAPSUL-. cementoblastom. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. ceno-bioz\ cenogenez\. < capsa = cutie CARBO-. centrifug. celulit\ cement. carpocifo-z\ 2. CENOCENO-. catalepsie. cariotip carne. omfalocel. keno-glosie kele (G) = tumor\. cenestopatie. cecitate. carnofobie carotid\. triceps chemoreceptor. capilarosco-pie capital acapnie. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. inim\ CARDIO2. cardiopatie 2. cercopitec. capsu-lit\. kentomanie. cecoplicatur\ cefalalgie. karpos (G) = pumn CARPO2. carboni-zare carcinoid. centrozom biceps. cerebroma-lacie. carbonat. CELIOCELULCEMENTOCEN-. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. kardia (G) = 1. centripet. cavitate. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. cardialgie. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. carpian. cardiospasm. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. cerebrom. epicantus. nucleu CARNI-. -CEFAL. rectocel. celulifug. 29 . CAVERNOCAZE-. leptocefal. KENTO-. KENOCENT-. centimetru. nociceptiv. re-ceptor ceromel. capilaritate. catatonie bicatenar. concav cavern\.

CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. ciclotron bactericid. cil kymbe (G).CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. cifoz\. cibernine ciclit\. cheromanie spirochet\ chiasmatic. -idos (G) = cheie. cinic. citoge-netic\. citrus (L) = l\mâi caesio. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. dacriocistit\. virulicid cifoscolioz\. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. cisternografie acantocit. cipridofobie circumcizie. cimbocefalie cinantropie. CINOCINE-. limfocit. cisticerc. chimioprofilaxie. ml\di]\ klasma. chemoluminescen-]\. cinematic\ cinetic\. spart klasis (G) = ruptur\. cistorafie cistern\. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. cervicovaginal cestode chalazodermie V. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. citoplasm\. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. citotropism. CISTOCISTERNCIT-. cistosto-mie. cymba (L) = barc\. cineradiografie. chiasm\ achilie. parenchim. carpocifoz\ ciliar. cia-noz\. osteoclast. chistectomie ciancobalamin\. piocianin\ cibernetic\. cheiloschi-zis chelator. laterocervical. cinetoz\ incipient. cinofobie cinedensigrafie. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. trombocit citrat. chilifer. cistit\. CIMBOCIN-. cheiloplastie. citostatic. cir-cumvolu]ie cirogen. eritrocit. chimioterapie cherofobie. coloidoclazie. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. CHEILOCHELOCHEMO-. citric. chiloperitoneu. chimiota-xie. a lua Kypris. CHIMOCHIR-. cianogen. claviform cleidotomie. ciclotimie. cervicit\. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. cervicopexie. spermicid. pericit. CHILO-CHIM-. CILIOCIMB-. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. recipient ciprifobie. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. cheloid chemokine. citodiagnostic. cinescopie. hepatocit. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). fungicid. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. cheiro-megalie chistadenom. luntre kyon. CHIMIO- CIPRI-. CINETO-CIPIENT CIPRI-. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. chimiorecep-tor (chemoreceptor). chilangiom. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. citrin circumcizie. chilo-micron. clastomanie. CISTI-. -CIT. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. (-)CIFOZ| CILI-. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. claustrofobie autoclav clavicul\. chimotrip-sin\ chiropractic\. circumduc]ie. -atos (G) = fragment. sternocleidomastoi-dian cervix. ci-totoxicitate. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. cistoscopie. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. CINEMACINET-. ciliofor cimbiform. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. ciliectomie. chirurgie. chiloto-rax echimoz\. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. CICLO-CID CIF-. cianur\.

CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. CONTROCOP-COP|. CONJUNCTIVOCONTRA-. CONDILOCONDR-. -atos (G). sarcopt coprocultur\. cordon cor. COLO-. cordotomie cord. cor-nete nazale kondylos (G). colecistit\. coleorexie coloboma colorant. colpo-perineorafie concha. cofactor. conchectomie condilectomie. colora]ie. cofoz\ cohlear. cole-cist. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. corax. gastrocnemian coenzim\. coeziune. cohlee col uterin colagen. clinostatism bronhocliz\. copofobie sincop\. chole-) blefarocleisis. CONCOANCOARCT-COC. condrocit. rectocliz\ clon. controlateral copiopie. colopexie. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. condroblast. -COLIE COLEDOC-. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. cocoid coccidinie. clorofil\. cleptomanie climatic. colangiografie. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. clonare clonic. [i -ARCTenterococ. cochlea (L) = cochilie de melc v. condrosarcom condrioliz\. colodiu. clonus clorhidrie. copro-lalie. incoercibil cofochirurgie. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. (examen) coproparazitolo-gic. pneumococ. ocluzie cnemalgie. contraindica]ie. coleperitoneu. coledocolitiaz\. colit\. coniometrie. conta-minare coan\ coarcta]ie V. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. coccis CORIOcodein\ coercibil. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. contraextensie. COLE-. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. coprofagie. mitocondrie conidiospor. colecistectomie. CLORO-CLUZCNEMCO-. colpocito-logie. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). coledocit\. coccobacil. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. condilian. clima. clinomanie. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. -atis (L) = înclina]ia soarelui. -akos (G). condilotomie condral. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. colpocel. CORDOCORD(-). de unde: latitudine. colopatie. hipercolie coledoc (canal). dezordine khloros (G) = verde. condi-lom. bob kokkyx. conjunctivit\ contraceptiv. prin extensie. epicondil. confabula]ie. condroma-toz\. -acis (L) = corb khorde (G). stafilo-coc. CONDROCONDRI-. coleoptoz\. cloroz\ malocluzie. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. concha (L) = cochilie de scoic\. COLOCOL-. notocord. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. -ygos (G) = cuc. colpocleisis cleptofobie. colpoperineoplastie. -CORIE CORACCORD-. coprostaz\ corectopie. condrit\. precordial 31 . coloid colibacil. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. vagin konkhe (G). condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. CONIO-. clorizare. contagiune. colecistolitiaz\. colecistografie. -onis (L) = strâmtare. condrofit. climatopatologie clinic\. coloplicatur\ colagog. l\star klonos (G) = tumult. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. CONDRIOCONIDIO-. COLPOCONCHCONDIL-. coledocotomie coleocel. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. -COPT COPROCOR-. clo-rom. anizocorie coracoid\ cordit\. chorda (L) = coard\. fotocolorime-tru colpectomie. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. colic\.

COSMOmicrocosmos. culoare alocroism. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. CROM-. cortex. kosmos (G) = ordine. corioretinit\ COROID-. cristal cristalin. -cula. khoristos (G) = separat. coronaro-grafie. cromatografie. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. dicrotism -CROTISM CRURcrus. cubus (L) = cub cuboid. cromozom. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. -atos (G) = culoare hipocrom. creast\ ctenocefal. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. khros (G) = tent\. COROID. -onis) CRICO-. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. CORTICOorgan corticosuprarenal\. exocrin. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. CUBOkubos (G). coronarit\. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. kryos (G) = frig crioanestezie. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. neurocormie -CORMIE 1. cosmetologie < kosmos = ordine. crescentis. tricrot. CORON1. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. cupru cupremie. crio-protein\. cuproprotein\. CRONOcronotropism -CROT. DENTO- CORE-. cosmogonie. corp brahicorm. cromofor. -atos (G) = carne creatin\. culicide. corti-costeroid. criestezie CRIPT-. -culus. coxartroz\.CRON-. cristalite. cianocroia. cuneohisterectomie CUPR-. autocrinie. univers cosmobiologie. COROIDO-CROM. adâncitur\ cotiledon. ctenomicete CUB-. regiunea periferic\ a unui cortical. 32 . corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. costa (L) = coast\ intercostal. culdotomie CULI-. CROMATO-. CROM-. kormos (G) = trunchi. khronos (G) = timp cronaxie. CRONO- DENT-. cronic. costo-tomie. coreofrazie. corticorezisten]\. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. crescere. îndep\rtat corista. khorioeides (G) = în form\ de membran\. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. discroma-topsie. creofag.. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. constitu]ie a unui corp. cromafin. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. coxa (L) = [old coxa vara. chorea (L) = dans coree. cu sensul de a secreta endocrin. `nvinuire -CRIN. krasis (G) = amestec. CRIcrioscopie. criodecapaj. crystallus (L) = ghea]\. kreas. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. coxalgie. criminologie CRIMINO< crimen. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. criminalis (L) = criminal criminalistic\. culex. acroma-topsie. acromie. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. discrazie. -enis = acuza]ie. cretus (L) = a cre[te concrescent. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. coreiform. creatinin\. cubitus -CUL. krotos (G) = b\taie catacrot.: ornament COST-. krinein (G) = a separa de. craz\ (sanguin\). coristom CORISTO-CORM. CROMATO-. cromatin\. ktenos (G) = pieptene. discromie -CROMIE CRON-. coroid\ coroidit\. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. khoreia (G). crizoterapie -CROIA. coronoid\ 2. cupro-rahie. dicroism -CROISM -CROM. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. crimofil CRIMINAL-. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. krystallos (G). coriomeningit\. cronobiologie. sternocostal. khroma. -icis (L) = ]ân]ar culicid. criptogenetic. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. coronar. ventricul. COXOcoxofemural CRANI-. dicrot. fig. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). -icis (L) = scoar]\. crenoterapie -CRESCENT. cuprum (L) = aram\ ro[ie.

cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. dilata]ie dinamometrie. DERMATO-. manifest delphys (G) = uter. derodim dermit\. digital\. -DERMIE DESM-. DERMAT-. plas\ didymos (G) = geam\n. a transporta diaphragma. -atos (G) = barier\. diagnostic. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. hipoderm. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. dactiloscopie debridare. -DINAMIE -DINIE. dehidroepiandrosteron de. dextrin\. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. deshidratare. cvadri-geminal. DACRIO-DACTIL. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. de-zinfec]ie. dicotomie dictiopsie. detumes-cen]\ decibel. dextrocardie. dentoalveolar deontologie deradelf. scotodinie. -DERM. decilitru. diafragm < dia = prin + phragma. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. dentin\. DIAFRAGMATDICODICTI-. -DEMIE DEMONODENDR-. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. cu-tis laxa cvadriceps. den-tom. oticodinie. diafragmatocel dicogamie. compact densitas. dinofo-bie 33 . -ntis (L) = dinte deon. dizaharid diaforez\. tomodensi-tometrie dentar. popula]ie daimon (G) = demon. dezarticulare. decimetru aldehid\. decalcifiere. dioxid. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. dermati-t\. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. DESMODEUTERDEXTR-. DES-. diaforoscop diafragmalgie. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. cutireac]ie. DENDRODENS-. digitopalmar. di-gitoplastie dilatator. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. dextrogir artrodez\. dializ\. dictiozom epididim difterie digital. CUTICVADRI-. DIGITODILATDINAM-. -ontos (G) = obliga]ie. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. DENSITODENT-. deuteriu dextran. denti]ie. dezinser]ie. DERODERM-. endemie. tenodez\ dicrot. cvintupli cuspis. densitate dens. dermografism. da-criolit pentadactil. DERMO-. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. demonolatrie dendrit\. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. -atis (L) = consisten]\. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. adinamie 1. densitate. dermatoglife. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. sindactilie. pandemie demonofobie. decolare. dactilofa-zie. cvadriplegie. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. epi-derm. epidemie. DENTODEONTODER-. cuticul\. dermatofit. -DACTILIE. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. desmozom deuteranop. dacriocistit\. tricuspid cutanat. eritrodermie desmos (G) = band\. -tra.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. DACTILODE-. dendrofilie densiflor\.

dorsolombar dozare. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. -DIPSIE DIS2. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. ple-urodinie dioptrie. diseminare. dozimetrie drepanocit. domatofobie dorsal. ectoparazit. oikos (G) = cas\ 2. oviduct gastroduodenit\. ecomimie. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. discrazie. poliedru efebologie egocentric. ecotip 2. dorsalizare. disciform. duplicitate indura]ie 2. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). diploid. dispnee. ekho (G) = ecou. dromomanie. ectopie ectrodactilie. ecoencefalo-grafie. ecopraxie atelectazie. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. disocia-]ie 2. edema]iat edoiografie octaedru. discopatie distal. dislocare. ecdemic. disartrie. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. dis-fazie. doz\. DOZIDREPANO-DROM. egopatie alegorie. displazie discartroz\. bron[iectazie. ecologie. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. prodrom. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. echinism echinococ. ectim\ colectomie. disec]ie. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. diplopie dipsomanie. sinechotomie echimolar. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. ecosfer\. dolicosigmoid. DUODENODUPLICDURdiskos (G).DOCIMDINODIOPTRDIPL-. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. ectropion eburnare. eburnat sinechie. DIPLODIPSO-. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. DOMATODORS-. ve-nectazie ectoderm. sunet repetat ecaudat eccodroz\. sindrom. discromatopsie. dromo-trop duct. dis (L) = separat de -EGORIE 2. ne-frectomie. echinoftalmie 1. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. drepanocitoz\ palindrom. -DROMIC. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. diplococ. disjunc]ie. duodenoscopie. megadolicocolon domism. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. disbazie. polidipsie 1. ecrin. echipoten]ial echin (equin). ecbolic. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . duodenostomie duplicare. hepatectomie. ecografie. acrodinie. DROMO(-)DUCT DUODEN-. dys (G) = greu. calcaneodinie. ecocardiografie. ectromelie edem. DORSODOZ-. ectozoar. discizie. ecolalie. duodenopexie. antidromic. dioptru diplacuzie. dificil. echinus (L) = arici 1. ecokinezie. diplobacil. splenectomie corectopie. disfagie.

endoscopie energic. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. elipsoid. eozinofil. enantiomer encefalalgie. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. eozinofilie ependim. epicondil. ependi-mom. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. maleabil ELASTOELECTR-. mezenchimatoz\. leucemie. contrar. eidetism elaidom. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. EMPIOEN-. glicemie. EOZINOEPENDIM-. encefal. EPIDIDIMOEPIFIZ-. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. epiploon. eleolat elastan]\. enterostomie. -atos (G) = sânge empyema. energome-trie ensiform enterectomie. enterit\. plasmaferez\ ergasiofobie. endo-metrit\. EMENOEMET-. pioemez\. elitroplastie emfizem. EPIDIDIMO-EICONIE. ependimopatie epicantus. electrofuziune. empiem embolizare. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. -ENTER ENTOMOEOZIN-. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. epiploic. epifenomen. `n-corporare enantiobioz\. emetropie anemie. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). parenchim endarterit\. endonucleaz\. EMBRIOEMEN-. ELAIO-. epifizioliz\ epiplocel. elips\) elytron (G) = teac\. electricitate.EICONO-EICONIE. eredobiolo-gie. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. elastin\. eiconometru V. hematemez\. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. ENDOENERGENSIENTER-. elitrocel.EPIDIDIM-. e-pifor\ epididimectomie. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. electro[oc elipsocit (sau eliptocit).corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. hiperemie. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). electrofore-z\. erbicid. erbivor V. sialoemez\ emetrop. mezenter entomologie eozin\. elastopatie bioelectrogenez\. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. mezenchimom. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. ENCEFALO-ENCHIM END-. ENTERO-. încapsulat. tromboembolie embriologie. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. ELEOELAST-. exerez\. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. proteinemie empiem. ERBIERED-. e-piderm. electrocardiogram\. e-lastoz\. endogen. emenologie emetic. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. energogen. eliptocitoz\ elitrit\. ischemie. epididimotomie epifizit\. epididim. in (L) = în enantios (G) = opus. epicriz\. enteroco-lit\. [i ICONOcaleidoscop. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. ependimit\. EPIFIZIOEPIPLO-. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . endoci-toz\. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. endocardit\. EXTRAanizeiconie. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. endorfi-n\. endocrin. empiocel enantem. ereditate. elektron (G) = chihlimbar . eikon. elastom. elastos (G) = docil. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. ÎNENANTIOENCEFAL-. embrionar. encefalogram\ mezenchim. [i IERBereditar.

-ERGIE ERITR-. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. lactescent. artefact. facomatoz\. eritropoietin\. faringostomie 36 . EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. EXCIT-. ergonomie. faloragie. (-)FALUS FALCIFANFANER-. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. FAKIE -FAG. vitrescibil ESO-. exteroceptor ezofilaxie. exon. esofagit\. FAGOFAL-. esofagoplastie anestezie. -FECT FACO-. difalie. etnologie etologie eucariot. FARINGOfabula (L) = poveste. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. esteziometru estral (oestral). sinergie eritroblastoz\. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. putrescent putrescibil. fagocit. eunuchism. FALO-. eteromanie etiologie etmoid. onis). oistros (G) = dorin]\ [i. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. onicofagie. exantem. EXCITOEXTRAEXCIT-. estron\ (oestro-n\). disfagie. ESTEZIOESTRETER-. exosmoz\. erotogen. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. epoc\ ex. aether (L) = aer curat. rarefac]ie. eutrofie eunuc. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. ezotropi F FABULFACIFACIENT. neuronofa-gie. extensometru exteroceptiv. sensibilitate oestrus (L). afakie macrofag. -FAC}IE. erotism. eugenie. ESOFAG-ESTEZIE. etnografie. faloidian. eritrocit. na]iune ethos (G) = moravuri. eritroz\ erotic. fagocito-z\ falus. -FAGIE. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). defectiv phakos (G) = linte. exocitoz\. difalus phallos (G) = penis falx. vârst\. cenestezie. euforie. exfoliere.ERGO-. alergie. a-nergie. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. sit\ ethmos (G) = ciur. lentil\. onis). -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. excitomotor ca[exie. excre]ie. faringit\. eutanasie. faringoepi-glotic. faneromanie. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. etmoido-tomie etnie. parestezie. exopexie. eunucoidism EURI-EVEX-. ETEROETIOETMO-. -FACT. estrogen (oestrogen) eterism. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. etmoidectomie. afaneroz\ fangoterapie faringism. ETMOIDOETN-. esofibroscopie. putrefac]ie. esogastrostomie. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. FEOexcipient. ERITROEROT-. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. prin extensie. vast aevum (L) = durat\. eritroder-mie. opales-cent. eroto-manie fosforescent. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). extra-piramidal. excava]ie. hiperes-tezie. extra (L) = în afar\ ergograf. pirexie exogen. faco-scleroz\. -FALIE. examen.

fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. fetus. acidofil. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. chilifer. fizioterapie flagelat. fasciculat afazie. osificare. filiform filantropie. tricofi]ie fixare. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. physa (G) = r\suflare. -FEREZ| FERI-. bazo-fil. filofag filactic. fibriloflut-ter fibula. fibrinogen. FLAVfosfen\ feocrom. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. peroneu -FICARE ficare. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). diafiz\. somnifer. flebectomie. ferrum (L) = fier FEROFET-. fiziopatic. filtrare rinofima fimbrii fisiune. fibrila]ie. fistuloto-mie fitosterol. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. specie FILOFIL-. fitoterapie. phainein (G) = a ap\rea -FER-. periferie. disfazie. flagelo-spor flatulen]\ flavism. se folose[te [i cu sensul de -FIT. flebit\. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. anafilaxie. feritin\. filogenez\ clorofil\. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. fibril\ FIBRILOdim. -atos (G) = tumor\. fibular calcificare. suflare flavus (L) = galben phleps. fibroade-nom. a transporta -FERENT. physikos (G). phyton (G) = plant\. -atis) afemie.fascia (L) = fâ[ie. medicament farmacie. mamifer. pietrificare ficofag bifid. fe-toprotein\ fibrinemie. parafazie febrifug. fibrotorax fibrilar. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. fizionomie. a-cufen\. feocromocitom aerifer. ferocinetic\ fetal. multifid Filaria. fetopatie. semini-fer. eferent. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. 37 . fenotip. feticid. fistulografie. pherein (G) = a purta. -onis). farmacogenetic\. fizicochimic fiziologic. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. Fasciola fascicular. fascicul dim. fenomen. febrilitate fecale. feminitate. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. epifiz\. philia (G) = atrac]ie -FIL. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. neclintit < figere = a fixa FIZ-. faecis (L) = reziduuri. metafiz\ fizic. eozinofilie filobiologie. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. riboflavin\ flebectazie. farmacoreceptor fascia lata. saprofit. -FERENT. fasciit\. emfizematos. ]eav\. femini-zant fenocopie. A. < philein = a iubi -FILIE FIL-. f(o)etus (L) = f\t. fistula (L) = tub. fizocel apofiz\. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. febril. phylon (G) = trib. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. fisur\ fistulizare. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. cu sensul de umflat FIZE-. artrofit. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. amfifil. fibril\. canal FISTULOFITO-. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. disfemie defeminizare. fecalom fecundant. fixator emfizem. farmacodinamie. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. os-teofit. flavonoid. fiziologie. fibronectin\. filactotransfuzie. fizicism. plasmaferez\ feripriv. profilaxie filtrabil.

acrofobie. -FONIE FOR-FOR. fluoroscop aflux. fonem\. -uris (L) = t\râ]e. fototropism fovee. FORMFOS-. fundus gastric antifungic. achitare. cataforez\. phrenos (G) = 1. focalizare exfoliere foliculin\. XIX fluxus (L) = curgere. galactoree 38 . frenosplenic 2. -inis (L) = deschiz\tur\. formol fosfen\. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. imunoelectroforez\ foraminifer. fuziform formic. cancerofo-bie. perforin\ galactofor. foramen cuneiform. electrofo-rez\. frinolizin\ frontal. schizofrenie foris (L) = u[\. FONO-. FRENO-. fungicid. a rupe phragma. influx hidrofob. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. foliculit\. -oris (L) = curgere. diafragm 2. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. malfunc]ie. parafrazie 1. fotocoagulare. -FOREZ| FORAMIN-. frânt < frangere = a frânge. formaldehid\. ftizie. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. minge phone (G) = voce fluidifiant. galactocel. reflexometru flegmazie. foliculostimulin\ fona]ie. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. fractur\. < floccus = smoc de lân\. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. flegmon. FUZO- FTIZ-. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. GALACTOgala. fleboscleroz\ flectare. fungoid. fluorofor. cordi]\ furfur. claustrofobie. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. FLEBOFLEBOFLECT-. foveol\ fracturat. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. a-naforez\. -ogos (G) = flac\r\. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. FLEGMATOFLOCULFLOG-. filiform. -inis (L) = fulger. febrifug. eflux. func]iona-re fund de ochi. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. -onis (L) = îndeplinire. zoofobie focal. FORAM-FORM FORMIC(-). tr\snet functio. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. -FRENIE FRINOFRONT-. < follis = burduf. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. flocon phlox. fotopsie. osmofor. flexie. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. minte. fonendoscop.FLEB-. frenit\. fosfolipid. epileptiform. fundoplica-tur\. tenifug fulgurant. fluiditate fluorescent. flegmatora-gie floculare antiflogistic. refractiv diafragm. fotodiod\. FRONTOFRUCTOFTIZ-. -FREN. fosforescen-]\. ionofor. galacto-for. frenic. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. fuzospirilar G GALACT-. fonocardiografie. FLEXFLEGM-. fuzocelular. disfonie perforat. fundic. foliculom. funiculit\ furfuraceu fuziform. ftiziologie centrifug. fun-gistatic funicular. fotofobie. c\min. FTIZIOflebografie. fructozurie ftizic. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. -aktos (G) = lapte galactagog. frontoparietal fructoz\. fotometrie. a transporta foramen. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. fragmoplast disfrazie. oligofren. photos (G) = lumin\. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-.

iatrogen. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. ginecologie. GANGLIOGASTR-. a-genezie. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. gastrin\. glicerolat dermatoglife. GASTRO-. triglicerid. GINECOGINGIV-. foarte mare. [i GLUCOglicerin\. primigest\ ageuzie. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). < globus = glob glomus. epigastru gatofobie geloz\. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. glicogen. monogamie. proliger geriatrie. -antos (G) = 1. paligenezie genian. GINO-. ganglioneurom. GELATGEMELGEMINGEN-. gingivectomie. GLICERO-GLIF| -GLIE. glaucobilin\ glicemie. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. genera]ie gemelar. oncogen. gamaterapie. urma[. ginandrie. V. gliomato-z\ gamaglobuline. gemelologie bigeminal. ginecomastie gingival. glaucurie. -ontos (G) = b\trân germen. genioplastie geniculat genital. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. genitor genoplastie geod\. ginogene-z\. GAMETOGANGLI-. imens 2. gingivoragie gipsotomie dextrogir. gigantoblast 2. GLAUCOGLIC-. GIGANTOGIMNOGIN-.GENO-FUG GAM-. globulinurie. gastrocamer\. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. glicoreglare. geofagie oviger. glomerulopatie. glandular glaucom. gingivit\. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. gastroptoz\. urma[. poliglobulie. termogenez\. -GENIC. glioblastom. L) = mic\ tumefac]ie. -GENEZIE GENI-. hipergeuzie gibozitate 1. gastroduo-denal. gingivoplastie. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). glicostat. levogir gland. genera]ie + logos (G) = studiu. androgen. globuli-nemie. gastri-nom. gigacalorie gimnofobie androgin. progesteron. genom. hieroglif\ nevroglie. ganglioplegic. -GAM. gesta]ie. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. trigeminism gen\. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. genetic\. criptogam. GLICOGLICER-. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). -GAMIE. glicozid. angiogenic. gerontologie germicid gestagen. GENO-. gyros (G) = cerc glans. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. gastros (G) = stomac gamaglobuline. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. gangliozidoz\ gastrectomie. GERONTOGERMIGEST-. -GEN. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. -inis (L) = germen. genopa-tie. GAMOGAMA-. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. angiotensinogen. -GASTRU GATOGEL-. gigantism. patogenie -GENEZ|. globular. gli-corahie. dezbr\cat gyne. endogamie. ganglion gaster. a purta geron. GAMMAGAMET-.

glosoptoz\ epiglot\. retrograd ecograf. halogen 3. GNATO(-)GNOZIE. trigon anterograd. halen\. graforee diagram\. radiografie. glosodinie. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. -atos (G) = sânge 1. stereogno-zie. gonadoliberin\. hel-conixis. grafologie. hepatectomie. HECTOHEDON-. hemiparez\ heparin\. -ikos (G). gonoree goniograf. hepati-t\. glucid. ecogram\. hexagon. HALOHAMART-. hals. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. helicopod heliodermit\. clei gnathos (G) = falc\. a ata[a hebe (G) = pubertate. HAMARTOHAPLOHAPT-. hemicolectomie. diagnostic. halos (G) = sare 3. gonatos (G) = genunchi gone. desen granulum (L) = gr\uncior. hemoperitoneu. sper-matogonie. hectolitru anhedonie. guturofonie gramma (G) = înscriere. -inthos (G) = vierme. prognatism. his-togram\. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. -GONIE. idiogram\ granula]ie. -inis (L) = lipici. gnatoplastie agnozie. a exala halitus (L) = suflare. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. hamartofobie haploid. electromiogram\. GONOGLOMERULO. -GRIFOZ| GUST-. -uris (L) = gât. gluco-corticoid. haplotip hapten\. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. graviditate. exhalare 2. hemato-crit. haluce. halofil. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. granul\ dim. HAPTOHEBEHECT-. patognomonic. GRAFO-GRAM| GRANUL-. glotic glucagon.dim. hepatom. HEDONOHELC-. helio-tropism antihelmintic. HEMAT-. helicoidal. gustometrie guturai. < glomus. gâtlej H HAL-. simplu haptein (G) = a prinde. hepatocit. GUSTOGUTUR-. hematocolpos. paragnozie. scinti-grafie. granulie. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. helcom. a r\spândi un miros. hipogonadism. halare (L) = . hedonism. gonos (G) = urma[. electrocar-diogram\. treapt\ < gradi = a p\[i. helmintiaz\ hemaglutinare. haptoglobin\. hedono-fobie helcoid. helmint haima. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. gonartrit\ gonad\. halomegalie hamartom. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). helcologie. hemangiom. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. electrocardiografie. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. HEMATO-. HELCOHELIC-. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. GONOGONIO-. helioterapie. granulocit. gonococ. hemianopsie. granulomatoz\. -GNOSTIC GONGON-. -GON -GRAD -GRAF. -atos (G) = ficat 40 . HEPATO1. glosoplegie.GON-. gutural. goniotomie. glucoz\. he-matie. HEPAT-. gonado-trofin\. -GONIE. gluconat V. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. gnatologie. hallux. helix. gra-nulopenie gravid\. p\cat haploos (G) = singur. fonocardiograf. -GNOMONIC. granuliform. ran\ helix. (-)GRAFIE. gonion. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. helcozis heliciform. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. haptofor. -eris = ghem GLOS-. haptotropisme hebefrenie hectar. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. halitoz\ 2. HELICOHELIOHELMINTHEM-.

neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. herpes HEX-. hi-aloplasm\ hiatal. hipercapnie.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hipotiroidie. histiocitoz\. HIPSOHIRSUTHIRUD-. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. holosis-tolic. argint viu < hydor. vârf hypsi (G) = ridicat. hiperpolarizare hipnagog. herpes. HIRUDINHIST-. HEPATOHEPT-. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. hexadactilie hioftalmie. hidatid\ 1. HILOHIMEN(-) HIP-. hidrargiroterapie hieralgie. hidrofobie. dehidrogenaz\ 2. hipuropatie. holozide hominide. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). hibridom HIDAT-. hipostatur\. hipoxie hipofizar. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. -aios (G) = membran\. HIPSI-. HISTOHISTER-. holoprotein\. hidrosadenit\ hidrargirie. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. ODOholos (G) = întreg homo. deasupra. hiperplazie. hidrartro-z\. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. HIEROHIGR-. ]esut HIPS-. hi-drogen. hialinoz\. hyalus (L) = sticl\. (an)hilognazie himen. surpare. HIDRARGIROHIER-. homalopsis homeopatie. hipso-terapie hirsutism hirudicid. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hidramnios. HISTIO-. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hipoton. prin extindere. -etis (L) = pecingine. peste. hydor. hidrocefalie. hioglos. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. heterocromie. hipercolesterolemie. herpetism. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. G. ho-meoterm 41 . a hiberna hybrida (L) = metis. hiperostoz\. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. hirudin\. heterogref\. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. hipocalcemie. hernie HERPETherpes. histocompatibilitate. hibernoterapie hibrid. hidrolaz\. hipnologie. diferit HIPOheptoz\. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. -etos (G). -OD. hipnoz\ hipoacuzie. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. heptadactilie hernie. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hydatos = ap\ 1. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. în exces HIPN-. heteroplazie. înalt hirsutus (L) = p\ros. histiocit. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. higroscopic hilefobie. hidrops. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. hiatus hibernare. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hipnotism. hipo-derm. HIPOHIPER- 2. HIDRO- hidatic. hirudiniza]ie histamin\. sub. heterolog. homuncul homalocefal. hipermetropie. himenal hipantropie. histeroscopie. hioid hialinizare. hernioto-mie herpetiform. HEPAT-. histerocistopexie. hipnotic. hipereste-zie. cu p\r aspru hirudo. HIOHIAL-. hetero-top. hirudinaz\. hialoid. HODOHOL-. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. homeostazie. hierolistezis higrom\. herniopunctur\. HIALOHIATHIBERN-. hipofa-gie hiperaldosteronism. heterocromati-n\. histoliz\ histerectomie. higrometru. anhidru. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. heterozigot hexoz\. hieroglif\. HISTERO-HOD. hibridare. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. HEXAHI-. hipsicefalie. hexacant. hipofizectomie. HIDATOHIDR-. HIGROHILE-. hierofobie.

hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. interferon. inghinocrural inosteatom. urobilin\ infanticid. splenic. ilium (L) = flanc. infraro[u infundibul. nevrotic. iridotomie 42 . inadaptat. hormonode-pendent. iconofil. cation. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. ilion. idio-top. infundi-bulotomie inghinal. în 2. pediatrie. a excita -ISMUS homogref\. `nsu[i. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. idioventricular alopecie. imuno-globulin\. introvertit iodism. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). ihtioz\ contractil. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-.. inotropism. intravenos. tendon) insecta. dactil. inter-curent. INTROIOD-. pneumonie ierbar. ierbos V. insemi-nare. IODOION-.. sifilid\ idiocromozom. imunohematologie. imunochimie. ocitocin\. psihiatrie anxiolitic. iodocaptare anion. inos (G) = fibr\ (mu[chi. nerv. [i -EICONIE. a r\suci ilia. iridoconstrictor. infantilism infraclinic. interosos interoceptiv. idio-patic. inape-ten]\ albumin\. incrusta]ie. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. -inis (L) = regiune inghinal\ is. difterie. interfaz\. -idos (G) = curcubeu. intros-pec]ie. iris. icterigen ictometru. iatrogen. incubator. gelatin\. intradermoreac]ie. EICONOicosaedru. i-munologie 1. iris insulin\ intercricotomie. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. eclampsie. satiriasis iatrochimie. lovitur\ eidos (G) = form\. tu. morfin\. `ns\[i. inozit\ insecticid. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. intramuscular. ionizare. ILIOIMPEDIMUNI-. ipsum (L) = (eu. pepsin\. ILEOILI-. impediment imunitate. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. idiosincrazie. el.. iliosacrat impedan]\. iridociclit\. gastric. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. trombotic iconoclast. -onos (G) = imagine. intuba]ie 2. infraliminar. gli-cerin\. ileocecal. în form\ de pâlnie inguen.IERBHOMOHORMON(-). [i ERBignipunctur\ ihtiol.. IONOIOTAIPSIRID-. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. infantil. interoceptor intraarticular. iodid\. intercritic. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. ictus protid. iatrofizic\. labil ileit\. idiotip. homosexualitate. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. ileopatie. cafein\. instila]ie. inactivare. ICT-ID. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. peni-cilin\. in-termediar. i-leostomie iliac. idiogram\. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans.) `nsumi. granulie. inotrop. ileon. subiacent pitiriasis. homozigot hormon. icosanoizi icter. ipsa. hormonal. infundibular. iconografie V. iridodo-nezis. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit.

keloid (cheloid). izocitoz\. LACTOiscurie. kinoscop. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. kinezie koilos (G) = scobitur\. izo-tip J JARGON-. labiodentar lacorinostomie lacrimal. ischiopubiotomie alcoolism. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. psiholagnie lagoftalmie alalie. jugular. lactes-cent. kelotomie 2. KINO-. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. keratocon. JUGULJUNCT-. lactoz\. juxtaglomerular. JARGONO-JEC}JEJUN-. ca-riokinez\. kele (G) = hernie. jonc]iune juxtaarticular. kinezi-terapie (kinetoterapie). KERATOKILOKIMOKIN-. lalopatie laminectomie. disjunc]ie. prin extensie. -atos (G) = val. lacrimona-zal lactacidemie. kinestezie. iodism. kaliuretic. lantanide laparoscopie. cleptolagnie. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. dislalie. lacrimogen. jargonomimie injec]ie jejunit\. hepatit\. lactovegetarian algolagnie. cornee khilioi (G) = o mie kyma. juxtaliminar. jejunoplastie. ISCHISCHI-. unire iunctio. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. sa-turnism trismus amigdalit\. ischiatic. KINEZI-. keratodermie. LACRIMOLACT-. ischemie ischialgie. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. izobare. ischion. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. tumor\ 2. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. diskine-zie. izogrup. LALOLAMIN-. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. JEJUNOJUG-. keloidoz\ kenofobie. veche. -onis (L) = aruncare. keratin\. ergotism. CARIO1. lamino-tomie lanolin\. laparotomie 43 . a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. pirolag-nie. i-zoenzim\. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. kineziterapeut. izogenic. labialism. vid keras. jugulogram\ conjunctiv\. paralalie.-IT| ISC-. kaliurie 1. JONC}-. fa-ringit\. laminin\. khele (G) = cle[tele racului. lanosterol lantan. apendicit\. se folose[te cu sensul de spasm. -KINEZ|. rinit\ izoanticorp. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. abdomen labial. kilogram kimograf. kimografie kinaz\. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. cistit\. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. keratos (G) = corn. lacta]ie. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. kerato-plastie kilobaz\. rinolalie. cicatrice kenos (G) = gol. jejunosto-mie jugal. kenitron hiperkeratoz\. keratit\.

limfadenit\. limfocit liminar. solzos. leucemie. livid. lofotri]ie 1. LIMNOprolaps. lipemie. lentil\. lentil\ leonin. larvivor latent. leucoencefalit\ levocardie. [tiin]\ livedo. hematologie. coprolit. colaps. leproserie catalepsie. LITO-. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. leucodistrofie. a c\dea larynx. logo-ree 2. lateroduc]ie. leptodont. leiomiosarcom neurilem\. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. lobotomie lobular. lienocel ligament. larv\ latens. cunilingus liofil. psiholog 44 . organoleptic leptodactil. neurolog. lisotri]ie litiaz\. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. lentiginoz\. -ontos (G) = leu lepra (G. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. levomer. tromboliz\. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. laten]\ lateral. logopedie. laxitate lecitin\ leiomiom. sarcolem\. lepr\. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. leucoree. lipoidoz\. liofob lipaz\. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. epidermoliz\. liofilizare. lobulat locomo]ie. supraliminar limnimetrie. -inis (L) = prag. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. termoliz\. ligaz\ limbic limfadenectomie. limfangit\. epilepsie. pectorilocvie lofodont. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. leptome-ninge. unilocular amforilocvie. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. lateropozi]ie. spasmolitic. lividitate citoliz\. narcolep-sie. levogir. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. limnologie limoterapie lingual. lentigo. lemocit lenticular. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. cuvânt 2. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. LEPRO-LEPSIE. leucocit. he-molitic. LISOLIT-. < lens. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. neuroleptic. letalitate leucaferez\. lipid. le-vuloz\ alexie. litotripsie. pr\bu[ire < labi = a aluneca. laringit\. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. -LITIC LOB-. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. lapsus laringectomie. -LIT LIV-LIZ|. lemo-blast. LAPSLARING-. logonevroz\. leontiazis lepralgie. ar\tare. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. lateroversie latirism laxativ. leucopenie. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. -LOG lapsus (L) = alunecare. -ntis = linte. ligatur\. limf\ limen. studiu. laringotomie larvat. locus multilocular. dislexie licantropie lienal. lingula anilingus. limit\ limne. leptospiroz\ letal. LIMFOLIMINLIMNI-. laringo-scop. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. limfedem. cristalin leon. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. lipodistrofie. laterogna]ie. ligand. -LOGIE.LIMO-LAGNIE -LAPS. lizozom lobar. LARINGOLARVILATLATER-. -os (G) = hele[teu. glicogeno-liz\. farmacologie.

manometru marmorat. malarie. meduloblast. con-dromalacie. -MATUR MAXIL-. < malleus = ciocan mamme (G). me-dulomer 1. manual manometrie. mamoplastie mamilar. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. heterolog. lupom. malacologie maleolar mamar. MASCULINMAST-. median. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. omolog LOHILOMB-. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. malnutri]ie malar malacie. mamope-xie. distrac]ie lumen. megalo-blast. maternitate maturare. osteomalacie. matura]ie. mastodinie. megacariocit. megacefal. luteinom. medial. mamel\ megaloman. medulo-gram\. MEDULOMEGA-. manipulare. mas-toid\. mamel\ mamilla (L) = mamel\. MASTO-. MEDICOMEDUL-. ma-crocitoz\. cleptomanie. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. furie macroblast. lucit\ ludic lumen.MAL3. mastigofor maternal. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. medius. luminan]\ lumbago lupic. macrogenitosomie. lombotomie longilin luciferaz\. macropsie. -tris = mam\ maturus (L) = copt. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. mamografie. ginecomastie mastigofobie. raport. MEGALO- mediacalcoz\. maleol\ dim. toxicoman. lohiometrie lombalgie. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. cerebromalacie. medicin\. medulosuprarenal\. mio-malacie. mito-manie. megalomanie 2. maxilofacial meconism. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. mare MEDI-. megacalorie 2. dismatur. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. mastoptoz\. lupoid. mascu-linizare mastectomie. ma-crosomie macular. lupus lutein\. MAMOMAMIL-. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. MAMILO-MAN. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. prematur maxilar. megalos (G) = 1. (-)MALACIE. splenomegalie. marmorean masculin. medioclavi-cular medical. macroglobulin\. mamma (L) = sânul mamei. piroman. medico-so-cial medular. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. tricotilomanie manevr\. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. megadolicocolon. meconium (L) = suc de mac. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. luciferin\. maculopapulos magistral malabsorb]ie. malfor-ma]ie. mediastin. -MEGALIE. mitoman. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. masculinizant. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. malfunc]ie. macrocefalie. maturitate. MEDIOMEDIC-. hepatomega-lie. MALACOMALEOLMAM-. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 .

meningocel. micetom microanaliz\. mitos (G) = a]\. metafi-z\. milimol. -METRIC MEZ-. izomer. mitozom 2. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. menisc 1. metacarp. melen\ macromelie. mezo-sigmoid actinomicoz\. audiometrie. streptomici-n\. MIRINGO-MIS-. mezogastru 2. meningoencefalit\ meniscal. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. indic\ transformarea METEOR-METOP. memorizare menarh\. melanism. termometrie. meningococ. crai-nou. miringoplastie. ectomer. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. mirin-gotomie intromisiune. melanoz\. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. micoz\. menos (G) = lun\ MIEL-. microli-tiaz\. microscop. mitoz\. melatonin\. parte MET-. la mijloc MIC-. metafaz\. hipomi-mie. dement 2. mythos (G) = legend\. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. meioz\. mens. MEZO- 2. simpaticomime-tic. membru melos (G) = cântec memor. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. metarteriol\. META- 2. optometru. dismetric 1. metabolism. hipermetrie. meliturie melanin\. inteligen]\ 2. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. miliosmol (mu[chi) miloglos. merocel. mellis (L) = miere MELAN-. meteorolabil. mitomanie 46 . mentum (L) = b\rbie. meniscectomie 1. me-zenchim. -METRIE. miocardit\. mezoderm. mielografie mesos (G) = 1. merosistolic. mental. menton meros (G) = 1. MELANO-. METOP-. metacercar. meningiom. miotic melitin\. MERO-. antropo-metrie. intermitent mitilitoxin\ 1. -MIMIE MIO-. microtom mielit\. miofibril\. menin-gism. MIELOmeiogenic. poliomielit\. mentonier 1. meningit\. mezencefal. dermatomer. metro-ree metriocefal centimetru. mi-coplasm\. miocloni-e. MENINGOMENISCMENTMER-. melanonichie. -MER melas. MELANO-. ameno-ree. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. MENSTRUMENING-. menstru-a]ie meninge. miriapod miringit\. coaps\ meta (G) = 1. meteoropatologie. micrometru. metroperitonit\. amimie. micobacterie. metacromazie. METROMETRIO-METRU. eurimeto-pie meninx. meteorotropism stenometop. melotera-pie memorie. polimer 2. miastenie miriagram\. menhidroz\.MELAN-. mentalitate. miozin\. timpan < meninx. fabula]ie miliar miliCurie. MELENMEIO-. patomimie mioatrofie. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. menton. mezocolon. miloliz\ corticomimetic. mandibulometrie. mezodi-astolic. mel. mero-gonie. MICETOMICROMIEL-. ecomimie. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. metapla-zie 2. metamorfopsie. melore-ostoz\ melodram\. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. meta-mielocit meteorism. prin extindere. mezaortit\. MENO-. MELOMELOMEMORMEN-. metopic. MIMIRIMIRING-. melitos (G). MELEN-MELIE. melanocit. metamer. fir 2. -ntis (L) = minte. melanodermie. -MITENT MITILIMITO- 2. miligram. mielocit. meninge meniskos (G) = semilun\. meloman. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. mezenter. micromelie. micrococ. meralgie 1. miotomie. -METOPIE METR-. miliechivalent. mitocondrie. blasto-mer. menometroragie.

nanos (G) = 1. NEVR-. treponem\ neoartroz\. nyktos (G) = noapte niger. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. nimfomanie. NICTONIGRNIMF-. monomer. mucovis-cidoz\ multicavitar. neuromediator. neuroblas-tom. narcotic natiform natremie. multimedia. MIZOMNEM-. nigra. narco-manie. nicturie. NAZONECRONEFEL-. necrotaxie nefelion. natriu. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. nimfoid. nefelopie glomerulonefrit\. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). NEUR-. morfo-patologie. dismorfism. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. nictalopie. neuroangiomatoz\. amorf. molar. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. mixoscopie mizantropie. nazospinal necrobioz\. nematospermie. necropsie. MNEMO-. po-limorf. nanomelie 2. mucoas\. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. metamorfoz\ psihomotor. necrofilie. mu-coid. nevrax.MUZICOMILIMIXMIX-. morfinoman morfologie. pat\. amfimixie. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . nanosecund\ narcobioz\. mutagenicitate. NEFELONEFR-. narcolepsie. negatoscop nematod. muscu-locutanat. multigest\. moles (L) = mas\ inform\ 2. MIXOMIZ-. NEFRONEGATNEMATO-. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. mixom mixiologie. NEVRONESIDINEVNICT-. naturopatie naupatie nazal. emolient Pseudomonas. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). nanism. mogilalie 1. cro-monem\. nevromatoz\ nesidioblastom nev. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). -onis) muzicomanie. mnemastenie. musculotrop mutism mutagen. multilo-cular. morfogenez\. dificil 1. endomi-xie. monosomie morbid. musculatur\. neural. muris (L) = [obolan. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. nazofaringian. mizoneism anamnez\. nanogram. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. amnezie mogigrafie. -MORF. nevralgie. mononucle-oz\. molecular 2. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. nefrocistostomie negativism. Morbillivirus morfin\. nefroangioscle-roz\. nano-particul\. vasomotor mucin\. nanometru. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. nictemeral. neuron (G) = nerv 1. NEURO-. morbiditate morbiliform. nigrum (L) = negru nymphe (G). neoplasm nervozitate. marc\ nyx. natriurie naturalist. mucocel. mucopolizaharid. nictofobie acanthosis nigricans. Trichomonas moniliform monocit. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. multipar\ murin muscular. -MIXIE. -NEM| NEONERV-. nigrit\ nimf\. nevocelular nictalgie. a transforma mousike (G). nefelometrie. MUCOMULTIMURMUSCUL-. pitic 2. mne-monic\. neurinom.

azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. anomie. OCTOOCUL-. XVII) . -itis (L) = ceaf\.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. normotop nosencefal. tiroid\. ocronoz\ octaedru. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. nosofobie. OCTA-.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. OCULO-OD. electrod.(HOD-) ODIN-. xeroftalmie amiboid. hodofobie. nitroglicerin\ nociceptiv. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). odimetru (sau hodometru) odinofagie. nomogram\ nooleptic. drum odyne (G) = durere odous.(NOZO-). oleom. odonto-blast. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 .labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. OFIOOFRIOFTALMO-. metod\. nodular autonom. a mirosi oinos (G) = vin v. de unde: tân\r\ mirea-s\. oftalmo-plegie. nosolo-gie. ob (L) = `n fa]a. noosfer\. lege. ovo-id. nociv noctambulism nodal. vacuol\ olfactiv. OD. buftalmie. mastoid\. nootrop noradrenalin\. oenomanie ofiaz\. nodul. ta-xonomie. nulipar\ numular nutriment. a v\t\ma nox. notomel nuclear. -ODINIE ODONT-. NOTONUCLE-. (acizi) nucleici. oblativitate occipital. zoonoz\ nostocitoz\. oleotorax alveol\. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. periodic. oculomotor anod. odontoporoz\. odoroscopie oenolism. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. ma-leol\. coccidodinie. regul\. ofrit\ oftalmodinamometrie. olfac]ie oleifiant. ODONTO-. fizionomie. -NOZ| (L) = norm\. OLEO-OL| OLFACT-. -ODON}IE ODOR-. octet. normotip. vagino-dinie odontalgie. ODOROOENOOESTROFI-. nociceptor. odontoid. în limbajul medical (sec. nistagmus nitra]i. amiloid. notocord. sod\. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. nosocomial. arteriol\. ocitocin\ ocrodermie. ofiotoxemie ofriozis. bron[iol\. oleolit. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. xifoid acrolein\. normocrom. occipitoparietal ocitocic. Germ. ofidism. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. ESTRophis. olfactometrie. melano-don]ie odorant. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). olfac]ie odor. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. -NOMIE. nucleaz\. -NOZ| NOSTONOT-. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. nostomanie notalgie. octan. noradrenergic -OL| normocitoz\. nucleol nuligest\. catod. odontos (G) = dinte ocular. nodozitate. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. nucleohistone. nous (G) = inteligen]\ abrev. nomo-tensiv. nutri]ie noos. oculogir.

optotip 1. -ORHIDIE. ooforope-xie. omoclavicular. onirism onomatomanie. ortotonus per os osein\. opium opisthen (G) = `napoi. ooforit\. omotocie fibromatoz\. onomatopee schizont. omentectomie. omofagie 3. orbi-totomie orexigen. anorexie. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. poliorexie organic. oocit ooforectomie. sarcom 1. oncogen\. oral. onicorexis omonim. care face mâncarea mai apetisant\. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. melanom. orogenez\ orbicular. orofil. omfalo-cel. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. orbitometrie. sacrolistezis. os. ortoped. opos (G) = vedere. ONTOOOOOFOR-. ontogenez\. organum (L) = instrument. orbital orbitar. mas\. miomatoz\. oligocite-mie. necropsie. opiomanie opistencefal. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. oris (L) = gur\ 2. oligoamnios. he-matom. organ orkhis. orice serozi-tate orthos (G) = drept. orhidopexie ornitofobie. OOFORO-OP. presbiopie opacifiere. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. ornitoz\ orodiagnostic. ontologie oochinet. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). oncocerc. corect OS(-) OS-. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. crud. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-.OLFACT-. acromatopsie opsonine. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. ossis (L) = os 49 . ortopnee. OPTICOOPTOOR-. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. ornitologie. -atos (G) = denumire on. tumor\ 2. ortoptic. opacitate opalescen]\. ortodon]ie. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. oncocercoz\ onicatrofie. optician. carcinom. um\r 2. opioid. carne crud\ 3. curbur\. OMENTOOMFAL-. oncotic 2. omentotomie omfalectomie. ORHIDOORNITOORO-. orhidectomie. OLFAC}OLFAC}OLIG-. opistognat. osifluent ornis. a transporta ops. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. opticomalacie optometru. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. aspect opson (G) = condiment. omenti-t\. OPIOOPIST-. insulinom. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. omartrit\. osificare. hemeralopie. oncogen. hipermetropie. orofaringe 2. sensul anatomic dateaz\ din sec. omfalit\. miop. o-rosoterapie ortodiagram\. os. onicomi-coz\. toponim oniric. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. fibrom. omfalomezenteric omnipractician 1. ortofo-nie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). ORGANOORHI-. postoperator opiaceu. orbit\. ONCOONIC-. criptorhidie. orhit\. ma[in\. cro[et onyx. orosomucoid. -idos (G) = testicul oligurie. biopsie. OROORBIORBIT-. omo-dinie 2. oligodendroglie retrolistezis. oncolo-gie. OMFALOOMNIONC-. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. opera]ie. spon-dilolistezis apudom. organotrop orhialgie. ortostatic. opium (L) = suc de mac. opalin operabil. omentopexie. hiperorexie. sarco-matoz\ omental. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). onicofagie. OROSOORTO- optic\. oris (L) = gur\ os. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. oofororafie deuteranop.

rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. paravertebral mucipar\. papilom. otolit. otoscop. paravenos. scrotul oscillatio. PALINPALM-. palestezie palatin. parietooccipital parturient\. OVARIO-OX-. ovariotomie 1. palilalie. paleocortex palikinezie. a oscila palatum (L) = cerul gurii. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. ostium otalgie. ovariope-xie. paramedian. condi]ie. pahi-pleurit\ palanestezie. papilectomie. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. ovogonie. oxalemie ozen\. artroz\. parapagi. din nou palma (L) = palm\. ovo-cit. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. glicogenoz\. parasimpa-tic. sudoripar\. dispa-reunie. indic\ un glucid 2. stare. osteom. palmospasm palpabil. pahimeningit\. partenologie bipartit parvocelular. papilomatoz\ parenteral. parturi]ie partenogenez\. PARApagos (G) = legat. OSMOOSTE-. periost. osmoreceptor osteit\. palat palaios (G) = vechi. parvovirus patelectomie. oxitocic oxalat. oscilometru. OTICOOTOOV-. cacosmie. exostoz\ ostial. b\trân palin (G) = iar\[i. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. fisiparitate. hexoz\. ovul. oscheom oscila]ie. osteoclast. osteo-poroz\. panof-talmie papaverin\ papilar. amiloidoz\. leucocitoz\. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. ascu]it 3. ovoimplanta]ie ovariectomie. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. oticodinie ovalbumin\. OSTEO-. PARVOPATEL-. oxilalie. o-toragie. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. oxigenoterapie. sciziparitate algopareunie. OXI-. bioxid. primipar\. paratiroid\. osteodisplazie. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. paraparez\. palatora-fie. otit\. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. ovula]ie. hipoxie 2. -OST. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. palmier palpare (L) = a mângâia. pa-ranoia. u[\. osmolaritate. osfreziologie osmolalitate. hemocromatoz\. anoxemie. osmotic. ciroz\. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. b\[icu]\ para (G) = lâng\. -PAR|. paracardiac. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. os-moreceptor. redus patella (L) = rotul\ 50 . palmiform. paralizie u[oar\ paries. boal\ neinflamatorie. relaxare. palatoplastie. panencefalit\. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. osmoz\ anosmie. osteoblast. papil\. paraparez\. patella. hiperosmie. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. acidoz\. acru. dincolo de craniopagi. -OSTOZ| OSTIOT-. para-crin. pa-pilit\. palatoschizis paleocerebel. eupareunie hemiparez\. ozon 1. otoplastie. parez\ parietal. OVOOVARI-. palpare palpebral pandemie. peroxid. palindromic palmar. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. oxicefalie 3. nevroz\ ostium (L) = intrare. paralizie. ovarit\. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. apareunie. orificiu ous. patelit\.-PAG OR-. pentoz\ 2. alcaloz\.

