II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. În prezent. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". mult mai armonios. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. în circa cinci ani. a avut mereu aderenþi. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. ci. 18 . opere vol. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. deºi acesta din urmã va fi. dupã Cratylos. invocând o parte din vorbirea lor. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. III. printre care ºi J. de fapt corelatã cu prima.armonie cu termenii deja existenþi. ca ºi ale altor centre medicale franceze. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. dacã s-ar fi împlinit. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. invocând o parte din vorbirea lor".31-42). ediþie îngrijitã de Petru Creþia. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului.-P. RTL-Edition Luxembourg. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. drept pozitivism naiv. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. cu precizie. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. Bucureºti. 1987. ca ºi al altor ºtiinþe. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. 251). p. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. asistãm la un fenomen nou. au fost rostite de profesorul J. iar a doua tendinþã. încã de acum 24 de secole. ar exista în chip firesc. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. uneori fãrã menajamente. laic. pp. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. langue de sciences et des techniques". a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. din Platon. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. pline de amãrãciune.-P. 1978.însã. traducere de Simina Noica. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. Deºi taxatã. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. Extension de l'Université libre de Bruxelles. "Le français. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. Binet. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. Evident. pentru fiecare din realitãþi. Aceste cuvinte. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. o dreaptã potrivire a numelui. dupã unii autori. înainte de toate. fãrã echivoc. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. În acest fel. vocabularul medical.

de la Sorbona. Comptes rendus. împotriva utilizãrii limbii naþionale. dominã lumea. série générale. însã. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". procesul acesta este mult mai complex ºi. nr. chiar dacã o limbã. C. Se înþelege cã.semnat de Assist.. însã. devin posibile reacþii adverse. câtã era. din partea pacientului regal. Smith. cercetãtorii francezi publicã. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. În acele timpuri. 20-27 dec. admiterea la licenþa în medicinã. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. Med. de exemplu. istoria probeazã cã oricedominaþie. este edificatoare în acest sens. La noi. Etiemble. francofilia are rãdãcini adânci. Etiemble) este efemerã. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. Se observã cã reproºul. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. Pe un plan mai larg. 1591-1592. în medicinã în particular. Astfel. pp. în aceste condiþii. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. totuºi. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. deoarece sub semnul euforiei. secretar permanent al Academiei Franceze. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. latina.ºi mai rãu . 2. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. Hipocrate ºi Aristotel. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. Noile descoperiri. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. cât ºi a comunicãrii în medicinã. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. dupã cum rezultã din citat. 1986. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". Astfel. Este semnificativ cã 19 . nicidecum în Brit. tome III. Profesioniºtii bisturiului. O întâmplare. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. profesorul R. Editor R. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. R. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. dupã cum se ºtie. nici nu este susþinutã de realitate. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. pp. Iatã. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã.În realitate. care se constituiau ca un flux puternic. În ºtiinþã. în cãutare de argumente. Articolul nu are. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. în englezã. apare azi ca paradoxalã. în particular cei din Lyon. chirurgii din provinciile franceze. deoarece. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. Existã mereu riscul subiectivitãþii. J. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". alta decât franceza. formulat în termeni foarte duri. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. stârnitã de The Rise. Tot articolul ar merita citat. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. disputa medicilor formaþi în facultãþi. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. 137-156). prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. De altfel. 295. dar nu al uneia obiºnuite. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . pe nume Charles Guillemeau a primit. O asemenea opoziþie. vol. de aceea. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. La Vie des Sciences.

Întrun alt dicþionar. accès (-asthmatique). adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. în "Onomatologie Chirurgique. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. uneori radicale. (Paris. francezã. Or. adénoïde.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. adducens. în 1551. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". achanta. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. Astfel. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. În serviciile spitaliceºti. adipeux. Jean R. accouchement. de semnificaþie). Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. absinthe. acope. accoucher. acatastasie. Astfel. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. În realitate. încã. iar neurologie abia în 1840. abeille. are o formã apropiatã de origine. în ciuda abundenþei de dicþionare. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. acromion. abducens. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. latins. nr. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. acide. Dupã cum se observã din titlu. ou vulgaires. înainte de toate. Durelle. P. de origine francezã. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. cu o evoluþie neliniarã. alãturi de termeni de origine greacã. germinau cuvinte fundamentale. în secolul al XVII-lea. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. enrichie de recherches historiques. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. Totuºi. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. contenant l'histoire de toutes les maladies. Lyon. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. ("Le nouvel observateur". Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. Astfel. în 1785 se naºte névrose. destul de curajoase. achores. aceste dicþionare sunt adesea divergente. Aceasta în timp ce greaca. Langlois). deºi ele prezintã un mare interes documentar. repliaþi în arhipelagul lor. evident. abdanum. Lyon. dupã douã milenii. et leurs remèdes choisis dans les observations. Baritel. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. 6. limba marinarilor învinºi. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. acier. asupra destinului englezei contemporane. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. care nu erau cuprinse în textele "sacre". vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. rãmânea intactã. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. arabiques. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . consultes. J. latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. iar în prezent. De pildã. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. în consecinþã. acrochordon. spaniolã.

deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. Urmeazã. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. Aceasta. a suferit un accident în America de Sud. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. tratat tradus în spaniolã. o corciturã fãrã rasã. dar nu ca atare. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. vein º. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. un progres mai discret. Prima. este drept. Oameni de geniu. de fapt. pilot la "Aeropostale". termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. Se impune o corecþie severã!". Nu mergea. ci rezultatele). începe cu sulfamidele în anul 1937. revoluþia terapeuticã. Având o contuzie abdominalã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. cu atât mai mult cu cât.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). m. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. el a fost examinat de un medic practician. într-o mare parte din America Centralã. Drept consecinþã. A doua revoluþie este foarte recentã. cuvântul antibody: "El este. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. Preparatã în deceniul al V-lea. dar de calitate. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. Ex. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. în toatã America de Sud. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. Reacþia era normalã. în cartea sa On the Art of Writing. periodicele. vena. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. evident. amintiri frumoase pentru francofili. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. un barbarism. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. totul perfect. a. însã. Uneori acestea erau bine tolerate. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. rãmâne doar empiricã. ci prin anglicizare. din cauza unor neologisme rãu concepute. În rest. cuvântul era deja prezent în alte limbi. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi.: arteria devine artery. este altã problemã. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. În jumãtatea de nord a Americii. deºi schimbã destinul oamenilor. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. în cea mai mare parte a Africii. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. de ex. Cãrþile. termenii medicali de origine francezã. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. în engleza medicalã 21 . este localizat dupã anul 1850. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. în prezent în plinã desfãºurare. sufixe ºi prefixe greco-latine. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. Iatã. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. de exemplu. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. dacã era cazul. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. d.

1998) elaborat de Serge Quérin care. 22 . recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. cu dificultãþile de rigoare. împrumutaþi în alte limbi. Pentru cei interesaþi. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. Edit. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. tot aºa. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. Dupã cum se ºtie. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. Din pãcate. În acest sens.au rãmas mulþi termeni hibrizi. 1997. Bucureºti. preluate din limbajul comun. Canada. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. MALOINE. Deºi utilã. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. Limba englezã are o dublã origine. Academiei Române. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice.

Privat. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. Pentru cã.VI. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. Existã. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. Laborit (1914-1996).-C. “Colloque de terminologie médicale”. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. cit. p.-C. Édit. p. care. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". cu acelaºi spirit polemic. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. nici Aristotel. un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. p. H. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. Este uºor sã se constate. sau ajutat de un lexicograf. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. vom cita un alt cercetãtor francez. 81). Sournia. Citãm în acest sens opinia profesorului J. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. în ordine alfabeticã ºi nu separate. Laborit. un cercetãtor avizat în domeniu. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. 86). ar corespunde unei propoziþii întregi. Nu este numai just. Altminteri. Paris. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Din motive de echilibru. 26). dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. De altfel. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). totuºi. 23 . poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. inclusiv în francezã. Masson. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. Sournia scrie. uneori chiar la nivel conceptual. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. deºi exagereazã. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. Opinie absolut corectã. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. 1997. adicã dupã 1950. ªi atunci. totuºi puþine. frecvent s-au produs modificãri de sens. Este adevãrat numai în cazurile. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. Toulouse. chiar J. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. 1976.

-inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. abcedat abdominal. a-crodinie. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. abs (L) = de la. adenomectomie. -os (G) = gland\. hi-drosadenit\ adipocit. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. actinic. ABSABCEABDOMINa. abductor. -onis) autacoide. abdominocentez\. abduc]ie. anizocorie. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. ADRENOAER-. afectomotor aft\.: vegeta]ii adenoide) adeps. anoxie. acidulat acin (pulmonar). ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. acidocetoz\. vârf aktis. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. acufen\. acetic. panaceu acantocit. agrafie. ae-rocolie. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. ANAB-. a sl\bi aphthae. aer. lâng\ adamas. smal]. anurie abarticular. ganglion limfatic sau ]esut glandular. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. -inis = vârf. acarofobie acetat. adamantoblastom monadelf adenit\. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. adenomatoz\. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. -os (G). -is (L) = aer. adrenocortical. acetabuloplastie aciditate. adenovirus. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. an (G) = sens privativ.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. ADIPOADJUVADREN-. spre. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. actinologie. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. adsorb]ie adamantinom. lips\ ab. paracuzie acvafobie. acrozom. ADAMANTO-ADELFADEN-. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. aceton\ acetabulum. aerobioz\. ACAROACETACETABUL-. -antos (G) = diamant. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. aciniform acnee. adeno-fibrom. acrofobie. anaerob. ACVI-. azigos. akouein (G) = a auzi 2. acti-nomicin\. a se duce abdomen. ADENOADIP-. activitate 1. boal\ < afficere = a afecta. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. afectivitate. a t\inui + omen. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. adenom.RÃDÃCINÃ . prin extensie. AEROAFECT-. acneiform acomodare acrocefalie. . -is (L) = rinichi. pa-hiacrie actin\. acalculie. aftoz\. hexa-cant acarian. PREFIX. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. acarioz\. afibrinogene-mie. acrodermatoz\. abera]ie absorbant. adrenolitic aerob. avitamino-z\. adipoz\. AFECTOAFT-. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. abstinen]\ abces. aerogastrie afectiv. adamantoblast. adrenalin\. ACVOADADAMANTIN-. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. afec]iune. AFTOAGENT aberant. viu adduc]ie. -ACRIE ACTIN-. adenocarcinom. activator. -ntis (L) = activ. aftovirus agent 24 . actinoterapie activare. apnee. absen]\. acvifer. adsorbant. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. acantocitoz\. excrescen]\. sens ambiguu. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. acumetrie 2. adrenergic.

analgezie. AMFOAMFOR-. alogref\. ambliopie ambulan]\. amiloid. mialgie. a-lotropie alantoic. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. aglutinare. dilata]ie 25 . emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. android. alantoid\. -antos (G) = cârnat 1. ALOALANT-. ANDROANEMOANEV-. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. -ANDRIE. (lichid) amniotic ampular. ambisexualitate. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. alogen. albumen. alcaloid. AMOEBAMIGDALAMIL-. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. imperfect ambulare (L) = a merge. pedagogie agonie. schimbare < amibein = a alterna. -AMBUL AMETROAMFI-. algofilie. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. analeptic. somnam-bul. anagen. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. alotriofagie. de a construi < anaballein = a construi. amiboid. albus (L) = alb 2. amoeb\. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. a-moebicid amigdale. ALGO-. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. amfipatic. aloki-nezie. AMFOROAMIB-. anasarc\ anabolism. albinism 2. contrariul lui. ambulator. algodistrofie. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. amfotonie. -inis (L) = mul]ime. [ters. anafilatoxin\. noctambulism ametropie amfiartroz\. aloti-pie. a ap\ra algidus (L) = rece. agonist. galactagog demagogie. AMBOAMBLIAMBUL-. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. malagma (G). AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. -ALGEZIE.ALVEOL-. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. amiloidoz\ amniocentez\. alantoin\ 1. în revenire. a uni agmen. amboceptor ambliacuzie. alosterie. albuminorahie albuginee. a aliena aleiphar. curbat ankon (G) = cot aner. ambivalen]\. ulei alopex (G) = vulpe. podagr\ alar alergie. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. antagonist agorafobie pelagr\. algoparalizie. albumin\. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. amfoter. albugo alcalin. amigdalectomie amilazemie. dentar\). ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. ANCHILOANCONANDR-. al-qaliy (Ar) = sod\. nevralgie. anemopatie anevrism. alcaloz\. -inis (L) = albea]\ al kali. al-veolit\. ampul\. anchilostoma. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. anevrismectomie. algezio-metru alienare. albicans (Candida). ampho (G) = de ambele p\r]i. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. AMIBO-. algofobie. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. alotriosmie. în jurul. anafaz\. anafilaxie. ALANTOALB-. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. andropauz\. amfotrop amforic (suflu). ALBUMINOALBUGALCAL-. amforofonic amibiaz\. aglutino-gen agminat colagog. ginandrie anemofil. -atos (G) = gr\sime. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. alopatie. -inis (L) = albu[ de ou albugo. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. andrologie. ampulit\ anabioz\. amniocit. amilazurie. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. anabolizant ANCHIL-. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G).

antepozi]ie. arboriza]ii arcad\. ANTERO-ANTEM ANTR-. angor angeit\. angioco-lit\. APENDICOAPEX-. apiterapie. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). astenopie. ANGIOANIMANIZOANOMANT-. areolar. -atos (G). apendico-cel apex. sensul anatomic dateaz\ din sec. arena (L) = nisip 1. anticorp antebra]. antecedente. angeiologie. arenoblastom 2. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. aritmogen. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. -icis (L) = adaos. aritenoidectomie. miastenie. areometru (celule) argentafine. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. plant\ aromatic\ arteria (G. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. aspartaz\. fuziune. anulocit. arenifer. areola (L) = arie mic\ dim. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). aspartic astenie. putere artioploid artrit\. care precede în timp. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. hidrartroz\ BACTERI-. jonc]iune < haptein = a prinde. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. antrum (L) = cavitate. angiospasm. apexocardiogra-m\. areniform 1. -oris (L) = arbore. asparagus ASPARTASTEN-. ARTROASPARAG-. -icis (L) = vârf. apexogram\ apicultur\. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. care se opune la ante (L) = înainte. ANGI-. antropozoonoz\. arahnoid\. areol\ 2. artrofit. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. APEXOAPI-. antalgic. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. apicoliz\ apoenzim\. ARTERIO- ARTIOARTR-. arrhen. embrionare). grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. angiotensin\ animism anizocitoz\. antibiotic. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. arenavirus. copac arcus (L) = arc. monarhie aritenoid. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. neurastenie 26 . zooantropie anular. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. -akos (G) = c\rbune antron (G). supliment. APIOAPIC-. antru (mastoidian. aroma. culme apis (L) = albin\ apex. BACTERIOascit\ asparagin\. ANTIANTE-. antru. apiofobie apical. ANGEIO-. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge.(G) = burduf ASC-. < area = arie 2. asparagus (L) = sparanghel. arciform coarcta]ie 1. la exterior hapsis (G) = unire. apofiz\. a-nexit\. antefle-xie. arteriol\. angiocardiografie. anexopexie angin\. anizocorie anomalie antagonist. arahnoidocel arborescent. anteversie enantem. XVI apex. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. arah-noidit\. arterio-grafie. ANTRACANTR-. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. angiom. askos ASCOASPARAG-. pe[ter\. artrodez\. anuloplastie apendice. ASPART. angioscintigrafie. antropiloric antropogenez\.ANOMANEVRISMOANEX-. ANEXOANGANGEI-. antrax antrectomie. -ANTROPIE ANUL-. anticoncep]ional. antropometrie. aritmomanie aromatizare. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. apicectomie. articula]ie ARGENTARGIR-. asparagos (G). -atis (L) = arom\. apexit\. ANULOAPENDIC-. aromaterapie arter\. artroscopie. angor. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. antromastoi-dit\. angiecta-zie. ANTROANTROPO-. artro-grafie. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. L) = arter\ < aer. antracoz\. arterit\. apendicit\. aritenoidopexie aritmie. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. exantem antracoid.

-atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. bigeminism. autocrin. axilotomie ATP-az\. auxin\. axis. axia (G) = valoare. auris (L) = ureche 2. -BIO-. abiotrofie. aticotomie atmosfer\. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. bacillus (L) = bastona[. bionic\. atmoterapie atretenterie. aureomicin\ auricular. biocenoz\. birefringent. auxilitic. -BAZIE BI-. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. axon 2. axon (G). barotraumatism. baciliform bactericid. jug azur (Fr. bacteriostatic balanic. antibiotic. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. balneoterapie baranestezie. balanit\. BINBIBLIO-BIE. astrocit. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. AURICULAUT-. ateroscle-roz\ aticit\. bibliomanie aerobie. autovaccin automatism auxanologie. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. biceps. biodisponibilitate. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. kinaz\. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. bacterio-fag. bipolar. bioxid. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. BAZO-. BAROBARIBATIBATM-. gland ballismos (G) = salt. bacterie dim. binar bibliografie. BIO-. autoimuni-tate. ateromatoz\. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. astrocitom. -eros (G). anaerobie. balistofobie balneologie. bicuspid. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. ATEROATIC-. BATMOBATRACBAZI-. AUXI-. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. -BARISM. axiologie. ATRETOATRIO- aster. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . bacteriemie. hidrolaz\. axometru. curte interioar\. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. bazocelular. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. cronaxie axilar. auriculele i-nimii < ater. 27 . AUTO- auditiv. AURI-. baroreceptor. bicarbonat. audiometrie 1. a asculta 1. AUDIOAUR-. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. ATELOATER-. AUROAURI-. hiperbarism barilalie. ASTROASTIGMATATEL-. ATICOATMOATRET-. bio-ritm. auroterapie. autoaglutinare. bacil bakterion (G) = bastona[. BACTERIOBALAN-. autohistoradiografie. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. auripunctur\. autoanticorp. aurometru 2. auxocardie AUTOMATAUXANO-. aurificare. a se dezvolta 1. auric. al Atenei. axial.ASTER-. -tra. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. auriculoterapie autism. veche) = albastru 1.zei]e ale destinului: Clotho. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. axis (L) = ax 2. neg\urit atrium (L) = vestibul. evaluare axilla (L) = subsuoar\. biotehnologie. autoa-gresiune. autopsie. AUXOAXI-. fiertur\.

calculografie 1. bron[it\. calculos. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. bothrion (G) = gropi]\ 2. blastogenez\. BUCOBULB-. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. BRONHOBRUX-. bisoid blastocist. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. calice. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. BURSOBUTIR-. bromid\. brahidactilie. botrioid. `nveli[ul florii 2. calicoz\ calorie. -BLASTOM BLEFAR-. bursit\ butiric. BRICBUBON-. blefarospasm. calicoterapie. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. biliverdin\. embrion. brahialgie. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. -atos (G) = hran\. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). -BOLIE. botriomicete botuliform. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. BROMOBROMATOBRON{-. embriologie 2. pl. urobilin\ bisinoz\. bromopnee bromatologie bron[iectazie. BUTIRO- -CAPNIE. -ycis (L) = cup\. camerular Campylobacter. calcitonin\. botulism bradicardie. cacodilat novocain\. BOLOBOTRI-. blefaroconjunctivit\. [i CHALAZOcalcar. -onos (G). embolie. calcipexie. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. botriocefal 2. kalyx. procain\. xilocain\ caligrafie. bradi-lalie. calcitriol calcaneodinie. brahi-melie brahial. BULBO-BULIE BURS-. -ykos (G). butiroid C CACO-CAIN| CAL-. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. -BOLISM. calyx. bronholit bruxism. bruxomanie. bubonalgie. calculocancer. briologie bromhidroz\. bubonocel bucal. bursa (L) = pung\. bulbopatie abulie burs\. bradikinezie. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. -BLEFARIE. calomanie acalazie V.BROMATOBALAN-. porfobilino-gen. bromism. brahiocefalic. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. calcifilaxie. blasto-mer. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. CALO-CALAZIE CALC-. hiperbaric\). butyron (G) = unt brevilin 1. calcis (L) = var. CALCICALCANECALCUL(-). calcinoz\. BRAHIO-. sac de piele butyrum (L). calcaneu calcul. bradipsihie brahicefalie. calirafie 2. -ikos (G) = var. bucofaringian bulbiform. calofil. pietri[ calor. brachium (L) = bra] 1. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. BROMOBROM-. trofoblast. limfo-blastom blefarit\. eritroblast. calicectazie. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. bricoma-nie bubon. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. bryein (G) = a cre[te 2. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. BUBONOBUC-. khalix. -BLAST. tromboembo-lism. abrahie brevis (L) = scurt 1.

cazein\. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. keno-glosie kele (G) = tumor\. cardiospasm. < capsa = cutie CARBO-. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. omfalocel. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. caro. catalepsie. celioscopie celul\. carotidian 1. carcinoma-toz\ 1. CENOCENO-. cis-ticercoz\ cerebel. cancericid. inim\ CARDIO2. capilaritate. nucleu CARNI-. CECOCEFAL-. CAPSULO-CAPNIE. ceroplastie. pericarp. pericardit\. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. triceps chemoreceptor. cavernosto-mie cazeum. cavernos. centripet. cardiotomie carfologie cariokinez\. carnofobie carotid\. capnometru capsular. carpian. CAVERNOCAZE-. cefalee. cecitate. cefalocentez\. CELIOCELULCEMENTOCEN-. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. cardiopatie 2. pericar-docentez\ centigrad. canthus (L) = buza unui vas. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. -CEFAL. cardio-megalie. concav cavern\. cerebroma-lacie. cefalometrie. hidrocefal. cancer CARCINOCARDI-. cataliz\. 29 . cataplazie. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. carniform. karkinos (G) = rac. ceno-bioz\ cenogenez\. cavitate. centimetru. CAZEOCEC-. cariolizis. KENOCENT-. carnifica]ie. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. kardia (G) = 1. cancer. capsu-lit\. -itis (L) = cap CAPSUL-. metacarp. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. epicantus. CENTRI-. carboni-zare carcinoid. CENTR-. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. KAINO-. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. cenestopatie. carpocifo-z\ 2. brahicefal. atis). microcefal colpocel. KENTO-. 1. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. CAZEI-. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. canto-plastie capilar. centrozom biceps. caudat (ven\) cav\.CANABCANCER-. caten\ catoptrofobie caudal. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. cerumen cercar. kanthos (G). cercopitec. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. re-ceptor ceromel. rectocel. cerebelos cerebral. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. ce-mentocit cenestezie. cannabis (L) = cânep\ cancer. CENTRI-. cementoblastom. cardialgie. celulifug. crab. CANCEROCANT- kannabis (G). cazeificare. leptocefal. cen-tromer. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. -CENTEZ| CENTICENTR-. carbo. carcinom. carbonat. karpos (G) = pumn CARPO2. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. celulit\ cement. kentomanie. cecoplicatur\ cefalalgie. canabism anticanceros. centipoise central. capilarosco-pie capital acapnie. centrifug. centigram. -itis (L) = cap receptus (L). nociceptiv. carpofag catabolism. CEFALO-CEL CELI-. capsulotomie carbometrie. catatonie bicatenar. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. -cri (L) = rac. kainofobie. cisticerc. varicocel celialgie. capsulectomie. cariotip carne. amnio-centez\. cerebrom.

CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. cinofobie cinedensigrafie. CICLO-CID CIF-. chimotrip-sin\ chiropractic\. chimioprofilaxie. CHEILOCHELOCHEMO-. CHIMOCHIR-. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. claustrofobie autoclav clavicul\. cistoscopie. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. cheiloschi-zis chelator. cymba (L) = barc\. cervicit\. CINEMACINET-. CISTI-. -atos (G) = fragment. ciclotimie. citrin circumcizie. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. cervicopexie. ci-totoxicitate. citotropism. cervicovaginal cestode chalazodermie V. cir-cumvolu]ie cirogen. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. CHIMIO- CIPRI-. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. citrus (L) = l\mâi caesio. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. CILIOCIMB-. sternocleidomastoi-dian cervix. clastomanie. citoplasm\. cheromanie spirochet\ chiasmatic. cistit\. cia-noz\. carpocifoz\ ciliar. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. laterocervical. fungicid. cisticerc. chilo-micron. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. chemoluminescen-]\. -CIT. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. CISTOCISTERNCIT-. chimioterapie cherofobie. ciliofor cimbiform. cibernine ciclit\. claviform cleidotomie. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. cinescopie. pericit. spermicid. ciliectomie. luntre kyon. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . cinematic\ cinetic\. cineradiografie. a lua Kypris. cil kymbe (G). CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. -idos (G) = cheie. chiloperitoneu. cheiro-megalie chistadenom. CHILO-CHIM-. cistosto-mie. ml\di]\ klasma. (-)CIFOZ| CILI-. cinic. spart klasis (G) = ruptur\. chiloto-rax echimoz\. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). cipridofobie circumcizie. chirurgie. cinetoz\ incipient. piocianin\ cibernetic\. cimbocefalie cinantropie. chilifer. osteoclast. CINETO-CIPIENT CIPRI-. chiasm\ achilie. limfocit. CIMBOCIN-. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. cheloid chemokine. citostatic. circumduc]ie. virulicid cifoscolioz\. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. cisternografie acantocit. cistorafie cistern\. cheiloplastie. dacriocistit\. chistectomie ciancobalamin\. cianur\. hepatocit. chimiota-xie. coloidoclazie. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. ciclotron bactericid. cifoz\. eritrocit. citoge-netic\. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. citodiagnostic. citric. CINOCINE-. chimiorecep-tor (chemoreceptor). tricoclazie clatrin\ claustrofilie. parenchim. recipient ciprifobie. chilangiom. cianogen. trombocit citrat.

cloroz\ malocluzie. coledocolitiaz\. cordon cor. cole-cist. cocoid coccidinie. contagiune. colodiu. epicondil. colecistectomie. notocord. conta-minare coan\ coarcta]ie V. sarcopt coprocultur\. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. coleoptoz\. colit\. contraextensie. -COPT COPROCOR-. coleperitoneu. CORDOCORD(-). condroma-toz\. condi-lom. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. clonare clonic. colangiografie. colora]ie. precordial 31 . confabula]ie. coleorexie coloboma colorant. corax. hipercolie coledoc (canal). clonus clorhidrie. colopexie. coprofagie. CONTROCOP-COP|. cordotomie cord. cor-nete nazale kondylos (G). ocluzie cnemalgie. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. -acis (L) = corb khorde (G). chole-) blefarocleisis. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. condroblast. conchectomie condilectomie. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. conjunctivit\ contraceptiv. colic\. -COLIE COLEDOC-. coloplicatur\ colagog. clima. concha (L) = cochilie de scoic\. fotocolorime-tru colpectomie. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. COLPOCONCHCONDIL-. COLO-. bob kokkyx. cleptomanie climatic. condrosarcom condrioliz\. cofoz\ cohlear. coledocotomie coleocel. climatopatologie clinic\. vagin konkhe (G). coccis CORIOcodein\ coercibil. CONDRIOCONIDIO-. incoercibil cofochirurgie. coprostaz\ corectopie. colpocleisis cleptofobie. condrit\. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. CONDROCONDRI-. CLORO-CLUZCNEMCO-. dezordine khloros (G) = verde. (examen) coproparazitolo-gic. l\star klonos (G) = tumult. CONIO-. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. coledocit\. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. [i -ARCTenterococ. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. clo-rom. stafilo-coc. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. clorizare. condilian. coniometrie. condilotomie condral. prin extensie. chorda (L) = coard\. -CORIE CORACCORD-. -akos (G). condrocit. copofobie sincop\. colecistografie. controlateral copiopie. coccobacil. colecistolitiaz\. colpoperineoplastie. condrofit. -onis (L) = strâmtare. rectocliz\ clon. coloid colibacil. CONCOANCOARCT-COC. CONJUNCTIVOCONTRA-. clinomanie. colopatie. coeziune. colpocito-logie. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. clinostatism bronhocliz\. mitocondrie conidiospor. cohlee col uterin colagen. colecistit\. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. COLOCOL-. colpocel. CONDILOCONDR-. -atos (G). contraindica]ie. -ygos (G) = cuc. colpo-perineorafie concha. cochlea (L) = cochilie de melc v. pneumococ. -atis (L) = înclina]ia soarelui. anizocorie coracoid\ cordit\. COLE-. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. cofactor. clorofil\. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. de unde: latitudine. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). gastrocnemian coenzim\. copro-lalie.

cuprum (L) = aram\ ro[ie. tricrot. krystallos (G). -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. criodecapaj. CROM-. kryos (G) = frig crioanestezie. crimofil CRIMINAL-. -enis = acuza]ie. corti-costeroid. kormos (G) = trunchi. cronobiologie. neurocormie -CORMIE 1. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. cosmogonie. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. `nvinuire -CRIN. ctenomicete CUB-. khoreia (G). coxartroz\. kreas. chorea (L) = dans coree. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). culicide. -cula. cu sensul de a secreta endocrin. cortex. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. cubus (L) = cub cuboid. -atos (G) = culoare hipocrom. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. CROM-.CRON-. cristalite. crescere. univers cosmobiologie. coristom CORISTO-CORM. coxa (L) = [old coxa vara. COXOcoxofemural CRANI-. autocrinie. culdotomie CULI-. culoare alocroism. exocrin. cromofor. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. creatinin\. discrazie. cronic. cretus (L) = a cre[te concrescent. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie.. discromie -CROMIE CRON-. cromozom. CRIcrioscopie. cuproprotein\. corp brahicorm. corioretinit\ COROID-. CRONO- DENT-. craz\ (sanguin\). krinein (G) = a separa de. cromatografie. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. cosmetologie < kosmos = ordine. criminologie CRIMINO< crimen. cubitus -CUL. acroma-topsie. acromie. CORON1. creofag. crizoterapie -CROIA. crenoterapie -CRESCENT. discroma-topsie. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. sternocostal. crio-protein\. dicroism -CROISM -CROM. cromafin. constitu]ie a unui corp. cristal cristalin. coriomeningit\. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. coronoid\ 2. dicrot. adâncitur\ cotiledon. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. crescentis. -atos (G) = carne creatin\. -culus. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. -icis (L) = scoar]\. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. CORTICOorgan corticosuprarenal\. CROMATO-. cromatin\. îndep\rtat corista. costo-tomie. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. khorioeides (G) = în form\ de membran\. cupro-rahie. criptogenetic. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. CUBOkubos (G). cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. creast\ ctenocefal. COSMOmicrocosmos. krotos (G) = b\taie catacrot. khoristos (G) = separat. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. khros (G) = tent\.: ornament COST-. -icis (L) = ]ân]ar culicid. coronar. coreiform. corticorezisten]\. COROIDO-CROM. khronos (G) = timp cronaxie. coreofrazie. COROID. coxalgie. ktenos (G) = pieptene. criminalis (L) = criminal criminalistic\. coroid\ coroidit\. criestezie CRIPT-. DENTO- CORE-. krasis (G) = amestec. cuneohisterectomie CUPR-. ventricul. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. fig. crystallus (L) = ghea]\. CRONOcronotropism -CROT. khroma. -onis) CRICO-. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. culex. CROMATO-. cupru cupremie. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. 32 . coronarit\. kosmos (G) = ordine. coronaro-grafie. regiunea periferic\ a unui cortical. dicrotism -CROTISM CRURcrus. costa (L) = coast\ intercostal. cianocroia.

dendrofilie densiflor\. DENTODEONTODER-. dezinser]ie. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. densitate. dentoalveolar deontologie deradelf. dezarticulare. dermati-t\. DENSITODENT-. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. deshidratare. dermografism. cvadriplegie. CUTICVADRI-. oticodinie. epi-derm. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. adinamie 1. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. dilata]ie dinamometrie. desmozom deuteranop. denti]ie. diagnostic. cutireac]ie. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. den-tom. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. dializ\. -DERM. detumes-cen]\ decibel. cuticul\. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. diafragm < dia = prin + phragma. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. dizaharid diaforez\. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. da-criolit pentadactil. demonolatrie dendrit\. cvadri-geminal. -ntis (L) = dinte deon. dinofo-bie 33 . a transporta diaphragma. DERODERM-. decalcifiere. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. dacriocistit\. decimetru aldehid\. DENDRODENS-. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. digitopalmar. DES-. dactilofa-zie. -DEMIE DEMONODENDR-. dicotomie dictiopsie. DIAFRAGMATDICODICTI-. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. -atis (L) = consisten]\. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. DACRIO-DACTIL. dextrin\. dermatofit. dioxid. DERMO-. DERMATO-. DIGITODILATDINAM-. dentin\. plas\ didymos (G) = geam\n. dextrocardie. tomodensi-tometrie dentar. sindactilie. -ontos (G) = obliga]ie. digital\. compact densitas. -tra.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. pandemie demonofobie. di-gitoplastie dilatator. decolare. diafragmatocel dicogamie. cu-tis laxa cvadriceps. -DACTILIE. derodim dermit\. manifest delphys (G) = uter. hipoderm. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. DERMAT-. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. popula]ie daimon (G) = demon. scotodinie. eritrodermie desmos (G) = band\. decilitru. endemie. DACTILODE-. tenodez\ dicrot. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. cvintupli cuspis. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. diaforoscop diafragmalgie. tricuspid cutanat. dictiozom epididim difterie digital. dermatoglife. dactiloscopie debridare. de-zinfec]ie. densitate dens. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. -atos (G) = barier\. dextrogir artrodez\. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. epidemie. -DINAMIE -DINIE. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. -DERMIE DESM-. DESMODEUTERDEXTR-. deuteriu dextran. dehidroepiandrosteron de.

drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. ecrin. disartrie. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. DOZIDREPANO-DROM. ekho (G) = ecou. -DROMIC. disjunc]ie. egopatie alegorie. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. echinus (L) = arici 1. diplopie dipsomanie. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. diplococ. ectoparazit. ecomimie. poliedru efebologie egocentric. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. doz\. dozimetrie drepanocit. oikos (G) = cas\ 2. duodenoscopie. disec]ie. megadolicocolon domism. polidipsie 1. dificil. antidromic. disocia-]ie 2. dromomanie. hepatectomie. ectozoar. echipoten]ial echin (equin). diploid. discromatopsie. dolicosigmoid. ne-frectomie. discizie. -DIPSIE DIS2. diplobacil. DROMO(-)DUCT DUODEN-. eburnat sinechie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. edema]iat edoiografie octaedru. bron[iectazie. discopatie distal. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. sunet repetat ecaudat eccodroz\. ecbolic. dis (L) = separat de -EGORIE 2. ecolalie. disciform. disfagie. ectopie ectrodactilie. dispnee. dorsalizare. ectim\ colectomie. ecotip 2. acrodinie.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. ecosfer\. dromo-trop duct. ple-urodinie dioptrie. diseminare. sindrom. sinechotomie echimolar. calcaneodinie. splenectomie corectopie. ecdemic. DIPLODIPSO-. displazie discartroz\. ecoencefalo-grafie. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. DORSODOZ-. drepanocitoz\ palindrom. DUODENODUPLICDURdiskos (G). oviduct gastroduodenit\. ecologie. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). dis-fazie. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. discrazie. ectromelie edem. dioptru diplacuzie. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. echinoftalmie 1. duodenopexie. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . disbazie. dorsolombar dozare. duplicitate indura]ie 2. dys (G) = greu. ecokinezie. dislocare. ecografie. ve-nectazie ectoderm. echinism echinococ. domatofobie dorsal. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. DOMATODORS-. duodenostomie duplicare. ectropion eburnare. ecocardiografie. prodrom. ecopraxie atelectazie.

eleolat elastan]\. epiploon. epicriz\. enantiomer encefalalgie. elitrocel. exerez\. endocardit\. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. encefal. EXTRAanizeiconie. eozinofil. ependimopatie epicantus. EOZINOEPENDIM-. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. EPIDIDIMOEPIFIZ-. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. ENTERO-. glicemie. eikon. enterostomie. `n-corporare enantiobioz\. epifenomen. e-lastoz\. proteinemie empiem. ENDOENERGENSIENTER-. electrofore-z\. hiperemie. e-pifor\ epididimectomie. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. plasmaferez\ ergasiofobie. epididim. ELEOELAST-. contrar. enterit\. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. -atos (G) = sânge empyema. erbicid. energogen. ÎNENANTIOENCEFAL-. EPIDIDIMO-EICONIE. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. eredobiolo-gie. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. endocrin. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. eidetism elaidom. empiocel enantem. -ENTER ENTOMOEOZIN-.EPIDIDIM-. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). elipsoid. in (L) = în enantios (G) = opus. EMENOEMET-. eozinofilie ependim. endorfi-n\. EPIFIZIOEPIPLO-. elastos (G) = docil. endonucleaz\. erbivor V. epicondil. elastom. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. eliptocitoz\ elitrit\. [i IERBereditar. endo-metrit\. maleabil ELASTOELECTR-. pioemez\. embrionar. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. mezenchimatoz\. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. mezenter entomologie eozin\. encefalogram\ mezenchim. sialoemez\ emetrop. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. electrocardiogram\. încapsulat. elektron (G) = chihlimbar . ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. mezenchimom. ependi-mom. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . ELAIO-. elips\) elytron (G) = teac\. electricitate. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. e-piderm. parenchim endarterit\. hematemez\. epifizioliz\ epiplocel. empiem embolizare. energome-trie ensiform enterectomie. ENCEFALO-ENCHIM END-. emetropie anemie.EICONO-EICONIE. ependimit\. EMPIOEN-. emenologie emetic. leucemie. EMBRIOEMEN-. electrofuziune. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. endogen. ischemie. tromboembolie embriologie. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). epiploic. eiconometru V. elitroplastie emfizem. enteroco-lit\. [i ICONOcaleidoscop. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). endoscopie energic. endoci-toz\. ERBIERED-. elastin\. ereditate. elastopatie bioelectrogenez\. epididimotomie epifizit\.

EXCITOEXTRAEXCIT-. epoc\ ex. eutanasie. cenestezie. eugenie. oistros (G) = dorin]\ [i. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). neuronofa-gie. FEOexcipient. opales-cent. -FAC}IE. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. afaneroz\ fangoterapie faringism. -FACT. excava]ie. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. difalus phallos (G) = penis falx. ESOFAG-ESTEZIE. onis). eutrofie eunuc. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. onis). a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. esogastrostomie. esofagit\. FALO-. eritropoietin\. exantem. sit\ ethmos (G) = ciur. sensibilitate oestrus (L). eroto-manie fosforescent. etmoido-tomie etnie. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. fagocit. etnografie. -FAGIE. extensometru exteroceptiv. erotism. ergonomie. difalie. afakie macrofag. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. hiperes-tezie. fagocito-z\ falus. faringit\. ETMOIDOETN-. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. vast aevum (L) = durat\. faringostomie 36 . eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. ESTEZIOESTRETER-. faringoepi-glotic. eunucoidism EURI-EVEX-. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). -ERGIE ERITR-. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. lentil\. extra-piramidal. euforie. aether (L) = aer curat. pirexie exogen. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. etnologie etologie eucariot. esteziometru estral (oestral). eteromanie etiologie etmoid. artefact. alergie. EXCIT-. eritroz\ erotic. na]iune ethos (G) = moravuri. FAKIE -FAG. exopexie. ETEROETIOETMO-. vitrescibil ESO-. eritrocit. a-nergie. esofibroscopie. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. disfagie. examen. faco-scleroz\. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. onicofagie. prin extensie. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. -FECT FACO-.ERGO-. exosmoz\. eunuchism. faloragie. defectiv phakos (G) = linte. sinergie eritroblastoz\. lactescent. rarefac]ie. exocitoz\. etmoidectomie. estron\ (oestro-n\). parestezie. putrefac]ie. FAGOFAL-. ERITROEROT-. excre]ie. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. faneromanie. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. esofagoplastie anestezie. eritroder-mie. -FALIE. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. estrogen (oestrogen) eterism. faloidian. erotogen. (-)FALUS FALCIFANFANER-. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. exon. exfoliere. vârst\. facomatoz\. putrescent putrescibil. excitomotor ca[exie. extra (L) = în afar\ ergograf. FARINGOfabula (L) = poveste. exteroceptor ezofilaxie. ezotropi F FABULFACIFACIENT.

flagelo-spor flatulen]\ flavism. fasciculat afazie. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. emfizematos. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. -atos (G) = tumor\. filactotransfuzie. Fasciola fascicular. flavonoid. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. canal FISTULOFITO-. osificare. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. fibular calcificare. fistuloto-mie fitosterol. riboflavin\ flebectazie. specie FILOFIL-. feritin\. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. feticid. parafazie febrifug. fetus. a-cufen\. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. fizionomie. diafiz\. fisur\ fistulizare. fe-toprotein\ fibrinemie. saprofit. A. disfazie. peroneu -FICARE ficare. mamifer. ]eav\. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. physa (G) = r\suflare. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). filogenez\ clorofil\. metafiz\ fizic. < philein = a iubi -FILIE FIL-. amfifil. acidofil.fascia (L) = fâ[ie. a transporta -FERENT. fibrila]ie. fibrinogen. farmacogenetic\. suflare flavus (L) = galben phleps. faecis (L) = reziduuri. fetopatie. periferie. eferent. febril. FLAVfosfen\ feocrom. farmacodinamie. phylon (G) = trib. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. disfemie defeminizare. fasciit\. fibril\. fizocel apofiz\. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. fibrotorax fibrilar. os-teofit. fenomen. febrilitate fecale. fecalom fecundant. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. philia (G) = atrac]ie -FIL. fistula (L) = tub. fibronectin\. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. -atis) afemie. bazo-fil. fizicochimic fiziologic. eozinofilie filobiologie. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. ferrum (L) = fier FEROFET-. plasmaferez\ feripriv. ferocinetic\ fetal. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. filiform filantropie. feocromocitom aerifer. -onis). se folose[te [i cu sensul de -FIT. cu sensul de umflat FIZE-. fibriloflut-ter fibula. chilifer. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. fibril\ FIBRILOdim. profilaxie filtrabil. -FEREZ| FERI-. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. phainein (G) = a ap\rea -FER-. pherein (G) = a purta. artrofit. filtrare rinofima fimbrii fisiune. semini-fer. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. filofag filactic. f(o)etus (L) = f\t. -FERENT. fitoterapie. multifid Filaria. flebectomie. fibroade-nom. epifiz\. fiziopatic. phyton (G) = plant\. neclintit < figere = a fixa FIZ-. fizioterapie flagelat. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. pietrificare ficofag bifid. physikos (G). friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. somnifer. medicament farmacie. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. fistulografie. fizicism. farmacoreceptor fascia lata. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. femini-zant fenocopie. flebit\. 37 . band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. feminitate. fixator emfizem. fenotip. fiziologie. tricofi]ie fixare. fascicul dim. anafilaxie.

fosforescen-]\. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. schizofrenie foris (L) = u[\. photos (G) = lumin\. < follis = burduf. galactoree 38 . FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. fragmoplast disfrazie. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. fructozurie ftizic. flexie. XIX fluxus (L) = curgere. parafrazie 1. -inis (L) = deschiz\tur\. ionofor. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. a transporta foramen. frânt < frangere = a frânge. galacto-for. fotopsie. a-naforez\. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. perforin\ galactofor. focalizare exfoliere foliculin\. fotocoagulare. func]iona-re fund de ochi. fototropism fovee. ftiziologie centrifug. a rupe phragma. tenifug fulgurant. FORMFOS-.FLEB-. GALACTOgala. cataforez\. -FREN. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. fundic. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. fleboscleroz\ flectare. FRENO-. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. foliculostimulin\ fona]ie. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. fun-gistatic funicular. galactocel. -inis (L) = fulger. fonendoscop. FRONTOFRUCTOFTIZ-. foliculit\. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. malfunc]ie. fuziform formic. FLEBOFLEBOFLECT-. -FOREZ| FORAMIN-. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. disfonie perforat. fluorofor. acrofobie. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. minte. FLEGMATOFLOCULFLOG-. formol fosfen\. fotofobie. fuzocelular. phrenos (G) = 1. FONO-. electrofo-rez\. frontoparietal fructoz\. osmofor. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. fuzospirilar G GALACT-. FUZO- FTIZ-. febrifug. funiculit\ furfuraceu fuziform. minge phone (G) = voce fluidifiant. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. -FRENIE FRINOFRONT-. frenic. fotometrie. reflexometru flegmazie. flegmon. fluoroscop aflux. tr\snet functio. foliculom. -ogos (G) = flac\r\. fosfolipid. achitare. fluiditate fluorescent. frenit\. fungoid. ftizie. c\min. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. -oris (L) = curgere. zoofobie focal. cordi]\ furfur. fractur\. < floccus = smoc de lân\. FLEXFLEGM-. fonocardiografie. fundoplica-tur\. eflux. fonem\. frenosplenic 2. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. oligofren. -aktos (G) = lapte galactagog. fotodiod\. epileptiform. cancerofo-bie. diafragm 2. flocon phlox. imunoelectroforez\ foraminifer. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. FTIZIOflebografie. FORAM-FORM FORMIC(-). foveol\ fracturat. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. fungicid. -onis (L) = îndeplinire. refractiv diafragm. frinolizin\ frontal. -uris (L) = t\râ]e. influx hidrofob. filiform. claustrofobie. fundus gastric antifungic. formaldehid\. flegmatora-gie floculare antiflogistic. -FONIE FOR-FOR. foramen cuneiform.

