P. 1
Dictionar Medical Explicativ RO FR En

Dictionar Medical Explicativ RO FR En

|Views: 7,302|Likes:
Published by Wytalik

More info:

Published by: Wytalik on Jul 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/01/2016

pdf

text

original

II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. dupã unii autori. 18 . pp. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. fãrã echivoc. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. RTL-Edition Luxembourg. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. înainte de toate. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. invocând o parte din vorbirea lor. Deºi taxatã. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. Evident. încã de acum 24 de secole. În acest fel. ca ºi ale altor centre medicale franceze. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. printre care ºi J. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. în circa cinci ani. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. pentru fiecare din realitãþi. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. uneori fãrã menajamente. "Le français. vocabularul medical. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. iar a doua tendinþã. laic. Aceste cuvinte. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. a avut mereu aderenþi. din Platon. dacã s-ar fi împlinit. 1987. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. p. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". 1978. 251).armonie cu termenii deja existenþi. III. au fost rostite de profesorul J.31-42). Extension de l'Université libre de Bruxelles. de fapt corelatã cu prima. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. În prezent. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. invocând o parte din vorbirea lor".-P. Binet. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. pline de amãrãciune.însã. traducere de Simina Noica. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche.-P. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. drept pozitivism naiv. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. cu precizie. dupã Cratylos. Bucureºti. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. opere vol. ca ºi al altor ºtiinþe. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. mult mai armonios. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. langue de sciences et des techniques". ci. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. deºi acesta din urmã va fi. ar exista în chip firesc. asistãm la un fenomen nou. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. o dreaptã potrivire a numelui. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul.

Comptes rendus. Noile descoperiri. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. Se înþelege cã. La noi. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. deoarece sub semnul euforiei. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. La Vie des Sciences. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. Hipocrate ºi Aristotel. alta decât franceza. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. câtã era. de aceea. secretar permanent al Academiei Franceze. nici nu este susþinutã de realitate. procesul acesta este mult mai complex ºi. cât ºi a comunicãrii în medicinã. Iatã. chiar dacã o limbã. de la Sorbona. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. 2. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. în aceste condiþii. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. cercetãtorii francezi publicã. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. din partea pacientului regal. Profesioniºtii bisturiului. pp. Astfel. Pe un plan mai larg.ºi mai rãu . ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. devin posibile reacþii adverse. dupã cum rezultã din citat. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. însã.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. deoarece. profesorul R. pp. vol. dupã cum se ºtie. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. disputa medicilor formaþi în facultãþi. în cãutare de argumente. istoria probeazã cã oricedominaþie. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate.. Etiemble) este efemerã. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. 1591-1592. Etiemble. 1986. C. însã. împotriva utilizãrii limbii naþionale. admiterea la licenþa în medicinã. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. nr. în medicinã în particular. Se observã cã reproºul. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. Articolul nu are. tome III. Med. în englezã. 20-27 dec. În ºtiinþã.semnat de Assist. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. 295. totuºi. francofilia are rãdãcini adânci.În realitate. Existã mereu riscul subiectivitãþii. pe nume Charles Guillemeau a primit. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. Astfel. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. 137-156). Editor R. dar nu al uneia obiºnuite. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. care se constituiau ca un flux puternic. de exemplu. este edificatoare în acest sens. În acele timpuri. apare azi ca paradoxalã. dominã lumea. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. O întâmplare. série générale. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. formulat în termeni foarte duri. J. stârnitã de The Rise. O asemenea opoziþie. Tot articolul ar merita citat. chirurgii din provinciile franceze. R. Este semnificativ cã 19 . De altfel. latina. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. nicidecum în Brit. în particular cei din Lyon. Smith.

în secolul al XVII-lea. Astfel. consultes. P. iar în prezent. spaniolã. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. Dupã cum se observã din titlu. în consecinþã. dupã douã milenii. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. Întrun alt dicþionar. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. germinau cuvinte fundamentale. rãmânea intactã. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. de semnificaþie). Jean R. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. iar neurologie abia în 1840. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. achores. Durelle. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. latins. asupra destinului englezei contemporane. Langlois). În realitate. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. în 1785 se naºte névrose. enrichie de recherches historiques. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. Aceasta în timp ce greaca. evident. aceste dicþionare sunt adesea divergente. În serviciile spitaliceºti. Lyon. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. cu o evoluþie neliniarã. acope. care nu erau cuprinse în textele "sacre". b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. înainte de toate. în "Onomatologie Chirurgique. deºi ele prezintã un mare interes documentar. acromion. accoucher. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. absinthe. adducens. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. repliaþi în arhipelagul lor. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. în 1551. Totuºi. acide. de origine francezã. Or. Astfel. Astfel. De pildã. abeille. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. 6. ou vulgaires. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. et leurs remèdes choisis dans les observations. abducens. în ciuda abundenþei de dicþionare. uneori radicale. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. abdanum. acatastasie. achanta. J. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. limba marinarilor învinºi. francezã. arabiques. alãturi de termeni de origine greacã. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. acier. (Paris. contenant l'histoire de toutes les maladies. ("Le nouvel observateur".decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. nr. adipeux. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. accouchement. adénoïde. accès (-asthmatique). Baritel. Lyon. încã. acrochordon. are o formã apropiatã de origine. destul de curajoase. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 .

cuvântul era deja prezent în alte limbi. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. a suferit un accident în America de Sud. vein º. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. evident. este altã problemã. cu atât mai mult cu cât. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. însã. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. este localizat dupã anul 1850. Uneori acestea erau bine tolerate. Cãrþile. dar nu ca atare. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. Urmeazã.: arteria devine artery. deºi schimbã destinul oamenilor. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. A doua revoluþie este foarte recentã. În jumãtatea de nord a Americii. Reacþia era normalã. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. este drept. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. Nu mergea.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. Prima. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. amintiri frumoase pentru francofili. dar de calitate. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. Având o contuzie abdominalã. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. în cea mai mare parte a Africii. el a fost examinat de un medic practician. pilot la "Aeropostale". în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. În rest. de exemplu. vena. rãmâne doar empiricã. o corciturã fãrã rasã. începe cu sulfamidele în anul 1937. în engleza medicalã 21 . * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. un barbarism. în toatã America de Sud. Preparatã în deceniul al V-lea. ci rezultatele). deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. d. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. ci prin anglicizare. periodicele. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. din cauza unor neologisme rãu concepute. în cartea sa On the Art of Writing. Oameni de geniu. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. tratat tradus în spaniolã. Ex. Aceasta. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. un progres mai discret. cuvântul antibody: "El este. dacã era cazul. sufixe ºi prefixe greco-latine. revoluþia terapeuticã. în prezent în plinã desfãºurare. de ex. totul perfect. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. Iatã. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. termenii medicali de origine francezã. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. Se impune o corecþie severã!". a. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. Drept consecinþã. într-o mare parte din America Centralã. de fapt. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. m. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã.

preluate din limbajul comun. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. 22 . Canada. Academiei Române. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". MALOINE. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. cu dificultãþile de rigoare. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. tot aºa. 1997. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine.au rãmas mulþi termeni hibrizi. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. 1998) elaborat de Serge Quérin care. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. Limba englezã are o dublã origine. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Edit. Din pãcate. împrumutaþi în alte limbi. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. Deºi utilã. Dupã cum se ºtie. În acest sens. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. Bucureºti. Pentru cei interesaþi. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice.

cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate.-C. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. Paris. frecvent s-au produs modificãri de sens. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. Este adevãrat numai în cazurile. vom cita un alt cercetãtor francez. Nu este numai just. Sournia scrie. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. Sournia. Privat. ªi atunci. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". ar corespunde unei propoziþii întregi. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. H. “Colloque de terminologie médicale”.-C. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). 26). sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. nici Aristotel. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. adicã dupã 1950. De altfel. Opinie absolut corectã. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. Édit. în ordine alfabeticã ºi nu separate. 81). din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. p. care. Masson. cu acelaºi spirit polemic. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. Existã. inclusiv în francezã. totuºi puþine. Laborit. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor.VI. sau ajutat de un lexicograf. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. p. Este uºor sã se constate. deºi exagereazã. Pentru cã. 86). deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. Laborit (1914-1996). un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. Toulouse. totuºi. Citãm în acest sens opinia profesorului J. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. chiar J. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. un cercetãtor avizat în domeniu. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. cit. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). Din motive de echilibru. 1997. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. p. 1976. Altminteri. 23 . care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. uneori chiar la nivel conceptual. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã.

absen]\. AEROAFECT-. agrafie. ANAB-. a se duce abdomen. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. avitamino-z\. ADIPOADJUVADREN-. apnee. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. an (G) = sens privativ. abduc]ie. acvifer. abductor. ACAROACETACETABUL-. adamantoblast. adrenolitic aerob. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. ACVOADADAMANTIN-. -is (L) = rinichi. azigos. anoxie. -onis) autacoide. -os (G) = gland\. acumetrie 2. prin extensie. adamantoblastom monadelf adenit\.: vegeta]ii adenoide) adeps. activitate 1. ADENOADIP-. afectivitate. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. ABSABCEABDOMINa. aerogastrie afectiv. acalculie. actinoterapie activare. -antos (G) = diamant. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. acarofobie acetat. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. a t\inui + omen. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. acufen\. acrozom. actinologie. adenomectomie. pa-hiacrie actin\. lâng\ adamas. ae-rocolie. anaerob. abs (L) = de la. acidulat acin (pulmonar). adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. paracuzie acvafobie. boal\ < afficere = a afecta. akouein (G) = a auzi 2. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. acti-nomicin\. spre. excrescen]\. AFECTOAFT-. acetic. ADRENOAER-. abera]ie absorbant. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. aciniform acnee. a sl\bi aphthae. -ntis (L) = activ. ADAMANTO-ADELFADEN-. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. afibrinogene-mie. AFTOAGENT aberant. sens ambiguu. aer. adrenocortical. a-crodinie. PREFIX. hi-drosadenit\ adipocit. aceton\ acetabulum. anizocorie. adeno-fibrom. afec]iune. . ACVI-. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. vârf aktis. viu adduc]ie.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. acarioz\. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. adenom. abstinen]\ abces. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. adrenergic. panaceu acantocit. adsorbant. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. adenomatoz\. adrenalin\.RÃDÃCINÃ . aerobioz\. smal]. aftovirus agent 24 . ganglion limfatic sau ]esut glandular. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. -ACRIE ACTIN-. adsorb]ie adamantinom. afectomotor aft\. lips\ ab. acidocetoz\. -is (L) = aer. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. activator. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. adenocarcinom. acneiform acomodare acrocefalie. acetabuloplastie aciditate. aftoz\. acantocitoz\. abcedat abdominal. adipoz\. -inis = vârf. acrofobie. -os (G). acrodermatoz\. hexa-cant acarian. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. anurie abarticular. actinic. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. adenovirus. abdominocentez\.

anchilostoma. albumen. ALANTOALB-. alopatie. -inis (L) = albea]\ al kali. albuminorahie albuginee. aloti-pie. -atos (G) = gr\sime. ambisexualitate. amiboid. AMOEBAMIGDALAMIL-. amniocit. alcaloid. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. amilazurie. analgezie. agonist. dilata]ie 25 . [ters. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[.ALVEOL-. ulei alopex (G) = vulpe. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. algofobie. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. al-qaliy (Ar) = sod\. amfotrop amforic (suflu). alotriosmie. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. amiloid. -inis (L) = albu[ de ou albugo. aglutino-gen agminat colagog. ginandrie anemofil. ANCHILOANCONANDR-. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. aloki-nezie. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. a aliena aleiphar. android. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. nevralgie. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. anagen. în revenire. ALBUMINOALBUGALCAL-. alogref\. pedagogie agonie. a uni agmen. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. amoeb\. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. alcaloz\. albugo alcalin. imperfect ambulare (L) = a merge. mialgie. a ap\ra algidus (L) = rece. albus (L) = alb 2. anevrismectomie. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. -AMBUL AMETROAMFI-. -antos (G) = cârnat 1. amiloidoz\ amniocentez\. AMIBO-. amigdalectomie amilazemie. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. amfotonie. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. albicans (Candida). diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. ambulator. ambliopie ambulan]\. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. AMFOROAMIB-. antagonist agorafobie pelagr\. ampul\. ANDROANEMOANEV-. anafilatoxin\. amfoter. podagr\ alar alergie. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. în jurul. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. al-veolit\. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. andropauz\. alogen. alantoin\ 1. algoparalizie. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. -ALGEZIE. anasarc\ anabolism. andrologie. galactagog demagogie. a-lotropie alantoic. ampho (G) = de ambele p\r]i. amfipatic. alotriofagie. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. AMFOAMFOR-. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. albumin\. curbat ankon (G) = cot aner. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. dentar\). aglutinare. somnam-bul. malagma (G). amboceptor ambliacuzie. contrariul lui. analeptic. ampulit\ anabioz\. anafaz\. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. algezio-metru alienare. anabolizant ANCHIL-. ALGO-. alosterie. ALOALANT-. AMBOAMBLIAMBUL-. alantoid\. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. ambivalen]\. de a construi < anaballein = a construi. -inis (L) = mul]ime. -ANDRIE. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). anafilaxie. amforofonic amibiaz\. algofilie. albinism 2. schimbare < amibein = a alterna. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). (lichid) amniotic ampular. algodistrofie. a-moebicid amigdale. anemopatie anevrism. noctambulism ametropie amfiartroz\.

antrax antrectomie. -akos (G) = c\rbune antron (G). ASCOnevrismorafie anexe (uterine. areolar. -atos (G). apexogram\ apicultur\. antropometrie. ANTIANTE-. angeiologie. putere artioploid artrit\. antalgic. antefle-xie. angioscintigrafie. -icis (L) = adaos. hidrartroz\ BACTERI-. culme apis (L) = albin\ apex. ASPART. antracoz\. -ANTROPIE ANUL-. la exterior hapsis (G) = unire. APIOAPIC-.(G) = burduf ASC-. artro-grafie. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. anulocit. anizocorie anomalie antagonist. antropiloric antropogenez\. care se opune la ante (L) = înainte. aspartic astenie. angiocardiografie. askos ASCOASPARAG-. ANULOAPENDIC-. arenavirus. APEXOAPI-. XVI apex. -icis (L) = vârf. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. arboriza]ii arcad\. BACTERIOascit\ asparagin\. ANTROANTROPO-. arahnoidocel arborescent. asparagos (G). care precede în timp. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). apicoliz\ apoenzim\. arrhen. antru (mastoidian. apexit\. angiotensin\ animism anizocitoz\. apiterapie. neurastenie 26 . anexopexie angin\. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. ARTERIO- ARTIOARTR-. jonc]iune < haptein = a prinde. plant\ aromatic\ arteria (G. apendicit\. arterio-grafie. areniform 1. antru. apicectomie. apexocardiogra-m\. ANTERO-ANTEM ANTR-. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. angor. APENDICOAPEX-. arah-noidit\. aromaterapie arter\. anticorp antebra]. asparagus ASPARTASTEN-. ANEXOANGANGEI-. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. apiofobie apical. sensul anatomic dateaz\ din sec. arteriol\. ANGEIO-. ARTROASPARAG-. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). aritenoidectomie. artrodez\. arciform coarcta]ie 1. anteversie enantem. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. antromastoi-dit\. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. arahnoid\. angiospasm. articula]ie ARGENTARGIR-. angor angeit\. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. aroma. antrum (L) = cavitate. < area = arie 2. angiom. areometru (celule) argentafine. -oris (L) = arbore. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. angioco-lit\. ANGI-. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. anticoncep]ional. fuziune. supliment. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. ANTRACANTR-. -atis (L) = arom\. aritenoidopexie aritmie. apofiz\. miastenie. areol\ 2. antepozi]ie. arena (L) = nisip 1. antibiotic. areola (L) = arie mic\ dim. antropozoonoz\. artrofit. copac arcus (L) = arc. arterit\. aritmomanie aromatizare. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. angiecta-zie. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. L) = arter\ < aer. zooantropie anular. monarhie aritenoid. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. arenoblastom 2. asparagus (L) = sparanghel. aspartaz\.ANOMANEVRISMOANEX-. anuloplastie apendice. antecedente. aritmogen. exantem antracoid. arenifer. apendico-cel apex. artroscopie. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. a-nexit\. pe[ter\. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. astenopie. embrionare). a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-.

kinaz\. bigeminism. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . bioxid. anaerobie. aurificare. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. bionic\. antibiotic. ATELOATER-. al Atenei. aureomicin\ auricular. baroreceptor. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. auric. hidrolaz\. bacterio-fag. balistofobie balneologie. balneoterapie baranestezie. auriculele i-nimii < ater. BACTERIOBALAN-. barotraumatism. autoaglutinare. -tra. AUDIOAUR-. veche) = albastru 1. autoanticorp. hiperbarism barilalie. ateroscle-roz\ aticit\. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. jug azur (Fr. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. 27 . AUROAURI-. auroterapie. binar bibliografie. -BAZIE BI-. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. axial. axis (L) = ax 2. neg\urit atrium (L) = vestibul. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. biodisponibilitate. AURICULAUT-. bazocelular. AUXI-. atmoterapie atretenterie. axis. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. BAZO-. -eros (G). axia (G) = valoare. autoa-gresiune. auxilitic. audiometrie 1. auxin\. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. a se dezvolta 1. autocrin. -BARISM. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. AURI-. biocenoz\. bicarbonat. axiologie. BATMOBATRACBAZI-. baciliform bactericid.ASTER-. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. biotehnologie. gland ballismos (G) = salt. AUXOAXI-. auripunctur\. ATRETOATRIO- aster. ateromatoz\. ATICOATMOATRET-. axon 2. BIO-. bibliomanie aerobie. cronaxie axilar. a asculta 1. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. bacillus (L) = bastona[. axilotomie ATP-az\. ATEROATIC-. astrocit. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. autopsie. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. curte interioar\. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. autoimuni-tate. fiertur\. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. auriculoterapie autism. balanit\.zei]e ale destinului: Clotho. aurometru 2. biceps. bicuspid. evaluare axilla (L) = subsuoar\. auxocardie AUTOMATAUXANO-. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. astrocitom. autohistoradiografie. axon (G). axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. -BIO-. bacteriostatic balanic. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. BINBIBLIO-BIE. bacteriemie. abiotrofie. autovaccin automatism auxanologie. BAROBARIBATIBATM-. bipolar. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. auris (L) = ureche 2. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. aticotomie atmosfer\. ASTROASTIGMATATEL-. AUTO- auditiv. birefringent. axometru. bio-ritm. bacil bakterion (G) = bastona[. bacterie dim.

calicectazie. calice. brahi-melie brahial. calculos. bradi-lalie. -BOLIE. embrion. calcifilaxie. calomanie acalazie V. urobilin\ bisinoz\. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. calcinoz\. [i CHALAZOcalcar. bubonalgie. -atos (G) = hran\. bromopnee bromatologie bron[iectazie. calofil. bruxomanie. -BLASTOM BLEFAR-. sac de piele butyrum (L). -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie.BROMATOBALAN-. calcitonin\. -ykos (G). blefaroconjunctivit\. procain\. -onos (G). limfo-blastom blefarit\. botulism bradicardie. tromboembo-lism. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. pl. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. eritroblast. bursa (L) = pung\. calicoz\ calorie. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. botrioid. calcitriol calcaneodinie. bucofaringian bulbiform. -BLAST. -ycis (L) = cup\. calculografie 1. BROMOBROMATOBRON{-. bothrion (G) = gropi]\ 2. BRICBUBON-. embriologie 2. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). brachium (L) = bra] 1. bursit\ butiric. botriomicete botuliform. bulbopatie abulie burs\. blasto-mer. bron[it\. botriocefal 2. brahialgie. calcipexie. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. calculocancer. khalix. BRAHIO-. BUTIRO- -CAPNIE. CALCICALCANECALCUL(-). -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. abrahie brevis (L) = scurt 1. bronholit bruxism. embolie. kalyx. blastogenez\. camerular Campylobacter. porfobilino-gen. pietri[ calor. blefarospasm. BUCOBULB-. xilocain\ caligrafie. calirafie 2. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. biliverdin\. trofoblast. BUBONOBUC-. calcaneu calcul. briologie bromhidroz\. bisoid blastocist. bradipsihie brahicefalie. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . calicoterapie. bromid\. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. BURSOBUTIR-. BROMOBROM-. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. BRONHOBRUX-. -ikos (G) = var. bricoma-nie bubon. brahidactilie. -BOLISM. butyron (G) = unt brevilin 1. BOLOBOTRI-. brahiocefalic. BULBO-BULIE BURS-. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. hiperbaric\). BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. -BLEFARIE. bradikinezie. CALO-CALAZIE CALC-. bromism. cacodilat novocain\. bubonocel bucal. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. calcis (L) = var. calyx. bryein (G) = a cre[te 2. `nveli[ul florii 2.

CAZEOCEC-. kentomanie. -cri (L) = rac. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. cefalometrie. carbonat. centripet. cataliz\. pericarp. CAPSULO-CAPNIE. kanthos (G). caudat (ven\) cav\. cardiopatie 2. cardialgie. capsulectomie. canabism anticanceros. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. CEFALO-CEL CELI-. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. ceroplastie. cefalocentez\. capilaritate. KAINO-. cerebrom. KENOCENT-. CENTR-. atis). catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. microcefal colpocel. -itis (L) = cap CAPSUL-. cancericid. 29 . cefalee. < capsa = cutie CARBO-. varicocel celialgie. cis-ticercoz\ cerebel. carpofag catabolism. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. carnofobie carotid\. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. crab. capilarosco-pie capital acapnie. CELIOCELULCEMENTOCEN-. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. cecoplicatur\ cefalalgie. pericar-docentez\ centigrad. cazein\. caro. catatonie bicatenar. carniform. centipoise central. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. nociceptiv. ceno-bioz\ cenogenez\. CENOCENO-. brahicefal. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. kardia (G) = 1. cen-tromer. centigram. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. carboni-zare carcinoid. triceps chemoreceptor. cataplazie. carotidian 1. cecitate. centrozom biceps. -CENTEZ| CENTICENTR-. keno-glosie kele (G) = tumor\. kainofobie. carpocifo-z\ 2. rectocel. carcinoma-toz\ 1. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. ce-mentocit cenestezie. centrifug. carcinom. CECOCEFAL-. cardio-megalie. cisticerc. inim\ CARDIO2. capsu-lit\. cerebroma-lacie. karkinos (G) = rac. cercopitec. canto-plastie capilar. -itis (L) = cap receptus (L). cancer. cariolizis. carbo. concav cavern\. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. carpian. cazeificare. amnio-centez\. carnifica]ie. CAVERNOCAZE-. centimetru. omfalocel. nucleu CARNI-. celulit\ cement. cenestopatie. leptocefal. CAZEI-. KENTO-. CANCEROCANT- kannabis (G). carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. CENTRI-. cavitate. cancer CARCINOCARDI-. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. capnometru capsular. cardiotomie carfologie cariokinez\. re-ceptor ceromel. catalepsie. karpos (G) = pumn CARPO2.CANABCANCER-. -CEFAL. cardiospasm. celioscopie celul\. canthus (L) = buza unui vas. capsulotomie carbometrie. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. cerebelos cerebral. pericardit\. celulifug. 1. cavernos. cerumen cercar. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. hidrocefal. cementoblastom. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. metacarp. caten\ catoptrofobie caudal. cannabis (L) = cânep\ cancer. cavernosto-mie cazeum. epicantus. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. cariotip carne. CENTRI-.

claustrofobie autoclav clavicul\. cheloid chemokine. virulicid cifoscolioz\. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. citoplasm\. CHIMIO- CIPRI-. cistit\. spermicid. ml\di]\ klasma. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. -atos (G) = fragment. cipridofobie circumcizie. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. CILIOCIMB-. CINETO-CIPIENT CIPRI-. chilo-micron. cinescopie. cil kymbe (G).CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. limfocit. chemoluminescen-]\. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. sternocleidomastoi-dian cervix. CISTOCISTERNCIT-. cinic. claviform cleidotomie. chimiota-xie. ciliofor cimbiform. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. spart klasis (G) = ruptur\. CIMBOCIN-. citotropism. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. citrus (L) = l\mâi caesio. cineradiografie. cia-noz\. coloidoclazie. -idos (G) = cheie. cinofobie cinedensigrafie. cymba (L) = barc\. piocianin\ cibernetic\. chimioprofilaxie. cisticerc. cistorafie cistern\. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. pericit. cinematic\ cinetic\. parenchim. carpocifoz\ ciliar. CHIMOCHIR-. chilifer. cianogen. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. ciliectomie. cervicopexie. cheiro-megalie chistadenom. clastomanie. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. cheiloplastie. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. citrin circumcizie. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. CICLO-CID CIF-. chimotrip-sin\ chiropractic\. dacriocistit\. cheiloschi-zis chelator. eritrocit. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. cervicit\. CINOCINE-. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. cistoscopie. cervicovaginal cestode chalazodermie V. osteoclast. ciclotimie. chimiorecep-tor (chemoreceptor). -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. cir-cumvolu]ie cirogen. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. hepatocit. cisternografie acantocit. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. citostatic. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . (-)CIFOZ| CILI-. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. cinetoz\ incipient. cistosto-mie. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. chimioterapie cherofobie. cimbocefalie cinantropie. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. CHILO-CHIM-. -CIT. chirurgie. chiasm\ achilie. citoge-netic\. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. citodiagnostic. chiloto-rax echimoz\. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. ci-totoxicitate. chilangiom. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). ciclotron bactericid. CINEMACINET-. cifoz\. chiloperitoneu. cibernine ciclit\. CISTI-. cheromanie spirochet\ chiasmatic. trombocit citrat. CHEILOCHELOCHEMO-. a lua Kypris. luntre kyon. recipient ciprifobie. laterocervical. circumduc]ie. citric. chistectomie ciancobalamin\. fungicid. cianur\.

clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. cocoid coccidinie. pneumococ. colpocleisis cleptofobie. clorizare. colecistolitiaz\. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. colopatie. prin extensie. confabula]ie. contraindica]ie. cleptomanie climatic. COLO-. coleorexie coloboma colorant. coledocolitiaz\. corax. COLE-. colpoperineoplastie. colopexie. cordon cor. colora]ie. cohlee col uterin colagen. incoercibil cofochirurgie. CLORO-CLUZCNEMCO-. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. controlateral copiopie. COLPOCONCHCONDIL-. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). colpocel. cofactor. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. clima. condrocit. CONDROCONDRI-. fotocolorime-tru colpectomie. cor-nete nazale kondylos (G). condroma-toz\. clinostatism bronhocliz\. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. stafilo-coc. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. clo-rom. colecistografie. condilian. condrit\. contagiune. condilotomie condral.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. notocord. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. coloplicatur\ colagog. rectocliz\ clon. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. -CORIE CORACCORD-. CONCOANCOARCT-COC. CONDILOCONDR-. -COPT COPROCOR-. colecistectomie. coledocit\. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. colecistit\. l\star klonos (G) = tumult. cloroz\ malocluzie. (examen) coproparazitolo-gic. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. condrosarcom condrioliz\. clonare clonic. colit\. -COLIE COLEDOC-. conta-minare coan\ coarcta]ie V. copro-lalie. epicondil. CONJUNCTIVOCONTRA-. cole-cist. colodiu. coprostaz\ corectopie. coeziune. CONIO-. coccis CORIOcodein\ coercibil. conchectomie condilectomie. CONTROCOP-COP|. gastrocnemian coenzim\. colangiografie. contraextensie. dezordine khloros (G) = verde. CONDRIOCONIDIO-. cofoz\ cohlear. -atis (L) = înclina]ia soarelui. vagin konkhe (G). de unde: latitudine. copofobie sincop\. anizocorie coracoid\ cordit\. hipercolie coledoc (canal). cochlea (L) = cochilie de melc v. -onis (L) = strâmtare. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. -acis (L) = corb khorde (G). concha (L) = cochilie de scoic\. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. coleperitoneu. conjunctivit\ contraceptiv. clorofil\. coleoptoz\. clinomanie. colpo-perineorafie concha. chole-) blefarocleisis. condroblast. ocluzie cnemalgie. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. coprofagie. COLOCOL-. coledocotomie coleocel. CORDOCORD(-). -atos (G). [i -ARCTenterococ. -ygos (G) = cuc. bob kokkyx. colpocito-logie. chorda (L) = coard\. coccobacil. climatopatologie clinic\. cordotomie cord. precordial 31 . condi-lom. colic\. clonus clorhidrie. sarcopt coprocultur\. condrofit. mitocondrie conidiospor. coloid colibacil. coniometrie. -akos (G).

crescere. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. coxalgie. coxartroz\. -icis (L) = scoar]\. corti-costeroid. coronarit\. culicide. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. -icis (L) = ]ân]ar culicid. cretus (L) = a cre[te concrescent. cuneohisterectomie CUPR-.: ornament COST-. cromofor. coriomeningit\. 32 . cristal cristalin. cianocroia. coroid\ coroidit\. kryos (G) = frig crioanestezie. acromie. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. cortex. fig. adâncitur\ cotiledon. COXOcoxofemural CRANI-. cosmetologie < kosmos = ordine. exocrin. crio-protein\. cronic. -atos (G) = carne creatin\. -onis) CRICO-. krasis (G) = amestec. -enis = acuza]ie. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. `nvinuire -CRIN. neurocormie -CORMIE 1. krystallos (G). acroma-topsie. CROMATO-. dicroism -CROISM -CROM. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. cromozom. COROIDO-CROM. chorea (L) = dans coree. COROID. costo-tomie. creatinin\. crimofil CRIMINAL-. coronar. ctenomicete CUB-. criestezie CRIPT-. khoreia (G). cronobiologie. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. creofag. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. criminologie CRIMINO< crimen. CRONOcronotropism -CROT. constitu]ie a unui corp. coronaro-grafie. CROM-. krinein (G) = a separa de. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. COSMOmicrocosmos. corioretinit\ COROID-. crenoterapie -CRESCENT. CROMATO-. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. kosmos (G) = ordine. krotos (G) = b\taie catacrot. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. khros (G) = tent\. CORON1. crystallus (L) = ghea]\. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. cubus (L) = cub cuboid. CRONO- DENT-. cromafin. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. discroma-topsie.. -atos (G) = culoare hipocrom. autocrinie. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. sternocostal. khronos (G) = timp cronaxie. tricrot. costa (L) = coast\ intercostal. coristom CORISTO-CORM. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. cromatin\. ventricul. coronoid\ 2. kormos (G) = trunchi. discromie -CROMIE CRON-. coxa (L) = [old coxa vara. cromatografie. cuproprotein\. craz\ (sanguin\). culdotomie CULI-. CORTICOorgan corticosuprarenal\. DENTO- CORE-. ktenos (G) = pieptene. criptogenetic. corp brahicorm. cosmogonie. cristalite. crizoterapie -CROIA. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. regiunea periferic\ a unui cortical. coreiform. -culus.CRON-. îndep\rtat corista. coreofrazie. crescentis. CUBOkubos (G). cubitus -CUL. khoristos (G) = separat. criodecapaj. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. culex. criminalis (L) = criminal criminalistic\. cuprum (L) = aram\ ro[ie. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. khroma. CRIcrioscopie. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. cupru cupremie. creast\ ctenocefal. khorioeides (G) = în form\ de membran\. univers cosmobiologie. cupro-rahie. -cula. kreas. dicrotism -CROTISM CRURcrus. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. corticorezisten]\. cu sensul de a secreta endocrin. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. CROM-. discrazie. culoare alocroism. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. dicrot.

sindactilie. epidemie. plas\ didymos (G) = geam\n. de-zinfec]ie. dactilofa-zie. endemie. -atos (G) = barier\. cutireac]ie. DENDRODENS-. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. dinofo-bie 33 . -DINAMIE -DINIE. eritrodermie desmos (G) = band\. diaforoscop diafragmalgie. scotodinie. dermatoglife. denti]ie. dentoalveolar deontologie deradelf. dilata]ie dinamometrie. deuteriu dextran. decalcifiere. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. hipoderm.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. dextrin\. digitopalmar. dacriocistit\. tomodensi-tometrie dentar. cuticul\. cvadri-geminal. derodim dermit\. DESMODEUTERDEXTR-. cvintupli cuspis. DERODERM-. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. dializ\. pandemie demonofobie. dehidroepiandrosteron de. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. DERMO-. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. detumes-cen]\ decibel. -atis (L) = consisten]\. epi-derm. dizaharid diaforez\. dextrogir artrodez\. CUTICVADRI-. manifest delphys (G) = uter. DENSITODENT-. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. densitate. DERMATO-. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. DES-. DIGITODILATDINAM-. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. diafragmatocel dicogamie. DACRIO-DACTIL. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. dezarticulare. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. dicotomie dictiopsie. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. oticodinie. tricuspid cutanat. -tra. -DERM. demonolatrie dendrit\. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. -ntis (L) = dinte deon. tenodez\ dicrot. popula]ie daimon (G) = demon. dentin\. cu-tis laxa cvadriceps. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. DACTILODE-. dermati-t\. dermatofit. digital\. diagnostic. dextrocardie. dictiozom epididim difterie digital. compact densitas. -DEMIE DEMONODENDR-. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. dactiloscopie debridare. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. dendrofilie densiflor\. adinamie 1. decilitru. di-gitoplastie dilatator. diafragm < dia = prin + phragma. DENTODEONTODER-. desmozom deuteranop. DIAFRAGMATDICODICTI-. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. densitate dens. da-criolit pentadactil. dermografism. dezinser]ie. deshidratare. dioxid. decolare. -ontos (G) = obliga]ie. -DACTILIE. decimetru aldehid\. -DERMIE DESM-. den-tom. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. a transporta diaphragma. DERMAT-. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. cvadriplegie.

diseminare. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). doz\. dioptru diplacuzie. echipoten]ial echin (equin). odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. ecosfer\. echinus (L) = arici 1. disfagie. DORSODOZ-. ectropion eburnare. bron[iectazie. sinechotomie echimolar. domatofobie dorsal. echinoftalmie 1. dis (L) = separat de -EGORIE 2. diplopie dipsomanie. hepatectomie. ecopraxie atelectazie. ectozoar. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. ecologie. DUODENODUPLICDURdiskos (G). discopatie distal. acrodinie. duodenoscopie. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. antidromic. ectopie ectrodactilie. ecdemic. diplobacil. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. disbazie. ne-frectomie. sunet repetat ecaudat eccodroz\. ekho (G) = ecou. echinism echinococ. disartrie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. disciform. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. DROMO(-)DUCT DUODEN-. ve-nectazie ectoderm. splenectomie corectopie. duplicitate indura]ie 2. diplococ. DIPLODIPSO-. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. egopatie alegorie. dys (G) = greu. disec]ie. dromo-trop duct. oikos (G) = cas\ 2. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. drepanocitoz\ palindrom. dorsalizare. ecotip 2. dozimetrie drepanocit. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. -DIPSIE DIS2. ecomimie. dis-fazie. ecografie. ecbolic. polidipsie 1. ectoparazit. duodenopexie. dificil. dorsolombar dozare. prodrom. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. ecolalie. eburnat sinechie. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. duodenostomie duplicare. ectim\ colectomie. ple-urodinie dioptrie. poliedru efebologie egocentric. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. -DROMIC. DOZIDREPANO-DROM. edema]iat edoiografie octaedru. dolicosigmoid. ecokinezie. dromomanie. ecocardiografie. disocia-]ie 2. DOMATODORS-. ecrin. discizie. ectromelie edem. dislocare. sindrom. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . ecoencefalo-grafie. disjunc]ie. displazie discartroz\. calcaneodinie. diploid. discrazie. discromatopsie. megadolicocolon domism.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. oviduct gastroduodenit\. dispnee. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur.

epiploon. ERBIERED-. EOZINOEPENDIM-. empiem embolizare. enantiomer encefalalgie. EMBRIOEMEN-. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. leucemie. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. enterostomie. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. hiperemie. epiploic. proteinemie empiem. ischemie. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. eleolat elastan]\. tromboembolie embriologie.EPIDIDIM-. ependimopatie epicantus. encefal. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. electrofuziune. ÎNENANTIOENCEFAL-. EPIDIDIMO-EICONIE. endo-metrit\. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. mezenchimatoz\. elektron (G) = chihlimbar . membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. epididim. eliptocitoz\ elitrit\. epicriz\. endocrin. plasmaferez\ ergasiofobie. eikon. elastopatie bioelectrogenez\. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. hematemez\. endogen. endocardit\. elips\) elytron (G) = teac\. epifizioliz\ epiplocel. encefalogram\ mezenchim. eozinofilie ependim. EXTRAanizeiconie. `n-corporare enantiobioz\. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. [i IERBereditar. electrofore-z\. electrocardiogram\. elastos (G) = docil. contrar. ELAIO-. emetropie anemie. elastin\. electricitate. EPIDIDIMOEPIFIZ-. empiocel enantem. ependimit\. pioemez\. EMPIOEN-. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. ENTERO-. eredobiolo-gie. eozinofil. elitroplastie emfizem. elipsoid. e-pifor\ epididimectomie. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. energogen. mezenchimom. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). ereditate. ENCEFALO-ENCHIM END-. epifenomen. energome-trie ensiform enterectomie. EMENOEMET-. e-piderm. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. exerez\. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. in (L) = în enantios (G) = opus. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. eidetism elaidom. EPIFIZIOEPIPLO-. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. elitrocel. încapsulat. epididimotomie epifizit\. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. endoscopie energic. epicondil. mezenter entomologie eozin\. e-lastoz\. ependi-mom. erbivor V. -ENTER ENTOMOEOZIN-. maleabil ELASTOELECTR-. elastom. erbicid. emenologie emetic. endoci-toz\. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. enteroco-lit\. endorfi-n\. glicemie. ELEOELAST-. endonucleaz\. parenchim endarterit\. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos.EICONO-EICONIE. sialoemez\ emetrop. enterit\. embrionar. ENDOENERGENSIENTER-. [i ICONOcaleidoscop. -atos (G) = sânge empyema. eiconometru V.

exopexie. eutrofie eunuc. eritroder-mie. etnologie etologie eucariot. aether (L) = aer curat. FEOexcipient. vast aevum (L) = durat\. eunucoidism EURI-EVEX-. -FAC}IE. esofibroscopie. estron\ (oestro-n\). vitrescibil ESO-. extra (L) = în afar\ ergograf. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. estrogen (oestrogen) eterism. onis). afakie macrofag. excre]ie. faringit\. faloidian. cenestezie. -FACT. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. ETEROETIOETMO-. na]iune ethos (G) = moravuri. exosmoz\. putrescent putrescibil. opales-cent. lentil\. ETMOIDOETN-. etmoido-tomie etnie. parestezie. ezotropi F FABULFACIFACIENT. eteromanie etiologie etmoid. eutanasie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. a-nergie. eritroz\ erotic. artefact. EXCITOEXTRAEXCIT-. faringostomie 36 . FAGOFAL-. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. FAKIE -FAG. difalus phallos (G) = penis falx.ERGO-. FALO-. -FAGIE. -FALIE. extra-piramidal. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. esteziometru estral (oestral). esofagoplastie anestezie. oistros (G) = dorin]\ [i. eritropoietin\. exon. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. difalie. ergonomie. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. rarefac]ie. erotism. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. etmoidectomie. sensibilitate oestrus (L). onicofagie. extensometru exteroceptiv. ESTEZIOESTRETER-. putrefac]ie. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. facomatoz\. euforie. faloragie. defectiv phakos (G) = linte. prin extensie. -FECT FACO-. excava]ie. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. (-)FALUS FALCIFANFANER-. eugenie. pirexie exogen. excitomotor ca[exie. hiperes-tezie. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. faco-scleroz\. epoc\ ex. ERITROEROT-. sit\ ethmos (G) = ciur. ESOFAG-ESTEZIE. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. esogastrostomie. faringoepi-glotic. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. disfagie. examen. etnografie. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). exfoliere. erotogen. neuronofa-gie. onis). eroto-manie fosforescent. exteroceptor ezofilaxie. eunuchism. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. vârst\. faneromanie. fagocito-z\ falus. eritrocit. -ERGIE ERITR-. fagocit. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. alergie. EXCIT-. sinergie eritroblastoz\. FARINGOfabula (L) = poveste. lactescent. afaneroz\ fangoterapie faringism. esofagit\. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. exocitoz\. exantem. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru.

f(o)etus (L) = f\t. philia (G) = atrac]ie -FIL. canal FISTULOFITO-. peroneu -FICARE ficare. ferrum (L) = fier FEROFET-. fe-toprotein\ fibrinemie. cu sensul de umflat FIZE-. fibril\. multifid Filaria. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. fistulografie. somnifer. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. filogenez\ clorofil\. fibronectin\. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. -atis) afemie. filtrare rinofima fimbrii fisiune. fibroade-nom. pherein (G) = a purta. fistula (L) = tub. neclintit < figere = a fixa FIZ-. phylon (G) = trib. -onis). physikos (G). < philein = a iubi -FILIE FIL-. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. fenotip. farmacoreceptor fascia lata. farmacogenetic\. os-teofit. feticid. fizionomie. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. filiform filantropie. feminitate. fasciit\. filofag filactic. flagelo-spor flatulen]\ flavism. fiziopatic. mamifer. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. ]eav\. epifiz\. emfizematos. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. profilaxie filtrabil. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. parafazie febrifug. a-cufen\. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. fisur\ fistulizare. semini-fer. feritin\. riboflavin\ flebectazie. fizocel apofiz\. fiziologie.fascia (L) = fâ[ie. a transporta -FERENT. medicament farmacie. fizioterapie flagelat. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. febrilitate fecale. phyton (G) = plant\. febril. fenomen. physa (G) = r\suflare. fascicul dim. -atos (G) = tumor\. bazo-fil. eferent. 37 . acidofil. faecis (L) = reziduuri. fistuloto-mie fitosterol. -FERENT. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. fibrotorax fibrilar. artrofit. flebectomie. feocromocitom aerifer. fecalom fecundant. femini-zant fenocopie. fetus. fizicism. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. flebit\. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. eozinofilie filobiologie. filactotransfuzie. fibular calcificare. fibrinogen. fitoterapie. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. disfemie defeminizare. metafiz\ fizic. fizicochimic fiziologic. farmacodinamie. fibril\ FIBRILOdim. se folose[te [i cu sensul de -FIT. phainein (G) = a ap\rea -FER-. diafiz\. fasciculat afazie. fibrila]ie. chilifer. disfazie. A. fibriloflut-ter fibula. ferocinetic\ fetal. FLAVfosfen\ feocrom. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). Fasciola fascicular. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. amfifil. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. specie FILOFIL-. flavonoid. periferie. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. -FEREZ| FERI-. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. pietrificare ficofag bifid. osificare. suflare flavus (L) = galben phleps. saprofit. anafilaxie. plasmaferez\ feripriv. fetopatie. tricofi]ie fixare. fixator emfizem.

fotodiod\. FORAM-FORM FORMIC(-). imunoelectroforez\ foraminifer. -uris (L) = t\râ]e. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. fragmoplast disfrazie. electrofo-rez\. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. XIX fluxus (L) = curgere. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie.FLEB-. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. frenit\. -FRENIE FRINOFRONT-. epileptiform. foliculostimulin\ fona]ie. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. fotofobie. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. schizofrenie foris (L) = u[\. a rupe phragma. claustrofobie. frânt < frangere = a frânge. eflux. achitare. diafragm 2. fonocardiografie. < follis = burduf. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. FORMFOS-. febrifug. FLEGMATOFLOCULFLOG-. formol fosfen\. ftizie. focalizare exfoliere foliculin\. galactocel. -oris (L) = curgere. -FONIE FOR-FOR. fluiditate fluorescent. frenosplenic 2. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. fosforescen-]\. fleboscleroz\ flectare. -inis (L) = deschiz\tur\. flocon phlox. fuzocelular. < floccus = smoc de lân\. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. FLEBOFLEBOFLECT-. foveol\ fracturat. fotocoagulare. reflexometru flegmazie. a transporta foramen. flegmon. FLEXFLEGM-. fotometrie. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. fuzospirilar G GALACT-. photos (G) = lumin\. -ogos (G) = flac\r\. malfunc]ie. -FREN. FONO-. ftiziologie centrifug. fosfolipid. tenifug fulgurant. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. -onis (L) = îndeplinire. fundus gastric antifungic. cancerofo-bie. minge phone (G) = voce fluidifiant. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. fonem\. tr\snet functio. GALACTOgala. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. flexie. fungoid. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. ionofor. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. fundoplica-tur\. funiculit\ furfuraceu fuziform. oligofren. fototropism fovee. influx hidrofob. fungicid. perforin\ galactofor. acrofobie. foliculit\. cataforez\. frinolizin\ frontal. phrenos (G) = 1. flegmatora-gie floculare antiflogistic. fructozurie ftizic. c\min. func]iona-re fund de ochi. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. fluorofor. refractiv diafragm. FTIZIOflebografie. galacto-for. fuziform formic. -aktos (G) = lapte galactagog. fonendoscop. galactoree 38 . parafrazie 1. fluoroscop aflux. frontoparietal fructoz\. cordi]\ furfur. formaldehid\. fun-gistatic funicular. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. osmofor. FUZO- FTIZ-. foliculom. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. fotopsie. zoofobie focal. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. -inis (L) = fulger. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. FRENO-. -FOREZ| FORAMIN-. minte. filiform. fundic. disfonie perforat. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. foramen cuneiform. frenic. fractur\. a-naforez\. FRONTOFRUCTOFTIZ-.

-GAMIE. gamaterapie. genera]ie + logos (G) = studiu. gastrin\. genom. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. urma[. gerontologie germicid gestagen. -GAM. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. monogamie. globuli-nemie. levogir gland. gastri-nom. glaucobilin\ glicemie. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. trigeminism gen\. gli-corahie. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. -GASTRU GATOGEL-. GERONTOGERMIGEST-. hipergeuzie gibozitate 1. < globus = glob glomus. gastros (G) = stomac gamaglobuline. epigastru gatofobie geloz\. GAMETOGANGLI-. GANGLIOGASTR-. ginecomastie gingival. gigantism. geofagie oviger. GLAUCOGLIC-. iatrogen. gastrocamer\. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. criptogam. GLICOGLICER-. glioblastom. gastroptoz\. genopa-tie. genitor genoplastie geod\. [i GLUCOglicerin\. gliomato-z\ gamaglobuline. globulinurie. proliger geriatrie. gingivoragie gipsotomie dextrogir. -inis (L) = germen. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. L) = mic\ tumefac]ie. -GEN. V. primigest\ ageuzie. -GENIC. GAMMAGAMET-. imens 2. glicerolat dermatoglife. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. GENO-. -ontos (G) = b\trân germen. globular. -GENEZIE GENI-. urma[. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). GAMOGAMA-. genioplastie geniculat genital. GASTRO-. paligenezie genian. gangliozidoz\ gastrectomie. gingivit\. glicozid. oncogen. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. gyros (G) = cerc glans. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. gemelologie bigeminal. glicoreglare. GLICERO-GLIF| -GLIE. hieroglif\ nevroglie. gesta]ie. -antos (G) = 1. gigacalorie gimnofobie androgin. ginogene-z\. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. angiogenic. triglicerid. ginandrie. ganglioneurom. GINECOGINGIV-. poliglobulie. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. ganglioplegic. GELATGEMELGEMINGEN-. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. foarte mare. glandular glaucom. patogenie -GENEZ|. progesteron. termogenez\. gingivectomie. genera]ie gemelar. GIGANTOGIMNOGIN-. glomerulopatie. gingivoplastie. androgen. glicogen. ginecologie. ganglion gaster. GINO-. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. gastroduo-denal. angiotensinogen. a-genezie. glaucurie. dezbr\cat gyne. a purta geron. glicostat. genetic\.GENO-FUG GAM-. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. gigantoblast 2. endogamie.

gonoree goniograf. granulocit. helicopod heliodermit\. gutural. simplu haptein (G) = a prinde. helioterapie. radiografie. helicoidal. electrocardiografie. HEMATO-. -inis (L) = lipici. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. GNATO(-)GNOZIE. helmintiaz\ hemaglutinare. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. gonadoliberin\. -GONIE. -atos (G) = ficat 40 . helcom. gâtlej H HAL-. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. haptoglobin\. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. gonococ. -GNOSTIC GONGON-. HEMAT-. -GNOMONIC. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. HEPAT-. a ata[a hebe (G) = pubertate. gonado-trofin\. granul\ dim. glucoz\. HAMARTOHAPLOHAPT-. glosoplegie. stereogno-zie. desen granulum (L) = gr\uncior. hemiparez\ heparin\. prognatism. hexagon. exhalare 2. gluconat V. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. electrocar-diogram\. HECTOHEDON-. hel-conixis. helcologie. halos (G) = sare 3. fonocardiograf. glosoptoz\ epiglot\. < glomus. HEPATO1. grafologie. granulomatoz\. hepatom. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. -inthos (G) = vierme. -atos (G) = sânge 1. retrograd ecograf. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. granuliform. -uris (L) = gât. p\cat haploos (G) = singur. gonos (G) = urma[. halitoz\ 2. he-matie. glucid. hectolitru anhedonie. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). -GON -GRAD -GRAF. halen\. glosodinie. granulie.dim. helcozis heliciform. gonatos (G) = genunchi gone. hematocolpos. scinti-grafie. guturofonie gramma (G) = înscriere. a exala halitus (L) = suflare. haptofor. -eris = ghem GLOS-. clei gnathos (G) = falc\. gnatoplastie agnozie. halomegalie hamartom. halofil. helix. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. his-togram\. ran\ helix. treapt\ < gradi = a p\[i. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. patognomonic. hepatocit. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. gonartrit\ gonad\. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. idiogram\ granula]ie. haluce. HELCOHELIC-. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. diagnostic. hemato-crit. goniotomie. HELICOHELIOHELMINTHEM-. electromiogram\. HEDONOHELC-. gra-nulopenie gravid\. hepatectomie. hemoperitoneu. ecogram\. HAPTOHEBEHECT-. -GRIFOZ| GUST-. GUSTOGUTUR-. hedono-fobie helcoid. -ikos (G). haplotip hapten\. hamartofobie haploid. gnatologie. helmint haima. GONOGLOMERULO. trigon anterograd. hemicolectomie. HALOHAMART-. helio-tropism antihelmintic. graforee diagram\. a r\spândi un miros. hipogonadism. GONOGONIO-. hemianopsie. GRAFO-GRAM| GRANUL-. haptotropisme hebefrenie hectar. halare (L) = . gluco-corticoid. hals. (-)GRAFIE. paragnozie. gustometrie guturai. sper-matogonie.GON-. hemangiom. hepati-t\. -GONIE. graviditate. glotic glucagon. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. hallux. halogen 3. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. hedonism. gonion.

surpare. hipo-derm. histeroscopie. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hierolistezis higrom\. HIDRARGIROHIER-. higrometru. HIDATOHIDR-. hirudiniza]ie histamin\. hidatid\ 1. higroscopic hilefobie. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. vârf hypsi (G) = ridicat. hidrosadenit\ hidrargirie. hipercolesterolemie. hipso-terapie hirsutism hirudicid. ]esut HIPS-. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. hetero-top. ODOholos (G) = întreg homo. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. -OD. herpes. homuncul homalocefal. HISTIO-. himenal hipantropie. holosis-tolic. herniopunctur\. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hipuropatie. hipoton. hi-drogen. histiocit. (an)hilognazie himen. hioglos. hernie HERPETherpes. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. hiperostoz\. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. sub. holoprotein\. hernioto-mie herpetiform. HIALOHIATHIBERN-. hipnoz\ hipoacuzie. argint viu < hydor.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hieroglif\. HIRUDINHIST-. -etos (G). anhidru. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. hipermetropie. HIGROHILE-. HIEROHIGR-. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. hipofizectomie. HISTERO-HOD. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. hidrargiroterapie hieralgie. hipnologie. peste. herpes HEX-. histerocistopexie. heterozigot hexoz\. hyalus (L) = sticl\. hipostatur\. HIPOHIPER- 2. cu p\r aspru hirudo. hipoxie hipofizar. hipsicefalie. prin extindere. hidrolaz\. hipotiroidie. heteroplazie. hipercapnie. hiatus hibernare. HEPATOHEPT-. HISTOHISTER-. hiperplazie. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. homeostazie. HIPSI-. G. heptadactilie hernie. hierofobie. hidrartro-z\. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. hipocalcemie. hidrofobie. hexadactilie hioftalmie. dehidrogenaz\ 2. HEPAT-. hipereste-zie. hydor. în exces HIPN-. hibridare. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. diferit HIPOheptoz\. ho-meoterm 41 . cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. hipofa-gie hiperaldosteronism. hidramnios. HILOHIMEN(-) HIP-. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. heterogref\. HIPSOHIRSUTHIRUD-. hiperpolarizare hipnagog. hidrocefalie. a hiberna hybrida (L) = metis. hialinoz\. homalopsis homeopatie. holozide hominide. hipnotism. hydatos = ap\ 1. HODOHOL-. hidrops. HEXAHI-. hi-aloplasm\ hiatal. histiocitoz\. hirudin\. histocompatibilitate. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. hexacant. hibernoterapie hibrid. înalt hirsutus (L) = p\ros. HIDRO- hidatic. hirudinaz\. deasupra. hioid hialinizare. herpetism. -aios (G) = membran\. -etis (L) = pecingine. heterocromie. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). HIOHIAL-. heterocromati-n\. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hialoid. hibridom HIDAT-. histoliz\ histerectomie. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. heterolog. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. hipnotic.

infraliminar. interferon. idiosincrazie. inghinocrural inosteatom. idioventricular alopecie.. cafein\. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). icosanoizi icter. ierbos V. -inis (L) = regiune inghinal\ is. trombotic iconoclast. idio-top. intros-pec]ie. instila]ie. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. intradermoreac]ie. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. idio-patic. peni-cilin\. pneumonie ierbar. iridociclit\. intravenos. incrusta]ie. EICONOicosaedru. a r\suci ilia. gli-cerin\. infundi-bulotomie inghinal. ihtioz\ contractil. IONOIOTAIPSIRID-. inotrop. sifilid\ idiocromozom. granulie. -onos (G) = imagine. gastric. pepsin\. nerv. eclampsie. infundibular. interfaz\. dactil. ileopatie. ILIOIMPEDIMUNI-. ilion. iridodo-nezis.IERBHOMOHORMON(-). urobilin\ infanticid. ipsa. inos (G) = fibr\ (mu[chi. iconofil. [i -EICONIE. ictus protid. -idos (G) = curcubeu. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. incubator. inape-ten]\ albumin\. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. infantil. în form\ de pâlnie inguen. introvertit iodism. subiacent pitiriasis. i-munologie 1. infraro[u infundibul. hormonal. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. intramuscular.. impediment imunitate. splenic. iris. iodocaptare anion. iatrogen. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. icterigen ictometru. cation. [i ERBignipunctur\ ihtiol. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. ionizare. a excita -ISMUS homogref\. infantilism infraclinic. tu. intercritic. labil ileit\. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. ILEOILI-.) `nsumi. INTROIOD-. inotropism. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. morfin\. insemi-nare. satiriasis iatrochimie. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. gelatin\. tendon) insecta. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. ileocecal. iatrofizic\. hormonode-pendent. idiogram\. imunohematologie. in-termediar. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. iliosacrat impedan]\. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. ilium (L) = flanc. ICT-ID. IODOION-. `ns\[i. iconografie V. interosos interoceptiv.. inter-curent. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. inadaptat. iridotomie 42 . homozigot hormon. ileon. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. în 2. `nsu[i. el. homosexualitate. inactivare. ocitocin\. difterie. lovitur\ eidos (G) = form\. intuba]ie 2. ipsum (L) = (eu. inozit\ insecticid. pediatrie. psihiatrie anxiolitic. imunochimie. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. i-leostomie iliac. iodid\. nevrotic. idiotip. interoceptor intraarticular. iris insulin\ intercricotomie. imuno-globulin\.. iridoconstrictor.