a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. telepa-tie paucimolecular. pilosebaceu. pilorotomie pimelit\. pentoz\ peotilomanie. pausa (L) = oprire. p\duche PEDICULOdim. pectografie PILEpectoral 1. peritoneu perocefal. pemfigus pendular. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. psihopat. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. a crea PELpella (G). pig-mentoliz\ pilos.PATELOPATO-. prosopee pelagr\. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. nefropexie picnic. PEDI-. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. -onis) periapical. pirenoliz\ antipiretic. pedon (G) = sol PEDO4. -PIEM PIRENO-PIRET-. pedios. pelvin. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. -enos (G) = sâmbure. torace 1. picnometru picofarad. pelvis pemfigoid. periarterial. paucisimptoma-tic andropauz\. pediculus (L) = picioru[. pirexie 51 . pinealom piocianin\. < pes. cad\. pektos (G) = compact. peromel celulipet. suspensie. piretogen. pediatrie 2. afec]iune. -oris (L) = piept. unor maladii la copil. pielografie. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. pielonefrit\. PIEZOPIGMENT-. pielit\. peptos (G) = digerat. picnoz\. piloroplas-tie. copil PED-. coacere PEPT-. peptid. ortopedie 3. paideia (G) = educarea copiilor. pilorit\. biped. piezometrie pigmenta]ie. pepton\. pimeloz\ (gland\) pineal\. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. PILOROPIMELPINEALPIO-. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). farmacopedie. pes. pie-tros gastropexie. pediculoz\ farmacopee. perfuzie perceptibil. pietrificare. pericard. sideropenie. paidos (G) = b\iat. PIELOPIEZ-. pepsis (G) = digestie. picometru. perceptibilitate. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. PIETR(-)PEXIE PICN-. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. pieloureteral piezestezie. centripet petromastoidian. 3. instruire. coagulat. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. PEDIO-. suspensor penicilin\. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. preve-nirea PEDI-. pigmenturie. piococ. apiretic. piezo-gram\. picrocarp pielectazie. Penicil-lum leucopenie. histopexie. pais. piocolecistit\. pathos (G) = 1. pentoxid. logopedie. percutanat. -ycos (G) = albie. piletromboz\ pilorectomie. peotonie pepsin\. masto-pexie. penicilinaz\. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. pedicul. pentas. patognomonic. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. picomol picramin\. 2. `ndesat. peloterapie pelvimetrie. PIGMENTOPILPILEPILOR-. simpatie. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. format din parti-cule PED-. pilozitate pileflebit\. vena port\ pyloros (G). pilorospasm. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. hipnopedie. eupepsie per os. PICNOPICOPICR-. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. piezoelectric. nefropatie 2. -PIREXperos (G) = mutilat. trom-bopenie pentad\. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). picogram. peptic. PICROPIEL-. homeopatie. intrare. perifolicular. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. pedologie 4. -PATIE 2. empiem pirenofor. cazul adul]ilor PEDIO-. piotorax. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. patochimie. pedagogie. pedun-cul diapedez\ pediculat. pelicul\ pelagic. menopauz\ pectin\. pionefroz\. picric. boal\ -PAT. patologie. încetare PECT-. dispepsie. -PEDIE.

pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. poli-pragmazie police.PLURI. -PLOIDIE piriform piromanie. hiperplazie. pneumonectomie podagr\. platipo-die. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. pleuropericardic. planimetru. platispondilie. plexiform plezihormon. pleurotomie plex solar. patople-ioz\ pleocitoz\. polis (G) = ora[ 2. tetraploid. latur\. placentoterapie plagiocefalie. pleomorfism. pitiatism pitiriasis pituitar. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. dispnee.PILOROPILOR-. trombopoiez\ poikilocitoz\. pulbere 52 . pluriglandular. -atos (G) = aer. a roti 2. pneumoconioz\. -PODIE. pleuralgie. aplazie. pleurezie. arterioplanie. plagiotropism 1. -onos (G) = pl\mân pous. plic\ diploid. variat pollakis (G) = deseori. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. planus (L) = neted. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. eritropoiez\. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. deple]ie pletismografie pleural. -PLASM|. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. plezio-morfism plicatur\. esofagoplas-tie. leu-copoiez\. pneumococ. plasticitate. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. plan 2. ortopnee pneumoencefalografie. pneuma-tizare. pleziocrinie. ganglio-plegic. polarimetrie. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. polimer. tetraplegie. -inis (L) = f\in\ fin\. a modela plege (G) = lovitur\. PLASMOPLAST-. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. po-larograf 2. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. hialo-plasm\. pirozis pisiform pitiatic. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. vaginoplastie plathelmin]i. angioplanie. polus (L) = pol 1. pneumatocel pneumocentez\. -icis (L) = police pollen. pla-nocit. a bate plethore (G) = saturare. polar. planomanie plasmaferez\. pneumogastric. polarizare 1. toxo-plasm\. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. pleiotropie. -PLANIE. plurimalformativ apnee. polipnee. paraplegic pleiocromie. planografie. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. -POD. în plus. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. tetra-ploidie pluricelular. PODO-POIETIC. polein (G) = a învârti. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. citoplasm\. pla-noccipitalie 2. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. displazie. poikiloterm polakiurie 1. policizare polinie. PLANI-. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. polys (G) = mul]i hematopoietic. respira]ie PREZBI-PLOID. podologie. platysma mieloplaxe anaplazie. nucleoplasm\. PNEUMONPOD-. Plasmodium plastic. polinuclear. în exces plessein (G) = a lovi. iar din sec. poliartrit\. neoplazie hemiplegie. polarimetru. policlinic\ 2. pituit\ placentar. pluri-locular. platipodie pneumon. polidipsie. -PLEGIC PLEIO-. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. frecvent 1. pletoric. pliere + eidos (G) = form\. pseudopod. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. poliadenopatie. po-licitemie. haploid. platicefalie. PLEZIOPLIC-PLOID. PLANOPLASM-.

primoinfec]ie feripriv. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. osul pubis puer. -PROSEXIE PROSOP-. proliferare proprioceptiv prosexigen. prurit psamofil pseudoartroz\. pseudohermafroditism. psihoz\. fa]\ 2. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. psoit\ psoriasis. profilaxie proctalgie. ptomaine gastroptoz\. prin extindere. precordial. proctoree prolific. proteroglif\. PROSOPOPROT-. protoplasm\. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. - PSIH-. porus (L). psihogen. pulp\ pulsus (L) = izbire. persoan\. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. posterolateral potomanie. Protista proterandrie. predis-pozi]ie. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. poros (G) = por. prosopografie protein\. psihiatrie. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. insulinopriv. aprosexie. pterigion. pulpit\. poliomielit\ ponofobie. postoperator. pulpiform. ac]iune pragma. protodiastolic. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. pseudohipoparatiroidie psihedelic. profaz\. ptialin\. proctocel. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. pulmonar pulp\. PRIMO-PRIV PROPROCT-. tireopriv procariot. prosopalgie. osteoporoz\. proenzim\. posttraumatic. primitiv. premedica]ie presiune. atis). psoro-spermie stearopten dipter. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. XIX ptenos (G) = care zboar\. pulpos. pontocerebelar 1. conduct. chiropraxie preanestezie. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. proctit\. puls 53 . prefrontal. PROTOPROTER-. L) = înaintea. postpar-tum. POR-. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. primipar\. poros porfirin\. (punct) proximum prurigo. psoroftalmie. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). paraprosexie 1. pragmatoa-gnozie apraxie. pterigoid ptialagog. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. electropora]ie. pontis (L) = punte 1. prosopospasm 2. porometrie 2. pteryx. hipopro-sexie. lovire. cacopragie pragmatamnezie. PORFIROPOSOPOSTPOST-. prezbiofrenie. proton. prezbiopie primigest\. presoceptor prezbiacuzie. puber. porfirocitoz\ posologie postectomie. pasaj 2. postprandial. potabil bradipragie. sensul modern dateaz\ din sec. psihrofil psitacism. pseudocomi]ial. pubescent puericultur\. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. -atis) Pulicidae pulmon. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie.PRIMI-. psihoanaleptic. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. -eri (L) = copil pulex. nefroptoz\. -icis (L) = purice pulmo. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. proctopexie. prosopometru. POT-PRAGIE PRAGMAT-. psitacoz\ psoas (mu[chiul). postit\ postnatal. POSTEROPOTO-. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. psiho-terapie psihroestezie. prote-rotip proximal. ponopatie pontin. -is (L) = p\r. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. ptialism hemoptizie ptomafagie. proeritro-blast. POROPORFIR-.

RADICUL-. -atos (G) = curgere. retroflexie. aritmie. radian]\. radius radical. rizoliz\. renin\ reobaz\. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. radicu-lit\. o-toree. -tre (L) = putred RETROonis). menoragie rahianestezie. rinofaringit\. rid rhythmos (G). reticulocit. putrescein\. -onis (L) = împingere. reumatoid. gli-corahie. -onis) retrodevia]ie. fractur\ rhis. REFRACTORENREORETIRETICUL-. putrescibil R RABDO-.PULT-PULSIE PULTPULVER-. retroperitoneal reumatism. -RAHIE RERECT-. < rete. leucoree. rectit\. platirinian. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). rhab-dovirus racemic 1. radioactivi-tate. disritmie. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. dung\. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. -RITMIE. refrac-tometrie. reologie. -eris = praf. -RINIAN. -inos (G) = nas enterorafie. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. RITMORIZ-. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. pustuloz\ putrefac]ie. radiodiagnostic. rinit\. rabdomiom. reostat retin\. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. RHABDORACEMRADI-. radiculalgie. rectosigmoid. respingere < pellere = a `mpinge puls. a izbi pulsio. suprafa]\ ridat\) ritmic. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. retropulsie pultaceu pulverifer. reeducare rectal. reniform. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). refractometru. pulsograf. sensul medical dateaz\ din sec. rinofima. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). radiculopatie RADIC-. rafeomedian ragad\ hemoragie. supura]ie purpur\. radioi-zotop 2. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. raz\ rabdomioliz\. rectotomie gonoree. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. -idos (G) = cut\. RINORITID-. rino-cifoz\. pupiloplegie purulent. purpuriu pustuliform. retinoblastom reticulit\. reticulosarcom retractil. perineo-rafie. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. radicular. rectocolit\. radia]ie. reumato-logie -REXIE. menoree. retro-gna]ie. RECTO-REE REFRACT-. recto-ragie. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. -tris. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. rinoragie ritidectomie. rizomelic. ri-zomer. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. neurorafie. retinit\. pustulos. reticulopa-tie. pulsome-tru lateropulsie. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. RADIOrhabdos (G) = baghet\. RADICO-. rizotomie 54 . rinoplastie. -ados (G) = cr\p\tur\. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. radiobiologie. < radix. proteinorahie reanimare. RITIDORITM-. ri-nolalie. radioder-mit\. -onis) renal. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). RADICULO-RAFIE. pulbere punctum (L) = punct. pulveri-zare. ritmote-rapie rhytis. radicotomie. ca-riorexis rinencefal. -REXIS RIN-. radiculectomie. rahicentez\. recidiv\. rinoree.

secretor. -ingos (G). romboid rotator. saprogen sarcom. laringo-scop. scafoidit\ scapulagie. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. a diviza SCLER-. salicilic salpingectomie. sclerit\. hidrosalpinx saponificare. seminal. sacro-lombar salicilat. [i. -arum = umeri. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. SEPTOSEPTIC-. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. scua-mos sebaceu. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. sclerocoroidit\. senescen]\ senestrogir V. sedimentare segmentare. prin analogie. saponine saprofit. sclerodermie.REUMATRODOROMBROTAROZA-. -SCHIZIE SCIA-. sarcopt saturnin. scleroprotein\. senzorimetrie. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. -icis (L) = salcie salpinx. sarcomatoz\. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. scotometrie. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. skatos (G) = excremente. saturnism scafoid. scleros. seminom senescent. sciografie scintigrafie. SALPINGO-. (-)SEPSIE. divizat < scindere = a despica. -ingis (L) = trompet\. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. sacrolistezis. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. rozeol\ rubefac]ie. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. rahischizis. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. septicemie. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. seme-iotic (semiotic) semicirculare. scolioz\ bronhoscop. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. senzo-rimotor septal. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). scintigram\. gr\sime SEBOSECRET-. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. onicoschizie scialitic. a-septic. -onis) sediment. celioscopie. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. SCLERO-. sal-pingografie. salpingit\. schizoid. salpinx. scuamiform. scatom schir. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. skleros (G) = tare. sacular. scotopic scrot. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . rubor S SACSACR-. scizurit\ sclerectomie. sept septikos (G). materii fecale skirrhos (G) = dur. asepsie. salpingoovarit\. scizur\. scintila-]ie SFINGOsciziune. sal-pingopexie. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. schizo-gna]ie. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. antiseptic SCAFSCAPUL-. radioscopie scotom. schiros schizocit. sebum (L) = seu. diafragm\. sacul\ sacralgie. [i SINISTROsenzorial. segmentit\ semeiologie (semiologie). sec]iune (prin intermediarul sectio. sklerosis (G) = înt\rire. spate skor. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. seminipar. scapulohumeral. secreto-motor sector. SACROSALICSALPING-. septotomie septic. ateroscleroz\ scoliotic. seboree secretagog. scapulopexie scatofagie. scrotal descuamare. palatoschizis. endoscop. -SCHIZIS. Rotavirus (acnee) rozacee. scapulectomie. secretus (L) = separat. -tra. afundare < sedere = a se l\sa. dur SCLERO-. colposcopie. -atos (G) = semn SEMINsemen. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. sarco-plasm\. -bra. indurat. semilunar hiposemie inseminare. rubeol\. schizofrenie.

sfenomaxi-lar sferic. SIRINGOSISTSITIO-. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. sialit\. sideroblast. sialogen. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. granit. parazit SOCI-. sindesmoz\ sinechie. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. sinechiotom. sindesmotomie. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. ligament synekheia (G) = continuitate. SEROSETSEX-. sipho. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sfigmo-manometru sfincter. sitos (G) = aliment. sinuozitate. SINOVIOSINUS(-). siringomielie sistol\. sigmoidopexie. sidera]ie hemosiderin\. sidero-z\. seros. silicosideroz\ simblefaron. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. SEXTSEXO-. seton sexagenar. seroprofilaxie setaceu. SIGMOIDOSILIC-. sinusografie. -onis (L) = conduct\. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. simbolo-fobie simian simpatalgie. -SFER| SFIGM-. telesistolic sitiologie. SIALO(-)SEPTIC SER-. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. sifonaj rectosigmoid. [i SENESTROsinovectomie. sexuali-zare. sfingolipidoz\. SICHNOSIDERSIDER-. SIMPATOSINCRO-. sig-moidoscopie siliciu. SIMBOLOSIMISIMPAT-. simpati-cectomie. lichid de aspect apos. SINUSIRING-. serodiagnostic. -ZIT SMECT-. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. -os (G) = col] sphaira (G). sinovioblast sinusal. hran\ sfigmic. sigmoidectomie. [i. siderofilin\ sifon. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. sfinc-terotomie sfingolipide. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. simpatoblastom sincrotron. SIMPATICO-. sincron. sfenoidit\. sexualitate. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge.SOLID- SPUM- SIAL-. sinchi-zis. sideremie. -tra. sferofakie. sinuzit\ siring\ (sering\). smegm\ sociatrie. sinci]iu simbolizare. sinovit\. sitofobie. simpa-ticotrop. SEXUSFENOSFER-. prin extensie. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sincroniza-tor sindesmofit. sindesmoplastie. simpaticolitic. sitiomanie. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. sigmoidit\. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. sfigmogram\. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. SINECOSINISTROSINOV-. silicoz\. sinovial. SINSIMBOL(-). SITO-. SIALOSICHN-. SILICOSIM-. sialoree sichnurie. -icis (L) = piatr\ tare. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. sichnosfigmie siderant. sexuat sfenoidal. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. SFERO-. tub. synchronus (L) = simultan. band\. solenoid solidificare. SIMPATIC-. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. asimbolie. sialo-lit. -os (G) = conduct. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). sextupli sexologie. adâncitur\ syrinx. sinovial\. canal solidus (L) = masiv smectic. sinusoidal. serofibrinos. -SIMBOLIE. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sinciput. sfincterospasm. sferocit. sinistroz\ V. simpatie. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. -ingos (G) = tub. solidism 56 . sinecoto-mie sinistroscolioz\. sfin-gomielin\ sialagog. sentiment synkhronos (G). sincinezie. sinartroz\.

ri-bozom. spermicid. SOMNOSON-. -atos (G) = corp STOM-. spectrograf. spon-gioid spor. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. -STATISM -STAZIE STEAR-. steatos (G) = gr\sime stearic. SPERMATO-. spectru. spongioblast. SPANIO-. splenoportografie spondilalgie. somatotrop.STABILISOLUT-. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. ”ciorchine de strugure”. somnifer. STEATO- 1. aparen]\ spectrum (L). vârf ascu]it 2. som-nolen]\ sonic. monosomie. SPERMI-. specializare spectral. care st\ în picioare < istanai = a plasa. reostat. stafilorafie 2. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. spasmodic. -oris (L) = somn profund spanos. -SOMIE SOMN-. SONIO-. spermocultur\. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. spinocelular 2. SOLVSOMA(-). stabilizare. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. enterospasm. sporulat. XVII) spelaion (G) = grot\. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. sonioscop. dictiozom. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. spirometru 2. spleno-colic. ]ep. sper-matokinezigrafie. SOMAT-. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. sc\ri]\ statos (G) = stabil. bacteriostatic. staz\. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. a face s\ ]in\ stear. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. spectroscopie speleoplastie. -atis). spinal. speleoscopie spermatic. SOMATO-. sperma-togenez\. stafilin. SPONGIOSPOR(-). -SOM (-ZOM). splanhnocel. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. spanopnee spasmos (G). -SPERMIE. stafilectomie. cavitate sperma. spermatogonie. spermatoree. atis). prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). SPECTROSPELEOSPERM-. (-)STATIC. spasmofilie. spondilartrit\. stearin\. sporotricoz\ Spumavirinae. sporomi-coz\. SPLENOSPONDILOSPONGI-. spermogram\ dispersie spicul 1. spiriloz\. splenografie. splanhnoscopie splenectomie. somatognozie. splenopexie. spirare (L) = a respira 2. sporicid. spirometrie. splenit\. nemi[cat STALSTAP-STAT. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. SPANO-SPASM. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. stafiloplastie. luet\ 2. citostatic. ac spina (L) = 1. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. spirochet\ splanhnic. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. solvent soma. spondiloschizis spongiform. < spica sau spicum = spin. somatizare. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. spinteropie 1. spasmus (L) = contrac]ie. clinostatism. stapedian lombostat. SPASMOSPECIALSPECTR-. spectrin\. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. se refer\ la: 1. spermatid\. spermatozoid. azoo-spermie. orto-statism. cromo-zom (cromosom). trisomie somnambulism. spanios (G) = rar. SPERMAT-. stafilom. [ira spin\rii spinther. pu]in abundent. STATO-STAXIS (-)STAZ|. pe[ter\. STAT-. steatoz\ 57 . SPORI-. spinocerebelos spintermetru. somatic. spaniomenoree. SPLANHNOSPLEN-. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. SPIROSPLANHN-. steatoree. STOMAT-. splanh-noptoz\. statestezie. -os (G) = splin\ spondylos (G). ar\tare. spondilomalacie. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. -onis = desfacere). astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. redus soporific spanandrie. solvatare. steatoliz\. SONOSOPORSPAN-. -eros (G) = scânteie 1. stafilococ.

gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . principiu stellein (G) = a arma. se folose[te cu sensul de murdar. subscapular sudorific. strumipriv. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. colpostenoz\. subcli-nic. strofulus. stetoscop astigmatism. constric]ie (prin intermediarul constrictio. -atos (G) = covor. super-familie. subalimenta]ie. stridulos strofantin\. -STEROL STERILISTERN-. subcutanat. super-ego. STEFANOSTELSTEN-. strabism strangulare stratificat. alungire stoma. subluxa-]ie. neu-rastenie stenotorax. sigmoi-dostomie strabic. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. subfebrilitate. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. streptococ. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. sulfuros superantigen. stiloid\. astenie. submatitate. poluat stylos (G) = coloan\. XIX strongylos (G) = rotund structio. `n relief sterilis (L) = sterp. streptolizin\ stricnin\. suprainfec]ie. în pozi]ie superioar\. steril sternon (G) = piept. stern sternutatio. stratigrafie strefopodie. suprarenal sural surdomutitate suspensie. strefosimbolie streptobacil. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. semn stygos (G) = repulsie. `ngust < stringere = a strânge stridor. putere stenos (G) = strâmt. stiloradial. supra-ali-menta]ie. sterilizare sternalgie. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. stigmat stigofil. sulf-hidrism. stomatoplastie. sto-matoragie. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. -atos (G) = marc\. suprali-minar. SUPRASURASURDSUS- sudor. îngustare stercus. sistol\ stomatit\. -atos (G) = gur\ TACT(-). stimulator stoechiologie. stoechiometrie diastol\. stilo-hioid stimulare. subdural. superscrip]ie. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. îngust stenosis (G) = strâmtare. stereoizomerie. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic.STRABSTEFAN-. -uris (L) = sulf. strepto-kinaz\. stercolit. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. stercobilinogen. stelectomie stenic. stricnism strictur\. -onis). a echipa. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. sternoclavicular. stilomastoidian. strumi-t\ subacut. gastrostomie. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. sulfhemoglobin\. în exces sura (L) = pulpa piciorului. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. supra (L) = deasupra. atis). suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. se folose[te cu sensul de dilata]ie. STOMAT-. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. TACTOstefanion. -STRINGENT STRIDSTROF-. pucioas\ super. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. stiloidian. stridor. sulfon\. stefanopsie (ganglion) stelar. stercoral stereognozie. -oris (L) = ]ip\t. stereotipie. neproductiv. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. stigoxen stilohioidian. miastenie. stereotaxie. -STENIE STENO-. SULFURSUPER-. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. subcon[tient. astringent. steno-z\ stercobilin\.

talamus. -eos (G) = cap\t. tarsoplas-tie. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. < tattein = a ordona. tactil (prin intermediarul tac-tilis). despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. TENSIOTEO-. telediastolic. khalazion (G) = piatr\. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. taxie. grindin\ 2. tefromielit\ tegument. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. (-)TAXIE. tarsectomie. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. tactometru tactic. zooteh-nie. tactism. telegonie. epitelioliz\. -ontos (G). theca (L) = cutie. -cri (L) = crab. tendinos tensor. teno-sinovit\. tenodez\. temporomalar. TELE-.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. telit\. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. telediagnos-tic. telofaz\. TELEO-. tarsit\ tautocron. tarsul piciorului 2. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). [ancriform T TACT-. a aranja (-)TAXIE. TAXOTACT(-). taenia (L) = panglic\ tenon. taxon. monoteism.{AL{ANCR- 1. temporospa]ial 2. tahicardie. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. TAXI-. te-nie. [alazion 2. plat tarsos (G) = 1. tafofobie tahiaritmie. teac\ tephros (G) = cenu[\. tautologie. tanatopraxie. -oris (L) = 1. euta-nasie tapeinocefal. telepatie. fototaxie. technicus (L) = ingenios. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. (-)TENIE tact. teloragie telecobaltoterapie. tele-ologie. (-)TACTISM. a înveli tekhnikos (G). sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. mnemotehnic. tapeinocraniu 1. protector tehnician. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. aranjare TAXI-. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . TENDINTENS-. -TECTTEHN-. tautomer tecal. pahitenie. thalamus (L) = camer\ interioar\. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. (-)TENIE TEN-. ataxie. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. teomanie. tarsotomie 2. temporal. extremitate telangiectazie. a-teism. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). epiteliom. temporopontin amfiten. tarsalgie. meserie -TEN. tahifemie. tendinit\. telere-ceptor teligenie epitelioid. timp 2. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . epiteliu TEMPOR-TEN. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. taktikos (G) = orânduit. taxologie. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. [alone [ancru. chimiotactism. tenoplastie tenorafie. tecom tefromalacie. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. metatars. tâmpl\ tainia (G). tenope-xie. ta-xinomie. ordonat (-)TACTISM. pahiten. talasoterapie entalpie tanatologie. TENO-. TEHNOTEL-. taxis (G) = ordonare. tensiometru teofobie. tendo. tahipnee talalgie talamic. tehnologie telos. -TEHNIC. -TANASIE TAPEINOTARS-. teologie. cancer 1. tahikinezie. TELOTEL-. -TEHNIE. taxonomie tafofilie. tenoplastie tenectomie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. politeism ternar.

model. tetanoid. timpanism. tomos (G) = t\iat. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. toxoplasmoz\ trabecul. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. TRICO-. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). thymos (G) = minte. ectopic. topografie. to-xin\. termoanalgezie. tonsilectomie topic. tipaj. -TERMIE. toxigen. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. corectopie thorax. -TRIHOZ| TON-. TORACOTORSTOX-. atonie. antitiroidian. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. marc\ alotip.TEN-. hipertermie testicular. TERATOTEREBRTERG-TERM-. tricotilomanie TIM-. tetraploi-die. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. traheocel. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. tragopodie. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. tofi. traheotomie. -bis = grind\. fenotip. sensul atimpanal. anatomie. tractoto-mie. tiazidic. spirit timoleptic. f\r\ deschidere thigma. toxicoz\ gerontoxon. tiopexie TIFtific. TENO-. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. TONOTONSILTOP-. terapie teratism. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. tiroxin\. TOPOTORAC-. termic. traheotomie 60 . bârn\ tractus (L) = traseu. tophos (G). eutocie TOF-. tractor. tonicoclo-nic. topoizomeraze. tiflopexie TIFLOTIGMO-. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. tragus traheal. termocauter. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. toxoid. tifoid. (-)TOPIC. < trabs. typikos (G) = tipic. TRICHO-. tractus. trabecular. hipoto-nie. tetanos tetralogie. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. toxiinfec]ie. stereotip. ciclotimie. -TOMIE. timpano-plastie. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. tiroglo-bulin\ TIREO-. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. lipotimie. tiflit\. TENDINTERAPEUT(-). cervicotomie. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. teratom. protez\. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. -onis) tragofonie. chimiote-rapie. termoliz\. atom. toxicomanie. testosteron tetanie. -acis (L) = torace torsio. tiflectomie. tympanum (L) = tambur. trabeculec-tomie tract. tiemie. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. cale < trahere = a trage. tetrasomie ipotez\. radioterapie. TERMOTESTTETAN-. (-)TONIC. tocodinamome-tru. tifos TIFL-. terapeutic\. tonicitate. sec]iune laparotomie. TONO-TOMIE. -TOCIE distocie. TOMOTON-. tokos (G) = na[tere tococardiograf. psihotonic tonsillae. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. (-)TONIC. TIOtiamin\. tireotrop. tigmotropism. TOFOtofolipom -TOM. TRIC-. TOXO-. tonometrie. tome (G) = t\iere. ter-mogenez\. -akos (G). thorax. TRABECULOTRACT(-). -TONIE. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. TIRO-. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. tipologie. typus (L) = tip. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. trac]iune (prin intermediarul tractio. termal. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. (-)TERAPIE TERAT-. (-)TIPIC. teratogen. -TOPIE. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). traheobron[i-t\. timom TIMPAN-. teratologie. toracocente-z\. sec]ionare neurotmesis TOCO-. TOMOa treia parte) terapeut. TRICHI-. îngro[are. toracotomie torsiune toxemie. TRACTOTRAGTRAHE-. tympanon (G). tonus (L) = tensiune. sec]ionat amigdalotom. tetranopsie. -TONIE. typos (G). toxicoman. sintez\ TI-. timus timocit. toracic.

tribolo-gie tricocefal. excrescen]\ 2. celul\. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tirotrofin\ troglobie. viscerotrop. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. tubercul. < tuber. trilobat. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. alotropie. tremor. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. litotripsie (litotri-]ie). ovul. val-vul\. trans-duc]ie. tusipar trogle (G) = cavern\. trombin\. trombocit. transfec]ie. transferin\. trichiaz\. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. tubotimpanic. ventri-cul. trichinoz\ tricromatism. TRICHI-. trichomonas. -TROPIC. troglofil trohlee. tubulonefri-t\. TRAUMATOTREM-. trombectomie. tubaj. dincolo de URETR-. -TROFIE. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. -TROFIN|. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. turgid. traheloplastie. TROGLOTROHL-. trifa-zic. trombo-flebit\. tricofi]ie. venul\. trilocular baziotrib. trigeminat. hipertrofie. -TRIHOZ| TRICHIN-. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. TRICO-. tulburat turgor. tridermic. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. heliotropism. vezicul\ 61 . -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. tubulorexis 1. canul\. tuberculiform. distrofie. trohlear. -eris (L) = umfl\tur\. TROMBO- trauma. tuberculodermie. transloca]ie. triglicerid. tre-mur\tur\. transpira]ie. -TROPIE. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. [i TREPAN1. trompa lui Fallopio 2. psihotropic. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. de trei ori tripsis (G) = frecare. tricomicoz\. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. tuboabdominal. tricotilomanie. chimiotropism. cor-ticotrofin\. trans-plant atraumatic. prin extensie. fototropism. atrofie. -eris = umfl\tur\. trepana]ie V. trahelorafie transaminaz\. turgor tusigen. trofoblast. tremula]ie. turbiditate turgescen]\. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. transcitoz\. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. tubulifer. tubar. a sf\râma trophe (G) = hran\. trombelastogra-fie. 1843) V. TROFOTROGL-. traumatism. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. trahelopexie. turgiditate. -atos (G) = ran\ tremor. Paris. triploidie amigdalotripsie. ubicuitin\ folicul. neurotrop. trauma-tologie tremie. trepsologie atrezie triad\.TRICHIN-. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. triplus (L) = triplu. orificiu treis (G). TRIBOTRIC-. hipotrepsie. trompa lui Eustachio. tricromatopsie triplet. trohoid. enterotrib. tremofobie trematode trepan. trofopatie. trichino-z\. heterotrop. trikhos (G) = p\r trahelhematom. nodul. tubouterin 2. neurotripsie troficitate. somatotrop. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. triboluminescen]\. TUBUL- TUBER-. TROHOTROMB-. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. lobul. tricrotism. tubus (L) = tub [i. triboelectri-citate. tres. tubulin\. trichobenzoar. trombus corticotrop. tubulus (L) = tub mic dim. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). dim. -atos = culoare triploos (G). URETRO- TRAHEL-. tuberozitate 2. TRICHO-. tuberculos turbidimetrie. tuber. tromboz\. triplocorie. spatul\. < tubus = tub 1. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. trombolitic. eutropie.

uricopexie urlian 1. UREOURETER-. unilateral. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. vagotrop vaginism. epulis 2. UTRICULOUVE-. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. varicocel. uveoplastie uviform uvul\. VALVULOVARIVARIC-. valvulit\. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. urocultur\. vaginoplastie ambivalent. polivalent valvular. vectorial. uvu-loptoz\ UNC-. vacuol\. uretrocel. urodensi-metru. uteroptoz\. -UREZ|. utriculit\. hematurie. ulcerocancer. uleritem. URETEROURETR-. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. uncinarioz\. varicozitate vas. pola-kiurie. uterin. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. oulon (G) = gingie 2. ultrastructur\. diurez\. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. uretrografie. unilocular. vaccinostil. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. vaginografie. utero-tu-bar utricul\. URINURTICUTER(-). uvulectomie. uremie. VASOVECT-. urobilin\. monova-lent. uretrotomie chirurgie uricacidurie. echivalent. UNCIUNGVUNIURANISCO-. variol\ varicectomie. oule (G) = cicatrice ulcus. vagolitic. VACCINOVACUVAG-. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. u-reometru ureterografie. vagotomie. ulatrofie. vaccinat. varice vas. vaccinare. ulnar ultracentrifugare. ulalgie.ULTRAnutivelor) 1. uricolitic. ureterorafie uretrit\. vaginodinie. vaccinotera-pie vacuitate. albuminurie. vascularit\. < uva = strugure V VACCIN(-). ouranos (G) = cerul gurii. ureogenez\. ulotomie ulcera]ie. urinar 2. ultraviolet unciform. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. ultrafiltrare. valvul\. vasectomie. vectocardiogra-m\ 62 . VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. uncus. vasopresin\ vector. ulcero-gen. vac-cinoid. varicos. -ntis (L) = tare. ulceros ulna. VASCUL-. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). uvulit\. uncover-tebral. unipolar uraniscolalie. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). vagin valens. URICOURLIURO-. va-gotonic. uncusectomie ungveal unicelular. ultrasonografie. uretroplastie. puternic < valere = a avea for]\. VARICOVAS(-). vaginit\. urogastron\. UTEROUTRICUL-. valvuloplastie varicel\. URETRO-URGIE URIC-. uretero-plastie. unipar\. -URIE. uricemie. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. ultramicroscop. -eris (L) = ran\. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. ura-noschizis ureaz\. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. utriculo-sacu-lar uveit\. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. -icis (L) = ven\ dilatat\. nedefinit. ulectomie. valvulectomie. variat varus (L) = pustul\ varix. uranoplastie. imprecis. vasodilatator. URANOURE-. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. ureterolit. vacuolizare vagal. vasculariza]ie. vasoconstric]ie. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. a transporta vaccin.

VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. vermifug. ventriculogram\. vibroterapie vicariant vilifer. VIROVIRILVISCER-. a tremura VISCER-. vestibulo-plastie vezical. xeroftal-mie. sakkharon (G). -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. VEZICULOVIBR-. prin extensie. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). velocitate venectazie. xenogref\ xerocheilie. VILOVIR-. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. vitelin vitrificare. xantin\. VEZICOVEZICUL-. viro-pexie virilism. omnivor convulsie lativult. v\l velox. saccharum (L) = zah\r zaharid. xifosternopexie xilen. zaharimetru. viscerocep-tor. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. vegeta]ie velamentos. veziculectomie. viroz\. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. venospasm. VISCEROvegetarian. virilizare visceral. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. vilozitate viral. ventriculotomie verbal. vital. vultuos vulvar. vezicouretral vezicular. expresie vergere (L) = a înclina. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. zaharoz\ 63 . vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. xerosis xifodinie. vilin\. < venter. vestibular. vibratil. vege-tativ. vitronectin\. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. longivult.VALVUL-. b\[icu]\ dim. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. verbigera]ie convergen]\. venoto-nic venerian. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. vibri-on. virion. vezicant. ventriculoplas-tie. verucom. -onis). veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. viremie. vezicofixa]ie. vezi-culografie vibrator. VESTIBULOVEZIC-. velum velocimetru. verminoz\. versiune. xantopsie xenodiagnostic. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. visceralgie. xifoid. prin analogie. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. xeroderma. xilografie Z ZAHAR-. visceroptoz\ devitalizat. larvivor. VIBROVICARVIL-. ventriculografie. -atis). xantocromie. virus virilis (L) = b\rb\tesc. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. retroversie. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. divergen]\ vermicid. xantom. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. vitropre-siune vivipar. vermicular. diverticul veruc\. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. otrav\. vermis vernal anteversie. vitamin\ bivitelin. p\ros virus (L) = venin. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. VISCEROVITVITELVITR-. VULVO- venin. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. vivisec]ie volvulus carnivor. xilofag. vegetarianism.

zoonoz\. spermatozoid (herpes) zoster. -eris (L) = centur\ zein\. zimogen azot zona. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. zosteriform 64 . zigomatic. zoster. zeism zelofobie. entuziasm zeugma. heterozigot. -ZOID ZOSTER- azoospermie. zon\. -ZOAR. zoofilie. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. -eros (G). zonula (ciliaris) ZOO-. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). zoopsie. ZIGOT(-) -ZIM-. enzimoliz\. protozoar.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zigodactilie. homozigot. cing\toare. hematozoar. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. zigot enzimatic. enzim\. zoomanie. enzimologie. prin extensie.

ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase.) cuvânt. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. cât ºi la rezultatele acestuia. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. În realitate. iar când sunt folosite raþional. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. abreviaþie. atât de solicitatã. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. scris sau memorat. îndeosebi prin acronime. simbol”. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). denumit siglare. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. Bucureºti. rolul lor benefic în comunicare este evident. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. amine precursor uptake decarboxilation). Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. procedeul de obþinere a acestora. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. se confundã cu abrevierea. îndeosebi. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. acestea au fost atât transcrise în englezã.VII. prescurtat. cât ºi traduse în limba românã. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. Au fost introduse. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). De ex.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). siglele au o structurã neomogenã. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. (concr. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. prescurtare. Aflate în continuã extensie în toate limbile. de asemenea. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. Însã de câteva decenii. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. prea complecºi ca sã circule ca atare. în condiþiile unei expresii grafice identice. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. trunchierea sau fragmentarea. titlu etc. deci cu circulaþie internaþionalã. Drept urmare. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. iar când a fost necesar. acronimia. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. sindrom MODY (din engl. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. De datã recentã. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã.: CADASIL (acronim din engl. elipsa lexicalã. afereza ºi apocopa. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. APUD (din engl. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. maturity-onset diabetes of 65 . precum ºi un numãr mai redus din limba francezã.

8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale.: cola. proteinã monoclonalã.: temperaturã . deoarece genereazã confuzii. care eliminã orice confuzie). ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. presupun scurtarea la începutul ºi. Rodica Zafiu. fizicã ºi matematicã.: ORL – orelist. endocrinopatie. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. în loc de cocacola. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a. De ex. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz.). respectiv. Nu prezintã interes în terminologia medicalã.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. 7) Afereza ºi apocopa. de obicei pentru substanþe comune. în particular în chimie.the youth). De ex. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. anomalii cutanate – skin changes în engl. În medicinã. la sfârºitul cuvântului. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . organomegalie. ser. De ex. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha .

Ad pond. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . ADA ADCC add. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. Adv. AB sau O. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. vas. Aeg. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. AEP aet. B. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. H . a. ADH Adhib. AF AFB AFP Ag ** AG Agit.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. ad lib.c. admov. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. ad sat. feb. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. om. B. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic.hematii) grupe sanguine A.

respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . anatomical (anatomie. aPTT APUD AQ. puls. grimas\. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. AP APB APC APD APGAR APH APTT. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. dieb. Alt. hor. dest. activitate. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. aq aq. ANF ANOVA ANP ANS ant.

pressure and dryness (temperatura. B12) induc]ie magnetic\ beta . wt. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. B2. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. vol. pressure and saturation (temperatura.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. B8. at.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . B6. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature.

3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 . Bili b.d. b.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.i.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2.d.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.3-biphosphoglycerate (1. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.n. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.i.

a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 . num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.

gram.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 .5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. secund\ . second (centimetru. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’.m.n.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.s.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. gram. CMV c.

disfunc]ie esofagian\. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 .cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. fenomen Raynaud. (esophageal dysfunction). sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. Raynaud's phenomenon.

a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . tert. DIII DIC ** DID dieb. alt.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det. DII. dieb. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2.4-dinitrophenol (2. dil.

a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.3-diphosphoglycerate (2. * DV ** DVMM DVT Dx.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .: acid ε-aminocaproic) eta .forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.DOE DOPA 2. dolor.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 . Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.

nose and throat (urechi. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. nas.ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\.

* FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.s.a.6-biphosphatase (fructoz\-2.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid .forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.6-bifosfataz\) fructose-2.F f.6-biphosphatase (fructoz\-1.

FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 . II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .FTI FTND FTT 5-FU FUDR.

niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. elevated liver (enzymes). HBsAg HBV HCG. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 .. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. GU guttat. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. HBcAg HbCO HBe. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. gtt. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ .** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt.

factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota .decub. Hosp HPF HPI HPL.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .HF Hg Hgb HGG HGH. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor. hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii.

5-tetrakiphosphate (1.4.5.4.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.m. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.5.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.5-triphosphate (1.4.3.4.trifosfat inozitol) inositol 1. INH inj.4. Fran]a) inositol 1.3.6-pentaphosphate (1.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .6.5.3.3.4.

* IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.3.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .4.4.v.3.4.3. palpation. palpare. percu-]ie.3. auscultation (inspec]ie.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .5-triphosphate (1.6-pentaphosphate (1. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .5-trifosfat inozitol) inositol 1.4. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.instill.5-tetrakiphosphate (1.5. percussion.4.5.r.4.

LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . speen (rinichi. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. LAF LAH ** LAM LAO lat. liver. and bladder (rinichi. ureter. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . ficat.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. bra]ul u[or: imunoglobuline.

prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ . liq.prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig. splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ . kidney.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 .sing.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ . M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver. lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP. spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ . rinichi.prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ .

MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . median (medial. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. prim.radiofarmaceu-tic.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.

mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol.** MISA ** MISP ** MIST mist. sol. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. dict. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . mor. wt. MIT ml MLCK MLD mm mm. mor.

NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. maneq.r.p. NO noct.o. non repetat. ν n.. n.n. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu .a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid .forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 . sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.

prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . omn. omn. mane vel noc.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . bih. hor. noct.a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ .ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . omn.

vic.a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 .a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .c.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH. PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part. PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi .

5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. pharmaceutical (farmacie. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. oral 90 . * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.

5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. visceromegalii. Stuart factor.n. Prl PRN.ADN.r. endocrinopathy.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin.PO2 POA POEMS Pol poly A post. prezen]a proteinei M. p. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . proconvertin\. M protein. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL. factor Stuart. organomegaly. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. endocrino-patii. proconvertin.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.

q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor.s. QRS QRST q.l.p. QS QS2 q.d.s. q. QI q.d.d.h.i. • Q QO2 Q10 q. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho . r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. qt Q-T quotid. q. q. Qq. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.hor.q. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . q.p. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad. q. prin absorb]ie) red blood cell (hematie.h.suff.s.Q q.

ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription. treatment (re]et\.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman . tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ .

d.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.a. ** SISA ** SISP ** SIST 94 . sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s. * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate . ** SAL ** SAT SB SBE SC.i.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma .

** SP sp. gr.s. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.o. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. STAT stat.

tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . adrenalin\. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. cocaine (tetracain\.T½. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. adrenaline. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 .d.

M . metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T .d. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. t. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top. tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor.n.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin .tumor\. nodes.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t.i.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. N -ganglioni limfatici. tinct.i.

TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. praes. V0 VA * VA Val var. UMP ung. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 .

VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM. vol. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 .

greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.

).. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly.: tumor\ a. 8) A. Sin. a t\inui [i omen. gr. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. / abdominocentesis. punc]ie abdominal\.circa 377 î. artrifluent . care trece prin arcurile costale.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. A.provocat de un traumatism. / abcédé. / abarticulaire.: abdomen chirurgical. a se duce. abs-cessus. kentesis = în]ep\tur\. abdomen. pentru prima oarã. a c\rui parte central\ este excavat\. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. [Lat. Sin.: devia]ie standard (v. a. V. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. epigastrul [i hipocondrul stâng. / abdominocentèse. în loc s\ proemine. 10) A.al c\rui con]inut.: abdomen acut (v. alveolar. considerând cã bolile au cauze specifice. Diviziunile topografice vechi. ABDOMINOCENTEZ|. septicemic . a. s. considerat "pãrintele medicinii". cedere = a trece.] Regiune inferioar\ a trunchiului. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale.. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. inferior . s. Sin.regiunea inghinal\ dreapt\. ab = îndep\rtat de. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. ABDOMEN.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. ABCES. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. s. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e.. în etajul abdominal inferior . de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". Este caracteristic *peritoni-tei acute.] Care s-a transformat într-un *abces. apendicit\ acut\.a. hernie strangulat\.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. cu cele dou\ foi]e. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . / abcès. 9) A. *Peritoneul abdominal. situat într-o alveol\ dentar\.. f.priv. / abasie. lateral drept [i stâng. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. clasice. perfora]ia. nici a sensibilit\]ii. [i paracen-tez\. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. bolnavilor cu *ascit\ veche. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). stomac. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. cedere = a trece. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. [i durere abdominal\. consecutiv\ *inflama]iei. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. f\r\ modificarea for]ei musculare. creierului. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. peste coapse. rece de origine tuberculoas\. limfatic . am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. etimologia termenului abdomen. Sin. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. respectiv.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). s.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. 3) A. s. V. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. traumatic . [Lat. cel mai mare medic al antichitãþii. uneori. f. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. Deformarea a. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. conservate în limbajul clinic. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. ab = de la.situate la nivelul cerebelului [i. înro[ire-congestie. Tubul digestiv abdominal.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. durere. Hipocrate susþine. uneori inoperante. 101 . s. [i inferioar\. cerebelos [i cerebral .rahisul. dup\ *cultur\. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. m. învelit de peritoneul visceral. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. Brodie. [V. n. steril . VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . 4) A. ocup\ cea mai mare parte a a. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. dar nicio-datã periculoase. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. f. superior . s. -e. NA: abdomen. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. cu punct de plecare osteoarticular.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. Cele mai evidente a. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. de la ab = îndep\rtat de. Se asociaz\.] Punc-]ie abdominal\. dimpotriv\. [i de dou\ linii verticale. n. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. / abscessed. splin\. adj. ulcer peptic perforat. / abarti-cular. adj. / abdomen. Ti-puri: 1) A.). în etajul abdominal mijlociu . ruptu-r\ splenic\ etc. Aspect particular al a. meningit\ tuberculoas\. / abasia. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. [Gr. [Lat. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. 2) A. Aspect particular al a. basis = mers. cald . a se duce. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. f. rece . adj. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. ob-struc]ia. Cauze: colecistit\ acut\. principiul fundamental al observaþiei raþionale. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. ABAZIE. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\).hipocondrul drept. cu *astazia. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen.bazinul osos. articularius = articular. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . parietal\ [i visceral\. 7) A. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. 11) A.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\.: paracentez\ abdominal\. broa[tei. a . care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. 6) A. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). prin crestele iliace. mamar .). / abdomen. v. s. Ex. Hr. adj. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. 5) A. m. ABCEDAT. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. boalã Brodie.de origine hematogen\.VIII. [Lat. în general. îndeosebi în holer\. ABARTICULAR. Se observ\ în numeroase boli. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. / abscess. complicând o *septicemie.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. -inis: posibil de la abdere = a ascunde.

. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. grup sanguin. s. s. structur\ sau localizare. f.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. gr. f. s. radere = a r\zui). se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. exist\ [i `n prezent. abortivus. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). / abrasive. m. lat. / absorbant. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. ablutio.] Abatere. / abocclu-sion. s. [Lat.priv. a bea. abstinentia = re]inere. fie structural\. s. ABIOGENEZ|.] 1) Despre o substan]\ dur\. / absence. de la ab = îndep\rtat de.priv. s. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. f. a purta.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. f. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. s. f. genesis = producere. f.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. lat.: carbonat de calciu. cu argumente mai elaborate. f. [Gr.ABDOMINOSCOPIE. de la abradere = a rade (ab . [Gr. / abduction. ductio. / abulic. sorbere = a suge. retinei din *retinita pigmentar\.a doua liter\ a alfabetului grec. / abreaction. s. f. nutri]ie. / ablacta-tion. a .priv. lactatio. [Lat. de la ab = de la. [Lat. ABOCLUZIE. ABSTINEN}|. [i f. se poate produce în medii foarte variate.: osteodensitometrie (v. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. skopia = examinare. brakhion. f. brachium. / abdominoscopie s. -ive.] V. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide.priv. ABRAHIOCEFALIE. [Lat. f. kephale = cap. / abrachia. / abréaction. a fost teoria genera]iei spontane (sec. / abductor.priv. continence (sexual). adj. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. -onis. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. abductio.. -onis = ducere [i ducere = a duce. neuropatie. / ablactation. -onis = ac]iune. lactis = lapte. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. s. a .] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. s. inversiune).] Care se abate de la normal prin aspect. a pur-ta. fr. de la ab = îndep\rtat de. / ablation. / abiotrophie. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil.] Sin. f. et f. sorbere = a suge. ati-pic\. absorbitio. s. [Gr.] Care se opune vie]ii. ABRAZIUNE... [Gr. de la absorbere = a absorbi. m. ossis = os. s. abrasum de la abradere = a rade (ab . participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. se disting: a. / absence. -onos = bra]. [Lat. [Lat. adj. a înghi]i (ab = de la. [Gr. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. n.. energie. ABSORB}IE. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. s. ABERA}IE.: fac-tor a. / abiogenèse. luere. absorbtum. brachium. tetraploidie. adj. / abrasion.priv. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. / abioge-nesis. gr. s.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. lat. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. dele]ie. transloca]ie e-chilibrat\. m. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. Abrev. lipos = gr\sime. s. -e. ABETALIPOPROTEINEMIE. substan]\ a. bios = via]\. temperance (for alcohol). ab = îndep\rtat de. adj. s. gr.] 1) Ac]iunea de a absorbi. deviere de la normal. [Gr. ABSORBAN}|. [Lat. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. [Lat. [V. a . errare = a devia. [Lat. ab]inere.priv. a examina. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. ABSORBANT. / abrachiocéphalie. -onos = bra].: forma a. îndep\rtare. s. / absorption. când exist\ semne clinice asocia-te. Orice a-nomalie cromozomial\. / abrasif. a se abate. s.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. alimentar\ (în particular la alcool). s.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. oriri = a se na[te.: anomalie cromozomial\. A. *acantocitoz\. adj. adj. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. [Lat. s. / aboulique. errare = a devia. adic\ a *lacta]iei.. etimologia termenului abdomen. gr. ABLACTA}IE. adj. absorbi-tio.priv. f.. [Gr. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. / aberration. blepharon = pleoap\. ABORTIV. radere = a r\zui).. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. de la lac. fosfa]i de calciu. m.. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. tenere = a ]ine). f.: a. / abducteur. s. Ex. f. / ablu-tomania. Ex. s. asociat\ uneori cu ticuri. s. f. -inã. [Lat. [Lat. s.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. bios = via]\. gesturi involuntare. A. sexual\ etc. lichide sau vapori. / absti-nence. din lat. 3) În general. [i laparoscopie.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. f. Punctul culminant al a. s. / absorption. / absor-bance. complex\. ABERANT. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. f. -ive. f\r\ o cauz\ aparent\. anor-ganic\. *monosomie. s.] Suspendarea brutal\. de la gennan = a produce.priv. de regul\ de origine mineral\. al XVII-lea). / abortif. f. A. a. a .] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. *în]\rcare. f. / absorbent. f. a bea). a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. Sin. fie numeric\ (*aneuploi-die. / aberrant. A nu se confunda cu *adsorb]ie. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. / abetalipoprotein(a)emia. ABLA}IE. 2) A. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. trophe = hran\. Sin. de la skopein = a vedea. silica]i etc. s. lat.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. / aberration. În general. sorbere = a suge. / abêtalipopro-téinémie. [i a. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. adj. -onis.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. absorb]ie. anomalie. catharsis.. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. ABULIC. a . ABREAC}IE. ABDUC}IE.). mediu a. s. s.. De obicei. a. Termenul este utilizat. A. -onis = separare.. -onis = `n]\rcare. [Lat. ABIOTROFIE. [Lat.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. ab-latio.. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. protos = primul. [Lat.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. s. f. absentia = absen]\. adj. c. -e. -onis = al\ptare. s.: mane-vr\ a. dar adep]i ai a. uzura unei structuri prin frecare.. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. adj. / ablutomanie. / abdominoscopy. haima. / abduction. în sânge sau în interiorul unor celule.. / ablépharie. / abrachiocephalia. os. simpl\. n. / abrachie. s. boule = voin]\. adj. bios = via]\. a `nghi]i. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali)... f. *poliploidie. ABSEN}|.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. / abortive. s. a bea. f. median. f. f. f. / abstinence. ducere = a duce. ablactatio.priv. -onis = radere. de la ab = îndep\rtat de. aberrare = a se r\t\ci.. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. s. réaction.] 1) Care ab-soarbe particule. f. de la ab . / abiotro-phy. ABLUTOMANIE. a . β . ab = de la. s. actio. com-plet\ sau par]ial\. -atos = sânge. s. f. [Lat. f. / aberrant. -onis = sp\lare. ABO / ABO / ABO. gr. V. m. / ablation. f. a `nghi]i. m.. ABIOTIC. / abiotic. m. aberratio.. de la lavare = a sp\la). [Lat. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. f. brakhion. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. `n tehnica dentar\). / abrasion. a bea). -onis. s.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. f.. s. de la ab = îndep\rtat de. s. hipocolesterolemie.. purificare. f. ABRAZIV. [Gr. -onis. / abiotique. Ex. f. absorbtum. / absorbance. s. poate fi congenital\ sau dobândit\. adj. [Lat. a-bortient. ab = îndep\rtat de. / abocclusion. s. ABRAHIE. adj. -onis.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. V. medieval\ oc-clusio. f. a unei boli. ABDUCTOR. Ex. s. trisomi-e).] 1) Care provoac\ *avortul.. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. s. s. adj. de la agere = a ac]iona. 2) Mai rar. f. V. de la auferre = a `ndep\rta. ABLEFARIE. / ablepharia. Ex. a . f. de la ab = de la. sorbere = a suge. tipic\ de a. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. metron = m\sur\. s.priv. 102 . abrasio.