-GEN. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. a purta geron. gastros (G) = stomac gamaglobuline. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. ginogene-z\. iatrogen. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). gastrin\. urma[. genera]ie gemelar. ginandrie. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. gingivectomie. glicerolat dermatoglife. dezbr\cat gyne. imens 2. a-genezie. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. V. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. genera]ie + logos (G) = studiu. GINECOGINGIV-. gigantoblast 2. -inis (L) = germen. glicostat. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. glandular glaucom. gli-corahie. progesteron. GLICERO-GLIF| -GLIE. foarte mare. genioplastie geniculat genital. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. GIGANTOGIMNOGIN-. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . glioblastom. -GAM. GLAUCOGLIC-. proliger geriatrie. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. -GAMIE. hipergeuzie gibozitate 1. glicozid. hieroglif\ nevroglie. patogenie -GENEZ|. gesta]ie. glicogen. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. termogenez\. < globus = glob glomus. poliglobulie. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. glicoreglare. -antos (G) = 1. GASTRO-. levogir gland. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. gemelologie bigeminal. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. gingivoplastie. gigacalorie gimnofobie androgin. ganglion gaster. glomerulopatie. [i GLUCOglicerin\. GAMMAGAMET-. -ontos (G) = b\trân germen. L) = mic\ tumefac]ie. GAMETOGANGLI-. gingivit\. gastroduo-denal. geofagie oviger. gastroptoz\. angiotensinogen. primigest\ ageuzie. glaucurie. epigastru gatofobie geloz\. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. glaucobilin\ glicemie. gamaterapie. gingivoragie gipsotomie dextrogir. endogamie. gliomato-z\ gamaglobuline. GENO-. GANGLIOGASTR-. monogamie. gangliozidoz\ gastrectomie. ginecomastie gingival. gastri-nom. GINO-. angiogenic. gastrocamer\. GAMOGAMA-. trigeminism gen\. genopa-tie. gigantism. GLICOGLICER-. -GENEZIE GENI-. globuli-nemie. paligenezie genian. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. globular. oncogen. gyros (G) = cerc glans. triglicerid. globulinurie. ganglioneurom. urma[. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. ganglioplegic. -GASTRU GATOGEL-. gerontologie germicid gestagen. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). criptogam. GERONTOGERMIGEST-. -GENIC. GELATGEMELGEMINGEN-.GENO-FUG GAM-. ginecologie. androgen. genetic\. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). genom. genitor genoplastie geod\.

-inthos (G) = vierme. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. graforee diagram\. hallux. HAPTOHEBEHECT-. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. ecogram\. -GRIFOZ| GUST-. -ikos (G). glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. clei gnathos (G) = falc\. hemianopsie. helmintiaz\ hemaglutinare. a r\spândi un miros. -uris (L) = gât. ran\ helix. glotic glucagon. radiografie. hedono-fobie helcoid. paragnozie. halomegalie hamartom. gra-nulopenie gravid\. helix. helcom. gonartrit\ gonad\. idiogram\ granula]ie. halofil. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. granulie. -eris = ghem GLOS-. sper-matogonie. hemicolectomie.GON-. gutural. his-togram\. a exala halitus (L) = suflare. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. -GONIE. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. -inis (L) = lipici. hepati-t\. GNATO(-)GNOZIE. helicopod heliodermit\. diagnostic. hemoperitoneu. helcozis heliciform. gluco-corticoid. halos (G) = sare 3. (-)GRAFIE. hipogonadism. HEPAT-. hemato-crit. HAMARTOHAPLOHAPT-. helcologie. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. graviditate. HEPATO1. -GON -GRAD -GRAF. HECTOHEDON-. hepatocit. GONOGLOMERULO. -atos (G) = sânge 1. HALOHAMART-. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. gnatoplastie agnozie. haptoglobin\. granul\ dim. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. HELICOHELIOHELMINTHEM-. stereogno-zie. electrocardiografie. hel-conixis. HEMAT-. desen granulum (L) = gr\uncior. glosoplegie. glosoptoz\ epiglot\. treapt\ < gradi = a p\[i. goniotomie. hematocolpos. gonos (G) = urma[. p\cat haploos (G) = singur. gonion. hexagon. patognomonic. haptotropisme hebefrenie hectar. fonocardiograf. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. HELCOHELIC-. hemiparez\ heparin\. gonado-trofin\. electrocar-diogram\. haptofor. haluce. helicoidal. a ata[a hebe (G) = pubertate.dim. hemangiom. gonatos (G) = genunchi gone. halitoz\ 2. HEMATO-. hamartofobie haploid. GUSTOGUTUR-. halen\. exhalare 2. guturofonie gramma (G) = înscriere. retrograd ecograf. -GNOSTIC GONGON-. granuliform. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. gonadoliberin\. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). scinti-grafie. HEDONOHELC-. helmint haima. grafologie. halogen 3. hepatectomie. -GNOMONIC. prognatism. gnatologie. trigon anterograd. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. gonococ. helio-tropism antihelmintic. < glomus. haplotip hapten\. he-matie. electromiogram\. hectolitru anhedonie. simplu haptein (G) = a prinde. gonoree goniograf. GRAFO-GRAM| GRANUL-. hedonism. granulomatoz\. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. GONOGONIO-. hepatom. helioterapie. -atos (G) = ficat 40 . încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. gluconat V. halare (L) = . glosodinie. -GONIE. gustometrie guturai. gâtlej H HAL-. glucid. granulocit. glucoz\. hals.

HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. dehidrogenaz\ 2. a hiberna hybrida (L) = metis. HIGROHILE-. heterocromati-n\. hipofa-gie hiperaldosteronism. înalt hirsutus (L) = p\ros. hipnotism. histerocistopexie. higroscopic hilefobie. hirudiniza]ie histamin\. histiocit. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. peste. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hiatus hibernare. holoprotein\. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. hipereste-zie. heterolog. -etos (G). deasupra. hexadactilie hioftalmie. -OD. heteroplazie. hipo-derm. hirudinaz\. HIPSI-. hioglos. HISTERO-HOD. anhidru. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. hipoton. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hipuropatie. hiperostoz\. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. sub. HIDRARGIROHIER-. hipoxie hipofizar. hexacant. hyalus (L) = sticl\. hernie HERPETherpes. hetero-top. hydor. holosis-tolic. surpare. hidrolaz\. HIPOHIPER- 2. (an)hilognazie himen. HILOHIMEN(-) HIP-. hipnoz\ hipoacuzie. HIALOHIATHIBERN-. hipercapnie. HEPATOHEPT-. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hi-drogen. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. HODOHOL-. himenal hipantropie. hipso-terapie hirsutism hirudicid. herpetism. HISTOHISTER-. homuncul homalocefal. HIDATOHIDR-. HEPAT-. heterozigot hexoz\. hibernoterapie hibrid. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hidatid\ 1. hidrargiroterapie hieralgie. în exces HIPN-. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. hiperpolarizare hipnagog. homalopsis homeopatie. hipermetropie. hierofobie. ho-meoterm 41 . histiocitoz\. vârf hypsi (G) = ridicat. hipercolesterolemie. hipotiroidie. hioid hialinizare. higrometru. argint viu < hydor. hialinoz\. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. -aios (G) = membran\. hi-aloplasm\ hiatal. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. HIPSOHIRSUTHIRUD-. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. hidramnios. hipostatur\. holozide hominide. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. ]esut HIPS-. diferit HIPOheptoz\. HEXAHI-. cu p\r aspru hirudo. hidrofobie. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. histeroscopie. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). hidrosadenit\ hidrargirie. hernioto-mie herpetiform. HISTIO-. HIOHIAL-. herpes HEX-. homeostazie. heterogref\. hialoid. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. -etis (L) = pecingine. HIDRO- hidatic. G. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. heterocromie. histoliz\ histerectomie. histocompatibilitate. hieroglif\. hydatos = ap\ 1. HIEROHIGR-. hipsicefalie. hirudin\. hierolistezis higrom\. heptadactilie hernie.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hipocalcemie. hibridom HIDAT-. hidrops. prin extindere. hidrocefalie. hipnotic. HIRUDINHIST-. hibridare. hipofizectomie. hidrartro-z\. ODOholos (G) = întreg homo. herniopunctur\. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. hipnologie. hiperplazie. herpes.

-ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. iridoconstrictor. ILIOIMPEDIMUNI-. iatrofizic\. pepsin\. gastric. iconografie V. ILEOILI-. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. i-leostomie iliac. pneumonie ierbar. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. lovitur\ eidos (G) = form\. inos (G) = fibr\ (mu[chi. insemi-nare. infantilism infraclinic. inape-ten]\ albumin\. urobilin\ infanticid. ierbos V. icosanoizi icter. idio-patic. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. nerv. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. iridodo-nezis. trombotic iconoclast. infraliminar. incrusta]ie. iris. iodocaptare anion. `ns\[i. iatrogen. iris insulin\ intercricotomie. interoceptor intraarticular. eclampsie. cafein\. infraro[u infundibul. -idos (G) = curcubeu. pediatrie. imuno-globulin\. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. IONOIOTAIPSIRID-.IERBHOMOHORMON(-). iridotomie 42 . ipsa. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. inotropism. ileocecal. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. hormonode-pendent. cation. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. intradermoreac]ie. icterigen ictometru. labil ileit\. splenic. iconofil. ihtioz\ contractil. IODOION-. iodid\. în form\ de pâlnie inguen. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). EICONOicosaedru. gelatin\. INTROIOD-. granulie. i-munologie 1. -inis (L) = regiune inghinal\ is. ipsum (L) = (eu. hormonal. infantil. difterie. intuba]ie 2. intramuscular. [i -EICONIE. subiacent pitiriasis. [i ERBignipunctur\ ihtiol. in-termediar. inadaptat. idioventricular alopecie. dactil. interfaz\. iridociclit\. sifilid\ idiocromozom. inozit\ insecticid. impediment imunitate. ilion. inghinocrural inosteatom. a r\suci ilia. iliosacrat impedan]\. ilium (L) = flanc. infundi-bulotomie inghinal. a excita -ISMUS homogref\. peni-cilin\. inter-curent. homosexualitate. inactivare. imunochimie. ionizare.. idio-top. homozigot hormon.... HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. introvertit iodism. în 2. inotrop. infundibular. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. morfin\. idiotip. intercritic. idiogram\. ocitocin\. intros-pec]ie. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. ileon. -onos (G) = imagine. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. tendon) insecta. interosos interoceptiv. ileopatie. interferon. imunohematologie. instila]ie.) `nsumi. el. nevrotic. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. gli-cerin\. satiriasis iatrochimie. intravenos. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. incubator. `nsu[i. psihiatrie anxiolitic. ictus protid. tu. ICT-ID. idiosincrazie.

lanosterol lantan. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. paralalie. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. ca-riokinez\. keratodermie. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. kineziterapeut. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. KINO-. tumor\ 2. lactes-cent. jejunoplastie. -KINEZ|. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. kinestezie. -atos (G) = val. izo-tip J JARGON-. ischiopubiotomie alcoolism. jonc]iune juxtaarticular. KERATOKILOKIMOKIN-. cornee khilioi (G) = o mie kyma. diskine-zie. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. dislalie. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. iodism. ischiatic. veche. izocitoz\. kimografie kinaz\. se folose[te cu sensul de spasm. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. keloidoz\ kenofobie. CARIO1. vid keras. rinit\ izoanticorp. keratit\. juxtaglomerular. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. unire iunctio. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. khele (G) = cle[tele racului. lalopatie laminectomie. ergotism. cleptolagnie. abdomen labial. keratin\. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. LALOLAMIN-. jargonomimie injec]ie jejunit\. izogenic. lantanide laparoscopie. JEJUNOJUG-. JONC}-. prin extensie. kerato-plastie kilobaz\. kinezie koilos (G) = scobitur\. laparotomie 43 . a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. keratocon. lactovegetarian algolagnie. pirolag-nie. -onis (L) = aruncare. LACTOiscurie. keloid (cheloid). i-zoenzim\. rinolalie. jugular. disjunc]ie. kinezi-terapie (kinetoterapie). -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. psiholagnie lagoftalmie alalie. kenitron hiperkeratoz\. laminin\. apendicit\. lacrimogen. kaliuretic. ischion. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. kaliurie 1. kele (G) = hernie. ISCHISCHI-. cistit\. lactoz\. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. labialism. lacta]ie. juxtaliminar. hepatit\. jugulogram\ conjunctiv\. sa-turnism trismus amigdalit\.-IT| ISC-. KINEZI-. ischemie ischialgie. keratos (G) = corn. izogrup. lamino-tomie lanolin\. kilogram kimograf. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. kinoscop. izobare. JUGULJUNCT-. labiodentar lacorinostomie lacrimal. LACRIMOLACT-. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. lacrimona-zal lactacidemie. cicatrice kenos (G) = gol. kelotomie 2. fa-ringit\. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. jejunosto-mie jugal. JARGONO-JEC}JEJUN-.

neuroleptic. cuvânt 2.LIMO-LAGNIE -LAPS. lapsus laringectomie. lepr\. < lens. lentiginoz\. logonevroz\. pectorilocvie lofodont. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. litotripsie. LAPSLARING-. lipoidoz\. leucoree. -LOG lapsus (L) = alunecare. lipodistrofie. hematologie. lentil\ leonin. laterogna]ie. studiu. -inis (L) = prag. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. LITO-. dislexie licantropie lienal. unilocular amforilocvie. -LIT LIV-LIZ|. laringotomie larvat. pr\bu[ire < labi = a aluneca. liofilizare. solzos. lateroversie latirism laxativ. glicogeno-liz\. limfedem. LEPRO-LEPSIE. lentil\. neurolog. -ontos (G) = leu lepra (G. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. logo-ree 2. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. lingula anilingus. organoleptic leptodactil. ligaz\ limbic limfadenectomie. leucopenie. lienocel ligament. letalitate leucaferez\. limfangit\. lipid. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. leptodont. -LITIC LOB-. larv\ latens. ligand. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. logopedie. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. -os (G) = hele[teu. limfocit liminar. lentigo. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. limf\ limen. limit\ limne. a c\dea larynx. LIMFOLIMINLIMNI-. leucoencefalit\ levocardie. lipemie. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. lemo-blast. lofotri]ie 1. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. leproserie catalepsie. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. leucodistrofie. coprolit. tromboliz\. ligatur\. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. livid. laringo-scop. limnologie limoterapie lingual. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. leptome-ninge. lobotomie lobular. laringit\. -LOGIE. levogir. lobulat locomo]ie. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. leucemie. epilepsie. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. leptospiroz\ letal. psiholog 44 . lisotri]ie litiaz\. [tiin]\ livedo. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. larvivor latent. termoliz\. leontiazis lepralgie. leiomiosarcom neurilem\. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. ar\tare. supraliminar limnimetrie. epidermoliz\. levomer. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. lizozom lobar. he-molitic. spasmolitic. locus multilocular. LISOLIT-. narcolep-sie. leucocit. sarcolem\. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. colaps. farmacologie. lateropozi]ie. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. laxitate lecitin\ leiomiom. cristalin leon. lividitate citoliz\. lateroduc]ie. LIMNOprolaps. -ntis = linte. laten]\ lateral. LARINGOLARVILATLATER-. lemocit lenticular. cunilingus liofil. limfadenit\. le-vuloz\ alexie. liofob lipaz\.

malarie. MALACOMALEOLMAM-. MEDIOMEDIC-. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. MASTO-. MEDICOMEDUL-. mediastin. MASCULINMAST-. megadolicocolon. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. mamope-xie. LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. mastoptoz\. con-dromalacie. malnutri]ie malar malacie. matura]ie. lombotomie longilin luciferaz\. maturitate. manometru marmorat. mamoplastie mamilar. -tris = mam\ maturus (L) = copt. osteomalacie. hepatomega-lie.MAL3. me-dulomer 1. tricotilomanie manevr\. piroman. raport. furie macroblast. megacefal. lupom. meduloblast. mamografie. maxilofacial meconism. mitoman. splenomegalie. -MEGALIE. masculinizant. mamel\ mamilla (L) = mamel\. megalos (G) = 1. malacologie maleolar mamar. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. maternitate maturare. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. mito-manie. macrogenitosomie. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . luminan]\ lumbago lupic. macrocefalie. macropsie. maleol\ dim. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. medicin\. ma-crosomie macular. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. megacalorie 2. megacariocit. ma-crocitoz\. heterolog. -MATUR MAXIL-. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. MEDULOMEGA-. maculopapulos magistral malabsorb]ie. median. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. medico-so-cial medular. luciferin\. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. malfor-ma]ie. manipulare. malfunc]ie. prematur maxilar. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. mastodinie. mas-toid\. mamel\ megaloman. manual manometrie. distrac]ie lumen. lupoid. cleptomanie. lucit\ ludic lumen. medioclavi-cular medical. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. cerebromalacie. megalomanie 2. mio-malacie. luteinom. MAMILO-MAN. ginecomastie mastigofobie. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. mare MEDI-. mamma (L) = sânul mamei. medial. toxicoman. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. MEGALO- mediacalcoz\. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. < malleus = ciocan mamme (G). mastigofor maternal. medulosuprarenal\. lupus lutein\. lohiometrie lombalgie. MAMOMAMIL-. medius. marmorean masculin. mascu-linizare mastectomie. megalo-blast. meconium (L) = suc de mac. omolog LOHILOMB-. dismatur. (-)MALACIE. medulo-gram\. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). macroglobulin\. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u.

micetom microanaliz\. miofibril\. poliomielit\. metro-ree metriocefal centimetru. menton meros (G) = 1. melanocit. melore-ostoz\ melodram\. -MER melas. izomer. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. melatonin\. miotomie. -METOPIE METR-. metarteriol\. miligram. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. memorizare menarh\. mezencefal. dement 2. mezocolon. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. microli-tiaz\. polimer 2. -MIMIE MIO-. mirin-gotomie intromisiune. hipermetrie. miringoplastie. merosistolic. MENINGOMENISCMENTMER-. metabolism. menin-gism. meningit\. metacromazie. mens. micromelie. dismetric 1. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. meninge meniskos (G) = semilun\. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. mielografie mesos (G) = 1. mitos (G) = a]\. miastenie miriagram\. mielocit. miozin\. mentum (L) = b\rbie. mezo-sigmoid actinomicoz\. meniscectomie 1. metroperitonit\. miotic melitin\. antropo-metrie. intermitent mitilitoxin\ 1. meningiom. meloman. ecomimie. mellis (L) = miere MELAN-. streptomici-n\. micobacterie. menhidroz\. merocel. mentonier 1. MELOMELOMEMORMEN-. metafaz\. MENSTRUMENING-. metacercar. miocloni-e. MELENMEIO-. prin extindere. -METRIC MEZ-. miliechivalent. mero-gonie. parte MET-. mezoderm. amimie. metacarp. audiometrie. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. meteorotropism stenometop. melen\ macromelie. membru melos (G) = cântec memor. mitoz\. menos (G) = lun\ MIEL-. la mijloc MIC-. hipomi-mie. META- 2. MEZO- 2. microscop. metapla-zie 2. fabula]ie miliar miliCurie. melotera-pie memorie. menton. miliosmol (mu[chi) miloglos. MELANO-. meioz\. metamorfopsie. melitos (G).MELAN-. mezodi-astolic. mitozom 2. miriapod miringit\. fir 2. mitocondrie. metafi-z\. menometroragie. meliturie melanin\. timpan < meninx. crai-nou. microtom mielit\. mezaortit\. MERO-. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. menstru-a]ie meninge. meta-mielocit meteorism. miocardit\. optometru. mental. metamer. -MITENT MITILIMITO- 2. meningoencefalit\ meniscal. mentalitate. miloliz\ corticomimetic. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. mezenter. MENO-. simpaticomime-tic. blasto-mer. mitomanie 46 . patomimie mioatrofie. ameno-ree. -METRIE. mythos (G) = legend\. melanoz\. meningococ. MELEN-MELIE. meralgie 1. -ntis (L) = minte. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. menisc 1. meningocel. METROMETRIO-METRU. metopic. MIRINGO-MIS-. me-zenchim. melanodermie. melanism. milimol. melanonichie. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. termometrie. mandibulometrie. MICETOMICROMIEL-. dermatomer. MELANO-. indic\ transformarea METEOR-METOP. mel. coaps\ meta (G) = 1. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. micrometru. eurimeto-pie meninx. meteorolabil. mezogastru 2. MIMIRIMIRING-. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. micoz\. mi-coplasm\. METOP-. ectomer. inteligen]\ 2. meteoropatologie. MIELOmeiogenic. micrococ.

muscu-locutanat. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. necropsie. NEVRONESIDINEVNICT-. nefrocistostomie negativism. NEFRONEGATNEMATO-. mogilalie 1. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. narco-manie. amfimixie. po-limorf. -NEM| NEONERV-. endomi-xie. MIZOMNEM-. nicturie. MUCOMULTIMURMUSCUL-. musculatur\. multimedia. mne-monic\. vasomotor mucin\. treponem\ neoartroz\. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. mixoscopie mizantropie. pitic 2. neurinom. nanometru. nefelometrie. NEURO-. monomer. mutagenicitate. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). nictofobie acanthosis nigricans. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. moles (L) = mas\ inform\ 2. mizoneism anamnez\. dismorfism. metamorfoz\ psihomotor. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). narcotic natiform natremie. -MIXIE. narcolepsie. nyktos (G) = noapte niger. nematospermie. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. monosomie morbid. neuron (G) = nerv 1. negatoscop nematod. nigra. nimfomanie. nimfoid. nazofaringian. mucoas\. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. nanosecund\ narcobioz\. nefelopie glomerulonefrit\. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . mucocel. multigest\. -onis) muzicomanie. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. a transforma mousike (G). NICTONIGRNIMF-. nevralgie. amnezie mogigrafie. nevrax. nigrum (L) = negru nymphe (G). mucovis-cidoz\ multicavitar. necrotaxie nefelion. pat\. multipar\ murin muscular. nevromatoz\ nesidioblastom nev. mnemastenie. nanos (G) = 1. nanogram. muris (L) = [obolan. natriu. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). -MORF. nictalopie. neuroangiomatoz\. cro-monem\. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. naturopatie naupatie nazal. nanism. mu-coid. necrofilie. morbiditate morbiliform. neuroblas-tom. morfo-patologie. Morbillivirus morfin\. mucopolizaharid. morfogenez\. mixom mixiologie. multilo-cular. dificil 1. MIXOMIZ-. NAZONECRONEFEL-. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. amorf. mononucle-oz\. nefroangioscle-roz\. neural. neoplasm nervozitate. nano-particul\. MNEMO-. morfinoman morfologie. neuromediator. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. Trichomonas moniliform monocit. nictemeral. nevocelular nictalgie. nanomelie 2. NEVR-. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. nigrit\ nimf\. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. molar. emolient Pseudomonas. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. natriurie naturalist. marc\ nyx. NEUR-. nazospinal necrobioz\. musculotrop mutism mutagen. molecular 2. NEFELONEFR-.MUZICOMILIMIXMIX-.

nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. -itis (L) = ceaf\. normotip. -NOZ| (L) = norm\. buftalmie. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. OCTOOCUL-. normotop nosencefal. nutri]ie noos. nosofobie. nociceptor. ODONTO-. metod\. -ODON}IE ODOR-. occipitoparietal ocitocic. xifoid acrolein\. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. drum odyne (G) = durere odous. Germ. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. olfac]ie oleifiant. anomie. odontoporoz\. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. ocronoz\ octaedru. ofidism. nulipar\ numular nutriment. odonto-blast. oleotorax alveol\. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. noradrenergic -OL| normocitoz\. -NOZ| NOSTONOT-. zoonoz\ nostocitoz\. catod. odontos (G) = dinte ocular.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. melano-don]ie odorant. ESTRophis. fizionomie. OFIOOFRIOFTALMO-. nistagmus nitra]i. noosfer\. XVII) . în limbajul medical (sec. nucleohistone. regul\. nodul. octet. ofrit\ oftalmodinamometrie. vacuol\ olfactiv. -NOMIE. sod\. ofiotoxemie ofriozis. notomel nuclear. OLEO-OL| OLFACT-. nodular autonom. (acizi) nucleici. nucleol nuligest\. a v\t\ma nox. OD. ta-xonomie. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. oenomanie ofiaz\. oblativitate occipital. nitroglicerin\ nociceptiv. olfac]ie odor.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. amiloid. OCTA-. nomo-tensiv. normocrom. a mirosi oinos (G) = vin v. de unde: tân\r\ mirea-s\. nomogram\ nooleptic. electrod.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. octan. coccidodinie. nucleaz\. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. nodozitate. olfactometrie. oculomotor anod. nosocomial. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. nootrop noradrenalin\. nostomanie notalgie. OCULO-OD.(NOZO-). oftalmo-plegie. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . ocitocin\ ocrodermie. oleolit. nous (G) = inteligen]\ abrev. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. nociv noctambulism nodal. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma.(HOD-) ODIN-. ovo-id. odoroscopie oenolism. hodofobie. oculogir. notocord. NOTONUCLE-. odimetru (sau hodometru) odinofagie. nosolo-gie. -ODINIE ODONT-. vagino-dinie odontalgie. ODOROOENOOESTROFI-. bron[iol\. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). arteriol\. tiroid\. ma-leol\. oleom. periodic. xeroftalmie amiboid. lege. odontoid. ob (L) = `n fa]a. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. mastoid\. model NORMOnorma NOSO(NOZO-).

hiperorexie. organum (L) = instrument. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). melanom. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. ooforope-xie. sarcom 1. ontogenez\. opium (L) = suc de mac. omentopexie. optotip 1. opioid. opiomanie opistencefal. OOFORO-OP. orbital orbitar. omenti-t\.OLFACT-. oncocercoz\ onicatrofie. oncogen. ornitologie. oligodendroglie retrolistezis. oris (L) = gur\ os. ORHIDOORNITOORO-. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. ortopnee. spon-dilolistezis apudom. optician. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. orosomucoid. sensul anatomic dateaz\ din sec. postoperator opiaceu. corect OS(-) OS-. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). criptorhidie. care face mâncarea mai apetisant\. ortotonus per os osein\. hemeralopie. oris (L) = gur\ 2. orofaringe 2. os. omartrit\. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. -ORHIDIE. orhit\. opalin operabil. organotrop orhialgie. orbitometrie. omentectomie. opera]ie. ortoped. OPIOOPIST-. osificare. -atos (G) = denumire on. -idos (G) = testicul oligurie. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. ontologie oochinet. tumor\ 2. o-rosoterapie ortodiagram\. ma[in\. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. um\r 2. omfalomezenteric omnipractician 1. orogenez\ orbicular. sacrolistezis. oocit ooforectomie. presbiopie opacifiere. oncocerc. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. OMFALOOMNIONC-. carcinom. insulinom. organ orkhis. os. opistognat. omofagie 3. omentotomie omfalectomie. opos (G) = vedere. opacitate opalescen]\. curbur\. hipermetropie. oncogen\. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. opium opisthen (G) = `napoi. ortofo-nie. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. orhidopexie ornitofobie. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. oncotic 2. miomatoz\. orhidectomie. acromatopsie opsonine. orofil. ortostatic. ooforit\. opticomalacie optometru. biopsie. crud. onomatopee schizont. anorexie. oligocite-mie. oligoamnios. OROSOORTO- optic\. he-matom. ONTOOOOOFOR-. oofororafie deuteranop. orbit\. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. OROORBIORBIT-. osifluent ornis. ORGANOORHI-. omotocie fibromatoz\. ossis (L) = os 49 . ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. orbi-totomie orexigen. onicofagie. onirism onomatomanie. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. ornitoz\ orodiagnostic. aspect opson (G) = condiment. carne crud\ 3. oral. omoclavicular. miop. oncolo-gie. mas\. OPTICOOPTOOR-. onicorexis omonim. ortodon]ie. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. OLFAC}OLFAC}OLIG-. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). OMENTOOMFAL-. omfalit\. ONCOONIC-. omo-dinie 2. fibrom. necropsie. toponim oniric. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. sarco-matoz\ omental. a transporta ops. ortoptic. poliorexie organic. onicomi-coz\. cro[et onyx. omfalo-cel. orice serozi-tate orthos (G) = drept.

para-crin. acidoz\. artroz\. os-moreceptor. bioxid. o-toragie. ovul. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. stare. redus patella (L) = rotul\ 50 . palat palaios (G) = vechi. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. partenologie bipartit parvocelular. OSTEO-. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. acru. OXI-. otolit. dispa-reunie. pahi-pleurit\ palanestezie. otoplastie. PARApagos (G) = legat. otit\. b\trân palin (G) = iar\[i. sciziparitate algopareunie. palmiform. parturi]ie partenogenez\. parez\ parietal. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. oxitocic oxalat. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. -OSTOZ| OSTIOT-. osmolaritate. osteo-poroz\. palmier palpare (L) = a mângâia. ovoimplanta]ie ovariectomie. ovo-cit. papilom. hemocromatoz\. a oscila palatum (L) = cerul gurii. u[\. palmospasm palpabil. oxalemie ozen\. peroxid. pa-pilit\.-PAG OR-. otoscop. cacosmie. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. palpare palpebral pandemie. pahimeningit\. parietooccipital parturient\. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. ovogonie. leucocitoz\. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. osmotic. -OST. paravenos. paralizie. palestezie palatin. parvovirus patelectomie. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. pa-ranoia. ascu]it 3. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. ovariotomie 1. oxicefalie 3. palindromic palmar. paravertebral mucipar\. dincolo de craniopagi. amiloidoz\. osmoz\ anosmie. hiperosmie. osfreziologie osmolalitate. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. OVOOVARI-. paramedian. condi]ie. hexoz\. eupareunie hemiparez\. ovula]ie. ovariope-xie. osteoblast. apareunie. hipoxie 2. indic\ un glucid 2. paleocortex palikinezie. ovarit\. ciroz\. papilomatoz\ parenteral. anoxemie. palatoplastie. b\[icu]\ para (G) = lâng\. panof-talmie papaverin\ papilar. OTICOOTOOV-. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. exostoz\ ostial. papilectomie. osteom. din nou palma (L) = palm\. paralizie u[oar\ paries. scrotul oscillatio. pentoz\ 2. -PAR|. ozon 1. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. oscheom oscila]ie. sudoripar\. alcaloz\. patella. glicogenoz\. primipar\. nevroz\ ostium (L) = intrare. OVARIO-OX-. oscilometru. fisiparitate. paracardiac. periost. panencefalit\. parapagi. paraparez\. ostium otalgie. paratiroid\. oxilalie. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. PALINPALM-. boal\ neinflamatorie. palatoschizis paleocerebel. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. oxigenoterapie. relaxare. patelit\. palatora-fie. palilalie. orificiu ous. osteoclast. oticodinie ovalbumin\. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. OSMOOSTE-. PARVOPATEL-. osmoreceptor osteit\. osteodisplazie. paraparez\. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. parasimpa-tic. papil\.

pelvis pemfigoid. patologie. pathos (G) = 1. sideropenie. -ycos (G) = albie. centripet petromastoidian. pig-mentoliz\ pilos. piotorax. pectografie PILEpectoral 1. PICROPIEL-. peloterapie pelvimetrie. pedios. instruire. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. simpatie. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). picnometru picofarad. pilorotomie pimelit\. PIEZOPIGMENT-. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. 3. pediatrie 2. patochimie. pektos (G) = compact. cazul adul]ilor PEDIO-. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. -PIEM PIRENO-PIRET-. peptid. pilorospasm. pielit\. logopedie. coagulat. nefropatie 2. ortopedie 3. p\duche PEDICULOdim. PEDI-. vena port\ pyloros (G). piretogen. psihopat. peritoneu perocefal. paideia (G) = educarea copiilor. afec]iune. picric. peromel celulipet. PICNOPICOPICR-. unor maladii la copil. suspensie. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face.PATELOPATO-. picometru. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. intrare. pentoz\ peotilomanie. PIGMENTOPILPILEPILOR-. telepa-tie paucimolecular. pilozitate pileflebit\. menopauz\ pectin\. dispepsie. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. pais. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. peotonie pepsin\. picogram. pilosebaceu. pes. pinealom piocianin\. nefropexie picnic. peptos (G) = digerat. pielografie. torace 1. piloroplas-tie. hipnopedie. pediculus (L) = picioru[. pirenoliz\ antipiretic. boal\ -PAT. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. -PEDIE. paidos (G) = b\iat. picrocarp pielectazie. piezo-gram\. -PIREXperos (G) = mutilat. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. pedagogie. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. a crea PELpella (G). empiem pirenofor. pionefroz\. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. penicilinaz\. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. paucisimptoma-tic andropauz\. pirexie 51 . homeopatie. periarterial. coacere PEPT-. pedologie 4. patognomonic. biped. pietrificare. pepton\. piocolecistit\. preve-nirea PEDI-. pericard. pieloureteral piezestezie. PIETR(-)PEXIE PICN-. format din parti-cule PED-. trom-bopenie pentad\. pemfigus pendular. pelicul\ pelagic. pausa (L) = oprire. pepsis (G) = digestie. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. încetare PECT-. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. -oris (L) = piept. histopexie. eupepsie per os. -PATIE 2. picomol picramin\. piococ. perifolicular. pilorit\. pimeloz\ (gland\) pineal\. picnoz\. pedun-cul diapedez\ pediculat. perfuzie perceptibil. masto-pexie. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. apiretic. prosopee pelagr\. PEDIO-. cad\. pedicul. piezoelectric. peptic. pediculoz\ farmacopee. percutanat. -enos (G) = sâmbure. pentas. farmacopedie. piletromboz\ pilorectomie. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). PILOROPIMELPINEALPIO-. PIELOPIEZ-. suspensor penicilin\. copil PED-. pielonefrit\. 2. -onis) periapical. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. perceptibilitate. pentoxid. pedon (G) = sol PEDO4. pigmenturie. pelvin. piezometrie pigmenta]ie. Penicil-lum leucopenie. < pes. pie-tros gastropexie. `ndesat. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti.

-PLASM|. PLEZIOPLIC-PLOID. pneuma-tizare. -PLOIDIE piriform piromanie. a bate plethore (G) = saturare. -POD. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. pseudopod. platicefalie. pletoric. PODO-POIETIC. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. frecvent 1. pleurotomie plex solar. platispondilie. pleomorfism. platipodie pneumon. placentoterapie plagiocefalie. tetraplegie.PILOROPILOR-. leu-copoiez\. platipo-die. vaginoplastie plathelmin]i. polipnee. polarizare 1. PNEUMONPOD-. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. -icis (L) = police pollen. toxo-plasm\. eritropoiez\. trombopoiez\ poikilocitoz\. pla-nocit. polar. hiperplazie. poliadenopatie. aplazie. polys (G) = mul]i hematopoietic. policizare polinie. iar din sec. arterioplanie. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. plic\ diploid. polis (G) = ora[ 2. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. polarimetru. esofagoplas-tie. pneumatocel pneumocentez\. patople-ioz\ pleocitoz\. a roti 2. nucleoplasm\. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. pirozis pisiform pitiatic. planimetru. pluriglandular. variat pollakis (G) = deseori. polinuclear. pliere + eidos (G) = form\. a modela plege (G) = lovitur\. poli-pragmazie police. citoplasm\. -atos (G) = aer. pituit\ placentar. polein (G) = a învârti. pneumococ. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. plasticitate. po-larograf 2. -PLEGIC PLEIO-. în plus. respira]ie PREZBI-PLOID. platysma mieloplaxe anaplazie. po-licitemie. PLASMOPLAST-. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. pleuralgie.PLURI. pitiatism pitiriasis pituitar. paraplegic pleiocromie. -PLANIE. neoplazie hemiplegie. Plasmodium plastic. -onos (G) = pl\mân pous. haploid. plezio-morfism plicatur\. policlinic\ 2. pneumoconioz\. -PODIE. polimer. PLANOPLASM-. în exces plessein (G) = a lovi. pluri-locular. pleiotropie. plagiotropism 1. PLANI-. dispnee. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. planografie. planomanie plasmaferez\. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. poliartrit\. podologie. poikiloterm polakiurie 1. latur\. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. displazie. pleziocrinie. -inis (L) = f\in\ fin\. tetraploid. ganglio-plegic. ortopnee pneumoencefalografie. plan 2. pneumonectomie podagr\. pleurezie. planus (L) = neted. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. pulbere 52 . plexiform plezihormon. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. polus (L) = pol 1. polidipsie. pleuropericardic. polarimetrie. angioplanie. tetra-ploidie pluricelular. pla-noccipitalie 2. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. deple]ie pletismografie pleural. pneumogastric. plurimalformativ apnee. hialo-plasm\. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit.

porus (L). protodiastolic. Protista proterandrie. PORFIROPOSOPOSTPOST-. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. psoroftalmie. proctopexie. posterolateral potomanie.PRIMI-. profaz\. osteoporoz\. POR-. pseudocomi]ial. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. postoperator. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. atis). pasaj 2. primipar\. presoceptor prezbiacuzie. paraprosexie 1. psihiatrie. poliomielit\ ponofobie. conduct. primoinfec]ie feripriv. -icis (L) = purice pulmo. protoplasm\. -is (L) = p\r. psoro-spermie stearopten dipter. poros porfirin\. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. insulinopriv. osul pubis puer. pseudohermafroditism. -atis) Pulicidae pulmon. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. cacopragie pragmatamnezie. PRIMO-PRIV PROPROCT-. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. - PSIH-. prote-rotip proximal. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. pontis (L) = punte 1. pontocerebelar 1. pteryx. L) = înaintea. psitacoz\ psoas (mu[chiul). postprandial. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. nefroptoz\. lovire. premedica]ie presiune. pseudohipoparatiroidie psihedelic. XIX ptenos (G) = care zboar\. ptialism hemoptizie ptomafagie. puber. persoan\. primitiv. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. prezbiopie primigest\. psiho-terapie psihroestezie. -PROSEXIE PROSOP-. postpar-tum. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. predis-pozi]ie. proctoree prolific. sensul modern dateaz\ din sec. ptialin\. pterigoid ptialagog. proenzim\. pragmatoa-gnozie apraxie. pulmonar pulp\. ptomaine gastroptoz\. proton. fa]\ 2. proteroglif\. pulpiform. electropora]ie. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. (punct) proximum prurigo. prosopografie protein\. profilaxie proctalgie. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). pterigion. proliferare proprioceptiv prosexigen. proctocel. porfirocitoz\ posologie postectomie. proeritro-blast. porometrie 2. tireopriv procariot. hipopro-sexie. pubescent puericultur\. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. potabil bradipragie. POT-PRAGIE PRAGMAT-. prosopospasm 2. posttraumatic. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. POROPORFIR-. ponopatie pontin. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. PROSOPOPROT-. pulp\ pulsus (L) = izbire. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. psihoanaleptic. prosopalgie. -eri (L) = copil pulex. ac]iune pragma. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. prosopometru. proctit\. puls 53 . pulpos. prurit psamofil pseudoartroz\. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. aprosexie. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. prefrontal. psihoz\. prezbiofrenie. POSTEROPOTO-. psoit\ psoriasis. psihogen. pulpit\. chiropraxie preanestezie. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. psihrofil psitacism. prin extindere. postit\ postnatal. poros (G) = por. PROTOPROTER-. precordial.