kenitron hiperkeratoz\. keratocon. LACRIMOLACT-. lamino-tomie lanolin\. lactes-cent. KERATOKILOKIMOKIN-. kele (G) = hernie. hepatit\. jejunoplastie. se folose[te cu sensul de spasm. kelotomie 2. jonc]iune juxtaarticular. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. keratodermie. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. kinezie koilos (G) = scobitur\. khele (G) = cle[tele racului. lantanide laparoscopie. izogrup. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. izocitoz\. jargonomimie injec]ie jejunit\. cistit\. keratit\. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. JEJUNOJUG-. vid keras. ischion. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. -onis (L) = aruncare. kineziterapeut. keratin\. KINO-. cleptolagnie. rinolalie. -atos (G) = val. izo-tip J JARGON-. pirolag-nie. labiodentar lacorinostomie lacrimal. JONC}-. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. kinoscop. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. lacrimona-zal lactacidemie. -KINEZ|. jugular. kilogram kimograf. laminin\. ca-riokinez\. jugulogram\ conjunctiv\. keloid (cheloid). keloidoz\ kenofobie. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. kinestezie. paralalie. lactovegetarian algolagnie. unire iunctio. juxtaliminar. veche. ISCHISCHI-. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. ischiopubiotomie alcoolism. iodism. kaliurie 1. kerato-plastie kilobaz\. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. abdomen labial. i-zoenzim\. disjunc]ie. cornee khilioi (G) = o mie kyma. LACTOiscurie. JUGULJUNCT-. lanosterol lantan. juxtaglomerular. kinezi-terapie (kinetoterapie). ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. lalopatie laminectomie.-IT| ISC-. kimografie kinaz\. dislalie. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. psiholagnie lagoftalmie alalie. ischiatic. labialism. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. sa-turnism trismus amigdalit\. tumor\ 2. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. lacta]ie. laparotomie 43 . diskine-zie. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. lacrimogen. LALOLAMIN-. ergotism. fa-ringit\. rinit\ izoanticorp. lactoz\. jejunosto-mie jugal. KINEZI-. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. kaliuretic. cicatrice kenos (G) = gol. keratos (G) = corn. prin extensie. izogenic. izobare. CARIO1. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. ischemie ischialgie. apendicit\. JARGONO-JEC}JEJUN-.

logonevroz\. laringotomie larvat. epidermoliz\. -inis (L) = prag. lipid. organoleptic leptodactil. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. larvivor latent. liofob lipaz\. lisotri]ie litiaz\. LISOLIT-. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. lingula anilingus. tromboliz\. leucodistrofie. supraliminar limnimetrie. coprolit. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. leucoree. dislexie licantropie lienal. cristalin leon. -LITIC LOB-. ar\tare. lipoidoz\. LAPSLARING-. -LOGIE. limf\ limen. narcolep-sie. laterogna]ie. LARINGOLARVILATLATER-. -ontos (G) = leu lepra (G. LIMNOprolaps. studiu. larv\ latens. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. LEPRO-LEPSIE. limfangit\. lentil\ leonin. le-vuloz\ alexie. limfedem. lemo-blast. neurolog. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. leucopenie. leucoencefalit\ levocardie. LIMFOLIMINLIMNI-. glicogeno-liz\. cuvânt 2. lobulat locomo]ie. spasmolitic. lapsus laringectomie. leptome-ninge. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. leproserie catalepsie. locus multilocular. a c\dea larynx. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. colaps. livid. lemocit lenticular. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. leucemie. lobotomie lobular. lentil\. leiomiosarcom neurilem\. pectorilocvie lofodont. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. he-molitic. leptodont. pr\bu[ire < labi = a aluneca. sarcolem\. -os (G) = hele[teu. logo-ree 2. lateroduc]ie. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. laringit\. ligand. epilepsie. neuroleptic. psiholog 44 . unilocular amforilocvie. lividitate citoliz\. termoliz\.LIMO-LAGNIE -LAPS. lateroversie latirism laxativ. levogir. laten]\ lateral. -ntis = linte. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. cunilingus liofil. limfocit liminar. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. solzos. lienocel ligament. logopedie. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. letalitate leucaferez\. limit\ limne. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. laxitate lecitin\ leiomiom. ligaz\ limbic limfadenectomie. lepr\. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. lentigo. hematologie. levomer. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. limfadenit\. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. -LOG lapsus (L) = alunecare. lipemie. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. farmacologie. ligatur\. laringo-scop. lentiginoz\. leptospiroz\ letal. leucocit. LITO-. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. lizozom lobar. [tiin]\ livedo. lofotri]ie 1. leontiazis lepralgie. liofilizare. litotripsie. lateropozi]ie. -LIT LIV-LIZ|. lipodistrofie. limnologie limoterapie lingual. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. < lens.

malfor-ma]ie. mio-malacie. malnutri]ie malar malacie. manometru marmorat. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. furie macroblast. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. lucit\ ludic lumen. megacalorie 2. luciferin\. luteinom. macropsie. megacariocit. hepatomega-lie. mamografie. distrac]ie lumen. masculinizant. MEDIOMEDIC-. macrogenitosomie. mitoman. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). medulo-gram\. MALACOMALEOLMAM-. prematur maxilar. lohiometrie lombalgie. medulosuprarenal\. splenomegalie. cerebromalacie. mare MEDI-. medico-so-cial medular. mascu-linizare mastectomie. me-dulomer 1. MEDICOMEDUL-. medial. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. megadolicocolon. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. mastodinie. mamoplastie mamilar. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . medicin\. -MEGALIE. maternitate maturare. mediastin. toxicoman. ginecomastie mastigofobie. raport. manual manometrie. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. osteomalacie. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. MASTO-. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. meduloblast. lombotomie longilin luciferaz\. omolog LOHILOMB-. -tris = mam\ maturus (L) = copt. megalo-blast. medius. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. MEDULOMEGA-. median. megalomanie 2. -MATUR MAXIL-. matura]ie. maleol\ dim. mamel\ megaloman. < malleus = ciocan mamme (G). MEGALO- mediacalcoz\. ma-crocitoz\. MASCULINMAST-. maturitate. heterolog. malacologie maleolar mamar. maxilofacial meconism.MAL3. mito-manie. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. cleptomanie. manipulare. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. maculopapulos magistral malabsorb]ie. malfunc]ie. lupus lutein\. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. MAMOMAMIL-. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. piroman. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. con-dromalacie. medioclavi-cular medical. mastigofor maternal. malarie. lupoid. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. (-)MALACIE. lupom. tricotilomanie manevr\. MAMILO-MAN. macroglobulin\. marmorean masculin. mastoptoz\. meconium (L) = suc de mac. mamel\ mamilla (L) = mamel\. dismatur. ma-crosomie macular. luminan]\ lumbago lupic. mas-toid\. megalos (G) = 1. mamope-xie. macrocefalie. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. megacefal. mamma (L) = sânul mamei. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin.

menstru-a]ie meninge. mitozom 2. melatonin\. mirin-gotomie intromisiune. simpaticomime-tic. microtom mielit\. metroperitonit\. miliosmol (mu[chi) miloglos. mezocolon. mero-gonie. mentum (L) = b\rbie. metamorfopsie. MIELOmeiogenic. hipomi-mie. melore-ostoz\ melodram\. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. -MITENT MITILIMITO- 2. meninge meniskos (G) = semilun\. polimer 2. metabolism. poliomielit\. miotomie. mens. MERO-. micrometru. melanonichie. mezoderm. menton meros (G) = 1. menometroragie. membru melos (G) = cântec memor. MENINGOMENISCMENTMER-. miligram. mezenter. mitos (G) = a]\. METOP-. mel. micobacterie. miloliz\ corticomimetic. mentalitate. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. melanodermie. blasto-mer. MEZO- 2. -METRIC MEZ-. MELANO-. coaps\ meta (G) = 1. ectomer. mezogastru 2. miofibril\. mezo-sigmoid actinomicoz\. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. MICETOMICROMIEL-. mi-coplasm\. -ntis (L) = minte. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. parte MET-. -MER melas. MENO-. termometrie. MENSTRUMENING-. mitocondrie. mezencefal. mental. merosistolic. meningococ. dermatomer. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. menin-gism. -MIMIE MIO-. MELANO-. microli-tiaz\. merocel. meningocel. mielografie mesos (G) = 1. meteoropatologie. miriapod miringit\. indic\ transformarea METEOR-METOP. miocloni-e. melitos (G). dement 2. patomimie mioatrofie. meteorotropism stenometop. me-zenchim. metapla-zie 2. metacromazie. META- 2. MIRINGO-MIS-. miocardit\. microscop. miozin\. audiometrie. timpan < meninx. micromelie. memorizare menarh\. meta-mielocit meteorism. mentonier 1. crai-nou. -METRIE. menisc 1. ameno-ree. metacarp. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. metro-ree metriocefal centimetru. mezaortit\. meralgie 1. -METOPIE METR-. miotic melitin\. intermitent mitilitoxin\ 1. mandibulometrie. prin extindere. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. inteligen]\ 2. mythos (G) = legend\. meniscectomie 1. meloman. milimol. meioz\. MELOMELOMEMORMEN-. MIMIRIMIRING-. micoz\. miastenie miriagram\. metacercar. METROMETRIO-METRU. izomer. metafi-z\. metarteriol\. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. eurimeto-pie meninx. fabula]ie miliar miliCurie. micetom microanaliz\. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. meningoencefalit\ meniscal. MELENMEIO-. fir 2. miringoplastie. meningit\. metafaz\. menton. mellis (L) = miere MELAN-. meteorolabil. metopic. ecomimie. melanocit. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. dismetric 1. metamer. la mijloc MIC-. miliechivalent. meningiom. MELEN-MELIE. amimie. mielocit. melanoz\. hipermetrie. mezodi-astolic. melotera-pie memorie. meliturie melanin\.MELAN-. micrococ. melanism. menos (G) = lun\ MIEL-. antropo-metrie. mitomanie 46 . melen\ macromelie. optometru. streptomici-n\. menhidroz\. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. mitoz\.

[oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. multimedia. NEURO-. mucoas\. nematospermie. neuroangiomatoz\. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. morfo-patologie. amfimixie. natriurie naturalist. muris (L) = [obolan. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. neurinom. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. mu-coid. nevralgie. monomer. pitic 2. negatoscop nematod. natriu. naturopatie naupatie nazal. NEUR-. neural. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. nigrit\ nimf\. narco-manie. monosomie morbid. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. Morbillivirus morfin\. nefrocistostomie negativism. po-limorf. mucocel. neuromediator. musculotrop mutism mutagen. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. NICTONIGRNIMF-. amnezie mogigrafie. molar. nictemeral. nyktos (G) = noapte niger. nanos (G) = 1. nictalopie. morfogenez\. multipar\ murin muscular. dificil 1. nicturie. -MIXIE.MUZICOMILIMIXMIX-. mucovis-cidoz\ multicavitar. nanosecund\ narcobioz\. necrofilie. nanism. dismorfism. MIXOMIZ-. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. -MORF. mononucle-oz\. NEVR-. MNEMO-. moles (L) = mas\ inform\ 2. nigra. mogilalie 1. NEFELONEFR-. endomi-xie. -onis) muzicomanie. mutagenicitate. morfinoman morfologie. nictofobie acanthosis nigricans. mixom mixiologie. MIZOMNEM-. NEVRONESIDINEVNICT-. mne-monic\. nimfoid. multigest\. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). -NEM| NEONERV-. necropsie. nanogram. NAZONECRONEFEL-. narcolepsie. nevocelular nictalgie. narcotic natiform natremie. nazospinal necrobioz\. morbiditate morbiliform. nevrax. cro-monem\. nevromatoz\ nesidioblastom nev. nano-particul\. musculatur\. MUCOMULTIMURMUSCUL-. mizoneism anamnez\. nigrum (L) = negru nymphe (G). nanomelie 2. emolient Pseudomonas. molecular 2. mixoscopie mizantropie. pat\. neoplasm nervozitate. nefelopie glomerulonefrit\. neuron (G) = nerv 1. nefelometrie. vasomotor mucin\. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . marc\ nyx. nefroangioscle-roz\. mucopolizaharid. nazofaringian. NEFRONEGATNEMATO-. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. necrotaxie nefelion. neuroblas-tom. amorf. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. mnemastenie. muscu-locutanat. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. nanometru. treponem\ neoartroz\. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. multilo-cular. a transforma mousike (G). nimfomanie. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. metamorfoz\ psihomotor. Trichomonas moniliform monocit. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L).

amiloid. arteriol\. odontoid. a v\t\ma nox. oblativitate occipital. NOTONUCLE-. odonto-blast. regul\. oleotorax alveol\. Germ. vacuol\ olfactiv. oculomotor anod. nootrop noradrenalin\. anomie.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. zoonoz\ nostocitoz\. ovo-id. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. ma-leol\. ofiotoxemie ofriozis. xifoid acrolein\. oculogir. nodular autonom. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). OCTA-. nodul. xeroftalmie amiboid. periodic. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . în limbajul medical (sec.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. occipitoparietal ocitocic. nistagmus nitra]i. ta-xonomie. nutri]ie noos. fizionomie. nociceptor. ODONTO-. octet. normotip. nosolo-gie. -NOZ| (L) = norm\. nitroglicerin\ nociceptiv. drum odyne (G) = durere odous.(HOD-) ODIN-. a mirosi oinos (G) = vin v. olfac]ie oleifiant. ocronoz\ octaedru. OCULO-OD. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). noosfer\. mastoid\. nucleohistone. normocrom. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. bron[iol\. metod\. ocitocin\ ocrodermie. OLEO-OL| OLFACT-. notocord. odoroscopie oenolism.(NOZO-). nucleol nuligest\. odontos (G) = dinte ocular. nodozitate. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. tiroid\. vagino-dinie odontalgie. notomel nuclear. ofrit\ oftalmodinamometrie. XVII) . odontoporoz\. OFIOOFRIOFTALMO-. -ODON}IE ODOR-. nosofobie. nulipar\ numular nutriment. normotop nosencefal. ofidism. hodofobie. ODOROOENOOESTROFI-. oleom. -NOZ| NOSTONOT-. (acizi) nucleici. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. OD. OCTOOCUL-. oleolit. melano-don]ie odorant. nostomanie notalgie. nociv noctambulism nodal. coccidodinie. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. sod\. buftalmie. -itis (L) = ceaf\. nomogram\ nooleptic. -NOMIE. oenomanie ofiaz\. catod. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. -ODINIE ODONT-. octan. odimetru (sau hodometru) odinofagie. olfac]ie odor. de unde: tân\r\ mirea-s\. olfactometrie. nucleaz\. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. electrod. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. ESTRophis. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. nomo-tensiv. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. lege. oftalmo-plegie. nous (G) = inteligen]\ abrev. nosocomial. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. noradrenergic -OL| normocitoz\. ob (L) = `n fa]a.

hipermetropie. melanom. oris (L) = gur\ os. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. ORHIDOORNITOORO-. sacrolistezis. opacitate opalescen]\. sensul anatomic dateaz\ din sec. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. OPIOOPIST-. omfalomezenteric omnipractician 1. toponim oniric. miop. orbi-totomie orexigen. hiperorexie. postoperator opiaceu. orbital orbitar. orice serozi-tate orthos (G) = drept. insulinom. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. ossis (L) = os 49 . ornitoz\ orodiagnostic. OROSOORTO- optic\. spon-dilolistezis apudom. onicofagie. onirism onomatomanie. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. oncogen\. aspect opson (G) = condiment. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. opium opisthen (G) = `napoi. ooforope-xie. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). omoclavicular. opos (G) = vedere. omotocie fibromatoz\. ortopnee. oncocerc. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. o-rosoterapie ortodiagram\. orofil. omentectomie. biopsie. opalin operabil. -idos (G) = testicul oligurie. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. opioid. ortoped. orbit\. ortodon]ie. omo-dinie 2. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). presbiopie opacifiere. oligodendroglie retrolistezis. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. ma[in\. crud. acromatopsie opsonine. oligoamnios. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. orogenez\ orbicular. ONTOOOOOFOR-. cro[et onyx. ooforit\. orhidopexie ornitofobie. os. anorexie. miomatoz\. opium (L) = suc de mac. ortoptic. omentotomie omfalectomie. oncolo-gie. orofaringe 2. ortostatic. orhit\. corect OS(-) OS-. oncocercoz\ onicatrofie. orbitometrie. necropsie. ORGANOORHI-. oligocite-mie. omenti-t\. opiomanie opistencefal. hemeralopie. criptorhidie. omfalo-cel. OROORBIORBIT-. opticomalacie optometru. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. oocit ooforectomie. organ orkhis. -atos (G) = denumire on. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. onicomi-coz\. OOFORO-OP. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. onicorexis omonim. OLFAC}OLFAC}OLIG-. care face mâncarea mai apetisant\. a transporta ops. opera]ie. poliorexie organic. omentopexie. fibrom. OPTICOOPTOOR-. organotrop orhialgie. um\r 2. omofagie 3. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). ontologie oochinet. OMENTOOMFAL-. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. oncotic 2. onomatopee schizont. oofororafie deuteranop. ontogenez\. oris (L) = gur\ 2. he-matom. carcinom. sarcom 1. carne crud\ 3.OLFACT-. osificare. omfalit\. os. -ORHIDIE. ONCOONIC-. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. ornitologie. tumor\ 2. opistognat. organum (L) = instrument. omartrit\. optotip 1. mas\. oncogen. optician. orosomucoid. oral. sarco-matoz\ omental. ortotonus per os osein\. curbur\. orhidectomie. osifluent ornis. ortofo-nie. OMFALOOMNIONC-.

patelit\. oxilalie. parturi]ie partenogenez\. OTICOOTOOV-. osmolaritate. glicogenoz\. paracardiac. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. paravenos. ovula]ie. redus patella (L) = rotul\ 50 . OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. ovul. ovogonie. pahi-pleurit\ palanestezie. nevroz\ ostium (L) = intrare. ovarit\. ciroz\. ozon 1. u[\. palmier palpare (L) = a mângâia. paralizie. panof-talmie papaverin\ papilar. paramedian. parvovirus patelectomie. ascu]it 3. osfreziologie osmolalitate. b\[icu]\ para (G) = lâng\. paralizie u[oar\ paries. sciziparitate algopareunie. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. pahimeningit\. paravertebral mucipar\. palindromic palmar. OXI-. oxitocic oxalat. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. palpare palpebral pandemie. paleocortex palikinezie. PALINPALM-. sudoripar\. otolit. otit\. palatoplastie. hipoxie 2. osteom. osteodisplazie. din nou palma (L) = palm\. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. os-moreceptor. condi]ie. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. osteo-poroz\. bioxid. paraparez\. acru. ovariotomie 1. parietooccipital parturient\. PARVOPATEL-. artroz\. amiloidoz\. panencefalit\. papilomatoz\ parenteral. dispa-reunie. hexoz\. a oscila palatum (L) = cerul gurii. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. scrotul oscillatio. papilom. oticodinie ovalbumin\. papil\. otoscop. oxicefalie 3. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. hemocromatoz\. orificiu ous. pa-pilit\. patella. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. fisiparitate. b\trân palin (G) = iar\[i. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. pentoz\ 2. periost. paratiroid\. hiperosmie. otoplastie. palat palaios (G) = vechi. osteoblast. pa-ranoia. acidoz\. osmotic. stare. primipar\. parapagi. relaxare. anoxemie. paraparez\. -PAR|. palilalie. OVARIO-OX-. parez\ parietal. papilectomie. -OSTOZ| OSTIOT-. osmoreceptor osteit\. palmiform. ovoimplanta]ie ovariectomie. oscheom oscila]ie. apareunie. OSTEO-. eupareunie hemiparez\. -OST. osteoclast. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. parasimpa-tic. peroxid. ovariope-xie. boal\ neinflamatorie. partenologie bipartit parvocelular. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. palatora-fie. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. indic\ un glucid 2. ovo-cit. leucocitoz\. oxigenoterapie. para-crin. PARApagos (G) = legat. osmoz\ anosmie.-PAG OR-. oxalemie ozen\. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. alcaloz\. OSMOOSTE-. dincolo de craniopagi. o-toragie. oscilometru. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. OVOOVARI-. ostium otalgie. palmospasm palpabil. cacosmie. palestezie palatin. palatoschizis paleocerebel. exostoz\ ostial.

perfuzie perceptibil. pig-mentoliz\ pilos. trom-bopenie pentad\. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. pais. Penicil-lum leucopenie. patognomonic. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. psihopat. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. -PEDIE. a crea PELpella (G). pediculoz\ farmacopee. perceptibilitate. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. pericard. PIETR(-)PEXIE PICN-. pimeloz\ (gland\) pineal\. pelicul\ pelagic. pentoz\ peotilomanie. pielonefrit\. -PIREXperos (G) = mutilat. instruire. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. PIGMENTOPILPILEPILOR-. pilorotomie pimelit\. pilozitate pileflebit\. pectografie PILEpectoral 1. peptic. pepton\. p\duche PEDICULOdim. `ndesat. pedologie 4. menopauz\ pectin\.PATELOPATO-. pausa (L) = oprire. eupepsie per os. perifolicular. unor maladii la copil. pes. picnometru picofarad. pionefroz\. picric. piezo-gram\. patologie. ortopedie 3. piloroplas-tie. paucisimptoma-tic andropauz\. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. piezometrie pigmenta]ie. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. piretogen. picogram. telepa-tie paucimolecular. piococ. vena port\ pyloros (G). suspensie. pielografie. pilosebaceu. pedios. -PIEM PIRENO-PIRET-. dispepsie. peptos (G) = digerat. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. peotonie pepsin\. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. piletromboz\ pilorectomie. PIELOPIEZ-. pediculus (L) = picioru[. paideia (G) = educarea copiilor. -PATIE 2. copil PED-. pedicul. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. PEDIO-. centripet petromastoidian. pigmenturie. picomol picramin\. coacere PEPT-. < pes. pelvin. picnoz\. pentas. -onis) periapical. picrocarp pielectazie. piotorax. încetare PECT-. pie-tros gastropexie. nefropexie picnic. simpatie. pentoxid. preve-nirea PEDI-. patochimie. pelvis pemfigoid. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. peritoneu perocefal. pektos (G) = compact. pilorospasm. peptid. piocolecistit\. empiem pirenofor. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. pilorit\. -ycos (G) = albie. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. coagulat. suspensor penicilin\. PILOROPIMELPINEALPIO-. pedagogie. PICROPIEL-. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). boal\ -PAT. homeopatie. apiretic. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. periarterial. piezoelectric. masto-pexie. pediatrie 2. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. torace 1. hipnopedie. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. peromel celulipet. PICNOPICOPICR-. -oris (L) = piept. pirexie 51 . farmacopedie. prosopee pelagr\. pepsis (G) = digestie. pathos (G) = 1. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. PIEZOPIGMENT-. penicilinaz\. cazul adul]ilor PEDIO-. pinealom piocianin\. afec]iune. format din parti-cule PED-. picometru. pielit\. biped. histopexie. cad\. pieloureteral piezestezie. 2. paidos (G) = b\iat. intrare. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. PEDI-. pedun-cul diapedez\ pediculat. peloterapie pelvimetrie. nefropatie 2. 3. pirenoliz\ antipiretic. pedon (G) = sol PEDO4. percutanat. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). -enos (G) = sâmbure. pietrificare. sideropenie. logopedie. pemfigus pendular.

pla-nocit. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. polein (G) = a învârti. tetraploid. -onos (G) = pl\mân pous. ortopnee pneumoencefalografie. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. po-licitemie. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. planimetru. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. polar. policlinic\ 2. poli-pragmazie police.PILOROPILOR-. PLEZIOPLIC-PLOID. citoplasm\. polidipsie. pluriglandular. -PLASM|. pneumatocel pneumocentez\. PLANOPLASM-. pneumonectomie podagr\. pleziocrinie. Plasmodium plastic. polipnee. platicefalie. latur\. PNEUMONPOD-. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. pitiatism pitiriasis pituitar. în plus. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. -PLOIDIE piriform piromanie. -atos (G) = aer. polimer. neoplazie hemiplegie. toxo-plasm\. polus (L) = pol 1. pneumogastric. po-larograf 2. pleomorfism. pla-noccipitalie 2. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. -PLEGIC PLEIO-. platispondilie. PLASMOPLAST-. esofagoplas-tie. patople-ioz\ pleocitoz\. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. pirozis pisiform pitiatic. polarimetrie. polarimetru. pleurotomie plex solar. -icis (L) = police pollen. hiperplazie. aplazie. platipo-die. deple]ie pletismografie pleural. tetraplegie.PLURI. planografie. PODO-POIETIC. poikiloterm polakiurie 1. planus (L) = neted. -POD. plan 2. polis (G) = ora[ 2. -PODIE. pneumococ. pleuropericardic. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. pleurezie. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. platipodie pneumon. displazie. policizare polinie. pulbere 52 . pleiotropie. plexiform plezihormon. planomanie plasmaferez\. pletoric. plasticitate. dispnee. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. pseudopod. platysma mieloplaxe anaplazie. nucleoplasm\. pneumoconioz\. a modela plege (G) = lovitur\. variat pollakis (G) = deseori. a roti 2. PLANI-. -PLANIE. hialo-plasm\. vaginoplastie plathelmin]i. iar din sec. polinuclear. plagiotropism 1. frecvent 1. poliadenopatie. polys (G) = mul]i hematopoietic. respira]ie PREZBI-PLOID. angioplanie. pluri-locular. plezio-morfism plicatur\. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. eritropoiez\. plic\ diploid. poliartrit\. leu-copoiez\. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. paraplegic pleiocromie. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. pleuralgie. polarizare 1. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. arterioplanie. haploid. în exces plessein (G) = a lovi. ganglio-plegic. a bate plethore (G) = saturare. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. trombopoiez\ poikilocitoz\. pliere + eidos (G) = form\. podologie. placentoterapie plagiocefalie. pneuma-tizare. pituit\ placentar. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. plurimalformativ apnee. -inis (L) = f\in\ fin\. tetra-ploidie pluricelular.

-PROSEXIE PROSOP-. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. primipar\. pontocerebelar 1. psoro-spermie stearopten dipter. primoinfec]ie feripriv. prurit psamofil pseudoartroz\. psihoz\. poros porfirin\. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. prezbiopie primigest\. POT-PRAGIE PRAGMAT-. prosopometru. osteoporoz\. pulpit\. -eri (L) = copil pulex. PORFIROPOSOPOSTPOST-. premedica]ie presiune. posttraumatic. pubescent puericultur\. porfirocitoz\ posologie postectomie. proctopexie. electropora]ie. pseudohipoparatiroidie psihedelic. porus (L). psiho-terapie psihroestezie. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. prosopalgie. chiropraxie preanestezie. lovire. poliomielit\ ponofobie. pontis (L) = punte 1. POR-. precordial. insulinopriv. psoit\ psoriasis. protodiastolic. prin extindere. prote-rotip proximal. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. psihrofil psitacism. postpar-tum. predis-pozi]ie. -icis (L) = purice pulmo. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. L) = înaintea. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. prosopospasm 2. prosopografie protein\. posterolateral potomanie. Protista proterandrie. pulp\ pulsus (L) = izbire. proliferare proprioceptiv prosexigen. psihogen. postoperator. puls 53 . psoroftalmie. conduct. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. proeritro-blast. proteroglif\. porometrie 2. -atis) Pulicidae pulmon. potabil bradipragie. pulpiform. proenzim\. psitacoz\ psoas (mu[chiul). aprosexie. proton. pragmatoa-gnozie apraxie. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. POSTEROPOTO-. ponopatie pontin. osul pubis puer. proctoree prolific. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. persoan\. paraprosexie 1. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. psihiatrie. primitiv. ptialism hemoptizie ptomafagie. protoplasm\. pteryx. ac]iune pragma. POROPORFIR-. ptialin\. tireopriv procariot. pasaj 2. psihoanaleptic. pterigoid ptialagog. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. presoceptor prezbiacuzie. pulpos. PROTOPROTER-. (punct) proximum prurigo. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. poros (G) = por. sensul modern dateaz\ din sec. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. -is (L) = p\r. pseudohermafroditism. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. nefroptoz\. pulmonar pulp\. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. hipopro-sexie. pseudocomi]ial. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). profaz\. postprandial. ptomaine gastroptoz\.PRIMI-. XIX ptenos (G) = care zboar\. - PSIH-. profilaxie proctalgie. prefrontal. proctit\. postit\ postnatal. puber. fa]\ 2. pterigion. PROSOPOPROT-. PRIMO-PRIV PROPROCT-. prezbiofrenie. atis). proctocel. cacopragie pragmatamnezie. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult.

-is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. -RINIAN. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). -atos (G) = curgere. rizoliz\. reeducare rectal. retinit\. rinoragie ritidectomie. rabdomiom. leucoree. pulsome-tru lateropulsie. radiobiologie. radioi-zotop 2. radiculalgie. pulsograf. ritmote-rapie rhytis. -eris = praf. retroperitoneal reumatism. pustulos. supura]ie purpur\. rinofaringit\. fractur\ rhis. radicotomie. -RITMIE. retro-gna]ie. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. rafeomedian ragad\ hemoragie. radia]ie. -onis) renal. RADICO-. rahicentez\. pupiloplegie purulent. radiculectomie. reticulopa-tie. recidiv\. radioder-mit\. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. ri-nolalie. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. pulbere punctum (L) = punct. RADICUL-. rinit\. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. sensul medical dateaz\ din sec. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. -ados (G) = cr\p\tur\. reumato-logie -REXIE. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. rizotomie 54 . rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. dung\. renin\ reobaz\. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. radiodiagnostic. putrescein\. neurorafie. rinofima. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. a izbi pulsio. platirinian. perineo-rafie. rectosigmoid. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. menoree. -onis) retrodevia]ie. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete.PULT-PULSIE PULTPULVER-. reniform. -onis (L) = împingere. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). radiculopatie RADIC-. rectit\. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. reticulocit. disritmie. -inos (G) = nas enterorafie. aritmie. rinoree. recto-ragie. RHABDORACEMRADI-. RITIDORITM-. REFRACTORENREORETIRETICUL-. reumatoid. rhab-dovirus racemic 1. putrescibil R RABDO-. ca-riorexis rinencefal. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. radicu-lit\. -tre (L) = putred RETROonis). menoragie rahianestezie. refractometru. proteinorahie reanimare. RADICULO-RAFIE. -RAHIE RERECT-. RECTO-REE REFRACT-. < radix. radicular. retroflexie. rectocolit\. -tris. reticulosarcom retractil. rino-cifoz\. o-toree. suprafa]\ ridat\) ritmic. radioactivi-tate. RINORITID-. refrac-tometrie. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. rid rhythmos (G). rectotomie gonoree. RADIOrhabdos (G) = baghet\. pulveri-zare. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. respingere < pellere = a `mpinge puls. reologie. radian]\. reostat retin\. ri-zomer. RITMORIZ-. retropulsie pultaceu pulverifer. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). rinoplastie. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. pustuloz\ putrefac]ie. purpuriu pustuliform. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. -REXIS RIN-. < rete. raz\ rabdomioliz\. gli-corahie. radius radical. retinoblastom reticulit\. rizomelic. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. -idos (G) = cut\.

tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. seminom senescent. antiseptic SCAFSCAPUL-. scapulopexie scatofagie. scapulectomie. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. secretor. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. -icis (L) = salcie salpinx. laringo-scop. rozeol\ rubefac]ie. celioscopie. a diviza SCLER-. dur SCLERO-. saturnism scafoid. colposcopie. diafragm\. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. sarcomatoz\. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. skleros (G) = tare. seboree secretagog. schizoid. spate skor. salpingoovarit\. Rotavirus (acnee) rozacee. -onis) sediment. asepsie. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. sacrolistezis. sebum (L) = seu. SCLERO-. a-septic. -arum = umeri. [i SINISTROsenzorial. -tra. schizofrenie. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. -ingis (L) = trompet\. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. afundare < sedere = a se l\sa.REUMATRODOROMBROTAROZA-. radioscopie scotom. sklerosis (G) = înt\rire. -atos (G) = semn SEMINsemen. gr\sime SEBOSECRET-. (-)SEPSIE. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. SACROSALICSALPING-. divizat < scindere = a despica. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. scleroprotein\. sciografie scintigrafie. indurat. endoscop. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. rubor S SACSACR-. sarco-plasm\. scizur\. scua-mos sebaceu. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . SALPINGO-. scapulohumeral. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. rubeol\. salpinx. scotopic scrot. salpingit\. seminal. schiros schizocit. sedimentare segmentare. sclerodermie. septicemie. secreto-motor sector. [i. scatom schir. skatos (G) = excremente. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. seme-iotic (semiotic) semicirculare. seminipar. -ingos (G). senescen]\ senestrogir V. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. rahischizis. scintila-]ie SFINGOsciziune. semilunar hiposemie inseminare. scintigram\. sacular. -SCHIZIE SCIA-. sal-pingografie. salicilic salpingectomie. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. sec]iune (prin intermediarul sectio. scolioz\ bronhoscop. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. prin analogie. scizurit\ sclerectomie. senzorimetrie. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. scrotal descuamare. sclerit\. sarcopt saturnin. scleros. sclerocoroidit\. hidrosalpinx saponificare. scafoidit\ scapulagie. saprogen sarcom. palatoschizis. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. sacul\ sacralgie. saponine saprofit. romboid rotator. ateroscleroz\ scoliotic. onicoschizie scialitic. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. senzo-rimotor septal. scuamiform. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. sal-pingopexie. scotometrie. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). SEPTOSEPTIC-. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. segmentit\ semeiologie (semiologie). materii fecale skirrhos (G) = dur. secretus (L) = separat. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. -SCHIZIS. -bra. schizo-gna]ie. septotomie septic. sept septikos (G). sacro-lombar salicilat.

SIALOSICHN-. sinchi-zis. -ingos (G) = tub. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. simpatie. seroprofilaxie setaceu. simpati-cectomie. sigmoidectomie. asimbolie. -os (G) = conduct. sexuat sfenoidal. sinechiotom. sinovial\. sferocit. simpaticolitic. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. sexualitate. sinuozitate. SINSIMBOL(-). sidera]ie hemosiderin\. -os (G) = col] sphaira (G). sinovioblast sinusal. sinovit\. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. telesistolic sitiologie. sidero-z\. band\. sigmoidopexie. sinusoidal. sindesmotomie. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. sindesmoplastie. ser s(a)eta (L) = p\r de porc.SOLID- SPUM- SIAL-. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. SIMPATIC-. SIGMOIDOSILIC-. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. sig-moidoscopie siliciu. -ZIT SMECT-. SITO-. sigmoidit\. sideroblast. SINUSIRING-. SEROSETSEX-. prin extensie. silicosideroz\ simblefaron. SIALO(-)SEPTIC SER-. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). SEXTSEXO-. solenoid solidificare. siringomielie sistol\. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. sideremie. sfigmogram\. sinovial. sinciput. SIMBOLOSIMISIMPAT-. sfenomaxi-lar sferic. sindesmoz\ sinechie. sinusografie. -SFER| SFIGM-. SINOVIOSINUS(-). siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. serodiagnostic. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. sialit\. sialoree sichnurie. sichnosfigmie siderant. sialogen. seton sexagenar. SEXUSFENOSFER-. adâncitur\ syrinx. canal solidus (L) = masiv smectic. SINECOSINISTROSINOV-. SFERO-. SICHNOSIDERSIDER-. SIRINGOSISTSITIO-. SIMPATICO-. sferofakie. [i. seros. sentiment synkhronos (G). serofibrinos. lichid de aspect apos. solidism 56 . sfigmo-manometru sfincter. granit. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sfincterospasm. sitofobie. ligament synekheia (G) = continuitate. -icis (L) = piatr\ tare. sinecoto-mie sinistroscolioz\. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. sifonaj rectosigmoid. sinuzit\ siring\ (sering\). sfingolipidoz\. -tra. sfenoidit\. sitos (G) = aliment. -SIMBOLIE. parazit SOCI-. sphaera (L) = sfer\ seroas\. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. sextupli sexologie. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sinistroz\ V. sinci]iu simbolizare. sincinezie. simpa-ticotrop. silicoz\. sfinc-terotomie sfingolipide. sincroniza-tor sindesmofit. sipho. SILICOSIM-. synchronus (L) = simultan. hran\ sfigmic. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. simpatoblastom sincrotron. smegm\ sociatrie. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. tub. sinartroz\. sexuali-zare. SIMPATOSINCRO-. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. -onis (L) = conduct\. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. siderofilin\ sifon. simbolo-fobie simian simpatalgie. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sincron. sitiomanie. sfin-gomielin\ sialagog. [i SENESTROsinovectomie. sialo-lit.

SPLENOSPONDILOSPONGI-. -SOM (-ZOM). prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. STEATO- 1. spondiloschizis spongiform. ]ep. monosomie. SPIROSPLANHN-. STOMAT-. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). SONOSOPORSPAN-. -SPERMIE. spinocelular 2. spectrin\. stafilectomie. spleno-colic. spectroscopie speleoplastie. stafiloplastie. SPONGIOSPOR(-). germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. spermocultur\. spirochet\ splanhnic. stafilom. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. sporicid. enterospasm. SOMAT-. spirare (L) = a respira 2. SOMNOSON-. STAT-. -atis). spinal. somatognozie. vârf ascu]it 2. steatoree. sper-matokinezigrafie. a face s\ ]in\ stear. nemi[cat STALSTAP-STAT. stafilin. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. spermogram\ dispersie spicul 1. splenopexie. splenit\. splanhnocel. splanh-noptoz\. spinteropie 1. < spica sau spicum = spin. speleoscopie spermatic. SPECTROSPELEOSPERM-. spiriloz\. SPASMOSPECIALSPECTR-. aparen]\ spectrum (L). -oris (L) = somn profund spanos. somatizare. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. somatotrop. (-)STATIC. sporotricoz\ Spumavirinae. spinocerebelos spintermetru. dictiozom. SONIO-. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. splenoportografie spondilalgie. spondilartrit\. spirometru 2. spondilomalacie. redus soporific spanandrie. steatos (G) = gr\sime stearic. SOLVSOMA(-). ri-bozom. bacteriostatic. cavitate sperma. trisomie somnambulism. spanios (G) = rar. se refer\ la: 1. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. sonioscop. ”ciorchine de strugure”. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. XVII) spelaion (G) = grot\. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. clinostatism. ar\tare. sporulat. stearin\. spasmofilie. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. -eros (G) = scânteie 1. stapedian lombostat. spectru. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. spasmus (L) = contrac]ie. solvatare. somnifer. ac spina (L) = 1. spermatozoid. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. solvent soma. spermicid. azoo-spermie. SOMATO-. orto-statism. SPERMI-. atis). SPLANHNOSPLEN-. citostatic. splenografie. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. SPORI-. -onis = desfacere). pu]in abundent. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. som-nolen]\ sonic. luet\ 2. spasmodic. stafilorafie 2. [ira spin\rii spinther. pe[ter\. spaniomenoree. spectrograf. staz\. spon-gioid spor. stabilizare.STABILISOLUT-. care st\ în picioare < istanai = a plasa. steatoz\ 57 . STATO-STAXIS (-)STAZ|. spongioblast. cromo-zom (cromosom). -SOMIE SOMN-. specializare spectral. splanhnoscopie splenectomie. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. SPERMATO-. spermatogonie. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. spirometrie. -os (G) = splin\ spondylos (G). spanopnee spasmos (G). -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. sporomi-coz\. stafilococ. SPANO-SPASM. SPERMAT-. SPANIO-. reostat. spermatoree. -STATISM -STAZIE STEAR-. statestezie. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. sc\ri]\ statos (G) = stabil. sperma-togenez\. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. steatoliz\. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. somatic. spermatid\. -atos (G) = corp STOM-.

sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. stiloid\. constric]ie (prin intermediarul constrictio. stefanopsie (ganglion) stelar. strofulus. în exces sura (L) = pulpa piciorului. XIX strongylos (G) = rotund structio. supra-ali-menta]ie. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. sterilizare sternalgie. subluxa-]ie. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. sigmoi-dostomie strabic. strumipriv. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. poluat stylos (G) = coloan\. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. subcli-nic. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. strumi-t\ subacut. sistol\ stomatit\. stelectomie stenic. stomatoplastie. sto-matoragie. -STEROL STERILISTERN-. subfebrilitate. putere stenos (G) = strâmt. atis). stridulos strofantin\. STOMAT-. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. stercoral stereognozie. subdural. subalimenta]ie. stigmat stigofil. stereotipie. `n relief sterilis (L) = sterp. -uris (L) = sulf. suprarenal sural surdomutitate suspensie. gastrostomie. stridor. miastenie. stimulator stoechiologie. stereoizomerie. STEFANOSTELSTEN-. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. streptococ. a echipa. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. stiloradial. -STENIE STENO-. colpostenoz\. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. -oris (L) = ]ip\t. steno-z\ stercobilin\. principiu stellein (G) = a arma. strepto-kinaz\. -atos (G) = gur\ TACT(-). strabism strangulare stratificat. -onis). subcutanat. pucioas\ super. alungire stoma. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. se folose[te cu sensul de dilata]ie. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . SULFURSUPER-. submatitate. stercobilinogen. TACTOstefanion. subscapular sudorific. super-familie. stereotaxie. stricnism strictur\. stratigrafie strefopodie.STRABSTEFAN-. îngustare stercus. steril sternon (G) = piept. stercolit. strefosimbolie streptobacil. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. suprainfec]ie. stigoxen stilohioidian. sulfon\. semn stygos (G) = repulsie. sulfhemoglobin\. astringent. sulf-hidrism. stiloidian. -atos (G) = covor. stilo-hioid stimulare. suprali-minar. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. streptolizin\ stricnin\. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. neu-rastenie stenotorax. sternoclavicular. subcon[tient. îngust stenosis (G) = strâmtare. SUPRASURASURDSUS- sudor. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. superscrip]ie. în pozi]ie superioar\. sulfuros superantigen. neproductiv. se folose[te cu sensul de murdar. `ngust < stringere = a strânge stridor. stoechiometrie diastol\. stern sternutatio. -STRINGENT STRIDSTROF-. stetoscop astigmatism. -atos (G) = marc\. astenie. supra (L) = deasupra. stilomastoidian. super-ego.

temporal. telegonie. tehnologie telos. tahicardie. TELE-. zooteh-nie. chimiotactism. a aranja (-)TAXIE. ordonat (-)TACTISM. teac\ tephros (G) = cenu[\. teomanie. temporospa]ial 2. tapeinocraniu 1. tarsoplas-tie. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. aranjare TAXI-. -TANASIE TAPEINOTARS-. protector tehnician. [alone [ancru. [alazion 2. TENSIOTEO-. teno-sinovit\. teologie. telit\. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. extremitate telangiectazie. a înveli tekhnikos (G). taxon. cancer 1. epiteliom. (-)TAXIE. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . (-)TENIE tact. pahiten. < tattein = a ordona. theca (L) = cutie. -eos (G) = cap\t. tensiometru teofobie. telediagnos-tic. temporopontin amfiten. TEHNOTEL-. monoteism. -oris (L) = 1. a-teism. plat tarsos (G) = 1. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. -TECTTEHN-. (-)TACTISM. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. talamus. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. (-)TENIE TEN-. taenia (L) = panglic\ tenon. tactil (prin intermediarul tac-tilis). tefromielit\ tegument. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. -cri (L) = crab. telofaz\. TENDINTENS-. tenodez\. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. TAXI-. te-nie. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. temporomalar. politeism ternar. tendinos tensor. thalamus (L) = camer\ interioar\. tele-ologie. taxie. tautomer tecal. technicus (L) = ingenios. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. tenope-xie. tarsectomie. taxis (G) = ordonare. taxonomie tafofilie. ataxie. -TEHNIE. fototaxie. tahifemie. tenoplastie tenorafie. taktikos (G) = orânduit. tenoplastie tenectomie. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. telediastolic. timp 2. teloragie telecobaltoterapie. taxologie. mnemotehnic. telere-ceptor teligenie epitelioid. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. TELEO-. TELOTEL-. epitelioliz\. tactus (L) = atingere TACTOTACT-.{AL{ANCR- 1. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. metatars. tâmpl\ tainia (G). tecom tefromalacie. meserie -TEN. pahitenie. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). -ontos (G). telepatie. tendo. euta-nasie tapeinocefal. epiteliu TEMPOR-TEN. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). talasoterapie entalpie tanatologie. tahipnee talalgie talamic. TAXOTACT(-). tahikinezie. grindin\ 2. tarsit\ tautocron. tactometru tactic. -TEHNIC. tendinit\. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. tarsotomie 2. TENO-. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. tautologie. [ancriform T TACT-. tanatopraxie. khalazion (G) = piatr\. ta-xinomie. tarsul piciorului 2. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. tarsalgie. tactism.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. tafofobie tahiaritmie.

fenotip. trabecular. TOPOTORAC-.TEN-. tiemie. topoizomeraze. thymos (G) = minte. -TONIE. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. tipologie. teratologie. TRICHI-. ter-mogenez\. tiflit\. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. radioterapie. sec]iune laparotomie. tricotilomanie TIM-. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). tetanoid. (-)TONIC. toxicoman. tympanum (L) = tambur. tetranopsie. termal. toxicoz\ gerontoxon. tiflectomie. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. TOMOa treia parte) terapeut. tomos (G) = t\iat. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. termic. testosteron tetanie. f\r\ deschidere thigma. stereotip. trac]iune (prin intermediarul tractio. TOXO-. -TOMIE. TERMOTESTTETAN-. tokos (G) = na[tere tococardiograf. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). traheotomie 60 . tiflopexie TIFLOTIGMO-. sintez\ TI-. termoliz\. TRICO-. toracocente-z\. hipertermie testicular. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. psihotonic tonsillae. tragus traheal. TONO-TOMIE. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. TIOtiamin\. TRACTOTRAGTRAHE-. TRICHO-. toracic. tonometrie. eutocie TOF-. tigmotropism. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. -bis = grind\. topografie. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. tifos TIFL-. tome (G) = t\iere. thorax. tiazidic. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. termocauter. tonicoclo-nic. typus (L) = tip. TONOTONSILTOP-. ectopic. tipaj. tireotrop. atom. tetanos tetralogie. teratogen. tragopodie. < trabs. -onis) tragofonie. lipotimie. (-)TONIC. TOMOTON-. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. terapie teratism. îngro[are. -TOCIE distocie. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. tofi. chimiote-rapie. tonicitate. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. tractoto-mie. sec]ionare neurotmesis TOCO-. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). terapeutic\. TRIC-. protez\. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. toxoplasmoz\ trabecul. -acis (L) = torace torsio. TRABECULOTRACT(-). tiroglo-bulin\ TIREO-. teratom. cervicotomie. timpanism. to-xin\. TENO-. spirit timoleptic. atonie. -TRIHOZ| TON-. model. TIRO-. tophos (G). traheobron[i-t\. trabeculec-tomie tract. -TOPIE. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. timpano-plastie. toxiinfec]ie. toracotomie torsiune toxemie. TENDINTERAPEUT(-). cale < trahere = a trage. typos (G). toxigen. TORACOTORSTOX-. tractus. tetrasomie ipotez\. sec]ionat amigdalotom. TERATOTEREBRTERG-TERM-. -TERMIE. toxicomanie. corectopie thorax. tifoid. tractor. timom TIMPAN-. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. hipoto-nie. tocodinamome-tru. (-)TIPIC. tiopexie TIFtific. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. anatomie. (-)TOPIC. tympanon (G). traheocel. tonus (L) = tensiune. termoanalgezie. ciclotimie. tiroxin\. -TONIE. -akos (G). a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. traheotomie. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). antitiroidian. marc\ alotip. (-)TERAPIE TERAT-. timus timocit. tetraploi-die. tonsilectomie topic. bârn\ tractus (L) = traseu. TOFOtofolipom -TOM. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. toxoid. sensul atimpanal. typikos (G) = tipic.

a sf\râma trophe (G) = hran\. triplus (L) = triplu. somatotrop. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. eutropie. trilocular baziotrib. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. tricrotism. turgiditate. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. dincolo de URETR-. tulburat turgor. -TROFIE. 1843) V. turgor tusigen. -TROFIN|. cor-ticotrofin\. trans-plant atraumatic. excrescen]\ 2. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. tuberozitate 2. transpira]ie. tricofi]ie. < tubus = tub 1. trifa-zic. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. tubouterin 2. tubulus (L) = tub mic dim. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. trohlear. trigeminat. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. lobul. -atos = culoare triploos (G). tubulorexis 1. viscerotrop. tre-mur\tur\. val-vul\. trofoblast. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. trohoid. trichomonas. prin extensie. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. triplocorie. trombocit. heliotropism. trans-duc]ie. tribolo-gie tricocefal. transloca]ie. -eris (L) = umfl\tur\. tubulonefri-t\. traumatism. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. triploidie amigdalotripsie. tricromatopsie triplet. < tuber. tirotrofin\ troglobie. TROFOTROGL-. distrofie. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. tubulifer. enterotrib. trofopatie. URETRO- TRAHEL-. ventri-cul. nodul. -atos (G) = ran\ tremor. psihotropic. trahelopexie. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. tubotimpanic. -TRIHOZ| TRICHIN-. ovul. dim. vezicul\ 61 . heterotrop. hipotrepsie. Paris. tricomicoz\. TUBUL- TUBER-. -eris = umfl\tur\. alotropie. tubus (L) = tub [i. tres. trichobenzoar. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. TRIBOTRIC-. tremor. troglofil trohlee. trompa lui Eustachio. celul\. TRAUMATOTREM-. TRICHI-. triglicerid. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. trombus corticotrop. chimiotropism. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. de trei ori tripsis (G) = frecare. [i TREPAN1. TRICHO-. transferin\. trilobat. transfec]ie. tridermic. TROGLOTROHL-. tubaj. turgid. trikhos (G) = p\r trahelhematom. trichino-z\. ubicuitin\ folicul. tuberculodermie. triboluminescen]\. neurotrop. hipertrofie. fototropism.TRICHIN-. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. trombin\. orificiu treis (G). trichinoz\ tricromatism. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. trompa lui Fallopio 2. TROHOTROMB-. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. trichiaz\. tubar. trahelorafie transaminaz\. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. tusipar trogle (G) = cavern\. trauma-tologie tremie. neurotripsie troficitate. turbiditate turgescen]\. TROMBO- trauma. zdrobire terere (L) = a zdrobi. tuber. tricotilomanie. triboelectri-citate. trombectomie. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. tremofobie trematode trepan. trombo-flebit\. tubercul. -TROPIC. transcitoz\. trepsologie atrezie triad\. atrofie. tuberculos turbidimetrie. spatul\. canul\. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. tuberculiform. tuboabdominal. venul\. -TROPIE. tubulin\. tromboz\. trepana]ie V. traheloplastie. tremula]ie. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). TRICO-. litotripsie (litotri-]ie). trombelastogra-fie. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. trombolitic.

varicozitate vas. urogastron\. ureterorafie uretrit\. uremie. nedefinit. uteroptoz\. vaccinotera-pie vacuitate. unilocular. VARICOVAS(-). vectocardiogra-m\ 62 . ultramicroscop. imprecis. uncover-tebral. uricolitic. vaginit\. UTEROUTRICUL-. polivalent valvular. uveoplastie uviform uvul\. pola-kiurie. VASCUL-. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. va-gotonic. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. VALVULOVARIVARIC-. varicocel. valvulit\. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. ura-noschizis ureaz\. urobilin\. hematurie. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. vaccinostil. oulon (G) = gingie 2. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). uretero-plastie. URICOURLIURO-. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. vaccinare. epulis 2. uvulectomie. monova-lent. uleritem. unipolar uraniscolalie. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. UNCIUNGVUNIURANISCO-. uncus. vagolitic. ulcerocancer. uranoplastie. vac-cinoid. -UREZ|. ulotomie ulcera]ie. unilateral. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. vasculariza]ie. uretroplastie.ULTRAnutivelor) 1. uretrotomie chirurgie uricacidurie. echivalent. vascularit\. vagotrop vaginism. ureogenez\. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. utriculit\. urodensi-metru. u-reometru ureterografie. valvuloplastie varicel\. ulcero-gen. VASOVECT-. vasodilatator. utriculo-sacu-lar uveit\. vaginodinie. vaginografie. ulatrofie. valvulectomie. puternic < valere = a avea for]\. urocultur\. varicos. a transporta vaccin. vacuol\. vasectomie. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. vectorial. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. uvu-loptoz\ UNC-. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. ulceros ulna. vasoconstric]ie. uncusectomie ungveal unicelular. utero-tu-bar utricul\. uretrocel. URANOURE-. ouranos (G) = cerul gurii. vagotomie. uterin. URINURTICUTER(-). URETRO-URGIE URIC-. uricopexie urlian 1. ultraviolet unciform. vasopresin\ vector. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. vaccinat. unipar\. varice vas. URETEROURETR-. urinar 2. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. -icis (L) = ven\ dilatat\. diurez\. albuminurie. UTRICULOUVE-. UREOURETER-. uvulit\. vacuolizare vagal. -URIE. ultrastructur\. ultrafiltrare. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). ulectomie. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. uretrografie. vaginoplastie ambivalent. variat varus (L) = pustul\ varix. < uva = strugure V VACCIN(-). ultrasonografie. ureterolit. ulnar ultracentrifugare. -eris (L) = ran\. uncinarioz\. variol\ varicectomie. valvul\. uricemie. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. vagin valens. -ntis (L) = tare. oule (G) = cicatrice ulcus. VACCINOVACUVAG-. ulalgie.

vezicant. xantocromie. vilin\. VULVO- venin. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. xifosternopexie xilen. virilizare visceral. vegetarianism. vegeta]ie velamentos. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. xifoid. xilografie Z ZAHAR-. vibroterapie vicariant vilifer. a tremura VISCER-. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. zaharimetru. viscerocep-tor. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. VILOVIR-. xerosis xifodinie. divergen]\ vermicid. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). verbigera]ie convergen]\. xantin\. saccharum (L) = zah\r zaharid. prin analogie. vitropre-siune vivipar. retroversie. vital. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. versiune. VEZICULOVIBR-. vibri-on. < venter. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. diverticul veruc\. VISCEROVITVITELVITR-. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. vultuos vulvar. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. vezi-culografie vibrator. prin extensie. xeroderma. vermis vernal anteversie. VESTIBULOVEZIC-. visceroptoz\ devitalizat. virus virilis (L) = b\rb\tesc. -atis). < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. xeroftal-mie. xenogref\ xerocheilie. vermifug. expresie vergere (L) = a înclina. visceralgie. vestibular. xantopsie xenodiagnostic. longivult. vezicofixa]ie. ventriculoplas-tie. vezicouretral vezicular. VISCEROvegetarian. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. ventriculografie. vitronectin\. vitamin\ bivitelin. sakkharon (G). venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. venoto-nic venerian. -onis). a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. ventriculotomie verbal. vibratil. omnivor convulsie lativult. verucom. b\[icu]\ dim. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. zaharoz\ 63 . XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. v\l velox. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. veziculectomie. vitelin vitrificare.VALVUL-. larvivor. xilofag. verminoz\. velum velocimetru. VEZICOVEZICUL-. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. vivisec]ie volvulus carnivor. virion. vege-tativ. viro-pexie virilism. velocitate venectazie. VIBROVICARVIL-. vermicular. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. p\ros virus (L) = venin. viremie. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. ventriculogram\. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. viroz\. venospasm. xantom. vilozitate viral. vestibulo-plastie vezical. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. otrav\. VIROVIRILVISCER-.

zigodactilie. hematozoar. heterozigot. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. -eris (L) = centur\ zein\.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. zosteriform 64 . zeism zelofobie. zoster. -ZOID ZOSTER- azoospermie. spermatozoid (herpes) zoster. prin extensie. zonula (ciliaris) ZOO-. zimogen azot zona. ZIGOT(-) -ZIM-. entuziasm zeugma. zoofilie. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. zoonoz\. protozoar. -ZOAR. enzimoliz\. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. zoomanie. zon\. cing\toare. zoopsie. zigot enzimatic. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. homozigot. enzim\. zigomatic. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). -eros (G). enzimologie.

trunchierea sau fragmentarea. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. De datã recentã. simbol”. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. scris sau memorat. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. îndeosebi.VII. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. prescurtare. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. atât de solicitatã. Aflate în continuã extensie în toate limbile. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). cât ºi la rezultatele acestuia. iar când sunt folosite raþional. de asemenea. deci cu circulaþie internaþionalã. iar când a fost necesar. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. Bucureºti. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. acronimia. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. Însã de câteva decenii. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. procedeul de obþinere a acestora.: CADASIL (acronim din engl. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. De ex. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. acestea au fost atât transcrise în englezã. (concr. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. abreviaþie. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. APUD (din engl. în condiþiile unei expresii grafice identice. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. prea complecºi ca sã circule ca atare.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. sindrom MODY (din engl. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. elipsa lexicalã. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. se confundã cu abrevierea. prescurtat. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. cât ºi traduse în limba românã. siglele au o structurã neomogenã. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. maturity-onset diabetes of 65 . adoptarea unor termeni din biologia molecularã. Drept urmare. îndeosebi prin acronime. Au fost introduse. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. titlu etc. amine precursor uptake decarboxilation). denumit siglare. rolul lor benefic în comunicare este evident. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”.) cuvânt. afereza ºi apocopa. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. În realitate. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului.

presupun scurtarea la începutul ºi. De ex. organomegalie. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha .). deoarece genereazã confuzii. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. endocrinopatie. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. Rodica Zafiu. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. În medicinã. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a.: ORL – orelist.the youth). dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. proteinã monoclonalã. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. de obicei pentru substanþe comune. ser. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu.: cola. fizicã ºi matematicã. respectiv.: temperaturã . 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. în particular în chimie. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. care eliminã orice confuzie). 7) Afereza ºi apocopa. la sfârºitul cuvântului. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. De ex. anomalii cutanate – skin changes în engl. în loc de cocacola. De ex.