ACANTOZ|. a . Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. acceleratio. s. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. nigricare = a se înnegri. kytos = ce-lul\. f. acus = ac. [Gr. ACATAMATEZIE. s. 12) A. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. -onis = accelerare.. lepsis = fixare. f. 9) A.. / acanthopelvis. katalambanein = a suspenda. în bizou intermediar. [Gr.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. / acarid. de di-verse tipuri.priv. nucleu. A. s. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. 3) A. ACANTOLIZ|. lung de 70-80 mm.: 1) A. V. v. -atos = sânge.7-1. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. 2) A. s. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase.6 mm. [Gr. ACANTOCITOZ|. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. pentru rahianestezie. boule = voin]\. m. (2) / accele-rateur. s. s.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\.: boal\ Takahara. s. s. s.] Absen-]a *catalazei din sânge. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. akantha = spin.8-1. -azã.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii.: scabie (v. cu diametrul 0. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. ACATALAZIE. m. [Gr. 5) A. De asemenea. s. katalyein = a distru-ge. / acariose. în func]ie de utilizare: în chirurgie. f. ACCELERATOR. haima. f. lat. f.. de ligatur\. acatalazie. ACANTOPELVIS. s. [Gr. s. f. adj. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. utilizat în sutura intestinal\.] Tij\ sub]ire de o]el.2 mm [i cu vârful în bizou lung. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. s. a . în stomatologie. / accélération. s.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. asemenea unei enzime. ACANTOM. manifestat\ prin ulce-ra]ii. cu bizou scurt [i mandren. [Gr.. cu bizou scurt. / acaryote. 11) A. f. lung (50-70 mm). s. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. s. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. / abulia. / acathésie. curb sau semi-curb. m. / acatalasémie. lysis = distrugere. a . / acataphasie. s. s. cu un vârf ascu]it.priv.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. ale gingiilor [i gurii.ABULIE. s.. În forma autoimun\ (rar\). gâtului [i regiunilor genitocrurale. katagraphein = a scrie corect. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. pelvis = bazin. ACATIZIE. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. / acatalep-sy. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. a . [Gr. AC. khalasis = relaxare. / aiguille. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. f.. / acatamathésie. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. 4) A. raportat\ la unitatea de timp. s. f. / abzyme. [i cardiospasm. a dizolva. a . pentru injec]ie. drept sin. s. akantha = spin.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. a. gre[it.7-0. karyon = sâmbure. [Gr. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. aca-ridan. A. eventual somn nelini[tit. [Lat. de la celer = rapid.. [Gr.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. a . kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. V. [Gr. / achalasie. -azã. s. s. [Lat. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. -ozã. f. -ozã.] Lipsit de nucleu (despre celul\). / acantho-cyte. m. kamptein = a `ncovoia. prev\-zut cu mandren. în circa 50 % din cazuri. pentru punc]ie sternal\. ACCELERA}IE. / abzyme. acus. de la kata = `n jos.priv. -oma. n. akantha = spin.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. kytos = celul\.. n. / acanthosis.priv. f. s. ac pentru punc]ie lombar\. 6) A. / acata-phasia. akari = insect\ mic\.priv. ACARIOZ|. [Gr. s. [Gr. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. f.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. prev\zut la un cap\t cu o ureche. a . co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. s. A.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. / achalasia. kataphasis = limbaj co-rect. f. / acanthome. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. / acalculia.priv. în stomatologie. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. / aboulie. ciclotron [i sincrotron. s. n. a. / acatagraphie. / acapnie. antibody (anticorp) [i enzimã. / acalculie.: a. *boala po-lichistic\ ovarian\.priv.. de dimensiuni variabile. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. ACATAFAZIE.priv.. n. ACATALAZEMIE. a . beta). akantha = spin.. s. 2) *Diagnostic incert. f. m. s. Termen utilizat uneori. / acantholyse. [Lat. / acatalepsie. s. f. / acanthose. / aca-ryote. s. -osis. ACATALEPSIE. V. / acampsia. acathisie. f. rectiliniu sau curbat. [Gr.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. lung de 45 mm. f. de form\ [i m\rime variabile.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. deseori. f.priv. 13) A.. de ordi-nul MeV. n. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. f. adj. Ex. cu sec]iunea rotund\. / acanthopelvis. de priz\. f. f. s. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. f.] Sin. 7) A. / acapnia.. m. s. s. a dizolva. Tipuri de a. lung de 30-40 mm. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. katalyein = a distruge. de pneumotorax. ACALAZIE. / a-cathisia. / acatalasie. / acanthocytose. agita]ie motorie. a . de[i ideile subiectului r\mân logice. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. [Gr. ABZIM|. uneori cu resort. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. cu diametrul de 0. pentru punc]ie venoas\. / acatamathesia. s. (1). ACARIAN. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. drept. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. a . 2) Tulburare `n *boala Parkinson. -trice.). pentru injec-]ie intramuscular\. din cauza imobiliz\rii prelungite.. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). s.6 mm). f. f.priv. s. cu *hipocapnie. -ozã. / aca-talas(a)emia. akathisia. pentru injec]ie intradermic\. ACANTOCIT. m. f. s. compus din ab de la engl. calculare = a socoti. f. s. ACAPNIE. s. [Gr. A.5-0. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. f. lat..] Tip de bazin observat în *rahitism. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te.. kapnos = fum. bumerang. cu diametrul de 1. akari = insect\ mic\.priv. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . f. pân\ la energii cinetice foarte mari. a . f. adj. ACATAGRAFIE.80 mm. [Gr. s. f. [Gr. ac-celerare = a gr\bi. / a-canthocytosis. / acampsie. s. adj. / acantho-lysis. [Lat.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. s. / acata-graphia. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. drept sau curb. f. / accelerator. foarte sub]ire. / accele-ration. / acarien. betatron. [Neologism foarte recent. 10) A. dentare. de la lyein = a distruge. s. Ex. f. / acariosis.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. akantha = spin. s. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. uneori gangrenoase.: verucile.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. / acanthoma. s. f. ACALCULIE. a . m. cu diametrul de 0. de lun-gimi [i grosimi diferite. 2) A.8 mm. [Gr. akantha = spin. 8) A. intestinal.. ACAMPSIE. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. s.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. Sin. a . / acanthocyte. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului.priv. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. f. [Gr. s. s. s. deci a sintaxei. n. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. pentru punc]ie lombar\. pentru sutur\ vascular\. s. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). f. n. / needle. [Gr. ACARIOT. f. / acatalasia.] Termen rar utilizat. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. akantha = spin. [Gr. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate.priv. de particule sunt instala]ii complexe.

Sunt asimilate a. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. ACETAT. Ex. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). Essigäther = eter acetic. 4) A.priv. ti-roide a. ACCIDENT. de la accedere = a se apropia. -onã. de la plassein = a forma.: glande suprarenale a. a. cum = cu. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. bolt\ cereasc\. ai *acidului acetic. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic.). Inactivarea a. cât [i în butonii terminali axonali. / acceptor. s. ACETILCISTEIN|. [Lat. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. de[i ea are loc. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). acetum = o]et. in-dustrial injury. / acetaminophen. ACELULAR. s. ACETIL. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). / acetylcholinesterase. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. / accident. NA: acetabulum. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. a. 6) A. V. c. cu rol mai întâi acceptor. -azã. a modela.: anhist. s. accessus. Sin. / acétylation. s. m. ACETON|.] Factorul VI al coagul\rii. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. lat. de decompresiune brus-c\. s. electric. s. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. / acetabuloplasty.: a. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice.). gr. / a-cetylcysteine. A.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. precursor al *colesterolului. formarea acidului mevalonic. Ex. complementar. v. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. / acétaldéhyde. m. 3) A. n.. `n raport cu protec]ia muncii. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. acetum = o]et. acetabulum = vas pentru o]et. Lichid incolor. / acetazolamide. la un subiect salariat. / ace-tylcholine. m. Se define[te. / accès. -inã.] Care nu con]ine celule. ACETILARE. f. terapeutic. cellula = c\m\ru]\. s. m. miscibil în ap\. f. (denumit\ a. / accessory. ACCEPTOR. precursori ai unor noi molecule de a. de munc\. f. de la accidere = a se întâm-pla. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. / acetabulum. f. de transfuzie. survenit\ brusc [i imprevizibil. de febr\. de la cella = c\mar\. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). O parte din a.: cavitate cotiloid\ (v. inciden-tal. ace-tum = o]et. f. Sin. accelerare = a gr\bi. hyle = materie. f.derivata. f. (Santorini). khole = bil\. f. [Lat.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. [i stroke. / acétone. a. / acétabuloplastie. f. mai mult sau mai pu]in volatili. [Lat. s. / acétylcholine. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. s. [Lat.. eter [i cloroform. s. [Lat.: paracetamol (v. s. vola-til. germ. f. ACETABULUM. survine concomitent cu desc\rcarea. a. duct pancreatic a. [Lat.] Sin. / acétyl. [Lat. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. poten-]iale de ac]iune). Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. ACETAZOLAMID|. la scafandri. ACCES. biosinteza *acizilor gra[i. V. într-un schimb de *radicali. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. gr. gr. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. crisis. s. hyle = mate-rie. [Lat. / acétaminophène. [Gr. ACCELERIN|. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. A. dim. [i corpi cetonici. f. cetonemie. auxiliar. aither = aer curat. m. n. -inã. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. acetum = o]et.] Sin. Ex. ACETABULOPLASTIE. ACEFALIE.: colinesteraz\ (v. acetabulum = vas pentru o]et.: ACh.] Despre o structur\ care constituie un element secundar.. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. acetum = o]et. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. m. occupational injury. / acetylation. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. s. / acéphalie. de melancolie.] Substan]\ care. f.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. [Gr. a . n. excitatoare. / acetone. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. m. f. criz\. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. gr. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). a veni (c\tre). Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). vascular cerebral. f. / accesoire. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. ACETILCOLIN|. plastos = modelat.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. 5) A. 2) A. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. Ex. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). este sintetizat\ atât în pericarion. *proaccelerin\ (factor V). `ntr-un sistem de referin]\ dat. stare patologic\. 104 . drojdie. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. / accepteur. cât [i în cel perife-ric.] C3H6O. solven]i. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. Cuplarea *alosteric\ a a. psihic\ sau somatic\. ca [i în *inani]ie. accidens. / acétazolamide. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. care poate fi a-nafilactic sau seric. / accelerine. / aceta-bulum. / acétate. abrev. [Lat. v. [Lat. / acetate. s. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. Având dou\ grup\ri active. adj. a veni (c\tre). determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. ACETAMINOFEN. Prin cuplarea cu receptorii N. V. gr. s. f. adj.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. m. s. de asemenea. ACETALDEHID|. f. alergic. / acétylcystéine. zyme = ferment.] ~n medicin\. v. Eliberarea de a. s. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. kephale = cap. inflamabil. s. brain attack. s. hyle = materie.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. hyle = materie. / attack. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice.. A. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. de la acceptare = a primi. în cantit\]i mici. n. [i în repaus. 7) A. ace-tum = o]et. când se revine prea rapid la presiunea normal\. din *colin\. khole = bil\. / acétylcholines-térase. / acellulaire. adj. / acellular. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. gr. aether. ACCESORIU. s. a. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. hyle = materie. [Lat. s. de tuse. s. A. gr. s. m. s. [Lat. cetoz\. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). termo-stabil\. -ntis. [Lat. consecutiv trecerii unui curent electric. de la accedere = a se apropia. de demen]\. / acetyl. A. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. A. s. s. s. en = `n. s. s. s. m. f. / accelerin. [Lat. lat. acetum = o]et. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. / accident. a. inclusiv în SNC. gr. A. Abrev. receptori muscarinici [i receptori nicotinici.: 1) A. cetonurie. acetum = o]et. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. s. medieval\ accesorium. / acephalia. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. V. A.priv. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2).] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. acceptor = care prime[te.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. m. s. m. din lat. de la alcool dehydrogenatum. s. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. -inã. f. ACETILCOLINESTERAZ|. de la celer = rapid. a . În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. a accepta. s. [Lat. formarea *corpilor cetonici. / acetaldehyde. efecte depolarizante. adj.). f. ruptura unui vas cerebral.

/ achylia. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. *Zaharina este derivat\ din a. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. bacteriostatic. [Gr. Sin. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. a. [i aclorhidrie. Sin. ACID BORIC / acide borique / boric acid. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. Intervine în oxid\rile celulare. aminosuccinic. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP).). în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a.: glicocol (v. Abrev. sinteza unor hormoni. Abrev. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului.: acid nitric (v. [i cetonemie. [i. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. ACHILIE.: a. Dozarea a. inflama]ie.: ADP. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. se formeaz\ *porfobilinogenul. Sin. Sin. A. s. biochim. -onã. adenosine diphosphoric acid. / acétonémie. / acétonurie. adenozin-difosforic) [i a. riboz\ [i trei radicali fosfat. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid.). malonic cu ureea. Abrev. V. gras nesaturat. ribonucleic [i a moleculelor de a. Este folosit. CO3H2.. 1) A. A.). s. pentru a reface a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid.: acid acetilacetic (v.: ATP. acetum = o]et. s.). desf\[urat\ în mitocondrii. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. uni. -iros = mân\. a. deriva]ii s\i de sintez\.: maloniluree. fosforic. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor.4 %). una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. f.: acid aspartic (v. -onã. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. Antiseptic acid. gr. A. acetum = o]et.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. scindarea lor în ADP (*a. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. / acide. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. a. const. / aceton-uria. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. CH3COOH. Lichid incolor. a tuturor deriva]ilor s\i. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. a. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare.). sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. kheir. V. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. adenosine monophosphoric acid. în profilaxia hemoragi-ilor.).: ALA. b.] Absen]a congenital\ a mâinii. const. [i tab. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. f.: acid adenozinmonofosforic (v. deoarece este toxic. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid.: colic. sunt foarte labile. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. acidus = acru. cu miros picant carac-teristic. *A. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. f. a. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. cu rol principal de carburant celular. / acheirie. ACETONURIE. cetonurie. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. δ-a. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a.: anaclorhidrie (v. Aminoacid ne-esen]ial.: CDCA. A. Sin. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. dezoxicolic. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. este absolut necesar\ în: metabolismul celular. (C6H5COOH) abundent în fructe.] Prezen]a *acetonei în urin\. Energia eliberat\ de a. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. notat cu simbolurile Asp sau D. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). m. a . ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. biliar primar. [i tab.: aminoacid (v. δ-a.. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. a. Sin. s. (DCI) Sin. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. s.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. Abrev. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. [Lat. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: GABA (v. ACID. adenozintrifosforic. Sin. Intervine în formarea moleculelor de a. s. s. În limbaj clinic curent: cetonurie. modific\ culoarea indi-catorilor. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. cu 20 de atomi de carbon. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. fosforic. ne-afectând producerea de leucotriene. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol.ACETONEMIE.). Denumire chimic\ a *vitaminei C. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\.: AMP. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. A. (DCI) A. hipuric. ori de câte ori nevoile celulare o impun. / acid. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. Pentru acest motiv. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. chenodezoxicolic [i litocolic. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. V. V. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\.: acid adenilic. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . khylos = suc. A. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. Abrev. gr. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. a.priv. -atos = sânge. eliberea-z\ ioni H+.: acid glutamic (v. în solu]ii apoase. m. Sin. A. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. [Lat. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. La om au fost identifica]i patru a. f.). H3BO3. b. acid mefe-namic. f.: aspirin\ (v. f.: adenozin trifosfat. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. Rezult\ din combinarea a. b. f. glacial (89. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice. a . Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ouron = uri-n\. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Sin. b. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. a. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a.). f. s. / acheiria. a. Abrev. Sin. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. citrat-sintaza. haima. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. [Gr.: EACA. biochim. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. în asociere cu factorul VIII. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. V. / achylie. implicit. Sin. contrac]ia muscular\. / aceton-(a)emia. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid.] Substan]\ care. ACHEIRIE. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. V. CH3-CO-CH2COOH. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. 2) În a. achilie). Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. Are gust acru. Nucleotid compus din adenin\. Compo-nent al proteinelor. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. În limbaj clinic curent: cetonemie. fosforic se realizeaz\ instantaneu. adenosine triphosphoric acid. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. s. cu formula chimic\ C4H4N2O3. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. S\rurile de potasiu ale a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. [Lat. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid.priv. s.sau bilateral\. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. Sin. fosforic. Sin.

cristalin. A. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. este un *chelator al calciului. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. HCl. l. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. V. provenind din *acidul fenilpiruvic. s\rurile sale pot fi. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. organic eliminat prin urin\. gra[i în *ce-tone. contribuie la oboseala muscular\. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i.: HVA. const. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a.: alcapton\ (v. Intoxica]ia cu a. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. de asemenea. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. ADN. vitamin\ PP.). Abrev. acid ribonucleic. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. nuci. Se formeaz\ în mu[chi. a. Compus guanidinic. Laptele îmbog\]it cu a. un metabolit al *fenilalaninei. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. [i tab. A. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. acizi cetonici (*corpi cetonici). iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. format prin condensarea unei molecule de *a. De asemenea. cel mai abundent [i r\spândit a. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. H3PO4.: acid te-trahidrofolic. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. *A. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. f. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. V.[i tricarboxilici. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. drojdie. A. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. Catabolit al *dopaminei. A. [i acizi gra[i.: fenol (v. care se g\se[te în plantele verzi. V. l. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. acizi di. h. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. HNO3. porumb. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. inozitol-hexafosforic. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. Unele bacterii pot converti lactoza în a. (DCI) A. acizi gra[i. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. l. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. Este un factor de matura]ie al celulelor. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. const. Sin. V. V. amina]i [i a glucozei. prin *chelare. A. *fosfatidilinozitol. V. de asemenea. biochim. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. V. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. com\. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. La acest nivel. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid.: vitamin\ B9. V. deci neesen]ial. Corp gazos. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. iritant. ADN. *fosfatidilserin\. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. depresie respiratorie. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. (fermenta]ie lactic\). ca [i în *neuroblastoame. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. fenilcetonurie. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. Sin. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. bio-chim. Sin. a. foarte caustic. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. utilizat în fabricarea parfumurilor. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. îndeosebi al calciului [i al magneziului. hialuronidaz\. V. V. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. aminat sintetizat în organism. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. V. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. acid sialic. C19H19N7O6. Lichid incolor. de câteva milioane de Da. a. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. CH3-CHOH-COOH. Abrev. lapte. C6H5CO-NH-CH2COOH. Sin. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. Agent *chelator. A. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. g. [i tab. a. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). ficat [i drojdii. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. A. mineral. vitamin\ C [i tab. acizi gra[i. 106 .: EDTA. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. A. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. gras esen]ial. acizi nucleici. Denumire pentru a.citrat-liaza extramitocondrial\). A. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. De aceea.: acid aminoglutaric.: acid azotic. A. acizi gra[i. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). [i acidurie organic\. (DCI) C6H5NO2. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat.). împiedicându-le astfel absorb]ia. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. V. M. fosfolipide. V. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. a a. Are rol în sinteza *a. h. cu rol important în organism sub form\ de esteri. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. Este un a. m. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. Are rol antiaterogen. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. const. corpi cetonici. Sin. gras `n natur\. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. lactacidemie. biliar primar derivat din *colesterol. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. La niveluri plasmatice crescute. biochim. leu-covorin. Bc. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. cu efect coroziv foarte puternic. în sinteza a. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. Este utilizat ca acidifiant urinar. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. A. Sin. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. V. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. A. c. soia. În organism. gras dublu nesaturat. A. (DCI) Derivat al *a. Este. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. esen]ial. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. V. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. combinat\ cu *glicocolul. V. porumb). Este un constituent al protaminelor ve-getale. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. *fosfatidiletanolamin\. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree.

ACIDOCETOZ|. C7H7NO3. endocrinol. con]inut de vegetale diverse. / acido-ketosis. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. decompensat\ corespund. ca *gut\.9-1. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. organic. s. pur\. H2SO4. ca [i în anatomia patologic\. ketoacidosis. A. sucul gastric având pH-ul de 0. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). de alarm\. const. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. în general. facere = a face. aproape latent\. V.50 g%. cloruri etc. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. deoarece este u[or transformabil în a. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. 3-metoxi-4-hidroximandelic. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. A. haima. o. frecvent. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. p. s. acidoz\ metabolic\. f. V.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. A. sucului gastric. [Lat. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. A. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. Cantitatea de a. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare.: acid folinic (v. A. oxalemie. [Lat. acidus = acru. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. f. A. / acidémie. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice.40-0. a. (COOH)2. v. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. de asemenea. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. grav\. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. cu varia]ii mari (între 0. leucovorin. trombopenie [i leucopenie. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. fu-mans în stare concentrat\. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. f. acidus = acru. de la acidus = acru. ca *supozitoarele. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. s. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. C16H32O2. -atis = acreal\.60 g%. Sin.1 [i 2.30-7. neuraminic. [Lat. dezaminare [i oxidare). A. / acidity. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. biochim.45-0. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. Medicament antituberculos. sau compensat\.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. Abrev. / acidocétose. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. ace-tum = o]et. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. s. A. *gr\similor [i aminoa-cizilor. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. oxalurie. C5H4N4O3. gr. [Lat. A. aciditas. CH3-CO-COOH. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. acidus = acru. uricemie). care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. / acidification. întârziere mental\. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. gras saturat. ACID URIC / acide urique / uric acid. f. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid.: PAS. cristalin.2H2O. 5-oxopro-lin(a)emia. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. cu numeroase utiliz\ri industriale. foarte coroziv. A. ACIDEMIE. aspirinei [i a numero[i coloran]i. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. f. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. cu ac]iune *keratolitic\. În evolu]ia a. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. / acidifica-tion. acid lactic.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. Derivat N-acetilat al *a. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. Sin. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. se disting trei faze: 1) A. p. ACIDITATE. este selectiv pentru bacterii. *nefrite. i. f. Sin. acizi gra[i). ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. s. Boal\ metabolic\ ereditar\. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene.: cetoacidoz\. NH2C6H4COOH. / acid(a)emia. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). mineral puternic. Denumirea chimic\: a. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid.: AVM. în postul prelungit etc. Eliminarea de a. Sin. A. tab. [i se poate elimina prin urin\. dar pH-ul r\mâne normal. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. A. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. *autozo-mal recesiv\. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. s. liber\ este de 0. fazele de alarm\ [i de a. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. 3) A. în organism în cursul degrad\rii a. ARN. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. ascorbic [i glicocolului. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. A. osteoporoz\. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. -ozã. sau preacidoza. const. C17H35COOH. prepararea salicila]ilor.: PAH. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. s. cristalin. precomei [i comei diabetice. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Abrev. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Se formeaz\. / acidité. Abrev. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. | 107 . Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. Se poate acumula în unele st\ri patologice. particip\ la formarea calculilor urinari. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. sau decompen-sat\. A. o. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. Sub form\ de oxalat de calciu. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. u[oar\. prezent în sânge (v. crize de vom\. tab. 2) A. Clinic.). C7H6O3. f. ACIDIFIERE. f. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. V. Mai este folosit ca *antisep-tic local.). Denumirea chimic\ a *biotinei. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. pe cale intrave-noas\ sau oral\. în calitate de fixator al ]esuturilor. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. Cuprins în structura capsulei bacteriene. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor.5). ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia.: hiperglicinemie (v.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. -atos = sânge.: mupirocin\. s. gras saturat (v. s. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale.

A. / aciduria. "elicea vie]ii"). metabolic\ . hydatos = ap\. ca eozina. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. Boston. arginosuccinic\. [i tab. / acidogenèse. cu reabsorb]ie. kinein = a mi[ca. / acinous. / acid fast. -atos = încli-na]ia soarelui. / acidose. [Lat. a. adj. re-prezentând substratul informa]iei genetice. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. tulbur\ri hidroelectrolitice. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. linoleic.: a. f. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. 1900-1969. Sin. m. / acidophilic. a. sindrom Allan (v. s. A. adj. A. akne . A. acidoz\. s.35 [i a. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. acini) / acinus (pl.a. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. situat în nu-cleu. ac-climatisation. f. klima. acclimatiza-tion. akinetos = imobil. n + 20 . Uneori este utilizat ca sin.a. s. f. Denumire desuet\: vitamin\ F. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. acidoz\. ouron = urin\. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. n + 16 . acid biliar. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. Absen]a acestora din alimente. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. Sin. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. gr. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. *a. adj. / acidophile. poliurie. / achlor-hydria. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. / acidosis. ACIDOREZISTEN}|.: sindrom Butler-Albright. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. din diaree. A. / acné. de la a. philos = prie-ten. arahidonic. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. / acineux.] Termen sin. Denumire pentru *a. a. f. ACINEZIE. V. f. n. a. acidus = acru. a. acinus = boab\ de strugure. t. ARN. ACIN. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. -ozã. Este caracterizat\ prin apari]ia. *A. V. negazoas\ sau fix\. când se numesc a.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. linolenic. A. în schimb. hy-dor. Citoplasma. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . pentru akinezie (v.priv. palmitic. A. V. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. ACIDURIE. În timp ce în a. a.a.). ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. asociat\ cu encefalopatie. localizat\ pe frunte. f. eliminare insufi-cient\ a acestora (a.: boal\ Smith-Strang. linolenic [i *a. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. V. [i acid arahidonic. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. [Gr.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. pHul scade sub 7. liberi. de obicei. iar diminuarea sa se opune alcalozei. [Lat. prin surmenaj muscular). gazoas\. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). se de-numesc. oxyphyl. ACNEE. care are forma unor acini. de la gennan = a produce. acidus = acru. s. acinus = boab\ de strugure. / acid formation.). dim.: sindrom Allan (v. a.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. s.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii.: 1) A. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. pl\gi chirurgicale sau arsuri. NA: acinus. (pl. g.lega]i prin grup\ri fosfat . de etiologii diverse. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. Alte tipuri de a. V. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. gr. Tipuri: 1) A.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. n + 18 . necrotic\. f. polidipsie. Sin. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. f.: la altitudine). `n func]ie de acidul eliminat. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. / acclimatement. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. Sunt constitui]i din *a. adj. s.] Formare de acid. f. climat. / achlorhydrie. Cu virulen]\ mic\. const. sau akhne = t\râ]e. -tis. care dup\ 108 . provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. de unde latitudine. medic american. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\.: a. m. / acne. [i ADN. [Lat.: la frig) sau mediu (ex. V. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. acini). vulgar\.priv. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. nefropatiilor tubulare). în a. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . s. linoleic. care îi face nemiscibili cu apa. biochim. asociat\ cu nanism. oleic. genesis = pro-ducere. acid linoleic. [Fuller Albright. s. f. *sindrom Reye.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. clima. de la resistere = a rezista. s.. [Lat. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. V. ubicuitari în ap\ [i sol.] Care este for-mat din *acini.. f. Exist\ dou\ tipuri de a. V.). Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . de ex. ACINOS. în care se deschide un canal secretor. În bacteriologie. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. respiratorie a-ceasta cre[te.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. îndeosebi în perioada de *pubertate. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. *A. 2) A. g. s. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. intoxica-]ie cu salicila]i etc. ACIDOZ|. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. clor. [Lat. pe un fond de *seboree. diabe-tic\. sin. ACIDOGENEZ|.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. de la philein = a iubi. form\ foarte frecvent\ la tineri. khloros = verde. a . cu *anaclorhi-drie. / acclimation.. f. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. acid linolenic. ACLORHIDRIE. s. g. eozinofil. [Lat. s.prin producere exagerat\ de acizi (a. acoperite de cruste. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. bacteriile A. din familia Neisseriaceae. s. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. septicemii [i pleurezii. este acidofil\. ACLIMATIZARE.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. s. Adi]ia a. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. arahidonic. scade rapid pH-ul urinar. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. [Lat. s. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. bakterion. situat în *cito-plasm\. lauric. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. abcese cerebrale. Ex. -euse. resistentia = `m-potrivire. g.a. juvenil\ sau polimorf\. Sin.: a. / acidurie. A. este decompensat\. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. Var. Tipurile de a. Macromolecule constituente ale celulei. gr. [Lat.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. particip\ la esterificarea colesterolului. / acinus. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive.ACIDOFIL. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. cu *achilie gastri-c\. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. [Gr.*a. de la bakteria = baston. f. acidus = acru. A. / acidorésistance. arahidonic). m. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. acidus = acru. metabolic\ f\r\ *cetoz\. s. din gr. Sin. s.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. f.. o. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. 2) A. [Gr. acidus = acru. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee.

a ochiului. s.] Modificare. ACORIE. f. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. cifoz\.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. acer = acru. adj. adj. akron = extremitate.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. s.: sindrom Langer-Saldino (v. nanism micromelic incompatibil cu via]a.. asphyxia = oprire a pulsului. khole = bil\. f. f. daktylos = deget. f. s. f. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. erythros = ro[u. s. [Lat. O serie de a. / acorea. / acro-cyanosis. pentru acomodare (v. odyne = durere.priv. [Gr. [Gr. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial.: sindrom Grebe (v.: acomoda]ie. [Gr. f. / achondroplasie. în ge-neral spontan\. ke-phale = cap. ACROCIANOZ|. ACNEIFORM. akron = extremitate. / acroerythrosis. Se vindec\ f\r\ sechele.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. [Gr. [Gr. dificil. virus neurotrop. ACRODISPLAZIE. akne . de la accommodare = a se adapta.: erup]ie a. akron = extremitate. m. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. s. khole = bil\. Al\turi de acesta se disting.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. [Lat.priv. ACROASFIXIE. / acrocéphalie. derma. denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. / acholia. sindrom Waardenburg).] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). form\ neletal\. kore = pupil\.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. s. dak-tylos = deget.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. manifestat\ prin *acrocianoz\. [Gr. syn = împreun\.: boal\ Kauf-mann. / acrinia. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. tip V (v. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece.priv. polys = mul]i. *boala Thiemann. f.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. osteon = os. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). / acropho-bia. tip I. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. sindrom Chotzen). eritematopapuloas\ infantil\ (v. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). s. s. f. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. [Gr. s. a modela.: boal\ Feer. Baza craniului este de asemenea deformat\. s. f. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). [Gr. / ac-commodation. khondros = carti-laj. rozacee sau *cuperoza. ACROFOBIE. hipo-plazie a maxilarului superior. / acholuria. f. s. -itã. ACROCEFALOSINDACTILIE.. Var. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. / achondroplasia.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. akron = extremitate. [Gr. s. continu\ Hallopeau (v. a . Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. f. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). sindac-tilie. f. V. *sindromul Lan-ger-Giedion. hipertelorism. [Gr. s. ACRINIE.). vârf.. hyle = materie.). f. ACOLURIE. / acrinie. sindrom Gianotti-Crosti). f. dificil. / a-crodysplasia. / acroésthésie. condrodistrofie fetal\. mai ales ale mâinilor. ACROERITROZ|. f. de la a = priv. f. sphyzein = a pulsa. [Gr.] *Fobie. / acrocephalosyndactyly.c\dere las\ cicatrice. s. f.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. s. de la plassein = a forma. Ex. / acrodynie. hyle = materie. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. -atos = piele. [Gr. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. a.priv. [Gr.] Sin.. [Gr. a . s. 5) A. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. dys = greu. accomodation. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. infantil\ (v. ais-thesis = senza]ie. "nas `n [a"). / acholurie.. a regiunii occipitale. / acrodermatitis. ACONDROGENEZ|. s.). sc\dere a temperaturii locale [i durere.. sin. f. a. / acrodermatite. a . f. ACRODERMATIT|. / acro-asphyxie.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. sindrom Pfeiffer). Sin. / acro-asphyxia. ACOMODARE. / acryla-mide. 3) A. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. boal\ Selter-Swift-Feer. ACRILAMID|. s. f. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. *sindromul Giedion. s. 2) A. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. f.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. ouron = urin\. tip III (v. / acorie ou acorée. acrocefalopolisindactilie. a . secundar\ administr\rii unor medicamente. toxic\. akron = extremitate. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. vârf. f. consecutiv\ vasodilata]iei.). Var. s. / acrodysplasie. / acroérythrose. hiperten-siune). / acrocéphalo-syndactylie. boal\ Swift.: boal\ CrocqCassirer (v. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree).). cronic\ atrofiant\ (v. 109 . / achondrogenesis. khondros = cartilaj. plasis = modelare. fric\ de locuri situate la în\l]ime. dys = greu. / acrocyanose. krinein = a separa de. -ozã. sensibilitate. a .). / acrodynia. s. `n prezent considerat\ a. s. vârf. s. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. ACRODOLICOMELIE. cu transmitere au-tozomal dominant\. intoxica-]ie cu mercur. membre scurte [i groase etc. boal\ Apert-Crouzon). kephale = cap. akron = extremitate. s. vârf. -ozã. / acrodysostosis. ACRILAT. [Gr. / acnéiform. [Gr. f. f.priv. [Gr. m. genesis = producere. gr. ACROCEFALIE.] Sare sau ester ale acidului acrilic. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. 2) A. boal\ Parrot. f. akron = extremitate. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. f. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. A. / acrodolichomely. acer = acru. forma = form\. / acrophobie. s. cu aplatizarea late-ral\ a capului. vârf. akron = extremitate. de la gennan = a produce. s. boal\ Pick-Herxheimer). f. de la plassein = a forma. akron = extremitate. s. f. -onis. Sin. f. s. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. denumi]i [i rezine acrilice. tip I sau sindrom Noack. f. ACOMODA}IE.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. kephale = cap. akron = extremitate. / achondrogenèse. s. -ozã. s. Se disting dou\ tipuri: 1) A. s. s.] Absen]\ congenital\ a pupilei. 4) A. tip II. s.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. f. ACRODINIE. dolikhos = lung.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. f. [Lat. f. / acrodysostose.). a modela. tip II (v. / acrodolichomélie. / acrocé-phalopolysyndactylie. akron = extremitate. f. ale faciesului (exoftalmie. gr. s. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. membru. [i acrocefalosindacti-lie. ACROESTEZIE. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. s.priv. f. s. astenie. f. Este acompaniat\ de prurit. / acrocephalopoly-syndactyly. [Gr. s. tip III sau sindrom Sakati. / acro-cephalia. sin. ACONDROPLAZIE. boal\ Hallopeau). tip II sau sindrom Car-penter (v. f. Au fost descrise trei tipuri de a. vârf. a.: *boala Brailsford. / acrylate. / acro-(a)esthesia. ACRODISOSTOZ|. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. plasis = modelare. -idã. în în\l]ime. profesional\. Descris\ [i ca boal\: a. Termen vag. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. vârf. f. s. [Gr. [Gr. s. frecvent mortal\.] Durere la nivelul unei extremit\]i. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului.. akron = extremitate. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. s. a. a. s. syn = împreun\. a. akron = extremitate.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. kyanos = al-bastru. vârf. s. sau akhne = t\râ]e. neo-natorum.: 1) A. melos = extremitate. 3) A. / accommodation. / acrylamide.. tip IV (v. f. cu transmitere probabil autozomal dominant\. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. Boal\ grav\. a . am-moniakon = sare de amoniu. 2) A. f. ACOLIE. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. / acrylate. f. lat. phobos = fri-c\. tip I. f. s. / acholie. / acneiform. s.

akron = extremitate. vârf. hiperfosforemie). f. A.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. ACTING OUT. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. de obicei. Sin. f. s. [Gr. s. / acroparesthalgie. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula. / acromastite. akron = extremitate. engl. osteon = os. [Gr. sensibilitate. [Abrev. -inos = raz\. f. -atos = culoare. îndeosebi.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. aktis. ACROPOIKILOTERMIE. [Gr. cât [i pentru c\ este sin. participiul trecut de la agere = a ac]iona. a. [Gr. pakhys = gros. f. / acropachydermie. a . / acromégalie. ACROMICRIE. f. / actinique. de la thermos = cald. / acromélique.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. / acropachie.] Constituent proteic al mu[chiului. lepra sau alcoolismul. ACROPARESTEZIE. s. aktis. A. ACROPATIE. ACROPAHIE. f. khroma. -inos = raz\. s.: sindrom Denny-Brown. m. care apare la sexul feminin. f.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. f. f. derma. r. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. / acroparesthesia.). ACROOSTEOLIZ|. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. A. megas. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. adj. A. s. exis-tând sub dou\ forme: a. f. `nso]it\ de durere.] Sin. [Gr.priv. vârf. s. f. s. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. este cel mai frecvent par-]ial\. / actino-logy. concurs. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. adj. -ozã. / acromicrie. / acromion. [Gr. / acropathy. adj.: acromatopsie (v. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. f. s. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. [Gr.] 1) Studiul energiei radiante. s.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). m. / acropathie. keratos = corn. / achromasie s.ACROKERATOZ|.: sindrom Bazex (v. n. / actin. s. m. / achromatopsie. fotodermatoz\..] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor.] Referitor la ac]iunea luminii. Ex. akron = extremitate. / achromate. akron = extremitate. s.: conjunctivit\ a.] Inflama]ia mamelonului.: acromazie. denumit\ boala Thévenard.] Extremitate a spinei omoplatului. s. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. [i tab. ACTIN|. aceasta duce la *gigan-tism. / actinocutitis. -atos = piele. khroma. a .] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. u. akron = extremitate. f. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. s. rater = a rata. superior sau inferior. s. derma. `n general. s. aktis. s. A. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. / acrosome.). / acroosteolysis. ACROMION. V. pa-khys = gros.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. f. s. s. prin trecerea la act. ACROPAHIDERMIE. reprezint\. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. V. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. -itã. vârf. megalos = mare. [i boal\ Bureau-Barrière. -atos = piele. s. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. localizat\ la nivelul mâinilor. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. akron = ex-tremitate.] Denume[te un comportament brusc. lâng\.] Abrev. f. akron = extremitate. soma. pathos = boal\. ac-tum. ACTINOLOGIE. vârf. s. f. ACROMASTIT|. / actinologie. s. metabolice (diabet. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. const. A. polimeric\ sau filamentoas\ F. [Gr. s. s. ACROZOM. / acroparesthésie. | 110 . f. akron = extremitate. s. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. -atos = culoare. [Gr. f. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. ACROMAT. Termenul de a.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. / acro-mastitis. f. negru [i nu-an]ele intermediare. cutis = piele. m. / achroma-sia. therme = c\l-dur\. f. Dac\ este nocturn\. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. s. akron = extre-mitate. akron = extremitate. akron = extremitate. albinism. A. A. algos = durere. hipercalciurie.. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. A. / acro-megaly. fracturi spontane. [Gr. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. f. osteoliz\). mai rar pe cele ale membrelor superioare. / actinic. khroma. / actine. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. a fost identificat\ [i în *citoschelet. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. impulsiv [i violent. para = dincolo de. f. / actinodermatose.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). fr.) V. / acrokératose. dromos = curs\. keras. Sin. s. -inos = raz\. adj. f. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. f. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. s. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. s. -atos = culoare. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. f.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. / acromion.. fie c\ acestea sunt aparent autonome. / a-chromatopsia. s. akron = extremitate. es-te relativ impropriu. / acro-ostéolyse. melos = mem-bru. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. khroma.priv. [Gr. s. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. V. / acropachy. s. ACTINODERMATOZ|. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). heliodermit\. -atos = cu-loare. / acrosome. aisthesis = senza]ie. survine pe nea[teptate. akron = extremitate. [Gr. [Lat. -inos = raz\. deci la adult. [Gr. / acropar(a)esthalgia. f. la femeie dup\ 40 de ani.priv. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. ACROMELIC. ACT RATAT / act manqué / faulty act.] Sindrom *sine mate-ria. Clinic. [i discromatopsie. [Gr. [i lucit\. -itã. f. omos = um\r. mikros = mic.] Sin. s. akron = extremitate. f. [Gr. Sin. aproximativ. ACROMEGALIE. f. ACTINIT|. / acrome-lic. de la syn = `mpreun\. accidental în comportamentul normal al unei persoane. s. par]ial cu *acropatie. / acro-micria. / acropachyderma. ACROSINDROM. de la lyein = a distruge. sensibilitate. vârf.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. ACROPARESTALGIE. f. [Gr. mamel\. `n boli ca diabetul. [Gr. [Gr. adj. mastos = sân. / actinic dermatitis. endocrinol. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. -atos = corp. f. / acrosyndrome. s.] *Parestezie a extremit\]ilor. drum. A. a . adj. f. ACROMATOPSIE. variat. s. ultraviolete [i infraro-[ii. / acrokeratosis. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". a . Combi-nat\ cu *miozina. lysis = distrugere. s. s. aktis.. lat. ACROMAZIE. [Anglicism care poate fi tradus. aisthesis = senza]ie. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. akron = extremitate. -ozã. atât etimologic.). sau secundar. NA: acromion. poikilos = felurit. aktis. / achromate. / acropoïkilother-mie.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. s. ACTH / ACTH / ACTH. / peripheral vascular disease. ACTINIC. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. -inos = raz\. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. f. [Gr. lâng\. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. o. d\ actomiozina.priv. vârf.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. / acropoikilothermy. [Gr. opsis = vedere. n. [Gr. logos = [tiin]\. vârf. f.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. [Gr. / actinite. dar în general favorabil\. [Gr. V. [Gr.: albinism (v.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. s. syndrome = drum `mpreun\. para = dincolo de.

-inos = raz\. [i A. f. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. aktis. etajelor superioare ale sistemului nervos). ACTIVITATE.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. limfocitelor B [i T. aktis. c. -inos = raz\. -ozã. IgD). [Gr. s. -inos = raz\. multiple: 1) A. graphein = a scrie. mykes. myketos = ciuperc\.dinamic-pozitiv\). caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. *saprofit al cavit\]ilor naturale. s. / actinomycine. latent pân\ în momen-tul a. Ex. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. [Gr. catalitic\.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. 3) A. pl. ACTIVATOR. de la rete. aktis. -oma. a pune `n mi[care.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. f. / acti-nomycosis. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. s.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic.: *a. m. agent al actinomicozei bovine. [Lat. C etc. f. -inos = raz\. f.: boal\ Rival-ta. v. exercitat\ de c\tre unele metale. Mycobacterium). f. bactericid. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. f. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. Streptomyces).: A. [i agere = a ac]iona. s. s. s.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. bacteriostatic\. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. 2) În fiziologie. mykes. my-ketos = ciuperc\. C. aktis.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. ACTINOMICOM. 8) A. frecvent în cadrul *actinomicozei. s. 111 . cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. mediaz\ procesul de *activare. / activines. s. 6) A.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. 5) Într-un sens mai larg. mykes. / ac-tinomycin. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. n.a unui medicament asupra structurilor vii. complement. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. cu sau f\r\ transformare chimic\. / acto-graph. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. activus = care ac]ioneaz\. f. pl. / actinométrie. metron = m\-sur\. aktis. adj. s. -inos = raz\.. B. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. [Gr. adesea toxic. mykes. [Gr. f. cuprind dou\ specii: A. myos = mu[chi. n. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. / actographe. f. -trice. bacteriostatic. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\.). gr. unei surse radioac-tive.ACTINOMETRIE. adj. f. / acti-nometry. aceast\ a. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale.] (Substan]\) care. galbene de *miceliu fragmentat. Ex. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. s. f. Dup\ acest contact. f. v. Danielopolu. adj. mutagen\ . 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. f. în cantitate mic\. s. V. / active. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). s. ACTIV. v. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. actus = mi[care.: molecul\ activat\ sau a. ACTOMIOZIN|. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. f. [Lat. s. 7) A. my-ketos = ciuperc\. ACTINOMICETE. ACTIVINE. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. 7) A. s. prezente în sânge. Puroiul con]ine granule mici. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. ACTINOMICOZ|. Ex. -inos = raz\. -inã. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. / activité.. f. referitor la un medicament. de inhibare a germenilor. [Gr. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. / actomyosine. f. -ozã. reticulum. V. [Gr. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. / activity. [i fototerapie. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. catalizator.).: c\rbunele a. [Lat. nespecific\ . bovis. secretate de celu-lele antehipofizare. f. [Lat. s. / acto-myosin.efectul puternic. Ex. de la agere = a ac]iona.). f. care abcedeaz\ în puncte multiple. se exercit\ indirect. [Gr. 3) A. adj. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. aktis. activus = care ac]ioneaz\. m.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. ACTIVARE. / ac-tinomycoma. pl. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. mykes. la nivelul gonadelor. Se disting trei a.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. de la agere = a ac]iona. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. care poate pro-voca la om *actinomicoza. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. 4) Eficient. aktis. -inos = raz\. myketos = ciuperc\. Exist\ mai multe forme (A. îndeosebi de cele gonadotro-pe. a unei structuri sau func]ii. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). pl. -inos = raz\. ACTINORETICULOZ|. v. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. s. ultraviolete [i infraro[ii. foarte diverse: 1) A. / activator. / activins. s. 5) A. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). care va stimula. molecular\). therapeia = tratament. dim. 2) A. s. masei .] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. o-ligodinamic\. n. mys. 10) A. s. [Gr. / activateur. s. Ex. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. 12) A. A. myketos = ciu-perc\. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. / activation. optic\. actio. A. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. A. muta]ie. / actinothérapie. de la agere = a ac]iona. de la agere = a ac]iona.: activat (ca rezultat al *activ\rii). bactericid\.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. / ac-tinotherapy. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. 4) A. -inã.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. În mod particular. activus = care ac]ioneaz\. aktis. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. aktis. 2) Sin. Ca urmare a acestui contact. lat. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. al ultimei doze dintr-un medicament. producerea enzimelor de degradare. 5) A. [Lat. cea mai cunoscut\ fiind a. -onis = ac]iune. la nivelul acestora din urm\. m. myketos = ciuperc\. -inã. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. -ive. f. / Actinomycetales. [Lat. s. isra-eli. / Actinomycetes. / action. activitas. 4) A. activus = care ac]ioneaz\. / actinomycose. -inos = raz\. aktis. Ex. ACTOGRAF. / actinomycome. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. farmacodinamic\ . cu tot efectul toxic. ACTINOMICIN|. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. -is = re]ea. pe tegumentele expuse la soare. [Lat. f. vizibile cu ochiul liber. AC}IUNE. [Gr. -inos = raz\. Actino-mycetaceae (v. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. cumulativ\ . de la therapeuein = a `ngriji. dup\ D. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. împotriva for]ei gravita-]iei . Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. s. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. / activation. s. devin func]ionale. / actinic reticuloid. A.dinamic-negativ\. Sin. anti-epi-demic\. s. 9) A. f. s. / actinoréticulose. a-naerobe. s. 6) A.). s. 11) A. mykes. / action. bioelectric\ a unei celule. 2) A. nervoas\ superioar\ (a. de la agere = a ac-]iona. / actif.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. f. A. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. [Gr. ACTINOTERAPIE.

adactyly. *sindrom Ménière). s.: adenoidec-tomie (v.a. s. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele.. Astfel. n. s. de la akouein = a auzi. / adducteur. s. metron = m\sur\. -os = gland\. Cauze posibile: *ceru-men.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. Sin. se nume[te [i a. s. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. f. du-cere = a duce.. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). renotrofic\ . / acuity. s. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. daktylos = deget. genetic\ . vizual\.: *rezisten]a la medica-mente). consuetudo. [Gr. / acuité. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. A. s. -antos = diamant. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. s. În acest caz. b) a. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). de la pungere = a `n]epa. ochiului: a) a. Câteva tipuri de a. [Gr.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. ADAMANTINOM.).). s. ADENOCARCINOM. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. pasaj. / acoumetry. m. [Gr. prin selec]ie natural\. f. din o]el sau din metale pre]ioase. smal].] Fran]u-zism nerecomandat. Sin. smal]. de *diabe-tul insipid. / adduction. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. / aigu. v. ACUPUNCTUR|. s. / adaptation.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. conduct. a. adaptare = a potrivi. adamas. akoustos = auz.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. niciodat\ ereditare. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. f. aden. nerv a. f. s. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. pl.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. m.). ACUTUMAN}|. s. adactylism. 3) A. punctura = în]ep\tur\. ACUMETRIE. deci. s. s. / adamatoblaste. la întuneric . / acu-puncture. m. [Lat. [Lat. ADDUCTOR. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. n. s. s. (din unele boli cronice). efectele a. s. s. / acoustique. s. m. / adaptateur. adj. s. acus = ac. f. / adénite. / ac-quired tolerance. 13) A. aqua = ap\. s. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. / adaptor. ACUFEN|.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. ADENOFIBROM.] Sin. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. Acest surplus caloric m\soar\ a. ADAPTARE. Cata-bolismul s\u conduce. / adductor.). substan]\ dur\. f. [Lat. s. adj. / ade-noblast. în cadrul unei popula]ii date. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. f. [Gr. Rezult\ c\ a. a purta. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. 112 . Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. karkinoma. hepa-tom. a . în raport cu una surd\. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. fibra = fibr\. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a.. -antos = diamant. / acoumétrie. Alte exemple de a. fenotipic\ . ACUSTIC|.: epiteliom coloid (v. / acouphène.: cronic. f. ADDUC}IE.: zgomot auricular. s. gustativ\. [Gr. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). f. -os = gland\. ca r\spuns la schimb\rile mediului.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. -os = gland\. la *acidul uric. muta]ia genei a. f. 14) A. în particular. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. gr.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. / a-coustics. s. de fenomenele de a. s. s. f. s. s. ACUITATE. în timp ce pentru occidentali. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine.. f. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. În general. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. akouein = a auzi. termenul a. aden. / accoutumance. Ant. ACUT. Enzim\ intracelular\. [Gr. f. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. de la ad = spre.opsonic\.] Absen]a congenital\ a degetelor. aden.). pl. aso-ciat\ biomembranei. s. crescând metabolismul bazal. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. v. tactil\. [Gr. -dinis = obicei. ADENILATCICLAZ|. / adaptation.. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. a. adducere = a duce spre. din lat. d. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). cu toleran]\ (v. [Fr. 2) A. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. la lumin\ .e[te func]ia auditiv\. m. Astfel.a. adj. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. f. adj.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. 4) A. / adamantinome. in-tens\. f. acuité.: ameloblastom (v.).: fibroadenom (v. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. În a. s. n. ACVAPORINE. [Gr. / acupuncture. [Gr.] 1) *Abla]ia unei glande. [Fr. ADACTILIE. f. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. / adamantinoma. / acute. 2) Ceea ce priv. s. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. d. blastos = germen. În prezent. -inã.: limfadenit\ (v. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare..] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. lat. m.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. s. n. s. desemneaz\ supravie]uirea.: unde a. f. Se observ\. [Lat. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. ADENOBLAST. Ex. ADENECTOMIE. ac]iunea a. A. / aquaporines. cancer. ereditar\. Efectele a. la om. phainein = a p\rea. d. s. s. s. n.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. auditiv\.] Sin. f. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\.: câmp a. / adénofibrome.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. [Lat. f. / adénocarcinome. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. f. adamas.: a.priv. Ex. -oma. a. accoutumance = obi[nu-in]\. f. blastos = germen. s. / adenocarcinoma. de la ad = spre. f. / adénectomie. aiguë. opsoni-ne.] Sin. Ex.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. ducere = a duce. f. A. din lat. -itã. f. m. 2) O durere vie. la nivelul ficatului. akouein = a auzi. ADAPTATOR. sunt in-terpretate diferit. ca ureea. / adduction. / tinnitus. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. traumatisme ale urechii medii.).] Sin. / adénoblaste. / a-denofibroma. s. s. / adenine. f. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. de la karkinos = rac. În practic\. / adenitis. adducere = a duce spre. s. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. / adamatoblast. 2) Sin. [Gr. În tubii colectori renali exist\ patru a. s. -os = gland\. poros = por. adaptare = a potrivi. [Gr. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. -os = gland\. ektome = exci-zie. / adactylia. utilizat ca sin. a purta. / adénine. de la aptus = apt. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. Ex. sau acutus = ascu]it. / aquaporins. scotopic\. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. altor organe de sim]: auditiv\. m. a adapta. este de 30 % pentru proteine. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. alveolar. ADAMANTOBLAST. / aden-ectomy. substan]\ dur\. s. s. ADENIN|. acutus = ascu]it. ADENIT|. aden. adj.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. aden. s. [Lat. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. -oma.: ameloblast (v. adj. / adactylie. [Lat. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). m.. V. pentru orientali. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. m. acutus = ascu]it.. f. a.

aden. Sin. lipos = gr\sime. f. -os = gland\. ADEZINE. virus = venin. / adénomectomie. tumori nodulare circumscrise. gramma = înscriere. s. eidos = form\.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. f. / adherence. -ozã. s. / adenosarcoma. f. Sin. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. m. s. pl. ADENOMECTOMIE. s. s. f. 113 . NA: adenohypophysis. aden. myos = mu[chi. n. / adhésion. [Gr.). eidos = form\. myos = mu[chi. eidos = form\. / adénoïde. [Gr.). f. f. mys. 5) A. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. prostatic. s. ADENOSARCOM. aden. -os = gland\. lat. A. mys. s. / adénogramme. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. [Lat. aden. imu-nologice. f. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. ADEREN}|. -os = gland\.K+ / Na+. eidos = form\. s. D-riboza. AMP.: pomp\ de sodiu (v.). [George Blumer. -os = gland\. ADENOID.). f. [Gr. aden. 2) A. gr. physis = cre[tere. vegeta]ii a. / a-denogram. aden. [Gr. 2) ~n prezent: a. m. adenoidi-te.ADENOGRAM|.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. polip al mucoasei intestinale. uneori metastazeaz\. aden. n. -os = gland\. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence.). Ex. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gland\. traheobron[ite febrile. Ex. 1) Denumire veche. ADENOIDISM.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. [Lat.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. -os = gland\. / adénoïdite. aden.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. -os = gland\. [Gr. ADENOIDECTOMIE. / adénovirus. s. malign. / adénosine. / adenotonsillectomy. m. / adeno-pathy. / adenoma. lat. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. anatomopatolog german. t.5 [i 2 cm.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. f. mai nou. ADENOMATOZ|. s. f. A. / adenosine. adj. / adénomatose. s. V. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. detec-tat\ prin tu[eu rectal.: semn Virchow-Troisier (v.: *facies a. -arum = amigdale. ADENOLIPOMATOZ|. Sin. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. procese de maligni-zare. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. s. hypo = sub. m. aden. -oma. AMP ciclic. f.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. / adénohypophyse. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. Normal. Sin.: adenocarcinom (v. vilos. [Gr. pot fi congenitale sau cicatriciale. / adeno-virus. adenite mezenterice. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. f.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. haerere = a fi prins). f. 3) A. este mai mare decât cea de coe-ziune. [Gr. s.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. -os = gland\. la adul]i. [Gr. / adenoid. / ade-noidism. ADENOHIPOFIZ|.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. adj. -os = gland\. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. ADENOVIROZ|. ADENOZIN 3’. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. cu evolu]ie lent\. s. de la phyein = a cre[te. hipofiz\. uterus = uter. f. fibrila]ie auricular\. / adenoidectomy. constând în prezen]a a. f. / adenohypophysis. -oma. ADENOMIOM. aden. [Gr. haerere = a fi prins.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. f. În consecin]\. axilei [i canalului inghinal.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. / ade-nomatosis. ADP. [Gr. haerere = a fi prins). f. -itã. Sin. -ozã. sin. pl. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. profesor la Würtzburg. / adénopathie. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". [Gr. / adénovirose.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. m. medic american. -enne. megas. [Gr. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic.K+ / adénosine triphosphatase Na+. tonsillae. f. s. sarx. / adénoïdien. aden. Sin. -ozã. keratoconjunctivite epidemice. / adenoid. s. închise în [aua turceasc\ l\rgit\.). f. 2) *Limfadenita.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. / adénomyome s. s. / adénolipomatose.] Sin.). f. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. ADENOMEGALIE. -os = gland\. -onis = alipire. / adénosarcome. adhaesus = alipire. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. ADEZIUNE.: imunoaderen]\ (v. ADENOIDIAN. apoi la Berlin. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %.] Extirpare a unui *adenom. bronhopneumopatii. A. abandonat\.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. virus = venin. maligne. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. f. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. s. -os = gland\. procentul unei a. s. A. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie.] Sin. dar [i cu malignitate local\. f. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. -ozã.K+ adenosine tri-phosphatase. adj. 2) A. bron-[ic. pathos = boal\. [Gr. n.). sunt pal-pabili ganglionii inghinali. -oma. ADENOPATIE. s. 1821-1902. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. ATP. `n mod autonom. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. -os = gland\.).] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. aden.) sau a unui ganglion (]esut a. maligne cre[te cu vârsta. [Lat. -oma. s. otrav\. -inã). s. lichidul ud\ vasul. s. aden = gland\. care au dimensiuni între 0. / adenolipomatosis. sarkos = carne.: acid adenozintrifosforic (v. aden. adj.: AMP ciclic (v. / adénotonsillec-tomie. / adénome. -os = gland\. Ex. hipofizare. / adenomegaly. s. -ism. s. f. ektome = excizie. lat. [Gr.: a.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. f.: endometrioz\ (v. s. se consider\ c\ ar induce. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. [Gr. 1858-1940. ADENOIDIT|. [Gr. aden. / ade-novirosis. s.] V. la unele specii. eidos = form\. -os = gland\. s. n. megalos = mare. -os = gland\. -os = gland\. În afara pneumoniei copilului. n.: boal\ Plummer. aden. -oma. s. f. aden. otrav\. sebaceu. s. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). ADENOVIRUS. s. ek-tome = excizie. / adénomégalie. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. f. / adenoiditis. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. / adhesins. aden. / adenomectomy.: 1) A. f. [Gr.. ADENOTONSILECTOMIE.5’-monophosphate. ADENOZIN|. m. / adénoïdisme. adhaesio. s. s. / ade-nomyoma.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. O serie de a.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. / adhesion.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. s. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. ADENOM. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. -oma. / adhérence. s. aden. s. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. / adhesines. lat. În general. [Gr. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. / adénoïdectomie. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. f. s. s. s. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. da-c\ for]a de a. f. În mod normal. 4) A.: epiteli-om a. ektome = excizie. -os = gland\. [Gr. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee.