-RITMIE. radiculectomie. rinit\. reticulocit. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. rinoree. -onis) renal. rectit\. retroflexie. -idos (G) = cut\. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. radian]\. reeducare rectal. radicotomie. rhab-dovirus racemic 1. REFRACTORENREORETIRETICUL-. ri-nolalie. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. pulveri-zare. RADIOrhabdos (G) = baghet\. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. perineo-rafie. reticulopa-tie. fractur\ rhis. gli-corahie. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). pustulos. refrac-tometrie. aritmie. radia]ie. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. retro-gna]ie. dung\. disritmie. -tris. leucoree. reostat retin\. renin\ reobaz\. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. retroperitoneal reumatism. rectotomie gonoree. -REXIS RIN-. respingere < pellere = a `mpinge puls. radioi-zotop 2. platirinian. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). radiculopatie RADIC-. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. RADICUL-. rinofaringit\. rahicentez\. radiculalgie. rid rhythmos (G). recidiv\. radioder-mit\. -RINIAN. purpuriu pustuliform. -onis) retrodevia]ie. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. refractometru. radioactivi-tate.PULT-PULSIE PULTPULVER-. retropulsie pultaceu pulverifer. ca-riorexis rinencefal. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. RECTO-REE REFRACT-. RINORITID-. reumatoid. rafeomedian ragad\ hemoragie. proteinorahie reanimare. rinoragie ritidectomie. a izbi pulsio. supura]ie purpur\. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. rizoliz\. ritmote-rapie rhytis. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. radicular. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. retinit\. RHABDORACEMRADI-. retinoblastom reticulit\. putrescein\. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. ri-zomer. rizomelic. menoree. neurorafie. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. putrescibil R RABDO-. pulsograf. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. -ados (G) = cr\p\tur\. pustuloz\ putrefac]ie. -tre (L) = putred RETROonis). rabdomiom. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). pupiloplegie purulent. rectosigmoid. rinofima. reniform. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. reumato-logie -REXIE. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. -onis (L) = împingere. o-toree. sensul medical dateaz\ din sec. -atos (G) = curgere. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. pulsome-tru lateropulsie. RITMORIZ-. < radix. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. RADICULO-RAFIE. raz\ rabdomioliz\. -RAHIE RERECT-. RADICO-. -eris = praf. radius radical. rectocolit\. recto-ragie. pulbere punctum (L) = punct. suprafa]\ ridat\) ritmic. menoragie rahianestezie. rino-cifoz\. radiobiologie. reologie. RITIDORITM-. radicu-lit\. rinoplastie. rizotomie 54 . RIZO- elastorexie (sau elastorexis). retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. -inos (G) = nas enterorafie. radiodiagnostic. < rete. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. reticulosarcom retractil.

scintila-]ie SFINGOsciziune. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. schiros schizocit. senescen]\ senestrogir V. divizat < scindere = a despica. -bra. scafoidit\ scapulagie. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. radioscopie scotom. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. a-septic. Rotavirus (acnee) rozacee. sacrolistezis. scapulohumeral. rubeol\. sebum (L) = seu. rozeol\ rubefac]ie. scapulopexie scatofagie. scotopic scrot. asepsie. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. SACROSALICSALPING-. skleros (G) = tare. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). senzorimetrie. -onis) sediment. scintigram\. saturnism scafoid. -atos (G) = semn SEMINsemen. scleroprotein\. prin analogie. sciografie scintigrafie. [i. schizoid. scuamiform. sarcopt saturnin. seme-iotic (semiotic) semicirculare. scrotal descuamare. scapulectomie. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. sal-pingopexie. sedimentare segmentare. SALPINGO-. celioscopie. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. endoscop. SCLERO-.REUMATRODOROMBROTAROZA-. seminal. scolioz\ bronhoscop. antiseptic SCAFSCAPUL-. romboid rotator. -ingis (L) = trompet\. diafragm\. saponine saprofit. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. scotometrie. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. materii fecale skirrhos (G) = dur. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. scatom schir. salpingit\. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. -SCHIZIS. colposcopie. semilunar hiposemie inseminare. sclerodermie. afundare < sedere = a se l\sa. -arum = umeri. sclerit\. schizofrenie. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. [i SINISTROsenzorial. salicilic salpingectomie. laringo-scop. seboree secretagog. sacular. sarcomatoz\. salpingoovarit\. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. spate skor. septicemie. septotomie septic. gr\sime SEBOSECRET-. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. schizo-gna]ie. (-)SEPSIE. scizur\. onicoschizie scialitic. sal-pingografie. scizurit\ sclerectomie. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . sept septikos (G). sacro-lombar salicilat. a diviza SCLER-. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. sklerosis (G) = înt\rire. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. -icis (L) = salcie salpinx. palatoschizis. secreto-motor sector. -tra. rubor S SACSACR-. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. scua-mos sebaceu. hidrosalpinx saponificare. dur SCLERO-. secretus (L) = separat. sacul\ sacralgie. skatos (G) = excremente. salpinx. indurat. scleros. sarco-plasm\. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. rahischizis. -SCHIZIE SCIA-. sclerocoroidit\. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. seminom senescent. saprogen sarcom. secretor. -ingos (G). senzo-rimotor septal. seminipar. SEPTOSEPTIC-. ateroscleroz\ scoliotic. segmentit\ semeiologie (semiologie). sec]iune (prin intermediarul sectio.

sfingolipidoz\. sitofobie. sig-moidoscopie siliciu. SIMPATOSINCRO-. SINOVIOSINUS(-). sialoree sichnurie. sfigmo-manometru sfincter. ligament synekheia (G) = continuitate. siringomielie sistol\. lichid de aspect apos. SFERO-. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. prin extensie. sfin-gomielin\ sialagog. sinovit\. sinistroz\ V. sinciput. sialit\. sexuat sfenoidal. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. -onis (L) = conduct\. sitos (G) = aliment. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sideremie. tub. sinovial. simpaticolitic. sinusografie. SITO-. hran\ sfigmic. simpatie. sigmoidit\. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. -icis (L) = piatr\ tare.SOLID- SPUM- SIAL-. sialogen. sinusoidal. -SIMBOLIE. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sinuzit\ siring\ (sering\). SIMPATICO-. smegm\ sociatrie. solenoid solidificare. sinechiotom. sincinezie. solidism 56 . sexuali-zare. sfigmogram\. sinuozitate. canal solidus (L) = masiv smectic. parazit SOCI-. -tra. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. sindesmotomie. SIGMOIDOSILIC-. sinovioblast sinusal. sigmoidectomie. [i. sfinc-terotomie sfingolipide. -os (G) = col] sphaira (G). sialo-lit. SILICOSIM-. sentiment synkhronos (G). simpatoblastom sincrotron. serodiagnostic. sextupli sexologie. SINECOSINISTROSINOV-. synchronus (L) = simultan. SINSIMBOL(-). simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. simpati-cectomie. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). sinchi-zis. sfenomaxi-lar sferic. silicoz\. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. serofibrinos. sfenoidit\. -SFER| SFIGM-. siderofilin\ sifon. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sideroblast. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. sincron. simpa-ticotrop. sincroniza-tor sindesmofit. SEROSETSEX-. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. sifonaj rectosigmoid. SIMPATIC-. sindesmoz\ sinechie. -ingos (G) = tub. silicosideroz\ simblefaron. telesistolic sitiologie. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. sinecoto-mie sinistroscolioz\. [i SENESTROsinovectomie. SIRINGOSISTSITIO-. seroprofilaxie setaceu. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sigmoidopexie. SEXUSFENOSFER-. SEXTSEXO-. SINUSIRING-. sinartroz\. -os (G) = conduct. granit. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. sferocit. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. sexualitate. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. band\. sidera]ie hemosiderin\. sipho. asimbolie. simbolo-fobie simian simpatalgie. sferofakie. sindesmoplastie. SIALOSICHN-. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. seton sexagenar. sidero-z\. sitiomanie. SIMBOLOSIMISIMPAT-. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. adâncitur\ syrinx. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. sichnosfigmie siderant. sfincterospasm. sinovial\. sinci]iu simbolizare. SICHNOSIDERSIDER-. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. SIALO(-)SEPTIC SER-. -ZIT SMECT-. seros.

spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). atis). -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. stafilom. stafilococ. SPLENOSPONDILOSPONGI-. spasmus (L) = contrac]ie. steatoz\ 57 . orto-statism. < spica sau spicum = spin. splanhnocel. luet\ 2. stafilorafie 2. spinteropie 1. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. (-)STATIC. spondiloschizis spongiform. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. clinostatism. STEATO- 1. spasmofilie. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. spermocultur\. spinocelular 2. spiriloz\. SPLANHNOSPLEN-. spanios (G) = rar. [ira spin\rii spinther. spectroscopie speleoplastie. ar\tare. spectrograf. XVII) spelaion (G) = grot\. pe[ter\. spongioblast. spermatozoid. spleno-colic. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. sc\ri]\ statos (G) = stabil. stabilizare. bacteriostatic. splenit\. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. splenopexie. pu]in abundent. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. spectrin\. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. stafilin. SPIROSPLANHN-. azoo-spermie. sper-matokinezigrafie. sporicid. spectru. somatotrop. sporomi-coz\. SOMATO-. spirochet\ splanhnic. SPORI-. steatoliz\. redus soporific spanandrie. cromo-zom (cromosom). statestezie. steatos (G) = gr\sime stearic. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. care st\ în picioare < istanai = a plasa. steatoree. STAT-. SPERMAT-. splenoportografie spondilalgie. SONOSOPORSPAN-. ]ep. STOMAT-. enterospasm. SPERMATO-. stafilectomie. splenografie. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. -STATISM -STAZIE STEAR-. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. spirare (L) = a respira 2. -oris (L) = somn profund spanos. solvent soma. ”ciorchine de strugure”. spon-gioid spor. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. spasmodic. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. -onis = desfacere). SOMNOSON-. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. spermatoree. -atos (G) = corp STOM-. spermatid\. sporulat. somatic. -atis). sporotricoz\ Spumavirinae. SPANIO-. somatizare. spirometrie. ac spina (L) = 1. -SOMIE SOMN-. a face s\ ]in\ stear. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. SPONGIOSPOR(-). reostat. som-nolen]\ sonic. spanopnee spasmos (G). splanh-noptoz\. citostatic. se refer\ la: 1. nemi[cat STALSTAP-STAT. aparen]\ spectrum (L). specializare spectral. -SPERMIE. -SOM (-ZOM). SOLVSOMA(-). spermicid. SPECTROSPELEOSPERM-. SPASMOSPECIALSPECTR-. splanhnoscopie splenectomie. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. somatognozie. dictiozom. STATO-STAXIS (-)STAZ|. staz\. stafiloplastie. speleoscopie spermatic. spondilartrit\. sonioscop. somnifer. ri-bozom. stearin\. -eros (G) = scânteie 1. trisomie somnambulism. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. solvatare. spinocerebelos spintermetru. vârf ascu]it 2. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. SONIO-. spaniomenoree. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. SPERMI-. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. sperma-togenez\. SPANO-SPASM. monosomie. SOMAT-. cavitate sperma. spinal. spermogram\ dispersie spicul 1. -os (G) = splin\ spondylos (G).STABILISOLUT-. spirometru 2. spermatogonie. spondilomalacie. stapedian lombostat.

ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. stelectomie stenic. -STEROL STERILISTERN-. stercolit. suprali-minar. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. sternoclavicular. sistol\ stomatit\. strefosimbolie streptobacil. steril sternon (G) = piept. subluxa-]ie. stratigrafie strefopodie. subfebrilitate. stilomastoidian. se folose[te cu sensul de murdar. -atos (G) = covor. astenie. supra (L) = deasupra.STRABSTEFAN-. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. subscapular sudorific. îngust stenosis (G) = strâmtare. subcli-nic. `n relief sterilis (L) = sterp. steno-z\ stercobilin\. streptococ. stoechiometrie diastol\. îngustare stercus. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. XIX strongylos (G) = rotund structio. atis). colpostenoz\. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. suprarenal sural surdomutitate suspensie. TACTOstefanion. superscrip]ie. -onis). neproductiv. semn stygos (G) = repulsie. sterilizare sternalgie. neu-rastenie stenotorax. super-ego. sigmoi-dostomie strabic. strumi-t\ subacut. gastrostomie. stetoscop astigmatism. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. stricnism strictur\. stereotipie. stercoral stereognozie. subcutanat. SUPRASURASURDSUS- sudor. astringent. se folose[te cu sensul de dilata]ie. stereotaxie. `ngust < stringere = a strânge stridor. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. stiloid\. -atos (G) = gur\ TACT(-). stridulos strofantin\. stereoizomerie. strofulus. submatitate. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. sulfhemoglobin\. SULFURSUPER-. stercobilinogen. subcon[tient. stern sternutatio. -atos (G) = marc\. sulfon\. suprainfec]ie. stigmat stigofil. alungire stoma. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. stilo-hioid stimulare. -uris (L) = sulf. stridor. strumipriv. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. stiloidian. putere stenos (G) = strâmt. strepto-kinaz\. pucioas\ super. stomatoplastie. miastenie. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. în pozi]ie superioar\. STEFANOSTELSTEN-. -oris (L) = ]ip\t. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. supra-ali-menta]ie. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. -STENIE STENO-. principiu stellein (G) = a arma. streptolizin\ stricnin\. stiloradial. strabism strangulare stratificat. în exces sura (L) = pulpa piciorului. -STRINGENT STRIDSTROF-. stigoxen stilohioidian. constric]ie (prin intermediarul constrictio. subdural. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . super-familie. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. STOMAT-. stimulator stoechiologie. a echipa. sulfuros superantigen. subalimenta]ie. stefanopsie (ganglion) stelar. poluat stylos (G) = coloan\. sulf-hidrism. sto-matoragie.

taxonomie tafofilie. euta-nasie tapeinocefal. tarsul piciorului 2. pahiten. monoteism. TELEO-. politeism ternar. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. epitelioliz\. telofaz\. tarsit\ tautocron. tendinos tensor. te-nie. tarsectomie. zooteh-nie. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. TEHNOTEL-. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. technicus (L) = ingenios. (-)TACTISM. theca (L) = cutie. tarsalgie. (-)TAXIE. pahitenie. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. ordonat (-)TACTISM. protector tehnician. [ancriform T TACT-. meserie -TEN. -TECTTEHN-. tele-ologie. telegonie.{AL{ANCR- 1. metatars. taxie. tactism. tendo. tarsotomie 2. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. temporal. tahipnee talalgie talamic. ta-xinomie. ataxie. temporomalar. telit\. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). -TANASIE TAPEINOTARS-. (-)TENIE TEN-. -ontos (G). telere-ceptor teligenie epitelioid. -TEHNIE. teac\ tephros (G) = cenu[\. -eos (G) = cap\t. thalamus (L) = camer\ interioar\. tâmpl\ tainia (G). tenope-xie. teologie. teloragie telecobaltoterapie. tapeinocraniu 1. grindin\ 2. (-)TENIE tact. teomanie. tahikinezie. tehnologie telos. teno-sinovit\. < tattein = a ordona. mnemotehnic. tactometru tactic. TAXI-. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. a înveli tekhnikos (G). a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. plat tarsos (G) = 1. -oris (L) = 1. timp 2. tendinit\. chimiotactism. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. TENO-. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . tanatopraxie. telediagnos-tic. tarsoplas-tie. TELE-. tensiometru teofobie. taxologie. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. epiteliom. tautologie. talasoterapie entalpie tanatologie. epiteliu TEMPOR-TEN. [alone [ancru. -cri (L) = crab. TELOTEL-. taktikos (G) = orânduit. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. khalazion (G) = piatr\. tenoplastie tenorafie. extremitate telangiectazie. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. taxon. telediastolic. tactil (prin intermediarul tac-tilis). pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. a aranja (-)TAXIE. tenoplastie tenectomie. aranjare TAXI-. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . tefromielit\ tegument. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. taenia (L) = panglic\ tenon. TAXOTACT(-).”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. TENSIOTEO-. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. tafofobie tahiaritmie. temporospa]ial 2. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. TENDINTENS-. fototaxie. tecom tefromalacie. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. telepatie. tahicardie. temporopontin amfiten. [alazion 2. taxis (G) = ordonare. cancer 1. tautomer tecal. a-teism. tahifemie. talamus. tenodez\. -TEHNIC.

teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. -TRIHOZ| TON-. anatomie. TERMOTESTTETAN-. cale < trahere = a trage. toxoplasmoz\ trabecul. protez\. TRABECULOTRACT(-). tiemie. corectopie thorax. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. psihotonic tonsillae. toxiinfec]ie. termoanalgezie. TONO-TOMIE. eutocie TOF-. thorax. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora.TEN-. TENDINTERAPEUT(-). tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. teratogen. tifos TIFL-. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. spirit timoleptic. TIOtiamin\. < trabs. toxigen. termocauter. ter-mogenez\. tractor. typus (L) = tip. tractus. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. TOMOa treia parte) terapeut. sensul atimpanal. TERATOTEREBRTERG-TERM-. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. toxicoz\ gerontoxon. typikos (G) = tipic. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. TORACOTORSTOX-. marc\ alotip. tipaj. cervicotomie. to-xin\. terapeutic\. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. tympanum (L) = tambur. thymos (G) = minte. tympanon (G). -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. -TOCIE distocie. termic. tonicitate. testosteron tetanie. timpano-plastie. lipotimie. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). tiroxin\. terapie teratism. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. TRICHO-. tifoid. timus timocit. tigmotropism. TRACTOTRAGTRAHE-. tractoto-mie. tetrasomie ipotez\. TRICHI-. -TOMIE. tonus (L) = tensiune. -TONIE. termoliz\. tocodinamome-tru. trabeculec-tomie tract. TRIC-. tetranopsie. antitiroidian. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. tokos (G) = na[tere tococardiograf. tipologie. traheotomie. toxoid. tonsilectomie topic. traheobron[i-t\. (-)TONIC. TOPOTORAC-. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. (-)TIPIC. hipoto-nie. TOXO-. tragopodie. f\r\ deschidere thigma. TIRO-. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). TONOTONSILTOP-. tonicoclo-nic. tiroglo-bulin\ TIREO-. toxicoman. chimiote-rapie. tiflectomie. -akos (G). timom TIMPAN-. tiflopexie TIFLOTIGMO-. fenotip. trac]iune (prin intermediarul tractio. ectopic. stereotip. tricotilomanie TIM-. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. toracocente-z\. toracic. typos (G). tiazidic. traheotomie 60 . model. (-)TERAPIE TERAT-. trabecular. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. toxicomanie. toracotomie torsiune toxemie. (-)TOPIC. sintez\ TI-. bârn\ tractus (L) = traseu. (-)TONIC. -TOPIE. TOFOtofolipom -TOM. tiopexie TIFtific. tome (G) = t\iere. atonie. teratologie. tophos (G). timpanism. -onis) tragofonie. traheocel. TRICO-. tragus traheal. tiflit\. topografie. atom. tofi. tetanoid. -TONIE. -TERMIE. TENO-. topoizomeraze. -bis = grind\. tetraploi-die. hipertermie testicular. -acis (L) = torace torsio. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. sec]iune laparotomie. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. ciclotimie. radioterapie. tetanos tetralogie. teratom. TOMOTON-. tonometrie. tireotrop. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. îngro[are. tomos (G) = t\iat. sec]ionare neurotmesis TOCO-. sec]ionat amigdalotom. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). termal. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac.

trans-duc]ie. distrofie. tubar. de trei ori tripsis (G) = frecare. tubus (L) = tub [i. tubulifer. dincolo de URETR-. traheloplastie. hipertrofie. eutropie. triplocorie. tubulin\. trichobenzoar. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. a sf\râma trophe (G) = hran\. transloca]ie. transpira]ie. triboluminescen]\. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. tremor. cor-ticotrofin\. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. tubercul. tridermic. tricrotism. TRICHI-. triploidie amigdalotripsie. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. tricofi]ie. tuberculos turbidimetrie. nodul. < tuber. tirotrofin\ troglobie. tubaj. -TROFIN|. transfec]ie. TROGLOTROHL-. TRICHO-. zdrobire terere (L) = a zdrobi. troglofil trohlee. -atos (G) = ran\ tremor. trompa lui Eustachio. tubulonefri-t\. tubouterin 2. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. trombo-flebit\. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. turbiditate turgescen]\. trombelastogra-fie. trahelopexie. tubulorexis 1. tres. tuberculodermie. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. tusipar trogle (G) = cavern\. vezicul\ 61 . somatotrop. trohoid. tuboabdominal. tricotilomanie. orificiu treis (G). [i TRYPANtreponem\ atrepsie. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. neurotripsie troficitate. TROFOTROGL-. trombus corticotrop. chimiotropism. trikhos (G) = p\r trahelhematom. turgiditate. tulburat turgor. trombocit. TROMBO- trauma. trauma-tologie tremie. neurotrop. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. -atos = culoare triploos (G). triplus (L) = triplu. trombin\. transcitoz\. trichino-z\. [i TREPAN1. tubulus (L) = tub mic dim. trofopatie. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. -TROPIE. venul\. tribolo-gie tricocefal. TRAUMATOTREM-. trombectomie. trichomonas. triboelectri-citate. prin extensie. triglicerid. viscerotrop. tremula]ie. trombolitic. -TROPIC. heterotrop. tuber. hipotrepsie. turgid. lobul. 1843) V. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. Paris. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. tubotimpanic. ventri-cul. traumatism. transferin\. trichinoz\ tricromatism. TRICO-. enterotrib. atrofie. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. celul\. trohlear. trichiaz\. heliotropism. psihotropic. URETRO- TRAHEL-. excrescen]\ 2. -eris (L) = umfl\tur\. tre-mur\tur\. tricromatopsie triplet. trofoblast. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. trompa lui Fallopio 2. trepsologie atrezie triad\. trahelorafie transaminaz\. trilobat. trifa-zic. TUBUL- TUBER-. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. canul\. spatul\.TRICHIN-. val-vul\. -TRIHOZ| TRICHIN-. trilocular baziotrib. tricomicoz\. trans-plant atraumatic. tuberculiform. trepana]ie V. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. alotropie. dim. tremofobie trematode trepan. TRIBOTRIC-. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. -TROFIE. ubicuitin\ folicul. tromboz\. fototropism. -eris = umfl\tur\. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. trigeminat. < tubus = tub 1. ovul. litotripsie (litotri-]ie). TROHOTROMB-. turgor tusigen. tuberozitate 2.

utriculit\. -eris (L) = ran\. ulceros ulna. ultramicroscop. vagin valens. uleritem. VARICOVAS(-). vacuol\. ulotomie ulcera]ie. vasculariza]ie. vasectomie. vascularit\. vaccinat. vaccinare. uncus. uncinarioz\. ultrastructur\. ultrasonografie. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. uricolitic. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. UTEROUTRICUL-. nedefinit. uteroptoz\. va-gotonic. a transporta vaccin. ultraviolet unciform. vacuolizare vagal. vasoconstric]ie. VALVULOVARIVARIC-. epulis 2. vac-cinoid. ultrafiltrare. uncusectomie ungveal unicelular. uterin.ULTRAnutivelor) 1. diurez\. varicocel. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). ulalgie. vagotrop vaginism. URETRO-URGIE URIC-. uretrotomie chirurgie uricacidurie. ulnar ultracentrifugare. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. urogastron\. -UREZ|. vaginografie. urodensi-metru. valvulit\. ulcerocancer. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. ulectomie. uvu-loptoz\ UNC-. -URIE. polivalent valvular. vagotomie. uveoplastie uviform uvul\. u-reometru ureterografie. ulatrofie. oule (G) = cicatrice ulcus. vectocardiogra-m\ 62 . uncover-tebral. unipolar uraniscolalie. variol\ varicectomie. varicos. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. ura-noschizis ureaz\. uretero-plastie. echivalent. albuminurie. -ntis (L) = tare. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. valvulectomie. vectorial. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. URANOURE-. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. unipar\. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. variat varus (L) = pustul\ varix. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. oulon (G) = gingie 2. uretrocel. URINURTICUTER(-). vaccinostil. vaginoplastie ambivalent. VACCINOVACUVAG-. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. monova-lent. vasodilatator. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. uretroplastie. ureterolit. VASOVECT-. uricemie. utero-tu-bar utricul\. varicozitate vas. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. urinar 2. utriculo-sacu-lar uveit\. uvulectomie. uricopexie urlian 1. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. unilocular. uremie. vasopresin\ vector. -icis (L) = ven\ dilatat\. imprecis. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. uvulit\. vaginit\. uranoplastie. ureterorafie uretrit\. urobilin\. vaccinotera-pie vacuitate. < uva = strugure V VACCIN(-). UREOURETER-. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). varice vas. URETEROURETR-. ulcero-gen. URICOURLIURO-. vagolitic. UNCIUNGVUNIURANISCO-. hematurie. valvuloplastie varicel\. pola-kiurie. uretrografie. UTRICULOUVE-. ouranos (G) = cerul gurii. urocultur\. vaginodinie. VASCUL-. ureogenez\. valvul\. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. puternic < valere = a avea for]\. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. unilateral.

xantom. VISCEROvegetarian. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. vezicouretral vezicular. vitropre-siune vivipar. visceralgie. velum velocimetru. VULVO- venin. vegeta]ie velamentos. venoto-nic venerian. vultuos vulvar. prin extensie. omnivor convulsie lativult. VEZICULOVIBR-. virus virilis (L) = b\rb\tesc. VIROVIRILVISCER-. prin analogie. ventriculotomie verbal. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. vital. vermicular. vibri-on. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. vezi-culografie vibrator. vibroterapie vicariant vilifer. retroversie. vilozitate viral. VESTIBULOVEZIC-. a tremura VISCER-. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. xeroftal-mie. vezicofixa]ie. venospasm. viremie. vegetarianism. vitelin vitrificare. xantopsie xenodiagnostic. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. saccharum (L) = zah\r zaharid. virilizare visceral. viro-pexie virilism. vezicant. < venter. xifoid. vilin\. viscerocep-tor. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. vitronectin\. vermifug. v\l velox. vermis vernal anteversie. xenogref\ xerocheilie. ventriculoplas-tie. xifosternopexie xilen. versiune. vestibulo-plastie vezical. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. viroz\. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. xerosis xifodinie. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. b\[icu]\ dim. p\ros virus (L) = venin. sakkharon (G). < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. xeroderma. zaharimetru. ventriculografie. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. zaharoz\ 63 . ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. visceroptoz\ devitalizat. VILOVIR-. velocitate venectazie. xantocromie. VISCEROVITVITELVITR-. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. VEZICOVEZICUL-. -onis). -atis). verbigera]ie convergen]\. vivisec]ie volvulus carnivor. vege-tativ. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. ventriculogram\. longivult. vestibular. VIBROVICARVIL-. verucom. verminoz\. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). otrav\. divergen]\ vermicid. larvivor. diverticul veruc\. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. expresie vergere (L) = a înclina. virion. vitamin\ bivitelin. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. xilofag. xilografie Z ZAHAR-. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. veziculectomie. xantin\.VALVUL-. vibratil.

-ZOID ZOSTER- azoospermie. enzimologie. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. entuziasm zeugma. zoonoz\. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). zonula (ciliaris) ZOO-.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. homozigot. protozoar. zigodactilie. cing\toare. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. prin extensie. zeism zelofobie. enzimoliz\. hematozoar. zoomanie. enzim\. zigomatic. zon\. zoster. ZIGOT(-) -ZIM-. zigot enzimatic. zoofilie. -eris (L) = centur\ zein\. -ZOAR. -eros (G). zoopsie. heterozigot. zimogen azot zona. zosteriform 64 . spermatozoid (herpes) zoster. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu.

De ex. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. denumit siglare. iar când sunt folosite raþional. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. prescurtat. iar când a fost necesar. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. (concr. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. cât ºi la rezultatele acestuia. cât ºi traduse în limba românã. acestea au fost atât transcrise în englezã. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). îndeosebi prin acronime. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. afereza ºi apocopa. simbol”. îndeosebi. acronimia. amine precursor uptake decarboxilation). cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. În realitate. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. prea complecºi ca sã circule ca atare. elipsa lexicalã. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. siglele au o structurã neomogenã. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. în condiþiile unei expresii grafice identice. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. Drept urmare. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. titlu etc. scris sau memorat. procedeul de obþinere a acestora. abreviaþie. Au fost introduse. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. prescurtare. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. maturity-onset diabetes of 65 . Însã de câteva decenii. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau.) cuvânt. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. deci cu circulaþie internaþionalã. trunchierea sau fragmentarea. sindrom MODY (din engl. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). de asemenea.: CADASIL (acronim din engl. APUD (din engl. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. Bucureºti. rolul lor benefic în comunicare este evident. Aflate în continuã extensie în toate limbile. atât de solicitatã. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. De datã recentã. se confundã cu abrevierea. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”.VII. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã.

dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. De ex. la sfârºitul cuvântului. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. De ex. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a.the youth). presupun scurtarea la începutul ºi. ser. în particular în chimie.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. care eliminã orice confuzie). deoarece genereazã confuzii. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. În medicinã. de obicei pentru substanþe comune.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. Rodica Zafiu. 7) Afereza ºi apocopa. anomalii cutanate – skin changes în engl.: ORL – orelist. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. respectiv. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. proteinã monoclonalã.). ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha . AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. fizicã ºi matematicã.: cola. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. De ex. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie.: temperaturã . cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. în loc de cocacola. endocrinopatie. organomegalie. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 .

Ad pond.hematii) grupe sanguine A. H . AB sau O. ad lib. Adv. vas. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. a. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. AEP aet.c. B. Aeg. ad sat. ADH Adhib. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. admov. om.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. ADA ADCC add. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. B. feb.

AP APB APC APD APGAR APH APTT. grimas\. puls. Alt. ANF ANOVA ANP ANS ant. anatomical (anatomie.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. dest. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . activitate. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. hor. aq aq. aPTT APUD AQ. dieb. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect.

a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. pressure and saturation (temperatura. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. pressure and dryness (temperatura. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. at. vol. wt. B6. B2.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . B12) induc]ie magnetic\ beta . B8. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature.

BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.n.3-biphosphoglycerate (1. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib. b.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.i.d. Bili b.d.i.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .

5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi .a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 . CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap.

5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.n.m.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. second (centimetru.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’.s. secund\ . gram. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . CMV c. gram.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.

(esophageal dysfunction). D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . disfunc]ie esofagian\. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. fenomen Raynaud. Raynaud's phenomenon.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis.

4-dinitrophenol (2. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . DIII DIC ** DID dieb. dieb.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . DII. alt. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dil.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. tert.

* DV ** DVMM DVT Dx.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid .a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .3-diphosphoglycerate (2. Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.DOE DOPA 2. dolor.: acid ε-aminocaproic) eta .

ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. nas. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. nose and throat (urechi. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 .

6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.6-biphosphatase (fructoz\-2.s.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .6-biphosphatase (fructoz\-1. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid . * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.a.F f.6-bifosfataz\) fructose-2.

FTI FTND FTT 5-FU FUDR. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma . FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.

. HBsAg HBV HCG. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice. elevated liver (enzymes). low platelets (sindrom care include: hemoliz\. HBcAg HbCO HBe. GU guttat. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. gtt.

hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor.decub.HF Hg Hgb HGG HGH. Hosp HPF HPI HPL. factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota .a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 .

4.4.5.3.m.6.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1. Fran]a) inositol 1.4.4.4.5-triphosphate (1.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.4.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .3.3.5.3.trifosfat inozitol) inositol 1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf. INH inj.5.5-tetrakiphosphate (1. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.6-pentaphosphate (1.

instill.5-trifosfat inozitol) inositol 1. auscultation (inspec]ie.4. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .5-tetrakiphosphate (1.4. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.3.6-pentaphosphate (1.5.5-triphosphate (1.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .r.3. palpation. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.4.3.3.4.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .4. percu-]ie.v.4.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection. palpare.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1. percussion. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.5.

speen (rinichi. ficat.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. and bladder (rinichi. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . liver. LAF LAH ** LAM LAO lat. bra]ul u[or: imunoglobuline. ureter. ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney.

) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig. rinichi. splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ . lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m. kidney.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ . LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .sing. M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ . liq.prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ . spleen (ficat.prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ .

cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial.radiofarmaceu-tic. median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . prim.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. median (medial.

mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. mor. MIT ml MLCK MLD mm mm. wt. mor. dict. sol. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 .** MISA ** MISP ** MIST mist.

sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .r. n.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 . NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu . non repetat.. ν n. maneq.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman.n.o. NO noct. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn.a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid .p.

omn. omn. bih. omn.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 .ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . mane vel noc. noct. hor. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron .a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega .

PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . vic.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part.c.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi . PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH.a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .

pharmaceutical (farmacie. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy. oral 90 .5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil.

antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. proconvertin. proconvertin\. organomegaly. Stuart factor.5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.r. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. prezen]a proteinei M.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. endocrinopathy. p.ADN. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PO2 POA POEMS Pol poly A post. visceromegalii. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ . factor Stuart. Prl PRN. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. endocrino-patii.n. M protein.

sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.l.hor. q. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.s.p. q.d. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac. qt Q-T quotid. QI q.s.suff. q. q. q.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor.s. prin absorb]ie) red blood cell (hematie. • Q QO2 Q10 q. QRS QRST q.q. Qq.d. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .i. q.p.d. QS QS2 q.h.h.Q q.

tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 . treatment (re]et\.prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription.

* SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale. ** SAL ** SAT SB SBE SC.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma .a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate .d.a.i. ** SISA ** SISP ** SIST 94 .

Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.s. ** SP sp.o. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . STAT stat. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. gr. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr.

TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab.d. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare.T½. cocaine (tetracain\. adrenaline. B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. adrenalin\.

tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T.i. t.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 .TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.d. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T.i. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . M . pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin . nodes. tinct.tumor\. N -ganglioni limfatici. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.n.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat.

V0 VA * VA Val var.TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 . TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. praes. UMP ung. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v.

** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 .VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. VMx VMA Vmax vol. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. vol.

a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.

ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. n. s. hernie strangulat\. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. cerebelos [i cerebral . n.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. uneori. / abdominocentesis. a t\inui [i omen. s. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. îndeosebi în holer\. cu *astazia. ABCEDAT. s. complicând o *septicemie. f.). de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. în etajul abdominal mijlociu . [i durere abdominal\. clasice.hipocondrul drept. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale.] Regiune inferioar\ a trunchiului. conservate în limbajul clinic. în loc s\ proemine. de la ab = îndep\rtat de. nici a sensibilit\]ii. / abdominocentèse. Este caracteristic *peritoni-tei acute. f\r\ modificarea for]ei musculare. Sin. în general.bazinul osos. limfatic .: tumor\ a. m. 11) A. principiul fundamental al observaþiei raþionale. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. a . a se duce.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . [Lat. a se duce. prin crestele iliace. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. meningit\ tuberculoas\. apendicit\ acut\. Sin.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. adj.: abdomen chirurgical. ab = de la. *Peritoneul abdominal. Tubul digestiv abdominal. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice.: abdomen acut (v. [Gr. punc]ie abdominal\. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. [i de dou\ linii verticale. gr. perfora]ia. Brodie. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. f.regiunea inghinal\ dreapt\. Deformarea a. Diviziunile topografice vechi.). 101 . cedere = a trece.: devia]ie standard (v.priv. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. Cele mai evidente a. abs-cessus. NA: abdomen. splin\. f. proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. ulcer peptic perforat.VIII. a c\rui parte central\ este excavat\. / abasia. dup\ *cultur\. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace. 9) A. peste coapse. uneori inoperante. / abarticulaire. respectiv.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". care devine asem\n\tor ca form\ cu a.circa 377 î. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. Se observ\ în numeroase boli. 3) A. Sin. Hipocrate susþine. V. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . durere. broa[tei. cu cele dou\ foi]e. 10) A. considerând cã bolile au cauze specifice.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. [V.. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. / abdomen. cedere = a trece. 8) A. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. situat într-o alveol\ dentar\. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . ABAZIE. dimpotriv\. înro[ire-congestie. în etajul abdominal inferior . ruptu-r\ splenic\ etc. învelit de peritoneul visceral. traumatic . Se asociaz\. / abcédé. Aspect particular al a. [Lat. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. / abscess.. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. A. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale.care complic\ o infec]ie a glandei mamare.: paracentez\ abdominal\. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. basis = mers. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. Sin. s. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. a.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. etimologia termenului abdomen. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. ocup\ cea mai mare parte a a. Hr. pentru prima oarã. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. f.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). 4) A. kentesis = în]ep\tur\. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. Ti-puri: 1) A. lateral drept [i stâng. cel mai mare medic al antichitãþii. cu punct de plecare osteoarticular. parietal\ [i visceral\. bolnavilor cu *ascit\ veche. 7) A. v. consecutiv\ *inflama]iei. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. septicemic . care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. ABDOMINOCENTEZ|. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. 2) A. considerat "pãrintele medicinii". ABDOMEN. alveolar. / abarti-cular. -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). adj. [Lat. s. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. V. / abdomen. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. creierului. Cauze: colecistit\ acut\. m. dar nicio-datã periculoase. s. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. cald . rece de origine tuberculoas\. epigastrul [i hipocondrul stâng. s. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. steril . Aspect particular al a. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin.a. ob-struc]ia. s.. / abasie. articularius = articular.de origine hematogen\.] Punc-]ie abdominal\. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. 6) A.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor.al c\rui con]inut. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). boalã Brodie. stomac. adj. inferior . nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. ABCES. abdomen.rahisul. ab = îndep\rtat de. mamar . -e. / abscessed. adj. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. 5) A. a.provocat de un traumatism. ABARTICULAR.situate la nivelul cerebelului [i. [Lat. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. care trece prin arcurile costale. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. superior . [i inferioar\.] Care s-a transformat într-un *abces. Ex.). formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\.. artrifluent . [i paracen-tez\. rece . / abcès.

Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. / absorption. com-plet\ sau par]ial\. dar adep]i ai a. 3) În general. ABSORBANT. m. ab = îndep\rtat de. / abetalipoprotein(a)emia. / abrasion. s. [Lat. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. et f. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. f. hipocolesterolemie. Ex. f. etimologia termenului abdomen. actio.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. Sin. de regul\ de origine mineral\.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. f. f. / ablépharie. purificare.. f. energie. m.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. / abrasive. oriri = a se na[te. lat. Sin. a bea. sorbere = a suge. [Lat. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. fr. / absorption. / absorbance. a se abate. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. / abrachia. a .priv. m. [Lat. f.] V. [i laparoscopie. grup sanguin. -ive. Punctul culminant al a. [V. [Gr. uzura unei structuri prin frecare. [Lat. s. s. haima. ablactatio. / ablactation. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie.] Sin.. s. ABERA}IE. f. abrasum de la abradere = a rade (ab . f. brakhion.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. f\r\ o cauz\ aparent\. de la ab . a bea)..priv. [Gr. aberrare = a se r\t\ci. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. ABRAHIOCEFALIE. al XVII-lea).priv. a . / abduction. gr. [i f. s. de la ab = îndep\rtat de. boule = voin]\. ABOCLUZIE. ABLACTA}IE. s. îndep\rtare. lactatio. s. s.. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. adj.priv. de la ab = îndep\rtat de. abductio. Ex. / abêtalipopro-téinémie..] Abatere. / abdominoscopy..priv. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. -ive. s. kephale = cap. / aberration. -onis = radere. a. / abréaction. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. dele]ie. adj. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. ABDUC}IE. lat.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil.priv. trophe = hran\. ABRAZIV. complex\. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. adj. asociat\ uneori cu ticuri.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. / abduction. ABIOTIC.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. c. m. bios = via]\. s. radere = a r\zui). -onos = bra]. s. a `nghi]i. ablutio. a purta. gr. cu argumente mai elaborate. gr. adj. [Lat. din lat.. f. ABO / ABO / ABO. f. s. f. brakhion. a . -onis. abstinentia = re]inere.. / abocclusion. sorbere = a suge. absorbi-tio. s.: anomalie cromozomial\.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. brachium. [Gr. f. s. f. ABRAZIUNE. luere. -e. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. ABREAC}IE.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. a . S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. adj. / abocclu-sion. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. A.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. s. anomalie..] 1) Despre o substan]\ dur\. de la agere = a ac]iona. *în]\rcare. ABSORBAN}|. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. adj. m.. de la ab = îndep\rtat de. f. *monosomie. adj.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. / absorbent. de la auferre = a `ndep\rta. de la absorbere = a absorbi. -onis = separare. errare = a devia. -onis = ducere [i ducere = a duce.: forma a. median. / ablutomanie. 102 . s. ABETALIPOPROTEINEMIE. / abortive. s. ab]inere. ductio. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. f. aberratio. f. absentia = absen]\. / abiotic. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). / abdominoscopie s. alimentar\ (în particular la alcool). s.priv. sexual\ etc. [Lat. [Lat. ABSTINEN}|. gr. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. s. f. ABRAHIE.] 1) Care ab-soarbe particule. / abiotrophie.. de la ab = de la. -atos = sânge. A. / abreaction. s. / abortif. Ex. s. a unei boli. s.] Suspendarea brutal\. radere = a r\zui). fie structural\.priv. f. / aberration. adj. f. V. n. ABULIC. s. s. lipos = gr\sime. absorb]ie. A. simpl\. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi.: a. a . / abrachie. ABERANT.. s. Termenul este utilizat. ab-latio. În general. m. s. ABDUCTOR. / absence.: fac-tor a. a. a-bortient. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic.] 1) Ac]iunea de a absorbi. lactis = lapte. V. exist\ [i `n prezent.: mane-vr\ a. de la abradere = a rade (ab . participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. *poliploidie. -onos = bra]. f. -onis = ac]iune. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. s. blepharon = pleoap\. / absorbant. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\.. [Lat. `n tehnica dentar\). trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). adj. s. absorbtum. f.. neuropatie. fie numeric\ (*aneuploi-die. a .ABDOMINOSCOPIE. / abrasion. / abrachiocephalia. f. / abiotique. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. -onis.] Care se abate de la normal prin aspect. bios = via]\. -onis. se poate produce în medii foarte variate. -inã. [Lat. silica]i etc. [Lat. s. în sânge sau în interiorul unor celule. / abulic. réaction. s. s. retinei din *retinita pigmentar\. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. brachium. / ablepharia. genesis = producere. / ablu-tomania. de la lavare = a sp\la). nutri]ie. f. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. [Gr. s. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. anor-ganic\. catharsis. f. -onis. tipic\ de a. / absor-bance. adic\ a *lacta]iei. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. deviere de la normal. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. -onis. n. f. s. 2) Mai rar. lat.priv. ABSEN}|. adj. f. Ex. A. -onis = al\ptare. / absence. errare = a devia. f. ati-pic\.. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. -onis = `n]\rcare. / absti-nence. de la gennan = a produce. [Gr. f. / abducteur. [Lat. -e. *acantocitoz\. os. [Lat. ABLA}IE. s. [Lat. transloca]ie e-chilibrat\. / abstinence.: carbonat de calciu. 2) A. a . ABLEFARIE.priv.. de la ab = de la.: osteodensitometrie (v. ABIOGENEZ|. se disting: a. adj.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. / abiotro-phy. f.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. sorbere = a suge. f. f. de la lac. a fost teoria genera]iei spontane (sec.. a bea. ABORTIV. skopia = examinare. gesturi involuntare. sorbere = a suge. gr. structur\ sau localizare.. [Lat.priv. f. a bea). / abiogenèse. de la skopein = a vedea. adj. ossis = os. De obicei.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. ab = de la. temperance (for alcohol). Abrev. / ablation. / aboulique. Orice a-nomalie cromozomial\. ABLUTOMANIE. a înghi]i (ab = de la. / abrasif. substan]\ a. m. abrasio. lichide sau vapori. medieval\ oc-clusio. β . [Gr. s.] Care se opune vie]ii. f. lat. / ablacta-tion. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. [Lat. absorbtum. A nu se confunda cu *adsorb]ie. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei.. s. când exist\ semne clinice asocia-te. / abioge-nesis. ABIOTROFIE.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului. a examina. s. abortivus. s. protos = primul. / abductor.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. s.. [Lat.] 1) Care provoac\ *avortul. fosfa]i de calciu. Ex.. V. [i a. inversiune). a `nghi]i. f. [Gr. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. bios = via]\. tenere = a ]ine). -onis = sp\lare. adj.. absorbitio. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. ABSORB}IE. trisomi-e). continence (sexual). ab = îndep\rtat de. [Gr. metron = m\sur\. f. f. [Lat.). s. mediu a.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge.a doua liter\ a alfabetului grec. s. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. s. / abrachiocéphalie. poate fi congenital\ sau dobândit\.. / aberrant. / aberrant. s. s. tetraploidie. a pur-ta. [Lat. s. / ablation. de la ab = îndep\rtat de. f. adj. ducere = a duce.

priv. s. f. lung de 30-40 mm. a . prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele.. / acampsia.. / achalasia. [Gr. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului.. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului.: boal\ Takahara. s. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. (1). *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. / acatalasémie. / accélération. utilizat în sutura intestinal\. / accele-ration. f. / acata-phasia. m. n. -azã. De asemenea. s. akari = insect\ mic\. -onis = accelerare. 2) A. f. raportat\ la unitatea de timp. f. pentru rahianestezie.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. -atos = sânge. s. ACCELERATOR. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. -oma. f. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. s. nucleu. s. beta). katalyein = a distru-ge. haima. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. s. s. a . 10) A. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. lung de 70-80 mm. / acantho-cyte.. ACANTOLIZ|.6 mm).] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. cu un vârf ascu]it. s. [Gr. [Gr. / a-canthocytosis. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. / acataphasie. a . kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat..] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. m. akari = insect\ mic\. f. s. s. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. / acampsie. kapnos = fum. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. de priz\. A. uneori cu resort. Termen utilizat uneori. v.: verucile. [Gr. ACANTOZ|. A. [Gr. pentru injec-]ie intramuscular\.priv.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. de lun-gimi [i grosimi diferite. cu diametrul de 1. s. f.).] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. cu diametrul de 0. s. ACALCULIE. lung de 45 mm. drept sau curb.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. / acapnia. A. pelvis = bazin. f.. a. ACAMPSIE. s. f. dentare. ABZIM|. s. Tipuri de a. adj. ACARIAN. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. Ex. ACATALAZEMIE. / acanthosis. m. ACANTOCITOZ|. a . utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. a . în stomatologie. / acathésie. f. n. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. m.. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. ACATAMATEZIE. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. de ligatur\.: 1) A. f.2 mm [i cu vârful în bizou lung. m. [Gr. *boala po-lichistic\ ovarian\. s. / acatamathésie. ACANTOM. deseori. ac pentru punc]ie lombar\. s. katalyein = a distruge. s.] Tip de bazin observat în *rahitism. a .] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. drept sin. / acarid. de particule sunt instala]ii complexe. s. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. 7) A. [Lat. pentru injec]ie intradermic\.7-0. n. s. acathisie. -ozã. 8) A. akantha = spin. / achalasie. [Neologism foarte recent.7-1. s.priv. kytos = ce-lul\. ACATALEPSIE. pentru sutur\ vascular\. [Gr. / acanthose. V. a dizolva. f. / acanthoma.] Lipsit de nucleu (despre celul\). ale gingiilor [i gurii. / accelerator. f.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. f. agita]ie motorie. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. f. / aca-talas(a)emia. / acantho-lysis. s. akantha = spin. [Gr.8-1. / acatalep-sy. s.. s. a .. akantha = spin. ACATAFAZIE. [Gr. a . / acalculie. s. nigricare = a se înnegri. AC. s. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice.. cu sec]iunea rotund\. s. a dizolva. / acanthome.priv. / acariosis. uneori gangrenoase. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor. / aboulie. eventual somn nelini[tit. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. curb sau semi-curb. / a-cathisia. ACALAZIE. ACANTOCIT. s. prev\zut la un cap\t cu o ureche. lysis = distrugere. drept. n. acus. calculare = a socoti. akantha = spin. pentru punc]ie venoas\. betatron. manifestat\ prin ulce-ra]ii. ACARIOT. karyon = sâmbure. rectiliniu sau curbat. s. s. 11) A. Sin. de form\ [i m\rime variabile. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). [Gr. [Lat. / acarien. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. ciclotron [i sincrotron. pân\ la energii cinetice foarte mari. asemenea unei enzime. f. akantha = spin. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. de dimensiuni variabile. a . pentru punc]ie lombar\. acatalazie. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. ACATIZIE. f. cu bizou scurt [i mandren.. de la celer = rapid. [Gr. din cauza imobiliz\rii prelungite. gre[it. s.priv. ACAPNIE.priv. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. kamptein = a `ncovoia. m. f.8 mm. A.: scabie (v. katagraphein = a scrie corect. Ex. n. n. boule = voin]\. s. / acatalasie. s. [Gr.] Sin. / abulia. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. a . cu diametrul de 0. f. / abzyme. ACARIOZ|. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. în circa 50 % din cazuri. ac-celerare = a gr\bi. V. de la kata = `n jos. (2) / accele-rateur.] Tij\ sub]ire de o]el. cu diametrul 0.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. 3) A. În forma autoimun\ (rar\). 2) *Diagnostic incert. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii.] Absen-]a *catalazei din sânge. a . s. m. f.ABULIE. ACCELERA}IE. / abzyme. f. / acantholyse. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. s. a . s.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. f. antibody (anticorp) [i enzimã. acceleratio. s. / acatagraphie.5-0.priv. / acata-graphia. aca-ridan.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. f. ACATALAZIE.6 mm. s. s.priv. f..priv. cu *hipocapnie. [Gr. / acatalepsie. adj. s. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. / needle. akantha = spin. m.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. 9) A. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. f. akathisia. intestinal. s. 4) A. / aca-ryote.. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. [Gr. s. s. lat. -ozã. f. bumerang. / acariose. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor. / aiguille. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. s. acus = ac. kytos = celul\. lat.. 6) A. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic. s.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. prev\-zut cu mandren. [Gr. f. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\.] Termen rar utilizat. n.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. f. -ozã. / acanthopelvis. [Gr. kataphasis = limbaj co-rect. gâtului [i regiunilor genitocrurale. s. s. / acanthocytose. f. în stomatologie. s. / acatamathesia. / acanthopelvis.. f. în func]ie de utilizare: în chirurgie. lepsis = fixare.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. f. 5) A.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. f. [Gr. în bizou intermediar. ACANTOPELVIS. -trice. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. / acanthocyte.priv.. adj. deci a sintaxei. [Lat.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini.priv. [Lat.80 mm. lung (50-70 mm). khalasis = relaxare.priv. de la lyein = a distruge. de ordi-nul MeV. 12) A. / acalculia. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. pentru punc]ie sternal\. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. / acatalasia. s. pentru injec]ie. f. 13) A. s. / acapnie. f. de di-verse tipuri.. [i cardiospasm. adj. [Gr. V. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. f. de[i ideile subiectului r\mân logice. [Gr. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. f. 2) A.: a. s. a. / acaryote. -osis.priv. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. cu bizou scurt. foarte sub]ire. [Gr. [Gr. compus din ab de la engl. ACATAGRAFIE. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. akantha = spin. katalambanein = a suspenda. -azã. de pneumotorax. a .] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. f.

f. Ex. medieval\ accesorium. / acetone. in-dustrial injury. biosinteza *acizilor gra[i. hyle = materie. vola-til. f. acetum = o]et. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. care poate fi a-nafilactic sau seric.] Sin. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. / accelerine. / acetate. abrev. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. dim. gr.. Ex. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. f. ca [i în *inani]ie. a modela. accidens. hyle = materie. adj. v.: colinesteraz\ (v. s. de demen]\. de munc\.. acetabulum = vas pentru o]et. vascular cerebral. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. c. cum = cu. brain attack. ACETAZOLAMID|. / acétone. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. [Lat. [Lat. de melancolie. v. formarea acidului mevalonic. de la acceptare = a primi. V. s. s. s.] Factorul VI al coagul\rii.: 1) A. / acétate. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. m. în cantit\]i mici. s. / acetaldehyde. a veni (c\tre). Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. f. ACCELERIN|. f. de febr\. lat. alergic.] Substan]\ care. m. s. survine concomitent cu desc\rcarea. miscibil în ap\. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). ACETAMINOFEN. Ex. [Lat. ACETABULUM. cu rol mai întâi acceptor. f. mai mult sau mai pu]in volatili. adj. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). n. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. când se revine prea rapid la presiunea normal\. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. [Lat. gr. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. a. / accelerin. f. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. ACETON|. 104 . germ. O parte din a. / acellulaire.. [Lat. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. hyle = materie. auxiliar.: anhist. inciden-tal. s. s. Cuplarea *alosteric\ a a. f. A. de la accedere = a se apropia. V. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. a.: a. de tuse. 6) A. s. [Lat. la scafandri.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. / acétylcystéine. s. accessus. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. ACETIL. ACCIDENT. f. A.] Care nu con]ine celule. [Gr. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). / acetylcholinesterase. / acétylation. A. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox).: cavitate cotiloid\ (v. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). s. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ).] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. f.priv. ACCES. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. / attack. / acetabulum. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). [Lat. eter [i cloroform. inclusiv în SNC.). (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. s. stare patologic\. khole = bil\. / accident. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). acetum = o]et. [Lat. de la accidere = a se întâm-pla. ace-tum = o]et. hyle = materie. s. s. n. acetum = o]et. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. / accesoire. s. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. / acellular. s. de transfuzie. terapeutic.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. s. s. -inã. m. ACETILCISTEIN|. khole = bil\. / acetabuloplasty. s. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. / a-cetylcysteine. de[i ea are loc. gr. din lat. Sunt asimilate a. ACEFALIE. gr. / accessory. [Lat. / accès. de la celer = rapid. [Lat.] Sin. criz\. V. n. a . [Gr. / acétaldéhyde. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\.: paracetamol (v. s. ACETAT. / acetylation. kephale = cap. -ntis. Prin cuplarea cu receptorii N. cât [i în butonii terminali axonali. bolt\ cereasc\. A. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. excitatoare. plastos = modelat. accelerare = a gr\bi. hyle = mate-rie. ACELULAR. m. s. a. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. a .] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. 7) A. [Lat.). ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. gr. Essigäther = eter acetic. f. este sintetizat\ atât în pericarion. Lichid incolor. [i corpi cetonici.: ACh.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. drojdie. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. de la plassein = a forma. 5) A. acceptor = care prime[te. -azã. m.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A.. NA: acetabulum. crisis. de la accedere = a se apropia. consecutiv trecerii unui curent electric. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. A. s. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. solven]i. gr. / acetazolamide. en = `n. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. ACCEPTOR.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. s. Sin. [Lat. f. la un subiect salariat. zyme = ferment. ACETILARE. / acetyl. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. s. psihic\ sau somatic\. cetonemie. într-un schimb de *radicali. cetonurie. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici.priv. cât [i în cel perife-ric. gr. (denumit\ a. m. precursor al *colesterolului. din *colin\. [Lat. / acétaminophène. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). A. de la cella = c\mar\. -inã. de decompresiune brus-c\. a veni (c\tre). adj. ti-roide a. ACETILCOLINESTERAZ|. aether. / acétabuloplastie. formarea *corpilor cetonici. f. Abrev. acetum = o]et. f. `n raport cu protec]ia muncii. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. Inactivarea a. m. de la alcool dehydrogenatum. 3) A. ruptura unui vas cerebral. gr. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. precursori ai unor noi molecule de a.: glande suprarenale a. -onã.] ~n medicin\. f. s. ACETABULOPLASTIE.). s. a. f. V. ACETALDEHID|. / acetaminophen. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. s.derivata. Ex. cellula = c\m\ru]\. *proaccelerin\ (factor V). / acétyl. f. `ntr-un sistem de referin]\ dat. m. [Lat. -inã. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. [i în repaus. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. s. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. [i stroke. s. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. s. n. m. 2) A.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. f. / acétylcholine. s. / acétazolamide. termo-stabil\. ai *acidului acetic. s. survenit\ brusc [i imprevizibil. ace-tum = o]et. aither = aer curat.] C3H6O. A. adj. ACETILCOLIN|. a. / acceptor. m. a. acetum = o]et. ACCESORIU. / accident. de asemenea. acetabulum = vas pentru o]et. s. Având dou\ grup\ri active. occupational injury. v. / aceta-bulum. A. [Lat. (Santorini). / acephalia. 4) A. Sin. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. cetoz\. complementar. a accepta. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. / ace-tylcholine. f. Eliberarea de a. poten-]iale de ac]iune). s. lat. inflamabil.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. m. / accepteur. electric. acetum = o]et. / acéphalie. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. efecte depolarizante. Se define[te. / acétylcholines-térase. m. duct pancreatic a.

biochim. Antiseptic acid. acid mefe-namic. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. const. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. m. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. adenosine triphosphoric acid.). V. khylos = suc. s.: GABA (v. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. cu rol principal de carburant celular. acetum = o]et. [i tab. *Zaharina este derivat\ din a. A. Sin. ACHILIE.priv. V. s. pentru a reface a. Abrev. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. (C6H5COOH) abundent în fructe. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor.ACETONEMIE. acidus = acru. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. Sin. ACETONURIE. [i tab. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine.sau bilateral\. CO3H2. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. în profilaxia hemoragi-ilor. Intervine în oxid\rile celulare. adenosine diphosphoric acid. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. Abrev. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. A. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare.). este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. -iros = mân\. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. f.). ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. [i. Intervine în formarea moleculelor de a. -onã. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. V. În limbaj clinic curent: cetonurie. b. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. gras nesaturat. a. b. fosforic. V. cetonurie. a. riboz\ [i trei radicali fosfat. Abrev.). Rezult\ din combinarea a. -onã. A.). f. gr. A. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. ori de câte ori nevoile celulare o impun. adenosine monophosphoric acid. Sin. gr.4 %). / acétonémie. / acheirie.: aspirin\ (v. Abrev.). chenodezoxicolic [i litocolic. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei.] Substan]\ care. A. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. / achylia. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc.: aminoacid (v.: ALA. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. scindarea lor în ADP (*a. Sin. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. -atos = sânge. modific\ culoarea indi-catorilor. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. (DCI) A.: adenozin trifosfat. a. Sin.). S\rurile de potasiu ale a.: acid adenilic. Sin. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. CH3COOH. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. în solu]ii apoase. ouron = uri-n\. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. Sin. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. a.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. biochim. fosforic. [Lat. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. achilie).: anaclorhidrie (v. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid.: CDCA. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. La om au fost identifica]i patru a. biliar primar. a. eliberea-z\ ioni H+. [Gr. a . Sin. cu miros picant carac-teristic. acetum = o]et. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: ATP. fosforic se realizeaz\ instantaneu. kheir.priv. adenozin-difosforic) [i a. a. bacteriostatic. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice.: acid adenozinmonofosforic (v. / acheiria. ACHEIRIE. Sin. f. [i cetonemie. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. δ-a. s. / acétonurie. s.: a. (DCI) Sin. const. dezoxicolic. a. s. V. ribonucleic [i a moleculelor de a. [Gr. Dozarea a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. b. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). Sin. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. A. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. Are gust acru. δ-a. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. Abrev. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. este absolut necesar\ în: metabolismul celular. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici.. H3BO3. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. Compo-nent al proteinelor. Sin. / achylie. Aminoacid ne-esen]ial. s. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. s. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate.: acid glutamic (v.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. V. f. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. adenozintrifosforic. În limbaj clinic curent: cetonemie. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. Abrev.). ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. cu formula chimic\ C4H4N2O3. 1) A. ne-afectând producerea de leucotriene. deoarece este toxic. ACID BORIC / acide borique / boric acid.: acid acetilacetic (v. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale. [i aclorhidrie. f. inflama]ie. desf\[urat\ în mitocondrii. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. sunt foarte labile. s. a. hipuric. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. citrat-sintaza. glacial (89. [Lat. cu 20 de atomi de carbon. notat cu simbolurile Asp sau D.: EACA.: acid nitric (v. în asociere cu factorul VIII. a . ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. deriva]ii s\i de sintez\. Denumire chimic\ a *vitaminei C. Pentru acest motiv. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. Lichid incolor. Energia eliberat\ de a. f. Sin. fosforic. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. f. 2) În a. b. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. ACID. malonic cu ureea. s.). CH3-CO-CH2COOH. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. implicit.: ADP.] Prezen]a *acetonei în urin\. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. Este folosit.. [Lat. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. sinteza unor hormoni.: maloniluree.: colic. m. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). Nucleotid compus din adenin\. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. contrac]ia muscular\. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. s.: acid aspartic (v. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. a tuturor deriva]ilor s\i. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et.: AMP. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. aminosuccinic. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . f. / aceton-(a)emia. / acide. a.] Absen]a congenital\ a mâinii. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. A. / acid.: glicocol (v. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. *A. / aceton-uria. haima. uni. se formeaz\ *porfobilinogenul. Sin.

ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. Intoxica]ia cu a. (fermenta]ie lactic\). deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. a. V. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. împiedicându-le astfel absorb]ia. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.).: vitamin\ B9. cristalin. Are rol în sinteza *a. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. V. a. De asemenea. const. cu rol important în organism sub form\ de esteri. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid.: acid aminoglutaric. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. Sin. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. corpi cetonici. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. În organism. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. V. g. l. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii.: fenol (v. h. A. Sin. porumb. [i tab. gras dublu nesaturat. const. amina]i [i a glucozei. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. C19H19N7O6. vitamin\ C [i tab. utilizat în fabricarea parfumurilor. A. lapte. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. (DCI) C6H5NO2. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. biochim. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Agent *chelator. Este utilizat ca acidifiant urinar. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. vitamin\ PP. 106 . M. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. V. de asemenea. A. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. [i acizi gra[i.: acid te-trahidrofolic. V. *fosfatidilserin\. organic eliminat prin urin\. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. HCl. Sin. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. mineral. (DCI) A. Corp gazos. bio-chim. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. V. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. format prin condensarea unei molecule de *a. Se formeaz\ în mu[chi.: acid azotic. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). Bc. contribuie la oboseala muscular\.: alcapton\ (v. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. A. (DCI) Derivat al *a. V. ca [i în *neuroblastoame. *fosfatidiletanolamin\. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. iritant. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. fenilcetonurie. A. Este un a. de câteva milioane de Da. deci neesen]ial. ficat [i drojdii. care se g\se[te în plantele verzi. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. A. V. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. de asemenea. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. V. a a. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. Catabolit al *dopaminei. A. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. c. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. V. esen]ial. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. un metabolit al *fenilalaninei. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. Are rol antiaterogen. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. C6H5CO-NH-CH2COOH. A. a. acizi di. foarte caustic. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. acid sialic. îndeosebi al calciului [i al magneziului. De aceea. a. Este un factor de matura]ie al celulelor. Sin. [i acidurie organic\.). [i tab. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. A. La acest nivel. f. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. cu efect coroziv foarte puternic. V. Unele bacterii pot converti lactoza în a. La niveluri plasmatice crescute. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. A. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. acid ribonucleic. prin *chelare. l. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. Compus guanidinic. Abrev. ADN. Sin. acizi cetonici (*corpi cetonici). A. V. leu-covorin. const. provenind din *acidul fenilpiruvic. s\rurile sale pot fi. V. hialuronidaz\. *A. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). *fosfatidilinozitol. CH3-CHOH-COOH. gras esen]ial. H3PO4. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. depresie respiratorie. A. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. acizi gra[i. acizi gra[i. Sin. l. V. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. Este. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. Laptele îmbog\]it cu a. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. V. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. în sinteza a. lactacidemie. îndeosebi al celor din m\duva osoas\.: EDTA. Denumire pentru a. biochim. Lichid incolor. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei.[i tricarboxilici. aminat sintetizat în organism. cel mai abundent [i r\spândit a. combinat\ cu *glicocolul. acizi nucleici. soia. Abrev. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. HNO3. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. porumb). biliar primar derivat din *colesterol. acizi gra[i. Este un constituent al protaminelor ve-getale. inozitol-hexafosforic. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. gras `n natur\. m. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid.citrat-liaza extramitocondrial\). este un *chelator al calciului. ADN. fosfolipide. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. h. drojdie. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. nuci. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. A. V. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare.: HVA. gra[i în *ce-tone. com\.

f. u[oar\. liber\ este de 0. V. gras saturat (v. -ozã. Medicament antituberculos. În evolu]ia a.: acid folinic (v. (COOH)2. trombopenie [i leucopenie. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare.: PAS. cu numeroase utiliz\ri industriale. A. deoarece este u[or transformabil în a. acidus = acru. Mai este folosit ca *antisep-tic local. endocrinol. Sub form\ de oxalat de calciu.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. [i se poate elimina prin urin\. ACIDIFIERE. p. frecvent. / acid(a)emia.9-1. Sin. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. / acidifica-tion. ARN.: mupirocin\. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. gras saturat. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. const. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. / acidité. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity.50 g%. fu-mans în stare concentrat\. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. C5H4N4O3. | 107 . exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. în postul prelungit etc. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. f. CH3-CO-COOH. A. *autozo-mal recesiv\. aproape latent\. ACID URIC / acide urique / uric acid. Denumirea chimic\ a *biotinei. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. ca [i în anatomia patologic\. ca *supozitoarele. o. acid lactic. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). sau compensat\. C7H6O3. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). tab. particip\ la formarea calculilor urinari. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. cristalin. aciditas. f. 5-oxopro-lin(a)emia. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. C7H7NO3. acidus = acru. V. sucul gastric având pH-ul de 0.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. Boal\ metabolic\ ereditar\.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. grav\. A. f. A.1 [i 2. sucului gastric. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. utilizat pentru conserva-rea alimentelor.60 g%. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. s. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. V. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. neuraminic. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. A. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. H2SO4. A. f. s. s. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. A. mineral puternic. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. ACIDOCETOZ|. NH2C6H4COOH. prepararea salicila]ilor. s. de la acidus = acru. ACIDITATE. uricemie). 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. foarte coroziv.45-0. s. s. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. facere = a face. este selectiv pentru bacterii. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. A. dezaminare [i oxidare). ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. în general. C17H35COOH. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. s. s. decompensat\ corespund. ascorbic [i glicocolului. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. A. osteoporoz\. s. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. în organism în cursul degrad\rii a. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. Sin. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. de asemenea. [Lat. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. oxalurie. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. aspirinei [i a numero[i coloran]i. Sin. Clinic. 2) A. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. cu varia]ii mari (între 0. i. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. în calitate de fixator al ]esuturilor. organic. tab. Derivat N-acetilat al *a. / acidity. de alarm\. / acidification. Eliminarea de a. C16H32O2. sau decompen-sat\. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. fazele de alarm\ [i de a. / acidémie. haima. Abrev. pe cale intrave-noas\ sau oral\. Se poate acumula în unele st\ri patologice.: PAH.: hiperglicinemie (v.30-7. cloruri etc. oxalemie. ca *gut\. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. 3-metoxi-4-hidroximandelic. Sin. utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. Cantitatea de a.2H2O. precomei [i comei diabetice. cristalin. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. dar pH-ul r\mâne normal. p. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. Cuprins în structura capsulei bacteriene.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. -atos = sânge. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. [Lat.40-0. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. A. întârziere mental\.: cetoacidoz\. prezent în sânge (v. ketoacidosis. f. const. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. sau preacidoza. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. se disting trei faze: 1) A. [Lat. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. *nefrite. A. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. Abrev. acizi gra[i). este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. A. leucovorin. cu ac]iune *keratolitic\. biochim.5). previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. v.: AVM. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. acidus = acru. [Lat. ace-tum = o]et. A. acidoz\ metabolic\. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. A. -atis = acreal\. Se formeaz\. f. ACIDEMIE. f. o. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici.). a. Abrev. pur\. / acidocétose. *gr\similor [i aminoa-cizilor. Denumirea chimic\: a. gr. crize de vom\.). / acido-ketosis. 3) A. con]inut de vegetale diverse. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid.

[Lat.).a.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. prin surmenaj muscular). A.: la frig) sau mediu (ex. din gr. acidus = acru. în schimb.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi.: boal\ Smith-Strang. clor. este decompensat\. biochim. a. / acinus. gazoas\. polidipsie. acid linolenic. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\.a.). ACLIMATIZARE. acini) / acinus (pl. [Lat. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. lauric. / acineux. a. Denumire desuet\: vitamin\ F. iar diminuarea sa se opune alcalozei.priv. Tipurile de a. metabolic\ f\r\ *cetoz\. juvenil\ sau polimorf\. f. linoleic. gr. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. de la philein = a iubi. acidus = acru. f. / acinous. f. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. g. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. s. Boston. gr.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. respiratorie a-ceasta cre[te. NA: acinus. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. de la bakteria = baston. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. s. eozinofil.: sindrom Butler-Albright. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. *a. Sunt constitui]i din *a.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. A. f.] Termen sin. nefropatiilor tubulare).. g. -atos = încli-na]ia soarelui. care are forma unor acini.: a. t. ouron = urin\. [Lat. A. akne .: a. necrotic\. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. acid biliar. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. [Gr. de unde latitudine. Absen]a acestora din alimente. pentru akinezie (v. / acclimation. adj. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. sin. ACIDOREZISTEN}|. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. -euse. hy-dor.. asociat\ cu nanism. localizat\ pe frunte. gr. form\ foarte frecvent\ la tineri. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria.: 1) A. 1900-1969. / acidurie. Macromolecule constituente ale celulei.35 [i a.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis.). [Gr.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. Sin. sau akhne = t\râ]e. [Lat. khloros = verde. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. s. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . În bacteriologie. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. f. V. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. 2) A. oxyphyl. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive.] Care este for-mat din *acini. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. palmitic. acclimatiza-tion. arahidonic. arahidonic.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. / acid formation.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. climat. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. [i ADN. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. [Lat. s. V. [Lat. adj. de la gennan = a produce. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. Alte tipuri de a. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). arginosuccinic\. V. f. V. s. asociat\ cu encefalopatie. Este caracterizat\ prin apari]ia. medic american. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. -ozã. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. a. linolenic [i *a. [Gr. a . de obicei.*a. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. V. s. A. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. *A. cu *anaclorhi-drie. s.priv. din familia Neisseriaceae.lega]i prin grup\ri fosfat .) sau `n cadrul unei boli eredita-re. ACIN. acinus = boab\ de strugure. din diaree. Exist\ dou\ tipuri de a. arahidonic). s. pHul scade sub 7. g. diabe-tic\.a. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. ARN. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie.prin producere exagerat\ de acizi (a. în a. kinein = a mi[ca. / acidose. intoxica-]ie cu salicila]i etc. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. pl\gi chirurgicale sau arsuri. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. acidus = acru.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. `n func]ie de acidul eliminat. Uneori este utilizat ca sin. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. Sin. / acidophile. [i acid arahidonic. / acidorésistance. ubicuitari în ap\ [i sol. liberi. metabolic\ . pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. acidoz\. A. g. n + 16 . linolenic. acinus = boab\ de strugure. s. (pl. care dup\ 108 . Var. A. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. re-prezentând substratul informa]iei genetice. f. / acné. f. A. / acidophilic. f. V. bacteriile A. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. *A. Sin. vulgar\. a. acidus = acru. / acidosis. 2) A. ACIDOGENEZ|.a. poliurie.. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. hydatos = ap\. s. a. / acid fast. ca eozina. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. n + 20 . acidus = acru. A.. / acne. klima. Sin. de etiologii diverse.] Formare de acid. V. s. este acidofil\. f. acoperite de cruste. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. îndeosebi în perioada de *pubertate. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. f. f. clima. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. s. de ex. n. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. Citoplasma. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. ACNEE.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. s. acid linoleic.ACIDOFIL. Ex. resistentia = `m-potrivire. când se numesc a. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. situat în nu-cleu. a. m. care îi face nemiscibili cu apa. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. n + 18 . tulbur\ri hidroelectrolitice. de la a. [Fuller Albright. cu *achilie gastri-c\. pe un fond de *seboree. ACINOS. ACINEZIE. acini). cu reabsorb]ie. Tipuri: 1) A. *sindrom Reye. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. "elicea vie]ii"). stearic) [i nesatura]i (n + 18 . în care se deschide un canal secretor. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. oleic. În timp ce în a. bakterion. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. adj. philos = prie-ten. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. -tis. se de-numesc. ACIDURIE. situat în *cito-plasm\. linoleic. ACLORHIDRIE. particip\ la esterificarea colesterolului. / acclimatement. a. ACIDOZ|. [i tab. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). akinetos = imobil. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. [Lat.: la altitudine). / aciduria. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. acidoz\. f. Sin. dim.: a. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. scade rapid pH-ul urinar. adj. abcese cerebrale. s. / achlor-hydria. const. [Lat. de la resistere = a rezista. Denumire pentru *a. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. o. m. sindrom Allan (v. f. s. V. ac-climatisation. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. A. / acidogenèse. genesis = pro-ducere.: sindrom Allan (v. Adi]ia a. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. negazoas\ sau fix\. septicemii [i pleurezii. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. s. Cu virulen]\ mic\. / achlorhydrie. m. s.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi.

denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. de la a = priv. s. acer = acru. f. ACROASFIXIE. dificil.). ACRILAT. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat.). / accommodation.: *boala Brailsford. 109 . f. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. vârf. boal\ Pick-Herxheimer). O serie de a. m. a regiunii occipitale.. s.priv. [Gr. akron = extremitate. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. ACORIE. / acrodermatite. ACRILAMID|.] Sare sau ester ale acidului acrilic. akron = extremitate. akron = extremitate. s. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. f. cu aplatizarea late-ral\ a capului. 3) A. a . f. *sindromul Lan-ger-Giedion. gr. ACRODISPLAZIE. kyanos = al-bastru. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. [Gr. s. / acholie.: boal\ Feer. tip III (v. s. boal\ Selter-Swift-Feer. s. Var. / acrocé-phalopolysyndactylie. ACROCEFALOSINDACTILIE. akron = extremitate. s. [Gr. ACRODINIE. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. f. tip I. vârf. / acrocéphalie.).. / acro-(a)esthesia. / achondrogenèse. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. tip I. / acropho-bia. akron = extremitate.. / acrocyanose.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. s. / acroerythrosis. [Gr. a. -idã. f. vârf. Descris\ [i ca boal\: a. frecvent mortal\. f. sindrom Gianotti-Crosti). Se disting dou\ tipuri: 1) A. Se vindec\ f\r\ sechele.: erup]ie a. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. akron = extremitate. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki).] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. f. / acrodolichomely. ale faciesului (exoftalmie. / acrinia.priv. f. f. sphyzein = a pulsa. s. f. s. 2) A. tip II (v. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie.] Modificare. / acholuria. / acryla-mide. vârf. s. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. a modela.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. / acro-asphyxia. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). / acrylamide. / acro-cephalia.. sin. s. infantil\ (v. f. ACRODERMATIT|. a . akron = extremitate. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). gr. fric\ de locuri situate la în\l]ime. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. Baza craniului este de asemenea deformat\. ACNEIFORM. astenie. / acnéiform. [Gr. a. sindac-tilie.). hyle = materie. ACONDROPLAZIE. s. boal\ Apert-Crouzon). Boal\ grav\. s. f. / acholurie. nanism micromelic incompatibil cu via]a. khondros = cartilaj. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. lat. am-moniakon = sare de amoniu. erythros = ro[u. V. consecutiv\ vasodilata]iei. f. ACROFOBIE. hiperten-siune). [Gr. / acrodysostose. / acrodynie. rozacee sau *cuperoza. dys = greu. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). membru. akron = extremitate. *sindromul Giedion. eritematopapuloas\ infantil\ (v.] Durere la nivelul unei extremit\]i. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. [Gr. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. s. s. [Gr.priv. condrodistrofie fetal\. / achondroplasia. -atos = piele.: boal\ Kauf-mann. cu transmitere probabil autozomal dominant\. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. / acrodysostosis. cu transmitere au-tozomal dominant\. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. [Lat. -ozã. / acrylate. boal\ Swift. / a-crodysplasia. form\ neletal\. f. s. tip III sau sindrom Sakati.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. *boala Thiemann. s. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. a ochiului. sensibilitate. a. dys = greu. sau akhne = t\râ]e. asphyxia = oprire a pulsului. -onis. ACRODOLICOMELIE. ACRODISOSTOZ|. daktylos = deget.. adj. ke-phale = cap. Termen vag. 2) A. akron = extremitate. profesional\. f. hipo-plazie a maxilarului superior. A. s. ACROERITROZ|. Este acompaniat\ de prurit. a . / acneiform. neo-natorum. [Gr. tip V (v. dificil. a . / acholia. f. akron = extremitate. în ge-neral spontan\. f. 4) A. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. tip II sau sindrom Car-penter (v. -ozã. derma. / acrylate. ACROESTEZIE. cronic\ atrofiant\ (v. f. a. f. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. s.priv. Sin.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. [Gr. / acroésthésie. a. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). ACROCIANOZ|. f. / acorie ou acorée. [Lat. a modela.: sindrom Langer-Saldino (v. f. boal\ Parrot. osteon = os.] Sin. plasis = modelare.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. kore = pupil\. / acroérythrose. / acro-asphyxie. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. dolikhos = lung. / acrocephalopoly-syndactyly. [i acrocefalosindacti-lie. s.). s. s. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. vârf.). s. sindrom Waardenburg). / acorea. de la gennan = a produce.. / acrodynia. de la plassein = a forma. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. 5) A. intoxica-]ie cu mercur.priv. m. s. khole = bil\. s.: 1) A. a . s. f. accomodation. / achondroplasie. [Gr.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. [Gr. s. syn = împreun\. akne . denumi]i [i rezine acrilice. f. f. tip IV (v. [Gr. acer = acru. toxic\. ACOLURIE. s. membre scurte [i groase etc. akron = extremitate. continu\ Hallopeau (v. krinein = a separa de. f. secundar\ administr\rii unor medicamente. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. [Gr. pentru acomodare (v. f. syn = împreun\. Au fost descrise trei tipuri de a. ais-thesis = senza]ie. a . tip I sau sindrom Noack. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). s. de la plassein = a forma.: boal\ CrocqCassirer (v. s. s. vârf.] Absen]\ congenital\ a pupilei. boal\ Hallopeau).. s. f. genesis = producere. f. dak-tylos = deget. / ac-commodation.). s. ouron = urin\. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. f. a.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. [Lat. [Gr. akron = extremitate. s. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. / acrodolichomélie.: sindrom Grebe (v. f. s. s. ACOMODARE.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. [Gr.: acomoda]ie. s. / acro-cyanosis. f. ACRINIE. ACOMODA}IE. s. adj.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. / acrocephalosyndactyly. ACONDROGENEZ|. cifoz\. f. [Gr. de la accommodare = a se adapta. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. -itã. Sin. ACROCEFALIE.c\dere las\ cicatrice. / acrodysplasie. / achondrogenesis. f.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. kephale = cap. odyne = durere. khondros = carti-laj. plasis = modelare. hyle = materie. f. f. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. / acrodermatitis. [Gr. 3) A. mai ales ale mâinilor. [Gr. f..] *Fobie. Al\turi de acesta se disting. "nas `n [a").] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. / acrocéphalo-syndactylie. f.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. s.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. `n prezent considerat\ a. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. 2) A.priv. tip II. f. polys = mul]i. vârf. s. sin. melos = extremitate. virus neurotrop. khole = bil\. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. acrocefalopolisindactilie. / acrinie. sindrom Pfeiffer).] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. Ex. ACOLIE. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. s. în în\l]ime. sc\dere a temperaturii locale [i durere.gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. hipertelorism. f. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. kephale = cap. f. [Gr. manifestat\ prin *acrocianoz\. s. Var. f. sindrom Chotzen). forma = form\. akron = extremitate. / acrophobie.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. -ozã. s. phobos = fri-c\. vârf.

akron = extremitate. n.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. derma.] *Parestezie a extremit\]ilor. V. mai rar pe cele ale membrelor superioare. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. A. soma.] Constituent proteic al mu[chiului.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere.: conjunctivit\ a. / acro-ostéolyse. / actinodermatose.priv. / acroparesthalgie. -atos = piele. drum. ACTINODERMATOZ|.priv. megalos = mare. aktis. f. f. mamel\. cutis = piele. f. s. hiperfosforemie). / acropachydermie. pa-khys = gros. A. metabolice (diabet. / acropoikilothermy. fie c\ acestea sunt aparent autonome. ACROSINDROM. / actin. pathos = boal\. / acromion.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar.priv. d\ actomiozina. ACTIN|. ACTINOLOGIE. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. care apare la sexul feminin. [Gr. a . / achromatopsie. algos = durere. [Gr. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. aktis. -atos = corp. vârf.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). logos = [tiin]\. [Gr. s. vârf. para = dincolo de. s. `nso]it\ de durere. [Gr. f. localizat\ la nivelul mâinilor. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. deci la adult.ACROKERATOZ|. pakhys = gros. s.: acromazie. -inos = raz\. aktis. A. sensibilitate. f. / acrokératose. f. s.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. -inos = raz\. [Gr.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. / achromasie s. akron = extremitate. s. f. accidental în comportamentul normal al unei persoane.. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. adj. concurs. / achroma-sia. superior sau inferior. / acroparesthésie. f. par]ial cu *acropatie. / acropachyderma. s. ACT RATAT / act manqué / faulty act. Dac\ este nocturn\.] Abrev. [Gr. opsis = vedere. [Gr. dromos = curs\. / acropachy. [Anglicism care poate fi tradus. [Gr. s. -atos = culoare.] Sin. keras. ACROPARESTALGIE. vârf. / acropoïkilother-mie. s. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. / actinologie. s. khroma. a fost identificat\ [i în *citoschelet.). / acroparesthesia. -ozã. A. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). f. ACROMELIC. heliodermit\. [Abrev. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. / acrosome. NA: acromion. ACROMASTIT|. -inos = raz\. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. vârf. dar în general favorabil\. khroma. [Gr. de la thermos = cald. f. [Gr. s. / acromion. adj. / acro-megaly. / acropachie. f. therme = c\l-dur\. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. ACROMAZIE. syndrome = drum `mpreun\. [Gr. adj. ACTH / ACTH / ACTH. fotodermatoz\. -atos = culoare. / actinite. f. de la lyein = a distruge. -inos = raz\. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. [i discromatopsie. akron = extremitate. ACROMAT. o. / acropar(a)esthalgia. participiul trecut de la agere = a ac]iona. / acro-mastitis. s. / acropathie. / acrome-lic. îndeosebi.] 1) Studiul energiei radiante. rater = a rata. V. aproximativ.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. f. engl. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". / acro-micria. para = dincolo de.: acromatopsie (v. ultraviolete [i infraro-[ii. -itã. / actinocutitis. negru [i nu-an]ele intermediare. m. / acrosyndrome. / actinique. A. f. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. osteon = os. ACTING OUT. A. A.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000). / acrokeratosis. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. / acromégalie. / acromicrie. vârf. akron = extremitate. Ex. akron = extre-mitate. [Gr. u. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. survine pe nea[teptate. [i lucit\. [i boal\ Bureau-Barrière. ac-tum. a . / acropathy. f. f. m. keratos = corn. f. A. -atos = cu-loare. adj.). a. / acromastite. / acroosteolysis. la femeie dup\ 40 de ani. polimeric\ sau filamentoas\ F. reprezint\. const. akron = extremitate. A. [Gr. lâng\. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. / actino-logy. ACROPAHIDERMIE.: albinism (v. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. hipercalciurie. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula..: sindrom Bazex (v. de la syn = `mpreun\. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. n. -atos = culoare. f. endocrinol. f. s. a . s. [Gr. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. m. `n boli ca diabetul. / actinic dermatitis. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. lepra sau alcoolismul. Sin. s.] Sindrom *sine mate-ria. r. albinism. melos = mem-bru.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. [Gr. / actinic. aisthesis = senza]ie. f. f. s. akron = extremitate. [Gr. akron = extremitate.] Sin. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. akron = extremitate.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. fracturi spontane. f. -ozã. omos = um\r. akron = extremitate. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. [Lat. / acromélique. exis-tând sub dou\ forme: a. f. aceasta duce la *gigan-tism. ACROZOM. akron = ex-tremitate. s.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. / acrosome.] Denume[te un comportament brusc. [Gr. osteoliz\). Sin. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. akron = extremitate. vârf. s. lysis = distrugere. [Gr. s. m. Sin. s. [Gr. [Gr.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. / actine. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. aisthesis = senza]ie.. f. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. mikros = mic. f. s. f. s. lâng\. Combi-nat\ cu *miozina. prin trecerea la act. -itã. ACROPAHIE.] Referitor la ac]iunea luminii. f. aktis. este cel mai frecvent par-]ial\. s. s. / peripheral vascular disease. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. s.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. s. ACTINIT|.) V.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. poikilos = felurit. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. s. impulsiv [i violent. ACROOSTEOLIZ|. [Gr. s. aktis. variat. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. ACROMATOPSIE. s. V. / achromate. ACROPOIKILOTERMIE. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. [Gr. adj. khroma. akron = extremitate. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie.priv. s. f. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. mastos = sân. cât [i pentru c\ este sin. -atos = piele. s. | 110 . f. A. ACROMION. atât etimologic.] Inflama]ia mamelonului. / a-chromatopsia. sau secundar. ACTINIC.). s. Termenul de a. `n general. khroma. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. s. lat. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. [Gr. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. fr. sensibilitate. de obicei.. vârf. a . f. f.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. akron = extremitate. ACROPATIE. f. f. Clinic. s. denumit\ boala Thévenard. [Gr. s. s. s. derma. s. / achromate. ACROMICRIE.] Extremitate a spinei omoplatului. [i tab. megas. adj.: sindrom Denny-Brown. akron = extremitate. ACROMEGALIE. V. es-te relativ impropriu. s. ACROPARESTEZIE. -inos = raz\. f.