AEP aet. admov. Adv. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. a. om. ad sat. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile.hematii) grupe sanguine A. H . ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. vas. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. ADH Adhib. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 .** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor.c. feb. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. ADA ADCC add. B. ad lib. B. AB sau O. Ad pond. Aeg. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst.

puls.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. Alt. dest. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. AP APB APC APD APGAR APH APTT. aq aq. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . hor. grimas\. aPTT APUD AQ. dieb. activitate. anatomical (anatomie. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. ANF ANOVA ANP ANS ant.

B8. B6. vol. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. wt.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. B12) induc]ie magnetic\ beta .: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . pressure and dryness (temperatura. B2. pressure and saturation (temperatura. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. at.

n.d.i. Bili b. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.3-biphosphoglycerate (1. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.d.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .i.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1. b.

boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’. CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 .a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare.

cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. gram. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. second (centimetru. CMV c.n. secund\ .sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.s. gram. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 .m.

cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . disfunc]ie esofagian\. (esophageal dysfunction). sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. Raynaud's phenomenon. fenomen Raynaud.

dieb.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta .: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det.4-dinitrophenol (2. dil. alt. DII. DIII DIC ** DID dieb. tert.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.

a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid . * DV ** DVMM DVT Dx.a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.: acid ε-aminocaproic) eta . dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.3-diphosphoglycerate (2. Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon . dolor.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.DOE DOPA 2.

nas. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 .ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. nose and throat (urechi.

care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .6-biphosphatase (fructoz\-1. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.6-biphosphatase (fructoz\-2.s.F f.6-bifosfataz\) fructose-2.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .a.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\.

: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 . FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .FTI FTND FTT 5-FU FUDR.a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.

sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . HBsAg HBV HCG. elevated liver (enzymes). Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. HBcAg HbCO HBe.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ .. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. GU guttat. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. gtt. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs.

factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota . hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. Hosp HPF HPI HPL. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.HF Hg Hgb HGG HGH.decub.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .

5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.5. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.5-tetrakiphosphate (1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.5.3.4.5.trifosfat inozitol) inositol 1.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i. INH inj.3.3.4.6.m.4.4.3.6-pentaphosphate (1.4.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .5-triphosphate (1. Fran]a) inositol 1.4.

a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ . * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.5-tetrakiphosphate (1.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .4. percu-]ie.5.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.5-triphosphate (1.5.4.4.4.r. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .3. palpare.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection.3.v. palpation.instill. auscultation (inspec]ie.4. percussion.3.3.4.6-pentaphosphate (1. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.5-trifosfat inozitol) inositol 1.

Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. liver. ureter. speen (rinichi. LAF LAH ** LAM LAO lat.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . ficat. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. and bladder (rinichi. bra]ul u[or: imunoglobuline.

prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ . spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ . lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m.prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi . liq.sing.LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . rinichi.) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu . M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver. splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ . kidney.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ . LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ .

radiofarmaceu-tic. MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial. prim.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. median (medial. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ .

mor. wt. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 .** MISA ** MISP ** MIST mist. mor. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. sol. MIT ml MLCK MLD mm mm. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. dict.

n.o.p. maneq. ν n.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . NO noct..forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 .n. non repetat. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .r.

a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . omn. omn. omn.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega . bih. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . noct. mane vel noc.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . hor.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.

vic.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH.a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi . PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.c.

* PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. pharmaceutical (farmacie. oral 90 . farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.

n. prezen]a proteinei M. factor Stuart. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL. organomegaly. Prl PRN. p. endocrinopathy.ADN. Stuart factor. proconvertin. proconvertin\.r. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. endocrino-patii. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PO2 POA POEMS Pol poly A post.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . M protein.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. visceromegalii.

QS QS2 q. Qq. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad. QRS QRST q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor.d. q. q. prin absorb]ie) red blood cell (hematie. qt Q-T quotid.l.p. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . • Q QO2 Q10 q. QI q. q.d. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. q. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te. q.q.hor.h.suff.s. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .s. q.s.i.p.Q q.h.d.

unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . treatment (re]et\. ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman . tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .

a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s. ** SISA ** SISP ** SIST 94 .s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma .polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate .d. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.a. ** SAL ** SAT SB SBE SC.i.

STAT stat.s. gr.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st.o. ** SP sp. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St.

tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . adrenaline.d. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. cocaine (tetracain\. adrenalin\. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids.T½.

tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit. N -ganglioni limfatici. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T.n. nodes.d. M .i. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin .forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T.tumor\.i. tinct.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T .TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. t. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.

* VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 . praes. UMP ung.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. V0 VA * VA Val var. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v.

VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM. vol. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol.

a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .

s. [Lat. Sin. cu punct de plecare osteoarticular. s. V. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. mamar . f. [i paracen-tez\. [Lat. durere.bazinul osos. artrifluent . ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. ABCEDAT. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare.de origine hematogen\. peste coapse. ocup\ cea mai mare parte a a.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. / abasie. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. hernie strangulat\. adj. a .] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. a c\rui parte central\ este excavat\. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin.situate la nivelul cerebelului [i.: abdomen chirurgical. s. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. învelit de peritoneul visceral. etimologia termenului abdomen. *Peritoneul abdominal. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. principiul fundamental al observaþiei raþionale. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. limfatic . mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. f. ulcer peptic perforat. prin crestele iliace. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\.. n. m. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. / abdomen. de la ab = îndep\rtat de. punc]ie abdominal\. cel mai mare medic al antichitãþii. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. apendicit\ acut\.. gr. v. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. a se duce. perfora]ia. ABDOMINOCENTEZ|. nici a sensibilit\]ii. [Lat. uneori. meningit\ tuberculoas\. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. Sin. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. steril . / abscessed.] Regiune inferioar\ a trunchiului. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . ob-struc]ia. cu *astazia. considerând cã bolile au cauze specifice. cald . ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. dar nicio-datã periculoase. / abdominocentesis. NA: abdomen. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. care trece prin arcurile costale. a t\inui [i omen. parietal\ [i visceral\. 4) A. Brodie. s. 8) A. cedere = a trece.flancul drept (regiunea lombar\ drept\).rahisul. A. Este caracteristic *peritoni-tei acute.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. 2) A. Se asociaz\. kentesis = în]ep\tur\. dup\ *cultur\. / abdomen. complicând o *septicemie. ab = îndep\rtat de. adj. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 .priv. rece . 3) A. n. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. ABDOMEN. articularius = articular. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. broa[tei. 5) A. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). ABARTICULAR. ab = de la. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. s. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. / abdominocentèse. Tubul digestiv abdominal.] Care s-a transformat într-un *abces. 10) A. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. în etajul abdominal mijlociu . Ex. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. conservate în limbajul clinic. Hr. Sin. abs-cessus. / abcès. [i inferioar\. 7) A. înro[ire-congestie. a. splin\. în loc s\ proemine.] Punc-]ie abdominal\. în etajul abdominal inferior .hipocondrul drept. f. inferior . superior . ruptu-r\ splenic\ etc. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. 9) A. V. lateral drept [i stâng. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. a. adj. [Gr. Sin. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. / abarticulaire.regiunea inghinal\ dreapt\. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). / abarti-cular. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\).: abdomen acut (v. / abscess. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. Se observ\ în numeroase boli. îndeosebi în holer\. în general. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. septicemic .. cu cele dou\ foi]e.: tumor\ a.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. stomac. bolnavilor cu *ascit\ veche. [i durere abdominal\. Deformarea a. consecutiv\ *inflama]iei.). ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen.. s. Aspect particular al a. Aspect particular al a. uneori inoperante.circa 377 î. alveolar. 6) A.VIII. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . s. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). respectiv. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. m.). Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. f. 101 . [V. / abcédé. [i de dou\ linii verticale. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\.a. situat într-o alveol\ dentar\.: devia]ie standard (v. epigastrul [i hipocondrul stâng. Hipocrate susþine.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. abdomen. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. considerat "pãrintele medicinii". infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi. boalã Brodie.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. dimpotriv\. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. rece de origine tuberculoas\. ABAZIE. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã.: paracentez\ abdominal\. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. creierului. pentru prima oarã. 11) A.provocat de un traumatism. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. f\r\ modificarea for]ei musculare. ABCES. / abasia. a se duce. cedere = a trece. s. Cauze: colecistit\ acut\. adj. cerebelos [i cerebral . care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. clasice.al c\rui con]inut. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. -e.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. Cele mai evidente a. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. Ti-puri: 1) A. [Lat. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. traumatic . pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. basis = mers. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a.).

ABOCLUZIE. nutri]ie. tipic\ de a. -onos = bra]. s. transloca]ie e-chilibrat\. ABDUC}IE. ducere = a duce. s. f. n. f. / abreaction. s. ductio. ABO / ABO / ABO. / aberrant. V. [Lat. skopia = examinare. f. trisomi-e). -ive. / abrasion. m. s.. Sin.] Suspendarea brutal\. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. / aboulique.. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\.. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. s.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A.: carbonat de calciu. ABSTINEN}|. ABIOTIC. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. oriri = a se na[te. / absorbent. în sânge sau în interiorul unor celule. se disting: a. metron = m\sur\. f. Ex. / abdominoscopie s. adj. f. s. / abocclu-sion. ABSORBANT. aberrare = a se r\t\ci.priv. [Gr. sexual\ etc. -onis. ab = îndep\rtat de. s. ABRAHIOCEFALIE. a. a fost teoria genera]iei spontane (sec. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). absorbi-tio. de la skopein = a vedea. sorbere = a suge.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. *monosomie.a doua liter\ a alfabetului grec. s. / abrasion. s. ab]inere. sorbere = a suge. a se abate. -onos = bra].. ABERANT.priv. genesis = producere. [Lat. / abrasive.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. / absence.ABDOMINOSCOPIE. [Lat. s. median. [i f. brakhion. a unei boli. de la ab = de la. / abiotique. gr. ati-pic\.. adj. uzura unei structuri prin frecare. f. / abortive.] Care se opune vie]ii. / ablu-tomania. A. s.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. radere = a r\zui). Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. s. de la ab = îndep\rtat de. temperance (for alcohol). -e. de la ab . a purta. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. ab = îndep\rtat de. s. Ex. / ablepharia. / abiotic.: osteodensitometrie (v. Termenul este utilizat. tenere = a ]ine). s. V. -ive. f. / abioge-nesis. f.priv. grup sanguin. [Lat. gr. / absence. ABORTIV. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. f. / abetalipoprotein(a)emia. lat. [Lat. / abrachia. fosfa]i de calciu. s. adj. de la abradere = a rade (ab . / absorbance. `n tehnica dentar\). *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. / abducteur. adj. energie. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. [Lat. β . f. f. réaction. ABLACTA}IE. de la ab = îndep\rtat de. a înghi]i (ab = de la. f.: anomalie cromozomial\. -onis = separare. s. / abstinence. [Lat.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. Ex. ABSORB}IE. a . s.priv. bios = via]\.priv. f. 102 . S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. s. complex\. etimologia termenului abdomen. f. a pur-ta. adj. ossis = os.: forma a. m. -onis. ABLEFARIE. a . [Gr. gr.. ablutio. ABRAHIE. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. *poliploidie. s. brachium. asociat\ uneori cu ticuri. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. s. [Gr. 2) Mai rar. / absorption. ABLA}IE. hipocolesterolemie. poate fi congenital\ sau dobândit\.. gr. s. [Lat. [Gr. / abductor. adj. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. n. lat. din lat. gesturi involuntare. adj. de regul\ de origine mineral\. f.] Abatere. f. / ablactation. mediu a. s. de la absorbere = a absorbi. absorb]ie. s. s.] V.. îndep\rtare. / abêtalipopro-téinémie. lichide sau vapori. de la lavare = a sp\la). brachium. lat. f. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. medieval\ oc-clusio. radere = a r\zui). a-bortient. a bea. adj. -onis = `n]\rcare. [Lat. / abulic. com-plet\ sau par]ial\. ab = de la.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge.] Sin. ABIOTROFIE. [i a. [Lat. f.priv. 3) În general. blepharon = pleoap\. [Gr. -onis. structur\ sau localizare. m. [Lat.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. m.. f. [Lat.: fac-tor a. s. retinei din *retinita pigmentar\. ABLUTOMANIE. / ablépharie. s. / aberration.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. / abrachie. *acantocitoz\. dar adep]i ai a.priv. A nu se confunda cu *adsorb]ie. -onis = radere. -e.. f. s. de la agere = a ac]iona. / abrasif. f. adj. de la gennan = a produce. adj. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. / abiotrophie. *în]\rcare. fr.] 1) Care provoac\ *avortul. m. ABRAZIUNE. ABIOGENEZ|. -onis = ducere [i ducere = a duce. s. Ex. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. f. bios = via]\. de la ab = îndep\rtat de. f. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. [Lat. a.: a. / abiotro-phy. neuropatie. alimentar\ (în particular la alcool). [Lat. sorbere = a suge. adic\ a *lacta]iei. / aberrant. s. kephale = cap. -onis = ac]iune. s. s. adj.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. / abduction. substan]\ a. / abortif. f. cu argumente mai elaborate. s. boule = voin]\. fie numeric\ (*aneuploi-die. ABERA}IE. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. bios = via]\. simpl\. f. f. [Gr.priv. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. -inã. a . / abrachiocephalia. / abrachiocéphalie. [Lat. A.. ABSORBAN}|. abstinentia = re]inere. lat. -onis. lactis = lapte.] 1) Ac]iunea de a absorbi. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. catharsis. -onis = sp\lare. ablactatio. / absor-bance. anor-ganic\. [Lat. [Lat. De obicei. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. / ablation. Ex. lipos = gr\sime.. f. haima. s. dele]ie. al XVII-lea). s. / abiogenèse.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. de la auferre = a `ndep\rta. brakhion. silica]i etc. -onis. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. se poate produce în medii foarte variate. s. f.] 1) Despre o substan]\ dur\. deviere de la normal. a bea.] Care se abate de la normal prin aspect. [i laparoscopie. a . / abréaction. sorbere = a suge. c. abrasum de la abradere = a rade (ab .. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. s. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. de la lac. actio. absentia = absen]\. abrasio. a . / absti-nence. ABETALIPOPROTEINEMIE. m. f\r\ o cauz\ aparent\. de la ab = de la. / abocclusion. m. f. abortivus. adj. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. lactatio. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. s. f. f. os. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. a `nghi]i.. fie structural\.. / ablation. errare = a devia. ABSEN}|.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. continence (sexual). a bea). absorbitio. / ablacta-tion.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. ABULIC. et f. s. absorbtum. de la ab = îndep\rtat de. exist\ [i `n prezent. Sin. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. errare = a devia. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. a bea). trophe = hran\. Punctul culminant al a. f.priv. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. a . [Lat. aberratio.. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. / absorption. s. s... abductio...] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. / ablutomanie. s. [V. s. când exist\ semne clinice asocia-te. ABRAZIV. a . V. a examina. f. a `nghi]i. ABDUCTOR. [Gr. [Gr. inversiune). anomalie. f. ABREAC}IE.priv. protos = primul. / abdominoscopy..] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. adj. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic).: mane-vr\ a. luere. f. s. Abrev. -onis = al\ptare. s. / aberration. A.priv. / absorbant. gr. f..). absorbtum. s. adj. A. f. 2) A. -atos = sânge. tetraploidie. În general. / abduction. purificare. ab-latio.] 1) Care ab-soarbe particule. Orice a-nomalie cromozomial\..

priv. s. -ozã. cu sec]iunea rotund\. acus. m. pentru sutur\ vascular\. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. A. ACANTOPELVIS. a . a. f.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. lung de 70-80 mm..] Tij\ sub]ire de o]el. 3) A. [Gr. adj.. cu bizou scurt [i mandren. s. / accele-ration. f. s. În forma autoimun\ (rar\). de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. s. s. lat. -ozã. s. [Gr. n. foarte sub]ire. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. Ex. a . ACAPNIE. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. akari = insect\ mic\. / acatalasémie. acus = ac. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. A. / acampsia. lung de 45 mm. s. [Lat. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. ABZIM|. f.6 mm. / aboulie. ac-celerare = a gr\bi. boule = voin]\. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . 10) A. ACATALAZIE. ACCELERATOR. 5) A.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. s. f. a . -oma. ACATALAZEMIE. eventual somn nelini[tit.priv. de[i ideile subiectului r\mân logice. cu bizou scurt. / acatalepsie.] Tip de bazin observat în *rahitism.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. *boala po-lichistic\ ovarian\. f. s. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. / acanthopelvis. / acantholyse. / acanthoma.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. [Lat. akathisia. / achalasie. -osis. de di-verse tipuri. Tipuri de a.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. a dizolva. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. ACATAMATEZIE. / acarid. acatalazie. de particule sunt instala]ii complexe. f. f. ACANTOCITOZ|. acceleratio. nigricare = a se înnegri. m. s. s. de lun-gimi [i grosimi diferite. ACANTOM. [Gr. katalyein = a distruge. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. [Gr. ac pentru punc]ie lombar\.priv. pentru injec]ie intradermic\. s. / acatalep-sy.. adj. f. / accelerator.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. f. / abzyme. s. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. / accélération. m.] Lipsit de nucleu (despre celul\). / acata-graphia. f. s. 11) A..priv. f. [Lat. 12) A.ABULIE. s. f. s. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. f. pentru punc]ie venoas\.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. f.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante.. [Gr. f. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. lat. de dimensiuni variabile. akantha = spin. / abulia.priv. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. a . ACALAZIE. m. cu diametrul de 0. cu diametrul de 0. f. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle.. a . ciclotron [i sincrotron. 6) A.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. De asemenea. utilizat în sutura intestinal\. s.priv. f. s. în stomatologie. akantha = spin.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. n. / acanthome. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. a . (1). lysis = distrugere. s. s. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. s. s. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. ACCELERA}IE. Termen utilizat uneori. / acantho-lysis. de pneumotorax.: verucile. -atos = sânge. ACAMPSIE.: 1) A. V.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. drept sin. f. s. lung (50-70 mm). deci a sintaxei. drept sau curb. s. n. rectiliniu sau curbat. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. s. prev\-zut cu mandren. [Gr. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. s. 9) A.priv. n. s.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. f. betatron. s. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. Sin. ACALCULIE. [Gr. antibody (anticorp) [i enzimã. / aiguille. în circa 50 % din cazuri.5-0. m. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic.] Sin. / acanthocytose. [Gr. f.. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. AC. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. drept. f. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. s. cu diametrul 0. m.. [Gr. s. de ligatur\. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). [Gr. f. cu un vârf ascu]it. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. s. ACATALEPSIE. s. prev\zut la un cap\t cu o ureche. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. s. cu *hipocapnie. pelvis = bazin. gre[it. intestinal.priv. ACATIZIE. s. f. lepsis = fixare.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. nucleu.2 mm [i cu vârful în bizou lung.. -trice. / acatagraphie. m. [Gr. / abzyme. ACANTOZ|. f. s. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. katalyein = a distru-ge. din cauza imobiliz\rii prelungite. / acalculia. cu diametrul de 1. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. 2) A. / acata-phasia. akantha = spin. a . / acanthose. compus din ab de la engl.6 mm). [Gr. s. 2) A. a . / acalculie. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). s. de la kata = `n jos. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. [Gr.). cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. -azã.: scabie (v.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\.] Absen-]a *catalazei din sânge. / acataphasie. pentru injec-]ie intramuscular\. [Gr. uneori cu resort. / acarien.priv. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. [Gr. n. f. ale gingiilor [i gurii. în func]ie de utilizare: în chirurgie. s. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. Ex. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. a . akantha = spin. a . / acatalasie. kytos = celul\. lung de 30-40 mm. / acanthosis. pentru injec]ie. a . A. / acariosis. aca-ridan.: boal\ Takahara. kapnos = fum. ACANTOLIZ|. adj. f. f.. s. ACATAFAZIE. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. f. bumerang. (2) / accele-rateur.. s. ACATAGRAFIE. f. -onis = accelerare. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. / acaryote. s. de ordi-nul MeV.8 mm. s. asemenea unei enzime. de priz\. pentru rahianestezie. în stomatologie. manifestat\ prin ulce-ra]ii.: a. katalambanein = a suspenda. s. / needle. / acapnie. khalasis = relaxare. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. / aca-ryote. dentare.. s. / aca-talas(a)emia. agita]ie motorie. [Neologism foarte recent. s.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. gâtului [i regiunilor genitocrurale. / a-canthocytosis.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei.8-1. pentru punc]ie sternal\. akantha = spin. a . s.80 mm. / achalasia. [Gr. s.priv. [Lat.7-1. akantha = spin.priv. / acampsie. 8) A.. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. 2) *Diagnostic incert. beta). v. akari = insect\ mic\. ACARIOZ|. adj. de la celer = rapid. 4) A. ACARIOT. / acanthocyte. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. V.7-0. / acapnia. [Gr. f. ACANTOCIT.. A. a. pân\ la energii cinetice foarte mari. n. kytos = ce-lul\. deseori. f. / acanthopelvis. m. -azã. 13) A. de la lyein = a distruge. katagraphein = a scrie corect.. haima. f. / acatamathésie.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. [Gr. s. uneori gangrenoase. raportat\ la unitatea de timp.. a . / acariose. akantha = spin. [Gr. / acantho-cyte. calculare = a socoti.. / acatalasia. [Gr. de form\ [i m\rime variabile. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. pentru punc]ie lombar\. f. [Gr.priv. n. [i cardiospasm. f. s. kataphasis = limbaj co-rect. a dizolva. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. acathisie. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. s. / acatamathesia. karyon = sâmbure. ACARIAN. -ozã.] Termen rar utilizat. f. / a-cathisia. curb sau semi-curb. V. / acathésie. s. în bizou intermediar.priv. kamptein = a `ncovoia. 7) A. f.

biosinteza *acizilor gra[i. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. de tuse. / acephalia. vascular cerebral. accessus. termo-stabil\. mai mult sau mai pu]in volatili. m. terapeutic. 7) A. s. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. khole = bil\. plastos = modelat. miscibil în ap\. gr. s. de la acceptare = a primi. crisis. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. s.] Factorul VI al coagul\rii. / attack. m. n. Ex. vola-til. n. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. A. V. / acellular. Abrev. Inactivarea a. abrev. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. acetum = o]et. in-dustrial injury. acetum = o]et. / acetabulum. acetum = o]et. s. electric. m. s. Cuplarea *alosteric\ a a. s. occupational injury. / accès. hyle = materie. complementar. a. s. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. ti-roide a. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. ACCIDENT. f. Ex. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. s.: anhist. [Lat. v. este sintetizat\ atât în pericarion. Lichid incolor. auxiliar. s.: cavitate cotiloid\ (v. lat.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. / acétylcystéine.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. bolt\ cereasc\. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. de la accedere = a se apropia. cât [i în cel perife-ric. adj.] Care nu con]ine celule. f. / acellulaire. acetabulum = vas pentru o]et. V. inclusiv în SNC.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic.] ~n medicin\. 5) A. f. A. gr. / acetylation. [Lat. la un subiect salariat. ACEFALIE. 4) A. -onã. la scafandri. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. survenit\ brusc [i imprevizibil. adj. hyle = materie. hyle = mate-rie. s. / accelerine. ruptura unui vas cerebral. de transfuzie. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. s.. din *colin\. ACETILCOLINESTERAZ|. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. de[i ea are loc. A. poten-]iale de ac]iune). a. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. s.priv.). ace-tum = o]et. v. / acetate. gr. *proaccelerin\ (factor V). Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. A. ace-tum = o]et.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. precursor al *colesterolului. / acetaminophen. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. consecutiv trecerii unui curent electric. s. Ex. / ace-tylcholine. / acétone.priv. / acétylcholine. ACETAZOLAMID|. alergic.: 1) A. acetum = o]et. [Lat.). f.. de asemenea. m. formarea *corpilor cetonici. [i în repaus. într-un schimb de *radicali. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. c. [Lat. (denumit\ a. de la plassein = a forma. gr. / acetabuloplasty. / accident. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs.: a. de la accedere = a se apropia. acetabulum = vas pentru o]et. 2) A. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. / acceptor. cu rol mai întâi acceptor. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. [Lat. n. -inã. m. f. f. eter [i cloroform. care poate fi a-nafilactic sau seric. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. Prin cuplarea cu receptorii N. ACETABULUM. de la alcool dehydrogenatum. solven]i. cum = cu. ACETAMINOFEN. de la cella = c\mar\. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. inciden-tal. s. s. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). germ. Având dou\ grup\ri active. [i stroke. -inã. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. s. criz\. f. V. a veni (c\tre). m. f.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. gr. f. / acétaldéhyde. / a-cetylcysteine. m. -ntis. acetum = o]et. s. A. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. acetum = o]et. acceptor = care prime[te. f. efecte depolarizante. brain attack. s. / acetyl. de demen]\. ACETAT. f. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. f. [Lat. dim. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici.). / acétate. de munc\. -azã. f. / accesoire.: glande suprarenale a.: paracetamol (v. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. s. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. s. `ntr-un sistem de referin]\ dat. de la accidere = a se întâm-pla. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. s. / accident. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. m. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. precursori ai unor noi molecule de a. psihic\ sau somatic\. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). s. ACCELERIN|. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). 6) A. a . Sin. / acétazolamide. f. `n raport cu protec]ia muncii. adj. de melancolie. ACETALDEHID|. ACCESORIU. m. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. a. a. s. inflamabil. / acétyl. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). [Lat. cellula = c\m\ru]\. 3) A. aether. / acetylcholinesterase. / acétabuloplastie. s. s. V. s. zyme = ferment.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central.] Sin. duct pancreatic a. s. din lat. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. stare patologic\. [Lat. când se revine prea rapid la presiunea normal\. [i corpi cetonici. a accepta. en = `n. / acetazolamide. cetoz\. [Lat. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / accepteur. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. ai *acidului acetic. [Lat. m. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. în cantit\]i mici. ACETILCISTEIN|. [Lat. [Gr. [Gr. formarea acidului mevalonic. / acétylcholines-térase. a veni (c\tre).. cetonemie. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. Eliberarea de a.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. de decompresiune brus-c\. -inã. ACETON|. A.] C3H6O. Sunt asimilate a. cât [i în butonii terminali axonali. ACETIL. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). Sin. [Lat.. de la celer = rapid. f. / acetaldehyde. ca [i în *inani]ie. kephale = cap. ACCEPTOR. gr. cetonurie. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). ACCES. f. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. aither = aer curat. a. accidens.: colinesteraz\ (v. m. adj. s. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. s. hyle = materie. de febr\. s. medieval\ accesorium. s. f. hyle = materie. f.] Sin. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. / accessory.derivata. / acéphalie. Se define[te. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. excitatoare. lat.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. Ex. v. A. ACELULAR. ACETILCOLIN|. accelerare = a gr\bi. s. ACETILARE. ACETABULOPLASTIE. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. [Lat. NA: acetabulum. O parte din a. A. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. a . s. / aceta-bulum.: ACh. [Lat. 104 . `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale).] Substan]\ care. drojdie. (Santorini). Essigäther = eter acetic. gr. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. a modela. a. / accelerin. n. gr. khole = bil\. f. / acétaminophène. s.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. m. survine concomitent cu desc\rcarea. [Lat. / acétylation. / acetone.

func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante.: aspirin\ (v. ribonucleic [i a moleculelor de a. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. b. Sin. / aceton-(a)emia. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. Sin. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. scindarea lor în ADP (*a. acid mefe-namic. cu miros picant carac-teristic. adenosine monophosphoric acid. s. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. a . gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. se formeaz\ *porfobilinogenul. În limbaj clinic curent: cetonemie. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. glacial (89. notat cu simbolurile Asp sau D. Este folosit. CH3COOH. -onã.). ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a.: maloniluree. ouron = uri-n\. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. *Zaharina este derivat\ din a. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. modific\ culoarea indi-catorilor. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid.: CDCA. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Abrev. adenosine triphosphoric acid. H3BO3. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. sunt foarte labile. s. [Lat. Are gust acru. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. s. Abrev.: aminoacid (v. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia.: AMP. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. Sin. Abrev. [Gr. gr. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). riboz\ [i trei radicali fosfat. Sin. Nucleotid compus din adenin\. eliberea-z\ ioni H+. în solu]ii apoase. cu formula chimic\ C4H4N2O3. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. s. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. chenodezoxicolic [i litocolic. ne-afectând producerea de leucotriene.: glicocol (v. / achylia.). A. *A.: ATP. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. Aminoacid ne-esen]ial.: EACA. a.: GABA (v. este absolut necesar\ în: metabolismul celular.sau bilateral\. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Sin. Antiseptic acid. Denumire chimic\ a *vitaminei C. acetum = o]et. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. sinteza unor hormoni. adenozintrifosforic. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. pentru a reface a. V.).: acid acetilacetic (v. Lichid incolor. biochim. a. f. [Lat. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. A. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. / acid. cu 20 de atomi de carbon. Sin. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine.). u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om.). Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\.: colic. s. uni. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. V. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. Sin. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. Energia eliberat\ de a. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. dezoxicolic. [i tab. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. [i cetonemie. [Gr. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid.: adenozin trifosfat. a. aminosuccinic. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. a. kheir. A.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. fosforic.: acid nitric (v. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. CH3-CO-CH2COOH. s.). (C6H5COOH) abundent în fructe. A. [Lat. gr. Pentru acest motiv. s. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. khylos = suc. A. citrat-sintaza. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a.: ADP. hipuric. f. Sin. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. -onã. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. Intervine în formarea moleculelor de a. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. V. [i tab. V. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. f. fosforic. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. biliar primar. Intervine în oxid\rile celulare. a tuturor deriva]ilor s\i. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. [i. a. f. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. δ-a. V. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. m. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. implicit.priv. A. m. f. În limbaj clinic curent: cetonurie. f.] Substan]\ care.: acid glutamic (v. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. -iros = mân\. Abrev. biochim. s. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. Dozarea a. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice.). Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. b. a. / acétonurie. b. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. Sin. δ-a. s. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. S\rurile de potasiu ale a. const. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. (DCI) A. Abrev. haima.: a. / acétonémie.. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . A.ACETONEMIE. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei.: acid aspartic (v. gras nesaturat. deriva]ii s\i de sintez\. a.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. fosforic se realizeaz\ instantaneu.priv. const. Sin. s. ACHILIE. acidus = acru. ori de câte ori nevoile celulare o impun. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.] Absen]a congenital\ a mâinii. a. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. cu rol principal de carburant celular. 1) A. Sin. malonic cu ureea. fosforic. ACID. f. Compo-nent al proteinelor.). ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. ACETONURIE. CO3H2. (DCI) Sin. 2) În a. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. în asociere cu factorul VIII. inflama]ie. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid.4 %). cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. [i aclorhidrie. contrac]ia muscular\. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. / acheiria.). fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. ACHEIRIE.: ALA. Sin. desf\[urat\ în mitocondrii. adenozin-difosforic) [i a. deoarece este toxic.: acid adenozinmonofosforic (v.: anaclorhidrie (v. Abrev.] Prezen]a *acetonei în urin\. / acide. în profilaxia hemoragi-ilor. -atos = sânge. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. La om au fost identifica]i patru a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. cetonurie. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: acid adenilic. bacteriostatic. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. / achylie. V. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. Sin. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. acetum = o]et. Rezult\ din combinarea a. / acheirie. adenosine diphosphoric acid. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. a. b. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. achilie). ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. / aceton-uria. a . f.. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate.

A. Sin. hialuronidaz\. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. La niveluri plasmatice crescute. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. V. gra[i în *ce-tone. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). este un *chelator al calciului. Este un constituent al protaminelor ve-getale. A. cristalin. depresie respiratorie. C6H5CO-NH-CH2COOH. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. ca [i în *neuroblastoame. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. V. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. A. vitamin\ PP. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. A. aminat sintetizat în organism. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. leu-covorin. Corp gazos.citrat-liaza extramitocondrial\). (DCI) C6H5NO2. const. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. iritant.: acid te-trahidrofolic. Abrev. organic eliminat prin urin\. ADN. Sin. soia. C19H19N7O6. V. cel mai abundent [i r\spândit a. Este. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. prin *chelare. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. const. ADN. a. (DCI) Derivat al *a. un metabolit al *fenilalaninei. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. ficat [i drojdii. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. acizi di. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. biliar primar derivat din *colesterol.: acid azotic. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. a. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. drojdie. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. lapte. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. gras `n natur\. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Intoxica]ia cu a. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. împiedicându-le astfel absorb]ia. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. Are rol antiaterogen. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\.[i tricarboxilici. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. a a. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. A. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. h. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). fosfolipide.: HVA. fenilcetonurie. cu rol important în organism sub form\ de esteri. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). fiind ob]inut\ [i prin sintez\. H3PO4. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. de asemenea. Lichid incolor.). l. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. A. Unele bacterii pot converti lactoza în a.: EDTA. Catabolit al *dopaminei. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i.: fenol (v. de câteva milioane de Da. const. gras esen]ial. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. A. Bc. De aceea. biochim. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. biochim. CH3-CHOH-COOH. Laptele îmbog\]it cu a. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. [i tab. îndeosebi al calciului [i al magneziului. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. (DCI) A. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. a. Este un a. [i acizi gra[i. V. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. Agent *chelator. gras dublu nesaturat. deci neesen]ial. l. acizi gra[i. A. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. [i acidurie organic\. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. acizi gra[i. Este utilizat ca acidifiant urinar. V. foarte caustic. a. A. combinat\ cu *glicocolul. s\rurile sale pot fi. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. c. acizi cetonici (*corpi cetonici). este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. *fosfatidilserin\. m. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. Sin. acid sialic. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. A. Sin. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. inozitol-hexafosforic. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. lactacidemie. V. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. provenind din *acidul fenilpiruvic. în sinteza a. bio-chim. La acest nivel. Abrev. Este un factor de matura]ie al celulelor. acizi gra[i. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. h. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. Are rol în sinteza *a.: vitamin\ B9. mineral. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. V. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. [i tab. f. V. acizi nucleici. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. acid ribonucleic. V. V. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. Sin. În organism. (fermenta]ie lactic\). Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. 106 . Denumire pentru a. esen]ial. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. HNO3. V. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. format prin condensarea unei molecule de *a. nuci. vitamin\ C [i tab. *A. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. V. A. l. V. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. porumb. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. cu efect coroziv foarte puternic.: acid aminoglutaric. *fosfatidilinozitol. V. care se g\se[te în plantele verzi. porumb). ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. M. Sin. contribuie la oboseala muscular\. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. A. HCl. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. V. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. corpi cetonici. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. Se formeaz\ în mu[chi. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. De asemenea.: alcapton\ (v. Compus guanidinic. g. *fosfatidiletanolamin\. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. de asemenea. V. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. com\. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid.). A. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. utilizat în fabricarea parfumurilor. amina]i [i a glucozei.

Cantitatea de a. tab. f.2H2O. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice.45-0. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. În evolu]ia a. organic. ACIDEMIE. este selectiv pentru bacterii. aproape latent\. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. A. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. -atos = sânge. A. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. v. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. A. s. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. o. Se poate acumula în unele st\ri patologice. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. A. / acidémie. f. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. ace-tum = o]et.1 [i 2. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). Denumirea chimic\ a *biotinei. const. trombopenie [i leucopenie. de la acidus = acru. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. *gr\similor [i aminoa-cizilor. cristalin. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare.: PAH. Abrev. sucului gastric. se disting trei faze: 1) A. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. dar pH-ul r\mâne normal. / acidification. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. gr. acid lactic. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. Sub form\ de oxalat de calciu. acidoz\ metabolic\. ca *supozitoarele. Clinic.: hiperglicinemie (v. leucovorin. ACIDITATE. Eliminarea de a. [Lat. f. ca *gut\. V.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. CH3-CO-COOH. fu-mans în stare concentrat\. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. liber\ este de 0. / acidité. oxalemie. A. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. f. cu numeroase utiliz\ri industriale. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Boal\ metabolic\ ereditar\. s. în general. Abrev. A. A. Cuprins în structura capsulei bacteriene. fazele de alarm\ [i de a. / acido-ketosis. s. / acidifica-tion. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. A.: cetoacidoz\. cu ac]iune *keratolitic\. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. cloruri etc. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. A.5). 3-metoxi-4-hidroximandelic. A. con]inut de vegetale diverse. | 107 . acidus = acru.: mupirocin\. (COOH)2. f. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. ca [i în anatomia patologic\. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. în calitate de fixator al ]esuturilor. Sin. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. Medicament antituberculos. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare.60 g%.: PAS. 2) A.).40-0. grav\. A. frecvent. ARN. s. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. s. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. Abrev. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. A. Denumirea chimic\: a.). tab. în postul prelungit etc. sau compensat\. Sin. [i se poate elimina prin urin\. acidus = acru. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. f. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. o. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. -atis = acreal\. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. C7H6O3. i. ACIDOCETOZ|. neuraminic. ascorbic [i glicocolului. C16H32O2. precomei [i comei diabetice.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. ACIDIFIERE. s. V. 3) A. dezaminare [i oxidare). oxalurie. C17H35COOH. s. foarte coroziv. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. ketoacidosis. cristalin. u[oar\. / acidocétose. haima. aciditas. de asemenea. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. ACID URIC / acide urique / uric acid. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. decompensat\ corespund. particip\ la formarea calculilor urinari. sau decompen-sat\. Derivat N-acetilat al *a. const. biochim. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. gras saturat (v. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7.9-1. uricemie). Sin. pe cale intrave-noas\ sau oral\. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. acidus = acru. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. prepararea salicila]ilor. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. p. [Lat. facere = a face. pur\. a. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. mineral puternic. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. în organism în cursul degrad\rii a. de alarm\.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. [Lat. A. aspirinei [i a numero[i coloran]i. NH2C6H4COOH. Sin. s. osteoporoz\. f. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. A. crize de vom\. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. f. Mai este folosit ca *antisep-tic local. / acid(a)emia. prezent în sânge (v.: acid folinic (v. *autozo-mal recesiv\. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. întârziere mental\. acizi gra[i). endocrinol. *nefrite.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. sau preacidoza. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia.50 g%. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. 5-oxopro-lin(a)emia. cu varia]ii mari (între 0.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. gras saturat. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. deoarece este u[or transformabil în a. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. sucul gastric având pH-ul de 0. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. V. p.: AVM. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. [Lat. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. -ozã. / acidity. s.30-7. C7H7NO3. Se formeaz\. H2SO4. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. C5H4N4O3.

n + 18 . pl\gi chirurgicale sau arsuri.a. Sin. clima. [Gr. hy-dor. / acineux. ACINOS. / acidorésistance. gazoas\. Sin. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. arahidonic. *a. iar diminuarea sa se opune alcalozei.: a. Sin. akne . cu reabsorb]ie. juvenil\ sau polimorf\. de la bakteria = baston.35 [i a. intoxica-]ie cu salicila]i etc. oxyphyl. 2) A. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. s. acidus = acru. prin surmenaj muscular). Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\.). s. asociat\ cu nanism.. philos = prie-ten. s. arginosuccinic\. Ex. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. / acclimation. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). ubicuitari în ap\ [i sol. metabolic\ . A. Sin.lega]i prin grup\ri fosfat . f. f. [Lat. în schimb. m. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. În timp ce în a. situat în nu-cleu. -euse. g. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. a. stearic) [i nesatura]i (n + 18 .] Termen sin. acidus = acru. s. acini) / acinus (pl. gr. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. Este caracterizat\ prin apari]ia. Citoplasma. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. f. / aciduria. `n func]ie de acidul eliminat.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. de ex. [Fuller Albright.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\.priv. [Lat. vulgar\.: boal\ Smith-Strang. linolenic. acidoz\. din diaree. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. f. *sindrom Reye. linoleic. a. poliurie. îndeosebi în perioada de *pubertate. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. cu *anaclorhi-drie. bakterion. n + 16 .] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. -ozã. arahidonic). Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. dim. acini). ACIDOREZISTEN}|. s. f. Var. ACNEE. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. medic american. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. t. clor. s. s. V. oleic. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor.: la altitudine). negazoas\ sau fix\. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. / acné. g. / acidosis. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. n. adj. s. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria. f. de la philein = a iubi. [Gr. pe un fond de *seboree. ACIN. s. când se numesc a. ouron = urin\.] Formare de acid. acidus = acru. 1900-1969. / acinous. V. acidus = acru. A. A. s. n + 20 .: sindrom Butler-Albright. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. / achlor-hydria. A. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. Denumire desuet\: vitamin\ F.a. / achlorhydrie. *A.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. resistentia = `m-potrivire. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. Exist\ dou\ tipuri de a.prin producere exagerat\ de acizi (a. [Gr.] Care este for-mat din *acini. / acidogenèse. din familia Neisseriaceae. V. eozinofil. de obicei. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. [i acid arahidonic. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. lauric.: sindrom Allan (v. f. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. [i tab.: 1) A. acidoz\. de unde latitudine. localizat\ pe frunte. particip\ la esterificarea colesterolului. abcese cerebrale. ACIDOGENEZ|. a.: a. sau akhne = t\râ]e.a. linolenic [i *a. A. [Lat. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. hydatos = ap\. Boston. f. form\ foarte frecvent\ la tineri. V. arahidonic. acid biliar. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. khloros = verde. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. g. [Lat. / acne. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. 2) A. pHul scade sub 7.*a. acidus = acru. În bacteriologie. (pl. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. *A. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. bacteriile A. re-prezentând substratul informa]iei genetice. [Lat. Denumire pentru *a. de la a. linoleic. akinetos = imobil. f. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. [Lat.priv. A. / acidophilic. NA: acinus. -atos = încli-na]ia soarelui. Sunt constitui]i din *a. de la resistere = a rezista. [Lat.: a. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. climat. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. Tipurile de a. Macromolecule constituente ale celulei. septicemii [i pleurezii. kinein = a mi[ca. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. acclimatiza-tion. ACINEZIE. acid linolenic. / acinus. const.).). tulbur\ri hidroelectrolitice.ACIDOFIL. din gr. ac-climatisation.. / acid fast. Alte tipuri de a. / acid formation. s. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. de la gennan = a produce.: la frig) sau mediu (ex. acinus = boab\ de strugure. care dup\ 108 . adj. acinus = boab\ de strugure. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. m. necrotic\. respiratorie a-ceasta cre[te. / acidophile. [Lat. gr. metabolic\ f\r\ *cetoz\. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. ARN. / acclimatement. cu *achilie gastri-c\. pentru akinezie (v. acid linoleic. de etiologii diverse. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . Adi]ia a. nefropatiilor tubulare). "elicea vie]ii"). A. scade rapid pH-ul urinar. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . s. V. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. f. V. palmitic. ACIDURIE. o. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). Uneori este utilizat ca sin. V. -tis. în care se deschide un canal secretor. g.. s. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. s.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. a . provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. biochim. A. s. A. genesis = pro-ducere. s.a. sindrom Allan (v. f. se de-numesc. diabe-tic\. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. ACIDOZ|.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. f. care îi face nemiscibili cu apa. liberi. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\.. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. adj.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. este decompensat\. f. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. s. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. care are forma unor acini. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. V. a. acoperite de cruste. Absen]a acestora din alimente. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. klima. adj. a. Sin. situat în *cito-plasm\. / acidose. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. în a. Tipuri: 1) A. ca eozina. polidipsie. m. Cu virulen]\ mic\. gr. ACLIMATIZARE.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. asociat\ cu encefalopatie.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. este acidofil\. / acidurie. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. a. ACLORHIDRIE. [i ADN. a.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. f. sin.

Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. A. membru.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. hipertelorism. s. akron = extremitate.priv. ACRODERMATIT|. f. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. phobos = fri-c\.: acomoda]ie. [Gr. de la plassein = a forma. s..priv. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. / acholie. sin. *sindromul Lan-ger-Giedion. sin. tip I. s. a . Au fost descrise trei tipuri de a. f. / acrodysostose. f. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. kephale = cap.: boal\ Feer. [Lat. secundar\ administr\rii unor medicamente. akron = extremitate. f. dificil. polys = mul]i. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. a. f. s. sindrom Gianotti-Crosti). ACRODISOSTOZ|. / acholia. s. erythros = ro[u.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. vârf. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. syn = împreun\. / acrodynie. / acholurie. a. în ge-neral spontan\. ACROERITROZ|.). / acro-(a)esthesia. boal\ Hallopeau). eritematopapuloas\ infantil\ (v. membre scurte [i groase etc. s. ACRODISPLAZIE. kephale = cap.] Sare sau ester ale acidului acrilic. f. s.: boal\ CrocqCassirer (v. a. f. genesis = producere. consecutiv\ vasodilata]iei. ACROCEFALOSINDACTILIE. / ac-commodation. tip II. khole = bil\. cu aplatizarea late-ral\ a capului. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. profesional\. sindac-tilie. [Gr. f.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. / acrodermatitis. akron = extremitate. 3) A. Este acompaniat\ de prurit. khondros = carti-laj.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. tip I. O serie de a. 2) A. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. akron = extremitate. s. sindrom Chotzen). `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. s. vârf. Termen vag. de la accommodare = a se adapta. *boala Thiemann. s.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. *sindromul Giedion. kyanos = al-bastru. accomodation. cu transmitere au-tozomal dominant\. f. denumi]i [i rezine acrilice. s. infantil\ (v. f. s. gr. hiperten-siune). s. / acroérythrose.c\dere las\ cicatrice. ACOLIE. s. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). [Gr. daktylos = deget. vârf.. ouron = urin\. f. f. f. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. s.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor.] Absen]\ congenital\ a pupilei. / acrocephalosyndactyly. s. gr. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). -ozã.priv. s. [Gr.] Modificare. dak-tylos = deget. sc\dere a temperaturii locale [i durere. f. s. [Gr. frecvent mortal\.: sindrom Grebe (v. lat..: boal\ Kauf-mann. / acrylate.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. s. / achondrogenèse. f. f. plasis = modelare. hyle = materie. f. f.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. / acro-asphyxia. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. / acryla-mide. -ozã. f. / acorea. V. s. akron = extremitate. f. acer = acru. s. f. `n prezent considerat\ a.] Durere la nivelul unei extremit\]i. adj. f.). vârf.: sindrom Langer-Saldino (v. a modela. / acrodolichomélie.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. akne . / acrinie. forma = form\. a . -itã. s. akron = extremitate. / acrophobie. f. f. tip IV (v. intoxica-]ie cu mercur. vârf. ACRODINIE. 3) A. condrodistrofie fetal\. dolikhos = lung. 2) A. s. akron = extremitate. s. dys = greu. akron = extremitate.). tip II (v. / acro-cyanosis. s. / acrylamide. s.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. sau akhne = t\râ]e. ACRILAT. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. / acnéiform. -ozã. / acrocéphalie. s. Se disting dou\ tipuri: 1) A. ACOMODA}IE. de la gennan = a produce. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. 2) A. cronic\ atrofiant\ (v. [Gr. boal\ Pick-Herxheimer). s. akron = extremitate. f. akron = extremitate. [Gr.: erup]ie a. f. s. ACONDROPLAZIE.priv. / acrocyanose. [Gr. ACRINIE. s. s. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. ais-thesis = senza]ie. ACORIE. [Gr. / achondrogenesis. astenie.: 1) A. melos = extremitate. f. asphyxia = oprire a pulsului. 4) A. / acropho-bia. derma. / a-crodysplasia.). vârf. syn = împreun\. s. sensibilitate. kore = pupil\. am-moniakon = sare de amoniu.). tip I sau sindrom Noack. f. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. vârf. s. toxic\. / acneiform. -idã. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. Descris\ [i ca boal\: a. Baza craniului este de asemenea deformat\. f. Ex. ale faciesului (exoftalmie. s. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). acrocefalopolisindactilie. / achondroplasie. s. Sin. f. Var. sindrom Pfeiffer). ACROASFIXIE. [Gr. rozacee sau *cuperoza. [Gr.. 109 . / acrodysostosis. ke-phale = cap. adj. plasis = modelare. boal\ Parrot. ACRODOLICOMELIE. -onis. / acrocé-phalopolysyndactylie. cifoz\. f.. [i acrocefalosindacti-lie. m. / acro-asphyxie. ACRILAMID|. tip V (v. / acrodolichomely. în în\l]ime. / acroerythrosis. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). dificil. a . f. form\ neletal\. akron = extremitate.] *Fobie. fric\ de locuri situate la în\l]ime. pentru acomodare (v. sphyzein = a pulsa. dys = greu. [Gr.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. "nas `n [a"). / acrylate. / achondroplasia. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. / acrodynia.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. [Gr.. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.priv. virus neurotrop. f. / acro-cephalia. odyne = durere. f. manifestat\ prin *acrocianoz\. a. [Gr. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. sindrom Waardenburg). boal\ Swift.: *boala Brailsford. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. 5) A.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos.). vârf. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea.. khole = bil\. neo-natorum. Boal\ grav\. tip III sau sindrom Sakati. akron = extremitate. a .. a . ACROCEFALIE. hyle = materie. s. f. [Lat. f. a . a modela. de la plassein = a forma. Se vindec\ f\r\ sechele. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. nanism micromelic incompatibil cu via]a. boal\ Apert-Crouzon). tip III (v. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s. f. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie.). Var. acer = acru. Al\turi de acesta se disting. ACROFOBIE. [Gr. continu\ Hallopeau (v. f. / acrodysplasie. f. / acrocephalopoly-syndactyly. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. boal\ Selter-Swift-Feer. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. s. a ochiului. a regiunii occipitale. / accommodation. ACOLURIE. s. -atos = piele. f. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. [Gr.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. m. tip II sau sindrom Car-penter (v. ACNEIFORM. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. s. / acroésthésie. de la a = priv. s. a.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). s. [Lat. cu transmitere probabil autozomal dominant\.] Sin. khondros = cartilaj. ACROCIANOZ|. hipo-plazie a maxilarului superior. ACROESTEZIE. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. [Gr. [Gr. osteon = os. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. f. s. akron = extremitate. a. s. krinein = a separa de. / acrocéphalo-syndactylie. / acorie ou acorée. Sin. ACOMODARE. mai ales ale mâinilor. / acholuria. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului.priv. ACONDROGENEZ|. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. [Gr. / acrodermatite. / acrinia. [Gr. f. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate.