de la acid dezoxiribo-nucleic. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. Alteori. bacteriolog american de origine maghiar\. s. În acest caz. A. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. care este un polinucleotid. dynamis = for]\. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. [Gr.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. adhaesus. Sin. a face s\ ]in\. de tip ginoid . f. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. [Lat. n. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. -ozã.: comisur\ cenu[ie.: adezivitate plachetar\ (v. -dipis = gr\sime. cu *adipozitate. -e. mastos = sân. iar insu-lina apare ca factor reglator. suspendate în faz\ uleioas\. f. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. cu debut în copil\rie. [Gr. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. ADIPOZITATE. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. gr. s. sin. s. adeps. intervine în *he-mostaza fiziologic\. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. [Jules Freund. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. A. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. 4) A. / adiposis. kinesis = mi[ca-re. `n absen]a oxigenului. d. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. s. s. printre care: 1) A. adj. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. ADIPOCEAR|. ADINAMIE. a . a . A. V. s. f. bolnavului de *e-pilepsie. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive.priv. ADIPOSTAT. cel mai frecvent. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. f. / adiadocokinesia. Sin.: lipogenez\ (v. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism.). genesis = producere. m. [Lat. 2) Care are propriet\]i de a. de obicei prin efecte paleative. -inã. f. In-tervenind în bilan]ul energetic. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. s. amiloidoz\. gr. s.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. f. con]inând micobacterii (ex. 18901960.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. a. complet Freund. a . ADIPOZ|. / adipsine. de la diastel-lein = a l\rgi. unele cardiomiopatii. comisur\ mijlocie. ADIADOCOKINEZIE. s. s.] V.. ADN / ADN / DNA. / adipocire. ADIPOCIT. = alipire. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. / adipostat. adeps. ADIPSIN|. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). / adiastole.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. din ]esu-turi. Carac-terizeaz\ unele boli (ex.). s. adiadocokinesis.. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. -dipis = gr\sime. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . la animale de experien-]\. [Lat. additum. A. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\).] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. Sin.priv. [Lat. Ex. s. f. [Lat. / adipogenesis. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. / adipsia. Localizare: la *eucariote. f. / adiposity. se deosebesc mai multe forme. de tip android .). f. `ntârzie descompunerea cadavrului. [Lat. f. neurolipoma-toz\. de la gennan = a produce. diastole = dilatare. cerebra-l\. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. s. 3) A.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. hepatic\ . ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. Cel mai r\spândit este a. [Gr.] Sin. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. de la kinein = a mi[ca. m. f. ad-juvant. Utilizarea aditivilor. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse.. s. ca [i fenomene miotonice. hemocromatoz\.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. [Lat. dar nu con]ine micobacterii. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. incomplet este identic cu forma complet\. -dipis = gr\sime. -dipis = gr\sime. se nu-mesc dezoxiribonucleotide.în jurul centurii scapulare. ADIPOGENEZ|. participiul trecut de la addere = a ad\uga. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. ADIASTOLIE. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere).] 1) Preparat care. termoreglare.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. m. s. Sin.: a. s. Sin. / adiposité.: adezivitate plachetar\ (v.priv. diadokhos = care succede. adeps. / adjuvant. / adipocyte. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. s. / adynamie. f. pentru facilitarea conserv\-rii. [Lat. Nu apar tulbur\ri senzitive. ADIPOMASTIE. 2) A. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. 2) A. cardiac\ . consecin]a insuficien]ei pituitare. f. s. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. -dipis = gr\sime. -dipis = gr\sime. / lipostat.în jurul bazinului. p. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. a petici. s.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a.. cera = cear\. s. îndeosebi a conservan]ilor. sunt. s. f. V. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. în ge-neral în cantit\]i mici. / adynamia. mamel\. [Lat. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. s.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. dipsa = sete. n. s. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. plaquette.] Absen]a senza]iei de sete. [Lat. tuberosa simplex. grave-wax. s. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. Mai frecvent\ la femeie.] Termen considerat adesea sin. de la istanai = a plasa. a . ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. gr. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. f. haerere = a fi prins). f. s. / adipsie. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia.). / adipogenèse.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. A. La normali. hipofizar\. ADIPSIE. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. ADJUVANT.plachetar\. din olandez\ plaken = a cârpi. / adjuvant.] Hipertrofie difuz\. alimentarius = alimentar. / adiastolie. endocardit\ fibroplastic\.: sindrom Gam-storp. [i agregare a plachetelor. 2) Adiposis dolorosa (v.: adeziune plachetar\. adeps.. f. / adipose. gr. -dipis = gr\sime. adiuvans. n. / adipomastie. s.priv. se disting: 1) A. [Lat. cu fixarea la o idee sau un sentiment. adeps. / adipocere. / adiadocokinézie. [Gr. f. adeps. adeps. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. fr. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. / adipo-mastia.. A. f.. [Abrev. cu *adipoz\. adeps. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. adj. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. -dipis = gr\sime. f. statikos = care opre[te. boal\ Westphal). fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. / adipsin. kytos = celul\. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. administrat concomitent cu un antigen. / adipocyte.: boal\ Dercum.

pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. dup\ o *clonare prealabil\. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. cu *simpaticotonie. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. f. necesar\ lucrului mus-cular. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. ad = aproape de. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. variaz\ în func]ie de sex. ar putea bloca gene vitale pentru celule. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. ren. / adrénergique. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. ~ntre diviziuni.). atât la celu-lele embrionare. ADRENERGIE. f.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. / ado-lescence. -ale. / adrénergie. DCI: epinefrin\. Cele mai importante trans-form\ri în a. s. lâng\. -is = ri-nichi. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. / adrener-gy. de asemenea. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. -inã. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. din genera]ie `n genera]ie. ADN recombiné / recombinant DNA. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. a. adj. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. / adrénaline. [Lat. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. f. A. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. Unii autori consider\ c\ a. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. a. -is = rini-chi. Var. lâng\. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. gr. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. s. ADRENERGIC. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. deci. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. Exist\ trei ADN polimeraze (I. [Lat. din sistemul nervos simpatic. Sin. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. V. endocrinol. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. f. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. cu rol în *sindromul general de adaptare.). Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. A. vasculari. pentru alfa-adrenergic (v. -is = rinichi. se încheie la vârsta de 25 de ani. s. ergein = a lucra. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. proprietate denumit\ complementaritate. ADN s. adic\ secven]a. sunt de ordin psihologic. [Lat. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. / adrénal. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. s.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. III). Vârsta de apari]ie [i durata a. pe care o continu\. [i ADN metiltransfe-raz\. α-ADRENERGIC. f. ADOLESCEN}|. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. Totodat\. Sin. ergein = a lucra. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. / adrenergic.. ad = aproape de. mediu socio-economic. ras\ [i condi]ii geografice. III. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. pentru beta-adrenergic (v. [Lat. Abrev. ren. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ren. este un hormon de *stres. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. accelereaz\ ritmul cardiac. din punct de vedere medical prezentând interes.: ADN hibrid (v. V.). ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. [i ADN metilare.: ADNc. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. Var. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. ren. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. ADRENALIN|. ad = aproape de. m. lipsit\ de *introni. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. lâng\. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. V. puberty. adj. În plus. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. / adolescence. În prezent. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. adj. care sunt prezen]i în *ADN genomic. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. s. prin secven]area ADN. s. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. gr. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. Foarte probabil. Pe de alt\ parte. [Lat. determin\ con]inutul informa]ional. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. ADN având o configura]ie de superhelix. iar a. [i tab. ad = aproape de. -aux. ADRENAL. [i vârsta adult\. Uneori. adj. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). / adre-nal. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. const. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase.. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. Moleculele de ADN r. Ca urmare. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. / adrena-line. cât [i la diferite tipuri celulare. Crick [i Wilkins. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. Ca urmare. excesul de ADN m. -is = ri-nichi. dup\ diferen]ierea celulelor. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. La nivelul sinapselor. 115 . acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza.] Care se refer\ la glandele suprarenale. n..*cromozomii. termenul este utilizat ca sin. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. f. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. adolescere = a cre[te. a. s. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. β-ADRENERGIC. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN.: ADN himer\. lâng\. s. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. II. a se dezvolta.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici.

AEROFOBIE. / adrénocortical. aer. aer. ad = spre. aerosolterapie. f. f. A. pl. [i adsorbat. tulbur\ri de comportament. [i adsorbant. AFAZIE. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. Se disting a. s. s. ad = aproape de.. cât [i cea motorie ale creierului. a . adj. ad = spre.priv. [Lat. dys = greu. m. / aérogastrie. gr. ren. f. [Lat.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. m. adj. V. adj. / aérobe. [Gr. pl. s. deci a principalului factor al *acomod\rii. ad = aproape de. hydrophila [i A. `n prezen]a calciului. Sin. ADRESINE. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. / aérocolie. -os = aer. / adsorbate. f. 2) Substan]a respectiv\. f. / aphagie. / adrenoleukodystrophy. Lipsa cristalinului. -ale.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. V. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. mai mult sau mai pu]in accentuat\. sobria sunt patogene oportuniste la om. m. -eris. cortex. adj. s. s. pha-gein = a mânca. s. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. -is = rinichi. -os = aer. aer. n. se disting dou\ forme majore: *a. AEROTONOMETRU. profesor la Paris. Sin. gr. f. f. limi-tat\ la uitarea. face parte din banda 4. -os = aer. f..] Ini]ial (Trousseau. / aerobic. Boala este ereditar\. n. scrisului sau sem-nelor. / adsorption. [Lat.). antropolog [i chirurg fran-cez. a unei substan]e (mo-lecule. adventicius = care se adaug\ deasupra. m. -os = aer. *corzi vocale). / adsorbent. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. -aux. s. lâng\. ADRENOLITIC. / adrénocorti-cotrophine. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). cortex. ADRENOCORTICOSTEROIZI. [i alfablocant. leu-kos = alb.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. AER CURENT / air courant / tidal air. ren. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. / adrenocorticotropin. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. ad = aproape de. gr. ad = aproape de. ad = aproape de. / adreno-prival. s.. eidos = form\. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. 1824-1880. AEROFAGIE. lytikos = care distruge. -eris. [Lat. s. aer. gr. s. -inã. s. gr. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. de la lyein = a distruge. ad = aproape de. *agrafie). ren. adj.] 1) Fi-xare.] Sin.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. -is = rinichi. / aérophagie. Sin. phagein = a mânca. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. gr. f. s.). m. -is = rinichi. aer. s.). -os = aer. Printre diferitele tipuri de a. aer. / air. m. aer. V. sorbere = a suge. m.: corticotrofin\ (v. ko-lon = intestin gros. phobos = fric\. phasis = cuvânt. [Lat. lâng\. s. / adsorbate. 1864). A. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. s. AEROCOLIE. gr. f.: corticosteroizi (v. ADVENTICE. / adréno-leuco-dystrophie. A. s. / air. ADSORBAT. sensul termenului a fost extins considerabil. s. Ulteri-or. lentil\. cortex.priv. paralizii. [Lat. [Lat. a substantivelor. ADSORB}IE. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. ren. adj. gr.. gr. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. ce provoac\ uneori distensia organului. s. eidos = form\. Ex.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. beta-blocant. s. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). lâng\. sorbere = a bea. -icis = scoar-]\. s. s. f. s. adj. / adrénolytique. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. m. lâng\. / adrenocorticoste-roids. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. stereos = solid. cortex. / adrenocorticoids. f. ADRENOLEUCODISTROFIE. monas = unitate.] Degluti]ie. / aerocolia. naturali [i a. f. nutri]ie. a bea. s. s. [Lat. / adrénoprive.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. s. -is = rinichi. trophe = hran\. mobili. s. termenul a. gr. ADRENOCORTICOIZI. în care a. ren. f. s. m. pl. AER.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. -is = rinichi. [Lat. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. / adventice. -eris.: corticosteroizi (v. [Lat.). / aphagia.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. f. -eris. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. s. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. adrenergic blocking agent.ADRENOCORTICAL.] Substan]\ care se adsoarbe. f. `n relief. gr. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . f. / adsorbant. / adsorption.: volum rezidual (v. aer. f. f. s. a aspira. -eris. ioni. [Lat. NA: tunica adventitia. Wernicke. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. s. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. f. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. s. afazie. posttrau-matic\ sau congenital\. Clinic. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. m. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe.: volum curent (v. V. s. gaster. pl. -eris. m.). phakos = linte. s.] Sin. / aphasie. s.). poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). ADRENOPRIV. bron-[ite. AEROSOL. lâng\. Form\ u[oar\ a *a. a. gastros = stomac. a bea. [Gr. de regul\ reversibil\. s. gr. AEROB. lâng\. s.] Sin. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. AEROGASTRIE. depinzând de acesta. / aero-gastria. lâng\.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. aphaquie. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. f. lâng\. [Lat. aer. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. / adrenocortical. ren. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. f. / adrénocortico-ïdes. aer.priv. / aérotonomètre. gr. / aphakia. adj. -eris. ae-rocoly.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). -os = aer. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. pl. s. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. / adre-nolytic.). -eris.. -os = aer. f. / adressines. a . AFAGIE. [Lat. / aerotonometer. A. motorie.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. a . gr.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. bios = via]\. / aérophobie. f. aer. f. [Paul Broca. s. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. aer. [Lat. adj. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. / aerosol. trophe = hran\. -is = rinichi. naturali exist\ în atmosfe-r\. gr. vorbire. [Lat. n. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. / aeropho-bia. ad = aproape de.: volum expirator de rezerv\ (v.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. s. gr. [Gr. asimetrice..: volum inspirator de rezerv\ (v. senzorial\ [i *a. / adducin. / aerosol therapy. s. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. AFAKIE. gr. / adventitia. / adres-sins. emfizem). / adducine. -icis = scoar]\. / aeropha-gia. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. ADSORBANT. AEROSOLTERAPIE. / adreno-corticostéroïdes. / aérosolthérapie. tonos = tensiune. dificil. ad = aproape de. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. aer. Sin. s. gr. adj. [Lat. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. ADUCIN|. f. privus = lipsit de. f. aer. -is = rinichi. ren. -icis = scoar]\. f. Speciile A. Într-o formulare general\. se asociaz\ semne cerebrale variate. ADRENOCORTICOTROFIN|. / aérosol. unde se acumuleaz\. [Lat. aer. pl. sorbere = a suge.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. aer. -icis = scoar]\. metron = m\sur\. [Lat. cel mai adesea involuntar\. [Lat. gr. / aphakie. s.] A. cu flagel polar. -os = aer. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. nu-tri]ie. / aphasia.

A. [Lat. A. [Lat.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). f. s.de la Aspergillus flavus. a . înaintea altei substan]e. A. mai rar pe mucoasa genital\. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. / afibrinogen(a)emia.. afectare. astenic.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. pediatru austriac. / affinité. AFERENT. A. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. / affection. aphtae.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp.). vecin\tate. fibra = fibr\. neurolog [i psihiatru german. / aphrodisiac. de la ad = spre. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. AFECT. / affectivité. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. Sin. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. Viena. s. / aflatoxin. triste]e.] Ulcera]ii infectate. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. aphrodisia = dorin]\ sexual\. -arum = afte. / aphonie. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia.. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. m. s. cu evolu]ie în pusee recidivante. aphthae). boal\. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). dragoste fa]\ de cineva. f. congenital\. aphrodisiakos. la întâmplare. affectus = stare de spirit. spastic\). s. Polonia). Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). A. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. impulsurile sexuale.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. a sl\bi. -arum = afte. sau a cuvintelor scrise (a. / aphthosis. *aftozele. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. 1816-1888. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). De asemenea. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. / affect. adj. tularemie etc.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele.: eferent. fiind foarte dureroas\. 3) A. haima. în paranoia. A. f. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. / aphrodisiaque. pheme = vorbire. / aphemia. W. s. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. în care pacientul. n. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. / aphrodisia. f. boal\. f. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. ferre = a conduce. în general. affectus = stare de spirit.). AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. f. când se produce *afazie. Sin. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie).. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. de la afficere = a afecta. adj. afec]iune. profesor la Berlin. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. AFIBRINOGENEMIE. [Termen compus: afla . vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. a sl\bi. / aphémie. adj. f. A. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. [Lat. s. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia.: conexiune invers\ (v. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. AFONIE. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. f. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. s.: apiretic. 1848-1905. a sl\bi. Semnifica]ia sa este destul de vag\. s. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. Asocierea *a. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. AFEBRIL. AFINITATE. *sindrom. adj. s. 2) A. s. m.] Sin. s. [Lat. s. [Gr. *leziune. f.: afazie de conduc]ie. AFTOZ|. adj. Wer-nicke. AFRODIZIE. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale.. m. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. / afébrile. [Gr. / affective faculty. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. f. verbal sau în scris. s. afferre = a aduce. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). febris = febr\. -onis = stare afectiv\. A. [Alois Bednar. patologic.] Pierdere a vocii. inversus. A. [Gr. Varietate de a. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. Broca. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. [Lat. cântec (amuzie). de la afficere = a afecta. / aphtose. Secundar. A. B. A. f. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. A. Sin. s. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. / afférent. AFECTIVITATE.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. / afibrinogénémie.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. f. A. afferre = a aduce. s. / aphrodisie. AFT|. [Lat.] A.). a . sunete muzicale . de la gr. în cadrul *a. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. a. s.priv. aphtae. A. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. s.: anartrie (v. m. / afebrile. f. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. [Lat. [Gr. gr. f. în care cuvintele sunt rostite fluent. ferre = a con-duce. de la toxon = s\geat\. lat. dar utilizate incorect. Ex.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. AFRODIZIAC. f. 2) A.] 1) Emo]ie intens\. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. A. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. -e. f. a . AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia.priv.a. 4) A. de la gr.). este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. vulgar\. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. apyretic. o. de la finis = limit\. f. de ex. gust sau miros. s. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. surditate verba-l\. complet\ sau par]ial\. / aphtha (pl. | 117 . lat. / affect. adj. exist\ rar în stare pur\. 2) Sim-patie. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. / afferent. stare emo]io-nal\ intens\. prietenie. f. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. *disfunc]ie. local\). s. s. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. a .. în cadrul *bolii Beh-çet. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor.. de form\ rotund\ sau o-valar\. de obicei cu un burelet inflamator eritematos.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. f.cuvintelor [i a lecturii. scris (*agrafie sau a. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . -inã. izo-late sau grupate. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. de[i gânde[te nor-mal. affinitas. s. -inã. m. A. -atos = sânge.temperatur\ în jur de 370C). AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. affectio. de la ad = spre. auditiv\. de ex. AFEC}IUNE. caracterizat\ prin anxietate. s. gennan = a produce.: afazie Wer-nicke (v. tu-berculoz\. AFEMIE. afec]iune. / affinity. de la Afro-dita = zei]a dragostei. [Gr. phone = voce. cu toate c\ obiectul este recunoscut. cu prognostic benign. f\când ab-strac]ie de cauze. Wernicke cu *a. AFLATOXIN|. A. / affection. s. gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. de la Afrodita = zei]a dragostei. / aphte. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. primar. 2) Sin. / aflatoxine. n. participiul verbului invertere = a inversa. [Gr. sensi-bilitate. m. Ant. [Lat.: nerv a. s.priv. -atis = înrudire. Se disting: 1) A. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. / aphonia. -ozã. observate la nive-lul palatului dur la copii. s. s. Form\ de *a. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. [Carl Wernicke.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale.priv. *boal\. 2) Comportare emotiv\. de la afficere = a afecta.

a . s.). agora = pia]\. / agnosie. f.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. olfactiv\. a . congenital\ de tip Bruton.: chelator (v.priv. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. [Gr. gyros = cerc. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. / agglutinogène. 2) A. a agita [i agere = a ac]iona.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. cu exagerarea mi[c\rilor. de la gignere = a na[te. V.priv. a stoma-cului. [Lat. / agminé. a crea. 3) A. m. A. AGONADAL. Care este lipsit de *gonade. f. adj. V. s. s. disglo-bulinemie. pot fi disociate. imunitate. infectant. a . f. / agora-phobia. f. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). m. f. Sin. [Gr. AGLICON.. vaselor [i tubului digestiv (ex. adj. La om. m. gone. s. tactil\. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. de la agere = a ac]iona. antagonist. gnosis = percepere. m. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. AGLUTINOGEN. A. a . AGAMAGLOBULINEMIE. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. AGONIE. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. amar [i acid. s. -onis = agita]ie.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. Poate fi dezordona-t\. AGENT CHELATOR / chélateur. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. chimic. s. gr. f. s. Termenul agalaxie este in-corect. -inã. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. A. s. [Gr. Se disting a. d. Defini]ia a. [i agonist potasic. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. gala. s. provocând astfel aglutinarea acestora. a . -ale. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. [Gr. f. a ..: genin\ (v.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. agglutinare = a lipi. / agitation.priv. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. s. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. -inã. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. / aglycone. / agent. care p\trund în creier (ex.priv. cu efect central.priv. / agglutination. gustativ\. f. s. / agonadal. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. d. -atos = sânge. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. f. gr. -ntis = activ. [Malaiezia-n\ agar-agar. vector. AGASTRIE. Orice factor provocator de boal\. s. AGIRIE. -inis = mul]ime. [Gr. m. f. gueusis = gust. grup sanguin). AGNOZIE. phobos = fric\. s.AGALACTIE. / agammaglobulin(a)emia. a . f. AGORAFOBIE. [Gr.: geloz\. aflate în suspensie. / agglutinine. s.priv. / agyria. 118 .). agoni[ti dopaminergici.: virus delta. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. de la gennan = a produce. / aggluti-nation. adj. agon = lupt\.]. / agénitalisme. [Gr. [Gr. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. dimpotriv\.. f. s. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. / aglossia. [i eunuchism. gyrus. cu tendin]a evit\rii acestora. f. s.] Absen]a congenital\ a lim-bii. viu. [Gr. genitalia = organele genitale . s. a obiectelor. [Gr. idiopatice do-bândite tardive. lat. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. V. s. Sin. / agalactie. s. s. glo-bulus. / agminated.. [Lat. asomatognozie. de la globus = glob. lat. [Lat. a – priv. V. factor fi-zic. s. f.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. adj. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. AGONIST. [Lat. haima. Ce-le mai cunoscute a. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. [Lat. genesis = producere.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. -aux. v. s. [i disgenezie. d. m. chiar existen]a a. AGENITALISM. s. a pune `n mi[care. prosopagnozie. cât [i pe cea secundar\. caren]\ imunitar\. / agnosia. microorganism p\truns în corpul uman. f. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. a uni. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. AGENT. vizual\. / agonie. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. f. s. gesturilor [i *mimicii. f. s. dulce. / agony. / agastria. agonistes = lupt\tor. f. glykys = dulce. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. glossa = limb\. agglutinare = a lipi. a uni. gaster. gonos = s\mân-]\. a propriului corp (autotopagnozi-a). cecitate psi-hic\. ex-citement. purt\tor de germeni infec]io[i. AGLUTINARE. [Gr.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. f. / ageusia. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. s. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. f. [Gr. s. v. cunoa[tere.: astereognozie (v. s. f. dopexamina). AGITA}IE. agmen. iriga]ie cerebral\ insuficient\. [Gr. / agueusie. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. / agalactia. a pune `n mi[care. / agonadal.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. agitatio. agoni[ti adrenergici. f. Ex. de timp) etc. pe de alt\ parte. AGEUZIE. AGLUTININ|.: 1) A. [Lat. agglutinare = a lipi. s. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. s. lat. f. Se disting: 1) A.: *dopamina. [i a. f. s. a . V. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\..] Sin. ageu-stia. gastros = stomac. [Gr. / agyrie. largi. 2) A. a. sunetelor. / agglutinin. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists.. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. gennan = a produce. AGLOSIE. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. Ex. s. / agammaglobu-linémie. -e. cold agglutinins. Sin. de la agitare = a pune `n mi[care. imagi-nilor..] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. sau agresiv\. A. agens.. / agitation. A.. n. anosognozie. / agenesia. f. sau reac]ional\. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. lipsit\ de inten]ie sau scop.priv. boal\ Bruton. dând prin r\cire un gel. adj. m. mielom). sindrom Aicardi. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. / ago-nist. imunoglobulinele. de r\s-puns celular..priv. adj. AGMINAT. se clasific\ în: auditiv\. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. receptor. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic.] Absen]a.priv. s. m. s. AGENEZIE. / agglutinogen.. / age-nitalism. gr. / agénésie. dim. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat).] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). A.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. poate fi spontan\. f. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. r. m.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. / agent. a .. f. / agoniste.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. s.). a uni. / agastrie. / aglycone. s. ligand.. com\. În func]ie de natura acestor stimuli a. 3) A. V.priv.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. de la gnonai = a cunoa[te. ca entitate este pus\ la îndoial\. A. s. / agoraphobie.: *apomorfina. -aktos = lapte. mutagen. / aglossie.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. *bromocriptina). a . Sin. / chelating agent. [i alexie. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. de corp calos. alimfocitoz\.

în for-m\ de cro[et. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. / blue. lat. [Lat. m. [Gr. s. 2) A. f. acte suicidale). Fenomenul de grupare a plachetelor. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. / allantois. a . / agres-sology. s. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. [i agregant. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. V. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. s. de la aggredi = a merge spre. [Lat.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. s. f. s. dim. s. par]ial. s. s. Akhileus.] Tendin]\ la atac. allas. Simbol Ala sau A. *miozin\ [i *fibrin\. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. s. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. ALANTOID|. s. f. ALBASTRU. foarte probabil. mai rar. de la kinein = a mi[ca. Fondator: H. f. agrafe. [Gr. a ataca (ad = la. AGRAFIE.: acinezie. [Gr. f. [i stres. f. distru-gere a unor obiecte. de la granum = gr\unte. f. / allantoin. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli.. AGRESOLOGIE. A. a. a. din gr. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. kytos = celul\. ca în *sindromul Waar-denburg. ALALIE. / alalie. a ataca (ad = la. / achillodynie. AGREGARE. sindrom Gerstmann. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. f.: sindrom Kostmann (v. e. din germ. f. lac. [i sindrom Kostmann. granulum. [Lat.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate.). f. factor plachetar IV. / eye dryness. [Gr.priv. congenital\ sau dobândit\. *ADP. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. con]inând vase intestinale. -antos = cârnat. a-vând o circula]ie interna]ional\. / a-grammatism. f. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis.: acromie cu-tanat\.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. / agressi-vity. lat. / achillo-dynia. s.i-re. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. de tip recesiv. m. a p\[i). f. / allaitement. s. V. a. a . / aggravation. AGRAMATISM. a `nr\ut\]i. s. / worsening. AL|PTARE. / alalia. -ozã. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. Aglomerare. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. n. V. / aggregate. A. mimic\. allactare = a al\pta. dim. / agranulocytose. A. devenind rapid ireversibil\. s. de la aggredi = a merge spre. s. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. sunt denumite cu acest cuvânt. un deficit de *tirozin\. / lactation. agregat. s. a . AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. / agrégabilité. a . aggregare = a aduna la un loc. s.] Proprietatea de a se agrega. Uneori termenul este considerat sin. Deoarece uricaza nu exist\ la om. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. cu [ase subtipuri. [Gr. m. / clip. gradi = a merge. f. s.: boal\ Schultz. lat. A. s. la nivelul pielii. a . -onis = `nr\ut\]ire. / allantoïde. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. albus = alb. În medicin\. / agrégation. / agressologie. AGRANULOCIT. kytos = celul\. spre.. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. s. gr. cu *afemie. AGRESIVITATE. s. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. a p\[i).] Absen]a *lactazei din intestin. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. A. AGREGABILITATE.). V.. aggregare = a aduna la un loc. / agraphie. / alactasie. f. adj. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. f.. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. / albinisme. [Gr. V. [Gr. / akinésie. n. sau generalizat\. lactis = lapte.. s. aggravatio. / agranulocyte. AKINEZIE. s. A. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. n. generalizat sau oculocutanat. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. [Gr. de brom-fenol. în st\rile de [oc. Sin. odyne = durere. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. Sin. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv.] Aglomera-re. f. -e.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare.. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. de a se aglomera în gr\mezi.) sau ascuns\. a. m. sludge. artificial\). s. -e. f. Sin. gr.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului.priv. f. s. grammatica. f. f. / agraphia. de la ag-gravare = a agrava. n. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. gradi = a merge. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).priv. f. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. V. aluzii etc. V. f. s. [Lat. A. [Lat. s. ALACTAZIE.: a. [i sindrom Sjögren.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. AGRAVARE. [Lat. tripan. f. ALACRIMIE. f.] Leucocit lipsit de granula]ii. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. aggresus. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. / akinesia. / agrafe. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor.priv. / aggregability.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. f. în care se constat\. s. [Gr.. / alacrymie. AGRANULOCITOZ|. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. cu aplica]ii în medicin\. p. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este.] 1) ~n sens larg. ALANTOIN|. graphein = a scrie. f. logos = [tiin]\. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. adj. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. s. ocular.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. agregarea eritrocite-lor. adj. f. / agressivité. a . kinesis = mi[care. f. în zonele de ischemie.priv. / aggrega-ting. s. / bleu. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. s.. / alanine. f. [Lat. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. aggregare = a aduna la un loc. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. -ism. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. *tromboxan [i de prezen]a calciului. toate de tip autozomal recesiv. lat. -ism. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. de la granum = gr\unte. a. Evans.priv. / agrégant. fiind unite de filamente de *actin\. de Prusia. a . Aminoacid neesen]ial. [Lat. s. f. gr\-mad\ de trombocite. de a se alipi. a . s. AGREGAT. -azã. de toluidi-n\. Laborit. V. [Gr. s. 3) A. de la aggregare = a aduna la un loc. / agrégat. lalia = vorbire. eidos = form\. spre. aggregatio. [Lat. 119 . re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. / aggrega-tion.priv. [Fr. agregare. sludging of red cells. Poate fi localizat\. lacrima = lacrim\. / agranulocytosis. de la lalein = a vorbi. de metilen. f. f.] Pies\ metalic\ mic\. AGREGANT.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. granulum. agregarea plachetelor. f. s. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. ALANIN|. adj. aggresus. / lactase defi-ciency. 2) Mai mul-te substan]e chimice.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). / alanine. Ex. ALBINISM. s. la leucocite. cel mai frecvent. f. [i lactoz\. s. s. s. fie cu lapte de origi-ne animal\. / agra-nulocyte.priv. / albinism. lovire etc. s. Var.AGRAF|. AHILODINIE..] Alterare a scrisului. lat. s. / agrammatisme. V. Aglomerare. depig-mentate. / allantoïne. fie cu lapte uman. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. s. Krap = cro[et.

constând în formarea de pete mici albe.] Prezen]a în urin\ a albumozei. -inis = albea]\. lichid clar. catabolit al *tirozinei. m. s. / albugo. kap-tein = a suge cu l\comie. / alkaline. uneori. / alcaptone. / alkaptone. ou\. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. f. s. sunt pu]in solubili în ap\. A. A. Reprezentant tip este *a. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. de la albus = alb. albus = alb. [Ar. *stricnina etc. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. alcalinization.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. / albuginea. [Ar. haima. f. ALCALEMIE. ALBUGO. s. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. ALBUGINEE. f. ALBUMINURIE. ocular\ sau sclerotica). albugo. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. s. ALCOOLATUR|. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor.] Individ afectat de *albi-nism. cu pH-ul peste 7.. / alcalémie s. ALCHILANT. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. n. m. gr. s. | | 120 . A. -inis = albu[ de ou. -inã. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. cu miros a-greabil. m.4). al kali sau al-qaliy = sod\. a. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni.5 % volume de C2H5OH. / alkylant. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. Lichid incolor. ALCALIN. gr. / alcaline. CH3OH. ALCALINIZARE. biochim. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. etilic. m. adj. / al-kylant. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. [Lat. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. f. V. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. a. s. m.Var. al kali sau al-qaliy = sod\. f. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). -itã. / cervicospinal fluid proteins. A. / albu-min(a)emia. s. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. s. V. inflamabil. al\turi de C [i H sau de C. biochim. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. albumen. Frecvent. gr. testicular\. des-hidratat con]ine 99. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s.ALBINOS. f. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. eidos = for-m\. albumen. / albuginitis. pân\ la neutralizare (a. [Ar. [Ar. eterul. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. s. / alka-lizer. s. O. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin.: acid homogentizic. se observ\ în *mielomul multiplu [i. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alkalinity. albumen. [Ar. f. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. tab. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. de altitudine apare la altitudini mari. alcaloz\. alcaloz\. n. / albumose. rhakhis = coloan\ vertebral\. / alcohol. al-cohol sau al koh’l = subtil. [Ar. s. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. s. H. / alkal(a)emia. / albumin.: proteinorahie (v. ca [i în unele vegetale. m. în *leucemie. ouron = urin\. / albuginée.] Prezen]a de albumine în urin\. -e. s. f. / alka-lization. / albumosurie. V. de la albus = alb. [Ar. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. f. / alcali. / alcaloïde. adj.). f. -ozã. const. e. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. s. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. f. A.] Sin.] Membran\ fibroas\. de la albus = alb. p\trunz\tor. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. s. s.. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. adj. [Lat. al kali sau al-qaliy = sod\. V.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. [Lat. inflamabil. a. s. Unele a. m. al kali sau al-qaliy = sod\. adj. ALCOOLAT.). s.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. albugo. ALCAPTON|. / albinos. / albino. [Lat. cloroformul. -inis = albea]\. s. / alcalinisant. [Ar. [i leucom. bilirubin\. / alkalitherapy. medicamente etc. este pu]in utilizat. ALBUMINORAHIE. albugo. -inis = albu[ de ou. m. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. al kali sau al-qaliy = sod\. albumen. albumen. eliminarea sa urinar\.. -ozã.. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. / albuginite. f. dur\. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. f. cu formula chimic\ C2H5OH.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. metabolic\. moarte). / albuminurie. Sin. m. S. s. ce con]ine azot. ALCALINOTERAPIE. s. f. gr. adj. V. cu aspect albi-cios. de la albus = alb. volatil.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. / alcaptonurie.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. m. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. s.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\).. s.. gr. gr.. pl. haima. / alco-holature. f. s. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. se manifest\ (uneori.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. A. s. ALCALINITATE. gr. s. fiind plasma-tic\ [i tisular\. V. [Ar. s. -inã. f. / alcalosis. respiratorie sau gazoas\. s. [Lat. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. f. therapeia = tratament. gr. s. s. ALCALOID. adj. ALCOOL. -atos = sânge. s. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. [Lat. / alcoolat. -inis = albu[ de ou. / alkaloid. *cafeina. ALCAPTONURIE. [i tab. proteinurie. [Ar.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. al kali sau al-qaliy = sod\. [Ar. a. -ozã. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. Administrarea [i circuitul a. / alkap-tonuria. / alcalinothérapie. f. / alcalose. s. *cocaina. [Ar. f.: protein\ BenceJones (v. f. / alkyl. termenul es-te folosit pentru tunica a. A. s. s. de la albus = alb.] Sin. s. al kali sau al-qaliy = sod\. m. uneori striate. / alcalinité.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. n. / alkali. total\ sau poten]ial\). s. [Lat. transversale. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii.: alkil. f. compensat\. Este antiseptic. uneori la doze foarte mici. m. kaptein = a suge cu l\comie. f. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. Ex. ouron = urin\.. / alcoholate. [Lat. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice.: *morfina.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. s. s.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. me-tabolic\. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. mu[chi. / albu-mosuria. m. -inã. / albumose. const. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. al kali sau al-qaliy = sod\.] Inflama]ia *al-bugineei. adj. de la therapeuien = a `ngriji. [Lat. ALCALOZ|.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. u[or colorat. ALBUMOZURIE. f. s. -atos = sânge. -inã. -inis = albu[ de ou. al-kalosis. ALCALI. f. s. s. / alcool. miscibil cu apa. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). s. / albuminorrachie. f. ALBUMIN|. / albugo. pl. f. adj. ALCHIL. ALBUMOZ|.: ciclofosfamida). f. al kali sau al-qaliy = sod\. p\trunz\tor. s. Exist\ diferite tipuri de a. -inis = albu[ de ou. ALBUMINEMIE. ouron = urin\. / albu-minuria [Lat. de-numit în limbaj curent a. A. s. al kali sau al-qaliy = sod\. de la albus = alb. sunt strict reglemen-tate. gr. / albuminémie. f. al kali sau al-qaliy = sod\. / albumine. / alkyl. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. ALBUGINIT|. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. s. -inis = albu[ de ou. ALCALINIZANT. f. lapte. f. consecutiv. -inis = albea]\. f. / alcoolature. NA: tunica albuginea.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). f. / alcalinisation. albumen. s. prin concentra]ia ionilor OH.

m. denume[te o marc\ depus\. f. `n continuare. s. f. una provenit\ de la tat\ [i. s. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. gr. f. Între 1 [i 2. de la de = separat de.: `n *sistemul ABO. / aldo-las(a)emia. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). A. Sin. engl. Termenul de *oenolism semnific\ a. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. [Ar. gr. Cantitatea de a. s.: a. / alcoholo-gy. s. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. Responsabilitatea penal\ (delict. testum = capac de lut ars.: boal\ a. adj. [Gr. allos = altul. [Ar. de la mam\.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. s.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. s. f. metron = m\sur\. ALDEHID|. m. f. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. al-cohol sau al koh’l = subtil. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. ergon = lucru. adj. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. bacte-rii sau polen. dependere = a sta atârnat. a. s. Cele do-u\ a. / aldolase. m.).. / alcoholometer. m. s.: etilism. p\trunz\tor. mania = nebunie. / alco-hol(a)emia. s. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. C. V. ALCOOLOGIE. / allele. -ism.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. s. ALDOLAZEMIE. ALCOOLODEPENDEN}|. *A. de la 2. B. a unor doze excesive de alcool. dar [i în celelalte ]esuturi. 2) Sin. lat.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. s. n. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. / alcoolisation. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. / alcoologie. figur\. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii.] V. sunt. ALDOSTERON. 60 %. Concentra]ia a. La adult. ALERGEN. a. pendere = a a-târna. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. s. deoarece a.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. ALDOLAZ|. *a. cu *alcoolodependen]\. / allelomorph. test = examen. [Ar. al-cohol sau al koh’l = subtil. / aldehyde. m. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. allelon = de la unul la altul. f. m. s. A. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. ALCOOLIZARE. p\trun-z\tor. V. Dintre bolile a. al-cohol sau al koh’l = subtil. V. / aldolase. V. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. A. adj. ALEL| NUL| / allèle nul / -. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. ac]iune. Ex. [Ar. / aldostéronisme.] Care este în rela]ie cu *alergia. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. oenomanie. / allergic. / al-coholomania. ALELOMORF|. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. gr. s. ALCOOLMETRU. din fr. s. n. V. A. [Abrev. A. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. s. s. p\trunz\tor.3 [i 8. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. s. O cre[tere tranzitorie a a. s. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. ALCOOLTEST. / alcoolodépen-dance. Termenul etilotest este mai corect. / alco-holisation. allos = altul. aldolazemie). un individ posed\ dou\ a. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. s. f. p\-trunz\tor. / alcoolomanie. variaz\ între 1. s. [Ar. ALCOOLISM. mai mult sau mai pu]in eficace. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. asemenea celorlalte a. Ex. *delirium tremens. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. La nivel biochimic.. f. ergon = lucru. timp de ani de zile.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei.. se constat\ [i în infarctul miocardic. allelon = de la unul la altul. ALDOSTERONISM. p\trunz\-tor. a. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. m. sc\dere a memoriei. *tremor). de la ergein = a lucra. [i ceton\. / aldéhyde. [Gr. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. [Ar. s.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. n. adj. La nivelul fiec\rui locus *autozomal.ALCOOLEMIE.: *ciroz\. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. adj. *A. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. o alta. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. fac parte: astmul.. prin abuzul de vin.: polenul gramineelor. Ex. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. ac]iune. s. Cele trei a. f. / alcoolmètre. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. A. [i alco-olomanie. gr. euforie nejustificat\. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. se produce reten]ia celular\ a sodiului. migrene etc. a. s. . haima. / aldo-sterone.. O cre[tere a *volemiei. urticaria. / allergique. / aldosteronism. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. 121 .] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. unele gastri-te. de la ergein = a lucra. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. [Gr. proprie creierului. singura prezent\ în mu[chi. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. p\trunz\tor. s. / alco-holism. / alcooltest. eczema. al-cohol sau al koh’l = subtil.). al-cohol sau al koh’l = subtil. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. La adultul normal. / alcoolémie. ALCOOLOMANIE. / allergène. adj.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. prob\. a discern\mântului). f. [Ar. apari]ia unei *toleran]e. dimpotriv\. *A. m. s. `n general. [Ar. / allèle. f. gennan = a produce.2 mU/ml (12-75 nmol/l). este polimorf\. / aldostérone. s. f. În compen-sa]ie. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. p\trunz\tor. Se reprezint\ cu litere mici. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. s. Complica]iile cele mai grave ale a. / al-lergen. a. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma.. f.: hiperaldosteronism (v. al-cohol sau al koh’l = subtil. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. A. al-cohol sau al koh’l = subtil. logos = [tiin]\. ALERGIC.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. Care produce *alergie. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. f. densimetru. se nume[te monomorf\. / aldolasémie. s. s.: alel\ letal\. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). izolat\ din ficat. [Gr. ale aceleia[i gene. Sin. recesive. O nu este func]ional\. Ex. A. m. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. p\-trunz\tor. colite. provoac\ de-ple]ia potasiului. morphe = form\.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. de la lat. de la alcool dehydrogenatum. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. -atos = sânge.: alel\ morbid\ (v. f. / alcoholomania. Excesul de a. s. prezente la un *heterozigot. / allèlomorphe. / alcohol-test. Sin. / alcoolisme. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). m. A. Sin. 2) Proteine purificate din alimente. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. hiperaldosteronism. m. s. ALEL|. f. f. *a. n.

ALFALIPOPROTEIN|. f. m. [α = prima liter\ a alfabetului grec. B. / algésiologie. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. au fost descrise numeroa-se sindroame.: alfa-adrener-gic.). s. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. mandibular\ sau ocular\. pâ-n\ la a. [Gr. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. s. este utilizat\ ca antiinflamator. de la globus = glob. f.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). ALFACHIMOTRIPSIN|. biochim. 122 . m. adj. lâng\. dys = greu. ALGIE.] Sin. -inã. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. ciroz\. s. algia. o localizare a-natomic\ (ex. local sau intramus-cular. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec.). a . -inã. Var. s. / algetic. gr. / alpha-adréner-gique.: α-adrenergic.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici.] Ini]ial. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. ad = aproape de. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. Sin. s. gr. ergon = lucru. cluster head-ache.. const. în caz de i-munitate. ALEZ|. / aleze. f. / alphabloquant. [Gr. [Gr. s. / alpha-lipoprotéine.priv. mai rar în cancere de tub digestiv. / alpha-1-antitryp-sine. sf\râmare. s. s. / alexithymia. / allergo-logy. s. ALEXIN|.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. f. iar inhibi]ia vasodilata]ie. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. s. deci. s. algidus = rece. f. / algid.] Agent simpaticolitic. [i îndeosebi asupra *tripsinei. de la lectura dificil\. complet\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. f. Ex.. ALFABLOCANT.] V.). ALEXIE. / alexin. / alexia. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. [Gr. tripsis = fre-care. [i tab. [Gr. [Gr. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. a stimula. Sin. f. isteric\. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. desemnate printr-un eponim (ex. f. A. s. s. / allergie. [Lat. / algie. a . s. f. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . thymos = minte. / alexithymie. C) de talie inegal\. adj. adj. ALFAFETOPROTEIN|. f(o)etus = f\t. sf\râmare. ALGID.: α-fetoprotein\. s.ALERGID|. Uneori. / alpha-adrenergic stimulating agent. s.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. s. / algique. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. ALFASTIMULANT. hipocondriac\. ALGEZIOLOGIE.`n cazul *anafilaxiei -. în mod normal. migrainous neuralgia.). adj. lat. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. -inã. s.: α-stimulant. ALGIDITATE. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. Var. s. / algidity. [Gr. pl. (ex.: nevralgia nervului vidi-an. utilizat ca sin. A. pl. de la ergein = a lucra.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. lat. drawsheet. s. alexein = a evita.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. de la ergein = a lucra. / algesia. Var. / al-phamimetic. / algidité. ac]iune. f. s. sindrom Sluder). ALFAGLOBULINE. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. f. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. -idã.: αglobuline. / alphafoetoprotéine. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. s. adj. f. algesis = sim]ul durerii. lipos = gr\sime. protos = primul. n. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. lipoprotein\. de origine extrem de divers\: a. lat. f. m. ergon = lucru. s. s. [Gr. gr.: α-mimetic. s. / allergy. [Fr. ac]iune. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. Var. / / alpha-lipoprotein. f. / algésimètre. dim. lexis = cuvânt. allos = altul.: artralgie. lexis = cuvânt. nutri]ie. vezicul\ biliar\. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. / alphamimétique.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere.: algie (v. algesis = sim]ul durerii. zdrobire. V. la gravide. a. s. alge-sis = sim]ul durerii. ALFAMIMETIC. / algide. [Gr. rinichi). teratoblastoa-me. logos = [tiin]\. a abate (o lovitur\). [Lat. -inã.] 1) Sensibilitate dureroas\. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. adj. protos = primul. gr. post = dup\.. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. s. [Gr. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. ergein = a lucra] Var.6) dintre cele trei grupe: alfa. adj. s. ac]iune. algos = durere. metron = m\sur\. ALERGOLOGIE. algos = durere. termenul de a. / alpha-globulines. algesis = sim]ul durerii.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. A. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. gr. fr. / alphaf(o)etoprotein. trauma. / alpha-globulins. s. 2) Sin.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. migren\. ALGEZIMETRIE. allos = altul. [α = prima liter\ a alfabetului grec. hemocromatoz\) [i. s. / alpha-1-antitrypsin. du-reri difuze de origine dentar\. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. -inã. à l’aise = (a se sim]i) bine. / algésimétrie. Var. globulus. Sin.: α-chimotripsin\. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. nevralgie. be-ta [i gama. craniofaciale lateralizate. cu hiperestezie (v.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. s. / alphastimulant. ren. s. adj.: *sindrom de nerv nazociliar. difi-cil.: alfastimulant (v. f. f. [Gr. a.] Defect de în]elegere a scrisului. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. ALGEZIMETRU. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold).. f. f. ALFA-ADRENERGIC. f. anti = contra.: fentolamina) sunt. -atos = ran\. n. în cadrul sinuzitelor. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / alphachymotryp-sine. f. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. n. vascular\. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. tripsis = frecare.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. Denumire rezervat\ *a. vasodilatatoare. ALEXITIMIE. spirit. ALGIC. metron = m\sur\. / algésie. de asemenea. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii.: α-blocant. s. gr.. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. A. f. s. f. f.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. algos = durere.] Sin. f. / alphachymotrypsin.: cecitate verbal\. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. [α = prima liter\ a alfabetului grec. adj. / algesi-metry. adj.: a. 3) Uneori. ALGEZIE. f. Var. istoric pentru *complement.priv. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. lat.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. / allergid.: α1-antitripsin\. lat. Var. s. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. f. În prezent. logos = [tiin]\. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. [α = prima liter\ a alfabetului grec. prin extensie.: boal\ Sudeck (v. termenul este utilizat mult mai restrictiv. / al-pha-adrenergic blocking agent. stimulare = a `mbol-di. s. s. f. f. / allergide. înghe]at. / alèse.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. [α = prima liter\ a alfabetului grec. bloquant. / alexine. ALERGIE. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. trophe = hran\. f. f. / alexie. -is = rinichi. / pain. khymos = suc. zdrobire. / alge-simeter. Ex. f. s. [Gr. s. [Gr. / alpha-adrenergic.. f. cu Mr 25 kDa. -e. algidus = rece. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. ergon = lucru.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. / allergologie. de la ergein = a lucra. al-los = altul. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. f. f. dar îndeosebi a trigemenului. / alge-siology.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. înghe]at. -inã.

din gr. f.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. graphium. pentru alchilant (v. maso-chism.: antigeni alogenici (v. li-niar\ sau ciclic\. de la lyein = a distruge.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. / a-lymphocytosis. ALOGIE. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. ALODINIE. / alliage. lympha = ap\ limpede. lat. s-a extins [i în diagnosticul medical. [Gr. / algoge-nesia. f. ALOGREF|. picioarele. Atinge electiv umerii. p. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. s. f. / alimentation. genesis = producere.priv. Var. / alogie. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. adj.: izoimunizare (v. natural\ . lâng\. s. s. [Gr. f. / allogenic.: algodistrofie simpatic\. V. / aliphatique. n. [Gr. pl. în acest caz.). îndeosebi.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. gennan = a produce. V. în ultimele decenii a. 123 . [Gr. sec. de la syn = împreun\. / algolagnie. artificial\ . / allograft.] Sindrom osteoarticular re-gional.). / algolag-nia. -ozã. ALKILANT. trophe = hra-n\. / alloy.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. f. / alloantigens. / allodynia. / alloesthésie. s. s. a . / algomenorrh(o)ea. grapheion = peni]\ de scris. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. adj. / alloche-iria. s. ALGOFILIE. medicamentelor (izoniazid\. / aliphatic. 4) A. allos = altul. s. / allodynie. alienare = a `nstr\ina. f. [Lat. pentru alchil (v. s. / algoparalysie. [Gr.priv. plastic [i catalitic. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. m. s. ALGOSPASM. f. f. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. reprezentând. s. / alloantigènes. para = dincolo de. f.). În limba englez\. s. tro-phe = hran\. sensi-bilitate. pl. / algo-spasm. f. aleiphar. m. ALIMENT. 5) A. adj.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. allos = altul.a. / algoneurodys-trophie. / algoneurodystrophia. / algospasme. adj. m. / algorithme. A. f. s. adj. Evolu]ie lent re-gresiv\. s. algos = durere. ALIAJ. s. regim. / painful paralysis. ALIFATIC. ALOANTICORP. ALOGEN. lâng\. algos = durere. sensibilitate. para = dincolo de. din lat. / alimen-tation. / allogreffe. algos = durere. / algorithm. s. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a.] Procesul de hr\nire a organismului. [Gr. s. algos = durere. morbid\ fa]\ de durere. sugarului cu lapte de mam\. m.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. n. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. men. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. algos = durere. lysis = distrugere.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\.. / alli(a)esthe-sia. ALGOGEN. s. ra]ional\ . de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. spasmos = contrac]ie. A.. a . [Gr. Sin. gennan = a produce. / algogenic. unor afec]iuni ale SNC. algos = durere. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. phobos = fric\. algos = durere. adj. alliage. algogenesis. f. este mai adecvat termenul *a-logenic. / algomanie. gennan = a produce. f. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. au în organism rol plastic. f. -oris = corp. f. / allogénique. ap\rat. / algoparesthésie. [Gr. s. m.). lat. algos = durere. ALGOMANIE. / allogénique. [Gr. f. / algophilia. dificil. sympathein = a fi al\turi de cineva. A. dys = greu. s. ALIESTEZIE. 2) A. m. f. / algophilie. la înstr\inare. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. f.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. infarctului de miocard. s. de introducere în organism a substan]elor nutritive. s. [Gr. neuron = nerv. mâinile. allos = altul. ALGONEURODISTROFIE. de la in = lipsit de. solubile unele în altele în anumite condi]ii. de protec]ie . dificil. ALIMFOCITOZ|. fetomatern\. discurs.care asigur\ un aport adecvat energetic. Tipuri: 1) A. diferite constante a-le mediului intern etc. s. f. gennan = a produce. / alogia. Ca urmare. [Gr. ALGORITM.). spasmus. algos = durere. gr. pathos = afec]iune. Sin. n. 2) În prezent. antitiroidie-ne).a. f. incompatibilitate fetomatern\. ALGOPARESTEZIE.). (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. s. -atos = gr\sime.] Producerea durerii. alimentum = aliment. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. allos = altul. / aliment.] Sin. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. anti = contra. f. s.: algoneurodistrofie (v. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. [Gr. / aliment.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. are tendin]a la izolare. [Gr. s. / alymphocytose. m. de masochism.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. gr. ALOIMUNIZARE.] Sin. aisthesis = senza]ie. de la alere = a hr\ni. allesthesia. V. ALOANTIGENI. s.] Menstrua]ie dureroas\. mania = nebunie. senti-ment.] Erotizare a durerii fizice. 3) A. algos = durere.). în primele 4-5 luni de via]\. rhoia = curgere. adj. s. s. sin-drom Di George. f. lagneia = dorin]\ sexua-l\. s.a. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. ALIMENTA}IE. coapsele. / algopho-bia. alligare = a lega. / algogenèse. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. s. alimentum = aliment. algos = durere. f. aisthesis = senza]ie. s. / isoimmunization. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. Termenul. n. ulei. s.: homogref\ (v. ALIENARE. ALGOPARALIZIE. în particular în *schizofrenie. m. s. / algogène. / allogenic. 3) În sen-sul cel mai larg. de la gennon = a produce. logia = teorie. allos = altul. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. [Gr. IX. ALOESTEZIE. s. / allo-anticorps. immu-nis = scutit. s. / aliénation. f. fie. [Gr. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. s.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. me-nos = lun\.). s. algos = durere. s. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. nutri]ie. f. bogat `n nutrimente esen]iale.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. mixt\ . ALKIL. s. f.] Care pro-voac\. a metabolismului. de la alere = a hr\ni. lat. philia = atrac]ie. [Fr. adj. briceag de altoit. la separare. [Gr. reprezint\ un cuvânt la mod\. / alliesthésie. În acest caz. [Lat. allos = altul. V. sensibili-tate. s. s. s.: izoaglu-tinogen (v. f. genunchii. lat. aisthesis = senza]ie. kytos = celul\.] *Parestezie dureroas\. s. de la rhein = a curge. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. allos = altul. ALGOFOBIE. de la phi-lein = a iubi. f. energetic [i func]io-nal. / algophobie.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. de la graphein = a scrie. alienare.] Team\ exagerat\. genereaz\ durere. [Gr. f. Var. [Gr. alie-nation. ALGOGENEZ|.: idio]ie afazic\. Sin.). odyne = durere. de la gr. a aliena. / alloantibody. / insanity. [Gr. anti = contra. allos = altul. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. [i boal\ Bruton. f. [Gr. f. diet\.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. span = a trage. allochiria. [Gr.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. [Lat. v. allo-geneic. ALGOLAGNIE. f. f. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. [Gr.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. munus = obliga]ie.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. s.] Sin. A. lat. s.] Sin. / painful paraesthesia. [Gr. f. nutri]ie. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\.] Sin. s. s. cu mecanism necunoscut. [Gr. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte.] Sin. f. apar]i-nând matematicii [i informaticii. ALOGENIC. / algoménorhée. allos = altul. o schem\ de diagnostic pe etape. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. s. dys = greu. f. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. / algomania. voluptate. A nu se confunda cu *dis-menoreea. / allo-immunisation. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. corpus. ALGOMENOREE.

] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. s. ALOMETRIE.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. allos = altul. s. gr. / amastia. s. sec]iune. Ex. s.sau trigeminat (bi. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. gr. [Lat. f. Este caracteristic\ sifilisului secundar. ALOSTERIE. ar.. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. / aluminose. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. supurat\). [Gr. ALOPATIE. / allorythmie. phalloides. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. rhythmus. f. 124 . de la plassein = a forma. -itã. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. tria = trei. o structur\ organic\. apoi de severe tulbur\ri hepatice. s. Sin. progresiv\ sau brusc\. s. / alloxan.18H2O. / alveoloplasty. de la alveus = cavitate. antiperspi-rant. le transmit semnale. AMARIL. tres. 3) A. AMBIDEXTRU. renale [i la nivelul SNC. / allotri-osmia.. / allorhyth-mia. f. / altération. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. ALOTIPIE. ALVEOLAR. [Gr. hair loss. s. allos = altul. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a.] Pierdere. / allotriosmie. model. AMASTIE. alveolus.). durere abdominal\. în acest mod. f. în general complicat\ cu necroz\. [Gr. În particular. [Gr.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. s. f. f. s. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. alveoli. / amasie. / alveolitis. treis. allos = altul. / amaurose. / allopurinol. f. sclerodermie. tome = t\iere. diaree. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. / allokinesis.. s. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. s. amastie.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. [Gr. mamel\. lat. / allotypy. s. s. marc\.Paris 1893). allos = altul. allos = altul. [Gr. a alveolelor dentare. m. dim. [Gr. [Spaniol\ amarillo = galben. f. de la alveus = cavitate. a modela. ALOXAN.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex.sau trigeminism). 2) A. AMANITA / Amanita / Amanita. f. n. radia]ii etc. 2) Fosfatul de a. const.: boal\ Alström-Leber (v. Tipuri principale: 1) A. Importante: 1) A. 1840-1917. [Gr. ALUMINIU. f\r\ lezarea ochiului. [Lat.. alopex = vulpe . [Gr. / alvéolyse. -inis = alaun. [Lat. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. virus a. În a. care se fixeaz\ pe ele [i.. / alopécie. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. adj. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.priv. [Theodor Leber. mai rar. A. f. cristalin\ a carbo-nului. [Lat. / allocinésie. s. / allotypie. chimice diferite. amanitai = un gen de ciuperci. seboreic\ masculin\ sau a. al-lotropism. mai mult sau mai pu]in complet\. / allosterism. [Lat. dim. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. implicit.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. / allo-triophagy. A. / alveolysis. de la kinein = a mi[ca. ALUMINOZ|.6H2O. ALOTROPIE. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici).] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. [Gr. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. / allométrie. [Lat. verna etc. pl. trope = întoarcere. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. de la tem-nein = a t\ia.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. de la amauros = `ntune-cat. phagein = a mânca. / allopu-rinol. [Gr. lat. s. chute de cheveux / alopecia. osme = miros. de la alveus = cavitate. cu masa atomic\ 26. gr. [Gr. s. f. / alvéolite. ALOTIP. Ex. de la alveus = cavitate.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar.. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. / aluminium. s. ALVEOLOPLASTIE. metron = m\sur\. congenital\ sau dobândit\. în care acestora le cade tot p\rul. typos = tip. de la trepein = a `ntoarce. s. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. s. alterare = a schimba. s. ALOPURINOL. / alvéoloplastie. s. de la alveus = cavitate. s. AlCl3.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. alveolus.] Sin.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. [Gr. / alveolus (pl. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. tres. f. / al-veolotomy.. f. / allostérie. [Gr. a pe-retelui unei alveole dentare. pathos = boal\. A. gr. -e. lat. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. / allotropy. calvi]ie. s. m. f. ou f. allos = altul. a fibrinei (a. de la alter = altul. al-veoli). AlPO4. f. 2) A. V. adj. model. ALVEOLOTOMIE. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. / allopathy. gr.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . idiotip [i izotip. m.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. s.9815 [i simbol Al. AMALGAM. f.). [Lat. iar diareea printr-un constipant).] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. lichen plan etc. adj. n. s. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. s. / allotype. -ozã. f. allos = altul. alveolatus = u[or scobit. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . În caz de intoxica]ie. f.] Sin. f. f. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. baldness. m. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint.] C\derea p\ru-lui. allos = altul. ALOTRIOFAGIE. emolient.: tifos a. / amalgame. boal\ Fauchard-Bourdet. f. / alveolar. pelad\. apar semne [i simptome brutale: grea]\. s. a unor celule (a. / amaril. s. alumen.] 1) In-flama]ie. / allotropie. / alvéolaire. denudate incomplet. cupru). prin procese infec]ioase [i degenerative. de la lyein = a distruge. în unele in-fec]ii.] Elementul nr.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. f. localizat\ sau difuz\. [Lat. s. f. kinesis = mi[care. f. NA: alveolus.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. ambo = amândoi. se limiteaz\ la anumite mirosuri. 13. s. s. vom\.] Cavitate în care se afl\ aer sau. / allotype. f. A. adj. utilizat\ ca astringent local. amaurosis = orbire.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. Göttingen [i Heidelberg. -inis = alaun. dim. / amaurosis. V.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare.). Da-c\ a. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. / amalgam. ALTERARE. f. forme cu propriet\]i fizice [i. s. malagma.[i retroauricular. s. s. de la alveolus. s.: puls bi. ALVEOL|. AMAUROZ|. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. exsudativ\). pantherina. s. stereos = solid. alveolus. / amaril. al-mulgam. / allopathie. biochim. multiple. / alvéole. alveolus. profesor (succesiv) la Berlin. lysis = distrugere. ALVEOLIZ|. alveolus. dim. -trum = dreapta. s. typos = tip. f. allos = altul. / alvéolotomie. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei.. adj. a vederii. -tra. f. `n relief. f. / alteration. s. s. Ex. allos = altul. s. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. n. ca [i în farmacie. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. tria = trei. s.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . f. m.: a. s. / ambidexter. m. s.). uneori. plastos = modelat. f.] Dis-truc]ia. s. / aluminosis. ALOTRIOSMIE. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. / ambidextre.] Cre[tere in-egal\. oftalmolog german. alumen. s. s. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. s. a . marc\.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. rhyth-mos = ritm. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. m.ALOKINEZIE. V. dim. [Gr. mastos = sân. / alloxane. / allometry.: pica (v. [Lat. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. gr. muscaria. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. a leucocitelor alterate (a. f. gr. dexter. gr. s. fibrinoas\) sau. m. ALOPECIE. macro-fagic\). f. [i tab.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. m. s. f. de la alveus = cavitate. A. f. / allotriophagie. ALVEOLIT|. / aluminium. lat. Al2(SO4)3. V. sau f. 3) Sulfatul de a. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. s. ALORITMIE. adj.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. dim. m. localizate îndeosebi supra. f. treis. [Lat. f. fixat prin ligamentul alveolo-dentar.

/ ametropia. pathos = afec]iune. s.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. AMBLIOPIE. AMBULATOR. a . Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). Unele specii de a. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. racemic\ [i s\rurile sale. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. ambo = amândoi. [Gr. -azã. / am(o)ebiasis. metron = m\sur\.] Sin. s.mers automat. vede-re. s. / amétropie. veche amel = smal]. amphi = de ambele p\r]i.. AMELOM. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. / amphidiarthrose. / amphotère. AMFOFIL. Sin. [Gr. AMBLIOSCOP. Ex. a examina. putere. n.] Absen]a men-strua]iilor. / amphiphile. / amphoteric.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. / amblyopie.] Microorganism unicelular. adj. AMENOREE. / ampholyte. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. [Probabil lat. AMBULAN}|. s. -oma. dextroamfetamina [i metamfetamina. amelom. veche amel = smal]. f.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. ar-thron = articula]ie. amoibe = alternan]\. -ism. / amenor-rh(o)ea.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. s. s. ane-mie. AMFOTONIE. endemic\ în ]\rile calde.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. / ambivalence.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. f. A. f. primar\ . [Lat. tonos = tensiune. AMFOLIT. AMFIARTROZ|. / ambu-lance. f. de la sexus = sex. [Gr. atât omul cât [i animalele. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. s. a schimba. n. Ant.] Articula]ie mixt\. este asferic\ sau astigmic\. Ex.: *astigmatism.. s. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate.. A. / ampho-tony. hipermetropie. tenesme. s. f\r\ controlul con[tiin]ei. în formele de intoxica]ie cronic\. m. adj. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. A.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. f. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. [Gr.] 1) Care se refer\ la mers. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. [Gr. amphi = de ambele p\r]i.] Boal\ a *smal]ului dentar. blastos = germen. AMBIVALEN}|. s. s. AMELOBLASTOM. / amelia. / amibiase. s. / ambulance. s. m. membru. melos = extremitate.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. gr. rhoia = curgere. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. AMETROPIE. Se disting dou\ grupe de a. a schimba. a schimba. Se observ\ în unele boli psihice. AMFOTER. de la a . [Gr. / amblyoscope.: adamantoblast. philos = prieten. s.: amfolit (v.: articula]iile intervertebrale.priv. miopie).] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. de la lyein = a distruge. f. m. ver-tigo (lat. f. adj. -ozã. de dou\ ori. Cushing. s. s. amoibe = alternan]\. / amélie. s. s. lat. adj. diabet). f. / amelo-pathy. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. în dou\ moduri. / ambulatoire. m. s. [Gr.: automatism a. V. f. la acela[i individ. [Gr. de la ambulare = a merge. f. adj. amoibe = alternan]\. Tratamentul a. amblys = tocit. / am(o)eba. preo-cup\rile. gr. ambulator. s. de la amibein = a alterna. [ters. men. eidos = form\.] Sin. primare sau secundare. f. s. ametros = dispropor]ionat. n. / amphophile. adj. m. a. lytos = distrus. acromegalie). Consumul cronic de a. s. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. [Gr.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). / am-phiarthrosis. / amélome. [ters. schimbare. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. 2) A. m. anxietate. adj. [Lat. apar]inând protozoarelor. Sin. [Fr. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei.] Coexisten]a unor caractere sexuale. suflu). / ambisexualité. [Gr. s. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. f. acte). a schimba. -oma.priv. iubire/ur\. f. s. Amin\ sim-patomimetic\. s. s. AMELIE.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. AMFORISM. / dizziness. Sin. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. / amphotonie. ampho = ambii.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. / amphidiarthrosis. / ambula-tory. Addison. / aménorhée. de la amibein = a alterna. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. AMIBOISM. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. [Gr. s. veche amel = smal]. [Gr. adj. opos = v\z. pot fi patogene la om. s. amphi = de ambele p\r]i. [Gr. [Lat. / ambisexuality. [Lat. ampho = ambii.: suflu amforic (v. s. ops. AMFIDIARTROZ|. [Gr. a valora. f.: amelo-blastom (v. insomnie. schimbare.: emetropie.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. Se manifest\ prin dizenterie: colici. n. m. sub form\ de lichid incolor. boli endocrine (*mixedem. s. scade apetitul. f. / ampho-ricity. [Gr.: amoebiaz\.. a se plimba. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. / amphophilic. expresii. poate determina depen-den]\. boli generale (tuberculoz\. / amphorisme. s. Ex. dis = dublu. blastos = germen. trope = întoarcere. ampho = ambii. -ism. s. / am(o)eboid. ops. eventual. valentia = for-]\. amphoteros = care apar]ine la doi. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). 2) Care nu este spitali-zat. s. f. / amphotrope. a . dizolvat. adj. amoibe = alternan]\. f. f. f. *ameloblaste. [Gr.). [Gr. / amphiphilic.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. n. / amphiarthrose. . C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). / amblyoscope. Ex. / amphipathique. ambo = amândoi. 125 . s. boli psihice etc. s. s. arthron = articula]ie. ale ambelor sexe. de la ami-bein = a alterna. cât [i ca o baz\.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. / ampho-trope. celule migratoare) de a emite pseudopode. ampho = ambii. s. m. pathos = boa-l\. / vertige. ca [i dup\ menopauz\.priv. gr.).AMBISEXUALITATE. iritabilitate. AMFIPATIC. / amibe. / amphi-pathic. scopos = observator. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. / amiboïsme. f.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. de la valere = a avea putere. AMIBOID.). de la trepein = a `ntoarce. a dizolva. s. f. / ameloblastoma. gr. pl. opos = v\z. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. se nume[te sferic\ sau stigmic\. bolt\ cereasc\. -ozã. philos = prieten. f. ammattire. [Gr. veche amel = smal]. / amphétamine. f. / amblyopia. gr. f. / ame-loblast. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. f. / ambi-valence. [Fr.] Articula]ie pu]in mobil\.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. / améloblaste. / améloblastome. sexualis = referitor la sex. [Lat. s. de la amibein = a alterna.). modific\ri de personalitate [i. menos = lun\. Var. AMIB|. / amiboïde. Netratat\. schimbare. f. amibiaz\. f. AME}EAL|.: amfoter. / amélopathie. adj. a se plimba. adj. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. AMELOPATIE. AMELOBLAST. -inã. s. amphophilous.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. s.] Sin. adj. amphi = de ambele p\r]i. de la philein = a iubi. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). frecvent în *schizofrenie. am(o)e-bae. adj. amphi = de ambele p\r]i.. de la rhein = a curge. de la philein = a iubi.] Sin. AMFOTROP. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic.] Sin.: articula]ia temporomandibu-lar\.: bucurie/triste-]e. / amphe-tamine. de la skopein = a vedea. amphora = amfor\. vedere. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. a. AMFETAMIN|. adj.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar.: adamantinom. amblys = tocit. adj. devine cronic\. -oris = care se plimb\.). s. AMIBIAZ|.: sinoptofor (v. A. ae-ther. oftalmoscopic. / enameloma. m. incluzând a. [Fr. schimbare. / am(o)ebo-idism. cu semnifica]ie pato-logic\. n. de la matus = beat. [Fr. f. secundar\ . [Gr. f. AMFIFIL. am-moniakon = sare de amoniu. aither = aer curat. ambulare = a merge. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. s. de ex. adj. s. / ampholyte.: vertij (v. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. bolile Basedow-Graves.

faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . f. s. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. s. a digera. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. sf\râmare. *A. gr. metionina. [Gr. haima. A. / amylosis. f. AMIMIE. cistinurializinuria familial\. const. m. gr. în inflama]ia glandelor parotide (oreion).] Baz\ organic\ azotat\.: amiloidoz\ (v. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. eidos = form\.itor la *amigdal\.. s. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. [Lat. amygdale = migdal\. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. s. f. [Lat. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. [Lat. fenilalanina [i triptofanul). [Lat. se produce prin intermediul *amilazei. amylum. s. / amylase. f. / amimie. myos = mu[chi. m. / amiloride. amidon. AMILOIDOZ|. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. eidos = form\.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. [Lat. / amylasurie. s. / amide. s. Cele mai frecvente tipuri de a. / aminoacidopathie. Ex. [Gr. pathos = boal\. s. s.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. amidon. f. s. a modela. s. / amyloïdose. -inã. -inã. a crea. adj. AMILOZ|. f. f. *acetilcolin\. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. / amygdale. β-a. amylon = f\in\. gr. -inã. f. s. leucina. adj. a fost dat\ de Vir-chow.) în urin\. -inã. -atos = sânge. -inã. maltoz\ [i dextrine. s. amyloï-disme. AMIGDALECTOMIE. dar îndeosebi în ficat. / amygdalotripsie. / amyelinic. s. AMIGDAL|. amidon.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. de cauz\ neprecizat\. boli infla-matorii recurente. AMINOACIDURIE. s. s. a-mylon = f\in\. / amyloïde. abdominal\ . const. -e. AMILAZ|. / amylacé. a . / amyélinique. *triptamin\. / starch. / amine. gr. s. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. c) a. AMILOID.priv. f. amylum.4-glucan. copt de la pepsein = a g\ti. a. s. / amide. sanguin\ este de origine pancreatic\. amidon..: 1) Alfa-ami-loza.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. -azã. tirozi-n\ etc. AMIGDALIAN. este de ori-gine proteic\. V. / aminopeptidase. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. s. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. n. [Gr. f. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. care se depoziteaz\ în organele interne. Sin. f. -itã. mimia = imitare. tonsil. s. joac\ un rol important în sinteza organic\. trip-sis = frecare. amylon = f\in\. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. m. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. amygdale = migdal\. / amyl-oid. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. / aminoacidopathy.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. myelos = m\du-v\. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. Ca urmare. adj. [Gr. lat. -azã. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. ammonia-kon = sare de amoniu. secundar\. s. a . s. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. s.: tonsilit\. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. 126 . g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. [Gr. 2) Substan]\ amorf\. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. / amygdalian. amygdale = migdal\. amylon = f\in\. este detectat\ cu ajutorul iodului. V. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. / amygdalien. s. amylon = f\in\. de la plassein = a forma. biochim. -azã. s. AMILAZURIE.priv. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. ouron = urin\. [i tab. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. / amidon. A. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. [Gr. histidi-nemia. [Gr. A. / amylose. -enne. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. AMIDON. tonsillectomy. f. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. lizina.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. amylum. -ozã. Se disting: 1) A. f. f. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. s. amidon. f. [Gr. În cazul *bolii Alzheimer. de la cum = cu. f. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. se g\sesc la unele plante.).ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. f. amygdalitis. V. / amyloidosis. [Lat. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. n. neramificate. secundare [i ter]iare. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. gr. ammoniakon = sare de amoniu.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. amylum. f. / tonsillitis. m. f. amidon. iar amilopectina o culoare ro[ie. f. f.. m. amylum. includ a. AMIN|. m. m.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. / amygdalite. ammoniakon = sare de a-moniu. ektome = excizie. [Gr. clipit rar. Sin.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. f. s. f. s. a. plasis = modelare. / amylase. -azã. gr. A. alc\tuit\ din lan]uri lungi. gr. serum amylase. biochim. s. AMILACEU. în *amiloidoz\. f. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. a . deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. izoleucina. amygdale = migdal\.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare.: amiloz\.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. / amiloride.. / amylaceous. s. / amylasémie. amidon. / amine. A.). sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. adj. / aminoaciduria. s. primare. de la mimeisthai = a imi-ta. he-modializ\ prelungit\ etc. amylon = f\in\. *boal\ Wilson etc. [i amine biogene. acidus = acru. *se-rotonin\. [Gr.AMID|. f. congenitus = n\scut o dat\ cu. Prezen]a a. 2) Amilopectina. amylon = f\in\. α-a. [Gr. s. amidon. sunt denumi]i esen]iali. salivar\ [i a. lat. amylum. AMINOPEPTIDAZ|. ammoniakon = sare de amo-niu. leucinoza etc. d) nucleu amigdalian. / amimia. -idã. lat. adj. gr. Digestia a.: tirozinoza. s. f. 2) A. gr. oligofrenia fenilpiruvic\. A.. / amygdalectomie. de asemenea.*apen-dicele vermicular. / aminopeptidase. amygdale = migdal\. acidus = acru. *catecolamine. AMIGDALIT|. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. [Gr.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. NA: tonsilla. / acide aminé. gr. v. [Gr. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. amylum. s. ammoniakon = sare de amo-niu. s. acidus = acru. / aminoacid. proteine [i alcaloide. AMINOACIDOPATIE. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. in-dispensabili. Denumirea de a. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. AMILAZEMIE.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. b) a. / amygdalectomy. / aminoacidurie. rezult\ dou\ forme de a.] Prezen]a amilazei în uri-n\. ammo-niakon = sare de amoniu. ouron = urin\.. *histamin\ etc. neoplazii ale plasmocitelor. s.priv. se deose-besc: a. mys. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. [Lat.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe.] Sin. con]inând o func]ie aci-d\. adj. amylon = f\in\. gr. zdrobire. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. s. gr. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. / amylasu-ria. manifestat\ prin facies inexpresiv.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. peptos = digerat. f. s. Recent s-a demonstrat c\ a. lat.] priv. / amygdalotripsis. f. rinichi [i splin\. 2) De men-]ionat: a) a. amylum. AMIELINIC. -ozã. [Gr. f. AMIGDALOTRIPSIE. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1.] Element constitutiv al proteinelor. / amygdala. AMILORID.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. treonina. este crescut\. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. aminoacide. AMINOACID.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. primitiv\ sau primar\. / amylas-(a)emia.. nonmyelinated. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) .] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. adj. Unii a. s. amylum. gr. [i tab. adj.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. [Lat. f.

/ ammonia.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. AMOK. în rela]ie cu *cromozomul X. Compus binar al azotului cu hidrogenul. toxic pentru orga-nismele vii. mnasthai = a-[i aminti. a sexului fetal. f. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. s. organice sau nu. a. / amyotonie. -atos = sânge. V. / amyotaxia. s. s. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul.priv. / amok. în general. 2) A. Al\turi de forme de a. / ammoniac. s. cu transmitere recesiv\. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. V.: sac amniotic. pentru amibiaz\ (v. f. A. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. AMNIOSCOPIE. selective. ammoniakon = sare de amoniu. auditive sau vizuale.. f. importante: 1) A. V. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). citogenetice. n. "malign\".] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. b) A. s.. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. f.. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. AMNIOS. / amnion. mult mai rare. [Gr. AMNIOGRAFIE. m. mys. spectrofotometrice.. [Malaezian\ amok = atac furios.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. Se utilizeaz\ în industria chimic\. m. adesea. amnion = membran\ a f\tului. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. tonos = tensi-une. AMIOTAXIE. myos = mu[chi. globale.: ataxie (v.priv.priv. sko-pia = examinare. AMNIOCENTEZ|. a . a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. îndeosebi. myos = mu[chi. / amnesic. [Gr. a exa-mina.priv.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i.priv. [Gr.). poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). uneori *diabet zaharat. biochim. / amniographie. s. pentru miastenie. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. AMIOTROFIE. amnion = membran\ a f\tului.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. / amyo-sthenia. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. adj. s. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. f. adj. f. / amnios. p. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. kytos = ce-lul\. / amyotonia. / amnéstique. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. amnion = membran\ a f\tului. AMNEZIC. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. [Gr. s. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. mys. s. pot apare în st\ri depresive. rare. isterie (mai frecvent a. mitos = a]\. [Gr. AMONIAC. adj. bine definite clinic. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. [Gr.] Sc\derea for]ei musculare. f. spinale progresive ale adultului. / amitose. / am-niography. care prive[te informa]iile recente. f. AMNESTIC. b. s. AMONIEMIE. hiperamoniemie. Forma "benign\" este progresiv\. A. / amniocyte. / amitosis. *impoten]\. amnesia = uitare. amnion = membran\ a f\tului. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. trophe = hran\. s. s. / amnésie. m. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. anterograd\. s. f. myos = mu[chi. Deoarece este un examen riscant. A. retrograd\).: miatonie. Var. în regiunea proximal\. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. sthe-nos = for]\. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. introdus prin colul uterin. a. antreneaz\ atât o a. a . [Gr.. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. A. / amnio-scopy. f. AMNIOCIT. / ammoniémie. AMOEBIAZ|. AMIOTONIE. ap\rut\ în cadrul unei depresii. n. ini]ial proximale. cu transmitere autozomal dominant\. n.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. s.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. ammoniakon = sare de amoniu. Diferen]ierea a.: în etilismul acut). f. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. înlocuit\ cu *ecografia. a aranja.. -ozã. [i memorie. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. s. AMNEZIE. [i amoniac. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. a . / amnésique. a . f. kentesis = în]ep\tur\. [Gr. haima. [i a.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. de la tattein = a ordona.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. / amyotro-phy.: ecmnezie (v. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. amoniemie. amnezie.] 1) Care se refer\ la *amnezie. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. nutri]ie. / amyotaxie. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. transparent\. a fost. s. foarte solubil `n ap\.] Diviziune acelular\ direct\. mnasthai = a-[i aminti. de ex. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. s. pentru studiul caracterelor sale chimice.. mys. f. const. Sin.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic.AMIOSTENIE. / amyotrophie. În patologia psihiatric\. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. fenomen psihic complex. sub]ire. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte.. Me-morizarea.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. s. a mu[chilor gambelor. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii.: punc]ie amniotic\.). ca [i în cazul unei leziuni corticale. Sin. dificil de clasificat. f. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. / amniocentèse. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. cu debut între 20-50 ani. [Gr. / amyosthénie. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. a . s. / amnesia.priv. s.priv. f. [Gr. graphein = a scrie. / amok. Uneori. V. rezistent\. sau anterograd\ (de fixare). ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. punga apelor. este transformat la nivelul ficatului în uree. n. / amnioscopie. adj. ceea ce poate fi la originea unei a. amonioge-nez\. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. m. V. V. / amnestic. de la skopein = a vedea. Este de origine citotro-foblastic\. [i raptus. s. Mai importante: a) A.. [Gr. ureogenez\.. cu tendin]\ la distalizare. taxis = ordo-nare. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. s. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. limitate [i lacunare (ex.. aranjare. s. iar morfopatologic. cu tendin]\ centrifug\. [Gr. s. / amniocyte. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. secundar ai centurii scapulare. evolu]ie foarte lent progresiv\. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. sin. f\r\ diviziunea corpului celular. s.).). mys. cu durata de supravie]uire de circa patru ani. f. urmate de deficit motor [i amiotrofii. sau f. AMITOZ|. / ammoni-(a)emia.] NH3. f. de la a . simetrice. Tipuri de a. fir. cu membrane intacte. myos = mu[chi. [Gr. Sin. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. amoniemie) deoarece. Se disting a. s. f. 3) A. Forma acut\. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. Sin. 127 .priv. a . V. m. f. au fost descrise numeroase forme intermediare. Sin. s. ou f. s. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. / am-niocentesis. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. f. [Gr. f\-r\ apari]ia. iar uneori [i din trunchiul cerebral. [i tab. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. amnion = membran\ a f\tului. a . s. putere. f. [Gr. s. cu mi-ros iritant. Ele au un caracter ereditar. cât [i retrograd\.] Sin.

gr. a scurta. un segment de membru [i. utili-zat în automatizare. g. în scop de identifica-re. AMP-deaminase. [Fr. profesor la Paris. cu o tensiune mai mare. ammoniakon = sare de amoniu. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. [Lat. prin sim]ul tactil. s. m. palme sau plante. / impression.priv. par]ial. V. f. de puls.] Oligonucleotid care. dactilosco-pie. ampliatio. / amplificateur. f. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. activând *proteinkinaza A. derivat de la facere = a face). ficare. / empreinte. cunoa[tere. anabiosis = reînviere.] Revenirea unui organism la via]a activ\. denumit\ model. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. anatomist. fidel\. -oma. / ammoniogenesis. în tubii renali. / ammoniogenèse. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. s. 1) Represarea permanent\. s. AMORF. În cazul a. [i tab. Sin. AMPUTA}IE. endocrinol. m\rime. lat. Tipuri: a) a. A. s. s. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. hibridat cu o matrice de acid nucleic. f. de ima-gine sau a. f. amplitudo. [Lat. / amorphognosia. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. s. 1684-1751. transport\ un *coulomb pe secund\. s. s.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. Astfel.: carte de identitate genoti-pic\ (v. / amorphognosie. f. b) a. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. s. V. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma.] Abrev. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. din lat. Este inactivat\ de *penicilinaz\. s. f. amputatio. des = separat de.: a. / anabiosis. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. de la ampliare = a cre[te. AMP c. a t\ia. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. f. fizician francez. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. f. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. s. / amplitude. foto. ampul\). c) a.] Unitate fundamental\ din SI. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. digitale). utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. [Gr. de obicei un bisturiu. am-moniakon = sare de amoniu. adj. 1684-1751. A. engl.. s. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. m. 1775-1836. s. a .priv. s. / ampoule. electronic.] 1) În chirurgie. / myo-adenylate deaminase. parental imprinting. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. mu[chii. [Abrev. lipsit de form\. profesor la Wittenburg. 2) A. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. / amputation.: PCR (v. e) a. pe o foaie de hârtie. a .] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. / ampere. Umplut\ cu ipsos. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. *dele]ie a unui *auto-zom. -onis = t\iere. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. f. s. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. [Abra-ham Vater. proteine G. AMPUL|. enhancer (gene-tics).. observat\. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite.] V.] Cancer al ampulei Vater (v. medic [i botanist german. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. v. a. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). a. s. m. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. f. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. / amorphe. AMPRENT|. AMORS|. ]esutul subcutanat [i tegumentele. cu mi-algii [i crampe musculare. 3) În embriologie. gnosis = percepere. de la gnonai = a cunoa[te. Abraham Va-ter. genesis = producere. d) a. în prealabil în-muiat\ în tu[. [Abrev. AMPER. -inã. iar în *alcaloz\ diminu\. situat\ la nivelul duodenului. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. [Lat. AMPICILIN|. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. Const\ în formarea. acest proces se ac-centueaz\. veche amordre = a mu[ca.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. impresiune. V. f. AMP / AMP / AMP. bios = via]\. / ampliation. orice struc-tur\ anatomic\. / ampicilline. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. [André Marie Ampère. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. de amoniac. medic [i botanist german. [Lat. [i PCR. / ampliation. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. [Lat. adj.AMONIOGENEZ|. V. const. / amplitude. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. de la ampu-tare = a t\ia. f. amplificator = care m\re[te. AMPLITUDINE. s. -inis = l\rgime. / amorphous. profesor la Wittenburg. pentru formarea bontului. m.: primer. / anabiose. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. f. V. V.[i cinematografiat\. AMPLIA}IE. reac]ia în lan] a polimerazei. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. empreinte.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. n. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. de la gen-nan = a produce. s. AMP-DEZAMINAZ|. iar\[i. s.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. s. / amplifier (electronics). cu ajutorul unui instrument chirur-gical. adenilatciclaz\. [i PCR. s. imprimere = a ap\sa pe.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. s. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. [Lat. cu intensitate m\rit\. rectal\ (NA: ampulla recti). NA: ampulla hepatopancreatica.). a. sau s. f. NA: ampulla. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. anatomist. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. Sin. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. permi-te o reproducere fidel\. f. / ampulla. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. s. / AMP-désaminase. de la amplus = mare. morphe = form\. [Fr. de luminan]\. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. f. s.). Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. V. 3) În stomatologie: copie negativ\. / amputa-tion. ampullae. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater.. 2) Sec]iunea traumatic\. f. Ea poate fi transmis\ la distan]\. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. pl. / ampicillin. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. anabios. engl. dependent\ de originea parental\. AMORFOGNOZIE. morphe = form\. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. / amorce. / ampère. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. de la ana = din nou.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. [Gr. din fr. AMPLIFICATOR. prin aplicarea pulpei degetelor. ANABIOZ|. -azã.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. Sin. Vater. / primer. 128 . [Gr. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. În *acidoz\. f. ligand. f. ampul\.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. s. prin extensie. de obicei electric. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. f.). -onis = m\rire. f. la nive-lul tuturor ]esuturilor. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. a-morce. [Gr. Un curent de un a. receptor. magnetic. Ex. f. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru.5’-monofosfatul ciclic. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale.

mate-riilor fecale. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. A. [Gr. îndeosebi în laboratorul clinic. an . f.] Asem\n\-tor. anabole = ac]iunea de a urca. adj. s. / anagène. / analeptic. n. [Gr. / anacousie.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. de la ana = din nou. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. V.] Hipersensibilitate speci-fic\. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. s. 4) A. iar\[i. / ana-logous.: catabolism. în *proba Prausnitz-Küstner. -ozã. s. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. f. adj. / anacusis. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. / an-aerobiosis. ANACLITIC. vizual. f. aer.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. A. s. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. adj. s. conform unei anumite m\rimi. [Gr.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. n. a arunca în sus (ana = în sus. pasiv\). s. Exist\ a. / analgésie. f. 12) A.. m. ana = în sus. / analgésique. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. metod\ de a. bio-chimic\.. r\s\ritul unei stele. s. / anaphylaxie. adj.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. / anaclitique.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). s. a. f. adj. [Gr. s. de la Afrodita = zei]a dragostei. ANAEROB. -os = aer. [Gr. gr. f. f. care. s. lyein = a distruge. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. an . / achlorhydria. f. [Gr. iar\[i. Exist\ un mare num\r de a.] V. m. 2) A.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. analogos = la fel. 6) A. lat. analyein = a rezolva. s.. f. În medicin\ [i biologie. glosar informatic\. de la ana = din nou. / anaphase.: cofoz\ (v. care poate genera *farmacodependen]\. iar\[i. mediat\ de IgE. lyein = a distruge). 8) A. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. lovi-tur\.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. bacteriologic\ sau microbiologic\. A.priv. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. conform unei anumite m\-rimi. calitativ\) [i de determinare (a. ana . utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. [Gr. | 129 . s. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti.priv. / analeptique. ANALIZOR. s. anamnesis = reamintire. an . adj. tot la o serie de microorganisme. levuri. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. de la toxon = s\-geat\. f. clor. / ana-phrodisia. iar\[i. la un al doilea contact cu antigenul. m. s. an . grafic\. krotos = b\taie. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. hidrogen.. s.: receptor cutanat.. s.. ANALOG. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. s. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. [Gr. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. / anaphylatoxine. / anaerobic. algos = durere. an . de a re-construi. iar\[i. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. f. de la anaballein = a con-strui. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. m. [Gr. analogue.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. de la Afrodita = zei]a dragostei. [Gr. -ism.: C3a [i C5a. iar\[i. [Gr. *euforizant sau *anxiolitic. adj. m. gr. venin de cobr\. coprologic\. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. s. 7) A. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. akousis = auz. hydatos = ap\. s. klitos = desf\[urat înapoi. s. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. s. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\.. s. -eris. aer.priv.priv. adj. analeptikos = care restaureaz\. 3) A. / anaphrodisiaque.. m. s.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. de la phainein = a apare. ANACROTISM. Domenii de a. de la ana = din nou. la unele microorganisme. / analysor.. / analogue.priv. / ana-crotism. f. 2) Dispozitiv care. / analgesia. s. ANAFAZ|. an . / anaérobie. ballein = a lansa). phylaxis = protec]ie. -eris. adj. / anaphy-laxis. f. logos = raport. 10) A.] Sin. f. de a reconstrui. / anacrotisme. bios = via]\. -os = aer.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. ANAMNEZ|. s. A. f. [Gr. factorial\. / anagen. n.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. s. deopotriv\. s. statistic\. anabole = ac]iunea de a urca.: *depresie a. iar\[i. / anabolisant. s. [Gr. f. / anaphase. trofic\. chimic\. Ant. metodele de a. ana = contra.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. f. / anabolising. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. A. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. de la anaballein = a construi. În medicin\. gennan = a produce. / anaérobiose. ex.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale.).priv. ANALEPTIC.. A.. facultativ\. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. Ex. bios = via]\. [Gr. n.priv. s. khloros = verde. ana . A. ANAFILATOXIN|. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. A. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. / analyse. -inã. ANACUZIE.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. Sin. lat.. [Gr. s. m. / anaphrodisie.: aclorhidrie. s. adj.. ANAGEN.). / anabolisme. ana = contra. adj. analog. toxicologic\. de la ana = din nou. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. [Gr.: 1) A. ANALIZ|. / anaphylatoxin. obligatorie.. s. analogos = la fel. / anaclitic. n..] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. adj. algos = durere. coproparazitologic\. ANALGEZIE. [Gr. [Gr. s. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. aer. / anaphrodisiac. adj. [Gr. f. gr. aphrodisia = dorin]\ sexual\. de la phylattein = a ap\ra. ANAFILAXIE. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. adj. sunt utilizate. / anachlorhydrie. rela]ie.ANABOLISM. gr. ANACLORHIDRIE. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. comparabil cu [ocul anafilactic. sau al-gesis = sim]ul durerii. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. de la akouein = a auzi. / analgesic. ballein = a lansa). auditiv. spectro-scopic\.priv. 9) A. adj.. dis-persiei. 4) A.priv. 11) A. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. [Gr. Ex. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. rela]ie. f. [Gr. f. [i a. hydor. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. / anamnèse.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. / anabo-lism. adj. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. adj. anaerobioz\.. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. logos = raport. ANAEROBIOZ|.: a. ana = `n sus. / analysis. a arunca în sus (ana = în sus. Exist\ dou\ a. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. s. [Gr. / anamnesis. / analyseur. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). ANABOLIZANT. a.. aer. sau algesis = sim-]ul durerii. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. phasis = aparen]\. ana-lysis = rezolvare. ANAFRODIZIAC. 5) A. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. ana = în sus.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. în cazul polarimetrului. n. ANAFRODIZIE. de la phylattein = a ap\ra. an . aphrodisiakos. m. -e. phylaxis = protec]ie. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. an-samblu de procedee de identificare (a. ANALGEZIC. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. osteoporoz\ etc.

îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. *A. / ankylosis. s. [Gr. V. sarx. duodenale.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. ana = contra. / anascitique. de la tem-nein = a t\ia. 2) A. din gr. [Gr.: boal\ Schridde. s. logos = [tiin]\. / ancorage. [Gr. aner. an — priv. chimic\ sau imunologic\. s. / encoche.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. de osificare. de la ana = cu. [Gr. [Gr. 7) A. compararea structurilor diferitelor plante [i animale.[i microscopice. f. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. nu se manifest\ clinic. aner. arthroun = a rosti distinct. encoche. topografic\. 4) A.] V. de la askos = burduf. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). segmente ale tu-bului digestiv. [Gr. Sin. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. f. adj. unde se formeaz\ papulopustule. s. m. ANASARC|.] Diminuare important\ (a. / an-drosterone. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. s. oprire. purificat\. 6) A.[i citochimice în cursul unei boli. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. andros = b\rbat. america-num sau Necator americanus.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. 8) A. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. f. askites. f. [Gr. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. [Gr. ana = în jurul. ANDROGIN. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. / anatomie. an . [Gr. ANCHILOSTOMIAZ|.] {tiin]a structurii organismelor vii. par]ial\) sau suprimare total\ (a. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. f. s. ANARTRIE. poate citi [i scrie.. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. n. De a-semenea. Ex. s.) care. andros = b\rbat.. androgyne. caninum. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. A. / anasarque. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. f. andros = b\rbat. gyne. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. comparat\. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe.] Studiul anatomiei. fiecare din cele dou\ a.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae.: boal\ Griesin-ger. ANDROGEN. / androlo-gy. / anarthrie. s. / androgy-nism. [Gr. adj. V. / ana-stomosis. a im-purit\]ilor. / androgynoïde. / androgen.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. s.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. ankylos = încovoiat. f. lat. adj.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. [Gr. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. tome = t\iere. / andropause. s. macroscopic\.: androgin (v.. adj. f. / anasarca. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. despre o boal\ `n care ascita. f. f. f. un traumatism. / androgynie. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. adsorbit\ pe gel mineral [i a.: androginoid. pau-sa. f. [i artrodez\. 4) A. V. gynai-kos = femeie. de la plas-sein = a forma. V. Este considerat\ uneori sin. patologic\ sau morfopatologie. ANATOMIE. Sin. ANASCITIC. cu afemie. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. ANASTOMOZ|. s. ANDROGINOID. curbat. s.] Care prezint\ caracteristici masculine. s. [Gr. depresie. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. / androstérone. s. 3) A. 2) A. s. ANDROID. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. / ankylose.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). m.. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. / androgyne. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. -azã. special\. / androïde. cu pro-ducere de *ascit\. f. / anarthria.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. s. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. -inã. / . stoma. s. 130 . *A. s. jum\tate femeie. ANDROPAUZ|. aner. stoma. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. insomnie etc.. `n relief. sec]iune. gr. *A. [Gr. ankylos = încovoiat. s. curbat. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\.] Comunicarea na-tural\. s. gyne. a. dar. / anatoxine. [Gr. f. / anaplasia. f. anastomosis = deschidere. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. sau poate fi provocat\ chirurgical. s. Specii: 1) A. -atos = gur\. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. A. gennan = a produce. / ankylostomasie. 2) Sin. s. andros = b\rbat. ankylostomose. adj. aner. *A. ANCO{|. A... [Gr. / andrologie. s. ancora. Bolnavul afectat de a. adj. / anatoxin. 3) A. s. s. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. de la ankylos = înco-voiat. De fapt. Alte ex. [Fr. adj. f.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. adj. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. Ex.ANAPLAZIE. în]elege ce i se spune. / androgène. a.] Sin. difteric\ etc. Sin. / anascitic. studiul modific\rilor macro. andros = b\rbat. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. prin extensie. radioscafo-ulnar\. / male climacteric. Direc]ii: 1) A.: toxoid. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. andros = b\rbat. aner. a. -atos = gur\. / an-kylostomiasis. f. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. [Gr. radiologic\. ANATOXIN|..: obezitate a.. m. histo. f. jum\tate b\rbat. studiul a. s. ANCORARE. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. s. brasiliense. aner. adj.] 1) *Her-mafrodit. f. î[i pierde activitatea toxic\. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. dezvolt\rii. f. A. stereos = solid. Se disting dou\ tipuri principale: a. s. gyne.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. andros = b\rbat. aner. anchilostomiaz\. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). m. gynaikos = femeie. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. f. s. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. / anastomose. [Lat.. an-dros = b\rbat. f. ankylostomiase. [Gr.). eidos = form\. / anatomy. ankylosis = curbur\. / androgynous. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. 5) A. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. prin îndep\rtarea. ankyra = ancor\. ANDROSTERON. ANCHILOZ|. s. f. s. plasis = modelare. s. [Gr. în continua-re. aner. em-briologia structural\. / android. ana = din nou. clasa Nematoda.). de la toxon = s\geat\. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. a modela.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza).] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. / androgyne. m. s. / anchorage. pausis = `ncetare. sarkos = carne. ANDROLOGIE. m. f. Asigur\ stabili-tatea protezei. de regul\ frecvent\. 17cetosteroizi. f. curbat.priv. stoma. [i hidrops. -atos = gur\. gynaikos = femeie. / anaplasie. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. se disting numeroase tipuri de a. f. hidrops fetal. f. De obicei. s. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. ana = în jurul. de utilizare a termenului: a. eidos = form\. Rezult\ a-nemie. f. ANDROGINIE. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi.

Sin. ANEMIE. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. Sin. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. h. vârsta [i sexul. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. din cauza aportului deficitar de fier. / endurance. V. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Sin. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. `n Rusia. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). s. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. deoarece. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii.. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. în eritrocit.). ca modul de via]\. acid folic). Biermer (sau *boala Biermer). ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. anemie hemolitic\ autoimun\.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. Tip de a. h. A. Pe de alt\ parte. *imunoglobuli-ne G [i M. 2) Izo. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. 1871-1945.] Sin. *bilirubinei. pediatru a-merican.ANDURAN}|.. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. Greifswald [i Breslau (în prezent. f\r\ tulbur\ri importan-te. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. profesor la Floren]a. infec]ioase. 1852-1925. 1855-1932. Sin. Polonia). 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). Sin.: a. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia.). ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. unele *a. dac\ evolu]ia a. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. m. în unele anemii (ex. A. medic francez. A. A. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. indurare = a `nt\ri. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. drepanocytic an(a)emia.: a. A.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). Sin. A. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. o serie de variabile. determinat\ de *aplazia medular\ global\. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. aplastic\. or-ganismul se poate adapta. Orice tip de a. h. Principalele criterii de clasificare a a. f. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs.] Sin. cât [i concentra]ia hemo-globinei. denumite imunoalergice. 1858-1931. h. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia.] Sin. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. [i anemie aregenerativ\. m. Anatole Marie Emile Chauffard. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. i.] Sin. în continuare o serie de ti-puri principale de a. Sin. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. f.: cloroz\ (v. s. Sin. m.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. normocitare [i macroci-tare. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. haima. / endurance. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. Wroclaw. [i boal\ Imerslund-Najman. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. A. an . produ[i de sistemul imun al bolnavului. V.: boal\ Ha-yem-Faber (v.). [Anton Biermer. medic german. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. A. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. A. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. reumatismale sau maligne.).sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. V. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. / anémie. Sin. ci un sim-ptom în numeroase boli. O serie de a.: β-talasemie major\ (v.: sindrom Marlin (v. [Gr. sunt normocrome.). Ace[ti autoanticorpi. A. a. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. a c\rei cauz\ este necunoscut\. a. s.). h. Este deter-minat\ de absen]a. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. 2) În practic\.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. 1827-1892. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. Totodat\. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. *A. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. ANELAJ. Tip de a.: boal\ Lederer-Brill (v. a. A. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. s. cuprind: a.: boal\ Banti (v. Sin. s. sarcin\ cu imunizare fetomatern\).). feripriv\. probabil.). ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. c\tre vârsta de 60 de ani. Cel mai frecvent. cu *a. / annealing. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. [Guido Banti. este. este lent\.: anemie sideropenic\. a c\li. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. re-activi la temperatura corpului.: drepanoci-toz\ (v. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. m.: boal\ Biermer (v. A.priv. n. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. *lactatdehidrogenazei. [Lat. normocrome [i hi-percrome. / annelage.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. nutri]ionale (ex. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. nu este o boal\. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. a deficitului de fier din alimenta]ie. A. ceea ce este inexact. v. Köln. / an(a)emia.). Uneori este conside-rat\ sin. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. [Thomas Benton Cooley. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease.: transfuzie cu sânge incompatibil. talasemie). ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. alti-tudinea. medic german. [Oskar Minkowski.: anemie nutri]ional\ (v.). f. 131 . fie în cadrul unei *mielodis-plazii. de intensitate mic\ sau medie.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. n. f. anatomopatolog italian. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. f. A. -atos = sânge. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor.). a se o]eli. *a.

). ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. / aneurine.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. la baza creierului. sensibilitate. f. A.. s. sideroacrestic\). -atos = corp.priv. eu = bun. s. ANEUPLOIDIE.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. adj. Sin. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. / anergie.. [Gr. / aneurin.: anemie feripriv\ (v.: anemie sideroblastic\ (v. non-volatile. a unei artere intracraniene lo-calizat\. Uneori se constat\ enzimopatii. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. cheaguri sanguine organizate sau nu. [Gr. -oris = durere. lat.. Ex. Sin.. an . f. ergein = a lucra. cu numeroase sin. s. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. s.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. f. local\. Sin. *sar-coidoz\ etc. cel mai evident este cel al a. a. tactil\). / aneuplo-idy. de la ergein = a lu-cra. Var. a. an . s.priv. / anergia. / anesthésie. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. an . ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. ac]iune. locoregional\. termic\. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. ANEUZOMIE. m... sensibilitate. de[i pro-duse din abunden]\. ra-hianestezia sau *a. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. s.: monosomie). ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. s. aisthesis = senza]ie. erythros = ro[u. b) a. nu evolueaz\ normal.] Num\r anormal de cromozomi. g. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier.). în practic\: a) a.: anemie caren]ial\. ANEUZOMIC. de la en = `n.priv. peridural\.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. [Gr.] 1) Care provoac\ *anestezie. [Gr. f. A.priv. logos = [tiin]\. f. s. spontan sau voluntar. s. anencephaly. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. [Gr. pro-teine sau vitamine). care. ANEVRISM. A. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia.priv.. sarcin\. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. [Gr. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). / an(a)esthe-sia. Se disting. op-sis = vedere. [Gr. s. soma. Sin. (khroma.). sub care sunt reunite diverse a. u-nele parazitoze. / an-erythropsia. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei.: a-nemie sideroacrestic\. -atos = corp. eu = bun. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. adj. -atos = culoare). g. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. c) a. ANERGIE. ANESTEZIOLOGIE. la nivelul *hexagonului arterial Willis.). / anencéphalie. soma. A. a. aneurysma = l\rgire. f. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. s. A. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. / an(a)esthesiology. / aneusomy. adj. Se di-sting: a. / anévrisme. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. adj. / anen-cephalia.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. tactil\ etc. ergon = lucru. [i a. / anesthésiologie. cu exces de mieloblaste. sensibilitate. ANEURIN|. gene-ral\. an .] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. istoric. etiolo-gice. f. lo-cale) sau generale (*a. an . în care abolirea sen-sibilit\]ii. aisthesis = sen-za]ie. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. în plus (ex. de regul\. m.). Grup de compu[i care. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. volatile sau gazoase. f. A. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. / aneusomique. / aneuploïdie.priv. f. Sin..priv. A. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. *Daltonism pentru culoarea ro[ie.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. eidos = form\. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. (khroma. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. pediculat\ sau nu. an . provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. a. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. -atos = culoare). l.. Var. an . prin infiltra]ie sau pul-verizare. s. f. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. [Gr. n. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. / anérythropsie. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. în continuare. uneori. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). [Gr. În cazul a. pentru aneuzomie (v. pri-ma din cele trei culori fundamentale. generale).. / aneusomie. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine.. administrate prin inhala]ie. îndeosebi *botriocefaloza). care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3).. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. termic\. a. sl\-biciune [i paloare. V. f. Se disting numeroase tipuri de a. an . ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. r. A. Metod\ de *a.: trisomie) sau în minus (ex. sensibili-tate. f. A. reprezint\ o varietate de *dicromatism. / anergisant. s. anévrysme. A. / aner-gic. / aneurysm. tuberculinice.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. al bolii Biermer (v. [Gr. s. ca urmare a stazei acestuia. m. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. s. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice.: aneusomie.: boal\ a. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. A. aisthesis = senza]ie.priv.priv. [i aneuzomie. ANERITROPSIE.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. ANENCEFALIE. f. de ex.. Termen. În contact cu un trunchi nervos. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. ANESTEZIC. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. s. adj. Sin. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\.priv. sau pe trunchiul verte-brobazilar. dilata]ie.. f. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. stomac. an . enkepha-los = creier. f. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 .). [Gr.). cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare.] Care pro-voac\ *anergie. *gastrectomie). an . ca [i a trom-bopoiezei). Ex. euploos = favorabil. include sânge [i. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. [Gr. c\tre maturare. n. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. r. s. de la aneurynein = a dilata. s. ANEUSOMIE. abandonat. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici.priv. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. i. / anesthésique. s.. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. an . s. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\.: vitamin\ B1 (v. aistesis = senza]ie. adj. -e. V. / an(a)esthetic. ANERGIZANT. r. dolor. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. prostat\). f. ANESTEZIE. / aneuso-mic. kephale = cap.

f. angeion = vas. ektome = excizie. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. angina = sufocare. uneori. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. sau gr. [Gr. s. f. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. f. / anévrysmorraphie. amigdalian\. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. Ansamblul constituit de c\tre ovare. 3) A. Plan[eul bucal este ridicat. în interiorul acesteia. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. 2) A.). vasculit\. pentru desem-narea a. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. Stuttgart. de fapt. ANGIECTAZIE. ANGAJARE. Este. adnexus (annexus) = leg\tur\. gât. quinsy. de obicei. a. Termen engl. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. dilata]ie.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. [Lat.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. 4) ~n obstetric\. al aortei. f. acompaniate de *angoas\ [i. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. Cauza a. Mai rar. f. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). lupus eritematos diseminat. pl.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. s. difte-ric\ etc. Termenul a. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. / angéite. emo]ie. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. engagement. f. [Gr. comunicant cu artera printr-un colet. a `mpleti). / annexes. / adnexa. ANEVRISMORAFIE. În prezent. 1820-1910. / angine. s. s. 1837-1914. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. urma-t\ de sutura. f. a-lantoida. ANEVRISMECTOMIE.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. / aneurysmectomy. `n canalul medular cervical. *granulomatoza Wegener. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. A. pediatru german. aneurysma = l\r-gire. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. a persistat este *a. b) circumstan]e: efort. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. dup\ prânzuri. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\.: angin\ ulceronecrotic\ (v. angeion = vas. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. extrac]ii dentare). f. pl. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. / anévrismectomie. / aneurysmoplastia. m. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. cerebral\.: anevrismorafie (v. a orificiilor arte-riale care se deschid local. amniosul. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. placenta [i cordonul ombilical. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. aneurysma = l\rgire. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. *arterita gigantocelular\. f. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. Sin. re-zultând o dilata]ie cilindric\. angiite. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. d. flebit\. cu iradieri în membrul superior stâng. inclusiv a *amigdalelor. s. / angiectasie. ankein = a sugru-ma. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. V. infiltrat. f. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac .] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. ANEXIT|. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. între tunica intern\ [i cea extern\. de la adnectere (annectere) = a lega. de la plassein = a forma. de la aneurynein = a dilata. Ex. s. s. a. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\.] }esuturi. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. c) durat\: scurt\ (mi-nute). [Lat.practic întotdeauna ventri-culul stâng . în cadrul unei forma]iuni comune. s. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. *periarte-rita nodoas\. deoarece cauza a. [Gr. a uni (ad = c\tre. [Gr. înde-osebi cu polinucleare alterate). / adnexitis. ale pielii. f. p. -itã. lâng\. s.: a. -itã. superficiale. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. deoarece infec]ia afecteaz\. Berlin. s. chirurg german. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. adnexus (annexus) = leg\tur\. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. lâng\. / hernia-tion. ANGIN|. este aproape | | | 133 . [Wilhelm Friedrich von Ludwig. dilata]ie. nu este o *micoz\. s. limfangit\ etc. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. mandibul\. / angeitis.] Sin. de la aneurynein = a dilata.: anevrismoplastie. s. Ex. temporal\. plas-tos = modelat. medic francez la Hôpitaux de Paris.: vascularit\. a sufoca. d. a unui he-matom care constituie un sac fals. de la ange-re = a strânge. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. ANEVRISMOPLASTIE. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. dermatomiozit\. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. frig. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. f. 1) A. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. f. ektasis = dilata]ie. / engagement. dur [i foarte dureros. consecin]a unui traumatism.] Sin. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. s.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. Pentru a. ovalare. intestinal\. f. tonsilar\. cuprinde nume-roase variet\]i. *A. v. senza]ie de moarte iminent\. pectoral\. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. nectere = a lega.). sore throat. angor abdominal (1). ANGEIT|. s. s. nectere = a lega. angor abdominal (2). Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. [Eduard Heinrich Henoch. / aneurysmorrhaphy. angine de poitrine / angina pectoris. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. [Lat. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. dilata]ie. Flegmon sau ab-ces amigdalian. f. în contact cu o leziune arterial\. s. 17901865. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. de la adnectere (annectere) = a lega. Sin. limba este împins\ [i ea în sus. *sindro-mul Cogan. V. f.: p\rul [i unghiile sunt a. [Gr. faringian\. A. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. f. *A. / anévrysmoplastie. infec]ioase de origine bacterian\. s. Denu-mirea este improprie. ANEXE. de la aneurynein = a dilata. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina.] Inflama]ie a anexelor uterului. Tumefierea.). interscapular. aneurysma = l\r-gire. trompe uterine [i ligamentele largi.] Semn patognomonic. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\.: sindrom Churg-Strauss (v. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. a mode-la. / angiec-tasis. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. a `mpleti). s. ova-rul [i trompa uterin\. disec]ie aortic\. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. a uni (ad = c\tre. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. Sin. rha-phe = sutur\. / annexite. / angina.

carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. vezic\. 1908. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. adesea congenital\ sau genetic\. ANGIOGRAFIE. de tip Prinzmetal. -oma. ANGIOM. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. / angiocholécis-tographie. / angiokératome. logos = [tiin]\. -itã. / angiogenèse. P. s. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. s.). 1862-1950. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. gennan = a produce. diminea]a [i seara. în cursul *cateterismului cardiac.: angin\ de piept. s. A. în general. s. naevus vasculaire / spider angioma.: 1) A. angor pectoris. / angiocholégraphie.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. f. reflex\.] Boal\. angeion = vas. de la gennan = a produce. n. ANGIOLOGIE. -inã.). f. / angioma. f. angeion = vas. prin crize de epilepsie. | | 134 . s. [Gr. agentul patogen în *difterie. f. se complic\ cu *infarct miocardic. Imaginea este a-poi restituit\. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. -oma. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. f.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. angeion = vas. / angiology. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. -ozã. spastic\. s. s. s. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. angeion = vas. A. s. În cazul a. ANGIOCOLECISTIT|. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. graphein = a scrie. s. devenind tot mai frecvente. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. / angiocardiography. / angiocholegraphy. cu tendin]\ de extindere în profunzime. pseudodifteric\. ANGIOGENEZ|.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. n. ANGIOCOLEGRAFIE.sau intra-hepatice. Cu localizare variabil\. angeion = vas. genesis = produce-re.: angiografie digital\. s. angeion = vas. V. s. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. este cel mai adesea de origine con-genital\.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. itã. pneumococ sau stafilococ. [Gr.] V.: angin\ va-sospastic\.] Înregis-trare. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. angeion = vas. fiind inhibat de *steroizi. s. frecvent. cu risc de infarct [i moarte subit\. graphein = a scrie. / angiofluorography. În circa jum\tate din cazuri. p. noaptea. extra. V. [Gr. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. [Gr. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. [Gr. s. în regiunile temporal\ [i occipital\. de decubitus. este totdeauna grav. f.). u.] Sin. crize care se agra-veaz\ rapid. 3) A. s. boal\ Lindau. Mai rar. V. f. medulo-cutanat\. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. / cholan-gitis. intricat\. A. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. f. v.: colangio-grafie (v. kolon = intestin gros. f. prelun-gite. sau car-dioangiografiei selective. / angiomatose. n. gr. [Gr. s. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. / angio-genin. f. n. [i angin\ pec-toral\. în care crizele survin spontan.] Sin. khole = bil\. instabil\. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. ANGIOGENIN|. ANGIOBLAST. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. / angio-matosis. uneori la or\ fix\. angiografie numeric\. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. profesor la Paris. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii.). s. kystis = sac. / angiocholite. angeion = vas. s. f. angeion = vas. f. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. angeion = vas. angeion = vas. m. s. s. *heparin\ [i *interferon. iar în o treime din cazuri a. vezic\. f\r\ und\ de necroz\. ke-ratos = corn. -oris = curgere. V. Forme clinice de a. fluor. [i sindrom de ischemie-leziune. spat fluor. fluor.] Tumor\ circumscris\. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. proteine angiogenice. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. f. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. m. f. blastos = germen. 2) A. s. / angioblastoma. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). graphein = a scrie.: boal\ Rendu-Osler (v. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. o parte din cavit\]ile car-diace. V. Denumire generic\ pentru toate a. s. Sin. s. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. sindrom Cobb. [Gr.: hemangioblastom (v. angéiologie. [Gr. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator.: sindrom Cobb (v. / angiokeratoma. boal\ Heberden. f. fiind denumit\ în aceste cazuri a. este produs\ de streptococ. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. kystis = sac. s. / angiofluorogra-phie. survenind de mai multe ori pe zi.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. s. [Gr. f. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. p. / angiographie. / angiocholécystite. -oma. ANGIOMATOZ|. Sin. i. meningiene. 6) A. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). ANGIOCOLIT|. / angio-genesis.). ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. aspectul clinic al *a. / angiocholecystography. variant angina pectoris. Tip de a. m. cu o caden]\ rapid\. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. [Gr. / angio-blast. retiniene etc. din lat. f. f. angeion = vas. Sin. blastos = germen.).totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. 5) A. angeion = vas. s. ANGIOFLUOROGRAFIE. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. s. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. / angiocardiogra-phie.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. [i boal\ Fabry. A.). / angiogénine. s.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente.] Sin. [Gr. s. kho-le = bil\. bacteriolog [i epidemiolog francez. Sin. graphein = a scrie. s. / angiocholecystitis. / angiome.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. stenocardie. angeion = vas. kardia = inim\. [Gr. are o evolu]ie grav\. [Gr. / angiologie. f.] Inflama]ia canalelor biliare. keras. Denumit\ [i stare de r\u anginos.] Sin. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. Sin. [Myron Prinzmetal. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOKERATOM. angeion = vas. n. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. lungi [i spontane. [Gr. Sin. Sin. a. a. ANGIOCARDIOGRAFIE. spontane. a. khole = bil\.: colangiografie (v. [Gr. 4) A. acut\ coronarian\ febril\. graphein = a scrie. -oma. f. f. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. ANGIOBLASTOM. sindrom Prinzmetal. [Jean Hyacinthe Vincent. Sin. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. m.: angiografie numeric\ (v.: angin\ He-noch.: `n cazul febrei tifoide). / angioblastome.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. f. p. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. Prognos-ticul a. cardiolog american.: infec]ie Vincent (v. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. / angio-graphy. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole.).: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. în care se produce un exsudat pseudomembranos. / angioblaste.

a examina. s. ANILIN|. Aceste re-ac]ii. îngust. [Gr. angle. sub ac]iunea *enzimei de conversie. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a.1 nm.. stenosis = strâmtare. hidros = transpi-ra]ie.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. Simbol: Å. m.priv. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. / angionécrose. [Gr. ANGIOSCOP. cu jen\ respiratorie [i cardiac\.ANGIOMIOM. [Gr. incolor. adj. / angioscope.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus.. s. angeion = vas. Anilin. [Germ. Var. adj. rezult\ din a. s. scintilla = scânteie. ANGIOSTOMIE. graphein = a scrie. m. lat. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. a t\inui [i omen. m. / angioplastie. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. 4) A. n. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. `ngustare. an . a-companiaz\ formele severe de *anxietate. s. sarx. / angiotensinogen. e-gal cu 10-9 m. de la plassein = a forma. anguilla = ]ipar. considerate de origine neurovegetativ\. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. s. [Gr. pentru angor abdo-minal (v. f. / anhidrose. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. -oma. ori func]iona-l\ (în diferite boli). s. s. de la skopein = a vedea. lat. de asemenea. lat. s. tensus. endocrinol. Conform SI. / angiosarcoma. [Lat. V. Sin. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. s. 2) A. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. / angio-stomy. s. s. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. angor. adj. de la stenos = strâmt. / angiomyoneuroma. an . V.: angin\ abdominal\. În anemiile hemolitice. [i anilism. ANGIOTENSIN|. / angiosténose.] *Necroza pere]ilor unui vas. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. neuron = nerv. pathos = boal\. [Lat. de la gr. f.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. / anhidrotic. I). / angio-myoma. / angioscintigraphie.: a. 3) A. [i tab. f. gr. f. hypertensin. [Gr. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. / angiotensin. col]. n.). [Gr. ikteros = g\lbenare. / anhidrotique. f. / an-giostenosis. / an-giospastic. n. ANGIOMIONEURINOM. [Lat.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. -ozã.priv. ANGIOPLASTIE. ca o consecin]\ a he-molizei. [Gr. [Anders Jens Ångström. s. f. / angiotensinase.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme).. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). de la anguis = [arpe. s. angeion = vas.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. anhistous. angoisse. cu formula C6H5NH2. s.] V. -oma. -inã. [Termenul a rezultat din dou\ sin. [Gr.] Sin. dilatare.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. / angiospasme. s.). sarkos = carne. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. -azã. s. gr.). ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. s. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. -oris = sufocare. a `ncorda.priv. myos = mu[chi. hydor. [Gr. Var. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. tensus. ANGIONECROZ|. / angiomyome. f. tensus. dezob-struc]ie. -inã.: Strongyloides (v. angor abdominal (2). m. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. ]esut. [Gr. angeion = vas. angustia = loc strâmt. / anhistic. stare de r\u general. f. ANGIOSPASM. deoarece are Mr relativ mic\. s. m. de la tendere = a întinde. ca [i `n microscopia optic\. angioto-nine. m. adj. s. III. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. pectus. n. A. f. m. nekrosis = mor-tificare. / angle. ANGIOSTENOZ|. m. angulus = unghi. s. -oris = sufocare. angor intestinal. [Gr. / aniline. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. mys. s. s. angeion = vas. n. ANGOR ABDOMINALIS. II. s. / anhydrase. -inã. angeion = vas. / angiosarcome. fizician [i astronom suedez. adj. ANGULUS. s. f. / angiopathie. 1814-1874. survenind în general dup\ mese. [Fr.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0.: angin\ intestinal\. s. I) denumit a. ANGIOSCINTIGRAFIE. / an-gionecrosis. -oris = sufocare. f. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. f. angeion = vas. / angioscintigraphy. gennan = a produce.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. [Gr. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. s. / anicteric. ANGIOSARCOM. hypertensine. s. observat\ în aortita abdominal\.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. I). / angioneuromy-ome. an . Au fost descrise mai multe a. icter. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. s.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. ANHIST. hydatos = ap\. Sin. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. / angio-scope. de la intestinus = interior. s. / angoisse. [Gr. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). a `ncorda. ANGIOSPASTIC.: tumor\ glomic\ (v. f. de la tendere = a `ntinde. uneori for]at\. s. [Gr. angeion = vas. f.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. f. n. hidros = transpira]ie.] Sin. s.. [Gr. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. angor. m. -oris = piept. a modela. f. angeion = vas.] Care nu se `nso]e[te de *icter. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. skopos = observator.).. angeion = vas.: gama-angiografie. s. a încorda. spasmos = con-trac]ie. / angulus. spasticus. 135 . / angiospastique. m.] Sin. s. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. s.. f. / Ångström. ANHIDROTIC. s. / angiopa-thy. angeion = vas. f.: unghi (v. angioto-nin. / angiotensinase. ANHIDROZ|.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. -azã. Evolu]ie. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. ANGIOPATIE. stoma. ANGIOTENSINAZ|. f. de la Anil = indigo. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. s. din lat.). de la tendere = a `ntinde. an . o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. / anguillule. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. A. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). plastos = modelat. / anguish. / aniline. f. m. I este un decapeptid care. [Gr. A. [Lat. ANGUILLULA. adj.priv. f. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. ANGIOTENSINOGEN. f. / anguillula. adj. f. / angiotensine. abdominalis. din gr. ANHIDRAZ|.] Lichid uleios toxic. ANGOAS|. `n arab\ -al-nil. / Ångström. angeion = vas.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. s. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. [Gr.priv. ANICTERIC. / angiotensinogène.] Sin. / anhydrase. f. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). angeion = vas. [Gr. adj.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. / anhiste. element precursor al *angiotensinei. span = a trage. myos = mu[chi. spastikos = care trage `n\untru. / anhidrosis. f.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. -oma. `n-gust. s. histos = ]es\tur\. s. mys. lat. [Gr. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. angeion = vas. -atos = gur\. / angio-plasty. / angiostomie..: ace-lular (v.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine.] ~ngustare a vaselor sanguine. gr. f.: 1) A. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. lat. -minis = prevestire.] Sin. s. IV. ÅNGSTRÖM. angor.). angeion = vas. Poate consta în sutur\. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. rezult\ din a.: angin\ pectoral\ (v. Sin. intestinum = intestin. const. s. s.). Bioxid de carbon (v. s. angeion = vas. / an-giospasm. Carboanhidraz\. de la nekros = moarte. n. / anictérique. [Lat. ab-domen. s. an .

s.. f. s. fizician [i naturalist englez. prin în]ep\turi. f. benign. 2) În particular. Se sus]ine c\ a. m. Sin. kytos = celu-l\. / animal. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. f. isos = egal. f.. s. an . / anorexie. isos = egal.priv. [Gr. dilatabilitate. / anode. [Lat.priv. an . f. congenital\ sau dobândit\. ANIMAL. a. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. În cursul electro-lizei. m. an . / anisophorie.)..] 1) Organism viu. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. -inã. / anisotrope. hiperfagic.. f. / anilingus.. s.priv. an . hodos = cale. [Gr. malariae [i ovale).] Modi-ficare patologic\. vivax. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. / ankyrin. isos = egal. ANOMALIE. f. monstruozit\]i. r\suflare. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. [Gr. [Gr.] Ion înc\rcat electric negativ. adj.priv. n. ANIZOMETROPIE. ANOD. ANOPSIE. din lat. f.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. orexis = apetit. de la ienai = a mer-ge. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. s. s.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. s.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. v. de la trepein = a `ntoarce. f. s. gennan = a produce. odous. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). ANKIRIN|. a. spinal. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. nepericulos [i. ophthalmos = ochi. m. ops. f. f. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. 136 . orexis = apetit.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. / anodin. vitez\ de propagare a sunetului.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. f.] 1) Care diminu\ apetitul. ANIZOCORIE.. / anisotropie. anopheles = v\t\m\tor. s. anorexia nervosa. / anomia. profesor la Manchester. lui Houssay.] Intoxica]ie cu anilin\. [Gr. f.. adj. ANOFTALMIE. este uneori conven]ional\. Evolu]ie imprevizibil\. f\-r\ urm\ri. / anion.. 2) A. s.priv. Sin. metron = m\sur\. c) a. ion = migrator. an . f. f. s. / anodontia. 2) Care apar]ine orga-nismelor. s. a luminii etc. isos = egal. isos = egal.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. având senza]ii. / anoph-thalmos. s. vedere. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae).priv. / animal. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. f. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). indo-lor.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. anomaly. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. gr. trope = `ntoarcere. f. În acest caz..: anorexie mental\ (v. / abnormality. s. m. s. ANOFEL. [John Dalton. [Gr. n. / anophtalmie. de la trepein = a `ntoarce. Se g\se[te în banda (4. f. s. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. trope = întoarcere. f.). ops.: *izocorie. ana = în sus. f. / anorexiant. an .1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\.priv. s. f. s. Var. ANOMIE. an . adj. A. adj. Anilin. prin exces.. an . -onos = i-magine. [Gr. an . f. de la Anil = indigo. / aniséiconie. V. / anonychia. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. nomos = obicei având for]\ de lege). odyne = durere.. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. isos = egal. / anisocytose. / anopie. ankyra = ancor\. Wuchereria bancrofti. fiziolo-gic\. -ykhos = unghie. a se comporta.] *Strabism latent. / anisocorie. [Germ. / an-isometropia. [Gr. gr. f. s. 1) an . s. onoma. s.). dependent\ de contextul familial. kore = pupil\.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. s. Limita între normalitate [i a. anomos = neregulat (an . Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa.. s.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli.. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. ANIZEICONIE. [Gr. -ozã. f.. acut\ sau cronic\. / anisométropie. isos = egal. / Anopheles. f. -e. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii.] Electrod pozitiv. / anilism. aspect. / aniso-cytosis. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. Prin extensie.priv. / anomie. / aniso-chromia. vedere. ANODIN. f.). de la anima = suflet. / anilingus. phorein = a se sim]i.. ANIZOCROMIE. an . / anorexia. opos = v\z. ANIZOTROPIE. m. de control. / anodontie. d) a. ideal cristalele. Ant.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. prin extensie. Nematocere. opsis = vedere. [Gr. de care el `nsu[i suferea. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. [Gr.ANILINGUS. s. animal = fiin]\ vie. imperceptibil\. -atos = culoare. an . cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. s.] Inega-litate pupilar\. A. / anode. khroma. ana = în sus. adj. / anisotro-pia. adj. adj. [Gr.. ANIZOTROP. / anopsia. [Gr. animal. lingere = a linge. prin defect.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. m. / anisopho-ria. `n arab\ -al-nil. S-a propus s\ se considere a. [Lat. / anonychie. [Gr. / anisocoria. s.. ANOREXIGEN.: protanopie (v. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. [Gr. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a.priv. cu m\duva spin\rii sec]ionat\. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. care a studiat [i daltonismul. transgenic. nomos = obicei având for]\ de lege. / anopsie. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. s. psihopatie. s. ANODON}IE.priv. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. ANIZOFORIE. drum. f.priv.). b) a.. [Gr. s. / anorexigène. Sin. transgenic..2T. deci f\r\ comunicare cu creierul. eikon. s. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi.priv.priv. n.. n. s. [Gr. isos = egal. [i a pozi]iei acesteia. s. ANKILOSTOMIAZ|. conductivitate electric\. / anomalie. Ant.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. s.) `n func]ie de direc]ie. este expresia unui dezechilibru psihopatic. c\l\tor. anorexie mental\.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor.. [Gr. [Lat. s. opos = v\z. [Gr. cu rol în vederea stereoscopic\.. chimist. ANOREXIE. s. -atos = denumire. -ism. ANIZOCITOZ|. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului.priv. cu hipermetropie (v. ANOPIE. s. e) a. an . spre deosebire de *monoftalmie. s. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. [Gr. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. uneori.: izeiconie. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. / anodyne. s. rezisten]\ la trac]iune. f. f. [Gr. s. 2) a . Poate fi profesional\ sau accidental\. anomalia = neregularitate. 2) Absen]a ve-derii. / anilisme. onyx. / ankyrine. f.priv. pentru anchilostomiaz\ (v.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. Se deosebesc: 1) A. adj... m. m. an -priv. m. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. / anion. 1766-1844.priv. s.priv.: anorexia nervosa.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. s. ANONICHIE. V. a. s. / Anopheles. anomalus. ANION. de valoare mic\.] Sin. / anisotropic. s. an . an . Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. se deplaseaz\ spre anod. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. s. s. / anopia. 3) Uneori sin. f. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. m. f\r\ importan]\. f. an . ANILISM. / aniseiko-nia. / anisochromie.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. odontos = dinte.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. iar cele inferioare lui m . s.priv. anus = [ezut. f.).

mort. organikos = referitor la un instrument. an . f.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. de la parere = a na[te. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. s. de la gnonai = a cunoa[te. Între cele dou\ extreme. / anthélix. versum. hypo = sub. fenomene sau substan]e.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. / antalgic. [Lat. s. an . diaphoria = diferen]\.priv. / anoxia. ANOXIE. -e. f.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. / anorganique. la nivelul p\r]ii lor concave. ANTEVERSIE. Ex. / anorchidie. familiale). necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. [Gr. 2) A. ante = înainte. gr. / antéhypophyse. ANTENATAL. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine.. s. pe care le descriu jejunul [i ileonul. de la anti = contra. [Gr. [Gr.priv. anatomist german. 3) a. care le servesc. Pentru compara]ie. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. f. pl. [Gr. [i anosognozie. s. oxys = acru. adj. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. Tipuri de a. f.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. NA: ansa. f. ante = înainte. ANORHIDIE. s. f. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. agoni[ti [i a. gr. Heidelberg [i Göttingen. adj. s. s. anterior = mai înainte. adj. comparativ de la ante = `nainte.. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. oxigen.: amnezie a. -onos = bra]. / antalgique.: 1) A.] 1) Mi[care în sens anterior. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. / anta-gonism. / antagonisme. A.. A. tratament a. / antenatal. profesor la Zürich.. antihelix. [Lat. [Lat. orkhis.: fosfor a. f.priv.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. s. *agnozie vizual\. de la vertere = a întoarce. a . adj. adj. an . s. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. par]iali. m. Ex. a . osme = miros. algos = durere. s. nosos = boal\. [Lat. -ntis = antecedent. Sin. inel. prin flectare. nor-melor admise. / anovu-lation.] 1) Devia]ie anterioar\. de la gradi = a merge. *hemianopsie etc. / anosmie. organ. / anosodiaphoria. organe. 3) Substan]\ care.. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). / forearm. s. m. f. situat\ anterior fa]\ de *helix. s. f. Lega-rea se produce conform *legii maselor. f. [Gr. ANTERIOR. adj. a înainta. f. [Lat. ANOSODIAFORIE. de la anti = contra. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. / inorga-nic. cunoa[tere. cu care este asociat\. 2) a. adj. f. s. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. m. ce-dere = a merge. s.. [Lat. / anthelix. / antepo-sition. / anoxie. / history. an .] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. f. NA: anthelix. anti = contra. ANTE PARTUM. s. [Lat. 4) A. 1809-1885. f. Marginea convex\ a a. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). A. [Gr. -atos = sânge. -onis = pu-nere. / antéversion.] V. / anosognosie.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. adj. brachium. ante = înainte. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale.: la altitudine). sincop\ cardiac\). par]ial: ventral. helix = spiral\. f. antagonisma = pozi]ie. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). [Gr. [i monorhidie. adj. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. de la ovum = ou. 2) Despre un sistem.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. organon = instrument. s. dim.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. adj. ANS|. -idos = testicul. ANTE MORTEM. s. s. gr. / antagonist. treapt\. / ante-flexion. / antécédents. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski.priv. / avant-bras.. -rtis = moarte. oxys = acru. adj.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. / an-terior pituitary. s. ante = înainte. ante = înainte. anularea sau inversarea efectelor lor. gr. pl. [Friedrich Gustav Jakob Henle.] Care precede *na[terea. physis = cre[tere. m. *afazie Wernicke. an . / antérieur. Prin a. familiei sale (a. [Lat.: pozi]ie a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi..] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. ANTEHELIX. V. / anterior. s. organicus. lat. n. 137 . care conserv\ curbura sa normal\.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). s. 3) A. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\.] Absen]a *ovula]iei.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice.. f. antecedens.priv.] V. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. Medicament cu aceast\ proprietate.ANORGANIC. tub urinifer [i nefron. de la flectere = a îndoi. A. A. f. ANTAGONISM. ANOXEMIE. s. -ale.: a. -aux. de la ponere = a pune. / antever-sion. NA: antebrachium. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. în for-m\ de U. ANOSMIE. / antéposition. / ano-sognosia. [Lat. organum.. s. [Gr. nosos = boal\. [Lat.] În anatomie. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. hipo-fiz\. ante = înainte. [Gr. / anox(a)emia. brakhion. / ab-normal. ANTALGIC.. partus = na[tere. ANTEFLEXIE. prea flectat înainte. / anosmia. s. v. 2) În bac-teriologie. n. ante = înainte. 4) Inhalarea unor gaze toxice. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. gnosis = percepere.. V. [Lat.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. competitiv sau necompeti-tiv.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. s. s.priv. personale). s. adj. [Gr. -onis = îndo-ire. f. s. lat. m. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. ANTECEDENTE. Sin. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. ereditare sau eredocolaterale).] Care este contrar regulilor. adj. s. oxigen. s. n. natalis = de na[tere.. ANTEPOZI}IE. m. s. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. comparativ de la ante = înainte.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. ANORMAL. / antéflexion. m.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. f. ce poate avea ca rezultat diminu-area. ter-menul este pu]in utilizat. Ex. anterior = mai înainte. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. [Lat. / antérograde. [Gr. agonistes = lupt\tor. pl. de[i se leag\ la un *receptor. s. anoxyemie. ma[in\. an . de la phyein = a cre[te. s. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. n. ab = îndep\rtat de. ascenden]ilor s\i (a. / anoxémie. biochimic. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. De[i ar putea prezenta interes. ANTEROGRAD. / anse. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni.. lat. / loop. s. a.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. / antero-grade. adj. / anormal. ANOVULA}IE. f. bucl\. anomalous.: blocante de canale calcice (v. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. NA: pars distalis adenohypo-physeos.priv. ANTAGONIST. / anorchia. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. astfel încât axul corpului uterin. [Lat. gradus = pas. / anosodiaphorie.] Care calmeaz\ durerea. an-sae. ansa = toart\. flexio. i.). ANTEBRA}. ante = înainte. 2) Care se produce de la un moment dat. sau mineral. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. haima. n. f. i. Ex. / anténatal. ante = înainte. / antagoniste. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. s. ante-flexie [i anteversie. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. ANOSOGNOZIE. s. Ex. de la lat. positio. [Lat. ANTEHIPOFIZ|. antagonistes = oponent. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. norma = regul\. gr.priv. f. / anovulation. f. f. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare.

2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. ANTICANCEROS.. [Gr. aggre-gare = a aduna la un loc. s. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. s. m. *lizin\ sau *precipitin\. Sinteza factorilor II. cutanate..: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. Producerea de a. s.: antivitamine K. În ultima perioad\. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. dim.. pulmonare sau sanguine. [Gr. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei.] 1) Care se opune vie]ii. s. acidus = acru. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. n. glicopeptide. anti = contra. / antibiothérapie.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. / polypeptide antibiotics. / antiagrégant. Nu exist\ a. antienzim\. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. lat. ANTIAMARIL. lat. / anticoagulant. sunt grupate în familii: be-talactamine. [i nu a ac]iunii clinice. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul.. s. tetracicline. nitroimi-dazoli. -cri = rac. m. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. capere = a lua). m. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. o. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. convulsus. V.. anticipatio. m. bios = via]\. adj.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. / anticorps. m.. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. gr. adj. anti = contra. lat. lat. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. antituberculoase. adj. -inã.] V. / antiallergic. [i X ai coagul\rii este. n. m. -e. s. n. este enorm\. de la ergein = a lucra.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. adj. s. V. ANTIARITMIC. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. [Lat. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. adj. concep]ie. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. V. în consecin]\. macrolide. bakterion. / an-tacid. s.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. adj. -onis = graviditate. de sintez\. A. adj. se disting patru grupe de a. adj. Câteva tipuri: 1) A. [Gr. anti = contra. s. dezin-fectant. polipepti-de.priv.] 1) Care se opune acizilor. allos = altul ergon = lucru. s. antieritrocitar. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. Se recurge la reac]ii antigen-a. canal de calciu. / anticonvulsi-vant. gennan = a produce. / antibiotic. / antiantibody. s. În func]ie de formula chimic\. corpus. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. s. ca-nal de potasiu. A. therapeia = tratament. / anticoncep-tionnel. ANTICONCEP}IONAL.ANTIACID. -euse. fenitoina. s. [Gr. anti = contra. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. m. ANTIAGREGANT. ANTIANDROGEN. adj. a. Se alege. fa]\ de *heparin\.. anti = contra. adj. anti = contra. anticelular. V. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. ANTIALERGIC. m. anti = contra. s. crab. adj. / antiarythmique. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. andros = b\rbat. m.. s. din aceast\ cauz\. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K.. includ fenobarbitalul. ANTICIPA}IE. antiseptic. n.. A. cu anticorpii. c\reia îi afecteaz\ cinetica. m. [Gr. anti = con-tra.. / antineoplastic.. ankein = a sugruma. / antiarrhythmic. / anticipa-tion. n. adj.. ANTICORP. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. s.. n. / antibacterial. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. / antibiotics therapy. de natur\ proteic\. IX. ac]iune. n. anti = contra. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. n. ANTICODON. angina = sufocare.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. anti = contra. / antibiogram. / antisludge. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. antifungice. aner. ANTIBIOTERAPIE. s. d) o serie de inhibitori de calciu. / antiacide. m.. / anticancéreux. deriva]i de oxichinolein\. anti = contra. adj. anticelul\ parietal\ gastric\. antimitotice. n. canal de sodiu. prezint\. m. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. Diversitatea a. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. [Gr. ex.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. adj. / antiepileptic drug.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. A. s. de la anticipare = a o lua `nainte. -elle.. lat. 4) A. s. VII. a anticipa (ante = `nainte. a. s.. Pe baza efectelor celulare. con-cep]ia. ergein = a lucra. gramma = înscriere. s. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora.: a. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. adj. [Gr. adj. s. -e.. [Gr. m. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. lat.: heparina. [i antiulceros. -oris = corp. [Gr. anti = contra. adj. / antibactérien.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. adj. adj. f. *midriatice [i antiparkinsoniene.] Care se opune *febrei galbene. 5) 138 . / antiandrogène. 2) A. ANTICOLINERGIC. adj. a coagula.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. bios = via]\. rhythmos = ritm. khole = bil\. anti = contra. m. s.. adj. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare.. n. f. adj. / contraceptive. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. anti = contra. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. rhythmus. cancer. adj. cu antigenul corespondent. coagulare = a închega. m. / antiangineux.. s. anticoagulante circulan-te. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice.. s-au dezvoltat a.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. lat. / antiallergique. n. Combinarea unui a. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. / antiamaril. [Gr. m. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. ANTIBIOTIC. / antibiotique. de la angere = a strânge. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. *gramicidina [i *polimixinele. m. sunt utilizate ca *spasmolitice. in vitro sau in vivo. 3) A. m. a . s.. V. [Gr. anti = contra. f. -enne. [i antibiotic. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). de la therapeuein = a `ngriji.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). / antibiogramme. [Gr. lat. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. / antiamaril.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. benzo-diazepinele. / antico-don. rifampicine. antisecretorii gastrice. a su-foca. anti = contra. s. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). n. Ex. anti = contra. ANTIBIOGRAM|. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. / anti-anticorps. adj. [Gr. de la bakteria = baston. ANTICOAGULANT. / antiandrogen. -euse. ANTIANGINOS. Datorit\ acestor propriet\]i. [Gr. / antibody. f. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\.. pl. s. s. [Gr. A. s. n. Ex. ANTI-ANTICORP. deci. s. antibiomimetice. aminoglicozide. *antiemetice.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. ANTICONVULSIVANT. -onis = anticipa]ie. adj. bios = via]\. [Gr. adj. Sin. s.. s. V. s.] Sub-stan]\ specific\. adj. de la convellere = a zdruncina. / antianginal. / anticoagulant. ANTIBACTERIAN. contraceptiv. [Gr. spaniol\ amarillo = galben. / anticholinergique. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\.. antimitotic (2). -oris = corp. [Gr. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. adj. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. / anticholinergic. / anticipation. conceptio. m. lat.: medica-ment a. s. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. s. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. anti = contra. evident. / anticodon. determinate de *alergie. lat. f. producerea unei sarcini. sau gr. corpus. in vivo sau in vitro. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. s. anti = contra. s. perfect. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta.

s. 8) A. de la lyein = a distruge. 17) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.. / reagin. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen.). 13) A. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal.. oistros = dorin]\. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. m. Forssmann. m. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. adj. m. n. 139 . Termenul este discutabil. / antidote. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. reagin\. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. / anti-émétique. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. 16) A.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. ANTIFIBRINOLITIC. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. adj. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener.: reagin\ (v. en = `n. m. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. Cel mai important a. a. hibrid. reaginic. antimu[chi neted. nici hemoli-z\. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. varietate de a.: ACAN. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. utiliza]i experimental (a. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. s. a. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. Titruri crescute de a. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. s. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. biochimic sau farmacologic. ANTICORP REAGINIC / réagine.). (sau de a. iar a. A. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. emeticus.. gr.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. s. prin administrare intravenoas\. f. [Gr. gennan = a produce. m. adj. adj. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. s. ANTIDOT. a. apar]in `ndeosebi IgG.: a. fibra = fibr\. 19) A. 20) A.: homeodot. A.: antivomitiv (v. n. adj. anti = contra. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. care apar doar `n condi]ii speciale. 15) A. citotoxic. anti = contra. vasopresin\. s. -inã. [Gr. / antidiurétique. [Gr. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. anti-TPO. / antidiuretic. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. care precipit\ cu antigenul. [Julius Donath. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. dromos = curs\. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. n.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. s. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. [Gr. Sin. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. adj. acidi-fiere.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. printr-un mecanism fizic. v. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. de la gr. [i anticorpi anti-car-diolipin\. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. de la phlox. V. phlogistos = inflamabil. / antidote.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. anti = contra. Pre-zen]a în circula]ie a a. iar cel\lalt pentru alt antigen. gr. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). care are un situs de combinare specific pentru un antigen. emein = a vomita. drojdie. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. 10) A. / antidromique.. de la diourein = a u-rina. s. *test Coombs etc. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. n. A. reflex axonic. A. pân\ la denaturare. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. responsabil de formarea *celulelor lupice). antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto.. / antifibrinolytic. adj. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. phlogos = flac\r\. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. adj. specific pentru antigeni din membrana celular\. / antidro-mic. Inventarierea a-cestora este `n curs. [i chelator.] Sin. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. anti = contra. / antifibrinolytique. [Gr. v. termolabil. impuls. sau phlegein = a arde. a. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. imunoprecipitare. Sin.. unii a. cu specificitate dubl\. 12) A. de aceea. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. Anticorp care. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. m.: macroglo-bulinemie Waldenström). V. 6) A. 2) În homeopatie.: solu]ie apoas\. s. drum. A.] Termen desuet. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. ciroz\. [Gr.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. antimiocard. t. n. 1868-1943. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. natural. A. [Gr. s. dotos = dat. medic austriac. foarte eficace. s. A. ca [i implica]iile `n patologie. monoclonali (v. s. patolog [i serolog de origine austriac\. prezent în umori. sclerodermie. New York. 1870-1950. Abrev. ANTIEMETIC. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. s. având efect de sc\dere a de-bitului urinar..A. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. ANTIFLOGISTIC. 7) A. adj. Sin. fie stimularea func]iei celulare. / antiphlogistique.: antiinflamator (v. 11) A.). sensibil la varia]iile de temperatur\. este *tamoxifenul.). adj. ANTIDROMIC. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). sau lat. antimitocondrie. V. / anti-oestrogène. perinucleari (p-ACAN) .). fa]\ de *antigenul Forssmann. [Gr. lytikos = care distruge.. m. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. a. provocând fie blocarea. 9) A. c. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. Sin.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. ANTIESTROGEN. / antienzyme. adj. Rh. de la anti = contra.: anticorpi antitireoglobulin\. strict iden-tici. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. 18) A. A. s. f.. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. f. lat. hepatit\ cronic\ activ\. varietate de a. anti = contra. Karl Landsteiner. anti = contra.). s. ANTIENZIM|.. au fost detecta]i în carditele reumatismale. În terapeutic\. emetikos = care produce v\rs\turi. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. antidotum = antidot. / antiemetic. Sin. / anti(o)estrogen. zyme = ferment. ANTIDIURETIC. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. V. 14) A. / antiphlogistic. c. / antien-zyme. Abrev.: a. anti = contra. chimic. Ex. adj. umoral. m. Ex. precipitant. a.] Tip de a. lat.

t. tract respirator). 140 . nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv.3 antigen. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. colit\).] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. *a. Ex. utilizabil pentru supravegherea acestora. o gamafetoprotein\. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. a. markeri tumorali. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. s. antifon-gique. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. carcinoembrionar. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. Sursele de a. histocompatibilitate. Nu este riguros specific. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. gennan = a produce. [Gr. V. pot fi utilizate ca *antimitotice. prostatita sau infarctul prostatic. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. ANTIGEN CA 15. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). [Engl. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. crosreactiv (încruci[at-reactiv). A. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. A. Prezen]a acestui a. virusuri.4 antigen. hepatit\ B. markeri tumorali. CA 19. n.9. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. Abrev.3 / antigène CA 15. în mod normal. A. pentru care. Obs. homogref\. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. exist\ numai la embrion. / antifungal. adj. sistem HLA.: aloantigeni. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. s.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa.). V. V. carcinoembrionar. hepatitis B = hepatit\ B. A. Este prezent `n majoritatea organelor. [Gr. Dozarea a. ANTIFUNGIC. DEX. A. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. V. lat. fungus = ciuperc\. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml.: HBs. m. / folic acid antagonist. s. t. dar [i a altor cancere (gastric. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. adj. m..). ubi-cuitar. grup tisular. / antigen. m. Abrev.ANTIFOLIC. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. iden-tici. în continuare [i alte tipuri de antigeni. a-poi în alte cancere. hepatit\ B. Termen actualmente desuet.4 / CA 72. în conti-nuare. Astfel. ANTIGEN CA 19. în caz contrar se produce *rejetul.5 ng/ml. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. CA 50 [i markeri tumorali. celule sau proteine str\ine. adj. [John Forssman. prezent în toate celulele organismului. ini]ial în cancerul de colon. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. la fetus.] V. hidatic. hepatitis B = hepatit\ B. F. V. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. Câteva tipuri de a. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. Unii dintre ace[ti a. cu excep]ia oilor. A. A. s.. 1868-1947. de asemenea. Sin. sub-stan]e toxice etc. asigurând rezisten]a la boal\. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. V. ai aceluia[i individ. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. markeri tu-morali.: a. este secretat `n mod normal.9 antigen. cf. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen.] V.: a. A. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. anti = contra.9 / antigène CA 19. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. V. g.). A. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. V. a. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. C (nucleoproteici – NP. t.4 / antigène CA 72. r. A. Ex. t. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. utiliza]i ca *markeri tumorali. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. deoarece con]ine a. t. adj. a. A. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). sunt extrem de diverse: bacterii. neuraminidazici – N). [Engl. dar nu [i `n sânge. protectiv. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. A. în raport cu care este mai pu]in specific. / antifungique. a. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. markeri tumorali. Ex.] A. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. HBs Australia (v. pentru care nu este strict specific. [i antigeni he-terofili. CEA (engl. O serie de glicoproteine care. V. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. În cazul re-jetului. core = centru. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. patolog [i imunolog suedez. A. V. ca [i a. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. antigeni. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. carcinofetal glial etc.: ACE. care.9 / CA 19. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. identificat la numeroase specii de plante [i animale.: PSA. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. s. 3) A. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. markeri tumorali. sunt înrudi]i cu a. B. ca hiperplazia prostatic\. Diferi]i a. Detec]ia a. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). A. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. Natura a. F.. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. s. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic.). n. V. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. antigen CA 19. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne.3 / CA 15. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. Ex. miez. A fost descris\. V. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. fetali). Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic.: pl. ANTIGEN CA 72. hepatit\ B. V. eritrocitari ai sistemului ABO. deci. Denumire generic\ a unei serii de a. p.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. Casoni sau a. Abrev. ANTIGEN. cu Mr 34 kDa). 5) A. colorectale [i gastrice.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. surface = suprafa]\. a. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. 4) A. he-maglutininici – H. s. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. rejet. transse-xualism. antigeni fetali.: antimicotic (v. / antifolique.] Sin. V. A. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml.. / antigène.. anti = contra.: 1) A. prezent în celulele canceroase. s.9 [i markeri tumorali. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. p. 2) A. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. V. A. A. glicoproteic asociat cancerului de sân. (v. m. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

aspergere = a r\spândi. -ism. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). pip\it. putere. -atos = punct. [Lat. / asper-gillosis. / astrocytome. / asthénopie. proto-plasmic. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. m. m. / astrocyte. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. Între accese. -atos = s\-mân]\. cu celule gigante (gemistocitice).] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. / a-stereognosis. de la a . vedere. s. Sin. / asterixis. s. de origine neclar\. f. gastric\.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. de grad mic (I. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. expira-torie. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. tremur\turi sau secuse mu-sculare. Sin. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. astron = stea. ASTENIE.priv. s. / astragale.priv. s. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. s.: semn Arroyo (v. d) a. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. a face s\ ]in\. de la sterizein = a sta nemi[cat. a . 3) În limbaj curent. m. de a deveni nebun. E-volu]ia bolii este capricioas\. [A . s. s. compus. putere. 2) A. s. / talus. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. de la a . fibrilare. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. de la gnonai = a cunoa[te. urmate de expectora-]ie mucoas\. de la ad = c\tre. spirare = a r\sufla). n. prin deformare conic\ a corneei. m. putere. blastos =ger-men.: criz\.). n.priv. / astringent. senza]ie de stran-gulare.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. V.] 1) Diminuarea for]elor. astig-mie. 3) A.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. gnosis = cunoa[tere. a . deci a ortostatismului. reprezint\ o dispnee paroxistic\. semitardiv\ sau tardiv\. / asplenia. ASPIRA}IE. e) a. -ozã. 2) A. f.: agnozie tactil\. aspiratio.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei..] V.oase. sugarului [i al copi-lului este grav. f. stereoagnozie. ulcera]ii. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. f. a . [Ital. -inã. s.. a lega. protoplasmatice [i a.astroblastomul [i IV .: semn Adams-Foley (v. [Gr. febr\. / asplénie. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. n. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. s. sthenos = for]\. / aspiration.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. dureri precordiale. [i debilitate. s. -enos = splin\. a. ca urmare a necoordon\rii motorii. s. [Gr. f..pentru Spiraea ulmaria. attaccare = a începe. sthe-nos = for]\. s. f. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. a sufla (ad = c\tre. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. -e. s. f. s.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. splen. / asthe-nocoria. Sindrom imprecis. astragalos = oscior. / asthme. asthenos = f\r\ putere.priv. s. Accesele se pot succeda atât de rapid. s. f. s. ASPERMATISM. astron = stea. ops. kytos = celul\. [Gr. [i sindrom Da Costa. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. [Gr. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. ASTRINGENT. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. [Gr. / astrocyte. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. grupate în fas-cicule. -oma. / aspirine. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. astragalus. bron[ic adev\rat (esen]ial). continu\ (dintr-o plag\. în care meridianul cel mai refringent este vertical. s. s. sin. iar ce-l\lalt normal. "conform regulei". lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. antipiretic. f. în *hipermetropie. -oma. asthma = gâfâial\. s. A. tab.. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. a lichidului de staz\ gastric\. n.. conic. contrar regulei. *apoplexie. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. a împr\[-tia. [Lat. s. b. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. de p. spir . [i acid arahidonic.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. s. de grad înalt (III . / astéréognosie. s. 158 . a .priv. emetrop etc. / astasie. Se disting a. opos = v\z. f. ASTROCITOM.). anat. transpira]ii. continu\ sau discontinu\. umed. nu sunt clare. a . -ism. uneori. ASTM. n. f. / asthenia. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. caracterizat prin accese de dispnee lent\. plant\ denumit\ [i t\valg\. durere sau jen\ toracic\. n. de la a . adj. s. / astroblastoma. din cauza spasmului.] Sin. sânge.: dis-tonie neurocirculatorie. Obo-seal\ vizual\.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. s. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. 2) A. s.. / a-spermatism. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). dar dispare uneori la pubertate. în consecin]\. m. [Gr. asthenos = f\r\ putere. f. / asthenopia. insuficien]\ renal\ etc. ASTAZIE. s.. [Gr. percepere. f. [Gr. simplu. s. ca antiinflamator. / aspergillose. stigma. / astringent.. [Lat. m. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). constituit din astrocite aplatizate [i alungite. Tipuri: 1) A. sterixis = pozi]ie fix\. ASTROBLASTOM. senza]ie de astenie. n. f. ASTERIXIS. f.. a . . V. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. m.pen-tru acetil. neregulat. de la istanai = a plasa.priv.. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. astrocitom. cu expectora]ie [i. `n re-lief.ASPERGILOZ|.priv. miopic pe un alt meridian. n. [Lat. ASTIGMATISM. analgezic. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. in-vers. muscular\. c) a. intricat).] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. astron = stea. astringens. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. a. f. readus în circula]ie de *DSM IV. 6) A. antiagregant plachetar [i antitrombotic. tumori subcutanate fistulizate).. s. fibros. pleural\. Se deosebesc: 1) A. / aspermatisme. A. crisis. 2) În limbaj clinic. [Gr. a sta. / asthma. f) a. Rolul principal în de-clan[are îl are. s. s. / aspiration. / aspirin. ASTEREOGNOZIE.: miastenie (v. [Gr. / astigmatism.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. Pseudoastm (v. kytos = celul\. *alergia. s. [i a. f. / asterixis. acomodativ\. Func]iile a. Se manifest\ prin dispnee. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. s.priv. ASTRAGAL. fatigue. ASTENOCORIE. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. stringere = a strânge. intestin sau cavitate seroas\). de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. II).] V.priv. A. hipermetropic pe un meridian. V. / attaque. moderat\.). evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. stereos = solid. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. m. / asthénie. -onis = aspira]ie a aerului. sperma. ASTROCIT. tulburare cardiac\. b) a. îns\. s.] Sin. kore = pupil\. [Gr. f. 4) A. dar f\r\ paralizie. lâng\. aproape. n. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). / attack. / astasia.glioblastomul). [Gr. Termen vechi. în care un ochi este astigmat.] Absen]a *splinei. ASPIRIN|. adj.). s. f. pustule. f. / asthénocorie.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). din gr. astheneia = sl\biciune. n. aparatul respirator es-te practic normal. 3) A. de la aspirare = a inspira.). A. pot fi clasificate în: 1) A. Sin. stroke. s. / astigmatisme. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. ASPLENIE. [Gr. cu staz\ pul-monar\. pseudoastm. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ATAC. ASTENOPIE. s. frecvent. m. simptomatic.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. / astroblastome. Se disting: 1) A. lichid amniotic) în c\ile aeriene. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice.. este un medicament cu lar-g\ utilizare. s. / astro-cytoma. 2) A. senza]ie de sufocare. sthe-nos = for]\. 5) A. iar imaginile sunt percepute deformat. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. stasis = [edere.

s. athéromec-tomie. sklerosis = indurare. tabes ereditar. V. Uneori. s. s. attenuatio. / attico-antrotomie. lobular\ sau segmentar\. p. vertij. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. m. din gr. localizat\ pe arterele coronare. atticus. f. [Lat. f. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. forma]iunile subtalamice. attikos = referitor la Atena. neregulate [i cu amplitudine mic\. [Gr. / ataraxia. a . Var. ateles = incomplet. s. m. / attico-tomy. / ataxie. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. de la temnein = a t\ia. medic german. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. gr. ATERECTOMIE. de la tattein = a ordona. / ataraxie. X. atypical. s. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. timus.] Dispozitiv. [i coree. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. înt\rire. [Gr. / atheroge-nic. teleos = extremitate.. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. ataraxia = impasibilitate. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. Sin. / athérectomie. / atherectomy. f.: sindrom Louis-Bar (v. sau f. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. s. [Gr. f. / athétose. În literatura medical\.: fenomene a. f. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. adj. [Gr. / atheroembolism. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). antron = pe[ter\. m. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. dur. exist\ trei mari tipuri: a. lemn.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. ATENUARE. f. / athéromasie. sec]iune. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9.priv. f. s. de la typos = tip. de la tattein = a or-dona. din metal. format pe peretele intern al arterelor. 2) A.] Depozit lipidic g\l-bui. m. A. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n. / attitude. [Lat. Etiologia a. gr.: ateromectomie. taxis = ordonare.. [Gr. A.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. / atavisme.priv. lente. f. / atticoantrotomy. s. de la a . ATEROM.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. [Gr. frica de a muri. antrum. în mers (a. f. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. model. prin a. ekta-sis = dilata]ie.grea]\. s. athere = terci. fiertur\ (-oma). Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). a. [Lat. s. adj. athere = terci. [Gr. / atypique. [Gr. f. 2) thymos = prin-cipiu vital. [Ital. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. / atypic. f. -ozã. de la temnein = a t\ia. / attelle. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. în func]ie de evolu]ie. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. gennan = a produce. a. din gr.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. care sunt dezordonate.). m. f. taxis = ordonare. ATEL|. attitudine.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). Ex. din gr. ATIMIE. Ex. de la gennan = a produce. f. deta[are. s. / atticitis. s. F. s. s. hastella = b\] mic. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. angeion = vas. disar-trie.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. s. / attique. A. attikos = referitor la Atena.priv. attikos = referitor la Atena.] V. f. f. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. poate fi acut\ sau cronic\. simbolic. spontane. [Ludwig Bruns. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). manifest\ prin deficit anabolic. -oma. a a-ranja. fiertur\. f. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. s. s. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. prin complica]ii cardio-respiratorii. ATETOZ|.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. cavitate. ATELECTAZIE. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. embolie. itã. s. tome = t\iere. / athérosclérose. s. manifestat\ prin stare de indiferen]\. f. / atténuation. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. / attitude. din unele st\ri febrile. athere = terci.. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. s. / ataxia. f. aranjare. -onis = atenuare. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. / athérogenèse. / atticotomie.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. fiertur\ (-oma). ATAXIC. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\.] Lini[te moral\. lat. spirit.. ataktos = neregulat. aritmice. de la a . 159 . ATARAXIE. a reduce.: dislipi-demia. / athérome. tattein = a ordona. f. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. 1825-1882. 2) Bolnav afectat de ataxie. f.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. n..: ereditate ancestral\ sau de revenire. / athe-romasia. s. pentru aterectomie (v. tipic\. a . fumatul etc. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. adj. / atheroma. ATICOTOMIE. neurolog german. / atelecta-sis.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. / athetosis.): 1) A. / atticite.: forma a. s.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. a aranja. s. ATEROGEN. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. f. / athymie. s. embole = ac]iunea de a arunca `n. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. athere = terci. ATAXIE. unde sonore etc.sau bilaterale invo-luntare. F. de inactivi-tate total\. f. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). marc\. s. ATIPIC. termen preluat ulterior `n arhitectur\. atavus = str\mo[. din lat. s. f. de-realizare. s. s. s. s. / epitympanic recess. adj.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. ionizante. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). atti-cus. f. ektome = excizie. [Gr.) la traversarea unui anumit ma-terial. f. ATEROGENEZ|. ATEROMATOZ|.: boal\ Friedreich. athere = terci. coronarian\. 8. athere = terci. f. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. [Lat. aptitudo = aptitudine...priv. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. 1858-1916.. frica de a înnebuni. cinetic\). a unei boli). [Nikolaus Freidreich.: amiotaxie. s. Sin. constând în agita]ie extrem\. s. material plastic. s. ballein = a arun-ca). [Gr. a . s. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. 2) Absen]a timusului. / ataxic. f. [Lat. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. n.] Neconform unui anumit tip. f. -oma. / athéro-embolism. [Gr. fiertur\. poate fi: masiv\.). a aranja. termen preluat ulterior `n arhitectur\.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. termen preluat ulterior `n arhitectur\. ATEROEMBOLISM. / ataxique. / athymia. [Lat. fiertur\ (-oma). taraxis = tulburare. s. pa-restezii la nivelul membrelor. s. ATITUDINE. s. / athe-rogenesis. s. m.: boal\ Hammond. indiferen]\. p\stos (sem\nând cu un terci). Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. s. (ex. codificând proteina denumit\ frataxin\. [Gr. -ozã. f. atticus. / atherosclerosis. Hanovra. typikos = tipic. gr. ATICO-ANTROTOMIE. atticus. fiertur\. tome = t\iere. Dup\ întindere. s. ATICIT|. / athérogène. la nivelul extremit\]ilor. ghips etc.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. athetos = nefixat. ou f. ATICA. [Gr.. a . sec]iune. Var.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. A. profesor de anatomie patologic\.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. fiertu-r\. genesis = producere.] Sin. NA: recessus epitympanicus. Sin. Sin. [Gr. termen preluat ulterior `n arhitectur\. din gr. adj. convulsii [i tulbur\ri de mers.priv.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. -ism. / atélectasie. de la attenu-are = a sl\bi. de la skleros = tare. f. 1) thymos = minte.priv. f. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. ATEROSCLEROZ|. ATAVISM.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. iar `n 10 % diabet zaharat. nucleele gri centrale. substan]a reticulat\). / splint. ektasis = dilata]ie. [Gr. / atavism. / attenuation. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. athere = terci. este considerat\ o boal\ general\ complex\. adj. n. aranjare. ATEROMECTOMIE.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. attikos = referitor la Atena. [Lat.