care poate pro-voca la om *actinomicoza. 6) A. Ex. gr. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. [Lat. mykes. / actinothérapie. / ac-tinomycoma. m.: molecul\ activat\ sau a. [Lat.ACTINOMETRIE. ACTIVARE.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. aceast\ a. f. 10) A. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. 3) A. s. A. metron = m\-sur\. / Actinomycetales. aktis. s. Puroiul con]ine granule mici. bovis. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. [Lat. dup\ D. În mod particular. aktis. / actinic reticuloid. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. de la agere = a ac]iona. s. aktis. -inã. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. Ex. 3) A. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. 2) A. / activation. pl. 2) A. Ex. aktis. / acti-nomycosis. 4) A.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. activitas. catalizator. multiple: 1) A. împotriva for]ei gravita-]iei .se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri. complement. -inos = raz\. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. / actinoréticulose. v. mykes. 4) Eficient. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. -onis = ac]iune.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. ACTINOMICOZ|. myos = mu[chi.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. A. s. / active. mykes. C. catalitic\. la nivelul acestora din urm\. / actinomycose. în cantitate mic\.). actus = mi[care. Se disting trei a. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). activus = care ac]ioneaz\. Exist\ mai multe forme (A. s. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. / activateur. V. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. ACTINOMICOM. al ultimei doze dintr-un medicament. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. v. therapeia = tratament. Actino-mycetaceae (v. s. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. / acto-graph.a unui medicament asupra structurilor vii. mykes. s. nervoas\ superioar\ (a. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. adj. [Gr. adesea toxic. aktis. f. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. AC}IUNE. -inos = raz\. aktis. ACTIVITATE. [Lat. de la agere = a ac-]iona.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. f. 9) A. -ive. secretate de celu-lele antehipofizare. pl. / ac-tinomycin. muta]ie. myketos = ciuperc\. [Gr. IgD). mutagen\ . A.: A.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. a unei structuri sau func]ii. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. s. f. 5) Într-un sens mai larg. f. f.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. activus = care ac]ioneaz\. [Lat. f. adj. de la agere = a ac]iona. f. 2) În fiziologie. s. n. a pune `n mi[care.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia.dinamic-negativ\. graphein = a scrie. f. care abcedeaz\ în puncte multiple. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. de la therapeuein = a `ngriji. my-ketos = ciuperc\. -is = re]ea. n. latent pân\ în momen-tul a. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie.] (Substan]\) care.: boal\ Rival-ta. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. masei . -oma. [Gr. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. f.dinamic-pozitiv\). f. / action. s. optic\. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. cumulativ\ . nespecific\ . [Gr. -inã. / Actinomycetes. mys. [Gr. f. bioelectric\ a unei celule. s. s. aktis. s. ACTINOMICETE. galbene de *miceliu fragmentat. pe tegumentele expuse la soare. pl. s. -trice. s. 11) A. -inos = raz\. 111 . s.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. actio. / activité. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. cuprind dou\ specii: A.). v. f. f. prezente în sânge. -inos = raz\. activus = care ac]ioneaz\. -ozã. Ex. / actomyosine.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. cea mai cunoscut\ fiind a. mykes. / activity.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. -inos = raz\. aktis. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. a-naerobe. / acto-myosin. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v.: *a. f. Ca urmare a acestui contact. [Gr. farmacodinamic\ . adj. ACTINORETICULOZ|. m. referitor la un medicament. f. ACTIV. -inã. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. f. de la agere = a ac]iona. limfocitelor B [i T. s. s. lat. -inos = raz\. n. [Lat. ACTIVATOR. [Gr. / activation.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. la nivelul gonadelor. o-ligodinamic\. -inos = raz\. cu tot efectul toxic. [i A. Ex. 5) A. bacteriostatic. Streptomyces). ACTOMIOZIN|. unei surse radioac-tive. de la agere = a ac]iona. 6) A. exercitat\ de c\tre unele metale. Ex. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare. aktis. ultraviolete [i infraro[ii. 8) A. ACTOGRAF. myketos = ciuperc\.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. m. producerea enzimelor de degradare. Danielopolu. A. -inos = raz\. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. s. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. c. 4) A. / actinométrie. s. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). activus = care ac]ioneaz\. frecvent în cadrul *actinomicozei.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. 7) A. etajelor superioare ale sistemului nervos). cu sau f\r\ transformare chimic\. f. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. adj. -inos = raz\. s. my-ketos = ciuperc\. v.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. agent al actinomicozei bovine. anti-epi-demic\. / acti-nometry. de inhibare a germenilor. Mycobacterium). s. ACTINOTERAPIE.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. 12) A. îndeosebi de cele gonadotro-pe.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. s. aktis. -ozã.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. se exercit\ indirect.: activat (ca rezultat al *activ\rii). unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. s. dim. [Gr. mykes. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. vizibile cu ochiul liber. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae.). / actinomycome. reticulum. Sin. bactericid. C etc. 2) Sin. [Gr. *saprofit al cavit\]ilor naturale. myketos = ciuperc\. ACTIVINE. s. [i agere = a ac]iona. isra-eli. f. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor.. [Lat. / actographe. de la rete. f. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. / actif. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. foarte diverse: 1) A. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. / ac-tinotherapy. pl. f.. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. molecular\). bactericid\.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. f.: c\rbunele a. s. -inos = raz\. / activator. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . B. care va stimula. [Gr. [i fototerapie. Dup\ acest contact.efectul puternic. devin func]ionale. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). s. myketos = ciu-perc\. s. / action. 5) A. bacteriostatic\.). / activins. mediaz\ procesul de *activare. / actinomycine. / activines. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. A. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. V. ACTINOMICIN|. 7) A.

: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. n. / adducteur. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. -antos = diamant. adaptare = a potrivi. utilizat ca sin. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. -os = gland\. / acupuncture. 4) A. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. s. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. / aigu. Enzim\ intracelular\. În general. s. [Lat.priv. / adactylia. f. 14) A. -itã. f. / acoumétrie. de la aptus = apt. f.. 112 . lat. / a-denofibroma. adj. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). f. s. s. aden.: adenoidec-tomie (v. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. ca r\spuns la schimb\rile mediului. f. [Lat. / adamantinome. s. -oma. substan]\ dur\. f. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. f. s. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. A. 2) O durere vie. / adaptateur. ACVAPORINE. s. altor organe de sim]: auditiv\. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi).).a. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. s. s. *sindrom Ménière). ADAPTARE. s. a. [Lat.: câmp a.: fibroadenom (v. de fenomenele de a. f. Cata-bolismul s\u conduce.: unde a.). / adénofibrome. în timp ce pentru occidentali. f. / adénocarcinome. smal]. traumatisme ale urechii medii. s. m. la întuneric . ACUITATE. s. ADENIT|. ektome = exci-zie. m. metron = m\sur\. [Lat. Ex.. s. (din unele boli cronice). s. / adenitis. s. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. [Gr. la nivelul ficatului. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. f. s. de la pungere = a `n]epa. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma.. aden. f. de la ad = spre.). ADENECTOMIE.. adamas. Rezult\ c\ a. renotrofic\ . / adénite. / accoutumance. [Gr. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. m. auditiv\. v. a. [Lat. prin cre[terea ventila]iei pulmonare.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii.: epiteliom coloid (v. ACUT. din o]el sau din metale pre]ioase. / acoustique. f. [Gr. deci.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. ADAMANTOBLAST.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. -os = gland\. s. f. adducere = a duce spre. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. s. smal]. / adénoblaste. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. ACUMETRIE. f. / acuité. [Gr. gr.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. / aden-ectomy. s. s. A. s. [Gr. -os = gland\. În tubii colectori renali exist\ patru a. Ex. / adductor. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. pl. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. alveolar.] Fran]u-zism nerecomandat. [Lat. a purta. s. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. efectele a.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. fibra = fibr\. 2) Ceea ce priv.). -os = gland\. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. / adénine. a. s. pasaj. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. s. s. ACUPUNCTUR|. nerv a. [Gr.: zgomot auricular. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). 2) Sin. aden. n. consuetudo.] Sin. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. s. blastos = germen. adducere = a duce spre. a . ADAPTATOR. aden.a. genetic\ . [Gr. f. f.). a. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. din lat. s. / adduction. s. s. tactil\. [Lat. opsoni-ne. s. sau acutus = ascu]it. f. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. / adaptor. ADENOCARCINOM. Ex. muta]ia genei a. [Fr. f. / a-coustics. adj. adactyly. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. ereditar\. a adapta. m. cancer. 2) A. -os = gland\.). ac]iunea a. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. m. / adaptation. / adamatoblast. / acuity. pl. akouein = a auzi. termenul a. hepa-tom. adj. adactylism. din lat. / acu-puncture. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. punctura = în]ep\tur\. prin selec]ie natural\. Astfel. acutus = ascu]it. gustativ\.. adj.: ameloblast (v. f. / acute. / ac-quired tolerance. Se observ\. sunt in-terpretate diferit. fenotipic\ .: limfadenit\ (v. / adamatoblaste. Sin. f. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. f. acutus = ascu]it. s. f.: ameloblastom (v. adj. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. este de 30 % pentru proteine. d. ADDUCTOR. Ant. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. d. / adénectomie. m. m. 13) A. de la ad = spre. la *acidul uric. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. de la karkinos = rac. Sin. s. in-tens\.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. / adaptation. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. / aquaporines. / tinnitus. Câteva tipuri de a.. -antos = diamant. la lumin\ .] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. în raport cu una surd\. adamas. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive.] Absen]a congenital\ a degetelor. karkinoma. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. Acest surplus caloric m\soar\ a. / adenocarcinoma. m. n. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. în particular.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. du-cere = a duce.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive.: cronic. akouein = a auzi. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. de la akouein = a auzi. ADENIN|. akoustos = auz. / acoumetry. [Gr. ducere = a duce. accoutumance = obi[nu-in]\. substan]\ dur\. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. / adenine. s. Ex. f. s. m. / acouphène. 3) A. ACUTUMAN}|.e[te func]ia auditiv\. [Gr. aso-ciat\ biomembranei. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. -dinis = obicei. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. În prezent. b) a. f. V. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene.] Sin. ADENOFIBROM. Astfel. desemneaz\ supravie]uirea. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. s. daktylos = deget. În acest caz. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. -inã. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. ACUSTIC|. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). s. ADENILATCICLAZ|. s. În practic\. s. s.opsonic\. ADAMANTINOM. [Gr.). se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine.] 1) *Abla]ia unei glande. acus = ac.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. niciodat\ ereditare. s. A. acuité. crescând metabolismul bazal.: a. În a. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. / adamantinoma. a purta. ACUFEN|. se nume[te [i a.: *rezisten]a la medica-mente). de *diabe-tul insipid. conduct. cu toleran]\ (v. [Fr.. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. d. v. pentru orientali. ochiului: a) a. [Gr. / ade-noblast. Alte exemple de a. f. m. la om. vizual\. s. phainein = a p\rea. ADENOBLAST. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. ADACTILIE. aden. ADDUC}IE. n. n.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. poros = por.] Sin. blastos = germen. Efectele a. s. scotopic\.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. adaptare = a potrivi.. aiguë. aqua = ap\. / adduction. ca ureea. în cadrul unei popula]ii date. Cauze posibile: *ceru-men.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. -oma. adj. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. s. f.] Sin. / aquaporins. s. / adactylie.

[Gr.] Extirpare a unui *adenom.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. s. f. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. f. se consider\ c\ ar induce. s. gramma = înscriere. Sin. 2) *Limfadenita. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. s. s. ADENOMIOM. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. 1858-1940. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. m. eidos = form\. ADENOZIN|. otrav\. [Gr. f. Sin. hypo = sub. 4) A.). f. -inã). este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. [Lat. [Gr. care au dimensiuni între 0. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. s. [Gr. / adénoïdite. s. f. adenite mezenterice.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. O serie de a. constând în prezen]a a. s. [Gr. ADENOIDISM. / adénoïdisme. A. [Gr. adj. ADENOM.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. / adhesion. maligne.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. s. 2) A. / adénohypophyse. Sin. maligne cre[te cu vârsta.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. -oma.] Sin. [Gr. s. f. f. / adénosarcome. s. sarkos = carne. s.5’-monophosphate. [Gr.: a. / adénosine. t. f.). m. este mai mare decât cea de coe-ziune. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. abandonat\. pl. imu-nologice. f. f. / ade-nomatosis. aden. m. s.: *facies a. lat. s. În general. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. vilos. -os = gland\. / ade-nomyoma. ADENOMECTOMIE. s. f. / adénoïdien. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. procese de maligni-zare. adj. m. / adénomégalie. aden. 1821-1902. polip al mucoasei intestinale. adenoidi-te. s. Ex. / adenohypophysis. [Gr. -ozã.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. s. / adenoid.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. aden. A.). A. f. adj. / adénolipomatose.5 [i 2 cm. ADENOVIRUS. -os = gland\. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. [Gr. medic american. aden. -os = gland\. -os = gland\. aden.] V.: pomp\ de sodiu (v. f.K+ adenosine tri-phosphatase. adhaesio. / adénotonsillec-tomie. / adenomectomy. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. AMP ciclic. n. bron-[ic.: endometrioz\ (v. f. aden. ATP. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. [Gr.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. ADENOHIPOFIZ|. n. megas. apoi la Berlin. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. s. / adeno-pathy. / adénovirus. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. aden = gland\. sebaceu. f. keratoconjunctivite epidemice. pl. s. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. [Gr. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. megalos = mare. -os = gland\. -itã. / adhésion.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. s. ADEZIUNE. s. myos = mu[chi. hipofizare. s. ADENOZIN 3’. f. [Gr. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. s. [Gr. / adénopathie. f. eidos = form\. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. fibrila]ie auricular\. / adénoïde. 5) A.).). / adenoma. / adénovirose. -arum = amigdale. f. -os = gland\. -ozã. ADENOID. lat. [Lat. f. mai nou. bronhopneumopatii.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. aden. tumori nodulare circumscrise. ektome = excizie. / adenoidectomy. aden.: boal\ Plummer. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. eidos = form\. / adenotonsillectomy. aden. aden. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. / ade-novirosis. / adenomegaly. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. -os = gland\. Sin.) sau a unui ganglion (]esut a. -oma. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. -os = gland\. -oma. f.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. -oma. -ism. ADENOSARCOM. f. V. s. aden.: 1) A. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. În mod normal. / a-denogram. aden. detec-tat\ prin tu[eu rectal. physis = cre[tere. ADENOMATOZ|. s. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute.ADENOGRAM|. ADEREN}|. AMP. / adhesines. virus = venin. / adenoiditis.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. adhaesus = alipire. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. `n mod autonom. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. adj. ADENOIDIT|. sarx.K+ / Na+.). traheobron[ite febrile.: imunoaderen]\ (v. Ex. f. aden. m. f. f. / adénomyome s. tonsillae. s. s. D-riboza. [George Blumer. În consecin]\. -oma. lichidul ud\ vasul. NA: adenohypophysis. f.). prostatic. s. ADENOVIROZ|. f. s. s. lat. / adénomectomie. ek-tome = excizie. ADENOPATIE. vegeta]ii a. s. În afara pneumoniei copilului. s.] Sin.). / adenosarcoma. Ex. mys.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. -os = gland\. [Gr.). ADENOIDECTOMIE. / adénoïdectomie. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. -os = gland\. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. s. -onis = alipire.K+ / adénosine triphosphatase Na+. -os = gland\. Sin. procentul unei a. sin. / adenoid.: acid adenozintrifosforic (v.: semn Virchow-Troisier (v.: epiteli-om a. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. [Gr. -os = gland\. n. mys. dar [i cu malignitate local\. aden. 2) ~n prezent: a. / adherence. da-c\ for]a de a. ADENOMEGALIE. / adenosine. lat. s. -os = gland\. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. / adénome. s. 2) A. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. f. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". cu evolu]ie lent\. / adeno-virus. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. / adhérence. otrav\.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. -os = gland\. gr. Normal. lipos = gr\sime. uneori metastazeaz\. s. / ade-noidism. -oma. la adul]i. s. f. hipofiz\. de la phyein = a cre[te. haerere = a fi prins).] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. malign.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. [Gr. pathos = boal\. ADP. [Lat. f. [Gr. la unele specii.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. n. aden. ADEZINE. / adenolipomatosis.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. Sin. myos = mu[chi. -os = gland\. [Gr. aden. aden.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. 3) A. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. eidos = form\. n. 1) Denumire veche. -enne. / adhesins. uterus = uter. -os = gland\. haerere = a fi prins). celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). axilei [i canalului inghinal. -os = gland\. ADENOLIPOMATOZ|. virus = venin. s.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. anatomopatolog german. -ozã. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. profesor la Würtzburg. pot fi congenitale sau cicatriciale. A. s. -ozã. s.: AMP ciclic (v. -os = gland\. aden. m. / adénomatose. ADENOIDIAN.: adenocarcinom (v. 113 . metabolice sau de cauze ne-cunoscute. ektome = excizie. haerere = a fi prins. / adénogramme. ADENOTONSILECTOMIE.. eidos = form\.

Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. f. f.în jurul bazinului. ca [i fenomene miotonice. n. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. s. / adipo-mastia. [Jules Freund. -dipis = gr\sime. 18901960. La normali. V. A.: lipogenez\ (v.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. grave-wax. Ex. [i agregare a plachetelor. ADJUVANT. -ozã. cu fixarea la o idee sau un sentiment. hepatic\ . / adiposis. / adipocire. a . A. diadokhos = care succede. V. sin. care este un polinucleotid. adiuvans. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. s. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. f. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. [Lat. adj. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. hemocromatoz\. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\.priv. termoreglare. [Gr. [Lat. ad-juvant. s. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. s. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). amiloidoz\. / adipose. n. / adipocyte. f. ADIPOCEAR|. de tip android . [Abrev. ADIPOMASTIE. cu *adipoz\. ADIADOCOKINEZIE. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). m. f. s. / adipogenèse.. s.. s. ADIPOSTAT.: comisur\ cenu[ie.. / adynamie. A.). adiadocokinesis. p. cerebra-l\. additum. / adipogenesis.: adezivitate plachetar\ (v. administrat concomitent cu un antigen. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului.. / adiadocokinesia. s.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. la animale de experien-]\. bacteriolog american de origine maghiar\. n. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. s. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. de la diastel-lein = a l\rgi. incomplet este identic cu forma complet\. [Lat. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. se deosebesc mai multe forme. adeps. s. = alipire. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. con]inând micobacterii (ex. mamel\. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. boal\ Westphal). al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. ADN / ADN / DNA. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. [Lat. kinesis = mi[ca-re. participiul trecut de la addere = a ad\uga. f. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. dipsa = sete. f. cera = cear\. f. adj. s. [Lat. a . / adynamia. adhaesus. endocardit\ fibroplastic\. s.. consecin]a insuficien]ei pituitare. gr.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. / adipomastie. diastole = dilatare. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. s. f. ADIPSIE. -dipis = gr\sime. / adiposity. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. / lipostat. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . a petici. s. gr. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. hipofizar\. [Lat. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. adeps. gr. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. s. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. [Gr. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. cu *adipozitate. s. haerere = a fi prins). Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. f. s. -dipis = gr\sime. cardiac\ . unele cardiomiopatii. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. 2) Care are propriet\]i de a. f. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. Cel mai r\spândit este a. printre care: 1) A. -dipis = gr\sime. f. mastos = sân.: a. dar nu con]ine micobacterii. [Lat. Sin.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. bolnavului de *e-pilepsie. intervine în *he-mostaza fiziologic\. cel mai frecvent. Sin. [Gr. ADIPOCIT. kytos = celul\. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. de tip ginoid . -e. [Lat. Localizare: la *eucariote. f. comisur\ mijlocie. 2) A. 2) Adiposis dolorosa (v. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. de la acid dezoxiribo-nucleic. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. s. neurolipoma-toz\. / adjuvant. / adipsie.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen.în jurul centurii scapulare.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice.] Termen considerat adesea sin. A. de obicei prin efecte paleative.] Absen]a senza]iei de sete. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. s.). îndeosebi a conservan]ilor. de la gennan = a produce. d. f.] Sin. alimentarius = alimentar. 3) A. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). asem\n\toare cu adiposis dolorosa. [Lat.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. genesis = producere. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. `ntârzie descompunerea cadavrului.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. / adipsia. In-tervenind în bilan]ul energetic. a . / adipocyte.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. Sin.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. m. adeps. Sin. m.priv. / adiastole.] V. gr. s.). / adipocere. / adiadocokinézie.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. adeps.: adeziune plachetar\. f. Nu apar tulbur\ri senzitive.. -dipis = gr\sime. 4) A. ADIPOZITATE. ADIASTOLIE. f.priv. de la istanai = a plasa. adeps. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. de la kinein = a mi[ca. a. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. s. a . Uneori termenul es-te utilizat ca sin. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. suspendate în faz\ uleioas\. -dipis = gr\sime. / adjuvant. adeps. / adipostat. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. ADIPOGENEZ|. f. s. din olandez\ plaken = a cârpi. s. ADIPSIN|. complet Freund. în ge-neral în cantit\]i mici.] Hipertrofie difuz\. / adipsin. sunt. statikos = care opre[te.: boal\ Dercum. / adiastolie. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a.: adezivitate plachetar\ (v. [Lat. dynamis = for]\. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. A. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral.: sindrom Gam-storp.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. din ]esu-turi. -inã.plachetar\. pentru facilitarea conserv\-rii. adeps..] 1) Preparat care. ADINAMIE. 2) A. În acest caz. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. `n absen]a oxigenului. plaquette. f. -dipis = gr\sime. adeps. Mai frecvent\ la femeie.). [Lat. f. tuberosa simplex. ADIPOZ|. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. A. a face s\ ]in\. cu debut în copil\rie. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. Sin. -dipis = gr\sime. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\.priv. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. / adipsine. fr. se disting: 1) A. s. [Gr. / adiposité. s. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). s. Alteori. Utilizarea aditivilor.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. iar insu-lina apare ca factor reglator. f.

115 . `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. ras\ [i condi]ii geografice. ren. ergein = a lucra. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. m.. din punct de vedere medical prezentând interes. s. deci. de asemenea. ren. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. din sistemul nervos simpatic. n. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. s. ergein = a lucra. s. Sin. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. ren. [i ADN metiltransfe-raz\. -ale. / adrénal. adolescere = a cre[te.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. / adrena-line. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. pe care o continu\. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. variaz\ în func]ie de sex. pentru beta-adrenergic (v. Ca urmare. Vârsta de apari]ie [i durata a. din genera]ie `n genera]ie. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. DCI: epinefrin\. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. vasculari. f. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. Totodat\. Cele mai importante trans-form\ri în a. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. II. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). [Lat. -aux. În prezent. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. Uneori. α-ADRENERGIC. ~ntre diviziuni. [i vârsta adult\. V.] Care se refer\ la glandele suprarenale. sunt de ordin psihologic. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. cât [i la diferite tipuri celulare. [Lat. s.. ADRENERGIE. [Lat. s. β-ADRENERGIC. a. / adrener-gy. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. adj. mediu socio-economic. [i ADN metilare. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. Var. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. ADN recombiné / recombinant DNA. termenul este utilizat ca sin. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. Moleculele de ADN r. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. [i tab. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. endocrinol. ADRENAL. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ad = aproape de. proprietate denumit\ complementaritate. se încheie la vârsta de 25 de ani. La nivelul sinapselor. -is = rinichi. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. ADRENALIN|. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. [Lat. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. -is = ri-nichi. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. f. ADRENERGIC. determin\ con]inutul informa]ional. const. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. ad = aproape de. a se dezvolta. pentru alfa-adrenergic (v. f. f. Pe de alt\ parte. Sin. Exist\ trei ADN polimeraze (I. dup\ diferen]ierea celulelor. Unii autori consider\ c\ a. s.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. s. s. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. necesar\ lucrului mus-cular. lâng\. A. V. / adrénaline. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. excesul de ADN m. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. -is = rini-chi. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. f. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. adj. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. puberty. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. lipsit\ de *introni. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. ad = aproape de. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. / adre-nal. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. Var. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). lâng\. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. / adolescence. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. gr. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. a.: ADN himer\. lâng\. / ado-lescence. Foarte probabil. / adrénergie. a. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\.: ADN hibrid (v.*cromozomii. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. -inã. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. ar putea bloca gene vitale pentru celule. gr. -is = ri-nichi. [Lat. ren. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. iar a. Ca urmare. care sunt prezen]i în *ADN genomic.).: ADNc. / adrenergic. adic\ secven]a. lâng\. este un hormon de *stres.).. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. V. ADN s. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. / adrénergique. III. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. adj. cu rol în *sindromul general de adaptare. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. cu *simpaticotonie. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. ad = aproape de. ADN având o configura]ie de superhelix. Abrev. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. A. ADOLESCEN}|.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. atât la celu-lele embrionare. Crick [i Wilkins. dup\ o *clonare prealabil\. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. În plus. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. adj.). prin secven]area ADN. f. accelereaz\ ritmul cardiac. III).

s. dys = greu. -is = rinichi. AEROB. f. / aphasia. [Lat. f. senzorial\ [i *a. f. lâng\. s. aer. [i alfablocant. [Gr. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. -is = rinichi. tonos = tensiune. ko-lon = intestin gros. metron = m\sur\. ADSORBAT.] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. adrenergic blocking agent. s. gr. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. -is = rinichi. / aphagia. / aphagie. NA: tunica adventitia. se disting dou\ forme majore: *a. -icis = scoar]\. Într-o formulare general\. [Lat. de regul\ reversibil\. aer. / adsorption. gr. a substantivelor. profesor la Paris. f. scrisului sau sem-nelor. f. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. Form\ u[oar\ a *a. AEROSOL. [Gr. -icis = scoar-]\. s. AEROFAGIE. s. emfizem).. în care a. pl. s. [i adsorbat. s. -eris. ADRENOLITIC. / aérophagie.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. [Lat. -os = aer. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. / adrenocortical. -inã. ad = aproape de. phakos = linte. Wernicke.] Sin. -icis = scoar]\. nu-tri]ie. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. aer. [Lat. aer. s. m. Printre diferitele tipuri de a. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. pl.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. cortex. adj. gr. a bea. cortex. / adreno-prival. ADSORBANT. lâng\. phasis = cuvânt. f. f. aer. -eris. naturali [i a.. f. s. [i adsorbant. ADRENOLEUCODISTROFIE. a . lâng\. trophe = hran\. `n relief. [Lat. / aeropha-gia. ren. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. AEROTONOMETRU. [Lat.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. aer. [Gr. AER REZIDUAL / air residuel / residual air.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. AFAKIE. aer. a bea. Boala este ereditar\. [Lat. phobos = fric\. -os = aer. ADRENOCORTICOIZI. s. -eris. -os = aer. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. / aerobic. sorbere = a suge.). ADVENTICE. m.: corticosteroizi (v. gr. unde se acumuleaz\. / adreno-corticostéroïdes. m.: volum inspirator de rezerv\ (v. s. asimetrice. gr. aer. gr.. s. 1824-1880. cel mai adesea involuntar\. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). V. stereos = solid. ADRENOCORTICOSTEROIZI. eidos = form\. ADUCIN|. m. adj. AFAGIE. -os = aer. / adrénocorti-cotrophine. naturali exist\ în atmosfe-r\. Sin. termenul a. / adres-sins.] Sin. / aérophobie. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. ren. depinzând de acesta. Ulteri-or. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. -is = rinichi.. adj. sorbere = a suge. AEROFOBIE. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. lâng\. aer. sobria sunt patogene oportuniste la om. f. / aérosolthérapie. adventicius = care se adaug\ deasupra. [Lat.] Sin. gr. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. A. f. [Lat. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. 1864). / adrenoleukodystrophy. / adventitia. s. s. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac.). α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. / adducin. / aerosol. gr. s. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). Sin. / adsorbant. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. / adducine. eidos = form\. m. privus = lipsit de. [Lat.priv. m. [Paul Broca. paralizii. A. -eris. m. V. se asociaz\ semne cerebrale variate. AER CURENT / air courant / tidal air. cortex. s. a unei substan]e (mo-lecule. cortex. monas = unitate. / air.] A.] Substan]\ care se adsoarbe.. s. mai mult sau mai pu]in accentuat\. -os = aer. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. f. / adressines. / aerocolia. de la lyein = a distruge. f. pl. f. adj. lytikos = care distruge. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\).: corticosteroizi (v. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. aer. -eris. / aphasie. -os = aer. ad = spre. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. n.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. ren. -os = aer.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei.: volum rezidual (v. aer. pl. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. pl. `n prezen]a calciului. trophe = hran\. ren. / adréno-leuco-dystrophie. ADSORB}IE. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. aer. f. / aerotonometer. s. Lipsa cristalinului. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. / adrenocorticoids. s. gr. 2) Substan]a respectiv\. [Lat. ad = spre. gaster. aphaquie. gr. s. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. aer. ADRENOPRIV. [Lat.: corticotrofin\ (v. gr. f. motorie. A. -eris. -aux. aer. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. n. / aerosol therapy. ae-rocoly.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. ioni. / aphakia. gr. dificil. adj. [Lat.priv. adj. s. lâng\. V. s. AEROGASTRIE. *agrafie). / adventice. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. f. AER. / aérocolie. / aphakie. s. -icis = scoar]\. phagein = a mânca. ren. gr. f. f. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp.. gr. / adrénocortical. a aspira.priv. f. s. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. lâng\. sorbere = a bea. / adrenocorticotropin. ADRENOCORTICOTROFIN|. n. s. mobili. / aérosol. -eris. cu flagel polar. nutri]ie. Speciile A. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. ad = aproape de. f. -os = aer. gr. / adsorbate. s. f. m. gr. adj. m. gr. adj. ad = aproape de.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. / adrénolytique. Clinic. [Lat. a.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. / adsorbate. a . s. [Lat.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. / adsorbent. / adrénoprive. adj. deci a principalului factor al *acomod\rii. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. [Lat. s. ad = aproape de. f. AEROSOLTERAPIE. / adrénocortico-ïdes. -is = rinichi.] Ini]ial (Trousseau. / aérogastrie. s. *corzi vocale). f. s. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. -eris. a . V.ADRENOCORTICAL. gastros = stomac. f. [Lat. gr.: volum expirator de rezerv\ (v. / air. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. ad = aproape de. lâng\. f. -is = rinichi. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. cât [i cea motorie ale creierului. [Lat.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. bios = via]\. hydrophila [i A. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). beta-blocant. AEROCOLIE. ad = aproape de.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. s.). s. Ex.). -is = rinichi. s.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. ad = aproape de. tulbur\ri de comportament.). s. s. bron-[ite. / aeropho-bia. afazie. [Lat. limi-tat\ la uitarea. Sin. / adsorption.: volum curent (v. f. Sin. lâng\. posttrau-matic\ sau congenital\. s. s. f. artificiali ob]inu]i prin diferite metode.). Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. Se disting a. m. s. antropolog [i chirurg fran-cez. s. s. / aérobe. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. -ale. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. face parte din banda 4. sensul termenului a fost extins considerabil.] 1) Fi-xare. ren. gr. aer. ren. pha-gein = a mânca. ADRESINE.). cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . s. / aero-gastria. lentil\. pl. ce provoac\ uneori distensia organului. A. s. / aérotonomètre. m. f. aer. vorbire. / adre-nolytic. leu-kos = alb. aerosolterapie. adj.] Degluti]ie. / adrenocorticoste-roids. ad = aproape de. AFAZIE.

A. / aphrodisie. sunete muzicale . apyretic. stare emo]io-nal\ intens\. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. f. A.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. s. tularemie etc. [Lat. s. f.).: anartrie (v. / affectivité. boal\. B. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. A. gust sau miros. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. pheme = vorbire. m. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice.: eferent.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. [Gr. m.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . vulgar\. [Alois Bednar. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. f. affectus = stare de spirit. [Lat. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. s.: afazie Wer-nicke (v. -ozã.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus.priv. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. / affection. profesor la Berlin. prietenie. [Gr. A. a . n. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. la întâmplare. -e.a. triste]e.. aphthae).). fiind foarte dureroas\. 1848-1905. AFT|. f. [Lat. lat. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). / afébrile.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. / aflatoxin. / aphte. Varietate de a. în paranoia. phone = voce. [Termen compus: afla . / aphemia. f. local\). cu toate c\ obiectul este recunoscut. / aphrodisia. Polonia). Se disting: 1) A. de ex. f. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. [Lat. a . Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici.. / aphonie. s. s. A. / aphrodisiaque.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i.: afazie de conduc]ie. de la gr. / afibrinogénémie. A. a sl\bi. 4) A. afferre = a aduce. Wernicke cu *a.: apiretic. haima. / affinity. A. *leziune. AFINITATE. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. în care cuvintele sunt rostite fluent. s. A. de ex.temperatur\ în jur de 370C). Broca.: nerv a. f. m. A. / afferent. A. -onis = stare afectiv\. Viena.] Pierdere a vocii. [Lat. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. de la afficere = a afecta. a sl\bi. cu prognostic benign.. [Gr. A. Semnifica]ia sa este destul de vag\. f. Secundar. m. de la Afro-dita = zei]a dragostei. dar utilizate incorect. mai rar pe mucoasa genital\. congenital\. / afibrinogen(a)emia. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. -arum = afte. scris (*agrafie sau a. de[i gânde[te nor-mal. f. Ex. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde.: conexiune invers\ (v. fibra = fibr\.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. caracterizat\ prin anxietate. de la finis = limit\. / aphthosis. affinitas. neurolog [i psihiatru german. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. adj. s. o. gennan = a produce. f. AFECT. s. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. s. m. boal\. lat.. Asocierea *a. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. Wer-nicke. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. -atos = sânge. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. s.priv. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. W. ferre = a conduce. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. s. de form\ rotund\ sau o-valar\. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. AFECTIVITATE. / affective faculty. AFTOZ|. f. vecin\tate. Form\ de *a. complet\ sau par]ial\.). tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). primar. / aflatoxine. *sindrom. 2) Sim-patie. AFIBRINOGENEMIE. de la gr.). de la toxon = s\geat\. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. AFERENT. f. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. [Lat. observate la nive-lul palatului dur la copii. f. a. AFRODIZIAC. s. 3) A. / aphrodisiac. afec]iune. / aphtha (pl. adj. s. AFEMIE. -inã. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). cu evolu]ie în pusee recidivante.cuvintelor [i a lecturii. de la afficere = a afecta. s. înaintea altei substan]e. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. de la ad = spre. affectio. s. de la afficere = a afecta. afectare. / affect. s. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. adj. patologic. A. astenic. / affinité. f. [Lat. exist\ rar în stare pur\.de la Aspergillus flavus. adj. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. auditiv\.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. gr. f. 2) Sin. f\când ab-strac]ie de cauze. ferre = a con-duce. verbal sau în scris. Ant. participiul verbului invertere = a inversa. cântec (amuzie). A. A. s. sau a cuvintelor scrise (a. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. | 117 . affectus = stare de spirit. s. *disfunc]ie.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. izo-late sau grupate. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde.. De asemenea. -inã. pediatru austriac. a sl\bi. adj.priv. gr. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. impulsurile sexuale. / aphtose. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. s.] 1) Emo]ie intens\. adj. AFONIE. AFRODIZIE. aphtae. a .] Sin. *aftozele. f. n. A. AFEBRIL. / affect. f. afferre = a aduce. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. când se produce *afazie. s. AFLATOXIN|. [Gr.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. 2) A. s. Sin. / aphémie. / aphonia. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . în cadrul *a. sensi-bilitate. m. [Lat. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. a . febris = febr\. 2) Comportare emotiv\. tu-berculoz\. -arum = afte. surditate verba-l\. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. [Gr. Sin. *boal\.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. aphrodisiakos. f.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. 2) A.priv. în cadrul *bolii Beh-çet. [Carl Wernicke. s. / affection. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. inversus. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). / afférent. aphtae. s. AFEC}IUNE. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. spastic\). 1816-1888. / afebrile. dragoste fa]\ de cineva. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. f. afec]iune. A. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. de la Afrodita = zei]a dragostei. în general. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. aphrodisia = dorin]\ sexual\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. s. de la ad = spre. s.] A.. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a.] Ulcera]ii infectate. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). [Gr. A. în care pacientul. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. Sin. -atis = înrudire. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. s.

genitalia = organele genitale . chimic. 3) A. imunitate.). V.). agoni[ti dopaminergici. Defini]ia a. a stoma-cului. s. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. a .AGALACTIE. f. agens. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. agglutinare = a lipi. s. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\.. s. / agoniste. / aggluti-nation. f. [Gr. tactil\.. s. *bromocriptina).] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale.. / ageusia.] Absen]a congenital\ a lim-bii.. de la gennan = a produce. a . / agent. Ex. s. m. / agonadal.priv. / age-nitalism.priv. AGLUTINARE. / agitation. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). a . / agalactia. dând prin r\cire un gel. s.: genin\ (v.. gustativ\. a . determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. a . AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. V. cunoa[tere. [Gr. f. Sin. Se disting a. 2) A. f. f. disglo-bulinemie. / agoraphobie. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. A. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. -inã. Care este lipsit de *gonade. cât [i pe cea secundar\. vector. anosognozie.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. f. f.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). lat. a agita [i agere = a ac]iona. AGLUTININ|. glossa = limb\. Ex. s. [Gr. [Gr. ca entitate este pus\ la îndoial\. [Gr. AGLOSIE. f. ageu-stia. [i a. s. s. Orice factor provocator de boal\. adj. se clasific\ în: auditiv\. f. -e. s. v. adj. AGITA}IE. Sin. cu tendin]a evit\rii acestora. f. agmen. [Lat. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. -inã. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). AGENT CHELATOR / chélateur. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. s.].: virus delta.priv. AGONIE. agora = pia]\. f. imagi-nilor. dulce. a obiectelor. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. v. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. s. largi. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. factor fi-zic. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. / agammaglobu-linémie.: chelator (v. s.. Termenul agalaxie este in-corect. / chelating agent. [Gr. AGNOZIE. s. A. gr. s. / agueusie. [Gr. vaselor [i tubului digestiv (ex. -inis = mul]ime. sau reac]ional\. adj. -aktos = lapte.. gonos = s\mân-]\. / agent. [Lat.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare.] Sin.priv. AGENEZIE. gala.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. 3) A. s. s. AGLICON. [Gr.: astereognozie (v. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. f.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. -ntis = activ. pe de alt\ parte. d. / agyrie.priv.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. dimpotriv\. / agglutinogène. [i agonist potasic. a uni. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. f. s. 118 . infectant. / agammaglobulin(a)emia. gastros = stomac.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. agglutinare = a lipi. a . f. s. m. / agglutinogen. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. s.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. s. / agitation. asomatognozie.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. s. de la gnonai = a cunoa[te. s. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. Poate fi dezordona-t\. chiar existen]a a. cu efect central. m. f. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. boal\ Bruton. A. dim. de la gignere = a na[te. a pune `n mi[care. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. gyros = cerc. viu.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. f. de corp calos. a – priv. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.: geloz\. vizual\. / agénésie. de r\s-puns celular. a propriului corp (autotopagnozi-a). acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. AGONIST. [Lat. aflate în suspensie. s. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. pot fi disociate. s. lat.priv. congenital\ de tip Bruton. a pune `n mi[care. [Gr.: *apomorfina. de la agitare = a pune `n mi[care. mutagen. dopexamina). sindrom Aicardi. ligand. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. Ce-le mai cunoscute a. idiopatice do-bândite tardive. de la agere = a ac]iona. 2) A.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. glo-bulus. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. genesis = producere.priv. [Malaiezia-n\ agar-agar. agitatio. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. agglutinare = a lipi. / agglutinin. A. AGONADAL. f. purt\tor de germeni infec]io[i. / agastrie. microorganism p\truns în corpul uman. m. V. cold agglutinins. alimfocitoz\. m. glykys = dulce. f. [Gr.priv. antagonist. s. AGORAFOBIE. -aux.. [i alexie. imunoglobulinele. AGAMAGLOBULINEMIE. / aglycone. / agnosie. V. receptor. AGENT.priv. lipsit\ de inten]ie sau scop. / agastria. V. / agglutinine. s. / agonadal. a uni. care p\trund în creier (ex. A. AGLUTINOGEN. s. f. f. poate fi spontan\. a . / agonie.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. AGEUZIE. s. -onis = agita]ie.. a . -atos = sânge.. iriga]ie cerebral\ insuficient\. gesturilor [i *mimicii. com\. V. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. [Gr. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. d. AGENITALISM. gr. [i eunuchism. s. f. / agora-phobia. s. [Gr. agonistes = lupt\tor. / agminé.: *dopamina. / agminated. AGASTRIE. gennan = a produce. de timp) etc. f. f. haima. [Lat. adj. a . a crea. / agénitalisme. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. lat.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee...). s. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. Sin. m. mielom). Sin. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. r. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. În func]ie de natura acestor stimuli a. f. [Gr. caren]\ imunitar\. adj. m. d. gone. [i disgenezie. / agyria. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. a uni. ex-citement. [Lat. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. [Lat. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. / agglutination. agoni[ti adrenergici.] Absen]a. / agalactie. sunetelor. gr. gaster. cu exagerarea mi[c\rilor. / aglossie. provocând astfel aglutinarea acestora. de la globus = glob. s. f. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei.. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. cecitate psi-hic\. m. s. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. sau agresiv\. AGIRIE. grup sanguin). / ago-nist. gyrus. / agony. a . gueusis = gust. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.: 1) A. prosopagnozie. / aglycone. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. m. / agnosia. olfactiv\. f. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. agon = lupt\.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge.priv. AGMINAT. adj. phobos = fric\. f. a. n. Se disting: 1) A.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. s. / aglossia. [Gr. s. s. A. / agenesia. A. amar [i acid. La om. -ale. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. gnosis = percepere.