`nso]it\ de durere. / acrome-lic. / achromate. ACROPOIKILOTERMIE. A. osteon = os. r. ACTINIT|. s. s. A. s. dromos = curs\. akron = extremitate. akron = extremitate. / actinic dermatitis.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. [i discromatopsie. A. a . f. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. s. n. d\ actomiozina.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. / acropar(a)esthalgia. / actin. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. f. s. [Gr. -atos = cu-loare. akron = extremitate. s.] Extremitate a spinei omoplatului. khroma. s. heliodermit\. aktis. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. -inos = raz\. metabolice (diabet. ACTINOLOGIE.] Referitor la ac]iunea luminii. s. poikilos = felurit. ac-tum. megas. Sin. s. s. de la syn = `mpreun\. / acropachyderma. melos = mem-bru.priv. algos = durere. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. n. f.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. mamel\. s. -itã. ultraviolete [i infraro-[ii. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula. hipercalciurie. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. negru [i nu-an]ele intermediare. -atos = culoare. s. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. [Gr. khroma. s. V. / acromicrie.] 1) Studiul energiei radiante. -inos = raz\.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. a fost identificat\ [i în *citoschelet. care apare la sexul feminin. lâng\. V. s. survine pe nea[teptate. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. f. sensibilitate. megalos = mare. const. / acroparesthalgie. mikros = mic. f. s.: sindrom Bazex (v. syndrome = drum `mpreun\.priv.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. rater = a rata. / acrosome. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. [Anglicism care poate fi tradus. vârf. ACROMAZIE. mastos = sân. adj. s. akron = extre-mitate. ACROMION. s. A. [Gr. -atos = piele. pakhys = gros. / acromion. s. aktis. aktis. adj. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. akron = extremitate. [Gr. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. osteoliz\). / acromégalie. f. / acro-megaly.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. lâng\. impulsiv [i violent. s. [Gr. f. / actine. -inos = raz\. participiul trecut de la agere = a ac]iona. / achroma-sia.). / acrokeratosis. -atos = corp. -ozã. accidental în comportamentul normal al unei persoane. Sin. m. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. dar în general favorabil\.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. ACROMAT. f. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. localizat\ la nivelul mâinilor. [Abrev. ACTH / ACTH / ACTH. de la thermos = cald. / acropathie. f.] Abrev. Ex.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. ACTIN|. akron = extremitate. [Gr. ACROOSTEOLIZ|. adj. vârf. [i tab. akron = extremitate. [Lat. ACROPARESTEZIE. akron = extremitate. ACTINODERMATOZ|. [i boal\ Bureau-Barrière. / acrokératose. / acro-mastitis. ACROMASTIT|. / acropachydermie. akron = extremitate. / acroosteolysis. ACTINIC. [Gr. [Gr. / actinic.: acromazie. f. f. sau secundar. -inos = raz\. A. s. / acro-micria. f. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. f. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. para = dincolo de. aktis. `n general. akron = extremitate. f. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. A. sensibilitate. vârf. [Gr. f. keras. es-te relativ impropriu. / acrosome. opsis = vedere. s. pathos = boal\.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. este cel mai frecvent par-]ial\. / actinocutitis. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. [Gr. V. ACROMATOPSIE.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. [Gr. la femeie dup\ 40 de ani. m. f. [Gr. f. f.) V. reprezint\. -atos = piele. m. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. -atos = culoare. m. exis-tând sub dou\ forme: a. / actinique.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. adj. akron = extremitate. Sin. f. f. / acromélique. aktis. keratos = corn. f. ACROPATIE. aisthesis = senza]ie. s.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. f.] Sin. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. / acropathy. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). f.] Denume[te un comportament brusc. fracturi spontane. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. / acropachie. f. A. albinism. f. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". -ozã. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. [Gr. / actinodermatose.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). ACROSINDROM. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. endocrinol. akron = extremitate. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. Clinic. / acrosyndrome. ACROMEGALIE. [i lucit\. prin trecerea la act. s. îndeosebi. s. A. [Gr. mai rar pe cele ale membrelor superioare. / acromion. -inos = raz\. u. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. o. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. fotodermatoz\. / actinite. lepra sau alcoolismul. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i.: sindrom Denny-Brown. engl. fr. soma. s. vârf. ACROPAHIDERMIE. deci la adult. [Gr.). [Gr.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000).. s. s. de la lyein = a distruge. ACT RATAT / act manqué / faulty act. logos = [tiin]\. para = dincolo de. | 110 . akron = ex-tremitate.). ACROZOM. A. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. s. omos = um\r. / acropoikilothermy. f.priv. vârf. f. s. akron = extremitate. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. Combi-nat\ cu *miozina. V. cât [i pentru c\ este sin. s. a. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. polimeric\ sau filamentoas\ F. s. / a-chromatopsia. akron = extremitate. aproximativ. s. / achromasie s. ACROMICRIE. / achromatopsie. denumit\ boala Thévenard. pa-khys = gros.] Inflama]ia mamelonului.: conjunctivit\ a. A. ACROPARESTALGIE. lat. f. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy.] Constituent proteic al mu[chiului. [Gr. [Gr. aceasta duce la *gigan-tism. Termenul de a. ACROPAHIE. [Gr. [Gr. [Gr.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.: albinism (v. drum. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. -itã.] Sindrom *sine mate-ria. fie c\ acestea sunt aparent autonome. a . khroma. [Gr. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. / achromate. a . a . / actinologie. / acromastite. `n boli ca diabetul. lysis = distrugere. variat. -atos = culoare.priv. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. [Gr.] Sin. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. ACTING OUT. therme = c\l-dur\. f. f. f. Dac\ este nocturn\. concurs. de obicei. f. vârf. aisthesis = senza]ie.: acromatopsie (v. / actino-logy. hiperfosforemie). ACROMELIC. / acropachy. / peripheral vascular disease. s. khroma. NA: acromion. par]ial cu *acropatie.] *Parestezie a extremit\]ilor. s. s. s. / acropoïkilother-mie. s. superior sau inferior. cutis = piele. / acroparesthésie.ACROKERATOZ|. adj. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. [Gr. atât etimologic. s... / acroparesthesia.. adj. f. derma. f. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. / acro-ostéolyse. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. vârf. derma.

unei surse radioac-tive. aktis. s. bactericid\. bactericid. s. / activateur. a unei structuri sau func]ii. actio. multiple: 1) A. de la agere = a ac]iona. myketos = ciuperc\. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. [i agere = a ac]iona. bioelectric\ a unei celule.: molecul\ activat\ sau a. [i fototerapie. s. aktis. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. agent al actinomicozei bovine. [Gr. cumulativ\ .] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. a pune `n mi[care. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. / acto-graph. devin func]ionale. [Gr. / actinothérapie. / ac-tinotherapy. masei . / active. care abcedeaz\ în puncte multiple. [i A. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. exercitat\ de c\tre unele metale. Ex. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. / actographe. gr. catalizator. pe tegumentele expuse la soare.. pl. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. la nivelul acestora din urm\. ACTINOMICIN|. / activation. catalitic\. / actinoréticulose. ACTOGRAF. -inos = raz\. Ex. aktis. AC}IUNE. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. 3) A.). ACTIVATOR. aktis. mutagen\ . 7) A. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. frecvent în cadrul *actinomicozei. limfocitelor B [i T. / acto-myosin. bovis. aktis. v. [Gr. f. n. [Lat. 111 . adesea toxic. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. s. activus = care ac]ioneaz\. de la agere = a ac-]iona. / Actinomycetes. metron = m\-sur\.). f. s. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate.: boal\ Rival-ta. -oma. 4) Eficient. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). ultraviolete [i infraro[ii. s. cu tot efectul toxic. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. / activines. 6) A. s. În mod particular. f. producerea enzimelor de degradare. la nivelul gonadelor.: A. -inos = raz\. -inã. etajelor superioare ale sistemului nervos). m. / activins. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. anti-epi-demic\. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. -inos = raz\. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. s. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. A. m. s. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. adj. dinamic\ specific\ a alimentelor (v.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia.: activat (ca rezultat al *activ\rii). f. aceast\ a. Exist\ mai multe forme (A. activus = care ac]ioneaz\. s. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. Puroiul con]ine granule mici. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). Ex. Actino-mycetaceae (v. s. Ex. v. 2) În fiziologie. secretate de celu-lele antehipofizare. galbene de *miceliu fragmentat. Dup\ acest contact. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. -inos = raz\.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. -inos = raz\. s.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. f. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. / acti-nomycosis. 7) A. / action. f. molecular\). A. -inos = raz\. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. [Lat. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. isra-eli. / actinomycose. s. de la agere = a ac]iona. 3) A. -is = re]ea. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. -onis = ac]iune. care va stimula. -ozã. s. f. m. ACTINOTERAPIE. bacteriostatic\. f.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. -ive.).] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. mediaz\ procesul de *activare. care poate pro-voca la om *actinomicoza. Se disting trei a. f. f.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. [Gr. -inos = raz\. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. mykes. 5) Într-un sens mai larg. 2) A.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. de la rete. 11) A. pl. ACTINOMICETE. activus = care ac]ioneaz\. aktis. o-ligodinamic\. de la agere = a ac]iona. pl. [Lat. ACTIVINE. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. [Lat. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). n. f. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. f. C etc. -inos = raz\. 6) A. *saprofit al cavit\]ilor naturale. Danielopolu. cea mai cunoscut\ fiind a. / activité. C. f. 5) A. s. [Lat. de inhibare a germenilor. ACTIVITATE. se exercit\ indirect. IgD). A. farmacodinamic\ .] (Substan]\) care. Ex.: *a. A. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. în cantitate mic\. nervoas\ superioar\ (a. latent pân\ în momen-tul a. aktis. Ca urmare a acestui contact. myketos = ciuperc\. / ac-tinomycoma. / Actinomycetales. B. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent.). s. my-ketos = ciuperc\. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. n. f.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. al ultimei doze dintr-un medicament. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. / ac-tinomycin. dim. [Lat. Ex. adj. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. f. [Gr. [Gr. / action. s. aktis. / actomyosine.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. s. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice.: c\rbunele a. prezente în sânge. [Gr. s. s. de la agere = a ac]iona. ACTIVARE. mykes. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. mykes. s. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a.dinamic-pozitiv\). s. adj. activus = care ac]ioneaz\. -inos = raz\. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). myos = mu[chi. 4) A. / actif. 2) A. a-naerobe. activitas. muta]ie. foarte diverse: 1) A. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. Streptomyces). ACTIV. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. Sin. adj. aktis. s. ACTOMIOZIN|.efectul puternic. s. dup\ D. f. referitor la un medicament. myketos = ciu-perc\. mykes. f. [Gr. / actinic reticuloid. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. ACTINOMICOM. f. mykes. aktis. de la therapeuein = a `ngriji. myketos = ciuperc\.ACTINOMETRIE. actus = mi[care. nespecific\ . s. -inã.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. 8) A.a unui medicament asupra structurilor vii.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. [Gr. -ozã. my-ketos = ciuperc\. / actinomycine. v. 10) A. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. -inos = raz\. cu sau f\r\ transformare chimic\.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. lat. ACTINORETICULOZ|. s. s. -trice. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. / activation. V.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. 4) A. 2) Sin. / activator. / actinométrie. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. mykes. [Gr. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.dinamic-negativ\. pl. f. c. ACTINOMICOZ|. therapeia = tratament. s. îndeosebi de cele gonadotro-pe. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. cuprind dou\ specii: A. / acti-nometry. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. A. f. reticulum. 5) A. 9) A. Mycobacterium).] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. f. v. complement. optic\. / actinomycome. 12) A. bacteriostatic. V. -inã. [Lat. împotriva for]ei gravita-]iei . / activity. graphein = a scrie. f. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului.. mys. vizibile cu ochiul liber.

n. / adénoblaste. Ex. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\).] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. -antos = diamant. adj. [Gr. s. f. aqua = ap\. este de 30 % pentru proteine.: fibroadenom (v. f. de la karkinos = rac. f. aiguë. A. / a-denofibroma. du-cere = a duce. s. ADAPTATOR.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. a. În practic\. Cata-bolismul s\u conduce. ADACTILIE. f. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. s.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. aden. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. -os = gland\. Ex.] Sin.. ADAPTARE. s. 4) A. phainein = a p\rea. s. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. [Gr. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. pasaj. n. f. adamas. hepa-tom.: a.). m. s. acutus = ascu]it. în raport cu una surd\. fenotipic\ .opsonic\. v. s. desemneaz\ supravie]uirea. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. f.: epiteliom coloid (v. de la aptus = apt. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. ACUSTIC|. [Lat. a. s. f. s. m. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. / ac-quired tolerance.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. consuetudo. m. adj. f. s. / adductor. [Fr. s. / adenitis. blastos = germen. -oma. / ade-noblast. substan]\ dur\. ca ureea. / accoutumance. / acu-puncture. ADDUC}IE. prin selec]ie natural\. / adénofibrome. / adenocarcinoma. / acute. de la akouein = a auzi. s. -antos = diamant. f. v.: câmp a. s. Astfel. din o]el sau din metale pre]ioase. f. / adamatoblast.. -os = gland\. adactylism. gr. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. s. adamas. s. sunt in-terpretate diferit. din lat. aden. f. in-tens\. nerv a.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. [Gr. s. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare... f. aden. 3) A. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. de fenomenele de a.: cronic. efectele a. / adamantinome. alveolar. / adaptateur. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. s. adaptare = a potrivi. Cauze posibile: *ceru-men. A. în timp ce pentru occidentali. [Lat. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. pl. de la ad = spre. s. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. d. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. f. (din unele boli cronice). ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. adaptare = a potrivi. f. [Gr. s. f.] Fran]u-zism nerecomandat. 2) Ceea ce priv.. s. ADENIN|. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. / acoumetry. f. / acupuncture. s. s.. ca r\spuns la schimb\rile mediului. f. conduct. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. fibra = fibr\. s. ac]iunea a.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. 2) Sin. sau acutus = ascu]it. în particular. lat.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. acutus = ascu]it. *sindrom Ménière).priv.: adenoidec-tomie (v. Alte exemple de a. 2) A. / adduction.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. de *diabe-tul insipid. ADENIT|. / adaptor. adactyly. acus = ac.: unde a. cu toleran]\ (v. / aquaporines. cancer. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. [Gr.] Sin. / adénite. aden. ADENOFIBROM. / adénine.). / aquaporins. f. / tinnitus.] Sin. / adactylia. / adénocarcinome. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. [Lat. adducere = a duce spre. adj. s. -dinis = obicei. / a-coustics. s. karkinoma. s. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. ACUPUNCTUR|.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. / adamantinoma. s. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. s. s. la *acidul uric.).] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. f. ACUITATE.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. s. akoustos = auz.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii.. aso-ciat\ biomembranei. se nume[te [i a.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. m. / adaptation. pentru orientali. -oma. ADENECTOMIE. smal]. În a.: *rezisten]a la medica-mente). a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. Rezult\ c\ a. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. / aigu. s. În general. [Gr.). / acuity. d. / adaptation. altor organe de sim]: auditiv\. s.a. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. ADENILATCICLAZ|. Astfel. renotrofic\ . [Gr. a purta.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. n. f. utilizat ca sin. / adénectomie. / acouphène. f. f. s. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). b) a. f. În prezent. adj. -inã. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. [Gr. Acest surplus caloric m\soar\ a. termenul a. acuité. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. Efectele a. s. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. / adduction.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. m. Ex.. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. 2) O durere vie. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). [Lat. pl.] Absen]a congenital\ a degetelor. opsoni-ne. [Lat. / adamatoblaste. f. Enzim\ intracelular\. a adapta. / adactylie. -os = gland\. Sin. m. din lat.a. ACUFEN|. substan]\ dur\. ADENOCARCINOM. gustativ\. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. a purta. punctura = în]ep\tur\. traumatisme ale urechii medii. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. [Gr. Sin. [Lat.e[te func]ia auditiv\. s. adducere = a duce spre. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. V. [Fr. m. 112 . s.). Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. f.: ameloblast (v.). ektome = exci-zie. akouein = a auzi. ACVAPORINE. ACUMETRIE. -itã. / acoumétrie.] 1) *Abla]ia unei glande. / acuité. Se observ\. deci. ACUT. s. s. În acest caz.] Sin. metron = m\sur\. d. de la pungere = a `n]epa. A. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. Câteva tipuri de a. n. ADAMANTOBLAST. smal]. / acoustique. a . m. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. aden. f. Ex. ADDUCTOR. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. ochiului: a) a. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). a.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. la lumin\ . -os = gland\. / aden-ectomy. a. / adenine. / adducteur.: ameloblastom (v. akouein = a auzi. [Gr. s.: zgomot auricular. ADAMANTINOM. [Lat. la om. tactil\. n. la nivelul ficatului. adj. m. În tubii colectori renali exist\ patru a. s. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. 14) A. s. genetic\ . apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. poros = por. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. daktylos = deget. ACUTUMAN}|. la întuneric . s. s. crescând metabolismul bazal. 13) A.: limfadenit\ (v. muta]ia genei a. ADENOBLAST. accoutumance = obi[nu-in]\. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. vizual\. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. Ant. ereditar\. blastos = germen. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. scotopic\. ducere = a duce. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. -os = gland\.). boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. de la ad = spre. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. m. adj. în cadrul unei popula]ii date. s. [Gr. auditiv\. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. niciodat\ ereditare.

procentul unei a. sarkos = carne. s. n. / adénomatose. [Gr. adj. / adeno-pathy. / adénosine. [Gr. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. myos = mu[chi. [Gr. / adénosarcome. f. s. [Gr. t. abandonat\. `n mod autonom. s. s. s. / adénoïdien. s. la unele specii. sebaceu. s. / adénomégalie. s. sin. ADENOID.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. / adenosine. ADEZINE. ADENOMECTOMIE. 2) A.: acid adenozintrifosforic (v. / adenohypophysis. -os = gland\. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. / a-denogram. m. pot fi congenitale sau cicatriciale. / ade-novirosis. / adenoidectomy. [Lat.). f. otrav\. ADEZIUNE.] Sin. aden. / adherence. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. eidos = form\.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. aden. s. -os = gland\. [Gr.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’.). aden. ADEREN}|. keratoconjunctivite epidemice. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. lichidul ud\ vasul. s.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. -os = gland\. 2) ~n prezent: a. s. sarx.: adenocarcinom (v. A. / adénome. m. s.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. care au dimensiuni între 0. ek-tome = excizie. lat. aden. 4) A. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine.). f.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. [Gr. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. aden = gland\. s. adj. / adénolipomatose. pathos = boal\. mai nou. aden. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. s. ADENOHIPOFIZ|. s.. / adenoid. -os = gland\. gr. s. ektome = excizie. / adhesines. / adénomectomie. ADENOPATIE. -os = gland\. s.: semn Virchow-Troisier (v. f. aden. -oma.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. f. Sin. hipofizare. s. -os = gland\. -oma. s. aden.5 [i 2 cm. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. f. Ex. ADENOMEGALIE. aden. / adhérence. fibrila]ie auricular\. -ism. aden. AMP. / adénogramme. m. Ex. A. -os = gland\. [Gr. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. ADENOIDIT|. V.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. / adénoïde.] V. f. f. 1858-1940. ATP. este mai mare decât cea de coe-ziune.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. aden. [Gr. -os = gland\. virus = venin. -os = gland\. 3) A. lat. f.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. se consider\ c\ ar induce. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. f. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. s. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. ADENOIDIAN. -os = gland\. -ozã. [Gr. [Gr.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. / adenomectomy.). physis = cre[tere.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. s.K+ / Na+. bron-[ic. uneori metastazeaz\. hypo = sub. cu evolu]ie lent\. [Gr. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. pl. Sin.: epiteli-om a. myos = mu[chi. aden. megalos = mare. adhaesio. ektome = excizie. s.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. da-c\ for]a de a.ADENOGRAM|. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. -ozã. lipos = gr\sime. s. [Gr. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. n. / ade-nomyoma. [Gr. s. s. maligne cre[te cu vârsta. În general. sunt pal-pabili ganglionii inghinali.: a. NA: adenohypophysis. [Gr. Normal. [Lat.).5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. gramma = înscriere. Sin. haerere = a fi prins). adj. f. / adénotonsillec-tomie. f. de la phyein = a cre[te. f. m.K+ adenosine tri-phosphatase. ADENOMATOZ|. / adénovirus. [Gr. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. bronhopneumopatii. A. / ade-noidism. AMP ciclic. f. / adenotonsillectomy. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [Gr. s. prostatic. s. aden. f. f. tonsillae. / adenolipomatosis. D-riboza. n. f. f. -os = gland\. / adénoïdectomie.: boal\ Plummer. adhaesus = alipire. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. f. În consecin]\. s. lat. s. / adénomyome s. [Lat. 1) Denumire veche. [George Blumer. imu-nologice. -oma. n.K+ / adénosine triphosphatase Na+. profesor la Würtzburg. constând în prezen]a a.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex.: pomp\ de sodiu (v. -ozã.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. -itã.] Sin. eidos = form\. f. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. s. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. / adenoiditis. dar [i cu malignitate local\. s. Ex. 113 . polip al mucoasei intestinale. f. f. 5) A.5’-monophosphate. În afara pneumoniei copilului. aden. [Gr. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. procese de maligni-zare.) sau a unui ganglion (]esut a.: imunoaderen]\ (v. medic american. adenite mezenterice. / adénopathie. Sin. 2) A. s. ADENOIDECTOMIE. -os = gland\. A. ADENOZIN|. otrav\. traheobron[ite febrile. vilos.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. eidos = form\. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. / adénohypophyse.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. / adenoid. s. axilei [i canalului inghinal. m. s. ADENOSARCOM. -oma. adenoidi-te. În mod normal. f. s. s.). / adenoma. -os = gland\. aden. la adul]i. -inã). -oma.: 1) A. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. / adhesion. / adenomegaly. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". s. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. s. -ozã. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. ADENOVIRUS. -enne. / adeno-virus. 1821-1902. [Gr.: *facies a. aden.: endometrioz\ (v. lat. -os = gland\. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH.). aden. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G.). ADENOLIPOMATOZ|. -oma. s. / adénovirose. maligne. mys. / adenosarcoma. vegeta]ii a. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie.). ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. -onis = alipire. aden. / adhésion. adj.] Extirpare a unui *adenom. -os = gland\. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). anatomopatolog german. ADENOTONSILECTOMIE. ADENOVIROZ|. Sin. -os = gland\. n.: AMP ciclic (v. malign. apoi la Berlin.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. / adénoïdisme. hipofiz\. ADENOMIOM. haerere = a fi prins).] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. mys. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. virus = venin. aden. pl. ADENOM. eidos = form\. ADP. ADENOZIN 3’.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. tumori nodulare circumscrise. -os = gland\. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. ADENOIDISM. megas. f. / ade-nomatosis. f. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. -arum = amigdale. haerere = a fi prins. eidos = form\. / adénoïdite. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. O serie de a. / adhesins. f. f. m. -os = gland\. Sin. 2) *Limfadenita. [Gr. f. detec-tat\ prin tu[eu rectal. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. f. uterus = uter.

unele cardiomiopatii. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. benign\ a ]esu-tului adipos mamar.priv. s. termoreglare. = alipire. [Lat. f. [Gr. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare.. / adipsia. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. din ]esu-turi. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. adeps. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. ADIPOCIT. 3) A.] Sin. additum. 2) Adiposis dolorosa (v. statikos = care opre[te.. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. p. A. A. s. la animale de experien-]\. d.în jurul bazinului. / adjuvant. / adiastolie. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. A. s. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. s. s.). care este un polinucleotid. f. 2) A.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a.). utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. [Lat. -inã. gr. dynamis = for]\. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. ca [i fenomene miotonice. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. cel mai frecvent. ADIPOSTAT. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. V. s.: boal\ Dercum. a face s\ ]in\. f. cu debut în copil\rie.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. Alteori. mamel\. ADIPOZ|. / adiposity. -dipis = gr\sime. f. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.: sindrom Gam-storp.priv.] Absen]a senza]iei de sete. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale.] V. din olandez\ plaken = a cârpi. de la diastel-lein = a l\rgi.. incomplet este identic cu forma complet\. f. Sin. -dipis = gr\sime.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature.. gr. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. / adiadocokinézie. cu *adipoz\. / adynamie. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. s. f. a . kytos = celul\. f.).: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. / adipogenesis. -dipis = gr\sime. 2) Care are propriet\]i de a. f. s. adeps. se deosebesc mai multe forme. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. La normali. de tip ginoid . sunt. f.priv. asem\n\toare cu adiposis dolorosa.. In-tervenind în bilan]ul energetic. / adipose. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). m. 18901960. / adipomastie. -e. `n absen]a oxigenului. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). cera = cear\. s. adj. [i agregare a plachetelor. [Gr. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. intervine în *he-mostaza fiziologic\. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. A. s. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. [Lat. endocardit\ fibroplastic\. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. alimentarius = alimentar. gr. grave-wax. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. V. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. s. -dipis = gr\sime.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. f. adhaesus.priv.] Termen considerat adesea sin. / adipocyte. cerebra-l\. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. complet Freund. ad-juvant. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. m. Ex.] 1) Preparat care. ADIPSIE. f. n. n. adeps. adiuvans. hipofizar\. -dipis = gr\sime. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. -dipis = gr\sime. f. iar insu-lina apare ca factor reglator.: lipogenez\ (v. [Abrev.plachetar\. 4) A. dipsa = sete. a . În acest caz. adiadocokinesis.: comisur\ cenu[ie. de la acid dezoxiribo-nucleic. adeps. adj. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. s.: adezivitate plachetar\ (v.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. / adipsie. [Lat. diadokhos = care succede. boal\ Westphal). f. de la gennan = a produce.în jurul centurii scapulare. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. ADJUVANT. [Lat. / adjuvant. 2) A.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. / adipogenèse. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. haerere = a fi prins). f. s. f. / adynamia. printre care: 1) A. adeps. / adipocire.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat.] Hipertrofie difuz\. [Lat. f. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. suspendate în faz\ uleioas\. îndeosebi a conservan]ilor.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. comisur\ mijlocie. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. 3) Referitor la un tratament de înso]ire.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. [Lat. cu *adipozitate.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. a. bacteriolog american de origine maghiar\. s. [Lat. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. ADIPOZITATE. ADIPSIN|. Nu apar tulbur\ri senzitive. participiul trecut de la addere = a ad\uga. gr. f. amiloidoz\. adeps. în ge-neral în cantit\]i mici. con]inând micobacterii (ex. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. consecin]a insuficien]ei pituitare. Sin. [Lat. m. de obicei prin efecte paleative. s. s. s. Localizare: la *eucariote. / adipo-mastia. kinesis = mi[ca-re. Sin. ADIADOCOKINEZIE. [Gr. A. / adiastole. de la kinein = a mi[ca. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere).: adeziune plachetar\. fr. -dipis = gr\sime. de la istanai = a plasa. [Gr. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. adeps. ADIPOGENEZ|. f. Mai frecvent\ la femeie. s. A. Cel mai r\spândit este a. pentru facilitarea conserv\-rii. a . a . adeps. Sin. s. de tip android . cardiac\ . care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra.).. / adipsine. bolnavului de *e-pilepsie. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. / adiposis. / adipocyte. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . f. ADIASTOLIE. s. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. sin. genesis = producere.. ADIPOMASTIE.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. hepatic\ . alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut.: a. plaquette. s. `ntârzie descompunerea cadavrului. administrat concomitent cu un antigen. neurolipoma-toz\. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. ADINAMIE. f. dar nu con]ine micobacterii. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. s. / adiadocokinesia. / adiposité. / adipsin. [Lat. Utilizarea aditivilor. s. [Jules Freund. a petici. tuberosa simplex. / adipostat. -ozã. [Lat. hemocromatoz\. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. ADIPOCEAR|.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. mastos = sân.: adezivitate plachetar\ (v. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. s. / adipocere. n. ADN / ADN / DNA. / lipostat. -dipis = gr\sime. Sin. cu fixarea la o idee sau un sentiment. s. se disting: 1) A. s. diastole = dilatare.

ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. În prezent. -is = rinichi. f. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. f. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. În plus. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. III. Totodat\. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. -inã. a. deci. A.: ADN hibrid (v. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. necesar\ lucrului mus-cular. Cele mai importante trans-form\ri în a. Crick [i Wilkins. cu rol în *sindromul general de adaptare. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. [Lat. [Lat. ergein = a lucra. ad = aproape de. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. ren. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. termenul este utilizat ca sin. ren. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m.] Care se refer\ la glandele suprarenale. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. [i ADN metilare. lâng\. din genera]ie `n genera]ie. Abrev. / adrénergie. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. [Lat. ADN recombiné / recombinant DNA. Uneori. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. din sistemul nervos simpatic. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). proprietate denumit\ complementaritate. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. determin\ con]inutul informa]ional. lipsit\ de *introni. Sin.. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. adj. din punct de vedere medical prezentând interes. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. A.. II. / adrénergique. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. s. adic\ secven]a. este un hormon de *stres. ren. de asemenea. sunt de ordin psihologic. ar putea bloca gene vitale pentru celule. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. -aux. ergein = a lucra. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. Foarte probabil. 115 . / adrenergic. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. s. s. [i vârsta adult\. ren.). eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. excesul de ADN m. -is = ri-nichi. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. ADN s. Ca urmare. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. / ado-lescence. s. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. ADRENERGIC. cu *simpaticotonie. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. s. a. a se dezvolta. Moleculele de ADN r. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. adolescere = a cre[te. variaz\ în func]ie de sex. -is = rini-chi. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. lâng\. ADN având o configura]ie de superhelix. vasculari. / adolescence. puberty. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. pentru alfa-adrenergic (v. s. ad = aproape de. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. / adrena-line.*cromozomii. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. V. n. DCI: epinefrin\. / adrénal. f.: ADN himer\. ADRENALIN|. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. [Lat. ADOLESCEN}|. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. endocrinol. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. accelereaz\ ritmul cardiac. -ale.. Sin. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. f. La nivelul sinapselor. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. III). Unii autori consider\ c\ a. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. iar a. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. pe care o continu\. / adrénaline. cât [i la diferite tipuri celulare. lâng\. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. / adre-nal. s. ad = aproape de. gr. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. Exist\ trei ADN polimeraze (I. Vârsta de apari]ie [i durata a. prin secven]area ADN. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation.). m. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. a. ADRENERGIE. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. adj. dup\ diferen]ierea celulelor. V. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. ADRENAL. s. ~ntre diviziuni. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. adj. [Lat. gr. adj.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. atât la celu-lele embrionare. [i ADN metiltransfe-raz\. se încheie la vârsta de 25 de ani.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. lâng\. f. α-ADRENERGIC. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. V. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. [i tab. β-ADRENERGIC. Ca urmare. mediu socio-economic. const.: ADNc. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). Var. / adrener-gy. care sunt prezen]i în *ADN genomic. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic.). deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. ras\ [i condi]ii geografice. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. pentru beta-adrenergic (v. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. ad = aproape de. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. dup\ o *clonare prealabil\. Var. f. Pe de alt\ parte. -is = ri-nichi.

-is = rinichi. / aérophagie. depinzând de acesta. f. f. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. [Lat. f. aer. AEROSOL. [Lat. lâng\. / aérobe. [Lat. / aphasie. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp.: corticosteroizi (v. -inã. / adrénocortico-ïdes. stereos = solid. gr. f. lâng\.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. 1824-1880. [Gr. / aero-gastria. AFAZIE. -os = aer. a . antropolog [i chirurg fran-cez. face parte din banda 4.: corticotrofin\ (v. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. gr. `n relief. gr. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. s. m. ADVENTICE. Wernicke. m. lentil\. sorbere = a bea. aer. n. / adreno-prival. [Lat. V. a . aer. [Lat. Sin. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. s. a bea.] A. [Lat. [i alfablocant. AFAGIE. s. Sin. AEROSOLTERAPIE. s. adj. aphaquie. / adsorbate. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). trophe = hran\. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. cu flagel polar. a aspira.priv. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. -eris. s. s. AEROTONOMETRU. / aphakia.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. sorbere = a suge. [Lat. *agrafie). n. f. s. A. -os = aer.. adj. f. -is = rinichi. / aphakie. gr. ADRENOCORTICOIZI. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. adj.).] 1) Fi-xare. -eris. phobos = fric\. s. pl. gr. f. ioni. ADRENOLITIC. AEROFOBIE. senzorial\ [i *a. trophe = hran\. pl. gr. în care a. aer. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. / adventitia. / adreno-corticostéroïdes. Lipsa cristalinului. [Gr. ADRENOLEUCODISTROFIE. -os = aer. gr. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. / adressines. tonos = tensiune. -is = rinichi.: corticosteroizi (v. s.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. s. m. / adre-nolytic. s. cortex. aer. s. pl. `n prezen]a calciului. ren. limi-tat\ la uitarea. 1864). AER. f. gaster. sobria sunt patogene oportuniste la om. cât [i cea motorie ale creierului. -is = rinichi. Clinic. f. ko-lon = intestin gros. -os = aer. aerosolterapie.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. -eris. AER CURENT / air courant / tidal air. emfizem).). / aphasia. [Lat. / aerosol therapy. ad = aproape de. -eris. lâng\. / adventice. gr. V. -eris. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. AEROB.] Substan]\ care se adsoarbe. ad = aproape de. gr. gr. Sin. Form\ u[oar\ a *a. f. [Lat. de la lyein = a distruge. aer. gr.).] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. beta-blocant. Boala este ereditar\. gr. -eris. s.). ad = aproape de. a substantivelor. Metoda curent\ pentru ob]inerea a.: volum rezidual (v. ADRENOCORTICOTROFIN|. / aerosol. f. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. / air.: volum expirator de rezerv\ (v. m. se asociaz\ semne cerebrale variate. unde se acumuleaz\. ADRENOPRIV. AEROCOLIE. adrenergic blocking agent. f. nutri]ie. ad = aproape de.. profesor la Paris. gr. / adrenocortical.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. f. -aux. f. ad = spre. f. s. ren. [Lat. m. / aérophobie. aer. f. -icis = scoar]\.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. bios = via]\. / aérogastrie. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. s. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. s. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. n. -is = rinichi. aer. m. eidos = form\. Într-o formulare general\. [Lat. mai mult sau mai pu]in accentuat\. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. ren.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. deci a principalului factor al *acomod\rii. V. / adsorption. / aérocolie. ad = aproape de. -eris. Sin. / adrénocorti-cotrophine. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas.] Sin. / adrenocorticoids. [Paul Broca. f. lâng\. aer. se disting dou\ forme majore: *a. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. lâng\. m. -icis = scoar]\. ad = spre. / adrénoprive. s. lâng\. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. metron = m\sur\. [Lat. cel mai adesea involuntar\. -os = aer. V. s. / adrenocorticotropin. vorbire. 2) Substan]a respectiv\. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. -icis = scoar-]\. gr. / adsorbant. f. a. -eris. [i adsorbant. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. asimetrice. [Lat. gastros = stomac. aer. adj. cortex. a . dys = greu. pl. Ex. / aérotonomètre. ad = aproape de. f. dificil. f. [Lat. -ale. [Lat. scrisului sau sem-nelor. tulbur\ri de comportament. naturali exist\ în atmosfe-r\. Speciile A. [Lat. afazie.] Degluti]ie.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. ADSORBANT. aer.). pha-gein = a mânca. -is = rinichi.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. hydrophila [i A. aer. adj. / adrénolytique. ADRESINE. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. [Gr. adj.. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). gr.. NA: tunica adventitia. / aerotonometer. phagein = a mânca.] Sin. s. / adrenoleukodystrophy.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. / aphagie. termenul a. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. A. phakos = linte. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. f. ADSORBAT. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . s. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. ad = aproape de. / adducin. f. / adducine. s. A. s. gr. / adsorbent. a unei substan]e (mo-lecule. leu-kos = alb. posttrau-matic\ sau congenital\. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). cortex. s. cortex. s. A. aer. s. f. sensul termenului a fost extins considerabil. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. AFAKIE. / aeropha-gia. lytikos = care distruge. AEROFAGIE. m. s. ae-rocoly. gr. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. f. s. m.. f. / adrénocortical. de regul\ reversibil\.. f.priv. / adréno-leuco-dystrophie. motorie. naturali [i a. [Lat. nu-tri]ie. pl. / aerobic. / adsorption. [Lat. aer. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. phasis = cuvânt.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. / aérosolthérapie. ADSORB}IE. / air. / aérosol. s. s. s. gr. privus = lipsit de. [Lat.] Sin. bron-[ite. ADUCIN|. m. adventicius = care se adaug\ deasupra. lâng\.). m.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. s. *corzi vocale).] Ini]ial (Trousseau. aer. lâng\.ADRENOCORTICAL. -os = aer. -os = aer. gr. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. s. s. s. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. eidos = form\. -is = rinichi.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. mobili. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului.). ADRENOCORTICOSTEROIZI. ce provoac\ uneori distensia organului. s. ren. sorbere = a suge. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. s.priv.: volum inspirator de rezerv\ (v.: volum curent (v. adj. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. -os = aer. / adsorbate. s. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. adj. / adrenocorticoste-roids. ren. Ulteri-or. aer. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. Se disting a. / aerocolia. s. ren. paralizii. a bea. / adres-sins. [i adsorbat. ren. monas = unitate. Printre diferitele tipuri de a. / aphagia. s. pl. s. ad = aproape de. adj. / aeropho-bia. adj. -icis = scoar]\. s. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). s. f. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. f. AEROGASTRIE.

cu prognostic benign. s. de la gr. / affective faculty. patologic. / affection.: eferent. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. f. A. auditiv\. -atos = sânge. caracterizat\ prin anxietate. sau a cuvintelor scrise (a. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. / afibrinogénémie. f. *leziune. prietenie. s. izo-late sau grupate. a sl\bi. A. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. pheme = vorbire. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. / aflatoxine.). emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . Se disting: 1) A.] Pierdere a vocii. Polonia).: afazie Wer-nicke (v. cântec (amuzie). fibra = fibr\. -arum = afte. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). de[i gânde[te nor-mal.). s. tularemie etc. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. A. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent.] A. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. s. A. A. Wer-nicke. [Alois Bednar. / aphtha (pl. spastic\). afferre = a aduce. -arum = afte. / affection. de la ad = spre. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. affinitas. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. [Gr. gr. affectio. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. 2) Sin.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. s.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. / aphrodisie. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. f. m. f. [Gr. -ozã. De asemenea. s. f. primar. f. / affectivité. A. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. -onis = stare afectiv\. adj. / afférent. A. s. de form\ rotund\ sau o-valar\.] Sin. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. profesor la Berlin. s. în care pacientul. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). [Lat. affectus = stare de spirit. boal\. Secundar. s. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor.a.. sensi-bilitate. lat. affectus = stare de spirit. f. Wernicke cu *a. A. AFLATOXIN|. stare emo]io-nal\ intens\. -inã.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele.priv. observate la nive-lul palatului dur la copii. [Lat. s.priv. lat. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. 2) Comportare emotiv\. [Gr. pediatru austriac.cuvintelor [i a lecturii. A. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. Viena. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. / aphthosis. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. de la Afro-dita = zei]a dragostei. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\).priv. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. f. / aphonia. A. Ant. de la toxon = s\geat\. / affinity. a . [Lat. participiul verbului invertere = a inversa. aphtae. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. *aftozele. în cadrul *a.: afazie de conduc]ie. de la ad = spre. complet\ sau par]ial\. afferre = a aduce. Semnifica]ia sa este destul de vag\. a . / affinité. / aphemia.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . A. aphrodisia = dorin]\ sexual\. ferre = a con-duce. AFERENT. [Lat. [Lat.priv.. adj.). Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. / aphtose. ferre = a conduce.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. neurolog [i psihiatru german. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. afec]iune. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. [Lat. -inã. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. în care cuvintele sunt rostite fluent. s. s. f. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. de la Afrodita = zei]a dragostei. A. a sl\bi. / afébrile. cu toate c\ obiectul este recunoscut. / aphrodisia. | 117 . a .] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. AFIBRINOGENEMIE. surditate verba-l\. de la gr. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. Broca.de la Aspergillus flavus. / afferent. [Lat. AFINITATE. în cadrul *bolii Beh-çet. impulsurile sexuale. s. / aphrodisiaque. [Gr. / afibrinogen(a)emia. A. 1816-1888. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. Form\ de *a. vecin\tate. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. m. AFRODIZIAC. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. *sindrom. de ex. n. / aflatoxin. adj. [Termen compus: afla . vulgar\. scris (*agrafie sau a. s. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. s. mai rar pe mucoasa genital\. dragoste fa]\ de cineva. s. 1848-1905. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. / affect. a. a sl\bi. AFECTIVITATE. gust sau miros. adj. s. Sin. f. dar utilizate incorect.: nerv a. n. f. de ex. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. triste]e. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. A. haima. AFEBRIL. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. de la afficere = a afecta. B. de la finis = limit\. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. AFONIE.: conexiune invers\ (v. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. f.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. aphtae. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale).] 1) Emo]ie intens\. s.. boal\. gr. 2) A. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. m. s.). tu-berculoz\. f. f. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. [Lat. afec]iune. AFECT. a . f. m. [Carl Wernicke. f. -e. / aphrodisiac.: apiretic. [Gr. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). congenital\. / afebrile. s. f. fiind foarte dureroas\. exist\ rar în stare pur\. *disfunc]ie.: anartrie (v. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. -atis = înrudire. f\când ab-strac]ie de cauze. 4) A.. febris = febr\. verbal sau în scris. în general. de la afficere = a afecta. 2) A. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). s. afectare. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. AFEC}IUNE. 2) Sim-patie.] Ulcera]ii infectate. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. [Gr. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. adj. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. A. *boal\. de la afficere = a afecta. Asocierea *a. / aphonie. s.temperatur\ în jur de 370C). m. / affect. Ex. astenic. s. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. f. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. local\). 3) A. m.. AFT|. s. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. s. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. A. inversus. adj. f. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. înaintea altei substan]e. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. Sin. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. Varietate de a. / aphémie. A. în paranoia. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. W. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.. AFTOZ|. Sin. o. gennan = a produce. cu evolu]ie în pusee recidivante. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. s. phone = voce. aphthae). este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. / aphte. aphrodisiakos. AFRODIZIE. apyretic. AFEMIE. la întâmplare. sunete muzicale . când se produce *afazie.

gyrus. -aktos = lapte. [Gr. A.priv. AGLUTINOGEN. dulce. s. gyros = cerc. AGENT. s. [Gr. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. sindrom Aicardi. / agastria. s. / agglutination. a propriului corp (autotopagnozi-a). de la agitare = a pune `n mi[care. s. V. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. glo-bulus. f. glossa = limb\. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. alimfocitoz\. / chelating agent. s. a . Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. cu tendin]a evit\rii acestora. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. m. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. AGASTRIE. imunitate. agitatio. poate fi spontan\. [Gr. a uni. disglo-bulinemie. agglutinare = a lipi.. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. / agminé. AGLOSIE. f. sunetelor. gala. s. AGENITALISM. AGLICON. m. -inã. iriga]ie cerebral\ insuficient\. lat. cecitate psi-hic\. / agénitalisme. s. cunoa[tere. sau reac]ional\. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. phobos = fric\. 2) A. lat. lipsit\ de inten]ie sau scop. f. *bromocriptina). f. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. / ago-nist. a . pot fi disociate. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). / agoniste. [i disgenezie. Orice factor provocator de boal\. [Lat. -atos = sânge. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. ca entitate este pus\ la îndoial\. a agita [i agere = a ac]iona.. [Lat. agoni[ti adrenergici. agglutinare = a lipi. gr. [i agonist potasic. AGIRIE. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. infectant.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). de timp) etc. A. Sin. A. m. gnosis = percepere. vaselor [i tubului digestiv (ex. agglutinare = a lipi. genesis = producere.. provocând astfel aglutinarea acestora.priv.. caren]\ imunitar\.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. La om. -inã. / agent. AGITA}IE.AGALACTIE. dimpotriv\. / agonadal. AGENT CHELATOR / chélateur. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. s. Ce-le mai cunoscute a. [Lat. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. / agony. f. / agammaglobu-linémie. / agitation. -e. adj. Termenul agalaxie este in-corect. gaster. f. [Gr. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. V.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. [Gr. / agonie. f. -aux. / agnosie.. s. adj. a . / agent.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare.: geloz\. / agnosia. olfactiv\. pe de alt\ parte. γ = a treia liter\ a alfabetului grec.priv. s. v. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. f. agora = pia]\. s. d. s. / agueusie. agon = lupt\.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. -ale. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. 3) A. a crea. ligand. f. s. grup sanguin). / agitation. / agammaglobulin(a)emia. de la gignere = a na[te. cu exagerarea mi[c\rilor. A. s.: *apomorfina. a . reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte.). / agoraphobie. 2) A. agoni[ti dopaminergici. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. f. s. [Gr. a pune `n mi[care. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. sau agresiv\. agens. / agyria.priv. f. AGEUZIE. gone. / age-nitalism. A. [Lat.: *dopamina. a . f. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. adj. V. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\.. / aglycone. [Gr. adj. mielom). gastros = stomac.priv. / aggluti-nation. chimic.priv. de la globus = glob. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. purt\tor de germeni infec]io[i. s. agmen. Sin. se clasific\ în: auditiv\. receptor. m.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. s. [Gr. a – priv.). Poate fi dezordona-t\. glykys = dulce. s.priv. [Gr. a . s. [Gr. de corp calos. s. s. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. lat. / agalactie. 118 . f. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. largi. gonos = s\mân-]\. V. / agglutinin. f. 3) A. f. / agminated. amar [i acid. a . / agglutinine. [Lat.: astereognozie (v. r. / agglutinogen.]. s. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. În func]ie de natura acestor stimuli a. f.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale.: genin\ (v. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. / agyrie. adj. f. microorganism p\truns în corpul uman. v. Se disting: 1) A. AGONIST. A. a obiectelor.). a uni.: virus delta. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. cold agglutinins. -ntis = activ. s. d. gueusis = gust. / agonadal. s. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. f. / agenesia. / agastrie. s. gennan = a produce. dim. gr.. Se disting a. prosopagnozie. [i a. m. viu. / aglossia. cu efect central. tactil\. f. [Gr. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. [i alexie. AGORAFOBIE. vector. a . congenital\ de tip Bruton. AGNOZIE. de r\s-puns celular. [Gr. gesturilor [i *mimicii.: chelator (v. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. AGONIE... AGENT DELTA / agent delta / delta agent. m. [Lat. s. ex-citement. s.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. m. f. dând prin r\cire un gel. vizual\. s.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. [i eunuchism. gr. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.] Absen]a congenital\ a lim-bii. f. / agalactia. [Gr. f.: 1) A.. -inis = mul]ime. a uni.. ageu-stia.priv. f.priv. de la agere = a ac]iona. f. Defini]ia a. / agglutinogène. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. a . Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. Ex. f.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni.. agonistes = lupt\tor. anosognozie.] Sin. gustativ\. asomatognozie.] Absen]a. s. V.. imunoglobulinele. s. AGLUTINARE. Sin. cât [i pe cea secundar\. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. s. AGAMAGLOBULINEMIE. factor fi-zic. care p\trund în creier (ex. d. s. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. / agénésie.priv. Care este lipsit de *gonade. de la gnonai = a cunoa[te. n. idiopatice do-bândite tardive. / ageusia. / aglycone. a stoma-cului. AGLUTININ|. aflate în suspensie. antagonist. V. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. dopexamina). a .] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. s. AGONADAL. s. imagi-nilor. a. / agora-phobia. s. mutagen. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. Ex. s. genitalia = organele genitale . -onis = agita]ie. boal\ Bruton. m. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. A. chiar existen]a a. m. / aglossie. de la gennan = a produce.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. a pune `n mi[care. AGMINAT.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. f. f. com\.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. [Gr. Sin. [Malaiezia-n\ agar-agar. adj. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). haima. AGENEZIE. s.

gr. 3) A. V. [Lat. fie cu lapte uman. n. *miozin\ [i *fibrin\. a-vând o circula]ie interna]ional\. ALBASTRU. distru-gere a unor obiecte. f. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. AGRAFIE. AL|PTARE. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. a. s. Ex. generalizat sau oculocutanat. AGRAVARE. *ADP.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. p. adj. par]ial. s. f. [Lat. [Gr. s. în zonele de ischemie. mimic\. adj.priv. s. AHILODINIE. f. gradi = a merge. granulum. albus = alb. f. f. / agrafe. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. toate de tip autozomal recesiv. s. [Lat. a . s. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. f. s. a . lat. ocular. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. Aglomerare. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. A. / alacrymie. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. [i agregant. A. / alanine. [Lat. f. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. AGRANULOCITOZ|. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. f. f. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. f. / agressivité. [Lat. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. fie cu lapte de origi-ne animal\. V. m. de la granum = gr\unte. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. Simbol Ala sau A. aggregare = a aduna la un loc.: a. mai rar. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. lac. / eye dryness. odyne = durere. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. aggregare = a aduna la un loc. / bleu. devenind rapid ireversibil\. f. / allaitement. / agranulocyte. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. f. / blue. s. adj. eidos = form\. agregare. Laborit. granulum. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. / albinism. de a se aglomera în gr\mezi. s.: sindrom Kostmann (v.. Deoarece uricaza nu exist\ la om. spre. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. f. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. spre. *tromboxan [i de prezen]a calciului. ALACTAZIE. adj. f. grammatica. sludging of red cells. lat. s.. s. / alalia. m. agregat. / agressologie. con]inând vase intestinale. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i.priv. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. -onis = `nr\ut\]ire. / allantois. V. m. s. de tip recesiv. s. f.] Aglomera-re. artificial\).] Leucocit lipsit de granula]ii. în for-m\ de cro[et.).priv. s. s. la nivelul pielii. f. a p\[i). de la granum = gr\unte. / aggregate. V. lacrima = lacrim\. [Lat. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. de brom-fenol. la leucocite. s. tripan. din germ. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. ALALIE.priv. ALBINISM. [Gr. / agrégant. s. / agrégation. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. n. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv.. [i sindrom Kostmann. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. s. în st\rile de [oc. / agrégat. cu *afemie. aggregatio. congenital\ sau dobândit\. / akinésie. s. s. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. ALACRIMIE. ca în *sindromul Waar-denburg. de la aggregare = a aduna la un loc. / achillo-dynia. a . Fenomenul de grupare a plachetelor. / aggregability. graphein = a scrie.] Proprietatea de a se agrega. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. V. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. Evans. [Gr. V. f. f. s. s. f. factor plachetar IV. / agraphie. aggresus. [i lactoz\. depig-mentate.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. [Gr. f. de la aggredi = a merge spre. [Gr. agrafe. Krap = cro[et. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. / agres-sology. AGREGANT. s. [Lat.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. -ozã. n. Aglomerare. / agraphia. aggresus. lovire etc. m. de metilen. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. / agrégabilité. -ism. f. -e. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. fiind unite de filamente de *actin\. / clip. / akinesia.. -azã. e.i-re. f. AGRANULOCIT. a `nr\ut\]i. aggregare = a aduna la un loc. 2) A.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. [Gr. AGRAMATISM. a. ALANTOID|. s.. s. / alalie. V.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3). kytos = celul\. kinesis = mi[care. gradi = a merge. / aggrega-ting. lalia = vorbire. Var. din gr. allactare = a al\pta. s. s. s. f.: acinezie. AGRESIVITATE. / achillodynie.] 1) ~n sens larg. în care se constat\. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. f.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. a.AGRAF|.. a p\[i). de la ag-gravare = a agrava.priv. kytos = celul\. / alactasie.: boal\ Schultz. s. f. f. sau generalizat\. V. lat.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului.. lat. / lactase defi-ciency. a . s. s. / agranulocytosis. [i sindrom Sjögren. f. s. f. gr\-mad\ de trombocite. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. f. a . / albinisme. / a-grammatism. A. lat.] Absen]a *lactazei din intestin. aggravatio. s. / alanine. cel mai frecvent. s. [Gr. agregarea plachetelor. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. dim. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. a.] Alterare a scrisului.. A. a . s. [Gr.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. / aggrega-tion. a . -ism. aluzii etc. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. dim. / allantoïde. AKINEZIE. f. a. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. sludge. de toluidi-n\. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. foarte probabil. [Gr.: acromie cu-tanat\. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. AGRESOLOGIE. [Lat.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. lactis = lapte. [Lat. un deficit de *tirozin\.] Pies\ metalic\ mic\. [Fr. -e. -antos = cârnat. 2) Mai mul-te substan]e chimice. / agressi-vity. allas. AGREGABILITATE. a ataca (ad = la. Sin. de la lalein = a vorbi. de a se alipi. A. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. s.priv. s. Uneori termenul este considerat sin.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. f. 119 . / worsening.). / allantoin. Sin. agregarea eritrocite-lor. A. Sin..) sau ascuns\. sindrom Gerstmann. / aggravation. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. de Prusia. Poate fi localizat\. ALANTOIN|. a . f.priv. / allantoïne. a ataca (ad = la. gr. În medicin\. Aminoacid neesen]ial. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. cu aplica]ii în medicin\. s. A. Akhileus. cu [ase subtipuri. / agranulocytose. / lactation.priv. Fondator: H. / agra-nulocyte. s. [Gr. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). ALANIN|. s.] Tendin]\ la atac. [i stres. AGREGAT. logos = [tiin]\. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. f. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. sunt denumite cu acest cuvânt. s. / agrammatisme. AGREGARE. acte suicidale). de la kinein = a mi[ca. f. n. de la aggredi = a merge spre. V. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. s.

s. f. f. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. al kali sau al-qaliy = sod\. n. miscibil cu apa. [Ar. compensat\.). în *leucemie. -inis = albu[ de ou. n. uneori. / alcaptone. albumen. s. -atos = sânge. ALCAPTONURIE. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. V. de-numit în limbaj curent a. testicular\. / albuminurie. Administrarea [i circuitul a. / alkap-tonuria. / albumine. m. s. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. Reprezentant tip este *a. / alcool. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. s. s. al\turi de C [i H sau de C.. / albugo. A. V. m.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. f. V. s. s. -inis = albea]\.4). / alkal(a)emia. / alcoholate.] Membran\ fibroas\. ocular\ sau sclerotica). `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. s. eterul. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. / albu-min(a)emia.] Inflama]ia *al-bugineei. ALCOOLAT. [Lat. albumen. m. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. este pu]in utilizat. u[or colorat. / albumose. ce con]ine azot. se manifest\ (uneori. / albuminémie. inflamabil. lapte. uneori la doze foarte mici. prin concentra]ia ionilor OH. -inis = albu[ de ou. Sin. cu formula chimic\ C2H5OH. [Lat.ALBINOS. s. s.. f. eliminarea sa urinar\. s. n. [Ar. bilirubin\. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. ALCALOZ|. s. / albumin. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. f. s.: alkil. s. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. ou\. A. ALCALI. [Lat. s. de la albus = alb. / alka-lization. m. s. lichid clar. cu pH-ul peste 7. adj. s. *cafeina. Frecvent. kaptein = a suge cu l\comie. s. s. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. ouron = urin\..] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice.. albugo. [i tab. biochim. gr. gr. s. [Ar. m.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. -inis = albu[ de ou. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. al kali sau al-qaliy = sod\. volatil.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). ALCALEMIE. s. [Lat. / alkali. de la therapeuien = a `ngriji. -inis = albea]\. / alkalinity. f. f. f. de la albus = alb. / alcalémie s. / albugo. adj. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. -atos = sânge.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. ALCALINOTERAPIE. ALBUMINORAHIE.] Individ afectat de *albi-nism. a. ALBUGINEE.5 % volume de C2H5OH. s. s. f. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor.. *cocaina. etilic. -ozã. al-kalosis. / alcalosis. [Lat. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. ALCAPTON|.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. s. s. f.] Prezen]a de albumine în urin\. A. ca [i în unele vegetale. A. adj. pl. al kali sau al-qaliy = sod\. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. kap-tein = a suge cu l\comie. f. de altitudine apare la altitudini mari. biochim. termenul es-te folosit pentru tunica a.. / cervicospinal fluid proteins. a. transversale.: ciclofosfamida).). const. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. metabolic\. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. se observ\ în *mielomul multiplu [i. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. -itã. ALBUMOZ|. Lichid incolor. respiratorie sau gazoas\. / alcaline. s. ALCALIN. const. / albumosurie. consecutiv. adj. ALCOOLATUR|. / alkaloid. s.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. ALCALINIZARE. / alcalinisant. / alkylant. m. / alka-lizer. / alcoolature. ALBUMOZURIE. / alcali. gr. alcalinization. H. sunt strict reglemen-tate. [Lat. total\ sau poten]ial\). / alcaptonurie. albumen. cu aspect albi-cios. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. f. alcaloz\. medicamente etc.] Sin. m. s. ALCOOL. m. ALCHIL. | | 120 . de la albus = alb. A. sunt pu]in solubili în ap\. pân\ la neutralizare (a. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. al kali sau al-qaliy = sod\. adj. [Ar. [Ar. / alkalitherapy. s. -inis = albu[ de ou. f. gr. / albu-mosuria. uneori striate. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. / alcoolat. albugo. ALCALINIZANT. *stricnina etc.] Prezen]a în urin\ a albumozei. s.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. [Ar. f. s. pl. s. al-cohol sau al koh’l = subtil. / albuminorrachie. dur\. / albumose. gr. adj. ALBUMINURIE. gr. therapeia = tratament. / alcalinité. proteinurie. al kali sau al-qaliy = sod\. S. ALCALINITATE. -ozã. f. de la albus = alb. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. f. rhakhis = coloan\ vertebral\. [Ar. V. / alkaline.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. f.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. f. / alkaptone. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. -inã. / albuginitis. eidos = for-m\. [Lat. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). -inã. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. s. ALBUMINEMIE. f. f. Exist\ diferite tipuri de a. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. cu miros a-greabil. adj. s. haima. inflamabil. / alkyl. [Lat.: *morfina.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\.: acid homogentizic. s. -e. al-cohol sau al koh’l = subtil. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. ALCHILANT. s.. gr. me-tabolic\. p\trunz\tor. al kali sau al-qaliy = sod\. cloroformul. -inã. f. / alcalinisation. f. / alcaloïde. constând în formarea de pete mici albe. f.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. -inã. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. al kali sau al-qaliy = sod\. a. ouron = urin\. albumen. / albuginée. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. ALCALOID. ALBUGO. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. s. m. CH3OH. s. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. des-hidratat con]ine 99. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. -ozã. s. V. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. [Ar. [Ar. / alkyl. / alcohol. albugo. m. s. / al-kylant. f. ouron = urin\. f. [Ar. a. s. / alcalose. e. al kali sau al-qaliy = sod\. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. albumen. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / albu-minuria [Lat. / albinos. -inis = albea]\. mu[chi. m. f.. gr. gr. [Ar. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). [Ar. A. albus = alb. alcaloz\.: protein\ BenceJones (v.] Sin. / alco-holature. -inis = albu[ de ou. fiind plasma-tic\ [i tisular\. tab. p\trunz\tor. al kali sau al-qaliy = sod\. f. catabolit al *tirozinei. / alcalinothérapie. Ex. / albuginea. haima. [i leucom. s. adj. s. Unele a. moarte).] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. albumen. A. s. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. ALBUGINIT|.Var. s.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). f. de la albus = alb.: proteinorahie (v. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. / albino. al kali sau al-qaliy = sod\. m. m. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. O. [Lat. f. / albuginite. Este antiseptic. V. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. -inis = albu[ de ou. f. A. de la albus = alb. s. ALBUMIN|. al kali sau al-qaliy = sod\. f. f. NA: tunica albuginea. s. [Ar.

apari]ia unei *toleran]e. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. s. ergon = lucru. gr. adj. V. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. de la mam\. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. ALERGEN. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. / allelomorph. adj.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. n. / aldo-sterone. timp de ani de zile. Sin. prob\. proprie creierului. / alco-holism. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. V. al-cohol sau al koh’l = subtil. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. *A. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei.] V.. s. de la de = separat de. gr. s. testum = capac de lut ars..). s.. [Ar. mania = nebunie. 2) Proteine purificate din alimente. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. f. fac parte: astmul.: etilism. A. m. s.: *ciroz\. colite. lat. oenomanie. n. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi.: alel\ morbid\ (v.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. / allergène. / aldostéronisme.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. / aldolase. / al-lergen. Între 1 [i 2. 121 . adj. [Ar. adj. La nivel biochimic. de la 2. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. [Ar. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. dependere = a sta atârnat. Cantitatea de a. allelon = de la unul la altul. s. f. / alcohol-test. V. ALCOOLTEST. p\trunz\tor. logos = [tiin]\. f. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. p\trunz\-tor. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. / aldostérone. provoac\ de-ple]ia potasiului. m. *a.). a unor doze excesive de alcool. s. Sin. figur\. ale aceleia[i gene. *tremor). În compen-sa]ie. izolat\ din ficat. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). / alco-hol(a)emia. -ism. A. ALCOOLOGIE. s...: hiperaldosteronism (v. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. m. Cele do-u\ a. s. [Gr. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. mai mult sau mai pu]in eficace. f. adj. m. Sin. / alco-holisation. / alcoholo-gy. s. urticaria. deoarece a. [i alco-olomanie. Termenul de *oenolism semnific\ a.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. dimpotriv\. cu *alcoolodependen]\. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. adj. p\-trunz\tor. La adult. variaz\ între 1. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. p\trunz\tor. ALCOOLMETRU. Sin. al-cohol sau al koh’l = subtil. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. f. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. V. A. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. / alcoholomania. engl. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. Se reprezint\ cu litere mici. gr. m. m. f.: polenul gramineelor. sc\dere a memoriei. / allele. s. f. s. recesive. [Ar. eczema. [Abrev. ALCOOLIZARE. / aldolase.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit.. O cre[tere tranzitorie a a. f. f. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. a. se nume[te monomorf\. ALDOLAZ|. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. [Gr. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. / alcoologie.: a. f. ac]iune. se produce reten]ia celular\ a sodiului. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. al-cohol sau al koh’l = subtil.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. aldolazemie). p\-trunz\tor. ALELOMORF|. Ex. ALCOOLISM. test = examen. de la lat.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. Dintre bolile a. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. a. Responsabilitatea penal\ (delict. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. / aldo-las(a)emia. ALERGIC. asemenea celorlalte a. metron = m\sur\. hiperaldosteronism. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. m.3 [i 8. se constat\ [i în infarctul miocardic. / allergique. ac]iune. [Gr. A. Care produce *alergie. allos = altul.: `n *sistemul ABO. p\trun-z\tor. f. / allèle. al-cohol sau al koh’l = subtil. pendere = a a-târna. V. [Ar. m. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. -atos = sânge. s. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. / allergic. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. A. m. *A. a discern\mântului). s. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. p\trunz\tor. ALDOSTERONISM.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. denume[te o marc\ depus\. O nu este func]ional\. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. una provenit\ de la tat\ [i. s. s. . al-cohol sau al koh’l = subtil. [Ar. de la ergein = a lucra. s. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. ALDOSTERON. A. Cele trei a. densimetru.] Care este în rela]ie cu *alergia. Ex. s. f. s. allos = altul. f. / alcoolisme. [Gr. morphe = form\. / alcoolmètre. / aldosteronism. A. 60 %. s. gennan = a produce. `n general. s.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. m. sunt. f. de la ergein = a lucra. B. a. *a. A. / alcoolisation. `n continuare. s. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). [Ar. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. prezente la un *heterozigot. f. dar [i în celelalte ]esuturi. s. euforie nejustificat\. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. O cre[tere a *volemiei. s. / alcoolomanie.: alel\ letal\. f. / aldéhyde. a. ALDOLAZEMIE. s. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. [i ceton\. / alcoholometer. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. *delirium tremens.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. haima. Termenul etilotest este mai corect.: boal\ a. s. singura prezent\ în mu[chi. este polimorf\. gr. C. m. f. p\trunz\tor. din fr. Excesul de a. prin abuzul de vin. s. s. n. Complica]iile cele mai grave ale a. s. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. *A. allelon = de la unul la altul. de la alcool dehydrogenatum. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. / aldehyde. / alcoolémie. ergon = lucru. ALEL|. / aldolasémie. / alcoolodépen-dance. s. bacte-rii sau polen. un individ posed\ dou\ a. / alcooltest. unele gastri-te. ALEL| NUL| / allèle nul / -. Ex. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. Concentra]ia a. o alta. 2) Sin. Ex. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. s. al-cohol sau al koh’l = subtil. [Ar. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot).2 mU/ml (12-75 nmol/l). a.ALCOOLEMIE. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. migrene etc. ALCOOLOMANIE.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. al-cohol sau al koh’l = subtil. n. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. A. ALDEHID|. La adultul normal. ALCOOLODEPENDEN}|. / al-coholomania. f. / allèlomorphe.