s. / atomizer. atomos = indivizibil. ATONIE. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. / athrepsie. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. V. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. A. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. atria.: auriculotomie. ATOM. f. | 160 . nutri]ie. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. n. corticale izolate (*boala Alzheimer. a. [Gr. este adesea ireversibil\. s. amiloido-zei sau. totodat\. este reversibil\. fiind. [Gr. a . stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. -tra. prezint\ trei mari zone: troposfera. Sin. 2) Forme în care a. / atomiseur. Form\ particular\: a. trophe = hran\. A. f. ATRIU. 2) A. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. gr. difuze sau circumscrise.priv. 1848-1927. gr. sphaera. a. la 0oC. a . cicatricial\ . 3) A. sec]ionat [i temnein = a t\ia. s. NA: atrium. de la a . a. care apare sporadic. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. [Edouard Francis Kirmis-son.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. s. îndeosebi industriale. / athrepsia. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). alc\tuind molecule. s..). a .] V.). stratosfera [i ionosfera. f. 1) A. olivo-ponto-cerebeloas\. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. s. f. a. 3) / atrium. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\.] Absen]a *transferinei din sânge. [Gr. (identici sau diferi]i). A. *hipotensiune ortostatic\). este un sistem neutru electric. s.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. chirurg francez. poate fi difuz\ sau localizat\. 7) A. Tipuri: 1) A. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. m.priv. m. -atos = sânge. dincolo. idiopatice sau congenitale. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. abduc]ie [i rota]ie intern\. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. care spijin\ cerul pe umerii s\i. threpsis = nutri]ie. iar pere]ii se `nnegreau). / atmosphère. atopos = în afara locului normal. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. / atonie. [Gr. În medicin\. 4) A. m. 1866-1938. Clasifi-care dificil\. 8) A. ihtioziform\ . deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. s. ATRIOTOMIE. dar superficial\. A. at-tritio. Unitatea de presiune în SI este *pascal. haima.: 1) A. s. [Lat. ce poate exista fie liber. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. s. În ansamblu. f. ATRANSFERINEMIE. pulmonar . A. Sin. s. tresis = orificiu. *boala Pick. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. de la temnein = a t\ia. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. trans = peste. c. / atome.priv. cardiac (NA: atrium cordis) . s. s. [Lat.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. dento-rubric\). f. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. aplazie [i hipoplazie. *ataxie. / attrition. s.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. a . chirurg ger-man. prin venele cave [i sinusul coronar. pl. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. s. f. lo-calizat\ sau difuz\. / atriotomy. sunt utilizate diverse tipuri de a. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. [Lat. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. 2) A.: F0F1-ATP-az\ (v. tome = t\iere. a. excep]ional. s. Întreaga a. abur. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. / atom. de la ater.. are o structur\ complex\. sec]ionat [i temnein = a t\ia. ATMOSFER|. s. Sudeck. s.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. f. [Gr. c.priv. s. Uneori. lat.. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. ferrum = fier. 3) A. / atresia.: boal\ AranDuchenne (v. Ant. iner]ie uterin\. sec]iune. n. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. / atrophie. topos = loc. / atrophy. [i evolueaz\ progresiv. atrium. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\.: *boala Kraepelin). *coreea Huntington. anat. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. lat. 5) A. (2. Abrev. Ex. fie în combina]ii cu al]i a.priv.. V. c. / atlas. ATRI}IE. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. atriotomie. 6) A. [i vaporizator.] Sin.). m. tab. auricular . s. / atony. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii.. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. / atransferrin(a)emia. f. f.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\.] Atitudine vicioas\ de flexie. profesor la Hamburg.] Incizie a auriculului. 2) A. de la a . atlas = atlas. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. inã. tomos = t\iat. atmos = vapor. Dimensiunile a. ATREPSIE.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. (1). trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. . A.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. / atrésie. -onis = frecare.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. / atopy. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. uterin\. 3) A. ATP / ATP / ATP. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. atrium = antecamer\.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. semne *extra-piramidale. a zdrobi. [Gr. s. A.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. [Gr. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. pân\ la în\l]imea de 5 km. variaz\ cu altitudinea. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. n. la vârsta a-dult\.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia.: hipertrofie. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni).. [Paul H. secundare. Sângele trece din a. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. f. atrium = antecamer\.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. f. [Gr. senil\ . ATLAS.).a.priv. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. alb\ Milian . Sin. care devine g\lbu-ie. ATROFIE. f. f. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. / atopie.: boal\ Sudeck (v.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. s. a . ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. tonos = tensiune. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. sphaira = sfer\. de la ater. Su-deck's disease. -trum = negru. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. / oreillette. gr. *scleroza lateral\ amiotrofic\). muscular\..priv.oase. ATOMIZOR. cu predispozi]ie ereditar\. boli rare [i discutabil clasificate (ex. generând anemia sidero-penic\ congenital\. s. s. -tra. ATOPIE.priv. a. uscat\. f. coloid\ . cu excep]ia pl\mânilor. sunt de ordinul 10-10 m. vulvar\ . f. atomos = indivizibil. s. / atlas. urmat\ de distensia lobilor prostatei. m. s. [Gr. dimi-nuarea tonusului muscular. de-men]a senil\).. diabetului.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. de la a . 1 atm ≈ 105 pascal. gr. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul.. tomos = t\iat. ATREZIE. / atransferrinémie. c. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. f. sub form\ de jet. s. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. f. / attrition. M.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. s. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. f. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. / atmo-sphere. m. de la atterere = a freca. dislipoidic\ .

s. / atropine. m. m.. s. m.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. s. -onis = atac. / auscultation. / autiste. autos = sine însu[i. AUTOAGRESIUNE.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. auricula. s. [Gr. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. f. m. / audition. autos = sine însu[i. autoanti-gen. sau f. De asemenea. independent\ de existen]a surdit\]ii. s. [Gr. corpus. s. s\rurile solubile de a. auditus = auz. m. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. simbol Au. olfactive. AUTIST. anti = con-tra. AUDIOGRAM|. s. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. s. viral (pseudo-autoantigen). auditio. s. prin intermediul *stetoscopului. therapeia = tratament. metron = m\su-r\. [i a. ana-lyein = a rezolva. abdominale. Dup\ Laen-nec. f. / aura. audire = a auzi. a modela. s. imediat\. s. f. / auriculotherapy. s. f. / au-riculotomy. -ism. Prezint\ *ecolalie. n. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. s. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. f.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. m. AUDIBILITATE. s. În form\ foarte dispersat\. f. s. m. n. audire = a auzi. 2) Subiect care sufer\ de autism. s. / gold.. dim. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. a uni. / auricular. f. din lat. f. f. s. [Lat. ca urmare. / audimutité. de la auris = u-reche. 2) În prezent. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. / au-diogram. / aurovertine. / autoantibody. [Lat. AUTOANTIGEN. dim. AURICULAR.). / autoantigen. / autoanalyser. a uni. 3) | 161 .] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. -oris = corp. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a.). s. s. [Lat. uneori manifest\ri auditive. s. `n blocurile atrioventriculare. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. f\r\ a c\uta un contact. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. aura = r\-suflare. s. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. s. f. / aura. ly-ein = a distruge.] Element chimic pre]ios. autos = sine însu[i. / audit. / autisme. / atropine. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. de la au-ris = ureche. s. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. a. autos = sine însu[i. n. f. f. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. audibilis = care poate fi auzit. ob]inându-se *audiograma. f. gustative.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. *an-giotensina.] 1) Cu refe-rire la *autism. AUDIT. de la the-rapeuein = a `ngriji. NA: digitus mi-nimus (2). s. hearing. / audition. ATROPISM. f. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. s. [Gr. activ\).] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). lat. s. auricula. *palpare [i *percu]ie. Este un metal galben. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. f. AUDIOMETRIE. audire = a auzi. *eicosanoidele. vizuale.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. ag-glutinare = a lipi. A. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. gr. [Lat. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. mediat\. lat. al\turi de *inspec]ie. / audit. pasiv\) [i de a asculta (a. AURICULOTERAPIE. gr.ATROPIN|. adj. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. V. sounding. audire = a auzi. m. s. auricula. [Lat. tabagismului etc. s. / or. gr. [Gr. s. Sin. gr. automatos = spontan. adj. cutanate. / auto-anticorps.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. s. / audiométrie. / autoagglutinine. adj. a. m. de sete sau afec-tive. [Lat. mutus = mut. autos = sine însu[i. lat.] Alcaloid extras din Atropa belladona. ag-gresio. s. audit. s. congenital word deafness. aurum = aur. [V. agglutinare = a lipi. n. / auto-antigène.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. de la temnein = a t\ia. n. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. A.] Sin. antiemetice. m. -inã. -ism. / audibilité. se disting a. s. / auro-vertin. / auriculothérapie. ou f. cu lumea ex-terioar\. Ac]iunea de a auzi (a. -inã. Administrate pe cale bucal\. V. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. AUR|. f.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. AUDIOMETRU. AURICULOTOMIE. etimologia termenului atropinã.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. n. / auriculaire. gramma = înscriere. [Lat. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. AUDIMUTITATE. s. f. / audio-meter. m. / auriculo-ostéodysplasie. [Gr. n. f. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. intoxica]ii. f. / autoagglutinin. s. Unii dintre compu[ii a. plasis = modelare. V. f. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. s. s. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). AUR. f. auscultare = a asculta cu aten]ie. autos = sine însu[i. / auscul-tation. autism infantil). ale subiectului. iar în doze mari are ac]iune central\. f. f. au-tos = sine însu[i. [Gr. [Lat. s. / audimu-titas. [Lat. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). / autoagression. de ex. s. dificil. s. s. de la ana = din nou. de la audire = a auzi. de la audire = a auzi. AUSCULTA}IE. de la aggredi = a ataca. sec]iune. atropa = beladon\. / au-tacoids.] Sin. gr. AUTISM. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. / autism. [Lat. dim. i. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. m. [i anticoli-nergic. [Gr. de la plassein = a forma. s. psihice etc. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. [Lat.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. [Lat. / autacoïdes. s. adj.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. Se utilizeaz\ audiometrul.: boal\ sau sindrom Kanner. AUROVERTIN|. foarte dens. / audiogramme.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. f. [Gr. iradiere sau în neoplazii (a. gr. / autoanalyseur. AUTOAGLUTININ|. f. / auriculotomie. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. gennan = a produce. AUTOANALIZOR. este evaluat la un control ulterior. a. / autoagglutination.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. iar copilul mic este izolat. m. metron = m\-sur\.. *serotonina. f. / audibility. anti = contra. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. ascultare. [Engl. n. autoimunitate. autos = sine însu[i. antisecretoare. de la audire = a auzi. AUTOANTICORP. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. s. akos = remediu. -onis = auzire. auricula. pl. s. de la auris = ureche. iar\[i. / auto-agglutination. / Beals' syndrome. dys = greu. modific\ri de apetit. / self aggression. dim. / autistic. cu nr. [Gr. Totodat\. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. / audiomètre. s. La adult. s.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. osteon = os.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. de la auris = u-reche. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. A. A. AUTOAGLUTINARE.: sindrom Be-als (v. / audio-metry.. subcutanat\ sau intravenoas\. lat. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. digitus auricularis.. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. f. / atropism. f.: atriotomie (v. Lache-sis [i Atropos). autoimunitate. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. urechiu[\ sau auricul al inimii. s. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. s. s. AUTACOIDE. [Lat.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. din gr. [Lat. pl. dobândi]i). s. m. de ex. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. a. / atropism.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. AUDI}IE. s. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. sunt utilizate ca spasmolitice. tome = t\iere. coloidal). m. atomic 79. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. f.

apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. [Gr. autos = sine însu[i.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. autos = sine însu[i. f. AUTOINTOXICA}IE. gerere = a duce. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. ap\rat (in = lipsit de. de la lyein = a distruge. f. înde-osebi în medicina sportiv\. / autoclave. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). de la lyein = a distruge. AUTOHEMOTERAPIE. / autophony. s. *a. lat. / autocatalyse. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. / autocriny. de la therapeuein = a `ngriji. s. V. A. munus = obliga]ie). -onis = descriere. AUTOIMUNITATE. reac-]ional sau spontan. f. / autochto-nous. AUTODIGESTIE. autos = sine însu[i. -e. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. / autologue. *spermatozoizi. f. AUTOHTON. / auto-immunité. -atos = sânge. din gr. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive.: boal\ a. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. f. oftalmia simpatic\. *tract uveal. / autograft. / autoérythro-phagocytose. autos = sine însu[i. gr. În prezent este pu]in practi-cat\. f. phagein = a mânca. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. AUTOIMUNIZARE. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. / autohistoradiography. -ozã. radius = raz\. adj. lat.: `n engl. s. a des-compune (dis = separat de.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. Ex.: a. f. prin consumul ]esuturilor proprii. phone = voce. [Gr. ap\rat (in = lipsit de. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. / automatisme.: sindrom Marlin (v. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. Ex. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. adj.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. adj. / auto-immunisation. ap\rat (in = lipsit de. se manifest\ ca *boli auto-imune. AUTOMATISM. / autocritique.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni).: lupusul eritematos diseminat. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. de la krinein = a discerne. f. s. f. autos = sine `nsu[i. s. Ex. / auto-matism. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. m. autophagy.: a. lat. diviziune a unei idei pe puncte. haima. 3) Sin. / autogène. V.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. [Gr. f. grapheion = peni]\ de scris.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. / autoimmunization. f. 2). rela]ie. lat. [Gr.] Comportament involuntar (mi[c\ri. [Gr. de origine intestinal\. apoi 3 pân\ la 10 ml. autos = sine însu[i. m. Ex. *tiroid\. / autophagie. digestio. autos = sine `nsu[i. de la graphein = a scrie. autos = sine însu[i.). AUTOFAGIE. phagein = a mânca. sau automatos = spontan. mucoasei gastrice.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. s. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. AUTOHISTORADIOGRAFIE. clavis = cheie (care se închide singur). erythros = ro[u. s. lat. / autointoxication. krinein = a separa de. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. s. autos = sine însu[i. autotoleran]\. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. adj. ]esut. autos = sine însu[i. / au-toimmunity. lysis = distrugere. elaborat sau incon[tient. Poate fi fiziologic (ex. / autoclave. f.). [Gr. n. lat. s. autos = sine însu[i. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. s.] Sin. f. s. endo-gen. / autolysis (1. s.: a. f. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. [Gr. adj. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. autoan-tigen. / self criticism. / autologous. | 162 . criticus. s. îndeosebi guta). autoimunitate. autos = sine însu[i. s. diabetul insulinodependent [. / autodialyse. [Gr. lysis = dis-trugere. autos = sine însu[i. a. [Gr. therapeia = trata-ment. histos = ]es\tur\. [Gr. / autogenons. s. fiziologic\ [i a. / auto-catalysis. Ex. de la khthon = p\mânt. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. din *pan-creatita acut\.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. s. s. celule.: autotoxemie. V. car-diac) sau patologic (ex.] V. AUTOCRITIC|. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. totu[i metoda a fost reluat\. Intermi-tent. immu-nitas. activit\]i). somn. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. kytos = celul\. / autointoxication.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. AUTOIMUN. immunis = scutit. s. / autoerythrophagocytosis. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. mental etc. a. Se disting dou\ alternative: a. s. / autopho-bia. f. [Gr. s. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. [Gr. [Gr. îmb\trânire) sau patologice (migren\. de la immunis = scutit.] Despre ]esuturi. autos = sine însu[i.). s. Sin. / autoh(a)emotherapy.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. s. f. gr. in = în. f. s. dialysis = separare. s. În toate cazurile men]ionate. s. s. f. boli meta-bolice. autos = sine în-su[i. f. / autolyse. [Gr.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. epileptic. AUTOERITROFAGOCITOZ|. f.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. [Gr. munus = obliga]ie). AUTOHEMOLIZ|. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. s. gref\. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M.] 1) Nutri]ia corpului. autokhton. adj. / autophagocytosis. haima. s. f. f. asociat\ unor manifest\ri patologice. autos = sine însu[i. f.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. / auto-hémolyse. autos = sine însu[i. AUTOLIZ|. AUTOFOBIE. AUTOGEN. AUTODIALIZ|. / autohémothérapie. AUTOLOG. f. s. munus = obliga]ie). Ace[ti a. -ozã. logos = raport. / autophagocytose. a purta). f. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. katalysis = disolu]ie. autoimunitate.: *a. `n starea de *ina-ni]ie. bolile Biermer [i Basedow-Graves. f. Obs. din gr. / autophonie. f. kritikos. lat. în organismul c\ruia îi apar-]in. immunis = scutit. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. De altfel. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . AUTOCRINIE.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. [Gr. autoimunitate. f. a unui ]esut sau a unui organism. s. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. / auto-immun. [Gr.: sinucidere (v. tiroidita Hashimoto. graphium. gennan = a produce. de la dia = prin.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. lat. f. / auto-immun. lat. -atis = scutire de sarcini publice. adj.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. / au-toh(a)emolysis. s. [Gr. phobos = fric\. autoimunizare [i autoto-leran]\. phagein = a mânca. care. îndeosebi lizozomale. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. 2) Stare morbid\.. V. [Gr. Se începe cu 2 ml. / autochtone. f. [Gr. / autocrinie. s. autos = sine însu[i. leucope-niile imunologice.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. briceag de altoit. AUTOCLAV. graphein = a scrie. AUTOGREF|. f.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. s. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. / autophobie. s. [Gr. / auto-digestion. de la lyein = a distruge. / autodigestion. A. s. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. s. AUTOFONIE. autoto-xicoz\. suicide (3). / autogreffe. adj. automatismos = autoac]ionare. f. f. prin autoagre-siune sau autoimunizare. Pentru alte boli. f. se pare. autoradiografie. V. / autodia-lysis. AUTOCATALIZ|. [Gr.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. de la toxon = s\geat\. kytos = celul\. -atos = sânge. n. s. de la katalyein = a distruge. s. AUTOFAGOCITOZ|. [Gr. observat\ `n unele boli mentale. *mielin\. autoanticorp. f. s. / autopha-gia. lysis = distrugere. f. da-c\ sunt accentuate. [Gr. s. anemia hemolitic\ autoimun\. a dizolva. a separa de. / autohistora-diographie.

f. autos = sine însu[i. poate fi: 1) Medical\. s.: autointoxica]ie (v. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. s. AUTOMUTILARE. s. AUTOVACCIN. automutilation. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. AUTOREGLARE. de la fundere = a v\rsa. dincolo. f. adj. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. -atos = corp. auxe = cre[tere. -ozã. f. -atos = sânge. -onis = p\rere. s.). a examina. de la toxon = s\-geat\. autos = sine însu[i. suggestio. de la vaccin\ = variola vacilor. de la tolerare = a suporta. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. s. AUXOTROF. s. s. [Gr. De obicei. m. s. auxe = cre[tere. / autosuggestion.] Anglicism sin. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. f. s. f. f. termen recomandat. s. AUTOZOMAL. A. / auxotrophe.: au-togref\ (v. soma. mai ales al celor neurocibernetice. adj. aspect. / ouïe. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. autos = sine însu[i. pentru autozomal (v. / autoscopie.: sindrom Clérambauld. / self-treatment. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. AUTOSCOPIE. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. [i autopuni-]ie. autos = sine însu[i. de la punire = a pedepsi. AUTOPSIE. f. s. lat. soma. s. / autoplastie.). / auto-toxicosis. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. phytohor-mone. s. Activitate mo-torie involuntar\. AUTOSUGESTIE. trophe = hran\.).] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. AUTOPUNI}IE. lat. trans = peste. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi).). m. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii.). lat. `m-pr\[tiere.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. Sin. / autosome. / hearing. gr. [Gr. AUTOZOM. autos = sine însu[i. AUTOMEDICA}IE. / autovaccin. / autosomique. AUTOZOMIC. autos = sine însu[i. [Gr. autopsia. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. nutri]ie. s. de la auxein = a cre[-te. din cauza etimologiei improprii a termenului a. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. lat. cu autozomic (v. autos = sine însu[i. [Gr. -onis = pedeaps\. antialeatorie [i antientropic\.: ritm idio-ventricular (v. îndurare.] Sin.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. / autosomique. s. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. A. f. V. AUTOTOLERAN}|. n. / auxology. formea-z\ 22 perechi cromozomice. mutilatio. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. [Gr. f. s. -inã. pentru autozom (v. [Gr. f. [i doi cromozomi sexuali. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. n. / auxin. [Lat. este de tip cibernetic. a se dezvolta. lat. f. m. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. autos = sine însu[i. -atos = corp. V. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. f. autos = sine însu[i. AUTOSOM. AUTOTRANSFUZIE. f. adj. A. graphein = a scrie. f. / autotrophe. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. Var. AUTOSOMAL. v. [i ureche intern\. AUXIN|. [Gr. f. s.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. AUTOTOXICOZ|. lat. autos = sine însu[i. A. s. fusio. de la skopein = a vedea. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. s. f. / autorégulation. AUTOTOXEMIE. s. logos = [tiin]\. / auto-vaccine. 163 . sângele este recoltat înainte de opera]ie. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. [Gr. [Gr. / auxine. stare denumit\ *autoimunizare. A. / autoradiography. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen).] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. AUTOTROF. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. adj.: autosom.). / auto-scopy.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. care sunt identice la descenden]i.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. f. f. AUTORADIOGRAFIE.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. / autonomie. / auxotroph. Organismul uman posed\ 44 a. auxanology. [Gr. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. m. f. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. [Gr. / autotrophic.] Sin.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. 2) Medicolegal\. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. f. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. s. / autotransfusion. / auxologie. / auto-plasty.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. s. / autonomy. / self-regulation. Sin. / auto-radiographie. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. f. autos = sine însu[i. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. regulare = a regla.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. autos = sine însu[i. indiferent de sex. / autopunition.] Sin. de origine accidental\ sau criminal\. auxe = cre[tere. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. a. AUZ. f.). autoantigeni. este perturbat\. [Gr. s. / auto-somal. -onis = mutilare. [Gr. de la toxon = s\-geat\.] Independen]\ func]ional\. adj. / autopsy. s.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. nutri]ie.: autointoxica]ie (v. de la plassein = a forma. / autosome. autos = sine însu[i. / automédication. -onis = medica]ie. f. Sin. [Gr. de la auxein = a cre[te.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. radius = raz\. passivity phenomenon. Var. autos = sine însu[i. / self-punishment. lat. AUTOPLASTIE. [Gr. soma. f. / autotransfusion. f\r\ recomandarea me-dicului. trophe = hran\. de la sugge-rere = a sugera. de la mu-tilare = a schilodi. f. Prin a. [Gr. / auto-tox(a)emia. opsis = vedere. AUXOLOGIE. / self tolerance. -atos = corp.: necropsie. [Gr. autos = sine însu[i.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. s. s. / autosuggestion. onis = topire. f. f. [Gr. puni-tio. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. s. nomos = obicei având for]\ de lege. s. [Gr. f. / autopsie. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. Var. s. adj. [Gr. AUTONOMIE.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. adj. / autotoxémie. autos = sine însu[i.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. f. s. audire = a auzi. adj. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. s. Cei 44 a. [Gr. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. / automutilation. f. de la auxein = a cre[te. lat. sugestie. s. s. f.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. plastos = mode-lat. haima. autos = sine însu[i. Uneori. s. / auto-somal. tole-rantia = suportare. f. f. / autotoxicose. a modela. a se dezvolta. [Gr. lat. A. scopia = exami-nare. / self-mutilation. s. s. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. gref\). / auto-tolérance. e. s. Cea mai im-portant\ a. s. a se dezvolta. A. V. me-dicatio. urechi etc.

a. / asbestosis. s.: 1) A. Scopul a. adj. a. AZBESTOZ|. freshening. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. ammo-niakon = sare de amoniu. f. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. kinein = a mi[ca..: evulsie. Conform acestui concept. vivus = viu. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. n. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). dup\ fosforilare. dar. / axoplasme. reprezentând intensitatea. plasma = obiect mode-lat. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. / azathioprine. (sau hemiazigos) la stânga. diferen-]ial. a. [Gr. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). / axis. / axe-rophtol. s. s. anat. / axo-plasm. spontan [i a. decompensare cardiac\. [Lat. lat.priv. m. s. AXILAR. Sin.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. f. a . 2) A. Ex.: a. dezechilibre hormonale. / azathio-prine. 2) A. s. boli infec]ioase. s.. / axon. construit în triunghiul lui Einthoven. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. fibrele A [i B sunt mielinizate.priv. NaN3). care poate emite [i cola-terale.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. s. *centrifugei. abortio. / axone. s. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. reactiveaz\ *axonema. izoimunizare Rh. alter\ri cromozomiale. / axokinin. din lat. s. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. B1: *boal\ beriberi. f. / avidin. s. vita = via]\. PP: *pelagr\. / avortement. a. axilla = subsuoar\. secundar\. n. s. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. o. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis.oase. tab. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). f. piloas\.priv. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. AVIVARE. vasis = vas. / azide. [Gr. AVORT. axis = ax\. adj.-h. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. o. f. AXIL|. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. / asbestose. / asile. sarea de sodiu.. de la vellere = a trage. s. pl. hipotalamus [i hipofiz\. -inã. V. 164 . asylum. s. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. 3) A. s. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. Sin.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. Clasic. / axokinine. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). Ex. s.priv. / axo-notmesis. AZATIOPRIN|. AXEROFTOL. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. h. este probat\ de *neurocrinie. AXIS. provocat: 1) A. f. axis = ax\. constatat\ pe *electro-cardiogram\. / axoneme.. a. s. f. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. s.: a. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. s. 4) A. a . [Gr. Diferi]ii a. AXOKININ|. s.: vitamin\ A (v. axon. Timp îndelungat. ophthalmos = ochi. s. copiilor orfani etc. a . -inã. f. sec]ionare. AZASERIN|. [Fr. nema = fir. s. f. -ol. s. [i neuro-endocrinologie. s. AVITAMINOZ|. Ex. -onis = avort. m.priv. n.. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. Protein\ din albu[ul de ou. axon = ax\. În general. m. din gr. / axenic. s. ortus = na[tere). s. A. f. f. o. lat. AZID|. la dreapta [i cele dou\ mici vene a.] Protein\ care.] Cur\]area..] Întreruperea axonului. [Lat. tmesis = t\ietur\. [Gr. de la a .] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. în caz de sarcin\ gemelar\. m. m. În practic\. f. f. lat. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. m. axon = ax\. [Lat. / axe. adj. repetitiv. AVULSIE. n. lat. geometric\ a instrumentului. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. s. adj. Mai trebuie men]ionate: 3) A. / aisselle. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. / avulsion. axon = ax\. velsus. adj. s. infirmilor. n. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. m. în prezent. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate.] V. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. [Gr. dentar\. [Lat. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. [Lat. În cazul neuronilor senzitivi..] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. axilla. -ozã. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. D: rahitism. s. m. h. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea.. n. s. f. [Gr. abortion (provocat). boli genetice). / avitami-nosis. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. AXENIC. / axis. 4) A. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. s. AX. f. AXON. / axillaire. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. / azasérine. Ex.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. s. axon = ax\.). s. instanta-nee const\ într-un vector. [Gr. insuficien]\ renal\. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. / avascular. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. s. zygon = pereche. spontan sau provocat al unui fetus malformat. / asylum. regiune a.] Sin. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. [Gr.AVASCULAR.priv. / avulsion. este cea mai mare. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. axon = ax\. C: *scorbut. f. / axis. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. asbestos = care nu poate fi stins. axillae. s. AVIDIN|. f. în mod normal. principal\. [Gr. / avivement.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. în mod asem\n\tor.] Extrac]ie. Realitatea a. adj. s. r\cit. a . se nume[te a. vasculum = vas mic. la adult. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. / avivement. / armpit. jug.. m. iar fibrele C sunt a-mielinice. / azaserine. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. -ozã. a ..] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. f. sy-lan = a jefui.-h. dim. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. / avitaminose. a . fistule sau fracturi. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. 2) În fizic\. fibr\ nervoas\. [Gr. s\n\toase. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal.: arter\ a. / axonotmésis. medie este vectorul sta-bilit. o. gr. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. / avasculaire. AXONEM|. s. s. s. [Gr. f. f. NA: axilla. / axonème. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. ~n cazul unei fracturi. a smul-ge. / azide. [Gr. f. AXOPLASM|.at de una sau mai multe vitamine. axilla = subsuoar\. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. A. exceptând a. . spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. m. f.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. / axérophtol.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. asylon = loc inviolabil. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. a. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. / axillary.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. NA: vena azygos. xeros = uscat. de la vas. / axénique. A. xenos = str\in. AXONOTMESIS. fausse-couche / miscarriage (spontan). la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. / avidine. [Gr.: cilindrax..priv. AZIL.

AZOTAT. haima.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. V. în cursul febrei.priv. A.. adj. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. / azoospermie. A. f. s.] Care este lipsit de fer-men]i.priv. / azurophile. a . AZOOSPERMIE. a . f. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. f.45 g/kg corp/24 ore. / azotate. / azotémie. s. [Gr. urmare a he-moragiilor. ouron = urin\.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. / azot(a)emia. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. adj.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. n. s. s. zoe = via]\.priv. sub form\ de molecule diatomice. A. / azoturie. Intr\ în compozi]ia enzimelor.] Sin. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa.: nitrat (v. adj. a . -atos = s\mân]\.AZIMIC. A.. / azotate. a . [Gr.priv.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. [Fr.priv. a . f.. m.13-0. zoe = via]\. gr. a .. creatin\. AZOTURIE. s. Ex. adj. ferment. / azoturia. / azurophil(e). Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. ba-zele purinice. A. m. care include: azotul ureic. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. acidul uric. [Gr. nor-mal\ este de 0. [Gr. lichid are temperatura de -194. s. utilizat\ `n hematologie. zyme = drojdie. philos = prieten. uremie. m. -atos = sânge. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. 2) Uzual. a-moniac etc. / nitrogen. azotul din acizii amina]i. 165 . s. s. [i hiperazotemie. [Gr.). zoe = via]\. zoon = animal. / azymic. zoe = via]\. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. / azoo-spermia.: pâine a. Este determinat\. s.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. / azyme. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. contrar etimologiei.. AZOTEMIE. f. / azote.priv. s. ]esuturilor sau organelor. f. de la philein = a iubi. Este moderator al oxigenului în respira]ie. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. AZUROFIL.. în majoritatea cazurilor. creatinin\. AZOT. în tulbur\rile de metabolism. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. veche azur = alb\strui. [Gr. sperma. proteinelor.

/ bacillus. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. Sin. Angl. -ozã. Berlin. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. 1843-1890. [Robert Koch. succesiv. [Edwin Klebs. ci un erudit latin. bacteriolog american.: Haemophilus influenzae (v. `n continuare. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. dermatolog italian. apoi la Berlin. 60 î. Mycobacterium). V. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc.).: Vibrio cholerae (v. Shigella). tific etc. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris.). John Elmer Weeks. bacteriolog [i igienist german.] Sin. bacteriolog japonez.). Haemophilus). Shigella). 1843-1910. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. în biserica Ambrosius din Milano. Salmonella). uterus). vaccin BCG.] B. bacillus = bastona[. Berlin. apar-tenen]a b. bacteriolog [i imunolog belgian.: Corynebacterium diphteriae (v. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. apoi la Roma. 1852-1931. la Berna. f. BACIL. [Victor Babes. bacteriolog francez. BABESIA / Babesia / Babesia.] Sin. [Albert Döderlein. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic.] Sin. profesor la Bucure[ti. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. 1870-1961.] Sin. bacteriolog german. Este prima carte medicalã tipãritã. s. / babésiose. Myco-bacterium).AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. 1854-1926. [Victor Babes. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. Octave Gengou. BABY BLUES / baby blues / baby blues. 1835-1926. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus.] Sin. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. Haemophilus). BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus.] Sin. Sin. profesor la Greifswald. Bruxelles. [Lat. s. m.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.] Sin. 166 . Anna W. Polonia). Corynebacterium).] V.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v.) nu a fost medic.: Shigella flexneri (v. anatomopatolog german. profesor de igien\ la Lille. bacteriolog american. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului.: Pseudomonas aeruginosa (v. Sin. iar B.] Sin. Bolile provocate de genul B. m. B. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. cum calore et dolore". / bacille. în 1443. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. profesor la Bruxelles. bigemina produce febr\ la vite. apoi profesor la Zürich [i la Halle. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.: Escherichia coli (v. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. [Kiyoshi Shiga. pl. 1863-1933. 18471887.). profesor la Greifswald. Tübbingen [i München. tibia. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. occiput. 1863-1955. medic [i bacteriolog japonez.: Shigella dysenteriae (v. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. anatomopatolog german. f. Bergen.] Sin. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. hernie. Viena. bacteriolog german. medic norvegian. Walther Kruse.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. Dupã 14 secole. Cory-nebacterium). se numesc *babesioze sau piroplasmoze. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. baron. s. ginecolog german. anatomopatolog [i bacteriolog român. 1852-1915. Sin. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). [Carl Friedländer.: Myco-bacterium leprae (v. medicinii ºi filosofiei. bacilli.: Haemophilus influ-enzae (v. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. oftalmolog american. bacteriolog german. descoperit de Victor Babe[. 1863-1939. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. 8 volume intitulate De Re Medicina.: Corynebacterium diphteriae (v. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. 1843-1910. (BCG). August Johann Friedrich Loeffler. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. serolog francez. Klebsiella).: abdomen. 18411912. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus.: Shigella (v.: Shigella dysenteriae (v.20 d. clasa *sporozoare.] Sin. profesor la Berlin. profesor la New York. bacteriolog german. s.] Sin. anus.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. [Augusto Ducrey. Tomaso de Sarzana descoperã. Würtz-burg. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus.: Mycobacterium leprae (v.: piroplasmoz\. [Léon Charles Albert Calmette. Koch.] Sin. 1870-1957. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. publicate la Florenþa. bacteriolog [i igienist german. radius. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. D. BABESIOZ|. 1860-1940. medic [i bacteriolog japonez. 1834-1913. 1858-1945. [Karl Joseph Eberth. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. *b.] Sin. profesor la Bonn. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. profesor de anatomie patologic\.: Haemophilus ducreyi (v.). Königsberg [i Leipzig. Paris. 1870-1957. Co-rynebacterium). Hr. Mycobacterium). Park. Jean Marie Camille Guérin. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. Shigella).). 1854-1926.: *b. 1875-1959. 1852-1915. 1 1853-1949. bacteriolog belgian.] Sin. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. anatomopatolog [i bacteriolog român.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. / babesiosis. anatomopatolog [i bacteriolog german. Haemo-philus). Ex.: Klebsiella pneumoniae (v. Hr. .: Pseudomonas aeruginosa (v. Interesat de toate aspectele vieþii. [Kiyoshi Shiga. Zürich [i Chicago. care a influenþat profund gândirea medicalã. Sin.: Yersinia pestis (v. pio-cianic. anatomopatolog [i bacteriolog american. 1872-1961. apoi la Berlin. bacteriolog austriac. 1863-1946. [Robert Koch. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. Würtzburg. profesor la Groningen. Williams. din ordinul Papei. sugerând forma unui bastona[. Berlin.: Salmonella typhi (v. profesor la Pisa. [Shibassaburo Kitasato.] Sin. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. 1864-1943. denumit "Cicero al medicinii". [William H. Sin. Praga. [August Johann Friedrich Loe-ffler. 1860-1941. babesiasis. [Simon Flexner. *b.

: Shigella sonnei (v. s. BACTERICID. ubicuitare.: colicinele produse de *Escherichia coli. termofile. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. BACTERIOFAG. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. / bacitra-cin. Proteine produse de anumite bacterii. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. de la bakteria = baston. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). bakterion. b. de la bakteria = baston. pot da na[tere la *spori. proteine) sunt blocate. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. sunt asamblate. dispu[i în lan]uri. sunt lipsite de un nucleu veritabil.: `n sol. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. infecteaz\ o bacterie. ADN sau ARN. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. fiind ubicuitare. / bactériophage. 2) În rela]ie cu un *bacil. Mecanismele de ac]iune ale b. s. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. ultrasunetele. la om. B. iar *lizozimii b. [i organismul gazd\. B. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. bakterion. / bactéride. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. / bacillaire. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e.. [Gr. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. Sin. vitamine [i antibiotice. B. iar reac]iile biochimice. bacillus = bastona[. / bacitracine. purt\toare de receptori specifici pentru b. nu con]ine germeni microbieni. ARN de transfer. bacillary.. f. b. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. / bactericide. V. dim. BACTERIE. heterotrofe care. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. adj. 2) b. B. inhalare sau ingestie. a.: 1) b. Salmonella). în]ep\turi de insecte.. [Jean Hyacinthe Vincent. / bacillemie. Dup\ sintez\. dim. / bacteri-(a)emia. f. phage. sau piocinele. [Carl Sonne. / bacteriocins. bakterion. haima. prin transduc]ie. Totodat\. [Alfred Whitmore.: Mycobacterium bovis. Lichidul din interiorul b. asemenea plantelor. bacillus = bastona[. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. s. nici regnului animal. alfa. [i bacteriostatic. este agentul etiologic al *antraxului. se reproduc pe cale asexuat\.] Sin. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. f. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. ca [i a proteinelor capsidei. lizogenie [i lizotipie. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. bacteriolog [i epidemiolog francez. 1882-1948. dim. De ex. b. m. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. dim. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. s. Acest `nveli[. / bactériémie. pl. profesor la Johns Hopkins. anatomopatolog [i igienist american. Ex. BACILEMIE.). 3) Sin. sunt extrem de diverse. [William Henry Welch. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. 2) Sin.: boal\ Andrews (v. / bactériocines. din fiecare bacterie gazd\. sunt constitui]i din material genetic. particulele componente ale b. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. adj. `n absen]a glucidelor. Ex. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". fenoli. / bacill(a)emia. f. BACITRACIN|. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. medic [i bacteriolog danez. / bacterid. Shigella). sunt. pustuloas\. s. pot meta-boliza doar compu[i organici. bacterie. adj.] Virus care infecteaz\ bacteriile. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. [Gr. s. [Gr. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b.. BACILAR. gr. n.: Clostridium perfringens (v. s. s. s. bakterion. V. s.] 1) Termen nerecomandat. [Gr. chirurg al armatei britanice la Burma. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. s. haima. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\.`n ap\ [i `n aer.] Prezen]a de bacili în sânge. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. Citoplasma b. dim.: Mycobacterium tuber-culosis. f. de la bakteria = baston. cauzat de un bacil.: fag. -atos = sânge. 1862-1950. prin *scizipa-ritate. unele b. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. dim. o serie de b. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). / bactéricide. sintezele proprii bacteriei (ADN.: Fusobacterium nucleatum (v.: Salmonella typhi (v. printre care: alcoolul.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. radia]iile ionizante (ultraviolete. prin extensie. Dup\ ce b. m. B. cuprins într-o *capsid\ proteic\. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. / bacteriophage. crezoli. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. -idã. BACTERIEMIE. psicrofile.] Sin. [i septicemie. substan]e tensioactive. compus din dou\ straturi. Schimbul de material genetic se poate produce. f.). BACTERIOID. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. B. caedere = a omor`. adj. m. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. deja sintetiza]i de alte organisme. [Gr. 1850-1934. / bacteroid. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. sintetiza]i rup peretele bacterian. de la bakteria = baston.: Clostridium tetani (v. / bacterium. m. X. s. s. sunt organismele cele mai r\spândite. 1) Sin. ARN mesager. Sin. V. f. / bactérie. care nu apar]in nici regnului vegetal. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). pot produce toxine (de ex. eidos = form\. Exist\ de asemenea. proteaze). pl.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. Pseudomonas). de la bakteria = baston. o serie de aminoacizi.). infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. f. s\ruri ale metalelor grele. de asemenea. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. adic\ *antibiotice). iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. aldehide.: *b. 2) b. B.: Pseudomonas pseudomallei (v. au capacitatea de a sintetiza molecule organice.] Sin. autotrofe care. s. m. 18761946. [Lat. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. mezofile. f. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. f. Sin. substan]e produse de unele microorganisme. Mycobacterium. 3) b. f. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). 167 . când b. plas-mide). pl. de ex. de la bakteria = baston. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. BACTERIOCINE. încapsula]i. strict parazite. de asemenea. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. baze. ARN. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene.: Mycobacterium avium. profesor la Paris. parazite sunt necesare organismelor gazd\.. imobili. B. Specie (genul Bacillus. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. 2) Bacterie modificat\ structural. adj. / ba-cillar. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. BACTERID|. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. s. s. [Gr.. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. B. -atos = sânge. f. O serie de b. s. De obicei. gama). bactericidal. Sin. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. animalelor [i plantelor. [Lat. beta. bakterion. îndeosebi a *bacilului Koch. patogene. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. phagein = a mânca. Aflate `n condi]ii particulare. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. bakterion. s. asemenea animalelor. lat. O serie de b. Fusobacteri-um). B. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. bacteria. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. V. / bactérioïde. `n esen]\ asem\-n\toare.] Sin. adj.

/ bacteriolytic. de la lyein = a distruge. [Gr. c) b. de la lyein = a distruge. dim. -itã.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie.). s. denumi]i *bacteriolizine. balanos = ghind\. adj. aplicarea apei sub forma unui jet. panouri izolante) [i în mediul rural. bal-nea (lat. s. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. prin fixarea la nivelul bacteriilor. În mod normal urina este steril\.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. dim. bakterion. b) b. n. [De la numele alchimistei Marie la Juive. balantidion. cu plante etc. balantidiosis. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. B.] Bâl-bâial\ idiopatic\. "normal". care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. s. infec]ii pelvine. f. BACTERIOPAUZ|. bacteriofagi. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. de la bakte-ria = baston. dim. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. ballein = a arunca.] Prezen]a bacteriilor în urin\. determinând colecistite. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. V. dim. bakterion. fragilis [i B. dim. vitez\. statikos = care opre[te. pausa.001 mg. [Engl. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. s. [i scanning. / idiopathic stammering. analitic\. de la bakte-ria = baston. deci selective. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. gland. de la ballan-tion = pung\. ele pot conferi avantaje adaptative.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. m. g. strict anaerobi. m. f\r\ a le distruge. Ex. emolient\. adj. dim.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. boli venerice. gland. s. adj. / scanning. culoare roz. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b.] Virus infectant al celulelor de insecte. / bacterioscopy. [Lat. du[. / balanite.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase.: Escherichia coli (v. s. B. ouron = urin\. Capaci-tatea b. porc.sau bidirec]ional. bakterion. din gr. are o sensibilitate cuprins\ între 0. dim. s. Cauze: igien\ precar\. [Gr.0. / balantidiase. f. / bacteriorhodopsin. Muta]iile nu sunt numai nocive. s. care. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. ordinul Peritriches. [Lat. dim. s. adj. s. / bagassosis. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. utilizat ca vector în *biologia molecular\. [Gr. nesporula]i. f. care con]ine un lichid emolient. Ex. s. f. aspect. apendicite gangrenoase.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. Var. BADIJONAJ. s.: badijonare. f. lat. prezen]i în intestin la om [i la animale. de cel indus de factorii nocivi. / balanitis. gr. bakterion. n. dim.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. BALAN}|. în cadrul unui experiment.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. baculum = baston.). balantidion. urma[. / bacu-lovirus. / balanopreputial. Var. Speciile B. s. f. de la lyein = a distruge. s. [Gr.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. s. f. s. opsis = vedere.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. kardia = inim\. iar cea semimicrochi-mic\ . bakterion. BACTERIOTROP.] Ac]iunea de a deplasa. n. a face s\ ]in\. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. / baculovirus. [Lat. s. pausis = încetare. genera]ie. / bacteriostatic. adj. praeputium = prepu]. septicemii. / bactériolisine. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. V. non-toxino-geni.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b.] Examenul unui preparat microscopic. BACTERIURIE. s.BACTERIOLITIC. f. BALANOPOSTIT|. anticorpi. f. n. ballast = balast. f. skopia = examinare. f. dim. posthe = prepu]. lytikos = care distruge. de la bis = de dou\ ori. f. BALANOPREPU}IAL. -inã. în care simptomul principal este diareea cronic\. [Gr. pl. -ozã. -inã. bactericid. / bagassose. BALEIAJ. de la toxon = s\geat\. compu[i explozivi.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. [Gr. V. -inã. s. [Gr. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. f.0001-0. / bacteriotoxin. gr. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. [Gr. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. diabet etc. badigeonnage. *fimoz\. f. [Gr. [Gr. [Fr. ur-mare a mor]ii acestora. s. gland. graphein = a scrie. lysis = distrugere. f. s. m. / bacteriostasis. [Gr. lat.] Disolu]ia bacteriilor. / bacteri-uria. s. pentru care este caracteristic\. f.). 3) Produs\ de *bacteriofagi. bakterion. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. / bactériolytique. de la istanai = a plasa. balayer = a m\tura. [Gr. cercet\ri serologice [i biologice. f. malforma]iile. / bactérioscopie. Sin. [i logonevroz\. [Gr. / bactériotrope. dim. ca radioactivitatea. [Spaniol\ bagazo = coaj\. f.: boal\ Zoon (v. s. / balance. d) b. f. BALANIT|. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. / bac-teriology. f. de la bakteria = baston. / bain. balneum. B. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. f. / bath. V. / bactériurie. f. [Gr. [Gr. s. bakterion. / bacte-riolysis. f. b. Trebuie deosebit b. adic\ de radia]iile luminoase. BALBISM. de la bakteria = baston. adj. s. balneum = baie.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. -itã. ac]iunea litic\ a *complementului. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. BACTERIOTOXIN|. datorat muta]iilor spontane. 2) B. origine necunoscut\. balanos = ghind\. bakterion. prin diferitele sale specii. bakterion. [i Fusobacterium. / bac-teriotropic. / bactériolyse. s. f. electronic din tubul catodic etc. de contrast. s.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\.] *Toxin\ de origine bacterian\. [Gr. / bactériorhodop-sine. / bactériopause. m. lysis = distrugere. s. s. de la bakte-ria = baston. de la bakteria = baston. / balano-préputial. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. BACTERIOSTATIC. f. BACTERIOLIZIN|. / ballistocardio-graphie. bakterion. [obolan) [i acciden-tal omul. a examina. m. bagasse worker lung. / bactériotoxine. s. Poate fi: 1) Spontan\. BALISTOCARDIOGRAFIE. s. BACULOVIRUS. lanx. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. de la ballantion = pung\. BACTERIOSCOPIE. BAGASOZ|. / balanoposthites.01 mg. s. pentru badijonaj (v. / bacteriolysin. / bactériologie. f. semnificativ\). kolon = intestin gros. / balanoposthite.] Oprirea cre[terii bacteriene.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. genetikos = propriu unei genera]ii. de la bakteria = baston. studiul culturilor. dim. BACTERIOLOGIE. BAIE.). o-prire. f. de la bakteria = baston. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. s. o serie de sub-stan]e. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. [Fr. Sin.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). [Gr. s. vapori. BADIJONARE. uni. rhodon = trandafir. de organ. Forme: a) b.1 mg. adj. s. scales. / balbisme. nepatologic\). / badigeonnage. bakterion. / ballistocardiography. s. logos = [tiin]\. -ism. de la genos = neam. bakterion. -azã. / balan-tidiasis. dim. virus = venin. / bactériostatique. BACTERIOLIZ|. [Lat. de laborator. de la bakte-ria = baston. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. de la bakteria = baston. bilanx.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. [i antibiogram\. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. / balayage. 168 .] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). f. / paint-ing. balanos = ghind\. adj. gr. de la bakteria = baston. trope = `ntoarcere. de la bakte-ria = baston. eidos = form\. de la trepein = a `n-toarce. de la skopein = a vedea. otrav\. abcese hepatice. f. [Lat. V.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. / balance. BALANTIDIAZ|.] Termen care desemneaz\ anomaliile. *microscop electronic cu baleiaj. dim. balbus = bâlbâit. s. [i microbiologie. s. lancis = taler. BACTERIORODOPSIN|.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop.

la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. s. [Lat. m. gr. Ex. / bande. dim. s. / barbital. s. bande. enkephalos = creier. bang = pocnitur\. s. gramma = `nscrie-re. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. Denumirea consacrat\: b. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. / ballonnement. to bind = a lega. s. s. de la alveus = cavitate.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. aisthesis = senza-]ie. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. adj. m.. | 169 . La nivelul domeniului citoplasmatic al b. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. vârf. s. activus = activ. alveo-lus. de la therapeuein = a `ngri-ji.] Ban-d\ de tifon [i. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. BALISTOCARDIOGRAM|. / band.] Substan]\ de origine vegetal\. s. prezint\ actualmente un interes limitat. / banque. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). / ballottement. III se fixeaz\ *ankirina. to bind = a lega. [Fr. ballottement. f. / baume. [Lat. haima.: sindrom Barlow (v. engl. an . ais-thesis = senza]ie. din galez\ barro = extremitate. BALISTOFOBIE. barrière. administrat per os. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. -ism. n. BARAJ. Exist\ numeroase b.] V. asociat\ de obicei. engl.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. administrate ca *hipnotice. de obicei. fr.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. [Fr. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. bandage. / balloon. balneum = baie. / bandage. / bandage.] Unitate de m\sur\ a presiunii. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. din lat. / bar. the-rapeia = tratament. b. s. din gr. ballonnement. din ital. bandelette. f. s. s. adj. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. baros = greutate. / bar.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. logos = [tiin]\. termal\. b. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. utilizate ca *sedative..] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). molecule) în creier es-te controlat\ strict. BARBITURISM. m. / baresthésie. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. [Fr. s. / ballotte-ment. s. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. / ballistocardiography. de la agere = a ac]iona. din galez\ barro = extremitate. de lumin\ artificial\. BALNEOLOGIE. B. din ital. [Fr. etimologia termenului barbituric.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. s. 2) B. m. f. f. s. barrière. f. s. s. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. m. [Fr. [Gr. 3) În informatic\: b.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). / barrage. utilizate în preanestezie. / blocking. balsamon = balsam. m. s. vârf. epiteliu alveolar. f. / bank. levuri etc. n. de Canada. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. bar-rage. BARBITURIC. BANC|.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. n. germ. B. [V. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). [i bibliotec\ de gene. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. prin extensie. / baranesthésie. s. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. din gr. / barbital. [i balneoterapie. f. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). m. lat. kardia = inim\.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. binden. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. barbabietola = sfecl\ [i uree. n. f. to bind = a lega. ballon. gr. [Fr. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. / ballon. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). din limba francilor stabili]i `n Galia binda. palla (dialectic balla) = minge. bin-den. BALON. s. s. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. / bar(a)es-thesia. f. capillaris = capilar. lat. -atos = sânge. din ital. BBB (engl. BALONARE. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. cu ac]iune imediat\. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. V. îndeosebi *as-trocitele. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. / balnéothérapie. / ballistocardio-graphie. pallone (dialectic ballone) = minge mare.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. [Gr. n. [Gr. [Ital. BALNEOTERAPIE. leziuni directe. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. b. BALSAM. De asemenea. BAR. [Engl. / balneo-logy. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau.). m.] Fobia fa]\ de armele de foc. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. manifestat prin com\. gr. BARANESTEZIE. din orice alt material. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. s. V. BARBITAL. balneum = baie. BANDAJ. de la en = `n. cu *me-teorism. de date. de la capillus = fir de p\r.: b. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre.. s. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. m. / bar-anesthesia. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. sensibilitate. V. lente. s. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. uneori. f. gr. / ballistophobie. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. b. s. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. germ. n. / barbiturique. banca = banc\. super = deasupra. BAND|. cu rol de transportor al anionilor. binden.). de soare. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. edeme localizate. iar în func]ie de durata de ac]iune. kephale = cap.: BHE. rapide. dermatoze cronice (rar). / barbiturate. / balneotherapy. dar nu obligatoriu. f. / balsam. ballein = a arunca. phobos = fric\. engl.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. / balnéologie. f. balistocardiografie. [V. 2) B. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. f. germ. s. etimologia termenului barbituric. 3) B. [Lat. m. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. [Fr. antiseptic de uz extern. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. s. pallone (dialectic ballone) = minge mare. s. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. de obicei în spectrul electromagnetic. s. Ca urmare. s. f. Sin.. ballein = a arunca. BALOTARE. Abrev. s. s. Alteori. sensibilitate.priv. de Tolu. BARESTEZIE. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. [Fr.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. baros = greutate. Se disting: 1) B. din galez\ barro = extremitate. BANDA III / bande III / band III. [Lat. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. 4) B. gr.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. s. bal-samum. sonus = sunet. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. m. s. f. [Lat. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. Ex. vârf. Subiec]ii expu[i nu sufer\. f. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. trecerea substan]elor (ioni. [i balotare fetal\. / bal-listophobia. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. / barbiturisme. [Fr. s. de Peru. s. unei substan]e. de organe. marin\. f. intermediare. realiz\rii unei compresiuni. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. réactive. / barbiturism.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. f. baros = greutate. b. pentru evaluarea concentra]iei. gr. / balloon-ing. m.: b. extras din Abies balsamea. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate.).