ocular. s. lacrima = lacrim\. la nivelul pielii. / achillo-dynia. s. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. p. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. -azã. s. / agrégabilité. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic.). mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. a. / aggrega-ting. de la kinein = a mi[ca. lat.] Tendin]\ la atac. a . s. s. [Lat. n. a . aggresus. granulum. f. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. adj.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. / blue. V. Aglomerare. [i lactoz\. e. [Lat. de la granum = gr\unte. / alacrymie. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. aggregare = a aduna la un loc. m. ALANIN|. / a-grammatism. s. lovire etc. Sin. s. / albinism. m. dim. m. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. de toluidi-n\. f. A. a. aggravatio.] Absen]a *lactazei din intestin. f. / akinesia. mai rar. V. s. de a se aglomera în gr\mezi. / agraphie. în zonele de ischemie. *miozin\ [i *fibrin\. / agressi-vity. s. din gr. f. de Prusia. s. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. / alalia.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3).priv. f. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. / eye dryness. s. graphein = a scrie.: acromie cu-tanat\. f. adj. în for-m\ de cro[et. / agraphia. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. f. lactis = lapte. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate.AGRAF|.. aggresus. Aglomerare. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. aluzii etc. -antos = cârnat. / agressologie. s. de metilen. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). a. un deficit de *tirozin\. f. s. Este facilitat\ de *ca-tecolamine.. s. V. s. / worsening.. în care se constat\. s. s. A. AGRANULOCITOZ|. f. de la lalein = a vorbi.] 1) ~n sens larg. s. AGREGARE. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. de la aggredi = a merge spre. Var. logos = [tiin]\. sludging of red cells. albus = alb. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. [Lat.i-re. a p\[i). Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. s.priv. s. [Gr. s. s. de a se alipi. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. din germ. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. [Gr. a . Akhileus. f. kytos = celul\. Sin. / lactase defi-ciency. de tip recesiv. n. V. devenind rapid ireversibil\. m. V. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor.. f. f. fie cu lapte de origi-ne animal\. [Lat. de la ag-gravare = a agrava. s.. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli.: boal\ Schultz. / lactation. [Gr. s. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. / agrégation. a . ALALIE. Simbol Ala sau A.priv. aggregatio. aggregare = a aduna la un loc. de brom-fenol. s. / allantoin. *tromboxan [i de prezen]a calciului. [Gr. s. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. -ism. / agranulocytose. depig-mentate. / alalie. [Lat. în st\rile de [oc. gr. V.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. sindrom Gerstmann.) sau ascuns\. [Lat.. f. gr.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. [Fr. lalia = vorbire. dim. artificial\). fie cu lapte uman. Evans. AGRAVARE.priv. s. acte suicidale). f. factor plachetar IV. a. agregat. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. s. ALACRIMIE. -ism. odyne = durere. Aminoacid neesen]ial. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). Sin. f. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. toate de tip autozomal recesiv. gradi = a merge.. kytos = celul\. de la aggredi = a merge spre. AKINEZIE. granulum. fiind unite de filamente de *actin\. f. [Gr. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. [Gr. gradi = a merge. AGRAFIE. allactare = a al\pta.priv. f. f. n. f. / alactasie. / allantois.. tripan. lat. [Lat.priv. s. eidos = form\.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. adj. / aggregate. / aggravation. -ozã. f. AL|PTARE. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. [Gr. [i stres.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. n. f. AGRANULOCIT. par]ial. *ADP.] Alterare a scrisului. a . f. a . / albinisme. s. 2) A. AGRAMATISM. cu aplica]ii în medicin\. a . [i agregant.priv. agregare. [Lat. cel mai frecvent. sludge. f. / agrégant. f. -onis = `nr\ut\]ire. allas. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. / aggregability.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. s. / clip. În medicin\. f. [i sindrom Sjögren.] Aglomera-re. s. / agrafe. lat. 2) Mai mul-te substan]e chimice. Uneori termenul este considerat sin.] Proprietatea de a se agrega. a. s. / allantoïne. f. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. aggregare = a aduna la un loc. A.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. cu [ase subtipuri. Fenomenul de grupare a plachetelor. lat. spre. / agressivité. s. A. [Gr. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. a `nr\ut\]i. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. s. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. [i sindrom Kostmann. / alanine. lat. sau generalizat\. -e. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. AGRESOLOGIE. AGREGABILITATE. a ataca (ad = la. la leucocite. f. s. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. s. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. cu *afemie. / allantoïde. f. / allaitement. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. f. AGREGAT. adj.: sindrom Kostmann (v. gr\-mad\ de trombocite. con]inând vase intestinale.). a p\[i). f. agregarea eritrocite-lor. ALANTOIN|. a ataca (ad = la. [Gr. agregarea plachetelor. f. Ex. grammatica. V. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. AGRESIVITATE. V. / bleu. de la granum = gr\unte. kinesis = mi[care. / agres-sology. / agra-nulocyte. distru-gere a unor obiecte. ALANTOID|. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. f. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. 3) A. / agrégat. Laborit. [Gr. a . / akinésie. s. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. A. s. Poate fi localizat\. Deoarece uricaza nu exist\ la om. agrafe. / agranulocyte. ALBASTRU. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. f. AGREGANT. de la aggregare = a aduna la un loc.] Pies\ metalic\ mic\. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. / agranulocytosis.: a.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. [Lat. Fondator: H. / alanine. 119 . s. lac. a-vând o circula]ie interna]ional\. -e. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. V. ALACTAZIE. Krap = cro[et. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. congenital\ sau dobândit\. AHILODINIE. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. ALBINISM. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. f.: acinezie. generalizat sau oculocutanat. sunt denumite cu acest cuvânt. spre. / aggrega-tion.. s.priv. foarte probabil. A. A.] Leucocit lipsit de granula]ii. / achillodynie. mimic\. ca în *sindromul Waar-denburg. / agrammatisme. s.

ca [i în unele vegetale.. albumen. kaptein = a suge cu l\comie. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. ALCAPTONURIE. -atos = sânge. A. / alkal(a)emia.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. s. de la therapeuien = a `ngriji. s. / alcalosis. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. ALBUMINEMIE. al kali sau al-qaliy = sod\. -inã. total\ sau poten]ial\). s. ALCALINOTERAPIE. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. s. testicular\. catabolit al *tirozinei. u[or colorat. S. / albuminurie. ALCALIN. / cervicospinal fluid proteins. f. -inis = albu[ de ou. / alcalinisant. f. n. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. este pu]in utilizat. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. / albuginite. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. în *leucemie. miscibil cu apa. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. me-tabolic\. ALBUGINEE. / alka-lization. a. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. / albumose.ALBINOS.. / albuginée. s. Lichid incolor. V. f. m. s. s. compensat\. m. f. A. de-numit în limbaj curent a. albumen. de la albus = alb.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. A. ALBUMOZURIE.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. gr. s. gr. f. / alkylant. f. ALCOOLATUR|. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). s. -inã. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. -e.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. f. const. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. ALCALINITATE. -atos = sânge. f. [Ar. V. Sin.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. V. tab. ALBUMIN|. / albuminorrachie. proteinurie. f. de la albus = alb. f. de la albus = alb. consecutiv. f. adj. -inis = albu[ de ou. etilic. ALCALOZ|. / albino. eterul. pân\ la neutralizare (a. s.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. [Ar. s. m. albumen. / alcaptone. s.. a. ce con]ine azot. pl. al-cohol sau al koh’l = subtil. / albu-minuria [Lat. m. al kali sau al-qaliy = sod\. f.4).] Inflama]ia *al-bugineei. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. O. s. ALBUGO. Este antiseptic. [Ar. [Ar. [Ar. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. cu formula chimic\ C2H5OH. gr. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / albuginitis. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. s. eliminarea sa urinar\. / alkalitherapy. f. s. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. m. Reprezentant tip este *a. / alkaptone. [Ar. A. s. / alkaloid..Var. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. gr. / albumosurie. albugo. al kali sau al-qaliy = sod\. cu miros a-greabil. ALCOOL. [Lat. s. al kali sau al-qaliy = sod\. f. A. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. alcaloz\. Unele a. / alkali. -inis = albea]\.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu.] Membran\ fibroas\. e. de la albus = alb. s.).. alcalinization. s. [Lat. [Ar. s. alcaloz\. [Ar. -inã. de altitudine apare la altitudini mari. / albuginea. s.: proteinorahie (v. adj. s. / albu-mosuria. al kali sau al-qaliy = sod\. metabolic\. s. m.: alkil. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\.5 % volume de C2H5OH. albumen. *cocaina. V. s.: acid homogentizic. fiind plasma-tic\ [i tisular\. ALCHIL. albumen. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. uneori la doze foarte mici. a. inflamabil. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. / albuminémie. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. n. ouron = urin\. albus = alb. [Lat. / alcalinothérapie. [Ar. uneori striate. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. / alcali. s. s. / alcohol. constând în formarea de pete mici albe. / alkyl. inflamabil. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. de la albus = alb. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. V. p\trunz\tor. a. / alkyl. s. -ozã. cloroformul. -ozã. s. m. -inis = albea]\. / alka-lizer. n. [i tab. / albinos. m. f. CH3OH. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. p\trunz\tor. s. [Lat.: *morfina. -ozã. / alkalinity. adj. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. transversale. / alcalinisation. s. rhakhis = coloan\ vertebral\. s. f. -inis = albu[ de ou. [i leucom.. uneori. f. al kali sau al-qaliy = sod\. / albumine. haima. biochim. | | 120 . ALBUMOZ|. Exist\ diferite tipuri de a. -inis = albu[ de ou. *stricnina etc. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. adj. / alkaline. se observ\ în *mielomul multiplu [i. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. gr. kap-tein = a suge cu l\comie. ocular\ sau sclerotica). m. m. ALCHILANT.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. al kali sau al-qaliy = sod\.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. se manifest\ (uneori. ALCALINIZANT. gr. f. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. respiratorie sau gazoas\. s. f. al kali sau al-qaliy = sod\. Administrarea [i circuitul a. [Lat. cu aspect albi-cios. ALCALINIZARE. f. / alcaline. des-hidratat con]ine 99. f. mu[chi. / alcaloïde. gr. -inã. dur\. V. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. f.). s. / alcoolat. const. al\turi de C [i H sau de C. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\.. [Ar. ALCOOLAT. albugo. s. f. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. / alco-holature. medicamente etc. NA: tunica albuginea. m. f. H. moarte). Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil.: protein\ BenceJones (v. / alcoholate. [Ar. [Ar. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. sunt pu]in solubili în ap\. de la albus = alb. al kali sau al-qaliy = sod\. albumen. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. ALBUGINIT|. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. / alcalémie s. / albumose. cu pH-ul peste 7. pl. ALCALI. ouron = urin\. -inis = albu[ de ou. f.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. s. adj. adj.] Prezen]a de albumine în urin\. / albugo. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. lichid clar. / alkap-tonuria. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). al-kalosis.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. s. adj. [Lat. s. gr.: ciclofosfamida). f. s. ALCALOID. s. s.] Sin. prin concentra]ia ionilor OH.] Individ afectat de *albi-nism. albugo. / albugo. A. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. biochim.] Prezen]a în urin\ a albumozei. s..] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. f. / alcaptonurie. eidos = for-m\. adj. s. [Lat. / alcalose. gr. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia.] Sin. / alcoolature.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. s. therapeia = tratament. ALCAPTON|. ALCALEMIE. ALBUMINORAHIE. -inis = albea]\. -inis = albu[ de ou.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). f. -itã. [Lat. Frecvent. sunt strict reglemen-tate. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. s. / al-kylant. f. [Lat. / alcalinité. ou\. lapte. / albu-min(a)emia. haima. Ex. A. al kali sau al-qaliy = sod\. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. al kali sau al-qaliy = sod\. ALBUMINURIE. bilirubin\. *cafeina.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. volatil. termenul es-te folosit pentru tunica a. m. / alcool. s. f. ouron = urin\. A. [Ar. m. / albumin. f. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). s.

engl.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. s. / allergic. aldolazemie). ALCOOLMETRU. Sin. [Ar. p\trun-z\tor. / alcooltest. -atos = sânge. a discern\mântului).] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. f. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti.2 mU/ml (12-75 nmol/l). colite. ALDEHID|. m. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. este polimorf\. / allèlomorphe. p\trunz\tor. A. denume[te o marc\ depus\. timp de ani de zile. Care produce *alergie. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. testum = capac de lut ars. allos = altul. `n general. Responsabilitatea penal\ (delict. s. s. f. al-cohol sau al koh’l = subtil. A.: boal\ a. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\.: a. al-cohol sau al koh’l = subtil. O nu este func]ional\. [i ceton\. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. f. / aldéhyde.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. f. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. *a. ale aceleia[i gene. Excesul de a. / alcoologie. f. 121 . provoac\ de-ple]ia potasiului. [Ar. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. A. s. ALEL|. izolat\ din ficat. urticaria. haima.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. prob\. Cele do-u\ a.). ALDOSTERON. [Gr.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. [Ar.: alel\ morbid\ (v.] Care este în rela]ie cu *alergia. 60 %. de la alcool dehydrogenatum. Între 1 [i 2. f. s. ALDOLAZEMIE. La adult.. / alcoholomania. fac parte: astmul. *A. Cantitatea de a. *a.. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. A. adj.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. recesive. allelon = de la unul la altul. al-cohol sau al koh’l = subtil. test = examen. n. allos = altul.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. figur\. s. logos = [tiin]\. C. m. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. s. ALERGEN. / aldolase. Cele trei a. s. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. [i alco-olomanie. / alcoholometer. allelon = de la unul la altul. s. f.3 [i 8. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. n. / alcoolémie. ALCOOLISM. dimpotriv\. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. ALCOOLOMANIE. Sin. / alcoholo-gy. a. p\-trunz\tor. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. gr. V. / alco-hol(a)emia. Concentra]ia a. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. [Gr. Sin.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. cu *alcoolodependen]\. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. s.: *ciroz\. [Abrev. Dintre bolile a. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. ALDOLAZ|. al-cohol sau al koh’l = subtil. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^. variaz\ între 1. / alco-holism. A. singura prezent\ în mu[chi. de la 2. s. / al-coholomania. m. morphe = form\. / alcoolodépen-dance. migrene etc. B. a. [Ar. [Ar. / alcoolmètre. Se reprezint\ cu litere mici. f. Termenul etilotest este mai corect. m. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. deoarece a. dar [i în celelalte ]esuturi. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. ergon = lucru. f. f. s. / alcoolomanie. ALEL| NUL| / allèle nul / -. p\-trunz\tor. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. m. adj.. de la ergein = a lucra. V. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. [Ar. / alcoolisme. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. oenomanie. A.. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. s.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. hiperaldosteronism. s. *A. / aldolase. V. m. asemenea celorlalte a. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. f. sunt. s. se produce reten]ia celular\ a sodiului. Ex.). V. m. [Ar. s. sc\dere a memoriei. [Ar. se nume[te monomorf\. ALERGIC. / allergique. s. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). s. / aldehyde.: `n *sistemul ABO. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. s.: etilism. mania = nebunie. O cre[tere a *volemiei. A. V. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. ALCOOLIZARE. adj. [Gr.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. `n continuare. ALELOMORF|.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. pendere = a a-târna. m. / alcoolisation. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). adj. 2) Sin. se constat\ [i în infarctul miocardic. n. / allèle. / allelomorph. O cre[tere tranzitorie a a. / alcohol-test. proprie creierului. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. a.: alel\ letal\. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. m.: polenul gramineelor.ALCOOLEMIE. f. n. / al-lergen. A. *A. s.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. m. al-cohol sau al koh’l = subtil. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. 2) Proteine purificate din alimente. prin abuzul de vin. / aldostéronisme. una provenit\ de la tat\ [i. . f. Sin. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v.. f. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. gr. ac]iune. La adultul normal. / allele. A. s. ALCOOLOGIE. / aldo-sterone. [Gr. de la de = separat de. / aldosteronism. f. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. s. p\trunz\tor. lat. / aldostérone. dependere = a sta atârnat. de la ergein = a lucra. gennan = a produce. p\trunz\tor. din fr. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. a unor doze excesive de alcool. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. / aldo-las(a)emia. s. de la mam\. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. a. euforie nejustificat\. *delirium tremens.: hiperaldosteronism (v. La nivel biochimic. Ex. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. unele gastri-te. densimetru. *tremor). adj. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. s. metron = m\sur\. eczema. prezente la un *heterozigot. s. a. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). m. -ism. În compen-sa]ie. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. f. s. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. ergon = lucru. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate.] V. ALCOOLODEPENDEN}|. apari]ia unei *toleran]e. s. un individ posed\ dou\ a. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. mai mult sau mai pu]in eficace.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. / alco-holisation. p\trunz\-tor. Ex. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. ac]iune. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / allergène. al-cohol sau al koh’l = subtil. p\trunz\tor. s. Ex. o alta. de la lat. ALCOOLTEST. gr. bacte-rii sau polen. adj. / aldolasémie. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. ALDOSTERONISM. Complica]iile cele mai grave ale a.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. s. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. gr. Termenul de *oenolism semnific\ a. s. f. f..

cluster head-ache. s. algidus = rece. ALGEZIMETRU. f. s. f. ac]iune. / alphachymotryp-sine. f. lexis = cuvânt. s. / allergo-logy.priv. s. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. s. f. ALGEZIOLOGIE. ergon = lucru. allos = altul. f. [i îndeosebi asupra *tripsinei. adj. algos = durere. a abate (o lovitur\). [α = prima liter\ a alfabetului grec. adj. f. ALFALIPOPROTEIN|. trauma. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. / alexithymia. / alpha-lipoprotéine. s. f. sindrom Sluder). ciroz\. local sau intramus-cular. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. / alge-simeter. este utilizat\ ca antiinflamator.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. Denumire rezervat\ *a. bloquant. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. ALFA-1-ANTITRIPSIN|.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. s. ALGEZIMETRIE. alge-sis = sim]ul durerii.. post = dup\. [Gr. / aleze.: nevralgia nervului vidi-an. logos = [tiin]\. gr. [Gr.: artralgie. isteric\. f. [Gr.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. algesis = sim]ul durerii. [Fr. tripsis = frecare. adj. [Gr. mai rar în cancere de tub digestiv. ALFAFETOPROTEIN|. C) de talie inegal\. / algidity. [Gr. / allergid. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. hipocondriac\. dys = greu. f. / alexithymie. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. logos = [tiin]\. s.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. / alphamimétique. ergon = lucru. lâng\. de la ergein = a lucra.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici.: α-blocant.: boal\ Sudeck (v. ALEXITIMIE. / alpha-adrenergic. o localizare a-natomic\ (ex. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. f. / alpha-1-antitryp-sine. / allergy. B.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). s. dar îndeosebi a trigemenului. În prezent. m.: alfastimulant (v. s. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. cu Mr 25 kDa. Var. f. ALEXIN|. [Gr. / algique. ALEZ|. ALGIC. A. / alexie. trophe = hran\. în caz de i-munitate. dim. / alexin. algesis = sim]ul durerii. / algésiologie. -is = rinichi. s. s. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. f. f. f. [Gr. de la ergein = a lucra. ALFAGLOBULINE. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. (ex. deci. lat. f. / algid. f. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. ALGID. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. de origine extrem de divers\: a. f. ALEXIE. / allergologie. s. gr. a. -inã. / algésimétrie. spirit.] Sin. -inã.`n cazul *anafilaxiei -. nutri]ie. lexis = cuvânt. algia.] Sin. / alexia. be-ta [i gama. const. în cadrul sinuzitelor. fr. pl. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / alexine. lat. complet\. ALFASTIMULANT. V. Var. de la ergein = a lucra.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat.: alfa-adrener-gic. ALGIE. adj. [Gr. a stimula. ALFAMIMETIC. ALFA-ADRENERGIC.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\.] Defect de în]elegere a scrisului.: *sindrom de nerv nazociliar. vascular\.: α-chimotripsin\. termenul este utilizat mult mai restrictiv. / algesia. tripsis = fre-care.: α-mimetic.: fentolamina) sunt. [α = prima liter\ a alfabetului grec. du-reri difuze de origine dentar\. / alpha-adrenergic stimulating agent. adj. 2) Sin. f. gr. lipos = gr\sime. gr. pâ-n\ la a. s. craniofaciale lateralizate. s. n. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s.. s. Var. / algésie. termenul de a. f. ergein = a lucra] Var. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. / alèse. ren. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil.: α-fetoprotein\. al-los = altul. lat.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8.). n. f. gr. globulus. / algetic. s. / alpha-adréner-gique. f. / algésimètre.). lat. / alphafoetoprotéine. a . în mod normal. / alphabloquant. de la globus = glob.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. f. [Lat. f. s. ALFACHIMOTRIPSIN|.] 1) Sensibilitate dureroas\. au fost descrise numeroa-se sindroame. înghe]at. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. s.priv. vasodilatatoare.] Ini]ial. s. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\.: α-stimulant. înghe]at. ALERGOLOGIE. f.ALERGID|. / allergie. / al-pha-adrenergic blocking agent. f. ergon = lucru. Sin. [α = prima liter\ a alfabetului grec.: α-adrenergic. algos = durere. f(o)etus = f\t. s. adj. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor.: a. alexein = a evita. s. zdrobire. / alge-siology. 3) Uneori. desemnate printr-un eponim (ex. la gravide. protos = primul. s. Var. migrainous neuralgia.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold).] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. m. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. sf\râmare. f. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. metron = m\sur\. s. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. protos = primul. pl. Sin. s. migren\. / alphaf(o)etoprotein. Var. a .] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. cu hiperestezie (v. [Gr.: cecitate verbal\.. / alpha-1-antitrypsin. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. prin extensie. m. s. adj. ad = aproape de. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. / alpha-globulines. [i tab. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. Sin. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C).). Var.: αglobuline. A.. ac]iune. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. f. / allergide. ac]iune. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\.). Ex.] V. rinichi). / algidité. [Lat. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime.6) dintre cele trei grupe: alfa. stimulare = a `mbol-di. / alphastimulant. ALERGIE. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. / / alpha-lipoprotein. s. s. [α = prima liter\ a alfabetului grec. s. s.. / al-phamimetic. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. adj. nevralgie. lipoprotein\. allos = altul. thymos = minte. teratoblastoa-me. f. / algie. khymos = suc. n. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. -idã. s. Var. f. ALFABLOCANT. gr.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. algos = durere. -inã.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. A. zdrobire. -atos = ran\. A. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. -inã. hemocromatoz\) [i. / algesi-metry. [Gr. de asemenea. sf\râmare.: α1-antitripsin\. [Gr. ALGIDITATE. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. istoric pentru *complement. / alpha-globulins. [Gr. s. difi-cil. f. / pain. [α = prima liter\ a alfabetului grec. f. s. de la lectura dificil\. ALGEZIE. -inã. lat. metron = m\sur\. à l’aise = (a se sim]i) bine. a.. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . iar inhibi]ia vasodilata]ie. [Gr. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. algesis = sim]ul durerii. Ex. -inã. s. / algide. f. f.] Agent simpaticolitic. s. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. s. algidus = rece. utilizat ca sin. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Uneori. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. adj. s. drawsheet. 122 . f. s. anti = contra. vezicul\ biliar\. -e. s. biochim. mandibular\ sau ocular\. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente.: algie (v. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. / alphachymotrypsin. adj.

ALGONEURODISTROFIE. lâng\. fetomatern\. s. odyne = durere. rhoia = curgere. din lat. n. 3) În sen-sul cel mai larg. ALOESTEZIE. / algoparalysie. s. f. ALOGENIC. [Gr. adj.: izoaglu-tinogen (v.] Team\ exagerat\. ALIAJ.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. kytos = celul\. m. pathos = afec]iune. s. s. reprezint\ un cuvânt la mod\. V. [Gr. 2) În prezent. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. alimentum = aliment. pentru alchilant (v. lat.] Erotizare a durerii fizice. [Gr. ALOIMUNIZARE. [Gr. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. Tipuri: 1) A. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. f. maso-chism. alienare. / algopho-bia. logia = teorie. [Gr. de la syn = împreun\. Atinge electiv umerii.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. cu mecanism necunoscut. ALGOGENEZ|. / aliénation. lâng\. f. / allo-anticorps. s-a extins [i în diagnosticul medical. / algogenèse. p. f. [Gr. s. m. ALODINIE. allos = altul. solubile unele în altele în anumite condi]ii. / isoimmunization. de la rhein = a curge. A. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. s. / aliphatic. sec. s. 3) A. aisthesis = senza]ie. f.). Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. / algomania. a . ALGOMANIE. gennan = a produce. 123 . s. s. f. algos = durere. diferite constante a-le mediului intern etc. a . f. algos = durere. [Gr. bogat `n nutrimente esen]iale. s. ALOANTIGENI. [Gr. îndeosebi. ALGOPARESTEZIE. antitiroidie-ne). sin-drom Di George. / algogenic. s.] Sin. ALIMENT. / algomanie.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. s. adj. / allodynia. pl. fie. s. allo-geneic. unor afec]iuni ale SNC. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. / alloesthésie. ALGOLAGNIE. / allodynie. s. algos = durere. s. s. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. f. ALGOMENOREE.). m. la înstr\inare. A. [Gr. / allogenic. discurs. lat. reprezentând. anti = contra. voluptate. lat. m.] Menstrua]ie dureroas\. [Gr. natural\ . s. genereaz\ durere. [Gr. philia = atrac]ie.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. nutri]ie. Sin. algos = durere. s. de la alere = a hr\ni.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. / algoneurodys-trophie.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. morbid\ fa]\ de durere. algos = durere.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. ALOANTICORP. v. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. f. medicamentelor (izoniazid\. ALGOPARALIZIE. [Lat. f. lagneia = dorin]\ sexua-l\. ALOGEN. / alloy. apar]i-nând matematicii [i informaticii.] Sin. de la gr. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. phobos = fric\. / allogénique. / algolag-nia. sensibili-tate. s. algos = durere. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. s. s. alienare = a `nstr\ina. f. n. / alloantigens. / a-lymphocytosis. regim. s. men.] Sin.care asigur\ un aport adecvat energetic. lysis = distrugere. sensi-bilitate. [Gr. ulei. lympha = ap\ limpede. / algoménorhée. allochiria. s. f. la separare. s. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. spasmos = contrac]ie. de la alere = a hr\ni. s. m. 2) A. graphium. li-niar\ sau ciclic\. este mai adecvat termenul *a-logenic. / aliphatique. / algolagnie. [Fr. para = dincolo de. [Gr. s.a. 5) A.. / algophilie. aisthesis = senza]ie. spasmus. f. ap\rat. span = a trage. V. Sin. f. A.). sensibilitate. m. allos = altul.a.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. me-nos = lun\. f.a. dys = greu. s. munus = obliga]ie. / allogénique. f.: idio]ie afazic\. allos = altul.] Care pro-voac\. allos = altul. n.). / allogenic. s. f. allos = altul.] Producerea durerii. f. dys = greu. A nu se confunda cu *dis-menoreea. [Gr. algos = durere. / algorithm. para = dincolo de. allesthesia. adj. energetic [i func]io-nal.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). ALKIL. f. aleiphar. au în organism rol plastic. / alymphocytose. IX.priv. de la in = lipsit de. corpus.: homogref\ (v.). s. pl. ALIMENTA}IE. [Gr.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. algogenesis. de protec]ie . f. / algoge-nesia.: algodistrofie simpatic\. în ultimele decenii a. anti = contra. ALIMFOCITOZ|.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. alie-nation. n. s. lat.: izoimunizare (v. aisthesis = senza]ie. / aliment. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. -ozã. s. Termenul. / alloche-iria. [Gr. / alli(a)esthe-sia. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. s. coapsele. / algo-spasm. A. allos = altul. / algophobie. / painful paralysis. ALGOSPASM.] Procesul de hr\nire a organismului. [Lat. de la graphein = a scrie. s. [Gr. neuron = nerv. s. pentru alchil (v. ALGOFILIE. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. gr. s. allos = altul. / algoneurodystrophia. grapheion = peni]\ de scris. f. plastic [i catalitic. f. / algospasme. / algophilia. mâinile.: antigeni alogenici (v. / insanity. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. Sin. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity.. f. f. / allograft.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. diet\. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. genunchii.). picioarele. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. s. / aliment. o schem\ de diagnostic pe etape. adj.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. s. alliage. [Gr. Var. ALIFATIC. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. 4) A. allos = altul. f. m. În acest caz. de la gennon = a produce. f. mixt\ . gennan = a produce. f. ALOGIE. s. f. / allogreffe. / painful paraesthesia. sympathein = a fi al\turi de cineva. Var. ALGOFOBIE. gennan = a produce. adj. f.] Sin. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. s. / algomenorrh(o)ea. în acest caz. infarctului de miocard. s. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. / alliesthésie. f. f. de introducere în organism a substan]elor nutritive. trophe = hra-n\. algos = durere. immu-nis = scutit. ALIENARE. dificil. În limba englez\.). briceag de altoit. [Gr. f. algos = durere. V. senti-ment.] *Parestezie dureroas\. de masochism. / alogia. în particular în *schizofrenie. ALKILANT. / alimentation. ALGORITM. f. Evolu]ie lent re-gresiv\. [Gr. gennan = a produce. s. nutri]ie. s. [i boal\ Bruton. sugarului cu lapte de mam\. dificil. [Gr. / alloantibody.). allos = altul. s. are tendin]a la izolare. / alloantigènes. artificial\ . ALIESTEZIE. / alimen-tation. Ca urmare. algos = durere. s. în primele 4-5 luni de via]\. s. genesis = producere. de la lyein = a distruge. de la phi-lein = a iubi. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. -atos = gr\sime. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. / allo-immunisation. incompatibilitate fetomatern\.] Sin.: algoneurodistrofie (v. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. a aliena. algos = durere. a metabolismului. [Gr. / alogie. / algoparesthésie. s.] Sindrom osteoarticular re-gional. / alliage. lat.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [Lat. s. [Gr. [Gr. m. mania = nebunie. V. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\.). ALOGREF|. / algogène. adj. din gr. adj. f. f. adj. alligare = a lega. s. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. ra]ional\ . algos = durere. f. gr.] Sin.priv. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. / algorithme. tro-phe = hran\. alimentum = aliment. -oris = corp. ALGOGEN.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase.

[Lat. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. m. f. biochim.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. cristalin\ a carbo-nului. verna etc. în general complicat\ cu necroz\. care se fixeaz\ pe ele [i. În particular. gr. alopex = vulpe . / alveolar. / allotypie. f. / allotropy.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . ALUMINIU. implicit. stereos = solid. renale [i la nivelul SNC. [Lat. s. -e. [Gr. s. dim. f. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. dim.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. 3) Sulfatul de a. rhythmus. / alveolitis. gr. / amalgam. f. ALOTIPIE. lat.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. -inis = alaun.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. [i tab. de la alveus = cavitate. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . tres. lichen plan etc. alveolatus = u[or scobit. ar. f. [Gr. / alvéolite. amanitai = un gen de ciuperci. 124 . s. / amasie. f. Ex. de la alveus = cavitate. radia]ii etc. sclerodermie. ALOXAN.] Cre[tere in-egal\.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. dim. / alvéolotomie. V. [Lat.] Cavitate în care se afl\ aer sau. f. utilizat\ ca astringent local. ALORITMIE. -ozã. s. allos = altul.: tifos a. f. a pe-retelui unei alveole dentare. cupru). A. [Gr. AMAUROZ|. s. adj. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. AlCl3. AMALGAM. V. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. în care acestora le cade tot p\rul. multiple.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. alveolus. treis. / alveoloplasty. / alvéole. f. virus a. plastos = modelat. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. typos = tip. alveolus. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. ALOPECIE.ALOKINEZIE. sau f. sec]iune. alterare = a schimba. / allosterism. de la tem-nein = a t\ia. m. / allometry. / allocinésie. -inis = alaun. s.] C\derea p\ru-lui. phagein = a mânca. metron = m\sur\. denudate incomplet. s. f. f.: a. alveolus. tome = t\iere. f. s. s. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale.[i retroauricular. muscaria. s. / allotypy. pathos = boal\. de la trepein = a `ntoarce. Ex. le transmit semnale. Ex. ALOSTERIE. lat. [Gr. f. marc\. / al-veolotomy. f. În a. durere abdominal\. ALVEOLOPLASTIE. / aluminosis.). apoi de severe tulbur\ri hepatice. / amalgame. ca [i în farmacie.] Dis-truc]ia. adj. s. s.: puls bi. idiotip [i izotip.9815 [i simbol Al. / ambidextre. f\r\ lezarea ochiului. model. localizat\ sau difuz\. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. 2) A. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. de la alveus = cavitate. f. `n relief.: boal\ Alström-Leber (v. [Gr. s. ALOPATIE. / altération. cu masa atomic\ 26. s. s. pelad\. s. / allotriosmie. f. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. mastos = sân. [Lat. al-veoli). oftalmolog german. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. adj. ALOTRIOFAGIE. gr. s. alveolus. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. / alopécie.). al-lotropism. de la alveus = cavitate. / alloxan.. malagma. s. [Gr. s.. vom\. Göttingen [i Heidelberg. s. / amaril. congenital\ sau dobândit\. dim. [Lat. uneori. de la kinein = a mi[ca. a leucocitelor alterate (a. s. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. gr.. A. f. de la plassein = a forma. a vederii. s. V.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. 1840-1917.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. f. A. / alvéolaire. AMBIDEXTRU. alveoli.). [Spaniol\ amarillo = galben. a .] Care se refer\ la *febra gal-ben\. [Lat. 2) Fosfatul de a. macro-fagic\). chute de cheveux / alopecia. progresiv\ sau brusc\. f. [Gr. apar semne [i simptome brutale: grea]\. m. s. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. f.priv. [Lat. dexter. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. allos = altul.Paris 1893). ALOTIP. / allotri-osmia. f. de la alveus = cavitate. / alveolus (pl. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. model. rhyth-mos = ritm. Al2(SO4)3. tria = trei. f. f. ALOTRIOSMIE. allos = altul. emolient. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. 13. / allotype. allos = altul. ALVEOLIZ|. s. s. s. / aluminium. de la alveus = cavitate. / alvéoloplastie. s. f. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. în acest mod. allos = altul. s. [Gr. calvi]ie. gr. s. antiperspi-rant. de la amauros = `ntune-cat.. f. [Gr. s. s. seboreic\ masculin\ sau a. f. pantherina. m.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. Este caracteristic\ sifilisului secundar. s. a unor celule (a. s. A. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. Tipuri principale: 1) A. f. tria = trei.] 1) In-flama]ie. s. AMASTIE. n. / allopathie. AlPO4.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. f. n. / alteration. f.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. forme cu propriet\]i fizice [i. [Lat..] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. dim. / amaurose. al-mulgam.: pica (v.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. [Gr. gr. / allopathy. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. / allopu-rinol. 3) A. Importante: 1) A. pl. s. tres. ALVEOL|. / allotropie. prin procese infec]ioase [i degenerative. / alveolysis. [Gr. f. m. ALOPURINOL. allos = altul. amaurosis = orbire. s. de la lyein = a distruge. se limiteaz\ la anumite mirosuri. [Gr. ALVEOLOTOMIE. s. exsudativ\). / ambidexter. f. ALUMINOZ|. f. s. phalloides. În caz de intoxica]ie. / allotype. -itã. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare.] Pierdere. de la alter = altul. Da-c\ a.sau trigeminat (bi.] Elementul nr. / allométrie. NA: alveolus. -tra. lat. / amastia. mamel\. [Lat.. / aluminose. [Gr. treis. f. osme = miros.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. ALVEOLAR. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. f.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. [Lat.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice.6H2O. f. s. s. f. a modela. -trum = dreapta. adj. gr. s. lat. Sin. V. / amaril. / alvéolyse. ALTERARE. fibrinoas\) sau.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. m. s. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). / allopurinol.18H2O. m. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. diaree. boal\ Fauchard-Bourdet. s. allos = altul. ou f. const.boal\ sem\nând cu râia vulpilor.] Sin. ambo = amândoi. A. adj. alumen. / allotriophagie. mai mult sau mai pu]in complet\. supurat\).] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. chimice diferite. s. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. allos = altul. kinesis = mi[care. s. dim. [Gr. a alveolelor dentare. s. m. s. allos = altul. adj. AMARIL. m. ALOTROPIE. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. gr. ALOMETRIE. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. a fibrinei (a. mai rar. / allorhyth-mia. m. / allorythmie.] Sin. amastie.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. 2) A. hair loss. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. s. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. baldness. ALVEOLIT|. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. AMANITA / Amanita / Amanita.. / allokinesis. iar diareea printr-un constipant). profesor (succesiv) la Berlin. marc\.. alumen. [Gr. [Theodor Leber. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. trope = întoarcere. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. / amaurosis. de la alveolus. f. în unele in-fec]ii.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. localizate îndeosebi supra. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis.sau trigeminism). s. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. / allostérie. typos = tip. alveolus. lysis = distrugere. n. o structur\ organic\. s. / allo-triophagy. / aluminium.). / alloxane. allos = altul.

f. / amblyoscope. putere. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. A. / ambisexualité. / ambivalence.: suflu amforic (v. AMFIFIL. adj.).. / amblyopia. ale ambelor sexe. veche amel = smal]. de ex. / amphophile. n. s. AMELOM.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). de la amibein = a alterna. s. frecvent în *schizofrenie. / amphoteric. s. s. melos = extremitate. [Gr. ane-mie.: articula]iile intervertebrale. devine cronic\. ampho = ambii. AMBLIOPIE. amphi = de ambele p\r]i. amblys = tocit. adj. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. adj. adj. f. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. ops. s. boli generale (tuberculoz\. f. A. dizolvat. adj. / ambulance. AMETROPIE.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. [Lat. s. m. / am(o)ebiasis. / ampho-trope. [Gr. de la matus = beat. adj. amphophilous. de la trepein = a `ntoarce. de la ami-bein = a alterna. ambulator. de la sexus = sex.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. adj. amphora = amfor\. s. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. a se plimba. lytos = distrus. amoibe = alternan]\. schimbare. m. m. / amphi-pathic. în dou\ moduri. de la valere = a avea putere. AMBLIOSCOP. Amin\ sim-patomimetic\. opos = v\z. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. a se plimba. Netratat\.: amfolit (v. s. celule migratoare) de a emite pseudopode. miopie). -oris = care se plimb\.. valentia = for-]\. s. / enameloma. de dou\ ori. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. vedere. de la lyein = a distruge. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. ca [i dup\ menopauz\. secundar\ . expresii. s. [Probabil lat. adj. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. atât omul cât [i animalele. ver-tigo (lat. / amphotère. m.] Articula]ie mixt\. [Fr. s. amoibe = alternan]\. aither = aer curat. s.: automatism a.: emetropie. dextroamfetamina [i metamfetamina. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. / amphidiarthrose. [Gr. [Gr. f. Ex. iubire/ur\. ampho = ambii. / ambu-lance. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. philos = prieten. s. iritabilitate. de la philein = a iubi. de la philein = a iubi. s. s. blastos = germen. n. modific\ri de personalitate [i. adj. -azã. Se manifest\ prin dizenterie: colici. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. primar\ . [Lat. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). amphi = de ambele p\r]i. [Fr. [Fr.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. de la a . / amélie. gr. m. n. n.] Boal\ a *smal]ului dentar. / ampholyte. AMIBOID. poate determina depen-den]\. ampho = ambii.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid.: articula]ia temporomandibu-lar\. -ozã. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. pot fi patogene la om.] Absen]a men-strua]iilor. veche amel = smal]. / ampholyte. A. / ametropia. incluzând a. rhoia = curgere. 125 . / amphe-tamine.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. f. / amphiphile. AMFOTROP. la acela[i individ. s. / amphotonie. a dizolva.] Coexisten]a unor caractere sexuale. / amiboïsme. Cushing. ambulare = a merge.] Microorganism unicelular. se nume[te sferic\ sau stigmic\. f.AMBISEXUALITATE. s. [Gr. amphoteros = care apar]ine la doi. schimbare.: amfoter.).] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. gr. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. *ameloblaste.survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. Sin. acte). anxietate. / amélopathie. 2) Care nu este spitali-zat. s. AMFIPATIC.: adamantinom. hipermetropie. [Gr.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. AMFETAMIN|. schimbare. f.] Sin. [Gr. în formele de intoxica]ie cronic\. f. [Fr. adj. a schimba.. [Lat. s. eventual. apar]inând protozoarelor. s.] Sin. Ex. cât [i ca o baz\. AMELOPATIE. AMIBOISM. boli endocrine (*mixedem. a schimba.: vertij (v. [Gr. ae-ther. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. / amétropie. s. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. men. [Lat.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / ambula-tory. / amibiase. metron = m\sur\. a . boli psihice etc.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\.] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. / amelo-pathy. AMFOTER. ambo = amândoi. philos = prieten. AMELOBLASTOM. a schimba. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. s. / ampho-ricity. a schimba. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. endemic\ în ]\rile calde. s. f.mers automat. acromegalie). s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). racemic\ [i s\rurile sale. A.: *astigmatism. s. insomnie.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. / amphiphilic. f. arthron = articula]ie.. gr. 2) A. / amélome. Addison. [Gr. Se disting dou\ grupe de a. f. / amphidiarthrosis. / ambi-valence. suflu). f. a . / amenor-rh(o)ea. / amphétamine. ametros = dispropor]ionat. Var. pathos = afec]iune. AMELOBLAST. f. / améloblaste. f. / amiboïde. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. / amphorisme. [Gr.: adamantoblast. Tratamentul a.). f. AMFOTONIE. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. [ters. AMFIDIARTROZ|. Ant. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. / amblyoscope. a valora. oftalmoscopic. veche amel = smal]. -ozã. membru.: amelo-blastom (v. [Gr. -oma. dis = dublu. / amphophilic. scade apetitul. adj.: amoebiaz\. adj. blastos = germen. f. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. AMBIVALEN}|. adj. s.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. / ampho-tony. AMELIE. bolile Basedow-Graves. s. adj. [Gr. s. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric.] Sin. / ambisexuality. de la skopein = a vedea.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. lat. de la amibein = a alterna. m. / am(o)ebo-idism. de la rhein = a curge. ops.priv. amblys = tocit.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. adj. f. ar-thron = articula]ie. ampho = ambii. / amblyopie. s. / améloblastome. -oma. / amphotrope. tenesme. adj. / amibe. ammattire. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). amoibe = alternan]\. / amphiarthrose. amphi = de ambele p\r]i. f. f.] Articula]ie pu]in mobil\. f. f. n. f. sub form\ de lichid incolor. cu semnifica]ie pato-logic\. .. trope = întoarcere. m. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. pl. [Gr.priv. vede-re. AMFOLIT. / amphipathique. m. / aménorhée. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. amphi = de ambele p\r]i. amphi = de ambele p\r]i. -ism. / dizziness. diabet). / am-phiarthrosis. s. amibiaz\. scopos = observator. Sin. [Gr. veche amel = smal]. s. am(o)e-bae. Se observ\ în unele boli psihice. a examina.] 1) Care se refer\ la mers. -ism. / am(o)eboid. AMFIARTROZ|.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. s.priv. s. este asferic\ sau astigmic\. f. s. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. AMENOREE. eidos = form\. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. / ame-loblast. s. m. AMFORISM. / ambulatoire. f. f\r\ controlul con[tiin]ei.). am-moniakon = sare de amoniu. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor.] Sin. AME}EAL|. AMIB|. tonos = tensiune.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. -inã. Ex. opos = v\z. / ameloblastoma.] Sin. [Lat. s.: bucurie/triste-]e. Unele specii de a. [Gr. s. amelom. amoibe = alternan]\. / amelia. pathos = boa-l\. s. AMFOFIL. n. f.: sinoptofor (v. / am(o)eba. s. bolt\ cereasc\. s. de la ambulare = a merge. schimbare. de la amibein = a alterna. s. [ters.). [Gr.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. AMBULAN}|. [Gr. ambo = amândoi. AMBULATOR. s. s. gr. gr. f. s. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. / vertige. Consumul cronic de a. menos = lun\. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). [Gr. f. V. Ex. a. AMIBIAZ|. preo-cup\rile. primare sau secundare. s. f. sexualis = referitor la sex. f. Sin. a. [Gr.