post = dup\. lâng\. lexis = cuvânt. prin extensie. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. / alpha-adréner-gique. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. / algidité. gr. gr.. algesis = sim]ul durerii. ALGIC. s.] Defect de în]elegere a scrisului. f. lat.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care.: boal\ Sudeck (v. f. au fost descrise numeroa-se sindroame. s. Var.: nevralgia nervului vidi-an. [α = prima liter\ a alfabetului grec. ciroz\. ad = aproape de. s. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. protos = primul. lat. vascular\. / alexie. / alphamimétique. f. teratoblastoa-me. pl. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. ALEZ|. de la lectura dificil\.`n cazul *anafilaxiei -. cu Mr 25 kDa. Sin. ergon = lucru.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. trauma. înghe]at. / alpha-lipoprotéine. vezicul\ biliar\. cluster head-ache. [Gr. alge-sis = sim]ul durerii. algos = durere. -inã. cu hiperestezie (v. stimulare = a `mbol-di. ALEXIE. / algie. n. / alèse. adj. f. [Gr. metron = m\sur\. [i tab. termenul este utilizat mult mai restrictiv. / allergy.). [α = prima liter\ a alfabetului grec. craniofaciale lateralizate.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. în mod normal. s. [Gr.: α-adrenergic. lipos = gr\sime. / algetic. / allergie. gr. [Gr. f. o localizare a-natomic\ (ex. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. ALFAMIMETIC.: alfa-adrener-gic. / alphafoetoprotéine. s. s. / pain. Var. mandibular\ sau ocular\. f. termenul de a. 122 . pâ-n\ la a. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. s. protos = primul.6) dintre cele trei grupe: alfa. [Gr. s. f. gr. ALFAGLOBULINE. khymos = suc. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . f. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii.priv. s. local sau intramus-cular. 3) Uneori. hipocondriac\. lat. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. desemnate printr-un eponim (ex.] 1) Sensibilitate dureroas\. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. B. f. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. allos = altul. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. / alphachymotryp-sine. -inã. / algesia. / algésimétrie. s. istoric pentru *complement. -inã. / alpha-globulins. algos = durere. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. [Gr.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. [Lat. à l’aise = (a se sim]i) bine. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. în caz de i-munitate. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. tripsis = fre-care. biochim.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. f. -inã. / alphastimulant. f. ALFASTIMULANT. Var. ALGIDITATE. / alphachymotrypsin. [Fr. tripsis = frecare. alexein = a evita.: artralgie. Var.: alfastimulant (v. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. / al-pha-adrenergic blocking agent. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. / alexithymia. -atos = ran\. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. ALEXITIMIE. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. algidus = rece. dys = greu. ergon = lucru.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. / alpha-adrenergic stimulating agent. s. / allergid. migren\. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. sindrom Sluder). De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. lexis = cuvânt. s. ac]iune. f. la gravide. difi-cil. f. algidus = rece.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia.: α-stimulant. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. nevralgie.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. s. f. [α = prima liter\ a alfabetului grec. (ex.. ALFABLOCANT. f. s. ergein = a lucra] Var. / alpha-globulines.). a stimula. V. de asemenea. s. s. s. lat.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. f. adj. a. în cadrul sinuzitelor.). f. / aleze..: fentolamina) sunt. fr. zdrobire..] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor.] Sin.: α1-antitripsin\. ALGEZIE. [α = prima liter\ a alfabetului grec. adj.). / alpha-1-antitryp-sine. f. ren. -inã. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. s. ALGEZIOLOGIE. Uneori. -is = rinichi. s. m. f. metron = m\sur\. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). / algidity. Var. f.: algie (v. / alphabloquant. înghe]at. f. s. f(o)etus = f\t. ac]iune. adj.: α-blocant. nutri]ie. s. / alpha-1-antitrypsin.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. logos = [tiin]\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice.] Agent simpaticolitic. A. / algésie. Sin. [Lat. ALGID.: α-mimetic. [Gr.priv.. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. utilizat ca sin. adj. s. drawsheet. / algésimètre. -inã. / algide. / alexin. f. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. algesis = sim]ul durerii.] Sin. Var. logos = [tiin]\. a abate (o lovitur\). f. s. s. ALFACHIMOTRIPSIN|. s. A. al-los = altul. s. pl. adj. C) de talie inegal\. [i îndeosebi asupra *tripsinei. ALERGIE. [Gr. [Gr. n.: α-chimotripsin\. adj. algesis = sim]ul durerii.] Ini]ial. [α = prima liter\ a alfabetului grec. globulus. f. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. spirit. zdrobire. / algesi-metry. thymos = minte. / alge-siology. -idã. deci. A. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. rinichi). f. f. / algid. s.: α-fetoprotein\. hemocromatoz\) [i. bloquant. m.: *sindrom de nerv nazociliar.: a.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. be-ta [i gama. f. de la globus = glob. ALFALIPOPROTEIN|.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. isteric\. ergon = lucru.. / allergide. ALFA-ADRENERGIC. s. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. f. / alexine. Var. s. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. / alexia. lipoprotein\. f. ALEXIN|. f. ALGEZIMETRU. / alpha-adrenergic. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. f. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). migrainous neuralgia. trophe = hran\. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. / alexithymie. lat. 2) Sin.ALERGID|. adj. adj. / allergo-logy. În prezent. / al-phamimetic. / algique. / allergologie. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. de la ergein = a lucra.] V. f. gr. dar îndeosebi a trigemenului. / / alpha-lipoprotein.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). gr. ALGIE.: αglobuline. de la ergein = a lucra.: cecitate verbal\. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. s. -e. adj. mai rar în cancere de tub digestiv. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. s. ALFAFETOPROTEIN|.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s. s. complet\. / alge-simeter. a . sf\râmare. [Gr. m. vasodilatatoare. este utilizat\ ca antiinflamator. Ex. iar inhibi]ia vasodilata]ie. f. Ex. du-reri difuze de origine dentar\. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. allos = altul. A. sf\râmare. ac]iune. s. a . Sin. s. / alphaf(o)etoprotein. n. / algésiologie. s. s. ALERGOLOGIE. algia. const. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. Denumire rezervat\ *a. dim. s. s.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. a. algos = durere. [Gr. f. ALGEZIMETRIE. de la ergein = a lucra. anti = contra. [Gr. de origine extrem de divers\: a. [Gr. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie.

f. s-a extins [i în diagnosticul medical. lat.] Procesul de hr\nire a organismului. apar]i-nând matematicii [i informaticii. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. gennan = a produce. s. logia = teorie. algos = durere. para = dincolo de. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. ALKILANT. v.care asigur\ un aport adecvat energetic. neuron = nerv. adj. allochiria. f. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. m. A. unor afec]iuni ale SNC. f. A. s. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. / algolag-nia. anti = contra. sin-drom Di George. allos = altul. allos = altul. IX. ALOANTICORP. în particular în *schizofrenie. [Fr. de la gr. m. s.] *Parestezie dureroas\. diet\. ALIAJ. ALOIMUNIZARE. V. incompatibilitate fetomatern\. f. adj. [Gr. f.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. s. dys = greu. ALODINIE. allos = altul. în ultimele decenii a. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. f.] Care pro-voac\. Poate fi consecin]a: trau-matismelor.a.] Sin. [Gr. dificil.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. sensibilitate. ALIMENTA}IE. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. / algomanie. s. phobos = fric\. a metabolismului.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. energetic [i func]io-nal. m. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. m. / algogenèse. [Gr. adj. f. ALGORITM. lâng\. f. alie-nation. / aliphatique. / allo-anticorps. algos = durere. f. odyne = durere. ALIMENT.: homogref\ (v. f.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. / algoménorhée. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. / alloantibody. f.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.: antigeni alogenici (v. lat. ALGOSPASM. kytos = celul\.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. f. alliage. adj. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. allos = altul. s. ALOGREF|.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. allos = altul. de la phi-lein = a iubi. V.: izoaglu-tinogen (v. / algolagnie.: idio]ie afazic\.). genesis = producere.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. lympha = ap\ limpede. infarctului de miocard. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. [Gr. s. alienare = a `nstr\ina. [Lat. / alogie.] Sindrom osteoarticular re-gional. n. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului.] Sin. s. gennan = a produce. / algogène. de la alere = a hr\ni. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. de protec]ie . are tendin]a la izolare. [Gr. s.. ALGOFOBIE. senti-ment. p. reprezint\ un cuvânt la mod\. regim. nutri]ie. pl. f. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon.] Menstrua]ie dureroas\. sec. -oris = corp.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). / allogenic. / algo-spasm. alimentum = aliment. 4) A. algos = durere. spasmos = contrac]ie.). s. s. / alymphocytose. / algogenic. / aliment. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. A. s. fie. algos = durere. [Gr. dys = greu. de la lyein = a distruge. algos = durere.] Producerea durerii. voluptate. ALOANTIGENI. m. me-nos = lun\. m. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. / alloantigens. [Gr. s. a aliena. f. / allogénique. s. bogat `n nutrimente esen]iale. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. din gr. de introducere în organism a substan]elor nutritive. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte.).). f. ALGOLAGNIE.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. allos = altul. f. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. ALOGIE. f. Evolu]ie lent re-gresiv\. cu mecanism necunoscut. În limba englez\.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. pentru alchilant (v. s. V. lâng\. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. s. li-niar\ sau ciclic\. mania = nebunie. s.). [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. ALIMFOCITOZ|. n. A nu se confunda cu *dis-menoreea. [Gr. Tipuri: 1) A. / allograft..a. diferite constante a-le mediului intern etc. briceag de altoit. gr. la înstr\inare.] Sin. sugarului cu lapte de mam\. [i boal\ Bruton. genunchii. 3) A.: algodistrofie simpatic\. s. În acest caz. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. / allogénique. [Gr. alienare. este mai adecvat termenul *a-logenic. s. adj. tro-phe = hran\. antitiroidie-ne). mâinile. m. îndeosebi. [Gr. de la gennon = a produce. s.: izoimunizare (v. / algoparesthésie. spasmus. / alloche-iria. [Gr. în primele 4-5 luni de via]\. alligare = a lega. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. / aliment. grapheion = peni]\ de scris. f. pentru alchil (v. ALKIL.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. mixt\ . / painful paraesthesia. pathos = afec]iune. f. / allogenic. / algorithm. ALIENARE. para = dincolo de.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. coapsele. m. ALOGENIC. adj. / allodynie. algos = durere. s. ALGOFILIE. algogenesis.] Sin. sympathein = a fi al\turi de cineva. s. / algorithme. f. s. [Gr. 2) A. au în organism rol plastic. algos = durere. ALGOGENEZ|. A. algos = durere. s. [Gr. natural\ . ALGOMENOREE. f. Sin. men. de la graphein = a scrie. / alogia. 5) A. 3) În sen-sul cel mai larg. [Gr. f. aleiphar.] Sin. f. / algophilia. [Gr. o schem\ de diagnostic pe etape. ulei. f. s. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. immu-nis = scutit. genereaz\ durere. fetomatern\. [Gr. a .] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. ra]ional\ . / painful paralysis. / isoimmunization. corpus. Atinge electiv umerii. sensibili-tate. s. trophe = hra-n\. / alli(a)esthe-sia. f. [Gr. allos = altul. în acest caz. Termenul.a. de la in = lipsit de. -atos = gr\sime. lysis = distrugere. lat. de la alere = a hr\ni. f. f. s. graphium. allo-geneic. Sin. s. [Lat. adj. alimentum = aliment. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. ALGOMANIE. / aliphatic. f. anti = contra. / algoneurodys-trophie. 2) În prezent. / alloy. s.] Erotizare a durerii fizice. ALOESTEZIE. s. 123 . Var. lagneia = dorin]\ sexua-l\. ALIFATIC. Ca urmare. s.] Team\ exagerat\. lat. / insanity. f. ALGOPARESTEZIE. ALGOGEN. s. din lat. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. -ozã. a . aisthesis = senza]ie. / alimentation. [Lat. plastic [i catalitic. s.priv. f. Sin. artificial\ . / alloantigènes. adj. algos = durere. aisthesis = senza]ie. ALOGEN. ALIESTEZIE. / algospasme. / algoge-nesia.). n. f. / algopho-bia. maso-chism. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. de la rhein = a curge. reprezentând. / alimen-tation. gennan = a produce. [Gr. allos = altul. / algomania. s. / algomenorrh(o)ea. f. n. f. gennan = a produce. ALGOPARALIZIE. / alliage. s. [Gr. span = a trage. s. [Gr. s.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. picioarele. munus = obliga]ie. / algoparalysie. / aliénation. solubile unele în altele în anumite condi]ii. de masochism. / algophilie. / allogreffe. / allodynia. [Gr. / algoneurodystrophia. algos = durere. ALGONEURODISTROFIE. s. s. gr. philia = atrac]ie. ap\rat. de la syn = împreun\. s. rhoia = curgere.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. pl. aisthesis = senza]ie. dificil.). algos = durere. nutri]ie.] Sin. s. algos = durere. f. [Gr.). la separare. / alloesthésie. / algophobie. s. s. discurs. morbid\ fa]\ de durere. s. V. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. Var. [Gr. s. / alliesthésie. lat. / allo-immunisation. s. allesthesia. f.priv. sensi-bilitate. [Gr. / a-lymphocytosis. s. s. medicamentelor (izoniazid\. f.). allos = altul.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi.: algoneurodistrofie (v.

de la tem-nein = a t\ia. f. oftalmolog german. [Gr. f. plastos = modelat. -inis = alaun. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. f. AMAUROZ|. / allometry. A. f.: boal\ Alström-Leber (v.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. adj. muscaria. Ex. pathos = boal\. s. / ambidextre. / aluminium. a modela. gr. s. implicit. s. ALVEOL|. s. allos = altul. de la alveolus. s. f. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. allos = altul.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. f. AMALGAM. 3) A. o structur\ organic\. [Lat. s. al-lotropism. alveolus. -e. f.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. / alteration. profesor (succesiv) la Berlin. [Gr. apar semne [i simptome brutale: grea]\. / allotropie. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. renale [i la nivelul SNC. / alveolysis. În particular. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. s. / alloxan. / aluminose. m. gr. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. adj. mamel\. lat. f. 1840-1917. treis. în care acestora le cade tot p\rul.] 1) In-flama]ie.Paris 1893). 2) A. alterare = a schimba. s.. / alveolus (pl. 13. ALOSTERIE. const. a unor celule (a. s. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. 2) Fosfatul de a. -tra. s. s. [Lat.9815 [i simbol Al. forme cu propriet\]i fizice [i. / allopathy. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. [Lat. s.: puls bi. radia]ii etc. s. / allométrie. ALOTRIOSMIE. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. verna etc. s. AlCl3. a leucocitelor alterate (a. / allotype. chute de cheveux / alopecia. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor.] Dis-truc]ia. idiotip [i izotip.] Sin. f. a vederii. ALOMETRIE. baldness. / altération. AMARIL. / al-veolotomy. / alveoloplasty. În a. s.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . f. mai rar. f. de la alter = altul. de la plassein = a forma. f. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. f. gr.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. s. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. s. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. alveolus. Importante: 1) A. / alveolitis. lichen plan etc. allos = altul. gr. marc\. ambo = amândoi. virus a. / allo-triophagy. ALVEOLOPLASTIE. prin procese infec]ioase [i degenerative. macro-fagic\). m. trope = întoarcere. f. ca [i în farmacie. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor.ALOKINEZIE. osme = miros. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. allos = altul. gr. 3) Sulfatul de a. durere abdominal\.). androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. f. mai mult sau mai pu]in complet\. m. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. f. [Gr. / alvéole. se limiteaz\ la anumite mirosuri. tria = trei. stereos = solid. [Lat. amastie.] Cavitate în care se afl\ aer sau. AMANITA / Amanita / Amanita. phalloides. / allopurinol. [Gr. m. s. a alveolelor dentare. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. / allocinésie. f.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. de la lyein = a distruge.] C\derea p\ru-lui. f. s.] Elementul nr. mastos = sân. lysis = distrugere. sau f. a fibrinei (a. allos = altul. ALVEOLIZ|. de la amauros = `ntune-cat. / allotypy. s. model. [Gr. s. apoi de severe tulbur\ri hepatice. alveoli. dim. s.. alopex = vulpe . s. 124 . [Gr. ALORITMIE. / allopathie. [Lat. s. supurat\).] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. / amalgame. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. antiperspi-rant. în acest mod. s. / alvéolotomie.[i retroauricular. alveolus. calvi]ie. utilizat\ ca astringent local. NA: alveolus. de la alveus = cavitate. / amaril. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. f. allos = altul. Da-c\ a. / allotropy. s.] Cre[tere in-egal\.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. pelad\. V. s. n. cupru). în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. localizate îndeosebi supra. iar diareea printr-un constipant). / amaril. / amalgam. typos = tip. [Lat. [Gr. ou f. A. / aluminosis.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. s. / allopu-rinol. / allokinesis.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. tres..sau trigeminism). ALUMINIU. s. gr. al-mulgam. pantherina. biochim. tres. fibrinoas\) sau. s. [Lat. m. f. A. m. ALOPECIE. dim. adj. / allorythmie. le transmit semnale. ALTERARE. / alvéolite.). -itã. Ex. a . m. Göttingen [i Heidelberg. [Gr. amanitai = un gen de ciuperci. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. allos = altul. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. localizat\ sau difuz\. ALVEOLIT|. m. ALUMINOZ|. alveolatus = u[or scobit. ALOXAN. / alvéoloplastie. A. f. V. lat. alveolus. allos = altul. alumen. / aluminium. f. În caz de intoxica]ie. pl. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. vom\. s. / amastia. f. / amaurose. în unele in-fec]ii. lat.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. de la alveus = cavitate. cu masa atomic\ 26. diaree. rhythmus. s. cristalin\ a carbo-nului. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. / allotypie. s. s. / ambidexter. în general complicat\ cu necroz\. amaurosis = orbire. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. malagma. dim. f. tria = trei. ALOTIPIE. n. typos = tip. s. / alvéolyse. s. [Gr. metron = m\sur\.. f. -trum = dreapta.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . multiple. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. dim. AMBIDEXTRU.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. f. [Gr. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. de la alveus = cavitate. / allosterism. s.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. de la alveus = cavitate.priv. / alveolar. AMASTIE. ALOPURINOL.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. dexter. [Theodor Leber. allos = altul. progresiv\ sau brusc\.. seboreic\ masculin\ sau a. / allorhyth-mia. uneori. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. adj. s.). kinesis = mi[care.] Pierdere. care se fixeaz\ pe ele [i. ALOPATIE. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire.. exsudativ\). Este caracteristic\ sifilisului secundar. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. 2) A. ALOTRIOFAGIE. s. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. de la alveus = cavitate. de la trepein = a `ntoarce. boal\ Fauchard-Bourdet.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus.: pica (v. [Lat.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. / allotriophagie. / amasie. alveolus. ALOTROPIE.: tifos a. [i tab.. f.: a. phagein = a mânca. f\r\ lezarea ochiului. Al2(SO4)3. ALVEOLAR. ALVEOLOTOMIE. / allotype.18H2O. allos = altul. Tipuri principale: 1) A. / alopécie. a pe-retelui unei alveole dentare. alumen. al-veoli). gr. marc\. sec]iune.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. f. m. A. f. s. model. sclerodermie. s. [Lat. [Gr. dim. / allotriosmie. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. V. emolient. [Lat. congenital\ sau dobândit\.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. s. Sin. f. f. V. f. f. ALOTIP. / amaurosis. ar.] Sin. f. AlPO4. s. / alvéolaire. dim. s. [Gr. rhyth-mos = ritm. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . s. de la alveus = cavitate. gr. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. / allostérie. / allotri-osmia.6H2O.. / alloxane. treis. denudate incomplet.sau trigeminat (bi. m. n. f. chimice diferite. [Gr. s. adj. -ozã. f. s.). adj. lat. de la kinein = a mi[ca. s. [Gr. `n relief. hair loss. f. s. [Spaniol\ amarillo = galben. tome = t\iere. -inis = alaun.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice.] Care se refer\ la *febra gal-ben\.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. [Gr. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. Ex. s.

f. / amiboïde. poate determina depen-den]\. AMIB|. ametros = dispropor]ionat. schimbare. schimbare. amblys = tocit. Unele specii de a. / ambisexuality. eidos = form\. / amelo-pathy. / amétropie. -oma. Amin\ sim-patomimetic\.: amelo-blastom (v.: bucurie/triste-]e. Ex.: vertij (v. s. -ism. insomnie.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. -ism. menos = lun\.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. AMFIDIARTROZ|. f. f. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. m. gr. s. s. f. [Gr. Var. în formele de intoxica]ie cronic\.: articula]iile intervertebrale. preo-cup\rile. / amblyoscope. / dizziness. s.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. pathos = boa-l\. s. Tratamentul a. veche amel = smal]. AMELOBLAST. Se manifest\ prin dizenterie: colici. / aménorhée. / am(o)ebiasis. / ametropia. n. / amélopathie.] Sin. ampho = ambii. AMELOM. / amélie. se nume[te sferic\ sau stigmic\. AMFOTONIE. tonos = tensiune. a se plimba. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. / amphoteric. gr. opos = v\z. / amphipathique. f.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. / ampholyte. vede-re. [ters.priv. ae-ther. AMELIE. [Gr. devine cronic\. de la lyein = a distruge. dis = dublu. suflu).). s. este asferic\ sau astigmic\. a schimba. n. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. m. ops.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. amphophilous. A. s. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. / ambula-tory.: amfoter. ops. dextroamfetamina [i metamfetamina. adj. n. AMFOTER. / ampho-tony. s. m. în dou\ moduri. ver-tigo (lat. ampho = ambii. 125 . de la skopein = a vedea. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. s. gr. s. f.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. / amphophile. / amiboïsme. / vertige. [Fr. s. endemic\ în ]\rile calde. f. de la sexus = sex. dizolvat. AMFOTROP.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. scopos = observator. adj. Netratat\. blastos = germen. f. [Gr. ambo = amândoi. trope = întoarcere. / am(o)ebo-idism. a valora.: emetropie. adj. veche amel = smal]. f. a schimba.] Coexisten]a unor caractere sexuale. / amélome.AMBISEXUALITATE. [Gr. [ters. primare sau secundare. arthron = articula]ie. [Fr. iubire/ur\. amphoteros = care apar]ine la doi. / am(o)eboid.] Sin.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. [Lat. / amphotère. f. s. racemic\ [i s\rurile sale. amoibe = alternan]\. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). a. adj. aither = aer curat. / ambivalence. s. -oris = care se plimb\. -azã. amphi = de ambele p\r]i. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. veche amel = smal]. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. apar]inând protozoarelor. / ampholyte. s. / am(o)eba. gr.. a . m. expresii.. / amphe-tamine. Se disting dou\ grupe de a. / amphorisme. AME}EAL|. bolile Basedow-Graves. amphi = de ambele p\r]i. ampho = ambii.mers automat.priv. acromegalie). s. incluzând a. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. de dou\ ori.: articula]ia temporomandibu-lar\. adj. AMBLIOPIE. de la amibein = a alterna. acte). amibiaz\. lat. am-moniakon = sare de amoniu. s. sub form\ de lichid incolor.. frecvent în *schizofrenie. Se observ\ în unele boli psihice. f. AMBIVALEN}|. ambo = amândoi. s.: adamantinom. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. / amelia. s. cât [i ca o baz\. AMELOBLASTOM. Sin. modific\ri de personalitate [i. 2) A. f. / amibiase. f. opos = v\z. putere. diabet). adj. de la ambulare = a merge. pathos = afec]iune. f.. [Gr. m. / ambulance. [Lat. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. f. iritabilitate. [Gr. [Lat.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. s. am(o)e-bae.] Microorganism unicelular.: amoebiaz\. / amphotrope. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. *ameloblaste. [Gr. AMETROPIE.).). -ozã. / amblyopia. AMELOPATIE. f. cu semnifica]ie pato-logic\. f. Consumul cronic de a. veche amel = smal]. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. f. n. s. Ex. a examina. gr. rhoia = curgere. [Probabil lat. / amphiphilic. s. adj. boli generale (tuberculoz\. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. / ambi-valence. ambulator. adj. s. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). / ambisexualité. AMFORISM. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. AMFOLIT. Ex. ampho = ambii. s. metron = m\sur\. [Gr. de la amibein = a alterna. n. philos = prieten. / amenor-rh(o)ea. de la matus = beat.: amfolit (v. / ambulatoire. blastos = germen.] Absen]a men-strua]iilor. melos = extremitate. de la philein = a iubi.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. valentia = for-]\. AMFIPATIC. adj. s.: automatism a. adj. f\r\ controlul con[tiin]ei. boli endocrine (*mixedem.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / ampho-trope. celule migratoare) de a emite pseudopode. tenesme. Sin. la acela[i individ. AMIBIAZ|. atât omul cât [i animalele.: sinoptofor (v.).] Sin. . ambulare = a merge. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. de la valere = a avea putere. / amphidiarthrose. secundar\ . 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. [Gr. f.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. adj.] Articula]ie mixt\. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. AMFIARTROZ|. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. amphi = de ambele p\r]i. / amphidiarthrosis. / amphotonie. m. de la philein = a iubi. [Gr. f. primar\ .] Articula]ie pu]in mobil\. / am-phiarthrosis.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. [Gr. f. eventual. s. s. / ambu-lance.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. s. [Gr. s. s. amblys = tocit. f. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. / amphiarthrose. / améloblastome. amoibe = alternan]\. [Gr. adj. miopie). ca [i dup\ menopauz\. ammattire. / amblyoscope. s. -ozã. m.] Sin. s. philos = prieten. adj. ale ambelor sexe. de la rhein = a curge. [Fr. s.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici.] 1) Care se refer\ la mers. sexualis = referitor la sex.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. A. de la amibein = a alterna. / amphophilic. A. schimbare. s. a dizolva. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. AMENOREE.. vedere. f. f. f. a schimba. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. AMFETAMIN|. ane-mie. s. f. lytos = distrus. de la a . AMIBOISM. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.: *astigmatism. [Gr. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). -inã. / amibe. s. boli psihice etc. / amblyopie. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. Ant. s. AMBULAN}|. s.: suflu amforic (v. / enameloma. f. [Gr. / amphi-pathic. s.: adamantoblast. amphora = amfor\. [Lat. oftalmoscopic. / ame-loblast. amelom. AMBULATOR. anxietate. [Gr. [Fr. / amphétamine. amoibe = alternan]\. / ampho-ricity. AMFIFIL. Ex. Sin. [Lat. pl. [Gr. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. de la trepein = a `ntoarce.).priv. AMBLIOSCOP. a . V. 2) Care nu este spitali-zat. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. amphi = de ambele p\r]i. pot fi patogene la om. s. de ex. ar-thron = articula]ie. a. schimbare. adj.] Sin. men. s. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. / amphiphile. s. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. s. Cushing.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). A. adj.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. hipermetropie. amphi = de ambele p\r]i. / améloblaste. f.] Boal\ a *smal]ului dentar. s. de la ami-bein = a alterna. -oma. a se plimba. a schimba. scade apetitul. amoibe = alternan]\. m. bolt\ cereasc\. AMIBOID.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. m. adj. / ameloblastoma. membru. f. Addison. [Gr. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. s. AMFOFIL. n. [Gr.

-azã. adj. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. n. ouron = urin\. 2) Amilopectina. f.. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. este de ori-gine proteic\.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. izoleucina. f. f. [Gr. α-a. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. amylum. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. *se-rotonin\. -atos = sânge. s. AMIELINIC. / starch. a crea. s. dar îndeosebi în ficat. de la cum = cu.] Prezen]a amilazei în uri-n\. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. gr. *acetilcolin\. rezult\ dou\ forme de a. f. amylum. / acide aminé. / amyloïde. peptos = digerat.] 1) Orice organ în form\ de migdal\.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. iar amilopectina o culoare ro[ie. tirozi-n\ etc. s. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. -azã. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. AMILOIDOZ|. gr. [i tab. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. s. [Lat. s. β-a. este detectat\ cu ajutorul iodului. f. m. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. s. AMINOACID. s. AMILOZ|. const. A.: amiloz\. neramificate. f.] Element constitutiv al proteinelor. Cele mai frecvente tipuri de a. -inã. f. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. a-mylon = f\in\. m. a fost dat\ de Vir-chow. joac\ un rol important în sinteza organic\. mys. treonina. amygdale = migdal\.] Sin. *boal\ Wilson etc. s. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. secundare [i ter]iare. amylum. / amylosis. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. adj. amygdalitis. [Gr. s. gr. amylon = f\in\.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot.: amiloidoz\ (v. ammoniakon = sare de amo-niu. s. f. / amylose. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. gr. Digestia a. [Lat.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. amylon = f\in\. const. amygdale = migdal\. adj. f. f. tonsillectomy. -inã. a. alc\tuit\ din lan]uri lungi. AMINOPEPTIDAZ|. amidon. / amygdalotripsis. salivar\ [i a. / amyelinic. -itã.itor la *amigdal\. / aminopeptidase. Sin. s. maltoz\ [i dextrine. / aminopeptidase. ektome = excizie. s. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\.. / amiloride. f. Ca urmare. [Gr. / amygdalectomy. f. s. fenilalanina [i triptofanul).. lat. AMIN|. [Gr. / amylasu-ria. lizina. AMIGDALECTOMIE. NA: tonsilla. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. primitiv\ sau primar\. m. / amiloride. -inã. gr. [Lat. -azã. gr. acidus = acru. in-dispensabili. [Gr. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . [Gr. / aminoacidopathie. histidi-nemia.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. abdominal\ . [Lat. acidus = acru. s. includ a. V. he-modializ\ prelungit\ etc. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. s. s. / amimia. [Lat. ammo-niakon = sare de amoniu. s. [Gr. Prezen]a a.] Baz\ organic\ azotat\. -ozã. amidon. biochim. s.. Unii a. / aminoacid. s.priv. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. [Lat. de la mimeisthai = a imi-ta. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). [i tab. primare. a .] 1) Care seam\n\ cu amidonul. rinichi [i splin\.priv. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. amylum. [Gr. amylum. în *amiloidoz\.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. În cazul *bolii Alzheimer. s. se produce prin intermediul *amilazei. -e. m. / amylase. se g\sesc la unele plante.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. AMILAZEMIE. 2) Substan]\ amorf\. [Gr. proteine [i alcaloide. se deose-besc: a. f. Denumirea de a. amidon. amylum. m. lat. / amylasurie. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. haima. pathos = boal\. Ex. s. plasis = modelare. s.) în urin\. f.). [Lat. / amylasémie. AMIGDAL|. A. eidos = form\. b) a. ammonia-kon = sare de amoniu. *triptamin\. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. nonmyelinated. secundar\. / amygdalotripsie. 2) A.] priv.. AMILAZURIE.). AMINOACIDURIE. [Gr. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine.: tonsilit\. aminoacide. A. adj. lat. amylon = f\in\. a digera. amylon = f\in\. amidon.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. A. AMILAZ|.. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. adj. f. / amimie.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. [i amine biogene. cistinurializinuria familial\. *catecolamine. a modela. s.4-glucan. acidus = acru. [Gr. a . normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. s. de cauz\ neprecizat\. leucinoza etc. amylum. V. / amidon. m. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. -enne. AMIGDALIAN. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. f. -idã. / amyloidosis.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. / amide. leucina. s. serum amylase. c) a. f. d) nucleu amigdalian. ouron = urin\. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . ammoniakon = sare de a-moniu. a . gr. [Gr. gr. s. / aminoacidopathy. metionina. Recent s-a demonstrat c\ a. -azã. amyloï-disme.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. s. sf\râmare. A. con]inând o func]ie aci-d\. / aminoaciduria. / amylase. -inã. v. ammoniakon = sare de amoniu. / amyélinique. / amygdale. AMIMIE. s. f. amylum. congenitus = n\scut o dat\ cu. trip-sis = frecare.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. manifestat\ prin facies inexpresiv. / amylacé.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului.AMID|. AMIGDALIT|. gr. sunt denumi]i esen]iali. amygdale = migdal\.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. mimia = imitare. / amylas-(a)emia. gr. amidon. [Gr. f. / amyloïdose. / amygdalectomie. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. m. amygdale = migdal\. n. adj. f. amylon = f\in\. s. f. / amygdalite. oligofrenia fenilpiruvic\. amylon = f\in\.: tirozinoza. lat. de la plassein = a forma. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. este crescut\. s. s. care se depoziteaz\ în organele interne. [Lat. amylon = f\in\. f.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. AMILACEU. neoplazii ale plasmocitelor. eidos = form\.*apen-dicele vermicular.: 1) Alfa-ami-loza. s. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. s. amylum. f. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. [Gr. f. gr. V. copt de la pepsein = a g\ti. clipit rar. AMILORID. AMIGDALOTRIPSIE. f. f.. -ozã. -inã. / amide. s. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. AMINOACIDOPATIE. ammoniakon = sare de amo-niu. AMILOID. amygdale = migdal\. sanguin\ este de origine pancreatic\. myos = mu[chi. / amine. Se disting: 1) A. tonsil. *histamin\ etc. gr. amidon. / amygdala. / amine. Sin. a. / amygdalien.priv. / amylaceous. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. 2) De men-]ionat: a) a.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. f. boli infla-matorii recurente. gr. s. A. s. / tonsillitis. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. amidon. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. myelos = m\du-v\. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. zdrobire. de asemenea. s. biochim. AMIDON. adj. / aminoacidurie.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. 126 . / amyl-oid. f. adj. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. amidon. / amygdalian. f. *A.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. s. s. f.

cu mi-ros iritant. V. s. ceea ce poate fi la originea unei a. [Gr. n. AMNEZIE. importante: 1) A. mys. limitate [i lacunare (ex. s. selective. AMNIOS. V. Me-morizarea. de la tattein = a ordona. / am-niocentesis. cât [i retrograd\. s. / amniocyte. a mu[chilor gambelor. p. kytos = ce-lul\.priv. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. V. s. de la skopein = a vedea. a. mitos = a]\. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. / amniocyte. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. f\-r\ apari]ia. m.. [Gr. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe.: ataxie (v.priv. "malign\". adj. / amyotro-phy. [Gr. de la a . / amyotonie. f. / amitose. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. [Gr. punga apelor. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. s. myos = mu[chi. în general. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. s. AMOEBIAZ|. [Gr. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. ca [i în cazul unei leziuni corticale. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. AMNIOSCOPIE. anterograd\. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X.priv. f. În patologia psihiatric\. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. f. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. globale. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. s. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. Forma "benign\" este progresiv\. este transformat la nivelul ficatului în uree. urmate de deficit motor [i amiotrofii. Al\turi de forme de a. cu durata de supravie]uire de circa patru ani. s.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. / amnestic. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. s. Tipuri de a. f. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. f. organice sau nu. s. tonos = tensi-une. transparent\. mnasthai = a-[i aminti. f. / ammoni-(a)emia. Diferen]ierea a. AMIOTONIE. antreneaz\ atât o a.). / amnésique. s. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). AMNIOCENTEZ|. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. înlocuit\ cu *ecografia. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. adj. [Gr.priv. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. a .). V. / ammoniémie. a . 3) A. aranjare. trophe = hran\. 2) A.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat.: ecmnezie (v. a fost. n. rezistent\. isterie (mai frecvent a. / amnésie. f. s. s. amnion = membran\ a f\tului.] Diviziune acelular\ direct\. foarte solubil `n ap\. toxic pentru orga-nismele vii. adj.priv. s. sau f. fir.priv. f. f. AMOK. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. sthe-nos = for]\. Sin. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. în regiunea proximal\. / amnioscopie. A. graphein = a scrie. A. n. a exa-mina. cu tendin]\ centrifug\. mult mai rare. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). / amyotaxie. b. [Gr.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. s. kentesis = în]ep\tur\.). [Gr. myos = mu[chi. fenomen psihic complex. a aranja. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. au fost descrise numeroase forme intermediare. spinale progresive ale adultului.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. amoniemie. / amyotaxia. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\.: punc]ie amniotic\. AMNIOCIT. sin. s. Ele au un caracter ereditar. / amnios. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. V. myos = mu[chi. iar uneori [i din trunchiul cerebral.] NH3. f. n. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. / ammonia. evolu]ie foarte lent progresiv\. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. m. -ozã. Se disting a. amnion = membran\ a f\tului.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. f. s. sko-pia = examinare. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. / amok.). Sin. taxis = ordo-nare. [i raptus. în rela]ie cu *cromozomul X. citogenetice.] Sc\derea for]ei musculare. / amyo-sthenia. AMNESTIC. hiperamoniemie. Uneori. / amniographie. amonioge-nez\. const. cu transmitere recesiv\. s..AMIOSTENIE. Sin. [Gr.. sau anterograd\ (de fixare).. Sin. AMITOZ|. Este de origine citotro-foblastic\.: sac amniotic. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. ammoniakon = sare de amoniu. AMNIOGRAFIE. / amnesic. ap\rut\ în cadrul unei depresii. [Gr. s. s. [i amoniac. s. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. de ex. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. adesea. f. s. cu debut între 20-50 ani.. f. uneori *diabet zaharat. AMIOTROFIE. cu transmitere autozomal dominant\. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. pot apare în st\ri depresive. adj..] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. A. amnion = membran\ a f\tului. ureogenez\. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. f.. 127 . Var. cu membrane intacte. amnion = membran\ a f\tului.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. mys. AMONIAC. pentru miastenie. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Compus binar al azotului cu hidrogenul. m. Se utilizeaz\ în industria chimic\. f. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. [i tab. AMONIEMIE. amnesia = uitare. a . a sexului fetal. / am-niography. care prive[te informa]iile recente. / amnesia. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. / amok. s. putere. f. ou f. [Gr. mnasthai = a-[i aminti.: în etilismul acut). cu tendin]\ la distalizare. sub]ire. nutri]ie.] 1) Care se refer\ la *amnezie. bine definite clinic. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. a. V. Deoarece este un examen riscant. [i memorie. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. V. amnion = membran\ a f\tului. pentru amibiaz\ (v. retrograd\). f.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid.. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. Forma acut\. m. [Gr. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. secundar ai centurii scapulare. mys. Mai importante: a) A.: miatonie. s. b) A. m. [Malaezian\ amok = atac furios. / amnion. a . În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. s. myos = mu[chi. a . Sin. / ammoniac. rare.. introdus prin colul uterin. s. f. -atos = sânge.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. AMNEZIC. mys. s. f\r\ diviziunea corpului celular. / amyotrophie. / amnéstique. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. f. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. *impoten]\. iar morfopatologic. [i a.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. ammoniakon = sare de amoniu.priv. îndeosebi. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. / amyotonia. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. haima. / amyosthénie.] Sin. amnezie. s. AMIOTAXIE. [Gr. dificil de clasificat. s. f. / amniocentèse. / amitosis. a . ini]ial proximale. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. s. spectrofotometrice. biochim. / amnio-scopy. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. amoniemie) deoarece.. [Gr. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. f.. pentru studiul caracterelor sale chimice. [Gr.priv. A. simetrice. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. a . auditive sau vizuale.

[i PCR. a. / amorphe. / ampoule. de amoniac. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. a . a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. f. [Fr. / AMP-désaminase. din lat. s. ligand. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. des = separat de. prin sim]ul tactil. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. electronic. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. f. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. V. s. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. Sin. cunoa[tere. b) a. f. Un curent de un a. fizician francez. un segment de membru [i.] Oligonucleotid care. -azã. genesis = producere. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. Const\ în formarea. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic.: PCR (v. 2) A. s. adenilatciclaz\. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. m. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne.] V. [i tab. e) a. [Lat. de luminan]\. din fr. Ea poate fi transmis\ la distan]\. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. AMORFOGNOZIE. ampul\). dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. m.] Abrev. Ex. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. s. profesor la Wittenburg. Tipuri: a) a. medic [i botanist german.. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. [Fr. s. a. AMPICILIN|. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. / amputa-tion. s. / anabiosis. ampul\. magnetic. / amorce. de ima-gine sau a. s. a scurta. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni.: carte de identitate genoti-pic\ (v. [Gr. de la ampliare = a cre[te. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\.). / impression. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. enhancer (gene-tics). 3) În stomatologie: copie negativ\. V. AMORF. dactilosco-pie. pl. [i PCR. digitale). f. rectal\ (NA: ampulla recti).] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. [André Marie Ampère.. amputatio. / ampliation. s. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. f. sau s. ANABIOZ|. s. f. par]ial. [Gr. / empreinte. bios = via]\. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. 128 . endocrinol.] Unitate fundamental\ din SI. A. [Abra-ham Vater. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. de la gnonai = a cunoa[te. parental imprinting.. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. [Gr. s. am-moniakon = sare de amoniu. s. 1684-1751. *dele]ie a unui *auto-zom. / primer. m. -onis = m\rire. dependent\ de originea parental\. iar în *alcaloz\ diminu\. s. a. 1) Represarea permanent\. în prealabil în-muiat\ în tu[. s. hibridat cu o matrice de acid nucleic. foto. f. engl. observat\. [Gr. lat. / ampère. AMPLIFICATOR. f. [Lat. activând *proteinkinaza A. f. V. empreinte. V.). amplificator = care m\re[te. denumit\ model. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. la nive-lul tuturor ]esuturilor. imprimere = a ap\sa pe. [Abrev.] Revenirea unui organism la via]a activ\.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. s. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. s. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. Astfel. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. AMP c. / amorphognosie. receptor. / ampicillin. s. / amputation. ammoniakon = sare de amoniu. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. engl. a t\ia. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. cu intensitate m\rit\. c) a. -oma.priv.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. derivat de la facere = a face).: primer. de la amplus = mare. NA: ampulla hepatopancreatica. prin aplicarea pulpei degetelor.5’-monofosfatul ciclic. / amplificateur. profesor la Wittenburg. f. permi-te o reproducere fidel\. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. [Abrev. Sin. impresiune. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic.: a. AMP-deaminase.[i cinematografiat\. orice struc-tur\ anatomic\. 3) În embriologie. Sin. [Lat.). dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. V. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. medic [i botanist german. Umplut\ cu ipsos. prin extensie. f. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. Este inactivat\ de *penicilinaz\. / ampliation. În *acidoz\. m.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. pentru formarea bontului. m\rime. iar\[i. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. [Lat. g. / amorphous. a . f. în tubii renali. / ampulla. f. anabiosis = reînviere. s. palme sau plante. [Lat. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. f. const. AMPLITUDINE. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. Vater. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. pe o foaie de hârtie. gr. cu mi-algii [i crampe musculare. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. amplitudo. f. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. / amplifier (electronics). V. AMP / AMP / AMP. reac]ia în lan] a polimerazei. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. lipsit de form\.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. / amplitude. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. s. AMORS|. AMPUTA}IE. mu[chii. de puls. s. transport\ un *coulomb pe secund\. morphe = form\. 2) Sec]iunea traumatic\. AMPER. 1684-1751. adj. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. [Lat. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. Abraham Va-ter. s. proteine G. s. morphe = form\. f. -onis = t\iere. AMPUL|. / ammoniogenesis. de obicei electric.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice.AMONIOGENEZ|. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. NA: ampulla. / anabiose. gnosis = percepere. / ampicilline. 1775-1836. f. f. situat\ la nivelul duodenului. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. adj. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. a-morce. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. de la ampu-tare = a t\ia. s. V. f. În cazul a. AMPRENT|. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. / ampere. profesor la Paris. ]esutul subcutanat [i tegumentele. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. v. / ammoniogenèse. de la ana = din nou. în scop de identifica-re. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. acest proces se ac-centueaz\. s.priv. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. f. n. cu o tensiune mai mare. A. ficare. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. de obicei un bisturiu. s. -inis = l\rgime. ampullae. anabios. f.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. / amplitude. anatomist. fidel\. f. veche amordre = a mu[ca. utili-zat în automatizare. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. d) a. de la gen-nan = a produce.] Cancer al ampulei Vater (v. anatomist. s. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. / myo-adenylate deaminase. -inã. / amorphognosia. AMP-DEZAMINAZ|. ampliatio.] 1) În chirurgie. AMPLIA}IE.

bacteriologic\ sau microbiologic\.] V. de la ana = din nou. [Gr. [Gr. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. n. Exist\ a.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. / analysis. metod\ de a. lovi-tur\. adj. grafic\. f. iar\[i. logos = raport. / analeptic. aphrodisiakos. / ana-phrodisia. / anamnèse. / achlorhydria. A. aer. ANAEROBIOZ|. -eris. [Gr. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. -ism. / anaclitique. [Gr. sau al-gesis = sim]ul durerii. ANACLITIC. auditiv. analogos = la fel. adj.. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. khloros = verde. rela]ie. [Gr. s. 6) A. m.priv. [Gr. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. de la Afrodita = zei]a dragostei. -os = aer. f. metodele de a. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. anamnesis = reamintire. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative.: receptor cutanat. adj. s. [Gr. 10) A. adj. osteoporoz\ etc. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. phylaxis = protec]ie. gr. s. Ant. de la phylattein = a ap\ra. lat. 4) A.priv. [i a. ana = în sus. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. lat.: 1) A. deopotriv\. -e. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). / anachlorhydrie. s. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.). krotos = b\taie. [Gr. analyein = a rezolva. s. 11) A. / anaphy-laxis. aer. ANACLORHIDRIE. factorial\. / an-aerobiosis. Ex. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic.] Hipersensibilitate speci-fic\. Domenii de a. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. / ana-crotism.priv. dis-persiei.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). an-samblu de procedee de identificare (a. sunt utilizate. de la anaballein = a con-strui. s. / anaphase. levuri. Sin. s. bios = via]\. ANALEPTIC. lyein = a distruge).priv. ANAFILAXIE. s.. V. clor.. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e. / analysor. ANAFRODIZIAC. algos = durere. 4) A. s. venin de cobr\. conform unei anumite m\rimi. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. iar\[i. ANACUZIE. n. la unele microorganisme. f. ana = în sus. lyein = a distruge. iar\[i. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. s. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. f. de la phainein = a apare. hidrogen. A. statistic\. hydor.. / ana-logous. mate-riilor fecale. de la toxon = s\-geat\. ANALOG.. adj. n. sau algesis = sim-]ul durerii. 2) A. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. iar\[i. gr.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. -inã. adj. anaerobioz\. 7) A. rela]ie. / anaphylatoxine. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. an .] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. / anacusis.priv.priv. gennan = a produce.: *depresie a. / anaérobiose. s.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. f. ANAMNEZ|. chimic\.. phylaxis = protec]ie. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. [Gr. glosar informatic\. s. / analyseur. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. / anabo-lism. -os = aer. 9) A. ballein = a lansa). anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. iar\[i. an . gr. / anacousie. phasis = aparen]\. [Gr. A. algos = durere. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. [Gr. de la ana = din nou.. s. klitos = desf\[urat înapoi. adj.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. Exist\ dou\ a. 8) A. / anaclitic. bio-chimic\. / anamnesis. r\s\ritul unei stele. adj. de a re-construi. [Gr. [Gr.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. [Gr. m. s. m. A.. f. ballein = a lansa). / anaphase. s.: a.. s. analeptikos = care restaureaz\. f. care poate genera *farmacodependen]\. s. [Gr. ana = contra. [Gr.. de la phylattein = a ap\ra. / anaphylatoxin. / anabolisme. -eris. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. ana .. m. s. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. s. s. coproparazitologic\.. an . ex. n. m.. ANALIZ|. analogue. adj. an . [Gr. calitativ\) [i de determinare (a. de la ana = din nou. / anaerobic. a. f. în *proba Prausnitz-Küstner. / anacrotisme. / analgesia. A. 3) A. m. adj.: catabolism. facultativ\. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. ANAFAZ|.priv. ANALGEZIC. f. logos = raport. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. pasiv\). / anaphrodisiac. conform unei anumite m\-rimi. adj. / anagène. / anagen.ANABOLISM. s. trofic\.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. bios = via]\. aphrodisia = dorin]\ sexual\. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. / analgesic. adj. [Gr. [Gr.).: aclorhidrie. s. care. adj. f. / analgésique. anabole = ac]iunea de a urca.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. s. / anabolisant. ANABOLIZANT. / anaphrodisie. / analyse. a.: C3a [i C5a. s.. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. / anaphrodisiaque. ana = `n sus. la un al doilea contact cu antigenul. an . s. comparabil cu [ocul anafilactic. s. adj. ana-lysis = rezolvare. hydatos = ap\. 5) A. iar\[i. akousis = auz. în cazul polarimetrului. s. În medicin\. A. m. [Gr.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. gr.] Sin. / anaphylaxie. f. Exist\ un mare num\r de a. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. / anabolising. m. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. de la ana = din nou.] Asem\n\-tor.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. / analeptique.. ANAGEN. f. vizual. ANALIZOR. ana . adj.: cofoz\ (v. [Gr. *euforizant sau *anxiolitic. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. -ozã. a arunca în sus (ana = în sus. f. adj. aer. îndeosebi în laboratorul clinic. de la akouein = a auzi. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. a arunca în sus (ana = în sus. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. [Gr. s.priv. de la anaballein = a construi. n.. de a reconstrui. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. an . injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. adj. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. de la Afrodita = zei]a dragostei. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. ana = contra. an .] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). s. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. A. iar\[i. În medicin\ [i biologie. ANACROTISM. 12) A. f. tot la o serie de microorganisme. ANAFILATOXIN|. f. / analgésie.priv. aer. f. ANALGEZIE. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii.. anabole = ac]iunea de a urca. / anaérobie. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. A. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. ANAEROB. 2) Dispozitiv care. ANAFRODIZIE. n. / analogue. Ex. s. s. mediat\ de IgE. s. coprologic\. obligatorie. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. analogos = la fel. f. f. | 129 . utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. analog. f. s. s.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei.. toxicologic\. f. spectro-scopic\.

/ anatoxine. gennan = a produce.. ana = contra. în continua-re. adsorbit\ pe gel mineral [i a. s. din gr. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. segmente ale tu-bului digestiv. De a-semenea. s. s. în]elege ce i se spune. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. 2) A. ANASARC|. s. ANDROGEN. f. andros = b\rbat. / an-drosterone. prin extensie. special\. s. a. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. [Gr.] Studiul anatomiei. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. A. s. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. f. [Gr. s. patologic\ sau morfopatologie. *A. eidos = form\. / andrologie. V. plasis = modelare. depresie. f. De obicei. despre o boal\ `n care ascita.. 3) A. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. -inã. anchilostomiaz\. m.: boal\ Schridde.). cu afemie. curbat.] Care prezint\ caracteristici masculine. / androgène. gyne. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). [Gr. / android. V. n. f. eidos = form\. f. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. aner. s. purificat\. aner. m. î[i pierde activitatea toxic\.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. s. f. f. brasiliense. studiul a. s. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere.] {tiin]a structurii organismelor vii. histo. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. Sin. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. ANATOMIE. f. [i artrodez\. gynaikos = femeie. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. de la ana = cu. s. an — priv.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. adj. adj. 4) A. Alte ex. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. 17cetosteroizi.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. ankylos = încovoiat. aner. insomnie etc. aner. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. Direc]ii: 1) A. / androlo-gy. *A. aner. gyne. Rezult\ a-nemie. ANCO{|. Ex. Bolnavul afectat de a. [Gr. de la askos = burduf. andros = b\rbat. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. topografic\. / androgyne. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. se disting numeroase tipuri de a. pau-sa.] 1) *Her-mafrodit. Sin.. andros = b\rbat. Specii: 1) A. [Gr. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. adj. f.. f. s. un traumatism. a. oprire. duodenale. s. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. f. s.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. / ankylose. sarkos = carne. / androgen. adj. f. -atos = gur\. f. ana = din nou. f. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. aner. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor.) care. [Gr. curbat. gr. ANDROGIN. s. de la ankylos = înco-voiat. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. ANASCITIC. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. aner. `n relief. / ankylosis. / androstérone. s. ANDROID. s. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. ANARTRIE. ANDROPAUZ|. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. stoma. caninum. ana = în jurul. askites. macroscopic\. s. / androïde. ANCHILOZ|. androgyne.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. / male climacteric. / anascitique. / anarthria. de la tem-nein = a t\ia. par]ial\) sau suprimare total\ (a. [Gr.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. studiul modific\rilor macro.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. f. / anatomy. [Lat. america-num sau Necator americanus. radioscafo-ulnar\. s. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. [Gr. s. sarx. ANDROLOGIE. / ankylostomasie. stoma. adj. lat. f..: androginoid. Asigur\ stabili-tatea protezei. sau poate fi provocat\ chirurgical. m. em-briologia structural\. andros = b\rbat. f. f. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\.. [Gr. De fapt. andros = b\rbat. gynaikos = femeie. f. s. s. / androgynous. Sin. s. [Gr. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. adj. 2) Sin. f. ANASTOMOZ|. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. ankylostomiase. / anasarque. / androgy-nism. dar. / anascitic. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. A.. nu se manifest\ clinic. s.] Sin. / anatomie. [Gr. [Gr. ancora.priv.: toxoid. [Fr. a. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. de la plas-sein = a forma. ANDROSTERON..: androgin (v. adj. V. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. stereos = solid. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign).] V. s. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. [Gr. Ex. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc.ANAPLAZIE. ANDROGINIE. s. 4) A. A.[i citochimice în cursul unei boli. logos = [tiin]\. de regul\ frecvent\. a modela. f. f. / anastomose. V. s. [Gr. adj. stoma. 7) A. / anasarca. / encoche. arthroun = a rosti distinct. hidrops fetal. / anatoxin. -atos = gur\. a im-purit\]ilor.: obezitate a. A. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. s. [Gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. / androgynoïde. cu pro-ducere de *ascit\.). comparat\.. an .] Diminuare important\ (a. s. [Gr. f. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. 5) A. dezvolt\rii. pausis = `ncetare. / ancorage. jum\tate b\rbat. f. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. 6) A. ankyra = ancor\. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. *A. de la toxon = s\geat\. / . gynai-kos = femeie. de osificare. s. m. / anaplasie. -atos = gur\. adj. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. *A. anastomosis = deschidere.] Comunicarea na-tural\. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om.: boal\ Griesin-ger. difteric\ etc. curbat. Este considerat\ uneori sin. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. -azã. unde se formeaz\ papulopustule. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. f. s. prin îndep\rtarea. chimic\ sau imunologic\. / an-kylostomiasis. poate citi [i scrie. 2) A. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. f. ana = în jurul. s. clasa Nematoda. / andropause. [i hidrops. s. / anaplasia. an-dros = b\rbat. de utilizare a termenului: a. ANATOXIN|. [Gr. / androgynie. tome = t\iere. s. m. andros = b\rbat. aner. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. f..: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). sec]iune. 8) A. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. / anarthrie. Se disting dou\ tipuri principale: a. [Gr. encoche. ANCORARE. / androgyne. 3) A. jum\tate femeie.[i microscopice. ANDROGINOID. ankylosis = curbur\. / anchorage. ankylostomose. andros = b\rbat. gyne. / ana-stomosis. 130 .] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. radiologic\. fiecare din cele dou\ a. ankylos = încovoiat.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. f. ANCHILOSTOMIAZ|. m.