Sin. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. 18711950. L. / bartholi-nitis. m. BAROSENSIBILITATE. / basal. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). s. BASEDOWIAN. [Fr. adrenalina etc. s. BASION. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. basis = baz\. BARTOLINIT|.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale.. m. ~n mod normal. [Gr. ordinul Rickettsiales. adj. BAZILAR. n. NA: pelvis. (superior). adj. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. [Lat. m. lat. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). s. sensibilitas. m. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. adj. V. B. Unele b. ou f. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. s. din lat. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. BAZAL. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. trauma. BAZ|. f. se deosebesc marele b. / bathmotropisme. m.). s. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. (inferior). 170 .] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. de referin]\. m.: barotraum\.). s.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. / baroreceptor. V. 2) Fundamental. BARTONELOZ|. [Caspar Bartholin Jr. V. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. / base. / bath-motropic. m. B. esen-]ial. / baryum. f. insolubil\ în ap\.). Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. bastum. continuate. / pelvis. V. s.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. -ism. 2) Sensibilitate a organismului. -is = re]ea. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. *vertije alterno-barice. s. m.] Elementul nr. BARITOZ|. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. Barton. barrière. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. ba-rorécepteur. / basilar. B. / bartholinite.oase. baccinus. bathys = adânc.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. [Gr. anat. / basedowien. m. / barotrauma. basis = baz\. 1655-1738. [i pirimidin\. s. p. f. / bathy-(a)esthesia.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. pressorecep-tor. America de Sud.. presiunea sanguin\ pentru b. / basilaire. sunt distribuite pe întrega retin\. bari-tosis. -atos = ran\. metabolism bazal. -inã.: membran\ b. / bathmotrope. BATMOTROP. familia Bartonellaceae.] Celule senzoriale ale *retinei. aisthesis = senza]ie. *teobromina). Merseburg. / barosensitivity.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. gr. barys = greu.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. ba-sis = baz\. s. f. tranzit baritat. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr.. L. Ex. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. basis = baz\. adj. BARORECEPTOR. / barotraumatisme. -atis = sensibilitate. Termen utilizat îndeosebi în engl. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. bron[ie b. BATIESTEZIE. [Gr. s. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. prin combinarea b. s. bacillus = bastona[. Biosinteza b. s. Structura b. f. BAZALIOM. Structura b.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. baros = greutate. n. sau f. s. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. barys = greu. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. r. bastona[ul propriu-zis. Fiecare b. / basal. bogate în *rodopsi-n\. s. baros = greutate. O serie de b. Ex. continuat cu micul b. [Ital. [Lat. [A. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. [i boal\ Carrion. f. [Gr. / barytosis. s. lat. s. [Gr. sunt utilizate în terapeutic\. de la trepein = a `ntoarce. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. B. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare.. m. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. basis = baz\. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. m. V. 56. 1790-1854. BARIU. în num\r de circa 120 milioane. -atos = ran\.. V. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic.. minerale [i b. p. / barotrauma. conuri retiniene [i retin\. Copenhaga. / bathmotropism. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. f. *alopurinolul [i *azatioprina. Sin. BAROTRAUMATISM. / basalioma.. aero-odontalgii [i b. / pressorécepteur. BAZIN.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. baros = greutate. -ozã. bilateral. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. trope = `ntoarce-re. s. de ex. anatomist. gr. gr. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. sunt *citozina. [Lat. de la recipere = a primi. / basaliome. / basion. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. Principalele b.: pelvis.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. adj. f. / basion. trope = `ntoarcere. p.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. se produce o neutralizare reciproc\. s. de la trepein = a `ntoarce. -e. b. s. s. / barium. p. de la baccus = recipient. p. a nervilor extrinseci ai inimii.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. sensibilitate. Interes medical prezint\ sulfatul de b. p. Ex. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. Ace[ti b. Bar-ton.. medic.: barotraumatism (v.: ac]iunea b. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard.. s. pulbere alb\. -ozã. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. p. Sin. / bathyesthésie. teobromina) sunt de asemenea b. *teofilina [i *teobromina. Ex. bathmos = prag. receptus. lat. [i venele b. / basedowian. de la bastare = a purta. medic din America de Sud. r. [A.] Sin. de la sentire = a sim]i. iar b. gr. n. s.. *6-mercaptopurina. / base. lat. din galez\ barro = extremitate.). bastone. f. s. s. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. este agentul etiologic al bartonelozei (v. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). -itã.] Sin.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. adj. / barosensibilité. f. n. [Lat. n. BAROTRAUM|. [Gr. [Gr. trauma. [i tab. / barytose. t. [Karl A-dolf von Basedow. Ecuador [i Columbia. cu excep]ia *ma-culei lutea. pop. placenta = pl\cint\. / barto-nellosis. s. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. gr.. BATMOTROPISM. adj. medic german. Se disting dou\ cazuri principale de b. [Lat.: epiteliom ba-zocelular (v. . f. [Gr. se g\sesc la nivelul tegumentelor). cu un acid rezult\ o sare [i ap\. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. cuprinzând *cafeina. adj. f. B. p. s. rete. f.: presoreceptor. / bassin. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. / bartonellose. n. vârf. 1871-1950. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. s. Prin reac]ia unei b. -oma. -ism.: 5-fluorouracil. V. [i acid. organice. Ex. Se disting b. fie a unor lichi-de din organism.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. -enne. forma = form\. s. bathmos = prag. baros = greutate. [i placent\. s. V. / barotraumatisme. lat. [Lat.

de origine profesional\. f. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. s. m. lat. ren. gr. bototanic\ benzoe. BENZOLISM. m. BESTIALITATE. ergein = a lucra. V. n. -atis = bun\voin]\. s. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. V. f. purpur\ trombopenic\).: benzenism. cu posibilitatea de recidiv\. beryllos = beriliu.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. inventatorul telefonului. / pelvis of the kidney. BETA-ADRENERGIC. Ca urmare. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. / bénin. utilizarea b. s. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. / benignity. s. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. neurolog olandez.). de la bestia = animal s\lbatic. amer. / bêta-adrénergique. vertebra = vertebr\. / benzodiazepine compounds. [Engl. [Lat. / basiotribe. adj.. / becquerel. [Graham Bell.] Pneumopatie profesional\. f. [i granulocit. [Lat. celulla = c\m\ru]\. / balbutiement. NA: pelvis renalis. s. Ex. pop. polinuclear. cât [i cito-logic. Sin. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. / belladona. aten]ia [i memoria. basis = baz\.] Care este lipsit de gravitate. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. f. pl. f.). / beta-adrenergic. fam.] Var. / bassinet. s. s. philia = atrac]ie. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. dim. bestialis = bestial. *hematoxilina. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate.). BECQUEREL. / bénignité. de regul\. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. BETABLOCANT. f. 1847-1922. la 2-4 s\pt\mâni.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. s. bénigne. BERIBERI. s.adrenergic. n. / bérylliose. datorit\ caracterului neinvaziv. f. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate.: beladon\. / benzodiazépines. [Antoine Henri Becquerel. s. B. [Lat. s. s. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie.. Totu[i. / benzolisme. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). s. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. basis = baz\. -ism.. de culoare alb\. BEHAVIORISM. [Lat.: dungi Mees (v. 1852-1908. adj.. -is = rinichi. BERILIOZ|. m. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul .] Care se refer\ la centrul unei vertebre. V. BENIGNITATE.] Sin. b) cu ac]iune b. de la cella = c\mar\.: β. s. adj. s. / battement. ad = aproape de.. / basophilie. adj. [Lat. / becque-rel.] Doctrin\ promovat\ de J. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. de ex. dona = doamn\. m. pentru belladon\ (v. este sursa unor alcaloide variate. / bétabloquant. [i benzolism.: logonevroz\ (v. beryllus. BENIGN. s.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. inginer american. Numeroasele b. leucopenie. de la vertere = a `ntoarce. s. B. BENZENISM.: betastimulant (v. gr. adj.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. basophilic. [Lat. basis = baz\. behaviour = comportament. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). / béhaviorisme. gr. s. în func]ie de caz. 2) Impropriu. Var. / ba-socellular. [Lat. exercitând. f. toxic [i cancerigen. m. B. [Lat. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B.: tumor\ b. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. BELLADON|. de la philein = a iubi.BAZINET. Sin. n. f. în sistemul interna]ional. benignitas. de la baccus = recipient. pop. tribein = a freca. în care caz b. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. / basivertebral. s. ca. balbicare = bâlbâial\. Var. [Lat. adj. Care nu prezint\ caracter neoplazic. basis = baz\.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. Un B. / bel. Ant. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). 1873. f. s. s. m. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. [Lat. s. / béribéri. c. O serie | | 171 . m.sl\biciune extrem\. vechea unitate. b) histologic. / benzene. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. bloquant. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. s.. este. bototanic\ benzoe. / balbu-ties. / bestialité. f. m.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. gr.. V. tumorile benigne sunt circumscrise. Exist\ o form\ acut\. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. atât în plan arhitectural. stammering. -ism. / basocellulaire. s\lbatic. B. / benzène. [Lat. B. s.] Sin. n. Mees. BAZIVERTEBRAL. cu eventuale consecin]e medicolegale. m. c) evolutiv. [Lat. gr. s.: benzolism (v. s. adj. BAZIOTRIB. f. leucopenie. / beat. [Lat. printre altele.. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. pl. / basiotribe. -ozã. lat.] Sin. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. n. de la philein = a iubi.. / ba-sophil. m.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. battuere = a bate.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. s. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. gr. 2) ~n român\. lat. adj. s. Este toxic [i poate determina anemie. s. [Lat.: malign. fr.: boal\ beri-beri (v. gr. botanic\ benzoe. m. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. / bestiality. V. s.). / behaviorism. / beriberi. / belladone.. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. philos = prieten. botanic\ benzoe. timolol).). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [Lat. BENZIDIN|.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. de la benig-nus = binevoitor. adj. [It.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. unele tumori benigne se pot extinde local. / betablocker. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. f. frecvent încapsulate. A.: pulsa]ie. m. [R. Bakkum. gr. stuttering. B. s. / benzidine. B|TAIE. / benzolism.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. bella = frumoas\. / benzolism. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. BELADON|. BENZEN. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. fizician francez. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina).. s. / benzénisme. / berylliosis. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. [i benignitate.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. baccinus. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). s. n. m. -ism. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal.] Sin.: granulocitoz\ bazofil\. s.: sotalol. / benzidine. sunt rare. lâng\. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. adj.). s. Sin. / bel. n. celul\. m. / basophile. s. n. n. s.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. cu localiz\ri extratoracice. s. Sin.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort.] Compus aromatic (diami-no-4.. basis = baz\. BAZOFIL. adj. f. adj. adj. BÂLBÂIAL|. [i o form\ cronic\. / basivertébral.: atenololul). s. BENZODIAZEPINE. n.. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). BAZOCELULAR. pur\ (ex. / benign. m. Curie. f. f. benignus = binevoitor. m. [i zoofilie. / basophilia. Paris. cre[terea se produce de obicei lent. se dezvolt\ local. adj. BEL. [i Curie. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. s. BAZOFILIE. [Lat.

[Lat. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. . una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. m. Var. s. m. f. adj. adj. de la therapeuein = a `ngriji.3-bisphosphoglycerate. BICEPS. s. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). s.: *carnitina [i *colina. / bêtalactamase. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. produs\ de celulele β-pancrea-tice. *bacteriofagi. Datorit\ 223 3 3 172 . acestea sunt b. Sin. photos = lumin\. BETAMIMETIC. / bifide. / beta-globulin. s. bis = de dou\ ori. s. s. bis = de dou\ ori. BEZOAR. de la bibere = a bea. BETATRON. B. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. -e..: β-lipoprotein\. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. s.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. s.: molecula de ADN. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. . Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. genos = neam. n. / bêtacelluline.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. adj. feeding-cup. s. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. lipos = gr\sime. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. cellula = c\m\ru]\. protos = primul.] Sin. tab.] Care posed\ dou\ *focare. phos.: β-stimulant. -aux. pl. s. cu rol de rezerv\ de energie. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. [Lat.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. BETALACTAMAZ|. s. Var. Var.de b. Totalitatea coloniilor . fidus = t\-iat. bis = de dou\ ori. mai multe tipuri de b. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. bloc. m. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. m. V.: βlactamine. reprezentând. stimulare = a îmboldi. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. s. / bicuspid. f. / beta-lactame. / beta lipoprotein. adj. -onis = carbon. n. bis = de dou\ ori. -itis = cap. / bêtathérapie. fitobezoar (vegetale [i hran\). herpes. B.mu[chi). Cei trei compu[i CO2. sau gennan = a produce. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. gr. s. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. care stimuleaz\ ace[ti receptori. de la mimeisthai = a imi-ta. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane.3-bisphospho-glycerate. s.mu[chi. / bicipital. în continu\ ameliorare. a stimula. -inã. fr. n. lat.: β-lac-tamaz\. / ébriété. Var. [Lat. otrav\. f. f. bifidus = des-picat `n dou\. Ex. BETALACTAMINE. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. bis = de dou\ ori. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). m. anat. Var. s. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. probabil. bibliotheca. / betaine. BETATERAPIE. b. trope = `ntoarcere. V. f. s. f. f. m. BIFID.: acebutololul).: tricobezoar (format din fire de p\r). rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. m. / biceps.] Var. m. s. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. tab. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. cuspis = vârf. f. glykeros = îndulcit. [Lat. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. m. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. dim. Ex. -etos = pecingine. uter b. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. s. lat. genomice. carbo. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. s. BIFOCAL. BETACELULIN|.formeaz\ o a[a-numit\ b. BETALIPOPROTEIN|. f. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. din gr. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. valvula b. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.] Frac]iune proteic\. 2.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). urma[.: lentil\ b. gene bank. gr. BICARBONAT. B. herpein = a se târ`. / bêtalactamines. ebriety. focus = vatr\. anat. s. gr. Var. f. de la globus = glob. gr. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate .] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. deci. / bêtamimétique. 2) În mod o-bi[nuit. adj. / bêtalactame. [Lat. m. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. s. / bêtalipoprotéine. B. Ciclul b. V. s. bibere = a bea.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. -inã. BE}IE. bilateral bundle branch block. b. / bicuspide. care este foarte a-bundent în eritrocit. f. / betalactamase. s. de la cella = c\mar\. se afl\ în numeroase antibiotice. 9-15 % din proteinele plasmatice. [Lat. / beta-mimetic. / biberon. s.] Ester difosforic al acidului gliceric. / betatron. de la bis = de dou\ ori. f. (premolar). adj. s. / 2. s. / betastimulant.. / drunkenness. lat. dim.: β-globulin\. BIBERON. -ale.: dinte b. / beta-lactam antibiotics. f. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. ac]iune hipocal-cemiant\. BETAGLOBULIN|. BICATENAR. / bifid. BICUSPID. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. f. m. / beta-ray therapy. de la glykys = dulce. BETALACTAM. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. cu referire la mu[chii bicep[i (v. adj. / betalipotropin. *cosmide). [Lat. s. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. adj. bis = de dou\ ori.] Subfamilie din familia *Herpesviridae.[i betablocant. BETASTIMULANT.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). ulcer malign. Ex.. Var. BIBLOC. / bétastimulant. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. teac\. de la bi-blion = carte.: β-lipotropin\. therapeia = tratament. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. bis = de dou\ ori.: ureter b.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. beta = sfecl\. caput. / bibloc. / bicarbonate. n. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. cât [i β. s. [Lat. virus = venin. / béta-globuline. -inã. m. de la catena = lan].] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. s.: beta-adrenergic. corp care se electrizeaz\ prin frecare. adj. de la trepein = a `ntoarce. m. / bétaïne.. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [Lat.3-BIFOSFOGLICERAT. Ex. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. -inã. BICIPITAL.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. par]ial cu *electronoterapie. adj. s. / biceps. c\min. BETALIPOTROPIN|. lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral).: βmimetic. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. / bezoar. / bifocal. / feeding-bottle. selectiv\. lipos = gr\sime. care posed\ dou\ capete. -itis = cap.] 1) În general. a inimii. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. lipoprotein\. m. Sin. pl. f. de la gr. -inã. caput. citomegalovirus) [i Roseolovirus. mimetikos = care imit\. / bêtatron. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\.: ebrietate (v. prin extensie. B. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. B. s. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. adj. s. f. iar labetalolul este [i alfa. s. gr.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [Lat. [Lat. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. dobutamina este β1 stimulant\. În trecut. f. -etis. -e. bis = de dou\ ori. elektron = chihlimbar. f. globulus. f.: β-lactam. bibitus. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.). a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. despicat. [Lat. în mod normal. / bifocal. s. s. în func]ie de compozi]ie. BETAIN|. / bicatenary. / bicaténaire. Se disting. / 2. genera]ie. Ex. herpes. [i curieterapie. theke = cutie. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. / gene library. gr. catenarius = legat `n lan].] Tip de mu[chi lung. gr. s. s. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b. lat.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. / beta-cellulin. / biblock. / bicarbonate. [Lat. / bicipi-tal. / bézoard. / bêtalipotropine. adj. adj. adj.

] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. / biliverdine. azotat. / biliculture. 2) B. f.: sistem de num\rare cu baza doi. lobos = lob. bigeminus = dedublat. f. [Lat.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. -brum = ro[u. [Lat. s. 4) B. s. Antidiabetic de sintez\ care. f. f. Ex. hepatic\). -ism. prin ac]iunea s\rurilor biliare. / cholangio-graphy.3-BPG. f. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. bilis = fiere. photos = lumin\. *pigmen]ii biliari. s. f. Este o combina]ie a b. diferitelor principii alimentare (glucide. / balance. BILIN|. BILIRUBIN|. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. (fr. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. c\rora b. Ex. prin *canalul coledoc. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. K). *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. brun. f. BILAN}.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. m. care se divide în câte dou\ elemente. engl. f. / biguanide. -inã. -inã. *s\ruri-le biliare. cu viscozitate mare. / biline. puls bigeminat [i trigeminism. C sau b. -aux. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. bi-lancio = bilan]. emulsia gr\similor. phoros = care poart\. [Lat. cistic\ sau vezicular\). / bilateral. medic german care a studiat aceast\ boal\.1-0. bilharziosis.. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. binarius = dublu. s. / bilatéral. / biliaire. [Lat. -inã. pigmen]i b. [Lat. f. canale hepatice (b. mucina. / bile.) primite [i cedate de organism. s. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. s.: schistosomiaz\ (v.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. li se facilitea-z\ absorb]ia. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. Se deosebesc: 1) B. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. sunt: apa. [Theodor Maximilian Bilharz. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. [Lat. / bigéminisme. Ex. 3 . B. 2. A). BILHARZIOZ|. B. [Lat. [Lat. bis = de dou\ ori. ale corpului. este control medical. BIGUANID|. s. -ale. proteine. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. f. vitamine. BILATERAL. *lecitina [i colesterolul.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei.] 1) Compus din dou\ unit\]i. / bilious. [i pigmen]i biliari. lipide. [Lat. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. adj. de la bis = de dou\ ori. m. le spore[te [i activitatea lipolitic\.] Care este situat de ambele p\r]i. devenite solubile.] Sin. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. mai slab\ decât sistola care o precede.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. / bigeminy. incorect. V. hidrosolubil\. c\rora. indirect\ sau liber\ reprezint\ b.1 µmol/l). proteine. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare.: Schistosoma (v. bilis = fiere. B. gr.: difosfonat (v. f. / bilifuscin. / biliru-binuria. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. -ozã. urin\ sau în con]inutul intestinal. din dou\ elemente. viridis = verde. -bra.). Com-ponen]ii principali ai b. BILIAR. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. legat\ la albumin\. de la latus. B. s. phos. BILIRUBINEMIE. în diverse formule. adj. a transporta. La om poate apare în ser. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. Produs\ continuu.). -inã. E. BIGEMINISM. ouron = urin\.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. lipide. b. 1 . s. s. / binaire. m. dup\ care b. bis = de dou\ ori. -bra. -brum = ro[u. utilizând doar cifrele 0 [i 1. s\ruri. s. adj. / bi-lobectomy. s. denumirea e-chivalent\ pentru b. s. V. gr. conjugat\ trece normal în bil\. Angl. f. / bilirubine. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. liposolubil\. / bilirubinémie. de la phe-rein = a purta.7-5. s. relativ simetrice. ruber. f.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. -brum = ro[u. s. -atos = sânge. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. / biguanide. organismul se afl\ în echilibru azotat. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. Termenul este folosit.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. bilis = fiere. ruber. sau mediu [i inferior).: canalicule b. manual muscle test. adj. Exist\ [i alte sisteme de b. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. lateralis = lateral. s.2-0. [Lat. adj. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). diaree. diabet insipid etc.mi[care complet\ la presiune. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . f. B.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. în bil\ sau în sânge. const. numai în timpul digestiei. s.: apa (H2O) este un compus binar. f. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. BILIFUSCIN|.). ap\). adj. b. 0. h. bis = de dou\ ori. clarificate.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. bilirubina este absent\ în urin\. [Ital. f. Valoarea sa în sânge este între 0. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. / binary. 1825-1862. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. administrat per os. necon-jugat\. f. [Lat. probabil. bilis = fiere.] Sin. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. s. efectuat periodic sau ocazional.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). s.contrac]ie nul\. 2) Num\ra-re b. [Lat. s. BILICULTUR|. ou bigé-minie. BILIGRAFIE. 3) B. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. V. bilis = fiere. gr. s.] Sin.). BILIOS. implicit. m.. f. adj. la solicitarea caselor de asigur\ri. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. / bilirubin. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. biliosus = plin de fiere.3 mg/dl (1. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. d\ direct reac]ia. m. Examen medical sistematic. s. gr. bilis = fiere. s. f. s. BINAR. / biliary. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei.3-b. graphein = a scrie. -inã. f. / biliru-bin(a)emia. / bilirubinurie. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. bilis = fiere.7 mg/dl (3. s. f. hidric. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. / bilharziose. fuscus = negru. geminus = geam\n. / bilan. În mod normal. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. / bilieux. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge.: colangiografie (v. care în viitor vor fi. f. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. / bilin.): 2. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. de la bilis = fiere. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. n. haima. -bra. / bi-phosphonate. [Lat. BILIRUBINURIE. cel mai complex. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. adj. s. lichide etc. Este b. s. D. / bilobectomie. prin tubaj duodenal. BILOBECTOMIE. / biliverdin. cultura = cultivare. s. transformarea digestiv\ a acestora. 1825-1862. B. 2) B. BILIVERDIN|. Absent\ la om. BIFOSFONAT. -eris = latur\. Ex.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. cu acidul glucuronic. bilis = fiere. f. / biphosphonate. / bile. La noi în ]ar\. s. ektome = excizie. f. bilis = fiere. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. a coledocului). 173 .: 1) B. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). 4 .] În biologie [i medicin\. b. ruber. prin extensie. etc. [Lat. s. [Lat. medic german. gr. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. / bilifuscine. Serve[te îndeosebi în informatic\. mineral. vezicul\ biliar\ (b. De asemenea. -inã. n. s. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. s.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). B. [i tab. [Lat. Conjugarea are loc în ficat. glucide. [i în continuare. bilis = fiere. -euse. Abrev. / biligraphie. f. biochim. b.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). / bilharzia-sis. nutritiv. BIL|.] Care este în rela]ie cu *bila. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. gall. / gallocul-ture. V. favorizeaz\.] Sin. s.

alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. s. s. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". f. / bioavailability. al\turi de enzime erau considerate b. Domenii de studiu în b. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. bios = via]\. calor. s. / biodégradable. / bioartificial. s. m. f.] Despre un material organic sau anorganic care. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. [Gr. adj. BIOETIC|. bios = via]\. -elle.. / biophysique. din gr. vitaminele.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. / biogenèse.). bios = via]\. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. depinde de: solubilitate. V. Si.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. [Gr. / bioéthique.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. factorii de cre[tere. f. f. s. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. lat. dispo-nere = a aranja. ethica = moral\. f. [Gr. / bioénergie. B.: e-lectrogenez\. [Gr. s. B. Prin biodegradare. din punctul de vedere al termodinamicii. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). f. / biocenose. / biodisponibilité.. ce nu fac parte din moleculele de proteine. f. comunica]ie. f. genesis = producere. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. În excita]ie.: b. ingénie-rierie biologique. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. / biocybernétique. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. ethike. génie biologique / bioengine-ering. [Gr. hormoni.BINOCULAR. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. ars. metron = m\sur\. elek-tron = chihlimbar. / bioartificial distributor. Sin. / biocybernetics. BIODEGRADABIL. regl\rii. m. distributor. -oris = distribuitor. de la informare = a reprezenta. pereche. s. celular\. / biogenesis. -onis = schi]\. a distruge. [Gr. bios = via]\. lipide variaz\ considerabil cu specia. `ndeosebi b. s. lat. [Gr. bios = via]\. Sin.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. s. [Gr. s. s. s.] Domeniu interdisciplinar. forma de administrare a medicamentului. BIOCIBERNETIC|. / biochemistry.] {tiin]\ de frontier\.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. 2) Crearea unui organism viu. din punctul de vedere al regimului energetic. bios = via]\. bini = câte doi. s. physike. P. reprezentare. physikos = natural. informa]ie. lat. Ex.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. bioenergetic\.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. uneori. bios = via]\. intodus `n organism. s. f. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). s. molecular\ [i b. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. glucide. iar împreun\ cu C. totodat\. K. procrearea artificial\ [i *eutanasia. Ca. f. compozi]ie. s. de la gennan = a produce. V. facere = a face. BIOINFORMA}IE. BIOCENOZ|. Al. [Gr. 2) Caracterizarea b. f. BIOGENEZ|. s.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. adj. femininul substantival al adj. f. bios = via]\. Ex. BIOARTIFICIAL. / biocatalyst. a orândui. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. electroretinograma etc. BIODISTRIBUTOR. [Gr. / bioingénierie. Zn peste 90 %. [Gr. f. BIOCOMPATIBIL. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. [Gr. reunire. utilizând contactul corporal (touching). BIOCALORIMETRIE. electroencefalograma. / biocompatible. / bioenergy. lat. f. de la physis = natur\. energein = a fi `n activitate. [Gr. Cl. transplantul. / biophysics. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. BIOCHIMIE.: vedere b. koinosis = asociere. adj. artis = art\. s. lat. degradare = a degrada. s. bios = via]\. bios = via]\. S. / binocular. s. / biodegradable. / biocompatible. / bioethics. f. m. bios = via]\. s. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. BIODISPONIBILITATE. bios = via]\. s. f. de la gen-nan = a produce. medical\ cuprinde domeniile b. BIOFIZIC|. [Gr. katalyein = a dizolva. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. inteligen]\. reflectare. / biocalorimétrie. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. conserv\rii. / biocompatibility. / bioelectricity. adj. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. -oris = c\ldur\. f. s. / biocapteur. / bioélectrogenèse. lat. f. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. a repartiza. corp care se electrizeaz\ prin frecare. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. având o component\ determinat\. ocularius = referitor la ochi. physica. b. / bioelectrogenesis. rezultând electrogramele: electrocardiograma. / biocénose. sunt îndeosebi experimentul clinic. f. adj.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. gr. BIOELEMENT. [Gr. lat. khemeia = alchimie. f. lat. s. Mg. n. s. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. BIOELECTRICITATE. / bioelement. s. kybernetike = arta de a guverna. s. ingenium = spirit. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. adj. f. bios = via]\.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. N. Na.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie.: biosenzor (v. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. lat. [Gr. f. schimburi metabolice între organ [i organism). / biocompatibilité. f. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. Fe.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite.] Element constant întâlnit în sistemele vii. s. conceptele. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. s. s. de la distribuere = a distribui.: acizi nucleici.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. BIOCAPTOR. lat. [Gr. n. / bioartificiel. în evident\ [i necesar\ extensie. f. introdus în sol. cauza *poten]ialului de repaus. n. [Gr. s. BIOCATALIZATOR.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. f. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . bios = via]\. autoreglabil\.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. [Gr. mai mult sau mai pu]in validate. s. BIOELECTROGENEZ|.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. bios = via]\. / biodistributeur. s. s. Ex. în cursul erelor biologice. Temele de reflec]ie ale b. de la ethos = moravuri. genesis = producere. / bioénergétique. [Gr. [Gr. Are re-la]ii directe cu *bionica. elektron = chih-limbar. f. bios = via]\. / bioinformation. pati = a suferi). f.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor.: microscop b. BIOENERGIE. gr. con]ine mai multe domenii. m. lat. neuroni etc. s. electromiogra-ma. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. [Gr. bios = via]\. starea fizic\ a *excipientului. manipul\rile biologice [i genetice etc. în general. / binoculaire. adj. adj. / bioélément. lat. lat. [Lat. captare = a prinde.] Sin. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. elementum = element. / bioinformation. în condi]ii normale [i patologice. f. s. s. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. / bioélectricité. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. B. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. Con]inutul în unele b. 2) Orice rela]ie între organisme. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. m. / biocatalyseur.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. energeia = for]\ `n ac]iune. metodele [i tehnicile fizicii. / biocalorimetry.] Despre orice compus organic care. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. f. BIOINGINERIE. / bioenergetics. medic [i psihanalist austriac. s. (În ur-m\ cu dou\ decenii. Suportul material al b. B. bios = via]\. bios = via]\. BIOCOMPATIBILITATE. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. corp care se electrizeaz\ prin frecare. informa-tio. BIOENERGETIC|. / biosen-sor. bios = via]\. sunt formulate diferite conduite terapeutice. bios = via]\. de la oculus = ochi. hormonii). bios = via]\. / biochimie. pati = a suferi). Se disting numeroase direc]ii ale b. f.

s. BIOMETRIE. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. a examina. De ex. thesis = punere [i tithenai = a plasa. se disting trei categorii de b. care sunt imobilizate pe un suport. *biochimiei.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. / biomicroscope. bios = via]\. ~n principiu.biomateriale. raporturile acestora cu mediul etc. bios = via]\. prin punc]ie. [Gr.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. ca simpli subprodu[i de metabolism.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. bios = via]\. sunt asociate proceselor vie]ii. este foarte divers\: metale (aliaje). f. / biomass. / biomédecine. / biopolymères.. Compus din clasa *pterinelor. f. conceperea unor tipuri variate de proteze. m. iar dispari]ia b. prosthesis = ad\ugare. ~n prezent. antibiotice etc. logos = [tiin]\. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. s. s. [Gr. / biomatériau.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. genetic sau microbiologic. B. Prin extensie. deriva]i de carbon etc. molecular\. biochimie. histochimic (biochimic). `ntre agentul imobilizat (ex. lat. studiile [i aplica]iile b. f. / biology. La organismele vii. ceramic\. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. s. organelor (vis-cerometrie. [Gr. s. / bioptérine. lat. s. poten]ial de ac]iune. organisme pluricelulare.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. de zi [i noapte (circadiene) etc. Sin. circadian [i sincronizator. este fixat\ pe un inel metalic. ~n principiu. Natura b. bios = via]\. c) b. la pe[tii electrici (torpila electric\). pl. [Gr. BIOPOTEN}IAL. [Gr. de obicei. lat. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. b. aspect. s. BIOPSIE. medicina = medici-n\. f. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. [Gr. / biométrie. m. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. / bionics. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. `n cazul structurilor neexci-tabile. bios = via]\. massa = mas\. 2) Însu[i materialul prelevat. m. bios = via]\.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. rhyth-mus.: ciclul menstrual). s. s. / biorhythm. B.. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). / bionique. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. Dup\ origine. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii.: ritm biologic. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. ~n medicin\. m. s. pl. logos = [tiin]\. materia sau mate-ries = materie. mekhanike. [Gr. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. bios = via]\. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. BIONIC|. [Gr. `n rela]ie cu celula. nucleului (cariometria). B. celulelor (citome-tria). logos = [tiin]\. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. îndeosebi pentru segmentul anterior. -inis = lumin\. s. bios = via]\. De ex. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. Tulbur\rile b. mechanicus. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. f. rhythmos = ritm. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). BIOSENZOR. ]esuturilor (histometria). / bio-mechanics. `n cazul sistemului vascular.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. [i genetic\ molecular\. b) b. meros = parte. V. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice.. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. bios = via]\. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). lunare (ex. d) b. s.: 1) b. f. b. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. f. f. s. confundat cu prothesis = propozi-]ie. BIOLOGIE. metron = m\sur\. / biopolymers. gr. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. BIOLUMINESCEN}|. f. care poate orienta actul chirurgical. mu[chi). constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. s. f. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. de la potens. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. s. / biocapteur. celule `ntregi. / biopros-thesis.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. c. [Gr. f. pot fi sezoniere. pe cale endo-scopic\. s. semnific\ `ncetarea acestor procese. Ex. s. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. [Gr.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. / biologie. B. bios = via]\.: polipeptidele. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. biometry. bios = via]\. b.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. / biosen-sor. *biofizicii. în practic\ se disting: a) b. s. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni).: heterogref\ valvular\. ciclul de reproducere. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. elektron = chihlimbar. / bio-potential. B.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). BIORITM. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. s. genetic\ etc. f. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. V. f. cronobiologie. un grad de certitudine `n diagnostic. lat. f. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. aduce.] *Polimeri forma]i în organismele vii. bios = via]\. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. c. s. Deficitul de b. bios = via]\. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. BIOMAS|. b. s. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. m. m. s. s. în general. polimeri. de regul\. crearea de noi molecule artificiale. s. n. sensorium = organ de sim]. e) b. s. skopos = observator. bios = via]\. f. b. BIOPTERIN|. organite celulare. efectuat\ cu un *trocar special. s. f. [Gr. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. s. [Gr. f. BIOMECANIC|. BIOMICROSCOP.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. mikros = mic. -ntis = puternic [i posse = a putea. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . mekhanikos. în pre-zen]a oxigenului. [Gr. f. gr. s. lat. BIOMEDICIN|. BIOMATERIAL. s. f. b. / biopotentiel. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). b. Sin. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. pot fi endogene sau exogene. bios = via]\. f) b. lat. de la sentere = a sim]i. B. a pune. medieval\ poten-tialis. din gr. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. / biopsy. de suprafa]\. / bioluminescence. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. *biologiei moleculare. m. / biomécanique.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. acoperit cu material plastic. [De la biologie + electronicã. `n special proteinele [i acizii nucleici. f. n. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. f. BIORITMOLOGIE. / biomasse. s. cronofarmacologie. *biologiei celulare etc. lat. / bioma-terial. 3) b. rhythmos = ritm. V. popula]ii). 2) b. B. s. de la skopein = a vedea. implantabile sau nu. / biopterin. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. / biopsie. unui examen *extemporaneu. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. m.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. [Gr. rhythmus. m. din gr. opsis = vedere. [Gr. / biomedicine. s. de la mekhane = ma[in\. n. de la pro = înainte. s. gr. lat. / biorhythmology. BIOPOLIMERI. / bioluminescence. sau *frotiul. poten]ial de repaus. / bioprothèse. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. / biorythmologie. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. n. f. lat. BIOPROTEZ|. / biomicroscope. material. bios = via]\. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. s. lumen. / biometrics. a evolu]iei medicinii contemporane.. / biorythme. polys = mul]i.

denumite. s. s. Practican]ii b. / biosmosis. topos = loc. sau a unor produse organice (suc gastric. [i *mezomorf.[obolan. BIOTERAPIE. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. BIOTIPOLOGIE. ~n mod normal `n perioada de cre[tere.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. s. / biosmose. bios = via]\. [Lat. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. din fr. [Gr. taxis = ordonare. BIOSINTEZ|. comparativ cu ale speciei din care face parte.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. bios = via]\. n.: vitamin\ B8 (v. / bistatistique. bios = via]\. tipurile pure se g\sesc rar. m. s. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. -ozã. bios = via]\. s. aranjare. s. `n diagnostic se extinde considerabil. pot fi ata[a]i organismului. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. dincolo de. BIOTEHNOLOGIE. / biostimulant.: taxonomie (v. [Gr. V. f. solubil în ap\. clasice. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. s. m. formare = a da o form\). s. a stimula. / biosys-tem. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. germ. / biosystème. bios = via]\. ]esuturi. f. s. thesis = punere [i tithenai = a plasa. / biotaxie. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi.). s. / biostimulant. În distrofie [i `n malnutri]ie. s. / biotechnologie. f. bios = via]\. A:D < 1. [Gr. / biovular.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. s. f. bios = via]\. a pune. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. [Gr. collegium sta-tisticum. (în electrocardiografie). de la lat. de la therapeuein = a `ngriji. / biped. / biotyping. bis = de dou\ ori. test = examen. model. [Gr. prob\.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. B. de la status = stare. *ectomorf.. n. Unii b.] Sin. therapeia = tratament. f. / double refringency. s. De regul\. systema. s. bis = de dou\ ori. / bipolar. celule. bioxid).] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. f. [Gr.[oarece. f. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. f. este supraunitar.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. [Lat. n. bios = via]\. [Gr. A-cestor b. bios = via]\.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\. de la refringere = a r\sfrânge. / biosynthèse. / biotype. f. Utilizarea b. s.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. n. BIOTIN|. f. / biovulaire. adj. / bioxyde. XVIII). se stabilesc unit\]i biologice. s. de la syn = împreun\. BIPED. s. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. bios = via]\. n. BIPOLAR. Sin. adj. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. adj. testum = capac de lut ars. logos = [tiin]\. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). lat. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). / bipède. BIOTIP. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. B.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. biotonicity. pedis = picior. f. gr. [Gr. . dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. meserie. s. stimulare = a îmboldi. tonos = tensiune. f. adj. Sin. BIOXID. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. BIREFRINGEN}|. f. n. lat. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. / biosyn-thesis. [i pancreas artificial. [Gr. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. deci b. bios = via]\. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. de la transformare = a transforma (trans = peste. îndeosebi de medicamente. s. BIOTIPARE. s.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. istemai = a a[eza. s. / bioxide. / biotransformation. Se denume[te astfel. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. BIOSFER|. typos = tip. f. / biothera-py. / biotechnology. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\.] Care posed\ dou\ membre inferioare. A > D. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. BIOTRANSFORMARE. / biotypie. bios = via]\. [Gr. m. bios = via]\. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. a glucozei. [i biotipologie.). BIOSTIMULATOR. f. de la ovum = ou. m. organe) sau fenomene în interac-]iune. s. lat. -edis = care are dou\ picioare. [Lat. / biotope. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. a oceanelor. typos = tip. s. bios = via]\.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. Exist\ b. f. bis = de dou\ ori. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. -atos = ansamblu. s.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). în condi]ii omogene. [Gr.: deriva]ie b. BIOSISTEM. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. din lat. bios = via]\. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. f. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. / biotest. polus = pol. Recent. de asemenea. osmos = impuls. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii.] Care posed\ doi poli. a aranja. Statistik (termen creat `n sec. / bioty-pology. s. s. model. criminologie etc. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. -e.: biocaptor. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. f. / biosphère. *cerebrotonie [i *so-matotonie. / biothérapie. BIOSMOZ|. m. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. s. s. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. [Gr. / biotest. n. / biotonus. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. pes. [Gr. tekhne = art\ manual\. / bio-statistics. bis = de dou\ ori. B. s. Ex. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. m. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. s. oxigen. BIOTONUS. dio-xid. transformatio. sphaera. BIOTAXIE.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. Termenul desemneaz\. f. s. [Lat. / biotransformation. denumite *viscerotonie.. / biotine. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. f. compunere. gr.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. / biréfringence. s.iepure etc. [Lat. [Gr. adj. s.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. adj.). adj. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. Dup\ un b. [Gr. bios = via]\. BIOVULAR. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. typos = tip. / biotope. de obicei. f. adj. de la bis = de dou\ ori. de ex. lat. m. Ex. B. de la tattein = a ordona. În realitate. -onis. s. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot.: dizigot (v. logos = [tiin]\. dup\ numele speciei utilizate (unitate . re-fringens. engl. . Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. / biotype. model. inodor. BIOSTATISTIC|. dou\ picioare. / biotonus. a pâinii sau a derivatelor din lapte).: anhidrid\ carbonic\ (v. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. marc\. hematologie. / biotypologie. s. s. de la syn = împreun\. oxys = acru. f. Sin.] Sin.). bil\ etc. / biosphere. s. 176 . BIOTOP.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie.). V. f. sphaira = sfer\. / bipolaire. BIOTEST. `mpingere. s. bipes. / biotin. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. / biotaxis. marc\. b.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. marc\. neuro[tiin]e. [Gr. f.

s. sexualis = referitor la sex. simbol Bi. Freud a postulat existen]a la om a unei b. s. s. / bivitelline. f. n. vezic\. m. blastos = germen. blepharon = pleoap\. s. [Gr. byssinosis. boal\ Gilchrist (v. BLASTOMER. s. adj. blastos = germen. haima. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. În acest stadiu. blastos = germen. / biseau. -e. a uni (cum = cu. s. -itã. -atos = piele. boal\ Jorge Lôbo (v.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. a modela. / blastogenèse. s. adj. s.980 [i densitatea 9.. / blas-toderm. iungere = a `njuga). / blastoderme. adj. -ntis = tare. V. m. s. / -. metanefrotic.[i sudamerican\. s. / bisexu-ality. cheloidian\. f. BLASTEM. s. cu extindere la întreg tractusul digestiv. s. m. s.: tarsoplastie. viguros. s. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. de la sexus = sex. -itã. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. / bivalent. m. a c\rui lam\ poate fi fix\. [Gr. s. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. de la sternere = a a[terne. Ex.] 1) Care are valen]a 2. BLASTOMICOZ|. myketos = ciuperc\. / blépharo-con-jonctivite. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. paracoccidioidoz\. plas-tos = modelat. S. derma. B. kystis = sac. La om b. / blastula.8 g/cm3. / blépharophimosis. s. s. mykes. B. BLASTODERM. f. [Gr. [Fr. [Gr.: corpuscul bazal (v. se formeaz\ relativ rapid. bistouri. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. s. valens. blepharon = pleoap\. / blastula. de la valere = a valora. psihologice fundamentale. lat.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. Pe lâng\ b.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. flasc\ [i ridat\. byssos = bumbac.: *limfoblas-tom. [Gr. n. iar în forma generalizat\. -atos = sânge. biologic\ sus]inut\ de F. bis = de dou\ ori. stratum = a[ternut. f. BLASTOM. n. genesis = producere. s. / blepharophimosis. Afec-]iunea poate fi ereditar\. BLAST. [Gr. n.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. care este sec]ionat oblic.] Sin. n. de la plassein = a forma. s. [Gr. [Lat. s.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului.: dizigot (v. cu afectare ganglionar\. *eritroblast. sin. s. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. [i membran\ celular\. BISTURIU. bistoury. s. f. / blastomycosis. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. BLEFAROCHALASIS. BLEFARIT|. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. `ngustare. -inis = albu[ de ou. s. Ex. nord-american\. s. / blépharochalasis. blastos = germen. lipos = gr\-sime..] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. / blaste. f. / blastème. / bivalent. bis = de dou\ ori. a modela. din germ. blepharon = pleoap\.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. f.] Sin. s. [Gr. mobil\ sau repliabil\ în mâner. coniunctivus = care leag\. 2) Reproducerea prin înmugurire. s. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. BISEXUALITATE. / blastocyste. hermafrodit. / bisalbuminémie. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. de la plassein = a forma.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. sudamerican\. mozaic fluid. -ulã. *nefroblastom. s. f. / bivitellin.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. photos = lumin\. meros = parte. dar numai doi *centromeri. f. / bismuth. / bisalbumin(a)emia. blastos = germen.] Termen folosit ca sufix. m. *megacarioblast). care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. V. / blastema. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. de unde este extras. [Lat. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. BLEFAROFIMOZ|. s.: b. cu poart\ de intrare pulmonar\. Sin. a-dic\ este bisexuat. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. koilos = cavitate. gr. de la albus = alb. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. / blepharoplasty. s. luând o tent\ ro[ietic\.] Elementul chimic nr. -ozã. n. / blastomère. Sin. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. / blépharoplaste. [Gr. blepharon = pleoa-p\. BLEFAROPLAST. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. f. alchimi[tilor bisemutum. / blasto-cyst. f.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\.] 1) *Neoplasm embrionar. m. f. din lat.: dublu strat fosfolipidic. [Gr.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). [Gr. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\).] Dedublarea albuminelor.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. s. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. O serie de s\ruri insolubile de b. / blépharoplastie. care dau na[tere *blastocistului. / blastogenesis. BLASTOCEL.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. m. [Fr. Wismuth.BISALBUMINEMIE. m. s. f. BLASTOGENEZ|. / blastomycose. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. BIVALENT. m. adj. dermatitidis [i B. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. blepharon = pleoa-p\. BISMUT. s. / surgery knife. f. 83. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. n. sin.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. [Gr. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. biseau. unui membru. pentru celulele leuce-mice. bis = de dou\ ori. blastos = germen. f. [Gr. blastos = germen. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). s. [Lat. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. f. [Lat. m. / blastoma. vitellum = g\lbenu[ de ou. / byssinose. din lat. B. / blepharitis. / blepharochalasis. f. Fliess. m. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). [Gr. -inã. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). blastos = germen. [Gr. care une[te. / byssinosis. s. bastoria = b\]. [Gr. n. bis = de dou\ ori. de la gennan = a produce.). f.). khalasis = relaxare. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. de la phi-moun = a strânge cu putere. de la coniungere = a lega `m-preun\.sin. / bisexualité. m. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. bis = de dou\ ori. s. m. s. BLASTUL|. m. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. B. f. desemnând o ce-lul\ tân\r\. s. / blepharo-conjunctivitis. 2) B. / blastocèle. mykes. s. / blasto-mere. blepharon = pleoap\.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat.).] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. s.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator.] Membrana primitiv\ a embrionului. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. BISINOZ|. / bistouri. n. n. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. albumen. / blast. de origine tropical\.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. BLEFAROPLASTIE. myketos = ciu-perc\. s. gr. [Lat. / blastome. phos. Speciile B. n. s. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia.. cu greutatea atomic\ 208. blastos = germen. -e. BLASTOCIST. 177 .) 3) B. [Lat. -ozã. s. BIZOU. f. B. m. f. -oma. [Gr. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. / blasto-c(o)ele. probabil de natur\ alergic\. [Gr. blastos = germen. plas-tos = modelat. s. blastema = mugure. BIVITELIN. phimosis = strâmtare.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. / blepharoplast. s. s. bis = de dou\ ori. b. / bismuth. / blépharite. B.

pe termen lung.). Sin. m. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). postencefalitic).] Sin. / blepha-ron tic. 4) B. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. dificil de diagnosticat electrocardiografic. Un b. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. fie pe ramura dreapt\. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical. parietal este. s. 5) B. s. / blépharospasme. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. origine onomatopeic\.: gonoree. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. m. s. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. α-BLOCANT. 5) la nivelul ]esutului Purkinje.: BAV. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. blindage. iar `n continuare ciclul se reia. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His.12 s). BLINDAJ. poate deveni cronic\ sau. f. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. tranzitoriu sau permanent. [Fr. incomplet) sau `ntreruperea (b. a. / block. poate fi intermitent.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. articu-lar: imobilizare brusc\. b. tumori etc). [i b. b.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. / blépharoptose. / blepharoptosis. gr. / schield. 5) Mas\ de material în stomatologie. atrioventricular complet. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. f. blocajul poate fi fix de 3:1. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. n. blocaj (1). s. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. De asemenea. spasmos = contrac]ie. tip IV. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. când frecven]a influxurilor este prea mare. respectiv b. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. [Gr.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. de ramur\ stân-g\. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. m. B. bloc focal. II. s. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. Var. `n care 2. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. dificil\ [i vag\. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. | 178 . astfel `ncât acesta a murit când a adormit.20 s. BLEFAROTIC. îndeosebi me-zencefalic\ (b. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. s. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. involunta-r\. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. înso-]ite de o scurgere purulent\. blepharon = pleoap\. Se disting: b. s. blennos = mucus. fr.12 s) sau incomplet. din germ. dar apare. m. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. n. major (durata complexului QRS peste 0. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. BLOCAJ. s.: sindrom Ondine (v. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. a izbucni. f. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. Ansamblul de s\li. ependimare [i ventriculare. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. m. / bloc. s. manifestat\ prin *anurie. pto-sis = c\dere. n. v. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. BLEFAROSPASM. a. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. s. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). / blepharospasm.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. r. s. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari.). Se manifest\ prin colici violente [i balonare. V. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. / blépharotic. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. având caracteristici proprii electrocardiografice. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. / gono-coccal urethritis. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent.: reac]ie miastenic\ (v. [i hemibloc. ca urmare. primele dou\ fiind b. [Gr. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. pentru alfablocant (v. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. V. / blockage. renal: oprirea func]iei renale. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. gr. r. [Gr. iar urm\toarea. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. cu caracter intermitent sau permanent. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. a. n. bloc sinoatrial). Se disting trei grade. 2) B. bilateral [i simetric. blenden = a orbi. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. 2) B. ~ncetinirea (b. bloc de ramur\). B. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. b. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. de ramur\ drept\.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. minor (cu durata complexului QRS sub 0. a. rezultând b. BLENORAGIE. blocage. B. poate fi complet. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. 4:1 sau neregulat. De asemenea. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. / blocage. n. [Gr. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii.] *Tic convulsiv al pleoapelor. n. a. 3) B. BLOC. a. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. f. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. i-a luat posibilitatea de a respira automat. de arboriza]ie.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. s. b. B. s. bloc. Abrev. purkinjian. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. Netratat\. complet. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. / blindage. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). Survine în leziunile nervului oculomotor comun. b. Se disting trei grade. trifas-cicular complet se traduce prin *b. iar la femeie prin *vaginit\. rhegnynai = a ]â[ni. III este denumit [i b. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. cu caracter *tonic sau *clonic. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. fiecare b. gr. s. cu alungirea segmentului PR peste 0. gonorrh(o)ea. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. / blennorragie. Sin. nimf\ care. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. 6) la nivelul peretelui miocardic. reticular sau b. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. tic.BLEFAROPTOZ|. parietal. *cervicit\ [i *metrit\. Distingerea b. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. dureroas\ a unei articula]ii. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. n. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. blepharon = pleoap\. `n realitate. [Fr. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. prin depolarizare ireversibil\. gr. poate fi izolat.). prin *depolarizare insuficient\. Tipuri importante: 1) B. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. [Ondine. 3) B. blepharon = pleoap\. În electrocardiografie. b. incomplete: 1) B. a-vansat. I. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). dar simultan. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. [Fr. purkinjian de b. bloc atrioventricular).

A fost observat\ în Extremul Orient. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. allergique / allergic d. iar ilness este derivat din ill = r\u. B. a. la r. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. [i o serie de manifest\ri subiective. Se rezerv\ numele de b. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. B. `n danez\ syg = boal\. BLOTTING / blotting / blotting. b. BRONZAT| / m. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig.: boal\ Addison (v. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. autoallergique / autoallergic d. bronzée / bronzed d. B. V. B. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. cât [i reac]iile proprii bolnavului. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. unde acestea se fixeaz\. E. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. de c. c. Unele b. du toit de roseau / thatched roof d. Palade. dureroase sau nelini[titoa-re). V.] Angl. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. B. *duplica]ie. blotting-paper = sugativ\. b. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. B. În raport cu denumirea de b. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. [Sl. BOAL|.. a. dele]ie [i transloca]ie. O definire recent\ a b. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. fizice sau psihice. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). boal\ autoimun\. migren\. B. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. B. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. s. Sin. AMNIOTIC| / m. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. de unde boliezn = boal\. Efectele se exercit\ asupra miocardului. pathos = suferin]\. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. *boala Basedow-Graves. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. B. f. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. Ex. normal [i normali-tate. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. Manifest\rile b. cronic\ a b\trânilor [i b. amniotique / amniotic d. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. autoalergic\ fiind [i autoimun\. ALERGIC| / m. iar pacient din lat. blot = pat\. provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. de c. B. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\. [i sindrom. s. diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. Sin. (atacul receptorilor pentru TSH). poligonozomie. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. alergic [i alergie. ia numele de *sindrom Goodpasture. Ca urmare. c. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\).BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\).] 1) În limbaj curent. 2) B. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. patologie provine din gr. Simpto-mele sunt variate: rinit\. B. / maladie. dar nu necesar.: beriberi. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor.: antagoni[ti de calciu. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. patiens = persoan\ care sufer\. a. Ex. par au-toanticorps / autoimmune d. biochimice sau morfologice).: bron[iectazie (v. dar înc\ nedemonstrat\. sunt prescrise. c. con-secin]a unor cauze diverse. AERULUI CONDI}IONAT / m. de b. transsudat la nivelul seroaselor). Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). per os sau intravenos. B. cariotip. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie.] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. Sin. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. prin a. Sin. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. AGLUTININELOR LA RECE / m. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). BRON{IECTAZIANT| / m. B. Sin. / disease. B.sl\biciune extrem\. 179 . AUTOALERGIC| / m. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. B. Se manifest\ în dou\ forme: b. bronchiecta-siante / bronchiectasis. V. conjunctivit\. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. dele]ia unui bra] cromozomial). B. V. de aceea. ca urmare. B. orice b. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\.: `n engl. are totdeauna o cauz\ bine definit\. f. c. în special la temperaturi sub 370 C. [i canal de calciu. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. sex nuclear. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. V. de c. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. autoimmune / au-toimmune d. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. laureat al premiului Nobel. `n slava veche. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. abera]ie cromozomial\. apar]inând lui G. B. disgonozomie. AUTOIMUN| / m. confuzia b. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. de b. prin autoanticorpi. monosomie. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. Nor-thern blot [i Southern blot. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. edeme ale membrelor inferioare.). Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. are cauza totdeauna cunoscu-t\. B. sau doar de orez decorticat. Sin. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. Western blot. *sindrom.: boal\ autoimun\ (v. Dup\ cum. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. tahicardie reflex\. vaselor periferice [i arterelor coronare.: boal\ Goodpasture. b. are dou\ tipuri majore: b. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. termenul disease. denumite *semne. [i o serie de termeni. care distru