f. AMILOID. s. s.] Baz\ organic\ azotat\. s. primare. s. gr. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. amidon. -atos = sânge. / aminoacid.] priv. Unii a.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. f. AMINOACIDOPATIE. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. oligofrenia fenilpiruvic\. de la plassein = a forma. histidi-nemia. f. amylon = f\in\. / amimia.. / amyl-oid. [Gr. m. *se-rotonin\. acidus = acru. a. f. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. amylum. lat.. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. / aminoacidurie. maltoz\ [i dextrine.: amiloz\.: tirozinoza. tonsillectomy. -enne. a. proteine [i alcaloide. / amygdalectomy. / amiloride. [Gr. s. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. a modela. f. s. V. -inã.: tonsilit\. f.: amiloidoz\ (v. AMIGDALECTOMIE. adj. *A. amygdale = migdal\. f. AMILAZEMIE. amidon. [Gr. [i tab. -inã. amidon. A. fenilalanina [i triptofanul). sf\râmare. gr. / amidon. tonsil.*apen-dicele vermicular. *acetilcolin\. AMIGDALIT|. acidus = acru. n. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . sanguin\ este de origine pancreatic\. AMINOACID. amylum. / amygdalotripsis.priv. [Lat. s. AMILOIDOZ|. lat. AMIN|. / amylosis. de cauz\ neprecizat\. / starch. [Gr. primitiv\ sau primar\. amidon. manifestat\ prin facies inexpresiv. NA: tonsilla. / aminopeptidase. izoleucina.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. *triptamin\. [i amine biogene. / amylasémie. metionina. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia.] Element constitutiv al proteinelor. Sin. n. / amide. α-a. myos = mu[chi. s. mys. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. plasis = modelare. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\.priv. f. he-modializ\ prelungit\ etc. ammonia-kon = sare de amoniu. amylon = f\in\.priv. β-a. myelos = m\du-v\. Digestia a. f. s. a digera. 2) Substan]\ amorf\. Se disting: 1) A. gr. amylum. -azã. amylon = f\in\. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii. rezult\ dou\ forme de a.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. trip-sis = frecare. serum amylase.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. -azã. s. sunt denumi]i esen]iali. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. adj. f. lat.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. s. f. congenitus = n\scut o dat\ cu. treonina. f. f. -itã. 126 . s. AMIELINIC. [Gr. gr. s. [Lat. de la mimeisthai = a imi-ta. amylum. cistinurializinuria familial\. [Gr. / amyélinique. tirozi-n\ etc. / amiloride. f.] Sin.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. gr. amidon. Recent s-a demonstrat c\ a.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. / amyloïdose. v. se g\sesc la unele plante. includ a. gr. m.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. se deose-besc: a. f. s. s. adj. AMINOACIDURIE. AMILAZURIE. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. lat. s. [Gr. gr. [Gr. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. [Gr. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . [i tab. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. V. ammoniakon = sare de a-moniu.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului.. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. s. -inã. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. b) a.. s. A. s. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. adj. -inã. f.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. / aminopeptidase. neramificate. s.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. / amide.) în urin\. con]inând o func]ie aci-d\. -inã. m. m. boli infla-matorii recurente.: 1) Alfa-ami-loza. [Gr. / amine. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. neoplazii ale plasmocitelor. f. / amygdalien. const. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n.). g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. amylum. copt de la pepsein = a g\ti. Sin. în *amiloidoz\. [Gr. [Gr. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. f. / amygdale. acidus = acru. biochim. / amimie. m. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. mimia = imitare. f.. amygdale = migdal\. clipit rar.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. secundare [i ter]iare. 2) A. gr. amidon. este de ori-gine proteic\. Cele mai frecvente tipuri de a. AMIMIE. s. amylum. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. gr. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. s. eidos = form\. / amyelinic. [Lat. Ex. / amygdala. pathos = boal\. A. nonmyelinated. s. f. gr. f. / aminoacidopathy. / amylose. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). AMIGDALOTRIPSIE. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. ektome = excizie. s. in-dispensabili. f. s. 2) Amilopectina. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. AMIDON. care se depoziteaz\ în organele interne. / amylaceous. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. V. / amylasu-ria. adj. s. secundar\. *boal\ Wilson etc. amylon = f\in\. ouron = urin\. amylum. 2) De men-]ionat: a) a. aminoacide. / amygdalectomie. În cazul *bolii Alzheimer. AMILOZ|. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. adj. s. -e. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. amylon = f\in\. AMIGDALIAN. AMILACEU.] Prezen]a amilazei în uri-n\. / aminoaciduria. / amylasurie. / amygdalian. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. s. f. a crea.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. -idã. se produce prin intermediul *amilazei. f. / amygdalite. amygdale = migdal\. amylon = f\in\. gr. s.. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. A. [Lat.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. de la cum = cu. s. ammoniakon = sare de amoniu. Ca urmare. adj. lizina. gr. peptos = digerat. rinichi [i splin\.AMID|. f. / amylase. a . a . m. AMILORID. [Lat. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. Denumirea de a.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. este detectat\ cu ajutorul iodului. / amylacé. amylum.. este crescut\. biochim. -azã. f. ammoniakon = sare de amo-niu. f. A. dar îndeosebi în ficat.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. leucinoza etc. iar amilopectina o culoare ro[ie. amidon. s. [Lat. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. amygdalitis. / aminoacidopathie. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. salivar\ [i a. s. A. -azã. eidos = form\. amyloï-disme. gr. Prezen]a a. [Gr. / amyloïde. s. [Lat. f. s. d) nucleu amigdalian. [Gr. f. *catecolamine. amylum. AMINOPEPTIDAZ|.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. / acide aminé. / amylase. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. *histamin\ etc. adj. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. s. c) a. alc\tuit\ din lan]uri lungi. const. de asemenea. a . AMIGDAL|.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. s.). ouron = urin\. amidon. / amylas-(a)emia. AMILAZ|. zdrobire. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i.4-glucan. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. s. leucina. abdominal\ . ammo-niakon = sare de amoniu. -ozã. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. a fost dat\ de Vir-chow. s. amygdale = migdal\. haima. m. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. amylon = f\in\. / amine. f. -ozã. s. / tonsillitis. a-mylon = f\in\.itor la *amigdal\.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. / amygdalotripsie. [Lat. amygdale = migdal\. joac\ un rol important în sinteza organic\. / amyloidosis. ammoniakon = sare de amo-niu.

] 1) Care se refer\ la *amnezie. s. [Gr. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. transparent\. În patologia psihiatric\. / am-niography. 3) A. [Malaezian\ amok = atac furios. n.). cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. / amitosis. mult mai rare. / amnésique. AMIOTROFIE.] Sin. f. introdus prin colul uterin.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. [Gr.. V. *impoten]\. rare. m. amnion = membran\ a f\tului. f. [Gr. / amyotonia. Se disting a. [Gr. AMNESTIC. [Gr. adj. V.. ceea ce poate fi la originea unei a. secundar ai centurii scapulare. adj. ca [i în cazul unei leziuni corticale. [i tab. Diferen]ierea a. Este de origine citotro-foblastic\. a exa-mina.). m.] NH3. / amok. [i a. [Gr. cu tendin]\ centrifug\. V. / amnésie. p. [Gr. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). / amniocyte. cu membrane intacte.. 127 . cu inciden]a 1/20 000 na[teri. este transformat la nivelul ficatului în uree. ammoniakon = sare de amoniu. / amnio-scopy.). / amnestic. cât [i retrograd\. f. -atos = sânge. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. care prive[te informa]iile recente. s. n. de la skopein = a vedea. f. amnion = membran\ a f\tului.] Sc\derea for]ei musculare. s. mitos = a]\... citogenetice. / amnesic. AMNIOS.: în etilismul acut). iar uneori [i din trunchiul cerebral. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. taxis = ordo-nare. cu transmitere autozomal dominant\. AMNEZIE. cu debut între 20-50 ani. s. [Gr. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. adj. s. a aranja. s.: ecmnezie (v.: ataxie (v. Sin. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte.] Diviziune acelular\ direct\.. s. înlocuit\ cu *ecografia. f. f. mys. f..] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. sthe-nos = for]\. a sexului fetal. sin. s. AMOEBIAZ|. n. s. adesea. ureogenez\. de ex. Tipuri de a. [Gr. Sin. ini]ial proximale. myos = mu[chi. s. m. s.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. myos = mu[chi. s. fir. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. amnesia = uitare. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. Al\turi de forme de a. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. retrograd\). nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. / amnioscopie. ap\rut\ în cadrul unei depresii. mys.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). amnion = membran\ a f\tului. s. AMIOTAXIE. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. s. hiperamoniemie. s. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. Compus binar al azotului cu hidrogenul. s. amnion = membran\ a f\tului. f. cu transmitere recesiv\. / amnesia. / am-niocentesis. [i amoniac. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. aranjare. Forma "benign\" este progresiv\. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. f. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. f. uneori *diabet zaharat.: punc]ie amniotic\. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. [Gr.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. sau f. Deoarece este un examen riscant. pot apare în st\ri depresive. const. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. / amniographie. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor.priv. A. / amok. / amnéstique. sau anterograd\ (de fixare).] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic.: miatonie. s. fenomen psihic complex. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. ou f. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. iar morfopatologic. simetrice. AMONIEMIE. s. / amitose. s. amnezie. AMNIOGRAFIE. A. Var. isterie (mai frecvent a. a. 2) A. f\-r\ apari]ia. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. pentru amibiaz\ (v. / amyotaxie. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. AMNIOSCOPIE.. s. biochim. [Gr. / amnios. toxic pentru orga-nismele vii. AMNIOCIT. de la tattein = a ordona. AMOK. amoniemie) deoarece. amonioge-nez\. trophe = hran\. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. a . / amnion. Ele au un caracter ereditar. kytos = ce-lul\. [Gr. globale. în regiunea proximal\. auditive sau vizuale. AMNIOCENTEZ|. Me-morizarea. s. a .priv. / amyotro-phy. spectrofotometrice. f. [i memorie. antreneaz\ atât o a. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. [Gr. A. îndeosebi. mnasthai = a-[i aminti. / amyotaxia. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. Se utilizeaz\ în industria chimic\.priv. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale.. kentesis = în]ep\tur\. m. V. / amyosthénie. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. cu durata de supravie]uire de circa patru ani.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. a . f\r\ diviziunea corpului celular. f. cu mi-ros iritant. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. pentru studiul caracterelor sale chimice. în rela]ie cu *cromozomul X. s. b. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute. a .] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. / amniocyte... AMNEZIC. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. s. f.priv. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. urmate de deficit motor [i amiotrofii. Forma acut\. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. V. s. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. foarte solubil `n ap\. f. / ammonia. Sin. / amyotonie. f. putere. ammoniakon = sare de amoniu. a fost. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. a . presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. amoniemie. a mu[chilor gambelor. sub]ire. s. rezistent\. f. cu tendin]\ la distalizare. f. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. punga apelor. selective. AMIOTONIE. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. "malign\". A. amnion = membran\ a f\tului.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. AMONIAC. bine definite clinic. [i raptus. [Gr. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. pentru miastenie. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. m. n. V.AMIOSTENIE. f. s. graphein = a scrie. de la a .). / ammoni-(a)emia. / amyo-sthenia. dificil de clasificat. spinale progresive ale adultului. adj.: sac amniotic. myos = mu[chi. [Gr. / amniocentèse. haima. / amyotrophie. mnasthai = a-[i aminti. f. în general. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. nutri]ie. Sin. limitate [i lacunare (ex. s. -ozã. organice sau nu. / ammoniac. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. mys. Sin. Uneori. a .priv. b) A. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. mys. s. AMITOZ|. myos = mu[chi. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. evolu]ie foarte lent progresiv\. a . f. tonos = tensi-une. s. V.priv. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. Mai importante: a) A. f. sko-pia = examinare. au fost descrise numeroase forme intermediare. importante: 1) A. / ammoniémie. s. a.priv. anterograd\. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\.priv.

1775-1836. / ampicillin. V. [i tab. f. A. [Abrev. 128 . Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. v. s. Umplut\ cu ipsos.). [Gr. s. Astfel. parental imprinting. / primer. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. iar în *alcaloz\ diminu\. cu o tensiune mai mare. cu ajutorul unui instrument chirur-gical.] Revenirea unui organism la via]a activ\. m. ampullae. ANABIOZ|. / AMP-désaminase.] V. s. Sin. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. / ampulla. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. pentru formarea bontului.] Cancer al ampulei Vater (v. [Fr. V. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming.. receptor.. 2) A. s. [Abrev. ampul\). de amoniac. s.[i cinematografiat\. f. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. f. / amorphe. amplitudo. ficare. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. s. morphe = form\. s. transport\ un *coulomb pe secund\. proteine G. 3) În embriologie. f. adj. AMP-deaminase. f. V. c) a. / amorphognosie. ammoniakon = sare de amoniu. de obicei un bisturiu. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. -onis = m\rire. [André Marie Ampère. iar\[i. s. a t\ia. NA: ampulla hepatopancreatica. / impression. -azã. -inã. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. lipsit de form\. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. fidel\. V. [Lat. anabiosis = reînviere. Sin. cunoa[tere. AMPLIFICATOR. / empreinte. f. fizician francez. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. ligand. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. magnetic. Vater. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. f.] Abrev. engl. a . având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. b) a. a scurta.] Unitate fundamental\ din SI. pe o foaie de hârtie. de ima-gine sau a. [Abra-ham Vater. activând *proteinkinaza A. AMP / AMP / AMP. -oma. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. s. s. AMP c. f. profesor la Wittenburg. reac]ia în lan] a polimerazei.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. / ampere. Abraham Va-ter. În *acidoz\. mu[chii. a-morce. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. electronic. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. observat\.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat.: carte de identitate genoti-pic\ (v. palme sau plante. profesor la Wittenburg. Ex.5’-monofosfatul ciclic. AMORF. V. des = separat de. V. a . iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. n. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. anabios. engl. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. / anabiosis. ]esutul subcutanat [i tegumentele. genesis = producere. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. s. NA: ampulla. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. [Gr. / myo-adenylate deaminase. prin extensie. acest proces se ac-centueaz\. imprimere = a ap\sa pe. digitale). de la amplus = mare. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. amplificator = care m\re[te.. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. la nive-lul tuturor ]esuturilor. par]ial. de la ampu-tare = a t\ia. e) a. pl.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii.). enhancer (gene-tics). utili-zat în automatizare. sau s. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. / amorce.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. derivat de la facere = a face). s. prin sim]ul tactil. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene.: PCR (v.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. 1684-1751.: a. Un curent de un a.: primer. f. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. [Lat. / amputa-tion. f. a. s. AMPER. -inis = l\rgime. din lat. f. f. În cazul a. [Lat. Ea poate fi transmis\ la distan]\. f. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. AMP-DEZAMINAZ|. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. AMORFOGNOZIE. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. s. un segment de membru [i. de luminan]\. / anabiose. anatomist. f. 3) În stomatologie: copie negativ\. f. AMPUTA}IE.priv. permi-te o reproducere fidel\. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. Tipuri: a) a. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. s. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. AMPUL|. anatomist. în tubii renali. [i PCR. prin aplicarea pulpei degetelor. s. ampul\. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. empreinte. profesor la Paris. / ampliation. de la gnonai = a cunoa[te. s. 1) Represarea permanent\. veche amordre = a mu[ca. dependent\ de originea parental\. m. / amputation. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. de la gen-nan = a produce. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae).). dactilosco-pie. m. orice struc-tur\ anatomic\. hibridat cu o matrice de acid nucleic.] Oligonucleotid care. [Gr. în prealabil în-muiat\ în tu[. cu mi-algii [i crampe musculare. morphe = form\. AMORS|.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. gr. m\rime.AMONIOGENEZ|. AMPLITUDINE.priv. -onis = t\iere. 1684-1751. de la ampliare = a cre[te. f. AMPLIA}IE. / amplitude. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. foto. f. s.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. / ampoule. / ampliation. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. *dele]ie a unui *auto-zom. f. AMPRENT|. cu intensitate m\rit\. / amplifier (electronics).] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. f. d) a. de obicei electric. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. [Lat. endocrinol. bios = via]\. / ampicilline. [Lat. [i PCR. Sin. medic [i botanist german. / ammoniogenèse. s. / amorphous. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. / ampère. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] 1) În chirurgie. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. [Gr. s.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. gnosis = percepere. [Fr. de puls. situat\ la nivelul duodenului. amputatio. medic [i botanist german. impresiune. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. Este inactivat\ de *penicilinaz\. s. f. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. 2) Sec]iunea traumatic\. AMPICILIN|. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. s. în scop de identifica-re. adj. A. V. / amplificateur. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic. de la ana = din nou. const. g. am-moniakon = sare de amoniu. / amplitude. a. m. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. a. Const\ în formarea. f. denumit\ model. adenilatciclaz\. lat. [Lat. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. s. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. rectal\ (NA: ampulla recti). s. din fr. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. f. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. / amorphognosia. / ammoniogenesis. s. ampliatio.

s. f. facultativ\.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori.. 2) Dispozitiv care. lyein = a distruge. ex. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. f.: 1) A.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). A.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. aer. ana-lysis = rezolvare. de la ana = din nou. adj. f. s. Exist\ dou\ a. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. adj.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente... f. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. aer. [Gr. anaerobioz\. adj. iar\[i.. ANALGEZIE. n. s. ANALIZ|.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. 3) A. adj. phylaxis = protec]ie. deopotriv\. -eris. ana = contra. [Gr. mediat\ de IgE. s. f. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. bios = via]\. s. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. ANAFRODIZIAC. ANAFAZ|. f. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. adj. clor. ANACLITIC. 10) A. s. / anagène. s. f.priv. f. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. an . injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. phylaxis = protec]ie. krotos = b\taie. adj. an . s.. anabole = ac]iunea de a urca. 8) A.). ana . s. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. r\s\ritul unei stele. ballein = a lansa). sunt utilizate. [Gr. / analyse. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. adj. / anaphylatoxine. an-samblu de procedee de identificare (a. iar\[i. 4) A. în cazul polarimetrului. adj.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. bio-chimic\. / anaphylaxie. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. Ex. ana = în sus. levuri. grafic\.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale.priv. -eris.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. / anaphrodisiaque. / anamnesis. gr. mate-riilor fecale. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a.ANABOLISM. m. [Gr. conform unei anumite m\-rimi. de a reconstrui. iar\[i. ANALGEZIC. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. a arunca în sus (ana = în sus. s. ANACUZIE. ana = contra.priv. ana = în sus. / anacousie. gr. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. gennan = a produce. s. metodele de a. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. / anaphy-laxis. 4) A. de la ana = din nou. an . n. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. / an-aerobiosis. ANALIZOR. ballein = a lansa). / analeptic.priv. -ozã. s.priv. / anaerobic. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. A. khloros = verde. f. în *proba Prausnitz-Küstner..priv.] Asem\n\-tor. analyein = a rezolva. algos = durere. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. toxicologic\. sau al-gesis = sim]ul durerii.] Hipersensibilitate speci-fic\. analog.: cofoz\ (v. analogos = la fel. an . [Gr.. logos = raport. ANAFILATOXIN|. sau algesis = sim-]ul durerii.. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. s. analogue. s. anamnesis = reamintire. hidrogen. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. / analgesic.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. / analgésique. f. s. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e.: C3a [i C5a. / anachlorhydrie. / ana-phrodisia. / anaclitic. / anaphrodisie. [Gr. de la anaballein = a con-strui. [Gr. / anamnèse.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. 12) A. s.] Sin. / analgésie. algos = durere. f. A. de la phylattein = a ap\ra. ANAGEN.. / analgesia. s. f. s. s. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. n. lovi-tur\. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. 7) A. de la phylattein = a ap\ra. / achlorhydria. adj. iar\[i.: catabolism. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. aphrodisia = dorin]\ sexual\. iar\[i. bacteriologic\ sau microbiologic\. / anaérobiose. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. glosar informatic\. iar\[i. s. adj. 2) A. hydor. s. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). -inã. ANAEROB. / ana-logous. n. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. / analysis. factorial\. trofic\. lat. / anagen. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. [Gr. s. comparabil cu [ocul anafilactic. f. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. lyein = a distruge). s.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. pasiv\). [Gr. metod\ de a. analeptikos = care restaureaz\. ANABOLIZANT. spectro-scopic\. f.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. de la Afrodita = zei]a dragostei.: *depresie a. / anaclitique. / analogue. akousis = auz. -os = aer. [Gr. s. ANACROTISM. -ism. ANAEROBIOZ|. ANALEPTIC. bios = via]\. *euforizant sau *anxiolitic. de la akouein = a auzi. Ant. În medicin\. [Gr. / anabolising. -e. lat. [Gr. Sin. / anacrotisme. a arunca în sus (ana = în sus. / analyseur. osteoporoz\ etc. [Gr. ana = `n sus. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari.. -os = aer. f. s. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. 9) A. / anaphrodisiac. gr. m.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale.. f. s. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. care. coprologic\.. adj. chimic\.priv. la unele microorganisme. statistic\. s.priv. logos = raport. / anabolisant. de a re-construi. s. m. [Gr. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. f. de la toxon = s\-geat\. iar\[i. ANAFILAXIE. În medicin\ [i biologie. s. / anabolisme. ANALOG. auditiv.: receptor cutanat. adj. aphrodisiakos. m.: a.] V. f. s. tot la o serie de microorganisme. f. ANAMNEZ|. | 129 . V. / anaphylatoxin. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. conform unei anumite m\rimi. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. gr. / anabo-lism. A.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. an . [Gr. f. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. calitativ\) [i de determinare (a. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. / anaérobie. s.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. [Gr.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). s. îndeosebi în laboratorul clinic. coproparazitologic\. / anacusis. la un al doilea contact cu antigenul. a. [Gr. A. 11) A. A. Exist\ a.priv.. de la ana = din nou. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. s. aer. an . Domenii de a. [i a. m. analogos = la fel.. Exist\ un mare num\r de a. adj. phasis = aparen]\. a. m. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. care poate genera *farmacodependen]\.. obligatorie. ANACLORHIDRIE..] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. an . adj. Ex. s. ANAFRODIZIE. ana . survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. aer. anabole = ac]iunea de a urca. adj.. hydatos = ap\. m. [Gr. A. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. n. rela]ie. [Gr. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. de la Afrodita = zei]a dragostei. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. [Gr. venin de cobr\. / anaphase. adj. de la phainein = a apare. / anaphase. / ana-crotism. dis-persiei. rela]ie. [Gr. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. 5) A. adj. 6) A. A. vizual.. / analeptique. de la ana = din nou.: aclorhidrie. [Gr. n. m. klitos = desf\[urat înapoi. / analysor.). cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. de la anaballein = a construi.

f. 6) A.ANAPLAZIE. ANDROLOGIE. f. s. difteric\ etc.. î[i pierde activitatea toxic\. / android. [Gr. radiologic\. prin extensie. / an-kylostomiasis. ankyra = ancor\. s. / .] Sin. s. / andropause. un traumatism. de la tem-nein = a t\ia. s. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. din gr. f. se disting numeroase tipuri de a. gynaikos = femeie. f. Ex. / androgynoïde. ANDROPAUZ|. askites. / encoche.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. ANATOMIE.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\.: boal\ Griesin-ger. s. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. ANDROSTERON. ancora. [Gr. 4) A. adj. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. fiecare din cele dou\ a. andros = b\rbat.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). ankylostomose.] V. comparat\. ANASTOMOZ|. m. de la plas-sein = a forma. brasiliense. De fapt. gyne.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. an — priv. De obicei. cu pro-ducere de *ascit\. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. s. / androïde. pausis = `ncetare. [Gr. s. f. ANDROGINOID. s. f. [i artrodez\. gyne. / anatomie. s.. ANARTRIE. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. special\. adj. ankylostomiase. gynaikos = femeie.] 1) *Her-mafrodit. s. f. [Gr. curbat. nu se manifest\ clinic. / anchorage. curbat.] Studiul anatomiei. gennan = a produce.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. em-briologia structural\. f. andros = b\rbat. Asigur\ stabili-tatea protezei. aner. s. m. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi. ANDROGIN. andros = b\rbat. a. duodenale. de la ankylos = înco-voiat. / androstérone. / anarthrie. 2) A.. [Gr. [Gr. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). / anatoxin.). insomnie etc. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. f. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. macroscopic\. aner.) care. adj. aner. / anasarca. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele.[i microscopice. s. De a-semenea. ANDROGINIE.: toxoid. arthroun = a rosti distinct. f.. s. aner. sarx. / androgyne. f. [Gr. de regul\ frecvent\. sarkos = carne. america-num sau Necator americanus. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. de utilizare a termenului: a.. / ankylosis. 3) A. s. V. 7) A.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. lat. de la toxon = s\geat\. pau-sa. Sin. androgyne. jum\tate femeie. / an-drosterone. V. ANASCITIC. s. andros = b\rbat.[i citochimice în cursul unei boli. [i hidrops. s. s.. Specii: 1) A. / androgène. [Gr. [Fr. *A. 8) A. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. [Gr. / anascitique. gyne. hidrops fetal. histo.: androginoid. f. f. andros = b\rbat. gynai-kos = femeie. unde pro-voac\ microhemoragii repetate.: obezitate a. A. encoche. par]ial\) sau suprimare total\ (a. s.: androgin (v. / ankylose. ankylos = încovoiat. ana = din nou. s. f. stereos = solid. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. s. de la askos = burduf. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. ANATOXIN|. oprire. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. / anastomose. chimic\ sau imunologic\. a modela. ANDROGEN. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. A. adj. [Gr.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. de osificare. s. despre o boal\ `n care ascita. / androgy-nism.. tome = t\iere. n. [Gr. s. 5) A. / anatomy. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. -inã. f. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. 17cetosteroizi. / androgyne.. s. s. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. adj.] Care prezint\ caracteristici masculine. / androlo-gy. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg.. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. f. f. segmente ale tu-bului digestiv. A. purificat\. ana = în jurul. `n relief.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. 2) Sin. V. Se disting dou\ tipuri principale: a. Rezult\ a-nemie. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. andros = b\rbat. stoma. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. Alte ex. unde se formeaz\ papulopustule. s. Ex. / anasarque. în]elege ce i se spune. Sin. Direc]ii: 1) A. / anatoxine. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. gr. s. [Gr. / male climacteric. ankylosis = curbur\. stoma. sec]iune. patologic\ sau morfopatologie. aner. f. a.: boal\ Schridde. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). ana = contra. / anaplasie.] Comunicarea na-tural\. m. stoma. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. eidos = form\. / androgen. adj. de la ana = cu. ANCHILOSTOMIAZ|. -atos = gur\. / andrologie. f. [Gr. Este considerat\ uneori sin. poate citi [i scrie. s. s. sau poate fi provocat\ chirurgical. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. / ankylostomasie. f. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. a im-purit\]ilor. în continua-re. f. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. studiul modific\rilor macro. anastomosis = deschidere. V. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. topografic\. -atos = gur\. / anarthria. m. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. dezvolt\rii.] {tiin]a structurii organismelor vii. / ana-stomosis. ANCO{|. radioscafo-ulnar\. *A. f. an . cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. s. m. depresie. [Lat. m.. 130 . [Gr.] Diminuare important\ (a. jum\tate b\rbat. adj. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. a.). f. f. 3) A. ANASARC|. f. ANCORARE. logos = [tiin]\. clasa Nematoda. [Gr. [Gr. ankylos = încovoiat. curbat. f. 4) A. andros = b\rbat. aner. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. plasis = modelare. an-dros = b\rbat. ana = în jurul. s. eidos = form\. aner. adj. ANCHILOZ|. f. [Gr. s. *A. caninum. prin îndep\rtarea. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. adsorbit\ pe gel mineral [i a. s. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. s. *A.priv. s. dar. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. anchilostomiaz\. / anascitic. A. studiul a. cu afemie. Sin. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. -atos = gur\. / anaplasia.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. 2) A. / ancorage. / androgynie. adj. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. f. / androgynous. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. [Gr. ANDROID. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. aner. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. Bolnavul afectat de a. -azã.

m. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. Principalele criterii de clasificare a a.). cu volumul globular mediu peste 110 µm3.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. A. din cauza aportului deficitar de fier.). 1827-1892. o serie de variabile. h.] Sin. V. medic german. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. h. f.: boal\ Silvestroni-Bianco (v. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia.: anemie sideropenic\. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. a se o]eli. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia.: sindrom Marlin (v.ANDURAN}|. reumatismale sau maligne. Sin. f. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine).] Sin. Pe de alt\ parte. a. a c\rei cauz\ este necunoscut\. feripriv\. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. or-ganismul se poate adapta. *a. denumite imunoalergice. [i boal\ Imerslund-Najman. anatomopatolog italian. acid folic). dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. determinat\ de *aplazia medular\ global\. 2) În practic\. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. V. produ[i de sistemul imun al bolnavului. ca modul de via]\. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. Uneori este conside-rat\ sin.). s. *imunoglobuli-ne G [i M. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. A. m. Cel mai frecvent. aplastic\.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. A. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. [Guido Banti.] Sin. *A. h. deoarece..: a. ci un sim-ptom în numeroase boli.: boal\ Lederer-Brill (v. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). O serie de a. haima. unele *a. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease.priv. A. indurare = a `nt\ri. A. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. infec]ioase. Biermer (sau *boala Biermer). de intensitate mic\ sau medie. / an(a)emia. probabil.: boal\ Biermer (v. dac\ evolu]ia a. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. i. v. A. Sin. normocitare [i macroci-tare. medic german. h. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. s. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia.). Este deter-minat\ de absen]a.). eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. 1871-1945. Anatole Marie Emile Chauffard. este lent\. nu este o boal\. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. / anémie. a deficitului de fier din alimenta]ie. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. f. [i anemie aregenerativ\. Sin. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii.). profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. Greifswald [i Breslau (în prezent. în eritrocit. Sin. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. n.). ANELAJ. cât [i concentra]ia hemo-globinei.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. Tip de a. A. an . *lactatdehidrogenazei. A. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. `n Rusia. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. talasemie). pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.). cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\.. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. nutri]ionale (ex. Ace[ti autoanticorpi. normocrome [i hi-percrome.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. / annealing. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. A. -atos = sânge.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. Polonia). / endurance. a. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. Sin. 1852-1925. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. re-activi la temperatura corpului. f\r\ tulbur\ri importan-te. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. este. 1855-1932. Wroclaw. V. n.). / endurance. în unele anemii (ex. Sin. Sin. a c\li. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. s.: anemie nutri]ional\ (v. f. / annelage.: cloroz\ (v. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. Sin. m. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. medic francez. 1858-1931. Totodat\. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor.] Sin.: drepanoci-toz\ (v. Orice tip de a. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. Köln. drepanocytic an(a)emia. [Oskar Minkowski. Boa-la survine la copilul mic sau la adult.: boal\ Banti (v. ceea ce este inexact. [Gr. profesor la Floren]a. s. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. pediatru a-merican. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. vârsta [i sexul.: transfuzie cu sânge incompatibil. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. anemie hemolitic\ autoimun\. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. Tip de a. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. A.: a. alti-tudinea.: boal\ Ha-yem-Faber (v.: β-talasemie major\ (v. 131 . c\tre vârsta de 60 de ani. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. m. 2) Izo.). ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. sunt normocrome. [Thomas Benton Cooley. s. s. cu *a. ANEMIE. *bilirubinei. cuprind: a. A. a. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. A. Sin. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. A. [Lat. f. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. h. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia.). în continuare o serie de ti-puri principale de a. Sin. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. [Anton Biermer. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald.

apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. a unei artere intracraniene lo-calizat\. ANESTEZIE. A. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. an . eu = bun. V.. [Gr.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. eidos = form\. / anen-cephalia.priv. / an(a)esthesiology. b) a. Termen.. la baza creierului. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.). u-nele parazitoze. logos = [tiin]\. [Gr.. prostat\). 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. Ex. (khroma. ac]iune. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . Uneori se constat\ enzimopatii. generale).] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. s. s. V. A. spontan sau voluntar. m.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. s. l. ANERITROPSIE.] Num\r anormal de cromozomi. an .] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. *sar-coidoz\ etc. / anesthésie. / aneuploïdie. Sin. anencephaly. termic\. / anergia. *gastrectomie). ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. pro-teine sau vitamine). [Gr. f.). la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. f. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). -e. A. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. sensibilitate. cheaguri sanguine organizate sau nu. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. an . s. f. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. f. -oris = durere. în continuare. s. ANEVRISM. 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. peridural\. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. de la en = `n. ANEUSOMIE. A. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. s. sau pe trunchiul verte-brobazilar. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. / anergie.] 1) Care provoac\ *anestezie. de[i pro-duse din abunden]\. în practic\: a) a. m. an . care. [Gr. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. A.priv. soma. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. Sin. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii.priv. f. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. s. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia.). indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\. lat.priv. / aneusomy. sideroacrestic\). ANERGIZANT. [Gr. an .priv.] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. s. kephale = cap. an . Se di-sting: a. sl\-biciune [i paloare. Sin. / aneurine. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie. aistesis = senza]ie. an . al bolii Biermer (v. A. c\tre maturare. f. Grup de compu[i care. În cazul a. adj... reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. adj. sensibilitate.. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. anévrysme. -atos = culoare). cu exces de mieloblaste. tactil\). Var. ca [i a trom-bopoiezei). ra-hianestezia sau *a. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. s. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. dolor. etiolo-gice.: boal\ a. ergein = a lucra. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. s. A. / aneuso-mic. s. gene-ral\.. ANEUZOMIE. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\. soma. f. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. în care abolirea sen-sibilit\]ii. f. / aneuplo-idy. / an(a)esthe-sia. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. de la ergein = a lu-cra. / anergisant. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. a. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. [Gr. În contact cu un trunchi nervos. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. ca urmare a stazei acestuia. cu numeroase sin. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. an . ANEUPLOIDIE.priv.).] Care pro-voac\ *anergie. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. n. / aneurin. / aneurysm..] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. a. Se disting. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. / anencéphalie. [Gr. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. / an(a)esthetic. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. volatile sau gazoase. A. [Gr. A. reprezint\ o varietate de *dicromatism. / anévrisme. ANEURIN|. adj. Se disting numeroase tipuri de a. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. -atos = corp. f.. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. ANENCEFALIE. adj.: vitamin\ B1 (v. ANESTEZIC. adj. prin infiltra]ie sau pul-verizare. f.: anemie feripriv\ (v.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. r. s.). -atos = corp. Var..priv.priv. f. aisthesis = sen-za]ie. adj. abandonat.. (khroma.: monosomie). provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. s. de la aneurynein = a dilata.priv.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. [Gr.).: anemie caren]ial\. local\. blocheaz\ reversibil conducerea influxului.. Sin. s. m. f. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. an . [Gr. aisthesis = senza]ie. istoric. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia.: anemie sideroblastic\ (v. -atos = culoare). îndeosebi *botriocefaloza). erythros = ro[u. s. Sin. g. [Gr. locoregional\. an . op-sis = vedere.: a-nemie sideroacrestic\. g. an . pentru aneuzomie (v. f.. de ex. termic\. s. s. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. stomac. sub care sunt reunite diverse a. de regul\. lo-cale) sau generale (*a. non-volatile. sensibili-tate. tactil\ etc. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. Metod\ de *a. / anérythropsie. aneurysma = l\rgire. ANESTEZIOLOGIE. sarcin\. [Gr. A. cel mai evident este cel al a. enkepha-los = creier. ANEUZOMIC. / aneusomique. f. A. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. a. [i a. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\.priv. pediculat\ sau nu. administrate prin inhala]ie. n. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. c) a. / an-erythropsia. aisthesis = senza]ie.. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. a. / aneusomie. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. nu evolueaz\ normal. euploos = favorabil. tuberculinice. localizat\ pe traiectul unei ar-tere.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. r. pri-ma din cele trei culori fundamentale. r. / anesthésiologie. uneori.. eu = bun. Ex. s. ergon = lucru. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\.: aneusomie. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. ANERGIE. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici.). [i aneuzomie. f. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. include sânge [i. i. / anesthésique.: trisomie) sau în minus (ex. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. în plus (ex. / aner-gic. a. Sin. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). dilata]ie. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. s.priv. sensibilitate. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). s. la nivelul *hexagonului arterial Willis. f.

deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. `n canalul medular cervical. a-lantoida. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. / adnexa. / aneurysmoplastia. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. Sin. s. [Lat. [Eduard Heinrich Henoch. flebit\. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. interscapular. s. Plan[eul bucal este ridicat. s. dur [i foarte dureros. f. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. limba este împins\ [i ea în sus. pl. a `mpleti). temporal\. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. aneurysma = l\rgire. s. limfangit\ etc. f. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. dup\ prânzuri. aneurysma = l\r-gire. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. de obicei. Termenul a. a. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. Cauza a.: vascularit\. a persistat este *a. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. / adnexitis. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. ANEVRISMORAFIE. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. s. ektasis = dilata]ie. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). disec]ie aortic\. amigdalian\. f. A. dermatomiozit\. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. Este. 1) A. / aneurysmectomy. / anévrysmoplastie. / angiec-tasis. amniosul. f. pediatru german. / engagement. Mai rar. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. angeion = vas. c) durat\: scurt\ (mi-nute).practic întotdeauna ventri-culul stâng . deoarece cauza a. Ex. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. s. / aneurysmorrhaphy. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. d. Denu-mirea este improprie.). / angéite.] Sin. a uni (ad = c\tre. medic francez la Hôpitaux de Paris. f.). Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. ANEVRISMOPLASTIE. Berlin. lâng\. *granulomatoza Wegener.: anevrismoplastie. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. s. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis.] Sin.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. angor abdominal (1). senza]ie de moarte iminent\. urma-t\ de sutura. a orificiilor arte-riale care se deschid local. s. *A. rha-phe = sutur\. a mode-la. / annexes. Flegmon sau ab-ces amigdalian. pectoral\. / angeitis. [Gr. [Gr. ANGEIT|. [Gr. lupus eritematos diseminat.).] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. înde-osebi cu polinucleare alterate). dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. s. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm.: p\rul [i unghiile sunt a. f. adnexus (annexus) = leg\tur\. Tumefierea. a unui he-matom care constituie un sac fals. Termen engl. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. Stuttgart. Sin. acompaniate de *angoas\ [i. între tunica intern\ [i cea extern\. aneurysma = l\r-gire. f. al aortei.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. / hernia-tion. de la adnectere (annectere) = a lega. s. de la adnectere (annectere) = a lega. *A. d. consecin]a unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. Pentru a. / angina. s. de la aneurynein = a dilata. extrac]ii dentare).: a. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. f. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. re-zultând o dilata]ie cilindric\.: sindrom Churg-Strauss (v. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. plas-tos = modelat. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. 1820-1910. trompe uterine [i ligamentele largi. ova-rul [i trompa uterin\. s. f. emo]ie. cuprinde nume-roase variet\]i. f. de la plassein = a forma. s. f. placenta [i cordonul ombilical. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. superficiale. nectere = a lega.] Semn patognomonic. Ansamblul constituit de c\tre ovare. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. *arterita gigantocelular\. difte-ric\ etc. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. nu este o *micoz\.] }esuturi.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). f. dilata]ie. 4) ~n obstetric\. a. 1837-1914. pentru desem-narea a.: anevrismorafie (v. în cadrul unei forma]iuni comune. Ex. s. intestinal\. infiltrat. ale pielii. ANEXE. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. / anévrysmorraphie. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. a `mpleti). Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . / angine. tonsilar\. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. b) circumstan]e: efort. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. lâng\. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. 17901865. cu iradieri în membrul superior stâng. de la ange-re = a strânge. m. În prezent. 3) A.: angin\ ulceronecrotic\ (v. s. de la aneurynein = a dilata. a uni (ad = c\tre. p. sore throat. deoarece infec]ia afecteaz\. / angiectasie. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. [Lat. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. faringian\. angiite.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. ankein = a sugru-ma. adnexus (annexus) = leg\tur\. ANGIN|. dilata]ie. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. *periarte-rita nodoas\. în interiorul acesteia. quinsy. v. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. infec]ioase de origine bacterian\. în contact cu o leziune arterial\. ANGAJARE. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. f. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. s. ovalare. 2) A. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. angor abdominal (2). s. chirurg german. de la aneurynein = a dilata. de fapt. este aproape | | | 133 . angina = sufocare. pl. uneori. sau gr. nectere = a lega. Sin.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. mandibul\. [Gr. ANGIECTAZIE. A. inclusiv a *amigdalelor. a sufoca. -itã. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. ektome = excizie. V. frig. -itã. engagement.] Inflama]ie a anexelor uterului.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. gât. f. ANEVRISMECTOMIE. cerebral\. comunicant cu artera printr-un colet. dilata]ie. [Lat. s. / anévrismectomie. / annexite. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. ANEXIT|. [Gr. vasculit\. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. f. *sindro-mul Cogan. f. angine de poitrine / angina pectoris. V. angeion = vas. f.