Wroclaw. vârsta [i sexul. [i boal\ Imerslund-Najman. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. n. A. *a. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. v. m.). Pe de alt\ parte. Anatole Marie Emile Chauffard. s. normocitare [i macroci-tare. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia.: a. 1858-1931. *imunoglobuli-ne G [i M.). eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. Polonia). distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. f. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg.: boal\ Minkowski-Chauffard (v.). Sin. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. Tip de a. cât [i concentra]ia hemo-globinei. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. Köln. Sin. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. O serie de a.).).: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v.). ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Sin. n. Sin. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia.: β-talasemie major\ (v. ANEMIE. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. 2) Izo. *bilirubinei. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. h.: transfuzie cu sânge incompatibil. Cel mai frecvent. nu este o boal\. an . A. probabil. de intensitate mic\ sau medie. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. Sin. sunt normocrome. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. Uneori este conside-rat\ sin. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. cuprind: a. Sin. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. re-activi la temperatura corpului. *lactatdehidrogenazei. A. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. / endurance. aplastic\. denumite imunoalergice. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. `n Rusia. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. medic german. ANELAJ. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. profesor la Floren]a.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. haima. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. V. A. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. medic german. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa.ANDURAN}|. Sin. 1855-1932. este lent\. f. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. [Thomas Benton Cooley. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor.: boal\ Banti (v. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.] Sin. h. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris.). ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. indurare = a `nt\ri. [Guido Banti. V. 1827-1892. [i anemie aregenerativ\. Biermer (sau *boala Biermer). Ace[ti autoanticorpi. Principalele criterii de clasificare a a. pediatru a-merican. A. feripriv\. reumatismale sau maligne. infec]ioase.] Sin. a deficitului de fier din alimenta]ie. or-ganismul se poate adapta. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. a se o]eli.). dac\ evolu]ia a. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. produ[i de sistemul imun al bolnavului. / endurance. A. A. h. [Oskar Minkowski. 2) În practic\. unele *a. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). o serie de variabile.). *A. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit.: drepanoci-toz\ (v. / annealing. în unele anemii (ex. Greifswald [i Breslau (în prezent. anatomopatolog italian. anemie hemolitic\ autoimun\. m. s. A. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. / anémie. f. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. s. ca modul de via]\. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. a. A. normocrome [i hi-percrome. Tip de a. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\.. A. deoarece.: boal\ Lederer-Brill (v. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. s. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. a c\rei cauz\ este necunoscut\. h. ci un sim-ptom în numeroase boli. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome.). 1852-1925. A.: cloroz\ (v. -atos = sânge. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. determinat\ de *aplazia medular\ global\. Sin. f\r\ tulbur\ri importan-te. i. 131 . acid folic). Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. A. a c\li. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. drepanocytic an(a)emia. Sin. A.: anemie sideropenic\. Este deter-minat\ de absen]a.: a. alti-tudinea. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. [Gr. a. / annelage. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. Orice tip de a. h. este. talasemie).] Sin. a. s. s.] Sin. din cauza aportului deficitar de fier. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. cu *a.: anemie nutri]ional\ (v. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. V. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene.: sindrom Marlin (v.). / an(a)emia. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. m. [Anton Biermer. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. [Lat. ceea ce este inexact. A.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). în continuare o serie de ti-puri principale de a. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). c\tre vârsta de 60 de ani. Sin.: boal\ Biermer (v. m. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. f. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\.: boal\ Ha-yem-Faber (v. nutri]ionale (ex. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. în eritrocit. medic francez. 1871-1945.priv. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. f. Totodat\. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia.

f. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. În cazul a. la nivelul *hexagonului arterial Willis. s. an . lat.).: trisomie) sau în minus (ex. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. sub care sunt reunite diverse a.priv. [Gr.: anemie feripriv\ (v. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. sideroacrestic\). s. A. anencephaly. Se di-sting: a. [i a.priv.). eu = bun. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. f. / aneusomique. A.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. Var.). [Gr.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. localizat\ pe traiectul unei ar-tere. / an-erythropsia. / aneurine. A. an . ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. Ex. ANEURIN|. Sin. (khroma.: a-nemie sideroacrestic\.] 1) Care provoac\ *anestezie. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. ANERGIE. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. de la ergein = a lu-cra. ANERITROPSIE. Var. abandonat. care. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\.. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a.. generale). / aneusomy. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. ANERGIZANT.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. Grup de compu[i care. dolor. Ex.priv. [Gr. / anen-cephalia. adj. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. -oris = durere. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. istoric.priv. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. logos = [tiin]\. s. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . non-volatile. al bolii Biermer (v. b) a.. sau pe trunchiul verte-brobazilar. aisthesis = senza]ie.: monosomie). A.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. A. s. f. aneurysma = l\rgire. Sin. / anergisant. [Gr. / anérythropsie. Sin. / anévrisme.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. aisthesis = senza]ie. s.priv. s. adj.. an . -e. an . / aneurysm. spontan sau voluntar. -atos = corp.. reprezint\ o varietate de *dicromatism. u-nele parazitoze. f. / anergia. / an(a)esthesiology.. tactil\). f. / an(a)esthetic. r. prin infiltra]ie sau pul-verizare. ca urmare a stazei acestuia. A. a.priv. m. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. eu = bun. s. În contact cu un trunchi nervos. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. eidos = form\. / anergie. / aneusomie. pri-ma din cele trei culori fundamentale. ANEUZOMIC. r. a. euploos = favorabil. an . s. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. de[i pro-duse din abunden]\..] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. s. an . op-sis = vedere. ra-hianestezia sau *a. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). a. ANEVRISM. *sar-coidoz\ etc. aistesis = senza]ie. an . etiolo-gice. s.). ca [i a trom-bopoiezei). adj.. anévrysme. s. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. / aneuso-mic. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. / aneurin. ANESTEZIE. i. -atos = corp. [Gr. *gastrectomie).priv.priv. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. local\. tuberculinice. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. Uneori se constat\ enzimopatii. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. [Gr. pediculat\ sau nu. de regul\. cu exces de mieloblaste. / anesthésie. [Gr. a. n. la baza creierului. [i aneuzomie. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. cu numeroase sin. gene-ral\. [Gr. Termen. tactil\ etc. A. soma.priv. A. Se disting numeroase tipuri de a. peridural\. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. s. an .priv. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. c) a.. pentru aneuzomie (v.. enkepha-los = creier. ANEUSOMIE. ergon = lucru. stomac. A. an . / aner-gic. / aneuplo-idy. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. s. r. sensibilitate. Sin. ergein = a lucra. -atos = culoare). ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. adj. ac]iune. [Gr. an . fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. aisthesis = sen-za]ie. / anesthésique. termic\.. a. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). g. nu evolueaz\ normal.. pro-teine sau vitamine). în plus (ex. f. în care abolirea sen-sibilit\]ii. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier.: anemie caren]ial\. / aneuploïdie. f.: aneusomie.: anemie sideroblastic\ (v. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. [Gr. m. / an(a)esthe-sia. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. sl\-biciune [i paloare.). determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. kephale = cap. Se disting. f. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. V. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. A. Metod\ de *a. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. [Gr. cheaguri sanguine organizate sau nu. cel mai evident este cel al a. a unei artere intracraniene lo-calizat\. s. ANENCEFALIE. f. / anencéphalie.. de ex. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. ANEUPLOIDIE. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. de la aneurynein = a dilata. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. s. Sin. soma.] Num\r anormal de cromozomi. în practic\: a) a. f. f.). ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. ANEUZOMIE. Sin. de la en = `n.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. adj. [Gr. s. g. l. lo-cale) sau generale (*a. prostat\). locoregional\. c\tre maturare. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat.. s. sensibilitate. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice.).: boal\ a. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). f. V. m. include sânge [i. -atos = culoare). sensibili-tate. sarcin\. an . sensibilitate. îndeosebi *botriocefaloza). caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. administrate prin inhala]ie. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. termic\. dilata]ie. erythros = ro[u. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. / anesthésiologie. în continuare. A. ANESTEZIC. f. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. volatile sau gazoase. f.: vitamin\ B1 (v.] Care pro-voac\ *anergie. (khroma.. s. adj. s. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. f. uneori.priv. n.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. ANESTEZIOLOGIE. f. s.

Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. s.] Inflama]ie a anexelor uterului. medic francez la Hôpitaux de Paris. s. Ex. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. senza]ie de moarte iminent\. s. *sindro-mul Cogan. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. f. dilata]ie. f. [Lat. Cauza a. limfangit\ etc. limba este împins\ [i ea în sus. nectere = a lega.). trompe uterine [i ligamentele largi. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. emo]ie. s. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. pentru desem-narea a. a mode-la. / hernia-tion.: anevrismorafie (v. inclusiv a *amigdalelor. f. s. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. f.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. s. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. / anévrismectomie. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. a uni (ad = c\tre. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. rha-phe = sutur\. 1820-1910. de la plassein = a forma. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. de la aneurynein = a dilata. ale pielii. f. pectoral\. s. deoarece infec]ia afecteaz\. frig. Berlin. disec]ie aortic\. a `mpleti). sore throat. A. aneurysma = l\r-gire. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. s. dermatomiozit\. s. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. d. dilata]ie. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. pl. [Gr. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. / anévrysmorraphie. s. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. `n canalul medular cervical. Termenul a. s. nu este o *micoz\.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. superficiale. quinsy.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. Tumefierea.: a. s. ANEVRISMECTOMIE. f. Sin. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. nectere = a lega.] Sin. b) circumstan]e: efort. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. 1) A. s. / angeitis. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. lâng\. interscapular. angeion = vas.] }esuturi.). ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. ANGIN|. *A. de la aneurynein = a dilata. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. *periarte-rita nodoas\. Pentru a. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. amigdalian\. ANEVRISMOPLASTIE. intestinal\. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina.: sindrom Churg-Strauss (v.: angin\ ulceronecrotic\ (v. [Gr. sau gr. dilata]ie. de fapt. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. cerebral\. v. dup\ prânzuri. f. de la ange-re = a strânge. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. / aneurysmoplastia. angiite. uneori. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. a. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. cuprinde nume-roase variet\]i. chirurg german. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. [Gr. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. / anévrysmoplastie. ANEXIT|. temporal\. Este. placenta [i cordonul ombilical. În prezent. / angina.] Sin. a orificiilor arte-riale care se deschid local. extrac]ii dentare). Const\ în deschiderea pungii anevrismale. engagement. adnexus (annexus) = leg\tur\. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. amniosul. ANGIECTAZIE. f. ova-rul [i trompa uterin\. / aneurysmectomy. Termen engl.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. aneurysma = l\r-gire. / adnexitis. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. pl. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. Ex. A. infec]ioase de origine bacterian\. f. *A. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. Sin. ANEVRISMORAFIE. m. 3) A. Flegmon sau ab-ces amigdalian. s. / angiec-tasis. [Eduard Heinrich Henoch. al aortei. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. a-lantoida. Sin. f. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. între tunica intern\ [i cea extern\. 4) ~n obstetric\. Denu-mirea este improprie. flebit\. 2) A. mandibul\.] Semn patognomonic. de obicei. f. a unui he-matom care constituie un sac fals. angine de poitrine / angina pectoris. angor abdominal (2).). / angéite. deoarece cauza a. ANGEIT|. s. angeion = vas. / angiectasie. / angine. s. în cadrul unei forma]iuni comune. Mai rar. c) durat\: scurt\ (mi-nute). singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. a uni (ad = c\tre. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. V. a `mpleti). Apare în perioada de stare a febrei tifoide. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). a persistat este *a. Stuttgart. f. 17901865. f. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. f. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. ektasis = dilata]ie. în interiorul acesteia. ankein = a sugru-ma. d. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. faringian\. tonsilar\. 1837-1914. gât. de la adnectere (annectere) = a lega.practic întotdeauna ventri-culul stâng . mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. [Gr. *arterita gigantocelular\. / annexes. [Gr.: p\rul [i unghiile sunt a. lâng\. f. consecin]a unui traumatism. urma-t\ de sutura. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism.: anevrismoplastie. vasculit\. infiltrat. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. / adnexa. înde-osebi cu polinucleare alterate). plas-tos = modelat. de la aneurynein = a dilata. angor abdominal (1). ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. în contact cu o leziune arterial\. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. ANGAJARE. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. [Lat. a sufoca. difte-ric\ etc. este aproape | | | 133 . V. ovalare. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. s. de la adnectere (annectere) = a lega. acompaniate de *angoas\ [i. re-zultând o dilata]ie cilindric\. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. angina = sufocare. pediatru german. f. / annexite. Plan[eul bucal este ridicat. [Lat. dur [i foarte dureros. aneurysma = l\rgire. *granulomatoza Wegener. -itã. comunicant cu artera printr-un colet. adnexus (annexus) = leg\tur\. lupus eritematos diseminat. / engagement. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. ANEXE. -itã. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. ektome = excizie. s. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. f. p. Ansamblul constituit de c\tre ovare. / aneurysmorrhaphy.: vascularit\. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. a. cu iradieri în membrul superior stâng.

s. crize care se agra-veaz\ rapid.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. V. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. sindrom Prinzmetal. f. f. A. / angio-matosis. Forme clinice de a. ANGIOBLAST. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angiocholégraphie. [Gr. s.: colangio-grafie (v. / angiocardiography. v. khole = bil\.: 1) A.). Denumit\ [i stare de r\u anginos. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). -oma. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i.sau intra-hepatice. angor pectoris. angeion = vas. itã. / angioblastome. / cholan-gitis. Mai rar. [i angin\ pec-toral\. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. boal\ Lindau. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. / angioblaste. prin crize de epilepsie. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. / angio-genesis. kolon = intestin gros. fiind denumit\ în aceste cazuri a. 2) A. intricat\.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. din lat. f. / angioma. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. angeion = vas. angeion = vas. graphein = a scrie. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. [Gr. 4) A. pseudodifteric\. / angiofluorogra-phie. Prognos-ticul a. cu tendin]\ de extindere în profunzime. diminea]a [i seara. / angiocholecystitis. / angiocholite. blastos = germen. s. 6) A. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. o parte din cavit\]ile car-diace. / angiocardiogra-phie. f. ANGIOMATOZ|. angeion = vas. angeion = vas. ANGIOFLUOROGRAFIE. n. acut\ coronarian\ febril\. -oma. / angiocholécystite. s. Sin. angeion = vas. graphein = a scrie. s.).] Sin.] V. angeion = vas. sau car-dioangiografiei selective. frecvent. f. [Gr. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. -oma. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). / angiome.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. ANGIOLOGIE.: angin\ He-noch. s.).] Tumor\ circumscris\. s. a. gr. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. angeion = vas.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. -itã. V. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. [Gr. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. ANGIOCOLEGRAFIE. m. Sin. ANGIOCOLIT|. angeion = vas. boal\ Heberden. kystis = sac. n. se complic\ cu *infarct miocardic. f. s. / angiomatose.). / angiology. / angiofluorography. graphein = a scrie. angeion = vas. angeion = vas. blastos = germen. s. proteine angiogenice.: angin\ de piept. survenind de mai multe ori pe zi. de tip Prinzmetal. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice.: sindrom Cobb (v. angeion = vas. în care se produce un exsudat pseudomembranos. s. s. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. s. P. 3) A. / angioblastoma. s. A. ANGIOCOLECISTOGRAFIE.: angiografie numeric\ (v.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. în general.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. ANGIOM. este cel mai adesea de origine con-genital\.: boal\ Rendu-Osler (v. ANGIOBLASTOM. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. f.] Înregis-trare. V. În cazul a. kardia = inim\. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. f. spontane. s.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. kho-le = bil\.] Sin. s. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. f.: infec]ie Vincent (v. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. Tip de a. [Gr. / angiocholécis-tographie.] Inflama]ia canalelor biliare. naevus vasculaire / spider angioma. devenind tot mai frecvente. stenocardie. ANGIOCARDIOGRAFIE. 1908. genesis = produce-re. [i sindrom de ischemie-leziune. cardiolog american. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. fluor. p. u. de decubitus. în cursul *cateterismului cardiac. m. cu risc de infarct [i moarte subit\. aspectul clinic al *a. angeion = vas. -inã. f.). [Gr. / angiokératome. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. logos = [tiin]\.: angin\ va-sospastic\. spat fluor. f. meningiene. graphein = a scrie. angéiologie. este totdeauna grav. medulo-cutanat\. s. ANGIOKERATOM. [Gr. reflex\. cu o caden]\ rapid\. n. angiografie numeric\. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. angeion = vas. sindrom Cobb. m. graphein = a scrie.: `n cazul febrei tifoide). s. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). f. f.] Sin. V. s. [Gr. / angiocholecystography. ANGIOGRAFIE. s. Cu localizare variabil\. A. fluor. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. bacteriolog [i epidemiolog francez. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. [Gr. În circa jum\tate din cazuri. Sin. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. p. gennan = a produce.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. s. kystis = sac. pneumococ sau stafilococ. n. este produs\ de streptococ. s. fiind inhibat de *steroizi. [Gr. / angiogenèse. 1862-1950. lungi [i spontane. ANGIOCOLECISTIT|. f. / angiocholegraphy.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. / angiokeratoma. noaptea. [Myron Prinzmetal. f. f. Denumire generic\ pentru toate a.: colangiografie (v. n. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. keras. iar în o treime din cazuri a. are o evolu]ie grav\.] Boal\. Sin. instabil\. uneori la or\ fix\. vezic\. -ozã. adesea congenital\ sau genetic\. Sin. retiniene etc. [Gr. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. ANGIOGENIN|. f. p. extra. de la gennan = a produce.: angiografie digital\. / angio-genin. s. f. prelun-gite. V. A. s. -oris = curgere. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. Sin. [Gr. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. f. spastic\. a. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. s. s. / angiogénine. s. variant angina pectoris.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. f. *heparin\ [i *interferon. în regiunile temporal\ [i occipital\. | | 134 . de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". s. [Gr. [i boal\ Fabry. a.). în care crizele survin spontan.). f\r\ und\ de necroz\. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. profesor la Paris. [Gr. ANGIOGENEZ|. 5) A. s. Sin. / angio-graphy. Imaginea este a-poi restituit\. s. / angiologie.] Sin. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. khole = bil\. -oma. / angio-blast. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). s. f. vezic\.: hemangioblastom (v. i. agentul patogen în *difterie. m. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. Sin. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. [Jean Hyacinthe Vincent. f. [Gr. ke-ratos = corn. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. angeion = vas.). / angiographie. ANGIOM STELAT / angiome stellaire.

f. [Gr. angeion = vas.] Sin. myos = mu[chi. ANGIOSARCOM. I). [Termenul a rezultat din dou\ sin. ANGIOMIONEURINOM. s. angoisse.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. spasmos = con-trac]ie. s. graphein = a scrie. m. s. element precursor al *angiotensinei. anhistous.: Strongyloides (v. / anhidrotic. -oris = sufocare. stenosis = strâmtare.ANGIOMIOM. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. rezult\ din a. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. ANGIOSTOMIE. abdominalis. lat. tensus. m. adj. n. s. Poate consta în sutur\. s. ANICTERIC.] Sin. endocrinol. fizician [i astronom suedez. ANGIOTENSIN|. II. angeion = vas. s. nekrosis = mor-tificare. -oris = sufocare. f. gr. / anhydrase. ANGIOTENSINOGEN. s. -minis = prevestire. rezult\ din a. ANGIOTENSINAZ|. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. s. f. -atos = gur\. f. de la plassein = a forma. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. [Germ. angor. angeion = vas. f. III.: unghi (v. f.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. s. [Gr. s. s. Sin. mys. de la nekros = moarte. f. de la stenos = strâmt. skopos = observator. n. hidros = transpira]ie. de asemenea.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi.). -oris = piept. s. / angiospasme. gennan = a produce.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. angeion = vas. angulus = unghi. / angiotensine.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. ANGIOSCINTIGRAFIE. [Gr. / angioplastie. observat\ în aortita abdominal\.priv. ca o consecin]\ a he-molizei. / angiotensinase. / angio-scope. angeion = vas. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. ÅNGSTRÖM. f. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. angeion = vas. s.] *Necroza pere]ilor unui vas. -inã. -inã.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. [Gr.: angin\ pectoral\ (v. -inis: posibil de la abdere = a ascunde.). a încorda. A. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. [Gr. / angioneuromy-ome. [Gr. s. ANGULUS. / angioscope. s.] Lichid uleios toxic. adj. de la anguis = [arpe. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. [Gr. spasticus. 4) A. adj. f. adj. / an-giospasm. anguilla = ]ipar. lat.] Sin. angeion = vas. f. de la skopein = a vedea. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. / aniline. / Ångström. / angiomyome. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. f. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. ca [i `n microscopia optic\. ANGOAS|. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. [Gr. A. n. -oris = sufocare. f. de la tendere = a `ntinde. Anilin. ANGIOSPASTIC. / angiosarcome. hidros = transpi-ra]ie. f. [Gr. ANHIST.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. f. a examina. angeion = vas.: tumor\ glomic\ (v. neuron = nerv. / anguillule. f.. adj. m. s.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. s. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\.: 1) A. s.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. A. angioto-nine. / anhidrotique. din gr. din lat. s. Simbol: Å.. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). deoarece are Mr relativ mic\.). se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. [Anders Jens Ångström. m. pentru angor abdo-minal (v. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. / angiotensinase. / angiomyoneuroma. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. s. hypertensine.: angin\ intestinal\. f. sub ac]iunea *enzimei de conversie.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). s. s. / anguillula.: angin\ abdominal\.. ikteros = g\lbenare. n. [Gr. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. ab-domen. angeion = vas. [Gr. adj. / angiosténose. / anhidrose. a `ncorda. ANGIOPATIE.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului. [Lat. m. s. m. plastos = modelat.). `ngustare. / angioscintigraphy. f. / angiosarcoma.. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. adj. s. an . f. s.priv. V. f. angle.] V. e-gal cu 10-9 m. ANGIOSCOP. Carboanhidraz\.). n. s. an . m. angeion = vas. I). s. / anhistic. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. [Lat. / anguish. [Lat. s. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. [i anilism. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. / angiopa-thy. hypertensin. stare de r\u general. m. Conform SI. Sin. I este un decapeptid care. Evolu]ie.). col]. 2) A. -oma. îngust. angeion = vas. ANHIDROTIC.1 nm. m. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). incolor. cu formula C6H5NH2. n. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. de la intestinus = interior. sarx. f. / anhydrase. ANILIN|. angustia = loc strâmt. 1814-1874. tensus. tensus. 3) A. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. s.. angeion = vas. [Gr. angeion = vas. ANGIOPLASTIE. adj. / anicteric. a modela. [Lat. / aniline. s. / angoisse. angor abdominal (2). [Gr. pathos = boal\.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. s. survenind în general dup\ mese. / angiotensinogène. Var. ANHIDRAZ|. gr. / angio-plasty. [Gr. s. s.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. / angiopathie. s. de la gr. / angioscintigraphie. f. `n arab\ -al-nil. IV. ANGIONECROZ|. s. angor intestinal. s. angor. Bioxid de carbon (v. -oma.: a. const. an . ANGIOSTENOZ|.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. / angle.). s. / anhiste. / an-gionecrosis. s. m.: ace-lular (v. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). span = a trage. ori func]iona-l\ (în diferite boli).] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. / anictérique. considerate de origine neurovegetativ\. Var. Aceste re-ac]ii. / anhidrosis. / angiostomie. de la tendere = a `ntinde. scintilla = scânteie. myos = mu[chi. n. V. [Gr. [Gr. f. ]esut. [i tab. / angulus. `n-gust. -ozã. hydatos = ap\. ANGOR ABDOMINALIS. ANGIOSPASM. ANHIDROZ|..] ~ngustare a vaselor sanguine. [Fr. dilatare.] Care nu se `nso]e[te de *icter. gr. / angiospastique. Au fost descrise mai multe a. an . se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. lat. / angionécrose. histos = ]es\tur\. I) denumit a. de la tendere = a întinde. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. lat.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. -oma. an . s. -inã. pectus. de la Anil = indigo.. -azã.: gama-angiografie. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II.] Sin. f. f. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. / an-giostenosis. / angio-stomy. [Gr. / angiotensinogen. ANGUILLULA. lat. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. s. / angio-myoma. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. m. f. uneori for]at\. / angiotensin. angor. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele.priv. [Lat. f.] Sin. intestinum = intestin. [Gr. a t\inui [i omen. s. [Gr. a `ncorda. s. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. sarkos = carne. s. angeion = vas. -azã. / Ångström. mys. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului.priv. Sin. stoma. spastikos = care trage `n\untru.priv. hydor. angioto-nin. angeion = vas. / an-giospastic. În anemiile hemolitice. 135 . s. icter. dezob-struc]ie. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2.

f\-r\ urm\ri. s.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. cu hipermetropie (v. ANOREXIGEN.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. r\suflare.priv. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. este uneori conven]ional\. 3) Uneori sin.priv.] Intoxica]ie cu anilin\. profesor la Manchester. În cursul electro-lizei. ana = în sus. f. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. f. s. chimist. ANODON}IE. s. m. / anomalie.).. isos = egal. s. s.. ANOPIE. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele.] Inega-litate pupilar\. ANIZOCORIE. pentru anchilostomiaz\ (v.priv. kytos = celu-l\. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. malariae [i ovale). f. / anion. a. / anilingus. opsis = vedere.priv.] Sin. Evolu]ie imprevizibil\. s. Se sus]ine c\ a. ANIZOTROP. 2) A.. metron = m\sur\. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. an . ankyra = ancor\.priv.).priv.. f. an . / anisotro-pia. an .priv. s. ANOD. `n arab\ -al-nil. cu m\duva spin\rii sec]ionat\. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. 1766-1844. s. nepericulos [i. a. [Gr. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. [Gr.. phorein = a se sim]i. indo-lor. -ism. [Gr.. Poate fi profesional\ sau accidental\. de control. opos = v\z. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. f. f.] 1) Care diminu\ apetitul. m. adj. [Gr. s. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii.priv. de la trepein = a `ntoarce. [Gr. odontos = dinte. uneori. 2) a . cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. s. m. s. psihopatie. / Anopheles. Ant. 1) an . congenital\ sau dobândit\. transgenic.. ion = migrator. s. A. transgenic. s. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie).priv. s. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. gr.) `n func]ie de direc]ie. f.] *Strabism latent. [Gr. s. Se g\se[te în banda (4. ANONICHIE. an . / aniso-chromia. f. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. -e.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. adj. / anilisme. / anopia. opos = v\z. an . dilatabilitate. isos = egal. f. odous. / anisocorie. f. / anomie.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. / animal. de o-bicei *congenital\ [i *familial\.priv.. / anonychia. / anophtalmie. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. nomos = obicei având for]\ de lege). / anopsie. conductivitate electric\. gennan = a produce. an . imperceptibil\. de la Anil = indigo. s. fizician [i naturalist englez. V. adj. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. spre deosebire de *monoftalmie. V. S-a propus s\ se considere a. cu rol în vederea stereoscopic\. ANIZOTROPIE.. / anopsia. Ant. de valoare mic\. [Gr. [Gr.priv.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. kore = pupil\. Nematocere. ANIZOCITOZ|. / anode. ideal cristalele. s. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. ANOFEL. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. [John Dalton. f.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. În acest caz. / ankyrine. fiziolo-gic\. aspect. ophthalmos = ochi. / anisocoria. s. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. / anorexiant.priv. f. s.). c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul.: anorexia nervosa. s. [Gr. / abnormality.] Ion înc\rcat electric negativ. [Lat. / anion. isos = egal.: *izocorie. lingere = a linge. benign. / anisopho-ria. [Lat. care a studiat [i daltonismul. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. f. [Gr. [Gr. m. s. ANILISM. Anilin. n.. orexis = apetit. / anorexia. prin în]ep\turi.] 1) Organism viu. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\.] Modi-ficare patologic\. animal = fiin]\ vie. animal. -atos = culoare. Var. anomalia = neregularitate. s. s.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. [Gr. [Gr. spinal. a luminii etc.). iar cele inferioare lui m .priv. anomaly. anomos = neregulat (an . an . f. n. / anodontie. din lat. adj. s. s. an -priv.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.. f. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. / anisométropie. având senza]ii.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. prin exces. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. 2) Absen]a ve-derii.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. f.: anorexie mental\ (v. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). f.. f. ANION. acut\ sau cronic\. f. s. / anoph-thalmos.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. drum.priv. ANOMALIE. / anopie. -inã. f. s. m. f.. ANIZEICONIE. s. f.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli.priv. de care el `nsu[i suferea. an .2T.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi.] Electrod pozitiv. isos = egal. 136 . an . manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. m. ops.. / anorexie. / anilingus. -atos = denumire. / anomia.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. orexis = apetit. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae).priv.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. v. 2) Care apar]ine orga-nismelor.. an . ANIZOCROMIE. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. an . khroma. / anisophorie. [Gr. f. monstruozit\]i.. anorexia nervosa. hiperfagic. ANOFTALMIE. a se comporta. [Lat. deci f\r\ comunicare cu creierul. ANOPSIE. / aniseiko-nia. s. Se deosebesc: 1) A. s. odyne = durere. anorexie mental\. f. s. an .] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. / anisotropic. trope = întoarcere. Prin extensie.. vedere. ANKIRIN|. hodos = cale. an . / Anopheles. s. ana = în sus..ANILINGUS. ops. [Gr. -ozã. n.priv. 2) În particular. -ykhos = unghie. -onos = i-magine. f. ANODIN. / anode. [Gr.). c\l\tor. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. trope = `ntoarcere. f\r\ importan]\.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. [Gr. de la trepein = a `ntoarce. / anisochromie. s. Limita între normalitate [i a.). se deplaseaz\ spre anod. [Gr. de la ienai = a mer-ge. / animal. f. s.. Sin. / anisotrope. onyx. s. d) a. / ankyrin. nomos = obicei având for]\ de lege. an . de la anima = suflet. ANIZOFORIE.. isos = egal. gr. / anodontia. f.priv. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. adj. Sin.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. e) a. Wuchereria bancrofti. Sin. f. s. vitez\ de propagare a sunetului. m. a. adj. s. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. adj. anus = [ezut. s. / anodin. dependent\ de contextul familial. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. este expresia unui dezechilibru psihopatic.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. / anodyne. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. ANOREXIE. eikon. / anonychie. s. [Germ. f. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. rezisten]\ la trac]iune. prin extensie. isos = egal. [Gr. anopheles = v\t\m\tor.. f. vedere. ANIZOMETROPIE. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. / anisocytose. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. f. / aniso-cytosis. m.: izeiconie. / anorexigène. / an-isometropia. / anilism. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. b) a. m. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. an . ANIMAL. [Gr. s.. isos = egal. prin defect.. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. n. vivax. ANOMIE. s. ANKILOSTOMIAZ|. s. lui Houssay. s. s. [i a pozi]iei acesteia. f. adj. s. / anisotropie. anomalus. f. A. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. / aniséiconie. isos = egal. onoma. s.. c) a. m. [Gr.: protanopie (v.

ANTEROGRAD. s. 137 . organum. ante = înainte.ANORGANIC. familiei sale (a. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. nor-melor admise. de la vertere = a întoarce. algos = durere. Heidelberg [i Göttingen. ante = înainte.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. ter-menul este pu]in utilizat.. s. ab = îndep\rtat de. 2) Care se produce de la un moment dat. [Gr. gr. ante = înainte. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. m. 4) Inhalarea unor gaze toxice. A. / antéposition. lat. [Lat.] 1) Mi[care în sens anterior. care conserv\ curbura sa normal\. [Lat. / anosodiaphorie.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. antagonisma = pozi]ie. de la gnonai = a cunoa[te. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. / ab-normal. ANTE MORTEM. *hemianopsie etc. gradus = pas. / anormal. treapt\. de la ponere = a pune. 4) A. s. [Gr. / anorchidie. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. m. comparativ de la ante = înainte.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. -ntis = antecedent. s. A. f. f. an . NA: antebrachium. [Gr. -onos = bra]. adj. adj. / antero-grade.priv. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. / anovulation. de la anti = contra. / antalgique. gr. f. adj. flexio. de la anti = contra. a . ANTEPOZI}IE. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). [Lat. / anox(a)emia. oxys = acru. an . NA: pars distalis adenohypo-physeos. Ex. mort. adj. [Lat. personale). s. / antenatal. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. ANTEHIPOFIZ|.: blocante de canale calcice (v. pe care le descriu jejunul [i ileonul. fenomene sau substan]e. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. [Lat. f. adj. 3) A.priv. gr. haima. astfel încât axul corpului uterin. partus = na[tere. oxys = acru. gnosis = percepere. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. ANS|. / anthelix.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). m. s. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. par]iali. care le servesc. Ex.priv. s. s. / antagonist. Ex. V.priv. a. s.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. adj. V. sincop\ cardiac\). versum. / antepo-sition. tub urinifer [i nefron. / anse. f.. ANORHIDIE. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. / anta-gonism. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal.. [Lat. ante = înainte. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. / antécédents.] În anatomie. s. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. an . de la ovum = ou.] Care calmeaz\ durerea. s. ante-flexie [i anteversie. anoxyemie.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. comparativ de la ante = `nainte.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. f. / anosmia.). / antérograde. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. osme = miros. anularea sau inversarea efectelor lor.. 2) În bac-teriologie. adj. f. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:.. / antagonisme. n. [Lat. m. ANOVULA}IE. [Lat. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). nosos = boal\. s. adj. s. ante = înainte.] Care este contrar regulilor. organikos = referitor la un instrument. f. anterior = mai înainte. ANTEBRA}. s. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal.. m. f. [Gr. f. / anosognosie. hypo = sub. tratament a. positio.: fosfor a. an . natalis = de na[tere. prin flectare. Medicament cu aceast\ proprietate. s. s. an . brakhion.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. / ano-sognosia. de la lat. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. s. De[i ar putea prezenta interes. ANOSOGNOZIE. an-sae. s. în for-m\ de U. organ. par]ial: ventral. situat\ anterior fa]\ de *helix.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. [Lat. gr. nosos = boal\. / anterior. antihelix. prea flectat înainte. s. f. adj. ANTEHELIX. bucl\. / anorchia. 2) a. diaphoria = diferen]\. biochimic. agonistes = lupt\tor.priv.: a. Între cele dou\ extreme. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. -idos = testicul. s. / antéhypophyse. de la phyein = a cre[te. [Gr. familiale). s. / forearm. / history. / anoxémie. Marginea convex\ a a. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\.: amnezie a.] Care precede *na[terea. Sin. brachium. adj. v. cunoa[tere. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. / inorga-nic. / anorganique. organe. / anovu-lation. / an-terior pituitary. ANOSODIAFORIE. orkhis. / anoxie. s. NA: ansa. ANTALGIC. an . s. [Lat. / anosmie. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. 3) Substan]\ care.priv. -e. f. -ale. physis = cre[tere. la nivelul p\r]ii lor concave. de la gradi = a merge.. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. -onis = pu-nere.] 1) Devia]ie anterioar\. / antalgic. inel. ANTEVERSIE. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). ansa = toart\. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. oxigen. ante = înainte. 2) Despre un sistem. ANTERIOR. i. a . Pentru compara]ie. f. ANTENATAL. / antagoniste.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). antagonistes = oponent. Ex. / anosodiaphoria. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. f.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. Tipuri de a. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. cu care este asociat\. competitiv sau necompeti-tiv. n. anterior = mai înainte.: la altitudine). / antérieur.] Absen]a *ovula]iei. antecedens. f. s. s. lat. ce-dere = a merge. ANOXEMIE. oxigen.: pozi]ie a. ANTAGONISM. lat. / antéversion. A. [Gr. f. ANOXIE. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. 3) a. ante = înainte. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. pl. -aux. adj. m. s. dim. [Friedrich Gustav Jakob Henle. / anoxia. [Gr. 1809-1885. ANTAGONIST.priv..: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. / antéflexion.. s. [Gr. [Lat. / antever-sion. Ex. de la parere = a na[te. n. norma = regul\. [i monorhidie. / anthélix.. *agnozie vizual\. organon = instrument. *afazie Wernicke. anatomist german. ma[in\. / anténatal. helix = spiral\. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. 2) A. s. ANORMAL. hipo-fiz\. m. ante = înainte.priv. diminuarea oxigenului atmosferic (ex.. profesor la Zürich. -onis = îndo-ire. NA: anthelix. s. s. [Gr. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. f. [Gr.. ANTEFLEXIE. n. Lega-rea se produce conform *legii maselor. f. ereditare sau eredocolaterale). ce poate avea ca rezultat diminu-area. f.. anomalous. f. gr. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. f. s. Prin a. s.] V. ANOSMIE. sau mineral. f. / ante-flexion. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). organicus. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. A.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. adj. de la flectere = a îndoi. A. f.: 1) A. ANTE PARTUM. [Lat. pl.] V. ANTECEDENTE. adj. -atos = sânge. [Gr. i. / loop. -rtis = moarte. s. ante = înainte. Sin.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. adj. [Lat. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. a înainta. anti = contra.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. / avant-bras. s. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. de[i se leag\ la un *receptor. agoni[ti [i a. f. ascenden]ilor s\i (a. n. pl. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. s.. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. [i anosognozie.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. [Lat. s.

] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). a. n. deriva]i de oxichinolein\. pl. n. d) o serie de inhibitori de calciu.. bios = via]\. convulsus. s. s. s. / antiamaril. [Gr. m. A. angina = sufocare. / antico-don. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. adj. anticipatio. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. / anti-anticorps.. s. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. de la ergein = a lucra. lat. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. -inã. [Gr. 4) A. con-cep]ia. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. lat. V.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. allos = altul ergon = lucru. lat.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. [i nu a ac]iunii clinice.. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii.] 1) Care se opune vie]ii. ergein = a lucra.. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). / antiamaril. [i X ai coagul\rii este. dezin-fectant. m. aner. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. f.. s. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. *gramicidina [i *polimixinele. În ultima perioad\. 5) 138 . antimitotic (2). antisecretorii gastrice. anti = contra. contraceptiv. antituberculoase. m. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. / antiantibody. corpus. A. a coagula. ANTIBACTERIAN. gramma = înscriere.ANTIACID. ANTICOAGULANT. s. tetracicline. Combinarea unui a. adj. cu anticorpii. / antibody. [Gr. m. / antibiothérapie. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. acidus = acru. [i antibiotic.: antivitamine K. lat. / antiarythmique. -onis = graviditate. [Gr.] Care se opune *febrei galbene. Câteva tipuri: 1) A. anti = contra. [i antiulceros. rifampicine. crab.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. adj. n. ANTIAGREGANT. / antisludge. / anticorps. / antineoplastic. m. s. adj.. A. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. adj. f. / antibiogramme.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. cancer. ANTIALERGIC. / anticoagulant. m. m..: medica-ment a. canal de calciu. V. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. în consecin]\. VII. / antibiogram. [Gr. lat. / antibiotic...] Sub-stan]\ specific\. / antiandrogen. anticelular. ca-nal de potasiu. a su-foca.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. anti = contra.: heparina. s.. s. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. / anticipa-tion. benzo-diazepinele. / antibiotique. s. anti = contra. [Gr. adj. n. s. *lizin\ sau *precipitin\. Sin. de sintez\..] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. rhythmos = ritm. s. coagulare = a închega. A. antibiomimetice. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. antimitotice. adj. / polypeptide antibiotics. adj. anti = contra. [Gr... gr. ANTIANDROGEN. adj. / anticoncep-tionnel. anti = contra. therapeia = tratament. / anticholinergic. perfect. adj. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. / antibactérien. rhythmus. ANTIARITMIC. antieritrocitar. de la angere = a strânge. / anticoagulant. de la anticipare = a o lua `nainte. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. khole = bil\. 2) A. [Gr. anti = contra. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. s. de la therapeuein = a `ngriji. s-au dezvoltat a. includ fenobarbitalul.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. lat. [Gr. concep]ie. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. de la convellere = a zdruncina. aminoglicozide. [Gr.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. adj. Pe baza efectelor celulare. a anticipa (ante = `nainte. n. n. cutanate. dim. adj. s. V. ANTIBIOGRAM|. c\reia îi afecteaz\ cinetica. -euse. / anticipation. adj. s. A. / antiallergique. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). adj. s. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. sunt utilizate ca *spasmolitice.. m. [Gr. / antianginal. n. ANTICONVULSIVANT. antiseptic. ANTICOLINERGIC. canal de sodiu. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. f. anti = contra. / antiandrogène. cu antigenul corespondent. -onis = anticipa]ie. ANTICIPA}IE. antienzim\. [Gr. adj. anti = contra. anti = contra. s. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. adj.. -cri = rac. anti = contra. [Gr. f. m. Datorit\ acestor propriet\]i. ANTICANCEROS. / antibiotics therapy. s. se disting patru grupe de a. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. n. m. -elle. pulmonare sau sanguine. adj. V. s. IX. spaniol\ amarillo = galben. s. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. lat. f. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. anti = contra. s. / antiagrégant. evident. adj. adj. corpus. adj. s. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. deci. [Gr. s. În func]ie de formula chimic\. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. s. -oris = corp. s. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. adj. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. / antiepileptic drug. gennan = a produce. -e.. Producerea de a. Nu exist\ a. anti = contra. o.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. Se alege. / antiangineux. s. s. [Lat. producerea unei sarcini.. m. adj. anti = contra. [Gr. ANTIAMARIL. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. / anticodon. nitroimi-dazoli. *antiemetice. fa]\ de *heparin\. / antibacterial. / anticholinergique. V. m. de la bakteria = baston. anti = contra. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.] 1) Care se opune acizilor. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus.. V. n. m. s. ex. lat. Sinteza factorilor II. ankein = a sugruma. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. a . anti = contra. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. macrolide. antifungice. / antiarrhythmic. -oris = corp.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. a. anti = con-tra. bakterion. m. ANTI-ANTICORP. ANTICONCEP}IONAL. / anticancéreux. sau gr. Diversitatea a.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. anti = contra. capere = a lua). adj. sunt grupate în familii: be-talactamine. conceptio. bios = via]\.. ANTICORP. n. fenitoina.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. din aceast\ cauz\. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. adj. Ex. n... s. s. -e. in vivo sau in vitro. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. 3) A. / an-tacid. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. / contraceptive. Se recurge la reac]ii antigen-a. anti = contra. s. adj. s. -enne. s. andros = b\rbat.priv. s. [Gr. m. / antiallergic.. m. m. in vitro sau in vivo. anticelul\ parietal\ gastric\.. polipepti-de..: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. adj. Ex. n. de natur\ proteic\. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. adj. / anticonvulsi-vant. determinate de *alergie. ANTIBIOTERAPIE. anticoagulante circulan-te. s. ANTIBIOTIC. aggre-gare = a aduna la un loc. ANTIANGINOS. ANTICODON. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. s. / antiacide. glicopeptide. prezint\. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific.. [Gr. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. n.. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. -euse. lat. ac]iune. lat.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. *midriatice [i antiparkinsoniene.: a. s. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. adj.] V. este enorm\. bios = via]\. m. [Gr. m.

Titruri crescute de a. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. unii a. ca [i implica]iile `n patologie. având efect de sc\dere a de-bitului urinar.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. v.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. [Gr. / antidote. 15) A. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). ANTIEMETIC. f.A. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. cu specificitate dubl\. s. n. 139 . umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. emetikos = care produce v\rs\turi. V.: homeodot. anti-TPO. s. / antifibrinolytic. este *tamoxifenul. responsabil de formarea *celulelor lupice). cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. ANTIDROMIC. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. A. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. de la diourein = a u-rina. 2) În homeopatie. A. au fost detecta]i în carditele reumatismale. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. ANTIESTROGEN.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. s. sau phlegein = a arde.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. perinucleari (p-ACAN) . [Gr. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. [Gr. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. c. / antidiuretic. f. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. / antifibrinolytique. a.).. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. n. en = `n. m. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. care apar doar `n condi]ii speciale. fie stimularea func]iei celulare. zyme = ferment. 8) A. n. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. ANTIFLOGISTIC. a. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. strict iden-tici. patolog [i serolog de origine austriac\. [i chelator. V. 16) A. c.. a. s. A. care precipit\ cu antigenul. a. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. anti = contra. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. s. n. apar]in `ndeosebi IgG. biochimic sau farmacologic. A. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). m. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. fibra = fibr\. adj. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. reaginic. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. A. adj. adj. adj. de la lyein = a distruge. adj. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. anti = contra. ciroz\.). pân\ la denaturare. iar cel\lalt pentru alt antigen. s. oistros = dorin]\. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. printr-un mecanism fizic. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac.). 10) A. Inventarierea a-cestora este `n curs. anti = contra. A.. (sau de a. medic austriac. / anti(o)estrogen. [Gr. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. 7) A. m. Rh. anti = contra. gennan = a produce. Cel mai important a. Abrev. V. lat. hepatit\ cronic\ activ\. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. adj. ANTICORP REAGINIC / réagine.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. s. ANTIFIBRINOLITIC. utiliza]i experimental (a. s.. 11) A. 12) A. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. sensibil la varia]iile de temperatur\. [Gr.). ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. reflex axonic. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. 20) A. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. iar a. emein = a vomita. dromos = curs\. acidi-fiere. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. anti = contra. adj. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. În terapeutic\. provocând fie blocarea. s. a.: ACAN. 17) A. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. / anti-oestrogène. anti = contra. citotoxic. Pre-zen]a în circula]ie a a. prin administrare intravenoas\. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. de la gr. dotos = dat. natural. de aceea. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. hibrid. de la phlox. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). Ex. A. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. / antiemetic. / antien-zyme. *test Coombs etc. [Gr. varietate de a. ANTIENZIM|. / antidote. antimiocard. adj. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. 1870-1950. Sin. antimu[chi neted.. ANTIDIURETIC. lat. [Gr. nici hemoli-z\. s. m.] Termen desuet.: antivomitiv (v. s. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni.. n. / reagin. Abrev.. umoral. impuls.: a. sau lat. lytikos = care distruge. / antienzyme. Karl Landsteiner. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. / antidro-mic. Sin. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. emeticus. foarte eficace. sclerodermie. m. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. phlogos = flac\r\..] Tip de a. varietate de a. adj. de la anti = contra. chimic. A. Termenul este discutabil. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. gr. t. m. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. anti = contra. prezent în umori. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. phlogistos = inflamabil.. / antiphlogistique. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. Anticorp care.: antiinflamator (v. 9) A. [i anticorpi anti-car-diolipin\. adj. Ex. adj. reagin\. 6) A.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. drum. s. 13) A.] Sin. [Julius Donath. / antidromique. Forssmann. 1868-1943.: anticorpi antitireoglobulin\. antimitocondrie. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. 14) A.: reagin\ (v. / antiphlogistic. s. vasopresin\.: solu]ie apoas\.: macroglo-bulinemie Waldenström). m. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. gr. s. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. / anti-émétique. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. s. imunoprecipitare. / antidiurétique. 19) A. ANTIDOT. Sin. Sin. precipitant. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. v. 18) A. New York.: a. Sin. fa]\ de *antigenul Forssmann. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. -inã. m. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. specific pentru antigeni din membrana celular\. [Gr. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves.. termolabil. drojdie. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. antidotum = antidot. a.). f. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. adj. monoclonali (v. V.] 1) Care se opune *fibri-nolizei.).

s. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen.: a. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. ini]ial în cancerul de colon. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. carcinoembrionar. crosreactiv (încruci[at-reactiv). V. de asemenea. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. histocompatibilitate. A. Nu este riguros specific. adj. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. iden-tici. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice.4 / CA 72. pentru care nu este strict specific. prostatita sau infarctul prostatic. A. adj. sunt extrem de diverse: bacterii. t. fetali). lat. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. ANTIGEN CA 72. A. / antigène.. Casoni sau a. CA 19. Prezen]a acestui a. markeri tumorali. a.: 1) A.4 antigen. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. O serie de glicoproteine care. V. Dozarea a. gennan = a produce. 4) A. protectiv. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. A. markeri tu-morali. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. cu Mr 34 kDa). ca hiperplazia prostatic\. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. Câteva tipuri de a.] V. la fetus. a.] Sin. markeri tumorali. hepatit\ B. A fost descris\. V. s. Ex. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. glicoproteic asociat cancerului de sân. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. anti = contra. este secretat `n mod normal. Abrev.: antimicotic (v. [i antigeni he-terofili.9 antigen.] V. antifon-gique. CEA (engl. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. antigeni. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv.)..: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. cu excep]ia oilor. A. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. m. V. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). n. Abrev.3 / antigène CA 15. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. în raport cu care este mai pu]in specific..9 / CA 19. A. V. ANTIFUNGIC. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. Sursele de a. transse-xualism. patolog [i imunolog suedez. V. Natura a. exist\ numai la embrion. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. identificat la numeroase specii de plante [i animale. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. prezent în celulele canceroase. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule.: a. grup tisular. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. care. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). s. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. DEX.: HBs.3 / CA 15. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. colorectale [i gastrice. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. V. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. virusuri. ubi-cuitar. surface = suprafa]\. V.ANTIFOLIC. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. carcinofetal glial etc.: PSA. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. core = centru. în caz contrar se produce *rejetul.5 ng/ml. t. A. sunt înrudi]i cu a. Ex. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. Termen actualmente desuet. / antifungique. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. p. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). F. / antigen. C (nucleoproteici – NP. a-poi în alte cancere. ai aceluia[i individ. B. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. p.9 / antigène CA 19. asigurând rezisten]a la boal\. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. Diferi]i a. dar nu [i `n sânge. ca [i a. Este prezent `n majoritatea organelor. eritrocitari ai sistemului ABO. V. / antifolique. ANTIGEN CA 15. 140 . Sin. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. rejet. celule sau proteine str\ine.: ACE. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen.). prezent în toate celulele organismului. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. hepatit\ B. [Engl. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. V. [Gr. [Engl. V. A. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. r. miez. utilizabil pentru supravegherea acestora. Denumire generic\ a unei serii de a. hepatitis B = hepatit\ B. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. A. anti = contra.3 antigen. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. [Gr. ANTIGEN CA 19.9. o gamafetoprotein\. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. dar [i a altor cancere (gastric. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. utiliza]i ca *markeri tumorali.. V. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. s. m. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\.] A. A. neuraminidazici – N). *a. t. m. A. s.: pl. a. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. markeri tumorali. Unii dintre ace[ti a. sub-stan]e toxice etc. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. CA 50 [i markeri tumorali. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. antigen CA 19. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. A. 2) A.). V. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. HBs Australia (v. hidatic.9 [i markeri tumorali. Ex. ANTIGEN. adj. s. Ex. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. homogref\. 1868-1947. he-maglutininici – H. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. deci. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. s. Obs. a. s. în mod normal. Astfel. (v. adj. markeri tumorali. în continuare [i alte tipuri de antigeni. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. 3) A. / antifungal.). sistem HLA. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. t. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. 5) A. Detec]ia a. colit\). V. pentru care.. a. hepatit\ B. F. tract respirator). antigeni fetali. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. [John Forssman. carcinoembrionar.: aloantigeni. t. A. A. deoarece con]ine a. A. în conti-nuare. g.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. Abrev. fungus = ciuperc\. A. În cazul re-jetului. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. n. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. pot fi utilizate ca *antimitotice. cf.4 / antigène CA 72. m. / folic acid antagonist. A.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. V. hepatitis B = hepatit\ B. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

*apoplexie. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. ASTENIE.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie.priv. `n re-lief. urmate de expectora-]ie mucoas\. a lichidului de staz\ gastric\. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. E-volu]ia bolii este capricioas\. ASPIRA}IE. sperma. -atos = s\-mân]\. ASTERIXIS. in-vers.] V. a . 3) A. ASTEREOGNOZIE. f. tab. [Gr. readus în circula]ie de *DSM IV..pentru Spiraea ulmaria. [Gr. f. / astigmatisme.] V. din gr. f.pen-tru acetil. asthenos = f\r\ putere. f. s. / aspirin. acomodativ\.priv.] Absen]a *splinei. crisis. n. ASTENOCORIE. n. n.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. / astasie. / aspermatisme.priv. f. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. n. / asterixis. / asper-gillosis. de la a . adj. simplu. expira-torie. -inã.priv. s. s. ASTIGMATISM. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor).] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. / astro-cytoma. / astringent. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. sugarului [i al copi-lului este grav. aparatul respirator es-te practic normal.] 1) Diminuarea for]elor. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. a. a sufla (ad = c\tre. / astroblastome. s. prin deformare conic\ a corneei.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. f. [Ital.. moderat\. pleural\. n. [Gr. a . s. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian.glioblastomul). s. [Gr.priv.. dureri precordiale. de p. m. Se disting: 1) A. s. f. ASTROBLASTOM. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. [Lat. / aspiration. sin. ASPERMATISM. [Gr. . umed. *alergia. n. spirare = a r\sufla). -oma. m.: agnozie tactil\. m. -ozã.). s. de grad înalt (III .. 2) În limbaj clinic. aproape. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. adj. proto-plasmic. nu sunt clare. pseudoastm. în *hipermetropie. / asplénie. s.: semn Adams-Foley (v. f. 3) A. astron = stea. ASTAZIE. astragalus. f. / aspergillose. / astasia. f. kytos = celul\.). constituit din astrocite aplatizate [i alungite. a. contrar regulei. senza]ie de astenie. cu staz\ pul-monar\. Sin.. n. 2) A. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. sterixis = pozi]ie fix\. [Gr. -oma. astron = stea. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. s. frecvent. s. splen. ulcera]ii. 5) A. [Lat. f. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). febr\. analgezic. sânge. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. aspergere = a r\spândi. / asthénopie.priv. -ism. transpira]ii. gastric\. e) a. [Gr. / astringent. pustule. insuficien]\ renal\ etc. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. muscular\.] Sin. A.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. pot fi clasificate în: 1) A. de la ad = c\tre. [i acid arahidonic. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. din cauza spasmului. reprezint\ o dispnee paroxistic\. c) a. s. d) a. antipiretic. [Gr. s. / astrocyte. / a-stereognosis. în care meridianul cel mai refringent este vertical. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. Se disting a. de la a . iar imaginile sunt percepute deformat. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). a . 4) A. Obo-seal\ vizual\. ca antiinflamator. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem.. de la sterizein = a sta nemi[cat.. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. ASTRAGAL. de la a . f. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. stigma. V. lichid amniotic) în c\ile aeriene. -enos = splin\. a . stasis = [edere. s. f. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). cu celule gigante (gemistocitice). mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. stereos = solid. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace.astroblastomul [i IV . tremur\turi sau secuse mu-sculare. stereoagnozie. n. în consecin]\. de la istanai = a plasa. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. tumori subcutanate fistulizate). este un medicament cu lar-g\ utilizare. s.oase. s. s. s. de la gnonai = a cunoa[te. / attack. [Gr. s. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a.. / asthe-nocoria. s. Sin. / asthénocorie. m. astig-mie. grupate în fas-cicule. [i sindrom Da Costa.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). s. asthma = gâfâial\. astheneia = sl\biciune. n.). sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. îns\. / astigmatism. f.: criz\. a face s\ ]in\. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. / astragale. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. a . / talus. ca urmare a necoordon\rii motorii. ATAC. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. m. [Lat. de la aspirare = a inspira. ASTM.. -onis = aspira]ie a aerului. continu\ (dintr-o plag\. / asthme. intestin sau cavitate seroas\). [i a. Tipuri: 1) A.: semn Arroyo (v. f. -e. astringens.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. vedere. a lega. / asthenia. V. de a deveni nebun. gnosis = cunoa[tere. / attaque. hipermetropic pe un meridian. / asthenopia. tulburare cardiac\. s. [A . observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. n. asthenos = f\r\ putere. s. / a-spermatism. putere. f) a.priv. 2) A. Rolul principal în de-clan[are îl are. lâng\. iar ce-l\lalt normal. f. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. m. s. percepere. V. [Lat. Pseudoastm (v. [i debilitate. emetrop etc. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. cu expectora]ie [i. în care un ochi este astigmat.priv.priv.] Sin. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. "conform regulei". 158 . s. continu\ sau discontinu\. / asthénie. m. / aspirine. de origine neclar\. stringere = a strânge. blastos =ger-men. Func]iile a. a împr\[-tia. ASPLENIE. putere.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. / astroblastoma. / astéréognosie.. dar dispare uneori la pubertate. uneori. dar f\r\ paralizie. 6) A. ops. bron[ic adev\rat (esen]ial). stroke.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. b.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. ceea ce conduce frecvent la *diplopie.. simptomatic. sthenos = for]\. [Gr. A. 2) A. semitardiv\ sau tardiv\. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. fibros. fibrilare. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. f. f. [Gr. Se deosebesc: 1) A. Între accese. Sin. ASTENOPIE. s. Sindrom imprecis. -ism.: dis-tonie neurocirculatorie. [Gr. Se manifest\ prin dispnee. s. conic. putere. opos = v\z. senza]ie de sufocare. Accesele se pot succeda atât de rapid. ASTROCIT. a . / asthma. senza]ie de stran-gulare. caracterizat prin accese de dispnee lent\. m. f.). s. s. de grad mic (I. deci a ortostatismului.). II). printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. A. fatigue. s. kytos = celul\. pip\it. anat. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. antiagregant plachetar [i antitrombotic. intricat). m. a sta. f. s. s. / astrocyte. spir .. / astrocytome. attaccare = a începe. astragalos = oscior. miopic pe un alt meridian. ASTRINGENT. s. ASTROCITOM. b) a. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. durere sau jen\ toracic\. astron = stea. neregulat. [Gr. ASPIRIN|. s. protoplasmatice [i a. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. sthe-nos = for]\. 3) În limbaj curent. astrocitom. A. s. s. 2) A. / asplenia. / aspiration. compus. / asterixis. s. Termen vechi. kore = pupil\. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. s.ASPERGILOZ|. plant\ denumit\ [i t\valg\. s. -atos = punct. aspiratio.: miastenie (v. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. sthe-nos = for]\. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack.

embole = ac]iunea de a arunca `n. -onis = atenuare. -ozã. m. / atticite. s. aptitudo = aptitudine. ATEROSCLEROZ|. f. [Gr. a a-ranja. / atelecta-sis.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii.: dislipi-demia. termen preluat ulterior `n arhitectur\. atticus. [Gr. / attelle. [Gr. ATITUDINE. în mers (a. s.] Dispozitiv.: boal\ Friedreich. atavus = str\mo[. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. s.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). / splint. format pe peretele intern al arterelor. Var. atticus. [Lat. / atténuation. s. A. ATETOZ|. model. adj. unde sonore etc.priv. s. neurolog german.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. de la temnein = a t\ia. f. s. [Gr. / athymie. substan]a reticulat\). f. 1) thymos = minte. pentru aterectomie (v. f. / ataxic. adj. ATIPIC. f.. ATERECTOMIE.priv. s. este considerat\ o boal\ general\ complex\. s. attenuatio.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. s. a reduce. ATICIT|. care sunt dezordonate.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. marc\. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. f.. ektasis = dilata]ie. ATEROM. ATIMIE. [Lat. adj. s.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase.priv. de la gennan = a produce. f.sau bilaterale invo-luntare. athere = terci. s. frica de a înnebuni. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. [Gr. de la skleros = tare. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. / ataraxia. Sin. / atypique. Dup\ întindere. f. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. s. la nivelul extremit\]ilor. Uneori. ATEL|. gr. adj. A.] Lini[te moral\. s.: sindrom Louis-Bar (v. [Gr.] Sin. din lat. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). m. de la typos = tip. NA: recessus epitympanicus. s. / ataxie. 159 . înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). ATICO-ANTROTOMIE. [i coree. ekta-sis = dilata]ie. / atheroge-nic. tipic\. [Lat. Etiologia a. / athéro-embolism. s. athere = terci. timus. aranjare. / atavisme. fiertur\.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. termen preluat ulterior `n arhitectur\. indiferen]\. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. vertij. Hanovra. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n. F. atti-cus. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. 2) A. exist\ trei mari tipuri: a. / atherectomy. poate fi acut\ sau cronic\. sec]iune. constând în agita]ie extrem\. attikos = referitor la Atena. / athéromasie. lat. a. s. Ex. cavitate.: boal\ Hammond. poate fi: masiv\. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. tome = t\iere. a.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. ATAVISM. [Gr. / athérogenèse. deta[are. [Lat. / atypic. a aranja. s. / ataxique. de la a . spirit. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale.grea]\. f. V. A. teleos = extremitate.. f. atticus. a . s.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane.). / atavism. fiertur\ (-oma). material plastic. frisoane sau bufeuri de c\ldur\.. p. prin a. [Gr. f. s. sau f.). fiertur\. ataktos = neregulat.priv. / epitympanic recess. fumatul etc. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. / athérogène... ATAXIE. f. / athetosis. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. ATEROGENEZ|.: ereditate ancestral\ sau de revenire. ballein = a arun-ca). [Gr. s. s. de la tattein = a or-dona. termen preluat ulterior `n arhitectur\. gennan = a produce. s. s. X.. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. athere = terci. f. / atélectasie. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. adj. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. / ataraxie. f. f. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). attikos = referitor la Atena. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice.: ateromectomie. manifestat\ prin stare de indiferen]\. athere = terci. s. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. de inactivi-tate total\. iar `n 10 % diabet zaharat. Ex. sklerosis = indurare. În literatura medical\. Sin. [Lat. ektome = excizie. medic german. athere = terci. 1858-1916. -ozã.. înt\rire. n. frica de a muri. attikos = referitor la Atena. hastella = b\] mic. fiertur\ (-oma). athetos = nefixat. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). Cu debut `ntre 5 [i 15 ani.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. athéromec-tomie. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. Var. s. m.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. f. adj. genesis = producere. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a.: amiotaxie. ATICOTOMIE. ATAXIC. din unele st\ri febrile. ataraxia = impasibilitate.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. localizat\ pe arterele coronare. de la attenu-are = a sl\bi. tattein = a ordona. ATEROMECTOMIE. Sin. spontane. a aranja. s. sec]iune. s. f. f. convulsii [i tulbur\ri de mers. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. a unei boli). iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. a . itã. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. [Nikolaus Freidreich. / athymia. n. / atticitis. s. 8. de la temnein = a t\ia. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice.] Depozit lipidic g\l-bui. / attico-antrotomie. ATEROGEN. de-realizare. [Lat. fiertur\. aranjare. f. profesor de anatomie patologic\. / attitude. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. f. attikos = referitor la Atena.priv. gr.] Neconform unui anumit tip. [Ital.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. lemn. athere = terci. termen preluat ulterior `n arhitectur\. [Ludwig Bruns. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. A. s. / attitude. typikos = tipic. s. / attique. s. forma]iunile subtalamice. antron = pe[ter\. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. f. f. pa-restezii la nivelul membrelor. simbolic. ou f. prin complica]ii cardio-respiratorii. antrum. lobular\ sau segmentar\. attitudine. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. / atheroembolism. ATICA. manifest\ prin deficit anabolic. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. lente.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. f. ATENUARE. 2) Bolnav afectat de ataxie. Sin. f. f. -oma. p\stos (sem\nând cu un terci). f. codificând proteina denumit\ frataxin\. f. s.) la traversarea unui anumit ma-terial. [Gr. de la tattein = a ordona. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul.): 1) A. gr. [Gr. [Gr. de la a . m. din metal.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. dur. / athérosclérose. / attico-tomy. F. s. (ex. s. / athérome. -ism. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). atypical. tome = t\iere. / atheroma. / athe-rogenesis. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. / atticoantrotomy. s. m. ghips etc. n. ATEROMATOZ|. din gr.] V. 2) thymos = prin-cipiu vital. neregulate [i cu amplitudine mic\. din gr. ateles = incomplet. 1825-1882. embolie. [Gr. angeion = vas.: fenomene a. fiertu-r\. f. în func]ie de evolu]ie. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. ATARAXIE. / attenuation. athere = terci. m. s. [Lat. nucleele gri centrale. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. cinetic\). / ataxia. aritmice. / atticotomie. / athétose. s. s. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. coronarian\. f. / athe-romasia. fiertur\ (-oma). a . tabes ereditar.: forma a. f. a .priv. [Gr. taraxis = tulburare. s. din gr. -oma. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. disar-trie. ionizante. 2) Absen]a timusului. ATEROEMBOLISM. ATELECTAZIE. f.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. din gr. [Gr. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. taxis = ordonare.. taxis = ordonare. s. / atherosclerosis. / athérectomie.

Su-deck's disease. vulvar\ . a..priv. [Edouard Francis Kirmis-son.: F0F1-ATP-az\ (v. tome = t\iere. a . [Gr. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. 1848-1927. 2) A. totodat\. a . ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. chirurg francez. de la ater. s. ATLAS. sphaera. -trum = negru. trans = peste. dislipoidic\ . n. alc\tuind molecule. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m.] Absen]a *transferinei din sânge. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. lo-calizat\ sau difuz\.] Sin. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. s. s. f. f. iar pere]ii se `nnegreau). `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. s. este reversibil\. ATOMIZOR. 5) A.. tomos = t\iat. profesor la Hamburg. s.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. de la atterere = a freca. atriotomie. gr. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. A. / atrophie. sec]iune. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. *coreea Huntington. 3) / atrium. n. -tra.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.. Întreaga a.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. atrium = antecamer\. pl. / atomiseur. cardiac (NA: atrium cordis) . ce poate exista fie liber. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. s. sec]ionat [i temnein = a t\ia. auricular . s. tonos = tensiune.priv. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). a.priv. s. Sudeck. poate fi difuz\ sau localizat\. sub form\ de jet. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. ferrum = fier. Uneori.). de-men]a senil\).] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. de la a . fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. s. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. de la a . cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. A. 8) A.priv. / atrophy.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. f. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. a.). coloid\ . În ansamblu. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. m. *ataxie. care devine g\lbu-ie. atmos = vapor. | 160 . / attrition.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. (identici sau diferi]i).: boal\ Sudeck (v. aplazie [i hipoplazie. / atom.a. dar superficial\. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. ATMOSFER|. . s. f. (1). A. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. secundare..: boal\ AranDuchenne (v. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. În medicin\. trophe = hran\. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. / atmo-sphere. 4) A. f. care apare sporadic.: auriculotomie.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. s.oase. s. este adesea ireversibil\. at-tritio. V. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. *hipotensiune ortostatic\). f. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. semne *extra-piramidale.priv. ATOM.. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. idiopatice sau congenitale. s. alb\ Milian . NA: atrium. / atriotomy. f. atomos = indivizibil.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. fie în combina]ii cu al]i a. / atlas. [Lat. a. [i evolueaz\ progresiv. ATROFIE. Ex. s. threpsis = nutri]ie. s. anat. s. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. variaz\ cu altitudinea. Form\ particular\: a. A. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. haima. care spijin\ cerul pe umerii s\i. c. Tipuri: 1) A. 3) A. [Lat. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. f. f. atomos = indivizibil. nutri]ie. s. s. cu predispozi]ie ereditar\. -tra. V. / atransferrin(a)emia. [Gr. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. ATRI}IE. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. prin venele cave [i sinusul coronar.] Atitudine vicioas\ de flexie. m. / atonie. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. / atopy. a. A. Abrev. tab. sunt utilizate diverse tipuri de a. muscular\. tomos = t\iat. diabetului. *boala Pick. s. a. [i vaporizator. a . / oreillette. atopos = în afara locului normal. -atos = sânge. lat. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani.] V. f. are o structur\ complex\. atrium = antecamer\. ATONIE. s. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. prezint\ trei mari zone: troposfera. / athrepsie.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. sec]ionat [i temnein = a t\ia. / attrition. / atransferrinémie. f. a . stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. difuze sau circumscrise. de la a . pân\ la în\l]imea de 5 km. gr.priv.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. chirurg ger-man. m. [Lat.). la 0oC. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. excep]ional. ATRIU.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. atria. [Gr. s. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. 3) A.. f. îndeosebi industriale. 2) A. s. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. m. c. ATOPIE. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. uscat\. f. Sin. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. ATRIOTOMIE.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. Sin. boli rare [i discutabil clasificate (ex. amiloido-zei sau. ATREZIE. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. stratosfera [i ionosfera. ATRANSFERINEMIE. A. / athrepsia. iner]ie uterin\. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. [Gr. Dimensiunile a. olivo-ponto-cerebeloas\. la vârsta a-dult\. s. atrium. a . Clasifi-care dificil\. / atrésie. / atlas. / atony. (2.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. m. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. topos = loc. f. 2) A. dimi-nuarea tonusului muscular. [Gr.: *boala Kraepelin)..ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. de la temnein = a t\ia. inã.: hipertrofie. / atopie. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\.priv. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. Sângele trece din a.). dincolo. f. dento-rubric\).] Incizie a auriculului. Sin. A. Unitatea de presiune în SI este *pascal. sunt de ordinul 10-10 m. c. n. s. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). m. 6) A. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. / atome. lat. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. s. s.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. ATREPSIE. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. / atomizer. corticale izolate (*boala Alzheimer. atlas = atlas. tresis = orificiu. senil\ . -onis = frecare. uterin\. 1) A. abduc]ie [i rota]ie intern\. 1866-1938. fiind.: 1) A. f. gr. s. generând anemia sidero-penic\ congenital\. 1 atm ≈ 105 pascal. 2) Forme în care a. gr. este un sistem neutru electric.. [Paul H. Ant. ihtioziform\ . f. pulmonar . 7) A. M. f. a zdrobi. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. [Gr. ATP / ATP / ATP. urmat\ de distensia lobilor prostatei. cicatricial\ .. / atmosphère. de la ater. *scleroza lateral\ amiotrofic\). / atresia. sphaira = sfer\. c. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. [Gr. [Gr.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. abur. 3) A.priv. [Gr. f. s. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. cu excep]ia pl\mânilor.

prin intermediul *stetoscopului. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / auscultation. s. AURICULOTOMIE. AUR|. / auriculotomie. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. agglutinare = a lipi. s. f. -ism. / au-diogram. / atropism. AUR. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. a uni. AUTOANTIGEN.] Sin.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. A.: atriotomie (v. m. dim. A. [Lat. a. s. n. autos = sine însu[i. Ac]iunea de a auzi (a. dificil. audire = a auzi. AUSCULTA}IE. AUDIMUTITATE. f. [Lat. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. m.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. mutus = mut. s. f. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. / autoagglutination. auditus = auz. iar copilul mic este izolat. autos = sine însu[i. m. ATROPISM. m. AUTOAGLUTININ|. m. -ism. n. AUDI}IE. pasiv\) [i de a asculta (a. gr. iradiere sau în neoplazii (a. iar în doze mari are ac]iune central\. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. s. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. de ex. a modela. s. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. f. / audit. / autism. / atropism. / aurovertine. s. etimologia termenului atropinã. / autiste. 2) În prezent. a. s. anti = con-tra.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. m. AUDIOMETRU. gr. m. 3) | 161 . V. La adult.: boal\ sau sindrom Kanner. / autoantigen. atomic 79. m. n. a. `n blocurile atrioventriculare.). din lat. f. f. aura = r\-suflare. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). i. s.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. / autoanalyseur. audire = a auzi. / audibility.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. a uni. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. sunt utilizate ca spasmolitice.. [i anticoli-nergic. f. -oris = corp. gr. de la auris = ureche. sau f. foarte dens. s\rurile solubile de a. sec]iune. olfactive. ou f. / atropine. / auricular. [Gr. de la audire = a auzi. modific\ri de apetit. -onis = auzire. s. s. *an-giotensina. sounding. coloidal). s.] 1) Cu refe-rire la *autism.. s. / auto-anticorps. autos = sine însu[i. auricula. s. s. al\turi de *inspec]ie. s.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. AUDIT. [Lat. De asemenea. [Lat.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. [Lat. auricula. plasis = modelare. AURICULAR. n. f. lat. Prezint\ *ecolalie. m. corpus. s. de la temnein = a t\ia. V. s. digitus auricularis. ob]inându-se *audiograma. s. [V. / audio-meter. pl. / audition. AUDIBILITATE. m. [Gr. f. m. [Gr. adj. pl. f. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. anti = contra. s. / autisme. s. Totodat\. autos = sine însu[i. Dup\ Laen-nec. s. V. s. therapeia = tratament. / auriculothérapie. cu lumea ex-terioar\. / aura. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. [Lat. f. / audiogramme. m. NA: digitus mi-nimus (2). audire = a auzi. f..] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). iar\[i.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. [Engl. [Lat. adj. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. lat. AUDIOGRAM|. Lache-sis [i Atropos). a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. / self aggression. A. AUTOANTICORP. s. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. auricula.. de la the-rapeuein = a `ngriji.] Alcaloid extras din Atropa belladona. mediat\. f. / aura. de la auris = u-reche. AUTOAGLUTINARE. audibilis = care poate fi auzit. autoimunitate. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. AUTACOIDE. [Lat. / audimu-titas. tome = t\iere. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. / autoagglutinine. [Gr. psihice etc.ATROPIN|.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. autoanti-gen. [Gr. adj. s.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. cu nr. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. s. au-tos = sine însu[i. m. / autoanalyser. audire = a auzi. hearing. [Gr. / auto-agglutination. f. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. n. AUTOAGRESIUNE. s.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. lat. / audibilité. independent\ de existen]a surdit\]ii. f. / atropine. auscultare = a asculta cu aten]ie. ascultare. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. AUTOANALIZOR. s. gustative. / auriculaire. s. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. s. s. / autacoïdes. de ex. antisecretoare. s. simbol Au.: sindrom Be-als (v. / auto-antigène. viral (pseudo-autoantigen). de la ana = din nou. autism infantil). intoxica]ii. f. [Lat. de la aggredi = a ataca. / or. / au-riculotomy. ca urmare. *serotonina. s. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. s. / audimutité. -onis = atac. cutanate. s. ag-gresio. / autoagglutinin.. urechiu[\ sau auricul al inimii. este evaluat la un control ulterior. f. aurum = aur.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. / auriculo-ostéodysplasie. f. de la audire = a auzi. AUTIST. AUROVERTIN|. n. / auscul-tation. m. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. s. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. auditio. n. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. 2) Subiect care sufer\ de autism. uneori manifest\ri auditive. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. gennan = a produce.] Element chimic pre]ios. gr. f.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. *eicosanoidele. AUDIOMETRIE. f. / autistic. -inã. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. imediat\. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. Se utilizeaz\ audiometrul. A. ale subiectului. -inã. tabagismului etc. *palpare [i *percu]ie. / autoagression. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. În form\ foarte dispersat\. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. / audio-metry. / audition. s. / autoantibody. dobândi]i). m. automatos = spontan. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. a. f. f.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. f\r\ a c\uta un contact. s. gr. s.). s. autos = sine însu[i. [Gr. f. din gr. f.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. adj. ag-glutinare = a lipi. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. de la au-ris = ureche. se disting a. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. dim. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. congenital word deafness. s. s. / audiométrie. [Lat. autos = sine însu[i. gramma = înscriere. autos = sine însu[i. de la auris = u-reche. de sete sau afec-tive. de la audire = a auzi. [Lat. / auriculotherapy. subcutanat\ sau intravenoas\. Este un metal galben. s. Administrate pe cale bucal\. / Beals' syndrome. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. Unii dintre compu[ii a.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. s. lat. [Gr. [Lat. s. / gold. f. AURICULOTERAPIE. auricula. f. antiemetice. [i a. / audit. metron = m\su-r\. abdominale. f. dim. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. / auro-vertin. audit. f. activ\). s. s. s. metron = m\-sur\. dim. / au-tacoids. s. Sin. gr. autoimunitate. vizuale. osteon = os. f. s.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. s.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a.] Sin. [Lat. / audiomètre. [Gr. s. ly-ein = a distruge. de la plassein = a forma. ana-lyein = a rezolva. dys = greu. [Lat. akos = remediu. n. AUTISM. atropa = beladon\.

care poate apare `n unele boli ale urechii medii. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). f. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\.] Despre ]esuturi. de la lyein = a distruge. f. s. autos = sine însu[i. 2). adj. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). Ex. autoimunitate. prin autoagre-siune sau autoimunizare. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. / autophagie. s. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. de la graphein = a scrie. `n starea de *ina-ni]ie. autophagy. s. s. sau automatos = spontan. grapheion = peni]\ de scris. [Gr. s. / autochtone. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. f. V. / autocriny. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. Obs. / autogène. / autophony. / autophobie. m. in = în. [Gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. f. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. immunis = scutit. briceag de altoit. AUTOERITROFAGOCITOZ|. / autograft. V. Se disting dou\ alternative: a. AUTOFOBIE. 2) Stare morbid\. / autophonie. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive.: autotoxemie. / autodialyse. s.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . s. f. îmb\trânire) sau patologice (migren\. [Gr. clavis = cheie (care se închide singur).P\trunderea accidental\ în sânge a unor a.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. kritikos. AUTOIMUN. f. autoto-xicoz\. lysis = distrugere. / auto-matism. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. Ex. a purta). n. s. de la therapeuein = a `ngriji. lysis = dis-trugere. kytos = celul\. *mielin\. [Gr. autos = sine însu[i. -atos = sânge. AUTOFAGOCITOZ|. immunis = scutit. s. s. anemia hemolitic\ autoimun\. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. AUTOHEMOLIZ|. observat\ `n unele boli mentale. lat. s. / autoclave. AUTOHEMOTERAPIE. f. / autolyse. diviziune a unei idei pe puncte. s.: a. / autophagocytosis. a unui ]esut sau a unui organism. 3) Sin. prin consumul ]esuturilor proprii. [Gr. f. s. ap\rat (in = lipsit de. A. AUTOCLAV.: sinucidere (v. f. autoimunitate. -ozã. [Gr. apoi 3 pân\ la 10 ml. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. s. / autocatalyse. n. -e. / auto-digestion. AUTOHTON. îndeosebi lizozomale. de la khthon = p\mânt. s. [Gr. m. AUTOGREF|. Intermi-tent. da-c\ sunt accentuate.: sindrom Marlin (v. Sin. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. f.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. din *pan-creatita acut\. care. f. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. fiziologic\ [i a. / auto-catalysis. lat.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. autoradiografie. lat. autoimunitate. / autophagocytose. AUTOCRINIE.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule.). s. lysis = distrugere. [Gr. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. autos = sine însu[i. f. graphium. -onis = descriere. *tract uveal. lat. autos = sine însu[i. s. s.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. / autologue. autos = sine însu[i. s. De altfel. / au-toimmunity. / autoerythrophagocytosis. dialysis = separare. munus = obliga]ie). lat. *a. Ex. / autocritique. oftalmia simpatic\. [Gr. gref\. histos = ]es\tur\. haima. Ex.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. / autointoxication. / autointoxication. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. lat. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. krinein = a separa de.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. s.] Comportament involuntar (mi[c\ri. / au-toh(a)emolysis. *tiroid\. autos = sine însu[i. îndeosebi guta). somn. logos = raport. / autochto-nous. AUTOLIZ|. s. immu-nitas. s. f. [Gr. [Gr. / auto-immun. diabetul insulinodependent [. s. [Gr.: *a. radius = raz\. În prezent este pu]in practi-cat\. autoimunizare [i autoto-leran]\. autos = sine însu[i. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. AUTOLOG. s. În toate cazurile men]ionate. înde-osebi în medicina sportiv\. autos = sine însu[i. munus = obliga]ie).: `n engl. s. f. therapeia = trata-ment. / autodigestion. / autolysis (1. lat.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. / automatisme. car-diac) sau patologic (ex. s. criticus. / autodia-lysis. autos = sine însu[i. f. autotoleran]\. în organismul c\ruia îi apar-]in. s. adj. autos = sine însu[i. [Gr. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. f. s. Poate fi fiziologic (ex. / autoh(a)emotherapy. / auto-immunité. phagein = a mânca. [Gr. Ace[ti a. de la lyein = a distruge. AUTOIMUNIZARE. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. V. de la toxon = s\geat\. s. autoan-tigen. / autogreffe. / autoimmunization. [Gr. epileptic. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. autos = sine însu[i. de origine intestinal\.: boal\ a. ap\rat (in = lipsit de. s. AUTOIMUNITATE. [Gr. Se începe cu 2 ml. AUTOHISTORADIOGRAFIE. f. f. f. phone = voce. reac-]ional sau spontan. de la katalyein = a distruge. bolile Biermer [i Basedow-Graves. -atos = sânge. mucoasei gastrice. -ozã. / autogenons. leucope-niile imunologice. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. *spermatozoizi. / autopho-bia. / auto-immunisation. [Gr.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. gennan = a produce.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. gr. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. de la krinein = a discerne. phagein = a mânca. autos = sine însu[i. s. rela]ie. [Gr. f. autos = sine însu[i. s. AUTOMATISM. elaborat sau incon[tient. katalysis = disolu]ie. Ex.). a. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. -atis = scutire de sarcini publice.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. autoanticorp. f. totu[i metoda a fost reluat\. / autohistora-diographie. phobos = fric\. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. Pentru alte boli. f. f. autos = sine însu[i. / autopha-gia. adj. AUTOINTOXICA}IE.] Sin. autos = sine `nsu[i.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. s. a separa de. f. autos = sine însu[i. V. f.). gr. V. f. [Gr. de la immunis = scutit. [Gr. de la dia = prin. a des-compune (dis = separat de. haima.. f. f. celule. AUTOCRITIC|. gerere = a duce. AUTODIALIZ|. adj. phagein = a mânca. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. se manifest\ ca *boli auto-imune. / autocrinie.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. boli meta-bolice. f. f. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. adj. a. mental etc. ]esut. AUTOCATALIZ|. A.] 1) Nutri]ia corpului. AUTOGEN. adj. f. s. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. AUTOFAGIE. [Gr.: a. [Gr. tiroidita Hashimoto. munus = obliga]ie). / auto-hémolyse. lat. s. AUTODIGESTIE.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. activit\]i). f.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). automatismos = autoac]ionare. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. endo-gen. s. s. din gr. / autoérythro-phagocytose. autos = sine însu[i. din gr. f. autos = sine însu[i. asociat\ unor manifest\ri patologice. autos = sine în-su[i. / auto-immun. AUTOFONIE. | 162 . digestio. suicide (3). a dizolva.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. s. autos = sine însu[i. / autoclave.] V.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. f. adj. s.: a. s. se pare. / autohistoradiography. f.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. kytos = celul\.: lupusul eritematos diseminat. / self criticism. autos = sine însu[i. de la lyein = a distruge. adj. graphein = a scrie. autokhton. / autologous. lat. [Gr. [Gr. autos = sine `nsu[i. f. / autohémothérapie. erythros = ro[u. ap\rat (in = lipsit de.

-ozã. AUTOTOLERAN}|. s. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). de la plassein = a forma. s. gref\). c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. s. / hearing. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. [i ureche intern\. s. A. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. adj. -onis = mutilare. sângele este recoltat înainte de opera]ie. s. / autosomique. f.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. f. -atos = corp.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. f. / autosome. me-dicatio. s. f. AUTONOMIE. lat. / auto-vaccine. AUTOREGLARE. de la fundere = a v\rsa. f. 163 . autos = sine însu[i. [Gr.] Anglicism sin. de la skopein = a vedea. s. [Gr. AUTOZOM. / auxin. logos = [tiin]\. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. / autosuggestion.: necropsie. regulare = a regla. f. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. s.: autosom. lat. de la toxon = s\-geat\. adj. m. de la mu-tilare = a schilodi. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. V. s. Var. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. mai ales al celor neurocibernetice.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. [Gr. / autopsie. opsis = vedere. s. / auto-tox(a)emia. [Gr. m. s. f. a se dezvolta. f. [Gr.: au-togref\ (v. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. AUTOPSIE. -atos = sânge. f. este de tip cibernetic. [Lat. AUTOSOMAL. AUTOSUGESTIE.). vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). De obicei. [Gr.). m. f. s. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. / autotoxicose. f. / self-punishment. / automutilation. autos = sine însu[i. AUTOTOXICOZ|. lat. f. Organismul uman posed\ 44 a. / autonomie. [Gr. s. a examina. / autotrophe. de la tolerare = a suporta. / auxology.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. din cauza etimologiei improprii a termenului a. lat. termen recomandat. m. stare denumit\ *autoimunizare. plastos = mode-lat. s. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. -onis = medica]ie. n. s. AUTORADIOGRAFIE. phytohor-mone. / self tolerance. [Gr. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. / auto-somal. f. f.: autointoxica]ie (v. trans = peste. f. V. AUTOZOMAL. / autorégulation. aspect. / self-mutilation. / auxotroph. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. / autoscopie. s. îndurare. / autonomy. adj.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. f. AUTOTROF. care sunt identice la descenden]i. soma. AUTOPLASTIE. trophe = hran\. AUTOVACCIN. onis = topire. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. Uneori. s. [Gr. f. [Gr.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. [Gr. f. s. [Gr. pentru autozomal (v. [Gr.). s. / auto-radiographie. [Gr.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. / auto-tolérance. AUZ. cu autozomic (v. AUXOTROF. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. de la vaccin\ = variola vacilor. s. de la auxein = a cre[te. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. / autopsy. de la auxein = a cre[te. autos = sine însu[i. haima. s. de la auxein = a cre[-te. nutri]ie. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. / autotransfusion. Sin. automutilation. [Gr. auxe = cre[tere. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i.: sindrom Clérambauld. f. trophe = hran\. f. s. AUTOMUTILARE.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. Prin a. s. / autovaccin. s. f. f. a se dezvolta. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. autos = sine însu[i. nomos = obicei având for]\ de lege. AUTOMEDICA}IE. adj. A. passivity phenomenon. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. s. urechi etc. autopsia. s.). fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. autos = sine însu[i. puni-tio.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. / autotrophic. s. [Gr.). [i doi cromozomi sexuali. fusio. adj. A. graphein = a scrie. -atos = corp. radius = raz\. Sin. antialeatorie [i antientropic\. / autotoxémie. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. de origine accidental\ sau criminal\. / self-regulation. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. s. poate fi: 1) Medical\. s. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. adj. a. autos = sine însu[i. f. f. s. AUTOTRANSFUZIE.: ritm idio-ventricular (v. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. / auto-somal. soma. lat. autos = sine însu[i. e. / autopunition. f. A. autos = sine însu[i. lat. s. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. Cea mai im-portant\ a. auxe = cre[tere. / auto-toxicosis. `m-pr\[tiere.] Sin. indiferent de sex. / auxologie. / auto-scopy. f. / auto-plasty. sugestie. f. autos = sine însu[i. s.] Sin. adj. s. gr.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. a se dezvolta. f. AUTOSCOPIE. s. [Gr. s. s. n. a modela. soma. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. autos = sine însu[i. / ouïe. adj. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. AUXIN|. / autoplastie. [Gr.] Independen]\ func]ional\. -onis = pedeaps\.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. nutri]ie. v. f. 2) Medicolegal\. tole-rantia = suportare. f\r\ recomandarea me-dicului. de la punire = a pedepsi. s. scopia = exami-nare. pentru autozom (v. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. AUTOPUNI}IE. Var. AUXOLOGIE. lat. autoantigeni. f. lat. / self-treatment. auxanology. de la sugge-rere = a sugera.).] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. [i autopuni-]ie.). f. / automédication. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. autos = sine însu[i. A. AUTOTOXEMIE. A. AUTOSOM.] Sin. -onis = p\rere. -atos = corp. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. de la toxon = s\-geat\. A. / auxine. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. / autosome. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. AUTOZOMIC. [Gr. / auxotrophe. / autosomique. mutilatio. auxe = cre[tere. suggestio.: autointoxica]ie (v. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. Activitate mo-torie involuntar\. audire = a auzi. / autosuggestion. V. Cei 44 a. autos = sine însu[i. Sin. f. / autoradiography.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. este perturbat\. -inã. / autotransfusion. [Gr. dincolo. Var. formea-z\ 22 perechi cromozomice. autos = sine însu[i. [Gr. [Gr. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. s. lat.

adj. AZASERIN|. . s. s. m. f.. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. adj. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. AXONOTMESIS. f. s.. f. adj. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). s. / avulsion. freshening. s.] V.-h.] Sin. vasis = vas. s.] Protein\ care. a . AXIS. Diferi]ii a. în mod asem\n\tor. [Gr. AXEROFTOL. [Gr. s. s. f. 4) A. s. construit în triunghiul lui Einthoven. [Gr. / axe-rophtol. spontan [i a. A. / asile. axon = ax\. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. f. / axillaire. ortus = na[tere). [Gr. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. / avortement. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. ~n cazul unei fracturi. [Gr. a.] Întreruperea axonului. infirmilor. este probat\ de *neurocrinie.. s.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. izoimunizare Rh. / axonotmésis.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. dup\ fosforilare. [Fr. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea.. axon = ax\. 4) A. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. m. s. / avasculaire. *centrifugei. medie este vectorul sta-bilit. -ozã. s. copiilor orfani etc. pl. A. / avascular.priv.AVASCULAR. alter\ri cromozomiale. / axenic. iar fibrele C sunt a-mielinice. -onis = avort. abortion (provocat). NA: axilla. f. / axokinin. fibrele A [i B sunt mielinizate.priv. f. 2) În fizic\. s.: 1) A. n. a.oase. / avitami-nosis. tab. f. s. / axis.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. f. reactiveaz\ *axonema. NaN3). f. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. vivus = viu. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis.). AXON. s.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. lat. s.priv. lat. provocat: 1) A. de la vas. f. m. [Lat. s.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. AZBESTOZ|. s. kinein = a mi[ca.-h. constatat\ pe *electro-cardiogram\. dezechilibre hormonale.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. / axe. asylon = loc inviolabil.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. m. f. boli infec]ioase. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\.. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. AXOPLASM|. / azide. s. f. a . Sin. m. / axon. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Mai trebuie men]ionate: 3) A. vasculum = vas mic. de la vellere = a trage. n. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. [Gr. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). / axénique. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. principal\. / axo-notmesis. f. a . asylum. hipotalamus [i hipofiz\. secundar\. s. / aisselle. în prezent. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. a . a smul-ge. s. s. AZID|. din gr. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). asbestos = care nu poate fi stins. În practic\. s. Scopul a. în mod normal. Ex. Protein\ din albu[ul de ou. a. / axokinine. s. o. sec]ionare.priv. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. / asylum. s. gr. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. f. AXENIC. adj.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. m.. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. f. care poate emite [i cola-terale. AZATIOPRIN|. adj. sarea de sodiu. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. Ex. V. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. s. AVIVARE. Ex. regiune a. abortio. / axis. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. -ol. AVITAMINOZ|. [Gr. [Gr.] Cur\]area. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. / axonème. axon = ax\. s. / avivement. AVULSIE. spontan sau provocat al unui fetus malformat. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. instanta-nee const\ într-un vector. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. / avidine. / avitaminose. velsus.: a. a . jug. [Lat. / azasérine. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. o. r\cit. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. s. fausse-couche / miscarriage (spontan). [Gr. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. [Gr. repetitiv. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie.] Extrac]ie. Realitatea a. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. anat. de la a . a.. / azathioprine. axilla. m.: vitamin\ A (v. o. dim.priv. axillae. PP: *pelagr\. este cea mai mare. [Lat. 2) A. diferen-]ial. s. dentar\. [Gr. xeros = uscat. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). s.at de una sau mai multe vitamine. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. a. insuficien]\ renal\. / asbestosis. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase.. dar. axilla = subsuoar\. sy-lan = a jefui. în caz de sarcin\ gemelar\. / avidin. a. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. [Lat. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. reprezentând intensitatea. axon = ax\. -ozã. exceptând a. axilla = subsuoar\. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte.. Clasic. f. m. a .] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. f. n. s. s. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. s. AXILAR. geometric\ a instrumentului. În cazul neuronilor senzitivi. (sau hemiazigos) la stânga. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. / axoneme. vita = via]\. 164 . s.: evulsie. f. ammo-niakon = sare de amoniu. n. nema = fir.: a. / azathio-prine. plasma = obiect mode-lat. n. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). / armpit. / axoplasme. D: rahitism. / axérophtol. adj. la adult. A. m.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. h. s\n\toase. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. AXOKININ|. axon = ax\. NA: vena azygos. -inã. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. la dreapta [i cele dou\ mici vene a.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. fibr\ nervoas\. [Gr. axis = ax\. axon. boli genetice). o. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. / asbestose.priv. / azaserine. f. / avivement. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. piloas\. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. C: *scorbut. n. lat. Conform acestui concept. f. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. decompensare cardiac\.. f. AVIDIN|. zygon = pereche. [Gr. 3) A.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. ophthalmos = ochi. s. / axis. tmesis = t\ietur\. [i neuro-endocrinologie. AXONEM|. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. din lat.priv. / azide.. [Lat. h. / avulsion. axis = ax\. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. AX.: cilindrax. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. se nume[te a. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. B1: *boal\ beriberi. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. În general. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. Timp îndelungat. s. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. -inã. s. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. Ex. lat. AXIL|. 2) A. / axone. AVORT. fistule sau fracturi. s. m. xenos = str\in. AZIL. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. / axo-plasm. Sin. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven.: arter\ a. / axillary. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie.

s. a . A. zoe = via]\. / azoospermie. / azyme. [Gr. zoe = via]\. s. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. / azot(a)emia. a . AZOTEMIE. philos = prieten. AZOT. nor-mal\ este de 0. Ex.. / azote.13-0. A. Este determinat\.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. a . A. de la philein = a iubi. Este moderator al oxigenului în respira]ie. f. ]esuturilor sau organelor. gr. utilizat\ `n hematologie. în tulbur\rile de metabolism.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. f.45 g/kg corp/24 ore. s. n. f. zyme = drojdie..] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. ferment. [i hiperazotemie. creatinin\. A. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie.priv. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. adj. lichid are temperatura de -194. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. 165 . Intr\ în compozi]ia enzimelor.priv. f. zoon = animal. AZOTAT. AZUROFIL. / azurophile.priv. urmare a he-moragiilor. veche azur = alb\strui. adj. proteinelor. -atos = sânge. [Gr. ouron = urin\. / azotémie. s. în majoritatea cazurilor.AZIMIC. [Gr... m. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\.. [Gr. acidul uric. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. [Gr. m. / azoturie.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. / azotate. adj. contrar etimologiei.. A. sperma. a . f.priv. în cursul febrei. [Fr. s.] Care este lipsit de fer-men]i. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. m. zoe = via]\. adj. s. creatin\. a . a .: pâine a. s. a-moniac etc. V. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i.priv.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. -atos = s\mân]\. sub form\ de molecule diatomice. f. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. AZOOSPERMIE. zoe = via]\. s. uremie. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. / azoo-spermia. 2) Uzual. / nitrogen.: nitrat (v. ba-zele purinice. s. / azymic. azotul din acizii amina]i.priv.] Sin. / azotate. haima.). care include: azotul ureic. / azoturia. / azurophil(e). AZOTURIE. [Gr. s.

premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.). publicate la Florenþa. Myco-bacterium). Bolile provocate de genul B. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. 1854-1926. [August Johann Friedrich Loe-ffler. uterus). s. s. [Shibassaburo Kitasato. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. / babésiose.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus.: Corynebacterium diphteriae (v. Sin. Königsberg [i Leipzig. Hr.) nu a fost medic. Sin. Walther Kruse. BABESIOZ|. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. 1852-1915. anatomopatolog [i bacteriolog român. [Léon Charles Albert Calmette. apoi la Berlin. bacteriolog american. Park.: Mycobacterium leprae (v. [Robert Koch. [Lat. 1864-1943.] B. Paris.20 d. [Kiyoshi Shiga. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. medic [i bacteriolog japonez. Bergen. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus.: Shigella dysenteriae (v. f. 1863-1939.: Shigella flexneri (v. Polonia). 166 . care a influenþat profund gândirea medicalã. [Augusto Ducrey. B. f. profesor la Greifswald. Jean Marie Camille Guérin. Würtz-burg.] Sin. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). apoi profesor la Zürich [i la Halle. Klebsiella). [Victor Babes. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus.: Escherichia coli (v. Tomaso de Sarzana descoperã. 1843-1890. apoi la Berlin. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris. 8 volume intitulate De Re Medicina.). 18471887. anatomopatolog [i bacteriolog român. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\.: *b. m. babesiasis. Shigella).). [Gerhard Henrik Armauer Hansen. Haemo-philus).: Shigella dysenteriae (v. bacteriolog german. Sin. profesor la Bruxelles. anus.] Sin. clasa *sporozoare. cum calore et dolore". BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. pio-cianic. Sin. profesor la Pisa. / bacillus. tific etc.] Sin. sugerând forma unui bastona[. 1863-1933. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. anatomopatolog [i bacteriolog german. 1858-1945. Shigella).] Sin. Koch. medicinii ºi filosofiei. bacteriolog [i igienist german.). [Carl Friedländer. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. . 1843-1910.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. Berlin. anatomopatolog [i bacteriolog american. 1870-1957. [Albert Döderlein. John Elmer Weeks. Viena. Corynebacterium). BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. Este prima carte medicalã tipãritã. 1860-1940. profesor la Bonn. ginecolog german. în 1443. (BCG).: Mycobacterium tuberculo-sis (v.] Sin. medic [i bacteriolog japonez. [Kiyoshi Shiga. bacilli. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. [Karl Joseph Eberth. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. din ordinul Papei. V. baron. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut.: Pseudomonas aeruginosa (v. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. Sin. Angl. Octave Gengou. Anna W. Haemophilus). Tübbingen [i München. s. profesor la Berlin. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. succesiv. bacteriolog belgian. 1852-1931. 18411912. 60 î.: Yersinia pestis (v. profesor la Groningen. 1863-1955. Cory-nebacterium). BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. bacteriolog austriac. pl.: Pseudomonas aeruginosa (v. tibia.). Ex. bacteriolog german. [William H. serolog francez. D. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. [Victor Babes.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia.] Sin. *b. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus.: Haemophilus influ-enzae (v.: Haemophilus ducreyi (v. Co-rynebacterium).] Sin. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. / bacille. 1863-1946.: Corynebacterium diphteriae (v. Salmonella). BACIL. 1852-1915. medic norvegian. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. s.] Sin. Praga. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. denumit "Cicero al medicinii". hernie. 1854-1926. Berlin. 1835-1926. bacteriolog german. 1875-1959. August Johann Friedrich Loeffler. [Edwin Klebs. BABY BLUES / baby blues / baby blues.: Haemophilus influenzae (v. în biserica Ambrosius din Milano. / babesiosis.: Shigella (v. bacteriolog american.: piroplasmoz\. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. bigemina produce febr\ la vite. 1870-1961. 1 1853-1949. Haemophilus).] Sin. descoperit de Victor Babe[. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice.). Mycobacterium). 1872-1961. `n continuare. Hr. 1834-1913. profesor la Greifswald. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. anatomopatolog german. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. anatomopatolog german. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. m. Interesat de toate aspectele vieþii.] Sin. occiput. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. profesor de anatomie patologic\. oftalmolog american.] Sin. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. la Berna.: Klebsiella pneumoniae (v.: Salmonella typhi (v.] Sin. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. bacteriolog [i imunolog belgian. Dupã 14 secole. dermatolog italian. Sin. -ozã. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. *b. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. Berlin. bacteriolog german.] Sin. profesor la Bucure[ti. 1843-1910. Williams. apoi la Roma. Shigella). deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. apar-tenen]a b. Bruxelles. bacteriolog [i igienist german. [Robert Koch.] Sin. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus.] V. bacteriolog francez. iar B. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. 1870-1957. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. bacillus = bastona[.] Sin. Mycobacterium). radius. bacteriolog japonez.: abdomen. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. 1860-1941. BABESIA / Babesia / Babesia.: Myco-bacterium leprae (v. Zürich [i Chicago. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. vaccin BCG. profesor la New York. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. Würtzburg. [Simon Flexner.: Vibrio cholerae (v. profesor de igien\ la Lille. ci un erudit latin.

sunt lipsite de un nucleu veritabil. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b.: Clostridium tetani (v. haima. s. fiind ubicuitare. adj. 2) b. ADN sau ARN. sunt organismele cele mai r\spândite. -idã. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. 1882-1948. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. bactericidal. Specie (genul Bacillus. 3) b. 3) Sin. BACTERIOFAG. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. [i septicemie.: Salmonella typhi (v. anatomopatolog [i igienist american. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. conserv\ forma [i rigiditatea celulei.] Virus care infecteaz\ bacteriile. adj. B. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. BACTERIOID. din fiecare bacterie gazd\.] Sin. phage. inhalare sau ingestie. a. [William Henry Welch. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). m.] Sin. bacteria. bakterion. care nu apar]in nici regnului vegetal. b.`n ap\ [i `n aer. B. nu con]ine germeni microbieni. caedere = a omor`. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. s.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. BACTERIE.. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. haima. / bactériophage. cauzat de un bacil. BACITRACIN|. B. 2) Bacterie modificat\ structural. de la bakteria = baston. ARN. gr. `n absen]a glucidelor.] Sin. termofile. încapsula]i. alfa. Shigella). îndeosebi a *bacilului Koch. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. Mycobacterium. [i bacteriostatic. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. s. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. o serie de aminoacizi. patogene. plas-mide). Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. particulele componente ale b. pot da na[tere la *spori. medic [i bacteriolog danez. adj.: Pseudomonas pseudomallei (v.. de la bakteria = baston. pl. se reproduc pe cale asexuat\.). bacteriolog [i epidemiolog francez. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote.] 1) Termen nerecomandat. chirurg al armatei britanice la Burma..] Sin. B. / bacillaire. BACILAR. beta. [Carl Sonne.). iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. printre care: alcoolul. O serie de b. este agentul etiologic al *antraxului. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. [Lat. f.: Fusobacterium nucleatum (v. Acest `nveli[. Citoplasma b. nici regnului animal. bacterie. s. / bactéride. / bacitra-cin. BACTERIEMIE. Proteine produse de anumite bacterii. s. bakterion. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. bacillary. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. V.: Mycobacterium bovis. proteine) sunt blocate. / bacillemie. V. 1) Sin. BACTERID|. B. profesor la Johns Hopkins. bakterion. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. pot meta-boliza doar compu[i organici. deja sintetiza]i de alte organisme. aldehide. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. strict parazite. / bacteri-(a)emia. adj. de la bakteria = baston. 1850-1934. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. lat. / bacitracine. unele b. n. [Jean Hyacinthe Vincent. / bacteriophage. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. f. s. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. Sin. Fusobacteri-um). de asemenea. / ba-cillar. B.: `n sol. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. dim. / bactériémie. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. s. de la bakteria = baston. iar *lizozimii b. s. Lichidul din interiorul b. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. dispu[i în lan]uri. imobili. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece.. f. dim. dim. bacillus = bastona[. [Gr. pl.: boal\ Andrews (v. / bactériocines. f. m. Dup\ ce b. B. / bacterid. prin *scizipa-ritate. pot produce toxine (de ex.). autotrofe care. ARN de transfer. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. fenoli.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. radia]iile ionizante (ultraviolete. dim. BACTERIOCINE. heterotrofe care. BACTERICID. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). infecteaz\ o bacterie. f. Pseudomonas). dim. X. la om. s. adj. ARN mesager. 2) În rela]ie cu un *bacil. adic\ *antibiotice). s\ruri ale metalelor grele. / bacteroid. m. ca [i a proteinelor capsidei. 2) b. pustuloas\. s.: fag. o serie de b. animalelor [i plantelor.: Mycobacterium avium. s. purt\toare de receptori specifici pentru b. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. crezoli. bacillus = bastona[. Totodat\.. s. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. sunt asamblate. eidos = form\. profesor la Paris. baze. bakterion. dim. f. s. prin transduc]ie. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. mezofile. -atos = sânge.: 1) b. De obicei.: colicinele produse de *Escherichia coli. Sin. O serie de b. pl. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei.: Shigella sonnei (v. / bactérie. substan]e tensioactive. când b. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. sintezele proprii bacteriei (ADN. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. asemenea animalelor. de asemenea. [Gr. [Gr. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. ultrasunetele. f. `n esen]\ asem\-n\toare.. sunt constitui]i din material genetic. -atos = sânge. Ex. 18761946. psicrofile. m. 2) Sin. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. De ex. [i organismul gazd\. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. substan]e produse de unele microorganisme. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. bakterion. b. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. s. iar reac]iile biochimice. parazite sunt necesare organismelor gazd\. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. sintetiza]i rup peretele bacterian.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. [Gr. adj. / bacteriocins. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. V. b. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga.: Mycobacterium tuber-culosis. Schimbul de material genetic se poate produce. Salmonella). Sin. în]ep\turi de insecte. s. Dup\ sintez\. vitamine [i antibiotice. asemenea plantelor. B. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. Exist\ de asemenea. 167 . ubicuitare. proteaze). de la bakteria = baston. de ex. B.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). f. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. f. f. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. Sin. [Lat. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis.: Clostridium perfringens (v. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. de la bakteria = baston. prin extensie. [Gr. 1862-1950. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. / bactéricide. s. BACILEMIE. / bacterium. Mecanismele de ac]iune ale b. sunt. / bacill(a)emia. Ex. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. phagein = a mânca. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. / bactericide. sau piocinele.] Prezen]a de bacili în sânge. Aflate `n condi]ii particulare. lizogenie [i lizotipie.: *b. V. s. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). f. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. B. sunt extrem de diverse. compus din dou\ straturi. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. gama). Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". [Alfred Whitmore. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. bakterion. m. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. / bactérioïde. f. cuprins într-o *capsid\ proteic\. s. [Gr.

/ scanning.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice.] Oprirea cre[terii bacteriene. s. / balance. [Lat.] Termen care desemneaz\ anomaliile. balantidion. s. s.] Examenul unui preparat microscopic. f. m.] Virus infectant al celulelor de insecte. / bactérioscopie. / bacteriolysin. dim. [Lat. f. kolon = intestin gros. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. / bactériologie. s. s. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. cercet\ri serologice [i biologice. s. [Gr. [i logonevroz\. [Lat. s. septicemii. / bactériolisine. virus = venin. de la bakteria = baston. praeputium = prepu]. statikos = care opre[te.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. f. f. s. s. BALEIAJ. / balanite. bagasse worker lung. / bacu-lovirus. skopia = examinare. / bactériorhodop-sine. s. lat. lytikos = care distruge. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. b) b. s. d) b. c) b. eidos = form\. Muta]iile nu sunt numai nocive. studiul culturilor. BACTERIOLIZ|. analitic\. / balanoposthites. balanos = ghind\.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. dim.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. genetikos = propriu unei genera]ii. BACTERIOSCOPIE. / balan-tidiasis. bakterion. dim. adj. s. -inã. g. s. [i Fusobacterium. f. non-toxino-geni. BACTERIURIE. s.] Bâl-bâial\ idiopatic\. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. 168 .BACTERIOLITIC. nepatologic\). dim. diabet etc. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. [Gr. / bain.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. prin fixarea la nivelul bacteriilor. dim. de la ballan-tion = pung\. [Engl. balantidion. -azã. infec]ii pelvine. de la lyein = a distruge. s.1 mg. balneum = baie. de la genos = neam. origine necunoscut\. bakterion. 3) Produs\ de *bacteriofagi. / balanoposthite. / bac-teriology.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). prin diferitele sale specii. / bactériolyse. otrav\. [Gr. boli venerice. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. iar cea semimicrochi-mic\ . f. [Gr. s. *microscop electronic cu baleiaj. [i microbiologie. BALBISM. de la bakte-ria = baston. [Lat. a face s\ ]in\. electronic din tubul catodic etc. vitez\. f. de la lyein = a distruge. BALAN}|.). f. care. Trebuie deosebit b. s. Var. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. s. [Gr. În mod normal urina este steril\. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. 2) B. Sin. scales. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. / idiopathic stammering. s. f.] Prezen]a bacteriilor în urin\. dim. opsis = vedere. ca radioactivitatea. denumi]i *bacteriolizine. BALANOPOSTIT|. adj. datorat muta]iilor spontane. Poate fi: 1) Spontan\. V. n. adj. de la skopein = a vedea.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. urma[. B. s. cu plante etc. gr. BAGASOZ|. [Spaniol\ bagazo = coaj\. [Gr. s. pl. bilanx. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. / bacterioscopy.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). dim.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. gland. Var. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. f\r\ a le distruge. pausis = încetare. malforma]iile. în care simptomul principal este diareea cronic\. ac]iunea litic\ a *complementului. BACTERIORODOPSIN|. bakterion. adj. f. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. dim. adj. s. [Gr. / bactériostatique. s.] Ac]iunea de a deplasa. / bacteriostasis. utilizat ca vector în *biologia molecular\. adj. [Gr.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. s. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. [Fr. adic\ de radia]iile luminoase. f. f. s. / bactériurie. de la bakteria = baston. are o sensibilitate cuprins\ între 0. f. [Gr. bakterion. s. Capaci-tatea b. de la bakteria = baston. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. du[. [Gr. dim. dim. trope = `ntoarcere. V. B. culoare roz. de contrast. abcese hepatice. Sin. de la bakte-ria = baston. f. adj.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. V.0. de la bakteria = baston. porc.). a examina. / bacte-riolysis. semnificativ\). pentru care este caracteristic\. BALANIT|.] Disolu]ia bacteriilor.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. bacteriofagi.: boal\ Zoon (v. n.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. de la lyein = a distruge. s. / bactériolytique. / paint-ing. [Gr. dim. graphein = a scrie. m. gr. bal-nea (lat. [Gr. bakterion. [Gr. / ballistocardio-graphie. s. bakterion. dim. balbus = bâlbâit. de la bakteria = baston. / ballistocardiography. posthe = prepu]. f. f. balanos = ghind\. s. de organ. -inã. f. BACTERIOLIZIN|. / bactériopause. panouri izolante) [i în mediul rural.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. / balantidiase. Ex. bakterion. pentru badijonaj (v. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. de la bakteria = baston. b. / balbisme. lysis = distrugere. s. balayer = a m\tura. kardia = inim\. f. f. BAIE. anticorpi. [obolan) [i acciden-tal omul. din gr. / bacteriorhodopsin. bakterion. / bacteri-uria. de la bakte-ria = baston. / bacteriotoxin. BADIJONAJ. de la toxon = s\geat\. ur-mare a mor]ii acestora. m. bactericid. f. BACTERIOPAUZ|. s. / bactériotrope.). [Gr. de la istanai = a plasa. BALANTIDIAZ|.001 mg. ballein = a arunca. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. [Fr. / bacteriolytic. "normal". BALANOPREPU}IAL. s. m. f. s. lanx. BACTERIOTOXIN|. uni.: badijonare. s. f. o serie de sub-stan]e. pausa. strict anaerobi. [i scanning. de la trepein = a `n-toarce. / bagassosis. gland. baculum = baston. f. logos = [tiin]\. ouron = urin\. de la ballantion = pung\. prezen]i în intestin la om [i la animale. compu[i explozivi. o-prire.). apendicite gangrenoase. [Gr.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. -inã. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. BADIJONARE. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. BACTERIOTROP. [Gr. -itã. f. dim. care con]ine un lichid emolient. BACULOVIRUS.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. f. genera]ie. aspect. dim. Ex. de la bakteria = baston. de la bakte-ria = baston. / balanopreputial. în cadrul unui experiment. / badigeonnage. -ozã. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. / bagassose. badigeonnage. fragilis [i B. deci selective. BACTERIOLOGIE. f. / bac-teriotropic.01 mg. determinând colecistite. [Lat. B. lysis = distrugere. emolient\.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. nesporula]i. -itã. de la bis = de dou\ ori.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. / balayage. / balanitis. bakterion.] *Toxin\ de origine bacterian\. [Gr. n. f. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. de laborator. / bacteriostatic. s. adj. n. gland. bakterion. *fimoz\.sau bidirec]ional. / balance. / balano-préputial. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. f. m. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. [i antibiogram\. s. BALISTOCARDIOGRAFIE. ordinul Peritriches. ele pot conferi avantaje adaptative. balantidiosis. bakterion. Speciile B. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. bakterion. gr. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. aplicarea apei sub forma unui jet. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. Cauze: igien\ precar\. rhodon = trandafir. -ism. BACTERIOSTATIC.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. de cel indus de factorii nocivi. s. lat. Forme: a) b. V. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. ballast = balast. s. vapori. V.0001-0. balneum. balanos = ghind\. de la bakte-ria = baston. / bactériotoxine. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice.: Escherichia coli (v. [De la numele alchimistei Marie la Juive. / baculovirus. / bath. lancis = taler. f.

s. ballonnement.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. b. gramma = `nscrie-re. kephale = cap.: b. f. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. [Fr. germ. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. s. m. BBB (engl. m. / bar. lente. banca = banc\. s. 3) B.. ballon. s. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. s. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. Denumirea consacrat\: b. BALSAM. vârf. de lumin\ artificial\. [Fr. n. / baresthésie. / ballistophobie. component\ a *citoschele-tului eritrocitar.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. [Fr. gr. / bank. vârf.: BHE. termal\. BANDA III / bande III / band III. BALISTOCARDIOGRAM|.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). s. s. antiseptic de uz extern. / baume. f. de Tolu. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. BALOTARE. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. fr. engl. to bind = a lega. / baranesthésie.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. de date. III se fixeaz\ *ankirina.: b. [V. kardia = inim\. / bar. m. haima. / bande. s. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. BARESTEZIE.). înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). etimologia termenului barbituric. ballein = a arunca. [Ital. -ism. / barbiturique. BARBITURISM. n. -atos = sânge. s. îndeosebi *as-trocitele. de la agere = a ac]iona. / barrage. capului fetal se constat\ în sarcina normal\.priv. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. germ. logos = [tiin]\. to bind = a lega. BARBITURIC. prin extensie. / blocking. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. s. s. barbabietola = sfecl\ [i uree. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. m. de la en = `n. s.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. / balsam. m. f. 4) B. m. b.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. [i balotare fetal\. binden. f. bal-samum. engl. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. Subiec]ii expu[i nu sufer\. alveo-lus. s. BAND|.] Ban-d\ de tifon [i. s. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. administrat per os. marin\. phobos = fric\. s. bin-den. b. f. palla (dialectic balla) = minge. s. Alteori. cu *me-teorism. m. BARANESTEZIE.). din ital. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. trecerea substan]elor (ioni. / bar-anesthesia. prezint\ actualmente un interes limitat. s. V. bar-rage. engl. baros = greutate. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. administrate ca *hipnotice. asociat\ de obicei. dermatoze cronice (rar). 2) B. [Lat. balistocardiografie. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile.. s.] V. utilizate ca *sedative. Se disting: 1) B. super = deasupra. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. din ital. f. / ballottement. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. / balneotherapy. f. bang = pocnitur\. [V. / ballistocardio-graphie. / banque. BALNEOTERAPIE. an . intermediare. realiz\rii unei compresiuni. [Lat. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. de soare. ais-thesis = senza]ie. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. s. BANDAJ. BAR. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. adj. n. b. de la capillus = fir de p\r. to bind = a lega. s. B. / balnéothérapie. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. din ital. de la alveus = cavitate. m. / barbiturate. [Fr. f. pentru evaluarea concentra]iei. barrière. s.. binden. aisthesis = senza-]ie. ballein = a arunca. f. s. f. activus = activ. pallone (dialectic ballone) = minge mare. vârf. Ex. gr. gr. s. adj. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. s. din galez\ barro = extremitate. barrière. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. [Gr. germ. s. m. [Fr.: sindrom Barlow (v. V. din lat. / ballonnement. / ballistocardiography. etimologia termenului barbituric. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident). / barbital. bande. de Canada. BARAJ. [Gr. BALNEOLOGIE. bandage. / barbiturism. | 169 . [Lat.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. utilizate în preanestezie. uneori. BALON. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. balneum = baie. f. 3) În informatic\: b. bandelette.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. de organe. / balloon-ing. B. gr. f. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. de Peru. iar în func]ie de durata de ac]iune. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. s. dim. manifestat prin com\. baros = greutate.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. / bandage. [i bibliotec\ de gene. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. / balnéologie. Abrev. [Gr. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. / barbital. epiteliu alveolar. / ballotte-ment. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. [Fr. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. extras din Abies balsamea. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. f. b. gr.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. n. molecule) în creier es-te controlat\ strict. Exist\ numeroase b. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. m. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. s.] Fobia fa]\ de armele de foc. 2) B. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii. f.. BARBITAL. BALISTOFOBIE.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). din galez\ barro = extremitate. s.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. Ca urmare. levuri etc. / bar(a)es-thesia. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. de obicei în spectrul electromagnetic. De asemenea.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. / bal-listophobia. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). / bandage. rapide. Sin. gr.] Unitate de m\sur\ a presiunii. din orice alt material. unei substan]e. de obicei. the-rapeia = tratament. s. s. s. capillaris = capilar. din gr. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. cu rol de transportor al anionilor. / balloon. ballottement.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. n. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. n. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. cu ac]iune imediat\. réactive. sensibilitate. / barbiturisme. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. [Lat. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. din gr. [Engl. dar nu obligatoriu. s. de la therapeuein = a `ngri-ji. [Fr.] Substan]\ de origine vegetal\. / balneo-logy. s. din galez\ barro = extremitate. s. pallone (dialectic ballone) = minge mare. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. f. [Fr. V.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. Ex. balneum = baie. m. edeme localizate. sonus = sunet. leziuni directe. f. enkephalos = creier. balsamon = balsam. [Fr. lat. [i balneoterapie. m. / ballon. BANC|.).] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. lat. f. baros = greutate. f. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. [Lat. BALONARE. sensibilitate. / band.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. s.

Sin. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. minerale [i b. s. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard.: zona sinocarotidian\ prezint\ b.. placenta = pl\cint\. [Gr. p.. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. continuate. trope = `ntoarce-re. insolubil\ în ap\. BARORECEPTOR. [Caspar Bartholin Jr. O serie de b. bathys = adânc. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. *vertije alterno-barice. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. V. aero-odontalgii [i b. / baryum. Interes medical prezint\ sulfatul de b. s.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. / bathyesthésie. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. B. Fiecare b. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor.: 5-fluorouracil. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). adj. s. [A.] Celule senzoriale ale *retinei. America de Sud. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. / barosensitivity. n. r. f. a nervilor extrinseci ai inimii. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). [Gr. / barotrauma. / barotrauma. BAZILAR. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. sau f. gr. Merseburg. *teofilina [i *teobromina. medic din America de Sud. de la sentire = a sim]i.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. adj. [Gr. t. m. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. [Gr. 1871-1950. din lat. [Fr.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. f.: epiteliom ba-zocelular (v. BARITOZ|. f. f.] Sin. / bassin. V. / basaliome. s.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. [Gr. familia Bartonellaceae. / baroreceptor. / barium. anat.. / base.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. BARIU. / barosensibilité. / pelvis. sunt utilizate în terapeutic\.] Sin. L. r. BAZIN. n. Unele b. s. BAZ|. iar b. baros = greutate. / basion. se deosebesc marele b. -inã. n. B. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. n.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. se g\sesc la nivelul tegumentelor). m. V. (inferior). BAROSENSIBILITATE. / basilar. / pressorécepteur. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. Biosinteza b. V. s. fie a unor lichi-de din organism.). / barto-nellosis. 1655-1738. / basedowian. cuprinzând *cafeina. m.. B. s. s. f. barys = greu. / basal. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. s. m. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. / bathy-(a)esthesia. [i venele b. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. Structura b. adj. [Lat. m. s. basis = baz\. NA: pelvis. 1790-1854. f. p. presiunea sanguin\ pentru b. Ex. medic.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. BARTOLINIT|. [Lat. baccinus. s.: barotraum\. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. bogate în *rodopsi-n\.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. s. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. / base.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. s. gr. Termen utilizat îndeosebi în engl. / barytose. [Lat. / bathmotrope. Ex. în num\r de circa 120 milioane. bastona[ul propriu-zis. / basilaire. [Gr. lat. de ex. trope = `ntoarcere. se produce o neutralizare reciproc\.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. -e. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. bastone. m. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\.. / bathmotropism. / bartonellose. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. BATMOTROP. [Lat. -itã. V. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. s. (superior). trauma..] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. s. sensibilitate. Ex. BARTONELOZ|. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. [i pirimidin\. f. p. pressorecep-tor. Ex. gr. / barytosis. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. s. gr.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. teobromina) sunt de asemenea b. de la trepein = a `ntoarce. f. Principalele b. adj. trauma. [i acid. Sin. bacillus = bastona[. Barton. Se disting b. s. f. . -ozã. s. [Ital. p. / barotraumatisme. s. forma = form\. barys = greu. [A. sunt distribuite pe întrega retin\. BAZAL. ou f. esen-]ial. bathmos = prag. adj. conuri retiniene [i retin\. ~n mod normal. *alopurinolul [i *azatioprina. s. s.. rete. f. bathmos = prag.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. adrenalina etc. Prin reac]ia unei b. medic german. V. lat. vârf. p. cu excep]ia *ma-culei lutea. de referin]\. 2) Sensibilitate a organismului. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. de la trepein = a `ntoarce. / basal. lat. continuat cu micul b. m. B. s. basis = baz\. s. f. 2) Fundamental. f.. gr. metabolism bazal. V.: membran\ b. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. BAROTRAUM|.). *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. / barotraumatisme. basis = baz\. *teobromina). m. m. s. adj. / bartholi-nitis. -enne. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. anatomist.). care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. / bath-motropic. 56. b. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice.. n.] Elementul nr. s.). p. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici. p. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. basis = baz\. -atis = sensibilitate. / basedowien.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace.: presoreceptor. adj. ba-rorécepteur. m. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. [Gr. p. baros = greutate. BASION. bastum. baros = greutate. Sin. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. [i placent\. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. s. pentru examenul radiologic al tubului digestiv.. -is = re]ea. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. [i tab. aisthesis = senza]ie. -ism. bari-tosis. din galez\ barro = extremitate.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. V. Copenhaga. receptus.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. Ace[ti b. sensibilitas.: ac]iunea b. de la baccus = recipient. Bar-ton. -atos = ran\. ordinul Rickettsiales. BAROTRAUMATISM. bilateral. [Gr. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. bron[ie b. organice. Structura b. Se disting dou\ cazuri principale de b. BAZALIOM. m. -oma. prin combinarea b. sunt *citozina. s. lat. BASEDOWIAN. este agentul etiologic al bartonelozei (v. lat. -atos = ran\. adj. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. baros = greutate. Ex. de la bastare = a purta. Ecuador [i Columbia. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). / bathmotropisme. s. -ism.: barotraumatism (v. BATMOTROPISM. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. -ozã. / basalioma. B. pop. n. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. tranzit baritat. pulbere alb\.. ba-sis = baz\. barrière. f. L. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. *6-mercaptopurina. 18711950.oase.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. / basion. [Lat.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. [i boal\ Carrion. [Lat. de la recipere = a primi. BATIESTEZIE. s.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. / bartholinite. s. [Karl A-dolf von Basedow.: pelvis. 170 .

iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. / balbutiement.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. Care nu prezint\ caracter neoplazic. este sursa unor alcaloide variate.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. printre altele. s. unele tumori benigne se pot extinde local. s. n. philia = atrac]ie.: beladon\. ad = aproape de. leucopenie. A. polinuclear. 1852-1908. BELADON|. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. / basivertébral. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. / beat. pl. Sin. ren. Paris. / benzodiazépines. bestialis = bestial. [Lat.. 2) ~n român\. aten]ia [i memoria. n. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b.] Sin. / basocellulaire. f. datorit\ caracterului neinvaziv. balbicare = bâlbâial\. [Lat. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). m.: benzolism (v. purpur\ trombopenic\). / bénignité. bénigne. s. [i o form\ cronic\. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). B. [i benzolism. m. V. la 2-4 s\pt\mâni.: benzenism. / becque-rel. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. botanic\ benzoe.: atenololul). leucopenie. se dezvolt\ local. philos = prieten. gr. [Lat. [Lat. [Lat. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. f. adj. în sistemul interna]ional. basis = baz\. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. amer.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. s.: dungi Mees (v.BAZINET. beryllus. frecvent încapsulate. [i zoofilie. / basiotribe. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau.] Care este lipsit de gravitate. s. f. BEHAVIORISM. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. Bakkum. BAZOCELULAR. V. -ozã. este. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. s. f. s. BÂLBÂIAL|. stammering. / pelvis of the kidney.. s. [Lat. inventatorul telefonului. BERIBERI. / basophilie. cu posibilitatea de recidiv\. adj. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). f. f. m. n. / bêta-adrénergique. toxic [i cancerigen. BETABLOCANT.). de origine profesional\. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. adj. V. Sin. / balbu-ties. -ism.] Compus aromatic (diami-no-4. tribein = a freca. f. / benign. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. s. neurolog olandez. BENIGN. n. [Lat. / benzolism. vechea unitate. celul\. m. / béhaviorisme. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. [Lat. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. gr. / bassinet. / benzene. [Lat. gr. 1873. m. pentru belladon\ (v. behaviour = comportament. s. basis = baz\. / bestiality. m. / benignity. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome. BENZENISM.: boal\ beri-beri (v. Numeroasele b. m. / bénin. adj. n. / beriberi. m.: logonevroz\ (v. [i benignitate. BAZOFIL. n.] Var. [i Curie.] Sin. adj. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). adj. ergein = a lucra.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. / ba-sophil. / beta-adrenergic. [Lat. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a. BENZOLISM. B. V. adj. Sin. atât în plan arhitectural. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. vertebra = vertebr\. gr. f. s.. s. adj. Ex. basis = baz\. botanic\ benzoe. O serie | | 171 . / behaviorism. s. BAZOFILIE. adj. adj. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). de la philein = a iubi.. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). s. f. în func]ie de caz. cu eventuale consecin]e medicolegale.). / benzolism. B. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / benzidine. BESTIALITATE.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. / benzodiazepine compounds. de regul\. Sin.sl\biciune extrem\. [Lat. BAZIVERTEBRAL. pop. / ba-socellular. Mees.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. m. exercitând. s.: sotalol. s. de la baccus = recipient. [i granulocit. s. [It.. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul .). f. BECQUEREL.: granulocitoz\ bazofil\. m. de la vertere = a `ntoarce. *hematoxilina. s. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. s. s. Ant. / berylliosis. gr.: betastimulant (v. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. [Lat.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. gr.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te.. sunt rare. [Lat. c) evolutiv. benignus = binevoitor. -is = rinichi. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. f. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\. V. / betablocker. BETA-ADRENERGIC. 2) Impropriu. Var. [Graham Bell.: β. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. s. s. adj. s. c. B. -ism. -atis = bun\voin]\. BEL. / bétabloquant. de ex. BENZIDIN|. s. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. adj. lat. n. s. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. Ca urmare.). B|TAIE. / basivertebral.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. BELLADON|.: malign. Este toxic [i poate determina anemie. basophilic. n. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. de culoare alb\.] Doctrin\ promovat\ de J. / bel. s. [Lat. b) histologic. bella = frumoas\. bloquant. / benzidine. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. adj. m. B. [β = a doua liter\ a alfabetului grec... în care caz b. dim. [R. [Engl. gr.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. f.] Pneumopatie profesional\. tumorile benigne sunt circumscrise.] Sin. s. / bel. B. BENIGNITATE. lat. s. de la cella = c\mar\. baccinus. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. [Lat. stuttering. utilizarea b. lat. s. n. s. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. / benzénisme.. BERILIOZ|. m.. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. m. f. fam. / benzène. s. -ism. b) cu ac]iune b. / basiotribe. lâng\. cre[terea se produce de obicei lent. Curie.. s. s. timolol). termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui.. s\lbatic. n. / basophilia.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. m. de la benig-nus = binevoitor. / bérylliose. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. gr. f. m. dona = doamn\. BENZEN. Var. / benzolisme. s. Totu[i. s. s. [Lat. / béribéri. / belladona. bototanic\ benzoe. BAZIOTRIB. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. / becquerel. / basophile. m.adrenergic. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. pur\ (ex. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. [Antoine Henri Becquerel. pl.. inginer american. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. cu localiz\ri extratoracice. bototanic\ benzoe. f. Un B. 1847-1922. s.: pulsa]ie. f.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. fizician francez. basis = baz\. s. / belladone. battuere = a bate.). / battement. / bestialité. ca. BENZODIAZEPINE.: tumor\ b. Exist\ o form\ acut\.] Sin. benignitas. de la philein = a iubi. pop. adj. s.). trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. basis = baz\. de la bestia = animal s\lbatic. NA: pelvis renalis. cât [i cito-logic. celulla = c\m\ru]\. fr. s. beryllos = beriliu.

bilateral bundle branch block. s. m. trope = `ntoarcere. B.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. n.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. s. BETALACTAM. [Lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. otrav\. / bifide. f. -e. anat. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). care este foarte a-bundent în eritrocit. [Lat. Ex. [Lat. / biceps. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). s. / bétastimulant.. [Lat. s. beta = sfecl\. *cosmide). theke = cutie. f.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. gr. BIFOCAL. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. 9-15 % din proteinele plasmatice. BIBLOC. feeding-cup.: beta-adrenergic. de la glykys = dulce. de la mimeisthai = a imi-ta. adj. m. s. bis = de dou\ ori.: tricobezoar (format din fire de p\r). Var. bis = de dou\ ori. adj. V. probabil. m. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. f.: acebutololul). / betastimulant. BETAIN|. BETACELULIN|. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. f. lipos = gr\sime. de la therapeuein = a `ngriji. c\min. -aux. -inã. ulcer malign. a inimii. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. Var. dim. -e. / 2. s.[i betablocant. / betalipotropin. acestea sunt b. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. ebriety. / beta lipoprotein. n. f. 2) În mod o-bi[nuit. bibitus. / bétaïne.] Subfamilie din familia *Herpesviridae.: β-lipotropin\. f. elektron = chihlimbar.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. / bifocal. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. / beta-globulin. f. carbo. / bêtacelluline. care posed\ dou\ capete. f. s.: βlactamine.de b. -etis. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. s. f. f. adj.mu[chi). în func]ie de compozi]ie. / betatron. BETALACTAMINE. ac]iune hipocal-cemiant\. s. / bêtalipoprotéine. / bêtalactamines. adj. globulus. herpein = a se târ`. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. f. dim. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. herpes. Ciclul b. fidus = t\-iat. BETALACTAMAZ|. BE}IE. / biblock. BETAMIMETIC. / bêtamimétique. f. / gene library. f.: βmimetic. s. B. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. herpes. -inã. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b.] Sin. / bifid. s. Ex. gr. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. în mod normal. m. genera]ie. m. s. [Lat. sau gennan = a produce.: dinte b.. V.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. b. s. / feeding-bottle. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. de la bis = de dou\ ori. BETASTIMULANT. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. tab. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. b. adj. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. din gr. Ex. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. -itis = cap. f. BETALIPOTROPIN|. B. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). s. B. s. f. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. citomegalovirus) [i Roseolovirus. adj.: lentil\ b.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. s. / bicipi-tal. bis = de dou\ ori. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. [Lat. m. urma[. uter b. tab. s. s. gr. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. cu rol de rezerv\ de energie.3-bisphosphoglycerate. de la globus = glob. f. par]ial cu *electronoterapie. m. / 2. adj. gr. Ex. Sin. m. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. mimetikos = care imit\. selectiv\. f. mai multe tipuri de b. dobutamina este β1 stimulant\. -onis = carbon. / bicaténaire. s. adj. -inã. [Lat. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule.: β-lactam. de la bibere = a bea. / béta-globuline. / beta-lactam antibiotics.). / betaine. Var. 2. [Lat. -inã.] Tip de mu[chi lung. [Lat. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. / bicuspid. / bêtalactamase. / bicarbonate. a stimula. . deci. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. cellula = c\m\ru]\. se afl\ în numeroase antibiotice. s. s. . / betalactamase. / ébriété.formeaz\ o a[a-numit\ b. [i curieterapie..: β-lac-tamaz\.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. [Lat. / biceps. / beta-cellulin. s. adj. / bicuspide. gr. BETALIPOPROTEIN|. / bicarbonate. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. BETATERAPIE. phos. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. BETATRON.: β-lipoprotein\. / biberon. s. adj.] Var. care stimuleaz\ ace[ti receptori. BICIPITAL. [Lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. glykeros = îndulcit. genos = neam. s. n. BICUSPID. B. photos = lumin\. m. (premolar). / beta-lactame. despicat. bis = de dou\ ori. Se disting.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. gr. s. / bêtalactame. *bacteriofagi. / bêtalipotropine. / bifocal. / bêtatron. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. / bezoar. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. corp care se electrizeaz\ prin frecare. / bicatenary. V. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. adj. iar labetalolul este [i alfa. cât [i β. -itis = cap. reprezentând. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. [Lat. -ale.: ureter b. În trecut. s.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . m. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. pl. / bêtathérapie. Datorit\ 223 3 3 172 . / beta-ray therapy. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. bis = de dou\ ori. BIFID. lat. adj. bifidus = des-picat `n dou\. bloc.: *carnitina [i *colina. protos = primul. de la gr. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. lat. caput. anat. n. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. lat. Totalitatea coloniilor .: molecula de ADN.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). f. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. lat. BICATENAR. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. / bibloc. cuspis = vârf. B. BICARBONAT. s.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. în continu\ ameliorare.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide.] Care posed\ dou\ *focare.] Ester difosforic al acidului gliceric. gr.: ebrietate (v. s. -inã. adj. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. s. fitobezoar (vegetale [i hran\). BEZOAR. lat. s. / bicipital. Var. lipoprotein\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. m. s. pl. m. virus = venin. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.. Cei trei compu[i CO2. s. focus = vatr\. fr. / drunkenness. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic.3-bisphospho-glycerate. s. therapeia = tratament. de la trepein = a `ntoarce. s. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat.] Frac]iune proteic\. caput. / bézoard. prin extensie. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. Sin. / beta-mimetic. BICEPS. f.: β-globulin\. lipos = gr\sime. cu referire la mu[chii bicep[i (v. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. de la catena = lan]. s. m. de la bi-blion = carte. bis = de dou\ ori. de la cella = c\mar\. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. s. produs\ de celulele β-pancrea-tice. bibere = a bea. Var. teac\. gene bank. BIBERON. adj. s.3-BIFOSFOGLICERAT. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. bis = de dou\ ori. [Lat. catenarius = legat `n lan]. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: β-stimulant. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. valvula b.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi.] 1) În general. bis = de dou\ ori. -etos = pecingine.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie.mu[chi. BETAGLOBULIN|. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. genomice. bibliotheca. stimulare = a îmboldi. m. Var. Var. Ex.

s. f. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. / biliaire. la solicitarea caselor de asigur\ri. Exist\ [i alte sisteme de b. / biliru-bin(a)emia.): 2. 2. B. relativ simetrice. / biguanide. BILOBECTOMIE. ouron = urin\.7-5. f. BILIFUSCIN|. Examen medical sistematic. / biline. photos = lumin\. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. -atos = sânge. adj.3 mg/dl (1. necon-jugat\. proteine. La om poate apare în ser. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. s. bilis = fiere. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. 173 . bilharziosis. / biliculture. devenite solubile. 0. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. legat\ la albumin\. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. care în viitor vor fi. lipide. conjugat\ trece normal în bil\. f.: Schistosoma (v. s. BILIRUBINURIE. f. c\rora. c\rora b. / biphosphonate. s\ruri. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. f. -bra. -brum = ro[u. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. bilis = fiere. dup\ care b. BILHARZIOZ|. s. implicit..). bilis = fiere. / bilirubine. f. -eris = latur\. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. / biguanide.contrac]ie nul\. B. bilis = fiere. [Lat.] În biologie [i medicin\. Antidiabetic de sintez\ care. / binaire. graphein = a scrie. [Lat.] Sin. -brum = ro[u. s. nutritiv.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. [i tab. fuscus = negru. n. / bilifuscin. a transporta. s. ruber. s. prin tubaj duodenal. cu acidul glucuronic. s.: apa (H2O) este un compus binar. puls bigeminat [i trigeminism. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. / bilan. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. Valoarea sa în sânge este între 0. gr. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. / bilirubinurie. s.). 2) Num\ra-re b. s. -inã. f. BILIRUBIN|. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. bilis = fiere. f. mucina. sau mediu [i inferior). s. medic german. geminus = geam\n. *lecitina [i colesterolul. V. [Lat. -brum = ro[u. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. de la bis = de dou\ ori. azotat. 1 . cât [i intrahepatic\ (hepatit\). 3 . B.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). vezicul\ biliar\ (b. binarius = dublu. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. hepatic\). Produs\ continuu. f. / bilatéral. m. h. f. s.1-0. BIGUANID|. / bile. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. K). -euse. / bile.). s. de la phe-rein = a purta.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. E. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. s. / cholangio-graphy. s. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. A). cistic\ sau vezicular\). este control medical. cu viscozitate mare. / binary. lobos = lob. de la latus. s. d\ direct reac]ia. adj. f. ale corpului. probabil. denumirea e-chivalent\ pentru b. Este o combina]ie a b. brun. B.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. s. BIFOSFONAT. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. [i în continuare. adj. / biliary. mineral.] Care este în rela]ie cu *bila. s. BINAR. gr. V..) primite [i cedate de organism. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. [Lat.] Sin. b. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. adj. lateralis = lateral. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. n. proteine. ap\). Ex.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. ruber. f. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. V. Se deosebesc: 1) B. / bilobectomie. / biligraphie. f. s. haima. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. [Lat. adj. *s\ruri-le biliare. bi-lancio = bilan]. -bra. b. -inã. s. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. bilis = fiere.] Sin.3-BPG. Serve[te îndeosebi în informatic\. 2) B. biochim. f. [Lat. incorect. [Lat. numai în timpul digestiei. BILATERAL. pigmen]i b. f. [i pigmen]i biliari. s. f. biliosus = plin de fiere. 4) B. phoros = care poart\. BILIVERDIN|.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. s. adj. [Lat. bis = de dou\ ori. C sau b. s. m. hidric. De asemenea. utilizând doar cifrele 0 [i 1. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. BILICULTUR|. BILAN}. / bilirubinémie. -bra. / bilious. (fr. / bilirubin. / bilharzia-sis. -inã. sunt: apa. transformarea digestiv\ a acestora. [Lat. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. b. Conjugarea are loc în ficat. etc. f. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. [Lat. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. B.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. B. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. le spore[te [i activitatea lipolitic\. s. lichide etc. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. în diverse formule. manual muscle test. D. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. s. f. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. / balance. clarificate. ou bigé-minie. urin\ sau în con]inutul intestinal. gr. Ex. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. bilis = fiere. *pigmen]ii biliari.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. s. diabet insipid etc. cel mai complex. prin ac]iunea s\rurilor biliare. 1825-1862.] Lichid de secre]ie a hepatocitului.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. f. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. cultura = cultivare. ektome = excizie. / bigéminisme.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). -inã. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. f. gr. V. / biliverdin.mi[care complet\ la presiune. / bilieux. BILIAR. Angl. m. / bi-lobectomy. administrat per os. care se divide în câte dou\ elemente. / gallocul-ture. ruber. [Ital. [Lat. BILIOS. f. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. bis = de dou\ ori. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. / bilifuscine. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. organismul se afl\ în echilibru azotat. s. const. f. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. gall. s.] 1) Compus din dou\ unit\]i.] Care este situat de ambele p\r]i. medic german care a studiat aceast\ boal\. [Theodor Maximilian Bilharz. / biliverdine. din dou\ elemente.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. B.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. favorizeaz\. bis = de dou\ ori. s. [Lat. prin *canalul coledoc. f. lipide. s. adj. -ism. / bilateral. li se facilitea-z\ absorb]ia. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. 2) B. s. [Lat. bigeminus = dedublat. [Lat. 1825-1862. de la bilis = fiere. BILIGRAFIE. diaree. adj. / bilin.: sistem de num\rare cu baza doi. [Lat. diferitelor principii alimentare (glucide. BIGEMINISM. b. mai slab\ decât sistola care o precede.: schistosomiaz\ (v. [Lat. / bigeminy. Este b. bilis = fiere. / bi-phosphonate.: colangiografie (v.: 1) B. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\).). bilis = fiere. -ozã. efectuat periodic sau ocazional. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. viridis = verde. 3) B. / biliru-binuria. Absent\ la om. gr. La noi în ]ar\. -ale.] Sin. glucide.3-b. Ex. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 .2-0.: difosfonat (v. BILIRUBINEMIE. s. 4 . Termenul este folosit. s. Ex. Com-ponen]ii principali ai b. -inã.7 mg/dl (3. f. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. m. -aux. -inã. bilirubina este absent\ în urin\. f. bilis = fiere. a coledocului). canale hepatice (b. prin extensie. liposolubil\. engl. în bil\ sau în sânge. / bilharziose. emulsia gr\similor. hidrosolubil\.: canalicule b. BILIN|. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. phos.1 µmol/l). vitamine. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. Abrev. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. BIL|. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. m. În mod normal.

N. de la gen-nan = a produce.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism.: microscop b. ingénie-rierie biologique. celular\.] Element constant întâlnit în sistemele vii.: acizi nucleici. con]ine mai multe domenii. [Gr. f. a orândui. vitaminele. comunica]ie. BIOELECTROGENEZ|. În excita]ie. bios = via]\. glucide. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. lat. al\turi de enzime erau considerate b. f. / biophysics. Al. [Gr. s. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. Se disting numeroase direc]ii ale b. [Gr. pereche.. f. s. f. a distruge. s. / biocalorimetry.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. Ex. bios = via]\. electroencefalograma. B. reunire. gr. Zn peste 90 %. bios = via]\. captare = a prinde. totodat\. / biocompatible. hormoni. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. [Gr. adj. / bioélectrogenèse. uneori.: biosenzor (v. bios = via]\. m. Prin biodegradare. s. / biocapteur.] {tiin]\ de frontier\. / biocalorimétrie.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. s. K. f. s. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. electroretinograma etc. lat. bios = via]\.] Domeniu interdisciplinar. f. f. b. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. s. transplantul. s. / bioelement. f. m. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. BIOENERGETIC|.BINOCULAR. Con]inutul în unele b. f. / biogenèse. physikos = natural. f. [Gr.. V. calor. de la physis = natur\. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. katalyein = a dizolva. / biocatalyst. [Gr. bios = via]\. / biochimie. s. informa]ie. [Gr. -onis = schi]\. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. / binocular. Domenii de studiu în b. lat. metron = m\sur\. [Lat.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. BIOELEMENT. s. lat. génie biologique / bioengine-ering. lat. n. adj. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. s. adj. / bioélectricité. având o component\ determinat\. f.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. bios = via]\. -oris = distribuitor.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. BIOENERGIE. bios = via]\. bios = via]\. [Gr. procrearea artificial\ [i *eutanasia. s. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. s. ocularius = referitor la ochi. / bioinformation.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. f. BIOCHIMIE. bios = via]\. [Gr. f. bios = via]\. femininul substantival al adj. s. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. bios = via]\. utilizând contactul corporal (touching). mai mult sau mai pu]in validate. / bioénergie. informa-tio. koinosis = asociere. lat. S.] Sin. Sin.] Despre un material organic sau anorganic care. / bioartificial distributor. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. f. / biocybernetics. lat. BIOCIBERNETIC|. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. BIOINFORMA}IE. BIOCAPTOR. (În ur-m\ cu dou\ decenii. / bioartificial.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. artis = art\.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. B. rezultând electrogramele: electrocardiograma. / bioavailability. adj. ingenium = spirit. -oris = c\ldur\. hormonii). starea fizic\ a *excipientului. physica. genesis = producere. / bioinformation.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme.: b. / biogenesis. BIOCALORIMETRIE. autoreglabil\. kybernetike = arta de a guverna. în evident\ [i necesar\ extensie.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. neuroni etc. corp care se electrizeaz\ prin frecare. din punctul de vedere al regimului energetic. iar împreun\ cu C. [Gr. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. depinde de: solubilitate.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. în general. / biodegradable. bios = via]\. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. / biodisponibilité. de la distribuere = a distribui. f.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. pati = a suferi). masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. facere = a face. BIOETIC|. / biocompatible. inteligen]\. sunt formulate diferite conduite terapeutice. BIOCENOZ|.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. dispo-nere = a aranja. de la oculus = ochi. metodele [i tehnicile fizicii. / biocompatibilité. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. BIOCATALIZATOR. s. [Gr. V. m. s. compozi]ie. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. s. bios = via]\. ethike. lat. [Gr. -elle. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. / bioéthique.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. s. BIOARTIFICIAL. bios = via]\. s. s. bioenergetic\.] Despre orice compus organic care. în condi]ii normale [i patologice. ethica = moral\.: e-lectrogenez\. / biocompatibility. lat. [Gr. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. s. adj. adj. s. BIOFIZIC|. reflectare.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. cauza *poten]ialului de repaus. ce nu fac parte din moleculele de proteine.: vedere b. [Gr. f. Suportul material al b. Ca. [Gr. de la ethos = moravuri. medic [i psihanalist austriac. BIOCOMPATIBIL. n. / biocénose. conserv\rii. ars. / biodistributeur. bios = via]\. bini = câte doi. BIOCOMPATIBILITATE. a repartiza. s.). f. / bioingénierie. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. lipide variaz\ considerabil cu specia. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. de la gennan = a produce. de la informare = a reprezenta. f. sunt îndeosebi experimentul clinic. m. medical\ cuprinde domeniile b. f. / bioelectrogenesis. s. f. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. 2) Crearea unui organism viu. f. s. BIODISTRIBUTOR. degradare = a degrada. / biophysique. lat. bios = via]\. / bioelectricity. electromiogra-ma. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. / binoculaire. f. khemeia = alchimie. BIODEGRADABIL. / bioénergétique. f. s. din punctul de vedere al termodinamicii. B. / bioélément. 2) Caracterizarea b. introdus în sol. s. `ndeosebi b. s. n. s. elektron = chih-limbar. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. s. 2) Orice rela]ie între organisme. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). P. Si. Cl. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. [Gr. / biocybernétique. pati = a suferi).] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. f. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. în cursul erelor biologice. reprezentare. f. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. Mg. manipul\rile biologice [i genetice etc. bios = via]\. molecular\ [i b. / biocenose. BIOGENEZ|. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. elementum = element. [Gr. [Gr. din gr. s. f. lat. s. s. bios = via]\. Sin. / biodégradable. schimburi metabolice între organ [i organism). alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. Temele de reflec]ie ale b. Ex. distributor. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. f. bios = via]\. s. [Gr. adj. genesis = producere. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . Ex. / bioenergy. / biochemistry. s. gr. Na. BIOELECTRICITATE. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. / biocatalyseur.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. corp care se electrizeaz\ prin frecare. [Gr. [Gr. [Gr. Are re-la]ii directe cu *bionica. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". s. f. factorii de cre[tere. lat. lat. f. intodus `n organism. / biosen-sor. Fe. / bioartificiel. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). bios = via]\. energein = a fi `n activitate. s. BIOINGINERIE. elek-tron = chihlimbar. BIODISPONIBILITATE. bios = via]\. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. B. conceptele. physike. / bioenergetics. / bioethics. energeia = for]\ `n ac]iune. f. adj. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". m. forma de administrare a medicamentului. s.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\. regl\rii.

ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. n. / bioptérine. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. f. de la sentere = a sim]i. în pre-zen]a oxigenului. / bio-potential.: 1) b. [Gr. [Gr. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). celulelor (citome-tria). m.. este foarte divers\: metale (aliaje). / biocapteur. ~n medicin\. bios = via]\. s.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. f.: ritm biologic. V. / biologie. s. s. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. De ex. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. a examina.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. s. prosthesis = ad\ugare.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. / biomédecine.: heterogref\ valvular\. lunare (ex. conceperea unor tipuri variate de proteze. de obicei. BIOPROTEZ|.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). lat. / biométrie.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. s. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. / bio-mechanics. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. material. gr. Natura b. Ex. [Gr. f) b. Tulbur\rile b. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. / biopolymères. f. lat. lat. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. B. f. `n cazul sistemului vascular. gr. s. organisme pluricelulare. [Gr. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. / biorythmologie.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. f. -inis = lumin\. b. gr. s. cronofarmacologie. lumen. m. s. pl. deriva]i de carbon etc. Prin extensie. / biomicroscope. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. mikros = mic. [i genetic\ molecular\. 3) b. antibiotice etc. biochimie. s. pl. confundat cu prothesis = propozi-]ie.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. s. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. BIORITM. bios = via]\. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. BIOMETRIE. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. s. m. Deficitul de b. B. B. s. de la pro = înainte. s. s. [Gr. b. [Gr. a evolu]iei medicinii contemporane. / biopterin. bios = via]\.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. / bioluminescence. BIOPTERIN|. s. s. logos = [tiin]\. [Gr. din gr. / biometrics. [Gr. studiile [i aplica]iile b. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. s. metron = m\sur\. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . lat. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. BIOSENZOR. elektron = chihlimbar. opsis = vedere. B. s. / biomedicine. semnific\ `ncetarea acestor procese. BIOLOGIE. [Gr. s. s. e) b.: ciclul menstrual). ciclul de reproducere. s. îndeosebi pentru segmentul anterior. logos = [tiin]\. de la potens. bios = via]\. molecular\. bios = via]\. pot fi sezoniere.. bios = via]\. f. de zi [i noapte (circadiene) etc. care poate orienta actul chirurgical. de la skopein = a vedea. polys = mul]i. f. iar dispari]ia b. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. lat. ca simpli subprodu[i de metabolism. *biologiei celulare etc.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. / biomass. s. rhythmos = ritm. / biosen-sor. bios = via]\. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. [Gr. s. *biofizicii. în practic\ se disting: a) b. BIOMECANIC|. cronobiologie. / bionique. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. b) b. crearea de noi molecule artificiale. bios = via]\. un grad de certitudine `n diagnostic. lat. c. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. / biomécanique. / biopsie. / bioluminescence. f. b. circadian [i sincronizator. ~n prezent. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. bios = via]\. / bionics. / bioma-terial. s. / biomicroscope. / biopsy. f.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. din gr. aspect. lat. -ntis = puternic [i posse = a putea. BIOPSIE. V. BIOPOLIMERI. organelor (vis-cerometrie. [Gr. 2) Însu[i materialul prelevat.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). b. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. mu[chi). bios = via]\.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. f. f. BIOMEDICIN|. `ntre agentul imobilizat (ex. m. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. bios = via]\. / biorhythmology. rhythmos = ritm. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. s. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). s. ~n principiu. acoperit cu material plastic. B. bios = via]\. de la mekhane = ma[in\. `n cazul structurilor neexci-tabile. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). mechanicus.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. lat. [Gr. poten]ial de ac]iune. rhythmus. unui examen *extemporaneu. materia sau mate-ries = materie. V. ceramic\. genetic sau microbiologic. s. BIOLUMINESCEN}|. prin punc]ie. / biology. care sunt imobilizate pe un suport. n. biometry. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. B. ]esuturilor (histometria). m. La organismele vii. Sin. raporturile acestora cu mediul etc. polimeri. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. sunt asociate proceselor vie]ii. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei.. BIORITMOLOGIE. m. bios = via]\. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. f. s. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. f. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. sau *frotiul.. b. f. s. se disting trei categorii de b. bios = via]\. s. [Gr. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. Sin. BIOPOTEN}IAL. `n rela]ie cu celula. Compus din clasa *pterinelor. s. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. B. în general. BIOMAS|. este fixat\ pe un inel metalic. BIOMATERIAL. rhyth-mus. bios = via]\. sensorium = organ de sim]. la pe[tii electrici (torpila electric\). celule `ntregi. meros = parte. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. histochimic (biochimic). `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. Dup\ origine. / biomasse. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. [Gr. *biologiei moleculare. f. b. b. / biorhythm. pot fi endogene sau exogene. medicina = medici-n\. [Gr. efectuat\ cu un *trocar special. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. f. genetic\ etc. f. massa = mas\. popula]ii). 2) b. / bioprothèse. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. bios = via]\.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. ~n principiu. f. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. [De la biologie + electronicã. *biochimiei. thesis = punere [i tithenai = a plasa.] *Polimeri forma]i în organismele vii. / biomatériau. n. c. d) b. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. pe cale endo-scopic\. / biopotentiel. nucleului (cariometria). m. implantabile sau nu. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie).biomateriale. organite celulare. c) b. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. f. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. / biopros-thesis. f. `n special proteinele [i acizii nucleici. / biorythme. logos = [tiin]\. poten]ial de repaus. lat. a pune. s. f. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. / biopolymers. m. s. bioelectricitate [i bioelectrogenez\.: polipeptidele. de regul\. mekhanikos. f. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. s. de suprafa]\. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. mekhanike. BIONIC|. De ex. medieval\ poten-tialis. BIOMICROSCOP. m. skopos = observator. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. n. aduce.

logos = [tiin]\. s. s. f. de la status = stare. pot fi ata[a]i organismului.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. f. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. de ex. A-cestor b. de la tattein = a ordona. pes. bis = de dou\ ori. / biostimulant. adj. m. transformatio. logos = [tiin]\. / biotest. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. . -edis = care are dou\ picioare.: taxonomie (v. b. adj. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. s. meserie. / biotype. Recent. -e. f. typos = tip. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. prob\. [Lat. s. [i biotipologie. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. m. marc\. BIOSTIMULATOR. therapeia = tratament. BIOVULAR. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. a pâinii sau a derivatelor din lapte). / biosynthèse. BIREFRINGEN}|. a pune. lat. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. s. adj. bios = via]\. s. typos = tip. germ. Sin. de la therapeuein = a `ngriji. model. a stimula. *ectomorf. / biosphere. bios = via]\. compunere. / biotype. s. de la syn = împreun\. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. m. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. / biothera-py. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. BIOTOP. f. din lat. n. BIOSMOZ|. Practican]ii b. de la bis = de dou\ ori. bis = de dou\ ori. sphaera. f. [Gr. B. [Gr. / biosmose. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. f. de obicei.). / biovular.: deriva]ie b.] Care posed\ dou\ membre inferioare. f. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. biotonicity. / biovulaire. m. s.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. f. În realitate. BIOTEHNOLOGIE.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. ]esuturi. Ex. s. s. aranjare. f. oxys = acru. s. f. bios = via]\. de la refringere = a r\sfrânge. denumite *viscerotonie. BIOSTATISTIC|. denumite.] Sin. [Lat. / bioxide. adj. / bioty-pology. n. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. / double refringency. bis = de dou\ ori. / biotonus. s.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. [Gr. `n diagnostic se extinde considerabil. / biotechnology. osmos = impuls. topos = loc. [Gr. bil\ etc. / biotypie. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). s. BIOTAXIE.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. s. / bioxyde. typos = tip. -ozã. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea.: anhidrid\ carbonic\ (v. a oceanelor. Sin. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. îndeosebi de medicamente. f. systema. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. Utilizarea b. bios = via]\. este supraunitar. n. BIOSINTEZ|. bios = via]\. BIOTERAPIE. tekhne = art\ manual\. / biotine. De regul\. -atos = ansamblu. BIOTIN|. s. polus = pol. f. f. s. f. / bistatistique. criminologie etc. bios = via]\. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. / biotope. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. thesis = punere [i tithenai = a plasa. XVIII). testum = capac de lut ars.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. n.).] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. de la syn = împreun\. / biotransformation. [Gr. dup\ numele speciei utilizate (unitate . / biotest. inodor. s. . s. BIOTRANSFORMARE. sphaira = sfer\. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. [Gr.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. taxis = ordonare. / biotonus. f. 176 . / bipolaire. collegium sta-tisticum. [Lat. [Gr. bios = via]\.iepure etc. f. gr. `mpingere. / biotaxie. lat. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. BIOTONUS. BIOTIPARE.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli.[obolan. s.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. s. stimulare = a îmboldi. -onis. se stabilesc unit\]i biologice.). lat. bios = via]\. a aranja. Se denume[te astfel.. BIOSFER|. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). în condi]ii omogene. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. Dup\ un b. V. formare = a da o form\). / bipolar. adj. B. de la lat. / biotechnologie. / biped. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. / biosystème. dincolo de. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. / biothérapie. Ex. n. [Gr. bioxid). re-fringens.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. f. s. / biosphère. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. s. clasice. s. m. s. BIPED. marc\. bios = via]\. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. bios = via]\. adj.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. de la ovum = ou. s. solubil în ap\. bios = via]\. s. tonos = tensiune. / biotaxis. organe) sau fenomene în interac-]iune. bis = de dou\ ori. n.: vitamin\ B8 (v. lat. dou\ picioare.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. neuro[tiin]e. f.[oarece. BIOXID. / biotyping.. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. (în electrocardiografie). f. marc\. s. model. celule. a glucozei. s. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. s. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. gr.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. Sin. / biosyn-thesis. adj. Statistik (termen creat `n sec. f. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. [Gr. / biotin. [Gr. [i *mezomorf. BIOSISTEM. / biréfringence. de la transformare = a transforma (trans = peste. / bio-statistics. m. bios = via]\. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene.).] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. BIOTEST. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. / bipède. istemai = a a[eza. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. de asemenea. tipurile pure se g\sesc rar. [Lat. sau a unor produse organice (suc gastric. [Gr.] Care posed\ doi poli. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. Unii b. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. s. s. f. / biotypologie.: biocaptor. s. / biotope. / biosys-tem. B. bios = via]\. În distrofie [i `n malnutri]ie. Termenul desemneaz\. deci b. engl. s. BIPOLAR. test = examen. n. / biotransformation.] Sin. V. A:D < 1. BIOTIPOLOGIE. model. s.). [Gr. [Gr. *cerebrotonie [i *so-matotonie. f. oxigen. BIOTIP. bios = via]\. f. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. m. s. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. B. adj. A > D. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. comparativ cu ale speciei din care face parte. dio-xid. bipes. hematologie. Exist\ b. [i pancreas artificial. s. bios = via]\. s. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. s. din fr. bios = via]\. / biostimulant. [Gr. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente.: dizigot (v. / biosmosis. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. [Gr. [Lat. [Gr.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). pedis = picior. f. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a.

metanefrotic.8 g/cm3. [Lat. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). derma. -itã. m.. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. f.: b. de la sternere = a a[terne.sin. din lat. s. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\.] Sin. -inã. `ngustare. n. BLEFAROCHALASIS. care une[te. se formeaz\ relativ rapid. 83. BIVALENT. luând o tent\ ro[ietic\. f. s. s. -ulã. -oma. f. s. gr. s. / blepharitis. myketos = ciuperc\. La om b. nord-american\. / blastoma. mobil\ sau repliabil\ în mâner. O serie de s\ruri insolubile de b. boal\ Jorge Lôbo (v. BLASTOM. s. s. iungere = a `njuga). blastos = germen.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces.980 [i densitatea 9. m. -inis = albu[ de ou. / blastula. mykes. 2) B. s. s. / blepharochalasis. de la plassein = a forma.] Elementul chimic nr. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\). / bisalbumin(a)emia. -atos = piele. f. BLASTODERM. / bismuth.] Sin. blastos = germen.BISALBUMINEMIE. BIVITELIN. iar în forma generalizat\. / blasto-mere. de la gennan = a produce. BLEFAROCONJUNCTIVIT|.). [Gr. hermafrodit. n. lipos = gr\-sime. / blasto-cyst. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. blastema = mugure. s. / blastocyste. s. s. blastos = germen. / blépharophimosis. s. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. Pe lâng\ b.: dizigot (v. [Gr. BLEFARIT|. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. / blépharo-con-jonctivite. psihologice fundamentale. BISEXUALITATE. f.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. s. [Fr. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. s. [Gr. BLEFAROPLAST. [Gr.. f. f. de origine tropical\. adj. f. care este sec]ionat oblic. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. s. blastos = germen. [Gr.). / bismuth. BLASTOMICOZ|. BLASTOGENEZ|. [Gr. blepharon = pleoa-p\. vitellum = g\lbenu[ de ou. de la valere = a valora. byssinosis. / blastogenesis. n. s. BLASTEM. / blastula. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). / blastomère. blastos = germen. blastos = germen. *megacarioblast). de la sexus = sex. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. / blépharochalasis. bistoury. m. sin. care dau na[tere *blastocistului. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). / blaste.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. [Gr. s. Freud a postulat existen]a la om a unei b. / bisexualité.] 1) *Neoplasm embrionar. n. bis = de dou\ ori. BLASTUL|. Sin. cu extindere la întreg tractusul digestiv. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. Fliess.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. meros = parte. dar numai doi *centromeri. s. gr. flasc\ [i ridat\. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. -itã. / biseau. cheloidian\. blepharon = pleoap\. m. sin. s. n.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. [Gr. / blepharo-conjunctivitis. B.: *limfoblas-tom. -e. khalasis = relaxare. / byssinosis. koilos = cavitate. dermatitidis [i B. vezic\. BLAST.] Membrana primitiv\ a embrionului. / bisexu-ality. s. *nefroblastom. adj. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. de la albus = alb.. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. f. blastos = germen. valens. myketos = ciu-perc\. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. / blépharoplaste. mykes. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. s. [Gr.: corpuscul bazal (v. BISTURIU. / blastogenèse. / blastome. s. s. f.). biseau. din germ. s. albumen. f.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. m. biologic\ sus]inut\ de F. blastos = germen. BLASTOCEL.] 1) Care are valen]a 2. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei.] Dedublarea albuminelor. n. [i membran\ celular\. Afec-]iunea poate fi ereditar\.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. / blépharoplastie. / blepharoplasty. f. bis = de dou\ ori. s. m. f. n. / blastema. / bisalbuminémie. bis = de dou\ ori. B.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. Ex. [Gr. -ozã. s. [Gr. f. s. / blepharoplast. [Gr. m. a-dic\ este bisexuat. blepharon = pleoap\. genesis = producere. de la coniungere = a lega `m-preun\. s. BLEFAROPLASTIE. Speciile B. photos = lumin\. m. V. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. Wismuth.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. s. BLASTOMER. cu afectare ganglionar\. m. s. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. m.: dublu strat fosfolipidic. s. s. adj. BLASTOCIST. coniunctivus = care leag\. simbol Bi.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. s. s. n. m. / blastocèle. [Lat. bastoria = b\]. viguros. / blépharite. bis = de dou\ ori. probabil de natur\ alergic\. 177 . mozaic fluid. sexualis = referitor la sex. s. / blastomycosis. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian.] Termen folosit ca sufix. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. V.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. n. plas-tos = modelat. f. boal\ Gilchrist (v. s. b. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. alchimi[tilor bisemutum. BIZOU. / -. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\. unui membru. adj. [Gr. phos. [Gr. B. s. haima. *eritroblast. Ex. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat.[i sudamerican\. B. s. [Lat. a uni (cum = cu. s. de la plassein = a forma. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. de unde este extras. BISMUT. s. s. [Fr. -e. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. m. a c\rui lam\ poate fi fix\. plas-tos = modelat. f. 2) Reproducerea prin înmugurire. blastos = germen. m. n. / blepharophimosis. [Lat.: tarsoplastie. s. byssos = bumbac. / bistouri. f. / blastomycose. a modela. bis = de dou\ ori. f. / blastème. / blasto-c(o)ele. B. pentru celulele leuce-mice. phimosis = strâmtare. cu poart\ de intrare pulmonar\. -ozã. blepharon = pleoap\. stratum = a[ternut. / byssinose. m. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. n. blepharon = pleoap\.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. blepharon = pleoa-p\. desemnând o ce-lul\ tân\r\. / blastoderme. din lat. / bivalent. a modela. BLEFAROFIMOZ|. cu greutatea atomic\ 208. m. s. În acest stadiu. kystis = sac. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). lat. [Gr. [Gr. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. / bivitelline. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. [Lat. BISINOZ|. de la phi-moun = a strânge cu putere. sudamerican\. S. -atos = sânge. bis = de dou\ ori. / blas-toderm. / bivalent. s. f. s. -ntis = tare. / blast. [Gr.) 3) B. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. Sin. B. blastos = germen. [Lat.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. paracoccidioidoz\. [Gr. / bivitellin. / surgery knife. bistouri. f.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. f.

: gonoree. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. prin *depolarizare insuficient\. trifas-cicular complet se traduce prin *b.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. iar urm\toarea. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. ca urmare. poate fi complet.] *Tic convulsiv al pleoapelor.). în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. În electrocardiografie. cu alungirea segmentului PR peste 0. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. [Gr. s. BLOCAJ. incomplete: 1) B. tip IV. B. tumori etc). `n care 2. 2) B. blepharon = pleoap\. blocaj (1). b.). BLOC. tranzitoriu sau permanent.: sindrom Ondine (v. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. r. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. BLEFAROSPASM. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. când frecven]a influxurilor este prea mare. n. i-a luat posibilitatea de a respira automat. fie pe ramura dreapt\. blocage. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. b. purkinjian. parietal este. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. s. m. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. tic. dar simultan. b.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. blepharon = pleoap\. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. Un b. rhegnynai = a ]â[ni. dificil de diagnosticat electrocardiografic. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. iar `n continuare ciclul se reia. pto-sis = c\dere. Abrev. pentru alfablocant (v. 5) B. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical. a izbucni. V. a.] Sin. fiecare b. Se disting: b. n. poate fi izolat. 4) B. v. 6) la nivelul peretelui miocardic. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. / bloc. I. reticular sau b. gr. `n realitate. de arboriza]ie. n. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. spasmos = contrac]ie. s. [Gr.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. Sin. | 178 .: reac]ie miastenic\ (v. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). B. / blocage. gr. bloc de ramur\). / blepharoptosis.). rezultând b. / block. blenden = a orbi. b. B. 3) B. 3) B.BLEFAROPTOZ|. gr. blocajul poate fi fix de 3:1. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. s. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. 5) Mas\ de material în stomatologie. / blennorragie. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. a. / blépharospasme. III este denumit [i b. / blépharoptose. gonorrh(o)ea. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. Distingerea b. r. blennos = mucus. s. iar la femeie prin *vaginit\. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. m. s. n. *cervicit\ [i *metrit\. parietal. postencefalitic). [Fr. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. îndeosebi me-zencefalic\ (b. m. α-BLOCANT. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. din germ. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. De asemenea. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. s.12 s) sau incomplet. cu caracter *tonic sau *clonic. n. 2) B. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. articu-lar: imobilizare brusc\. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. ependimare [i ventriculare. b. s. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. 4:1 sau neregulat. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. s. respectiv b. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. major (durata complexului QRS peste 0. minor (cu durata complexului QRS sub 0. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. renal: oprirea func]iei renale. [Gr. m. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). / blépharotic. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. BLENORAGIE. [Ondine.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. / blindage. bloc atrioventricular). dificil\ [i vag\. [i hemibloc. Ansamblul de s\li. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. bloc focal. primele dou\ fiind b. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. s. s. / gono-coccal urethritis. BLINDAJ. manifestat\ prin *anurie. poate fi intermitent.20 s. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. Se disting trei grade. origine onomatopeic\. / schield. s. [i b. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. bloc sinoatrial). complet. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. prin depolarizare ireversibil\. [Fr. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. Netratat\. [Gr. fr. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. Var. s. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. gr. / blepharospasm. m. involunta-r\. incomplet) sau `ntreruperea (b. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. II. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. [Fr. a-vansat. de ramur\ stân-g\. a. dar apare. poate deveni cronic\ sau. purkinjian de b. s. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. a. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. înso-]ite de o scurgere purulent\. Tipuri importante: 1) B. n. Se disting trei grade.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. atrioventricular complet. cu caracter intermitent sau permanent. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. bilateral [i simetric. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His.12 s). f. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. dureroas\ a unei articula]ii. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. Sin. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. nimf\ care. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. a. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. blepharon = pleoap\.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). / blepha-ron tic. bloc. ~ncetinirea (b. B. a. f. / blockage. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. b. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. De asemenea. V. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. având caracteristici proprii electrocardiografice. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. BLEFAROTIC. f. de ramur\ drept\. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. f. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His.: BAV. n. pe termen lung. blindage.

BRON{IECTAZIANT| / m. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. orice b. de c. iar pacient din lat. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m.: boal\ autoimun\ (v. B. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. `n danez\ syg = boal\. cât [i reac]iile proprii bolnavului. în special la temperaturi sub 370 C. du toit de roseau / thatched roof d. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. a. autoalergic\ fiind [i autoimun\.). dele]ia unui bra] cromozomial). B. fizice sau psihice. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. iar ilness este derivat din ill = r\u. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. ia numele de *sindrom Goodpasture. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii.: boal\ Addison (v. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. `n fr.: bron[iectazie (v. V. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. ca urmare. *boala Basedow-Graves. AGLUTININELOR LA RECE / m. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. are dou\ tipuri majore: b. patologie provine din gr. a. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. BRONZAT| / m. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. B. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. c. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). per os sau intravenos. blotting-paper = sugativ\. A fost observat\ în Extremul Orient. B. diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. Ca urmare. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. alergic [i alergie. PRIN AUTOANTICORPI / m. b. termenul disease. fie la o pierdere de material (monosomie. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. B. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. migren\. (atacul receptorilor pentru TSH). autoallergique / autoallergic d. prin autoanticorpi. V. `n slava veche. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. [i o serie de termeni. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. Ca urmare.: `n engl. Sin. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). B. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. dele]ie [i transloca]ie. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. B. Dup\ cum. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. sunt prescrise. de aceea. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). apar]inând lui G. prin a. Sin. amniotique / amniotic d. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. [i o serie de manifest\ri subiective. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis.: beriberi. de unde boliezn = boal\. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. b. denumite *semne. autoalergic\. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. Manifest\rile b. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. E. / maladie. Simpto-mele sunt variate: rinit\. monosomie. a. dar nu nece