[Gr. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. este totdeauna grav. se complic\ cu *infarct miocardic. f. f. f. graphein = a scrie. Imaginea este a-poi restituit\. 1908. Denumit\ [i stare de r\u anginos. gennan = a produce. V. angeion = vas. khole = bil\. ANGIOKERATOM. angeion = vas. s.sau intra-hepatice. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. / angio-genesis. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. f. în cursul *cateterismului cardiac. Tip de a. 5) A. -itã. [Gr. angeion = vas. Sin. / angiomatose. [Gr. vezic\. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze.: infec]ie Vincent (v.: 1) A. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. bacteriolog [i epidemiolog francez. [Gr. Cu localizare variabil\. / angiocardiogra-phie. f. stenocardie. prin crize de epilepsie.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. kardia = inim\. angeion = vas. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). s. angeion = vas. de decubitus. ANGIOCARDIOGRAFIE. s. fluor. f. graphein = a scrie. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. [Jean Hyacinthe Vincent. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. f\r\ und\ de necroz\. m. s. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. 2) A.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. p. lungi [i spontane. n. 4) A.] Sin. / angiology. s. V. f. fiind denumit\ în aceste cazuri a. iar în o treime din cazuri a. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). în care se produce un exsudat pseudomembranos. m. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. ANGIOLOGIE. [Gr. -oma. p. | | 134 . este produs\ de streptococ. [Gr.).: angin\ He-noch. diminea]a [i seara. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. V. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. retiniene etc. [Gr. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. angeion = vas. ke-ratos = corn. / angiocholite.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex.: hemangioblastom (v. frecvent. naevus vasculaire / spider angioma. s. în general. s. m. cu tendin]\ de extindere în profunzime.: angiografie digital\.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. reflex\. fluor. angor pectoris. Sin. ANGIOM. graphein = a scrie. graphein = a scrie. kystis = sac. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. [Gr. sindrom Cobb. prelun-gite. de tip Prinzmetal. A. angeion = vas. n. / angiogénine. kho-le = bil\. / angiocholécis-tographie. [Gr. are o evolu]ie grav\. / angio-genin.). s. s. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. este cel mai adesea de origine con-genital\. s.] Sin. o parte din cavit\]ile car-diace. f. cu risc de infarct [i moarte subit\. s. Sin. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. / angio-matosis. Sin. / angiocardiography. s. crize care se agra-veaz\ rapid. A.] V. angeion = vas. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic.). aspectul clinic al *a. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. [Gr. graphein = a scrie. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. f.: sindrom Cobb (v.: angin\ de piept. [i sindrom de ischemie-leziune.). a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. / angiocholécystite. s. n. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\.: angiografie numeric\ (v. angeion = vas. [i angin\ pec-toral\. de la gennan = a produce. spastic\. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. a. angeion = vas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". kystis = sac. s. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. intricat\. uneori la or\ fix\. / angioblaste. Mai rar. p. -oma. ANGIOBLASTOM. ANGIOCOLIT|. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. Sin. [i boal\ Fabry. ANGIOMATOZ|. 1862-1950. ANGIOGENIN|.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. [Gr. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. ANGIOBLAST. angiografie numeric\. -oris = curgere.). s.] Sin. cu o caden]\ rapid\. sau car-dioangiografiei selective. / angiofluorography. / angiocholecystography. f. spontane. extra. s. / angioma. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. / angiokeratoma. în regiunile temporal\ [i occipital\. genesis = produce-re. / angiographie.).] Tumor\ circumscris\. Sin. f.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. gr. -oma. -ozã. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. n. s.). m. survenind de mai multe ori pe zi. Forme clinice de a.: angin\ va-sospastic\. / angiocholegraphy. vezic\. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. / angiome. / angiogenèse. meningiene. 3) A. Prognos-ticul a.] Înregis-trare. s. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. Denumire generic\ pentru toate a. s.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. f. [Gr. boal\ Lindau. pseudodifteric\. spat fluor. în care crizele survin spontan. / angiologie. f. kolon = intestin gros. agentul patogen în *difterie. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. s. Sin. ANGIOCOLECISTIT|. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. f. f. din lat. v. f.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. ANGIOCOLEGRAFIE. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. [Myron Prinzmetal. angeion = vas. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). 6) A. f. blastos = germen. instabil\. [Gr.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. A. Sin. adesea congenital\ sau genetic\. s. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. angeion = vas.: boal\ Rendu-Osler (v. A. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. i. s. / angiofluorogra-phie. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. khole = bil\. s. noaptea. s. itã. a. s. s. proteine angiogenice. f. angeion = vas. blastos = germen. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. boal\ Heberden. / cholan-gitis. acut\ coronarian\ febril\. s. *heparin\ [i *interferon. ANGIOGRAFIE. fiind inhibat de *steroizi. / angio-graphy.] Inflama]ia canalelor biliare. u. angeion = vas. profesor la Paris. f. / angioblastoma. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. cardiolog american. variant angina pectoris. devenind tot mai frecvente. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. -oma. ANGIOFLUOROGRAFIE. angéiologie. f. s. / angioblastome.). f. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. V. medulo-cutanat\. [Gr. n. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. logos = [tiin]\. / angio-blast.] Sin. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv.: colangio-grafie (v. P. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. a. angeion = vas. În circa jum\tate din cazuri. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). s. f. În cazul a.] Boal\. / angiocholégraphie.: colangiografie (v. sindrom Prinzmetal. ANGIOGENEZ|.: `n cazul febrei tifoide). V. keras. [Gr. s. -inã. / angiokératome. pneumococ sau stafilococ. / angiocholecystitis.

m. / angio-scope. angor. [Lat. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). s.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). s. / anguish. / angiomyoneuroma. s. [Lat. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. s. ikteros = g\lbenare.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului.ANGIOMIOM. / angiopa-thy.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. de la gr. hypertensin. s. deoarece are Mr relativ mic\. Sin.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. s. s. f. -azã. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. s. A. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. a `ncorda. f. gr. cu formula C6H5NH2. ANHIDROZ|. lat. de asemenea. / anguillule. tensus. angor abdominal (2).] Care nu se `nso]e[te de *icter. f. / anhydrase. const. de la anguis = [arpe. -oma. angeion = vas. / angiopathie.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. f. [Termenul a rezultat din dou\ sin. [Gr. f. an . s. rezult\ din a. -oris = piept.] Lichid uleios toxic. s. ANGIONECROZ|. ANGOR ABDOMINALIS. Poate consta în sutur\. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului. [Gr.: a. / angiotensinase.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. / aniline. Anilin. / anhidrose. nekrosis = mor-tificare. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. -inã. -azã. s. hypertensine. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. f. din gr. stoma. `ngustare. icter. / aniline. s.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. [Lat. angor. -ozã. f. IV. anhistous.priv. II. s. / anguillula. adj. uneori for]at\. s. m. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. adj. / angiotensinogène. / angoisse.] ~ngustare a vaselor sanguine. ANGIOSPASTIC. s. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. s.] Sin. an . [Gr.: 1) A. pentru angor abdo-minal (v. n. [Gr. incolor. ANGIOMIONEURINOM. e-gal cu 10-9 m. hydatos = ap\. -oma. angeion = vas. [Gr. angeion = vas.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. plastos = modelat. I). gr. an . a examina.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. -oris = sufocare. Carboanhidraz\. angeion = vas. / angio-plasty. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). Var.: angin\ intestinal\. f. s. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. f. I). s. / angiosténose. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. ANILIN|. anguilla = ]ipar.priv. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a.: ace-lular (v. angle. Var. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. / an-gionecrosis. [Gr. s. / Ångström. f. graphein = a scrie. ANHIST. n. ANGULUS. [Gr. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4. Evolu]ie. a t\inui [i omen. [i anilism. Au fost descrise mai multe a. [Lat.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. m. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[.. s. / angiospastique. span = a trage. m.: angin\ pectoral\ (v. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. I este un decapeptid care. endocrinol. 1814-1874. m. s. ori func]iona-l\ (în diferite boli). -atos = gur\. -inã. hidros = transpi-ra]ie. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. pathos = boal\. / anhidrotic. ANGIOSTOMIE. de la plassein = a forma. ÅNGSTRÖM. de la tendere = a `ntinde. f. f. m. V. rezult\ din a. s. adj. Aceste re-ac]ii. s. de la stenos = strâmt. n. a `ncorda. s. f.). / anhidrosis. [Gr. / angioneuromy-ome.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. / angio-stomy. f. hidros = transpira]ie. an . s.. spasticus. gr. angeion = vas. angeion = vas. / angio-myoma. ANICTERIC. [Gr. angeion = vas. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. ANGIOSCINTIGRAFIE. m. f. ANGIOSCOP. îngust. f. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. histos = ]es\tur\. / angiostomie. [Fr. angustia = loc strâmt. s. -oris = sufocare. [Gr. ca o consecin]\ a he-molizei.] Sin. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\.. tensus. element precursor al *angiotensinei. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. angeion = vas. fizician [i astronom suedez. / angiotensin. adj. / angiotensine. III. [Gr. 135 .1 nm. [Gr. s. -inã. abdominalis. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. de la Anil = indigo.). s. ANGIOPATIE. [Gr.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin.] *Necroza pere]ilor unui vas. ANGIOTENSINAZ|. s. ANGOAS|. lat.). de la tendere = a `ntinde. -oma.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. f. [Gr. hydor.. dilatare. `n-gust. / anhidrotique. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. ANGIOSTENOZ|. f. neuron = nerv. -minis = prevestire. ANGUILLULA. 4) A. / angiotensinogen. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. angor. n. sarx.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex.). Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. ANHIDROTIC. s. I) denumit a. Conform SI. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. skopos = observator. angeion = vas. s. m. / an-giospasm. de la tendere = a întinde. angeion = vas. / angiotensinase. f. Sin. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. f. [Gr.] V.. [i tab. myos = mu[chi.: unghi (v. stare de r\u general. `n arab\ -al-nil. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. de la intestinus = interior. s. angor intestinal. m. a încorda. / angioplastie. [Anders Jens Ångström. observat\ în aortita abdominal\. / anhydrase. / angiospasme. A.] Sin. angioto-nine. de la skopein = a vedea.] Sin. / anictérique. ]esut. an . ANGIOTENSINOGEN. dezob-struc]ie. m.. / angioscintigraphie.: gama-angiografie. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal.: angin\ abdominal\. angeion = vas. spasmos = con-trac]ie.: Strongyloides (v. s. [Gr. lat. s. s. / angiosarcome. s. angeion = vas. s. mys. m.: tumor\ glomic\ (v. n. f. s. gennan = a produce. / angionécrose. angeion = vas. f.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. col]. / angioscope.] Sin. Bioxid de carbon (v. adj. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / anhistic. / angulus. / anhiste.priv. În anemiile hemolitice. ANGIOTENSIN|. / anicteric. V. 2) A. stenosis = strâmtare. s. [Gr. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). f. intestinum = intestin. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã.). f. 3) A. ANGIOPLASTIE. / an-giospastic. survenind în general dup\ mese. f. -oris = sufocare. adj. sub ac]iunea *enzimei de conversie.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. [Gr. [Gr.priv.).. ANGIOSARCOM. ab-domen.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. mys. angeion = vas.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\.). scintilla = scânteie.priv. s. a modela. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. / an-giostenosis. / angiomyome. ca [i `n microscopia optic\. n. Sin.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. s. s. s. / angioscintigraphy. [Germ. considerate de origine neurovegetativ\. / angle. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. tensus. din lat. f. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. angoisse. myos = mu[chi. Simbol: Å. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. n. de la nekros = moarte. A. angioto-nin. / Ångström. lat. pectus. adj. ANGIOSPASM. / angiosarcoma. s. lat. sarkos = carne. angeion = vas. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. adj. angulus = unghi. ANHIDRAZ|. spastikos = care trage `n\untru. [Lat.

cu rol în vederea stereoscopic\. anorexie mental\. f. benign. s. de la ienai = a mer-ge. de la anima = suflet. congenital\ sau dobândit\.). nomos = obicei având for]\ de lege. -ozã. s.ANILINGUS. ANIZOMETROPIE. m. isos = egal. a... este expresia unui dezechilibru psihopatic. / anomalie. de control. s. este uneori conven]ional\. / Anopheles. / anorexiant.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. -onos = i-magine. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. ANIZOFORIE. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. Sin.: anorexie mental\ (v. având senza]ii. a luminii etc. În cursul electro-lizei.priv. f. adj. / anopsia.. an . / an-isometropia. Limita între normalitate [i a. an . f. [Gr. -inã. [Gr. ANOPIE. drum. s. s. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. ion = migrator. phorein = a se sim]i. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300).] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. anorexia nervosa. Ant. s. nomos = obicei având for]\ de lege). ANOMALIE. animal. fizician [i naturalist englez. ana = în sus.. / anodyne. m. [Gr.priv.. / aniseiko-nia.: anorexia nervosa. / anisotropie. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. cu hipermetropie (v. an . Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. s. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). care a studiat [i daltonismul. -atos = culoare.. Prin extensie. conductivitate electric\. n. ANKIRIN|. an . s. lingere = a linge. de valoare mic\. ANOFEL. / Anopheles. / anopia. an . onyx. s. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. Evolu]ie imprevizibil\. s. c\l\tor. m. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. / anode. s. s. s.: izeiconie. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. 1) an . isos = egal. transgenic. [Gr. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. [Gr. lui Houssay.: *izocorie.. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. [Gr.. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. transgenic. f. / anonychie. m. s.] 1) Organism viu. chimist. f. adj. odous. s. deci f\r\ comunicare cu creierul. n. [Gr. / anisométropie. rezisten]\ la trac]iune. s. animal = fiin]\ vie. s.] *Strabism latent. ANIMAL. s. -ism. opos = v\z.priv. s. an . f.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea.] Sin. s. s.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. Sin. kytos = celu-l\. [Gr.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. an . s. f. m. adj. ANOFTALMIE. / anisotrope. [Gr. onoma. a. f. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. ANIZOTROP. ANOREXIGEN. [Lat. an . s. 2) În particular. s. n. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. f. isos = egal. ANOMIE.priv. 3) Uneori sin. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. / anodontia. ana = în sus. de la trepein = a `ntoarce. adj. a.. ANOREXIE. f. A. [Gr. v. [Lat. / anisocorie. uneori. an . ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. f. ANIZOCITOZ|. vivax. d) a. 2) a . s. anomaly. isos = egal. prin extensie. Sin. m. [Gr. cu m\duva spin\rii sec]ionat\.] Intoxica]ie cu anilin\. / aniso-cytosis. s. s. anopheles = v\t\m\tor. odontos = dinte. [Lat. vedere..priv.. indo-lor. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. -e. ophthalmos = ochi. c) a. / anilingus. an . Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. În acest caz. / anisophorie. f. nepericulos [i.: abe-ra]ie cromozomial\ (v.priv. Poate fi profesional\ sau accidental\. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine.). [Gr. an . iar cele situate în afara intervalului m ± 4T.. orexis = apetit. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. f. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. f. / anisotropic.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. -ykhos = unghie. ops. profesor la Manchester. ops. s.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. s. ideal cristalele. [Gr. / anoph-thalmos.: protanopie (v.. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. / anisochromie. / aniséiconie.. / anopsie. psihopatie. ANODON}IE.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. s. an -priv. gennan = a produce. pentru anchilostomiaz\ (v.priv. adj. odyne = durere. adj. A. ANOPSIE. Ant. / anonychia. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. [Gr.priv. eikon. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. s. f. / abnormality. cu a-platizarea *curbei Price-Jones).] 1) Care diminu\ apetitul. imperceptibil\. fiziolo-gic\. s. f. / anophtalmie.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. [i se manifest\ prin fenomene nervoase.] Modi-ficare patologic\. ankyra = ancor\. an . de la Anil = indigo. V. / anilisme. [Gr. Anilin. malariae [i ovale). khroma. iar cele inferioare lui m . -atos = denumire. / anorexigène.priv. f. f. dependent\ de contextul familial. [Gr. ANIZOCROMIE. Var. adj. 2) Care apar]ine orga-nismelor. m. f.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial.. / anodin. ANOD. s. / anion. ANIZOTROPIE.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. s. / anisocoria. / anorexie. [Gr.). f. / anorexia..priv. f. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. hodos = cale. s. dilatabilitate. f\r\ importan]\. an . f. isos = egal. prin defect. anus = [ezut.priv. isos = egal. / animal. 136 . ANONICHIE. opos = v\z. din lat. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\. s. m.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. [i a pozi]iei acesteia. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. de o-bicei *congenital\ [i *familial\.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. s.priv. Wuchereria bancrofti. f.. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. f.priv. [Gr. an . aspect. [Gr.. f. `n arab\ -al-nil.. de la trepein = a `ntoarce. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. isos = egal. s.). monstruozit\]i. / anisopho-ria. orexis = apetit. / anodontie. ANKILOSTOMIAZ|. s. s. / animal. m. / anomie. / ankyrine. m.priv. f. f\-r\ urm\ri. 2) A. / anisotro-pia. prin exces. prin în]ep\turi. / anion. hiperfagic.) `n func]ie de direc]ie.. V. s.. opsis = vedere. s. ANIZOCORIE.).. / anode. [John Dalton. 1766-1844. b) a. / anopie. f.). spre deosebire de *monoftalmie. f. f.priv. spinal. acut\ sau cronic\. ANIZEICONIE.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. ANILISM. kore = pupil\. ANODIN. 2) Absen]a ve-derii.priv. / anomia. / ankyrin. gr. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. vitez\ de propagare a sunetului. f. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. s. gr. f.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. an . [Gr. de care el `nsu[i suferea. f. / anilism. S-a propus s\ se considere a. Se sus]ine c\ a. / aniso-chromia. [Gr. s.priv. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard.2T. metron = m\sur\. anomalus. s..] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. s.] Inega-litate pupilar\.] Electrod pozitiv. se deplaseaz\ spre anod. adj. / anilingus.priv. trope = întoarcere. anomos = neregulat (an .diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. vedere. ANION. anomalia = neregularitate. isos = egal.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. r\suflare. a se comporta. Se deosebesc: 1) A.. / anisocytose.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. f. trope = `ntoarcere. [Germ. e) a. Se g\se[te în banda (4.] Ion înc\rcat electric negativ. Nematocere. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). n.

physis = cre[tere. s. pl. f. ANTEHIPOFIZ|. organe. s. agoni[ti [i a. osme = miros. A. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. Ex. haima. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. n. [Gr. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. [Gr. [Gr. [Friedrich Gustav Jakob Henle. f. s.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. s. 3) a. ascenden]ilor s\i (a. [Gr. n. de la anti = contra. adj. f. V. an . -onis = pu-nere.: 1) A. s. / antécédents. / antalgic. / anoxémie. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). s. / anosodiaphoria. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. de la phyein = a cre[te.] Care este contrar regulilor. f. gr. i. n. / anovulation.. par]ial: ventral.priv. [Lat. ansa = toart\.priv. / anténatal. adj. s. [Gr. / anthelix.. NA: pars distalis adenohypo-physeos. Sin. -atos = sânge. ANOSOGNOZIE. / antéversion. s. comparativ de la ante = înainte. s. de la vertere = a întoarce. V. / anox(a)emia. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg.: fosfor a. [Lat. [Gr. brachium. 1809-1885. an . personale). Între cele dou\ extreme. [i monorhidie. ce-dere = a merge. s. organikos = referitor la un instrument. ANTE PARTUM. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). s. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. m. lat. [Lat. n. m. Pentru compara]ie. n. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. adj. antihelix. organum.priv. / loop. / antéhypophyse. comparativ de la ante = `nainte. [Gr. oxys = acru. mort. ante = înainte. nor-melor admise. an-sae. gradus = pas. ante = înainte. ANS|. helix = spiral\.ANORGANIC. / an-terior pituitary. ANTEROGRAD. an . s. s. ANTERIOR. 2) Care se produce de la un moment dat.] Absen]a *ovula]iei. [i anosognozie. partus = na[tere. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. profesor la Zürich. familiale). 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. [Lat..priv.priv..: blocante de canale calcice (v. adj. orkhis. / antagonisme. *agnozie vizual\. [Lat.priv. nosos = boal\. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. s. -ntis = antecedent. f. NA: antebrachium. antagonisma = pozi]ie. anoxyemie. f. f. / anorganique. Sin. f. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare. a. s. cu care este asociat\. -onis = îndo-ire. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. s.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. *afazie Wernicke.: amnezie a. ANTEPOZI}IE. ANTENATAL. s. [Gr. [Gr. gr.. s. ante = înainte. s. oxys = acru. prin flectare. an . a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. ab = îndep\rtat de. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. 2) A. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. / anterior.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. familiei sale (a.] În anatomie. natalis = de na[tere.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. s. / ab-normal.] Deplasare global\ a unui organ *anterior.: a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. s. par]iali. anomalous. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului.. care le servesc. f. brakhion. ma[in\. lat. s. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. competitiv sau necompeti-tiv. f. ANTECEDENTE.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. anularea sau inversarea efectelor lor.). Lega-rea se produce conform *legii maselor. anterior = mai înainte. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). / anthélix. s. / anta-gonism. Prin a. bucl\. biochimic. ANOSMIE. de la ponere = a pune.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. s. m. -onos = bra]. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. anti = contra. Medicament cu aceast\ proprietate. s. ante = înainte. / antalgique. ante = înainte. adj. 3) A. oxigen. organ. pl. a . de la lat. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. ANTAGONIST. A. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. fenomene sau substan]e. ante = înainte. ANTEHELIX. f. 2) Despre un sistem. f. lat. *hemianopsie etc. 2) a. ante = înainte. [Lat. ANTALGIC. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului.] Care calmeaz\ durerea. antagonistes = oponent. prea flectat înainte. an .] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. f. s. ereditare sau eredocolaterale). ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. ANORMAL. A..priv. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. ANOVULA}IE. v. ANTAGONISM. a înainta. [Lat. de la ovum = ou. tratament a. f. m. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. [Lat. [Lat. m. la nivelul p\r]ii lor concave. ANOXIE. f. în for-m\ de U.. -e. ANTE MORTEM. / antagonist.: pozi]ie a. / antéflexion. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. situat\ anterior fa]\ de *helix. Marginea convex\ a a. f. organon = instrument. [Lat. gnosis = percepere. ter-menul este pu]in utilizat.. / forearm. Tipuri de a. 3) Substan]\ care. i. s.] V. ante = înainte.: la altitudine). / anoxia.. dim. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. nosos = boal\. s. / antérograde. de la gnonai = a cunoa[te. hypo = sub. inel. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. adj. A.. NA: ansa. sincop\ cardiac\). f.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. / anosognosie.priv. 2) În bac-teriologie. de la flectere = a îndoi. ANOXEMIE.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. / antenatal. gr. Ex. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. anterior = mai înainte. de la anti = contra. algos = durere. / antérieur.] 1) Devia]ie anterioar\. [Gr. De[i ar putea prezenta interes. / anorchidie. m. adj. adj. care conserv\ curbura sa normal\. hipo-fiz\. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. Heidelberg [i Göttingen. / ante-flexion. adj. NA: anthelix. de[i se leag\ la un *receptor. [Lat. ANTEBRA}.] V..] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi. norma = regul\. / anosodiaphorie. -rtis = moarte. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. [Gr.. diaphoria = diferen]\. ce poate avea ca rezultat diminu-area. s. an . sau mineral. s. -idos = testicul.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. s. agonistes = lupt\tor. 4) Inhalarea unor gaze toxice. ANOSODIAFORIE. antecedens. ANORHIDIE. s. astfel încât axul corpului uterin.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. s.] Care precede *na[terea. f. adj. f.] 1) Mi[care în sens anterior. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. / anovu-lation. m. flexio. adj. s. ante = înainte. / anormal. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. s. Ex. / antero-grade. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). treapt\. oxigen.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). adj. pe care le descriu jejunul [i ileonul. / avant-bras. / history. versum. organicus. gr. / antagoniste. de la parere = a na[te. adj. ANTEFLEXIE. -ale. / inorga-nic. -aux. anatomist german. / anse. Ex. / ano-sognosia. / anorchia. / anosmie. [Lat. s. / antepo-sition. tub urinifer [i nefron. positio.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. pl. f. cunoa[tere. de la gradi = a merge.. f. / antéposition. f. gr. 4) A. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii. / anosmia. Ex. adj. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. / anoxie. [Lat. ante-flexie [i anteversie. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. f. [Lat. ANTEVERSIE. a . 137 . / antever-sion. A. f.

ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. s.. Datorit\ acestor propriet\]i. lat. / antineoplastic. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. / antiandrogen. A. a . / anticipation. V. Ex.. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. ANTIBIOGRAM|. lat.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. de la anticipare = a o lua `nainte. a. fenitoina. macrolide.: a. 5) 138 . îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. [Gr. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice.. s. rhythmos = ritm. ex. ANTIAGREGANT. / antiamaril. canal de calciu. lat. -euse. s. de sintez\. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. din aceast\ cauz\. ANTICOLINERGIC. / anticonvulsi-vant. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. includ fenobarbitalul. adj. s. antieritrocitar. adj. s. / antianginal. conceptio. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. [Gr.] Care se opune *febrei galbene. / anticorps. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. m. gramma = înscriere. / anticholinergique. [Gr. s. -onis = anticipa]ie. m. s. n. bios = via]\.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni.priv. de la bakteria = baston. 4) A. ANTIBIOTERAPIE. s. / antiallergique. adj.. m. [Gr. n. V. anti = contra. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). ca-nal de potasiu. Diversitatea a. / antiamaril. ANTIALERGIC. adj.. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. anti = contra. în consecin]\. / an-tacid. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. -inã.. antibiomimetice. se disting patru grupe de a.. ANTIANDROGEN.. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. s. andros = b\rbat. [i nu a ac]iunii clinice. n. s. / antibacterial. Se alege. crab. o. adj. s.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. contraceptiv. [Gr. m. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. adj. s. Pe baza efectelor celulare. adj. [i antibiotic. dezin-fectant. antimitotic (2). / antiarrhythmic.. / polypeptide antibiotics. Sin. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. *midriatice [i antiparkinsoniene. adj.. coagulare = a închega. A. antimitotice. s.. ANTICIPA}IE. / antiangineux. / contraceptive. VII. s.. nitroimi-dazoli. evident. a. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. anti = contra. Câteva tipuri: 1) A. m. n. / antiallergic. canal de sodiu. in vivo sau in vitro. s. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. corpus.. aminoglicozide. / antibiotics therapy. / antiagrégant. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. m. anticelular. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. corpus. s. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. / antiacide. pulmonare sau sanguine. / antico-don. ANTIBIOTIC. lat. s. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. adj. Producerea de a. a anticipa (ante = `nainte.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. de la convellere = a zdruncina. adj. n. n. m. adj. / anticancéreux. În func]ie de formula chimic\. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. antifungice. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.. [Gr. ergein = a lucra... glicopeptide. a su-foca. / anticoagulant. adj. / antibiothérapie. Ex. s. s. m. / antibactérien.: medica-ment a. IX. anti = contra. / anticipa-tion. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. s. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. sau gr.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. *gramicidina [i *polimixinele. m. lat. adj. ANTICORP. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists).] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. ANTICONVULSIVANT.] 1) Care se opune vie]ii. anti = contra. de la therapeuein = a `ngriji. / antiantibody. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. A. A. adj. perfect. ANTIAMARIL. / antiepileptic drug. anti = contra. n. adj. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. ANTICOAGULANT. m. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. concep]ie. s. lat. anti = contra. / anticoncep-tionnel. convulsus. ANTIANGINOS. determinate de *alergie. 2) A. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. therapeia = tratament. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. d) o serie de inhibitori de calciu. bios = via]\. s. / antibiogramme. n. angina = sufocare. adj. Se recurge la reac]ii antigen-a. rifampicine. cu antigenul corespondent. *antiemetice. s. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. s. adj. prezint\. benzo-diazepinele. [Gr. m. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. anti = contra. [Gr. antienzim\. c\reia îi afecteaz\ cinetica. -elle. sunt utilizate ca *spasmolitice... lat. -enne. [i X ai coagul\rii este. 3) A. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice. m. [Gr. -oris = corp. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. pl. V. anti = contra. gr. antiseptic. s. / anti-anticorps. m. s. [Gr. lat. cu anticorpii. de natur\ proteic\. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. adj. [Gr.. -onis = graviditate. aggre-gare = a aduna la un loc. *lizin\ sau *precipitin\. m. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina.. cutanate. ANTICANCEROS. A. anti = contra. lat. adj. / anticoagulant. s.. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. ac]iune. s. n.] V. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. este enorm\. [Gr. s. Combinarea unui a. anti = contra. s. n. lat. m.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. cancer. allos = altul ergon = lucru. adj. de la angere = a strânge. fa]\ de *heparin\. gennan = a produce. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. [Gr. s. adj. f.] Sub-stan]\ specific\. s. adj. m. V. khole = bil\. acidus = acru. anticoagulante circulan-te. ankein = a sugruma. s. n. / antibiotique. ANTIARITMIC.. V. [i antiulceros. m. anti = contra. În ultima perioad\. a coagula. m. / anticholinergic.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. -cri = rac. anticipatio.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. anticelul\ parietal\ gastric\. sunt grupate în familii: be-talactamine. ANTICODON.: heparina. n. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. -oris = corp. [Gr. anti = contra.] 1) Care se opune acizilor. -e. aner. f. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. bios = via]\. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. / antibiogram. deriva]i de oxichinolein\. in vitro sau in vivo. antituberculoase. s. rhythmus. s. anti = contra.: antivitamine K.. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. / antibiotic. / anticodon. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. -euse. adj. tetracicline. s. anti = contra. adj. [Gr. s-au dezvoltat a. anti = con-tra. anti = contra. adj. ANTIBACTERIAN. capere = a lua). V. / antisludge. ANTICONCEP}IONAL. f.. antisecretorii gastrice. spaniol\ amarillo = galben. dim. polipepti-de. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. f. [Gr.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. -e. n. Nu exist\ a. m. adj. [Lat. anti = contra. f.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. con-cep]ia.. adj. [Gr. [Gr.ANTIACID. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. s. / antiandrogène. producerea unei sarcini. anti = contra..] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. / antiarythmique. deci. bakterion. ANTI-ANTICORP. de la ergein = a lucra. Sinteza factorilor II. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. / antibody.

phlogistos = inflamabil.: ACAN. natural.: solu]ie apoas\. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. emeticus. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. -inã. Sin. Termenul este discutabil. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. Sin. Inventarierea a-cestora este `n curs. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. dromos = curs\. A. s. s. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. / antienzyme. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. s. provocând fie blocarea. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. 6) A. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. hibrid. / antifibrinolytique.). n. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. ANTIEMETIC. 19) A. sclerodermie. A. strict iden-tici. antidotum = antidot. umoral. fibra = fibr\. anti = contra. adj. V.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. ANTIFIBRINOLITIC. [Gr. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. / antidiurétique. antimu[chi neted. anti = contra. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. monoclonali (v. 8) A. f. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. foarte eficace. antimiocard. vasopresin\. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. ANTIESTROGEN. de aceea. este *tamoxifenul. perinucleari (p-ACAN) . m. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. m. s. nici hemoli-z\. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. reagin\. sau phlegein = a arde. care apar doar `n condi]ii speciale.. c. s. emein = a vomita. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. anti = contra. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. / antiphlogistic. 9) A. sau lat. s. ANTIDIURETIC. f. 20) A. f.: reagin\ (v. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. emetikos = care produce v\rs\turi. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. reflex axonic. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick.. m. reaginic. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). adj.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. [Julius Donath. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. 7) A. Sin. mononucleoz\ infec]ioas\ etc.: a. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. adj.). sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. 139 . m. adj. gr. / antidro-mic. prezent în umori. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. n. / anti(o)estrogen.] Termen desuet. / antidromique. v. drum. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies.. a. iar cel\lalt pentru alt antigen. A. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. Titruri crescute de a. adj. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. (sau de a. [Gr. adj. gennan = a produce. de la gr. / anti-émétique. Forssmann. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament.). 14) A. / antiphlogistique. anti = contra. adj. / antifibrinolytic. anti = contra. s. 13) A. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. zyme = ferment. a. ca [i implica]iile `n patologie. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. A. c. phlogos = flac\r\. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. [Gr. a. 16) A. 18) A. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. [i anticorpi anti-car-diolipin\. n. Karl Landsteiner. s. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. a. 10) A. 17) A. biochimic sau farmacologic. en = `n.). 12) A. medic austriac. / antidote. 2) În homeopatie. 11) A. patolog [i serolog de origine austriac\. n.. apar]in `ndeosebi IgG. Ex. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. iar a. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). Sin. *test Coombs etc.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. imunoprecipitare. anti = contra. [Gr.. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. v. [Gr. au fost detecta]i în carditele reumatismale. s. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. / antien-zyme. ANTIDOT. m. varietate de a. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale).A. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. New York. dotos = dat. varietate de a. n. V.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. ANTIDROMIC. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. prin administrare intravenoas\. s. chimic. ANTIFLOGISTIC. În terapeutic\.] Sin. fa]\ de *antigenul Forssmann. Abrev. hepatit\ cronic\ activ\. de la lyein = a distruge. Abrev. gr. de la anti = contra. [i chelator. A. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea.). Familie foarte eterogen\ de anticorpi. s. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\.: macroglo-bulinemie Waldenström). Rh. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. adj. Cel mai important a. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. anti-TPO. A. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. lat. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies.). citotoxic.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. / antidote. V. a... Ex. de la diourein = a u-rina. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. s. [Gr. ciroz\. antimitocondrie. care precipit\ cu antigenul. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. m. sensibil la varia]iile de temperatur\. ANTICORP REAGINIC / réagine. s. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. de la phlox. cu specificitate dubl\. printr-un mecanism fizic. adj. fie stimularea func]iei celulare.: antiinflamator (v. termolabil. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. / reagin.. A. 1870-1950. A.] Tip de a. lytikos = care distruge. a. s. adj. specific pentru antigeni din membrana celular\. lat.. pân\ la denaturare. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. / antiemetic. utiliza]i experimental (a. [Gr. adj. responsabil de formarea *celulelor lupice). Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. oistros = dorin]\. Anticorp care. m. acidi-fiere. precipitant. Pre-zen]a în circula]ie a a. Sin. V. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. unii a. ANTIENZIM|. drojdie. / antidiuretic. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies.: a. adj. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.. / anti-oestrogène. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\).: anticorpi antitireoglobulin\.: antivomitiv (v. impuls.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. 1868-1943. [Gr. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. m. 15) A.: homeodot. t. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. anti = contra. s. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine.

ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. O serie de glicoproteine care. Abrev. (v. colit\). s. A fost descris\. V. iden-tici. Natura a. celule sau proteine str\ine. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. În cazul re-jetului. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. antifon-gique.3 / antigène CA 15. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).] V. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). HBs Australia (v. V. transse-xualism. fungus = ciuperc\. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. Dozarea a. crosreactiv (încruci[at-reactiv). utilizabil pentru supravegherea acestora. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. 1868-1947. A. Câteva tipuri de a. a. / antifungal.9.4 / CA 72.: ACE. ANTIGEN CA 19. Ex. V. antigeni.9 antigen. Ex. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. anti = contra. CA 50 [i markeri tumorali. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne.5 ng/ml. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). ini]ial în cancerul de colon. markeri tumorali. hepatit\ B. Ex. antigeni fetali. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like.4 antigen. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. A.ANTIFOLIC.3 / CA 15. / antigène. grup tisular. asigurând rezisten]a la boal\. lat. cf.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. virusuri. Nu este riguros specific. / antifolique. ANTIGEN CA 72. CA 19. *a. r. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. 5) A. Abrev. cu Mr 34 kDa).: antimicotic (v. sunt extrem de diverse: bacterii. sistem HLA. markeri tumorali. neuraminidazici – N). tipic este cel izolat din rinichiul de cobai.). V. în continuare [i alte tipuri de antigeni. a-poi în alte cancere. adj. V. Sursele de a. [Gr. DEX. glicoproteic asociat cancerului de sân. m.: HBs. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. ai aceluia[i individ. V. m. Casoni sau a. [John Forssman.9 [i markeri tumorali. 3) A. 4) A.. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. A. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. A. carcinoembrionar.. fetali). m. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule. hepatit\ B. A. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. hidatic. F. adj. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. pentru care. în mod normal.3 antigen. [i antigeni he-terofili. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic.: pl. s. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. a. A. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. adj. 2) A. anti = contra. / folic acid antagonist.). Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. identificat la numeroase specii de plante [i animale. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\.9 / CA 19. Unii dintre ace[ti a. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. hepatitis B = hepatit\ B. V. sub-stan]e toxice etc. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. A. V. CEA (engl. s. A. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. A. core = centru. V. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen.: 1) A. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). t.: a. [Engl. Este prezent `n majoritatea organelor. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. exist\ numai la embrion. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa.: a. A. s.] Sin. s. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv.: aloantigeni. a. A. A. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. g. Detec]ia a. protectiv. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). t. s. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. ca hiperplazia prostatic\. [Engl. hepatit\ B. în caz contrar se produce *rejetul. a. A. prezent în celulele canceroase. t. Sin. markeri tu-morali. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. în conti-nuare. p. cu excep]ia oilor. F. de asemenea.] A. p. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. prostatita sau infarctul prostatic. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. utiliza]i ca *markeri tumorali. patolog [i imunolog suedez. rejet. V. homogref\. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. V. Astfel.: PSA. prezent în toate celulele organismului. dar [i a altor cancere (gastric.4 / antigène CA 72. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne.. V. la fetus. a. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. 140 . Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. n. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. Diferi]i a. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. [Gr. deci. dar nu [i `n sânge. antigen CA 19. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. A.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. gennan = a produce. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. deoarece con]ine a. / antifungique. carcinoembrionar. / antigen. A. V. adj. s. colorectale [i gastrice. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. ANTIFUNGIC. Denumire generic\ a unei serii de a. markeri tumorali. histocompatibilitate. sunt înrudi]i cu a. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. eritrocitari ai sistemului ABO. Termen actualmente desuet.. s. hepatitis B = hepatit\ B. o gamafetoprotein\. A.). miez. t. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. pot fi utilizate ca *antimitotice. `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Ex. ubi-cuitar. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. he-maglutininici – H.. Obs. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. carcinofetal glial etc. C (nucleoproteici – NP. markeri tumorali. ca [i a. tract respirator). care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. ANTIGEN CA 15.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. surface = suprafa]\. n.9 / antigène CA 19. t. m. V. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. Prezen]a acestui a. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. ANTIGEN. este secretat `n mod normal. A. care. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. pentru care nu este strict specific.] V.). B. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. Abrev. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. V. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. în raport cu care este mai pu]in specific. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

ASTM.. în consecin]\. n. ulcera]ii. *apoplexie. f. dar dispare uneori la pubertate.glioblastomul). ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. 158 . din cauza spasmului. 6) A. a lega. fatigue. anat. de la a . A.] Sin. ASTENIE.] 1) Diminuarea for]elor. cu expectora]ie [i. a . [i debilitate. cu staz\ pul-monar\. / aspermatisme. conic. readus în circula]ie de *DSM IV. II). s. pip\it.] V. a . s. crisis. mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. [Ital. f. antiagregant plachetar [i antitrombotic. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. tumori subcutanate fistulizate). [i sindrom Da Costa. insuficien]\ renal\ etc. Termen vechi. / asthma. uneori. de grad înalt (III . prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. ASTAZIE. n. A. asthenos = f\r\ putere. n. grupate în fas-cicule.priv. sânge. în *hipermetropie. f. b. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. îns\. s.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. lichid amniotic) în c\ile aeriene. umed.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). ops. Sin. / attaque. kore = pupil\. s. s. este un medicament cu lar-g\ utilizare. splen. m. deci a ortostatismului. Între accese. s. V. în care un ochi este astigmat. aspergere = a r\spândi. acomodativ\. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. f. de la sterizein = a sta nemi[cat. / astroblastome. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. de grad mic (I. s. / asthénie. [i acid arahidonic. durere sau jen\ toracic\. s. / asthenia. ASTROCITOM. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. fibrilare. 4) A. a face s\ ]in\. f. m. a sta. opos = v\z. neregulat. / astéréognosie.: criz\. blastos =ger-men. / asthenopia. [A . [Gr. f) a.] Absen]a *splinei. febr\. simptomatic. astragalus. / attack. f.priv. s. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. contrar regulei. simplu. moderat\.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. caracterizat prin accese de dispnee lent\. sin. s. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. s. `n re-lief. n. tremur\turi sau secuse mu-sculare. [Gr. ASTRAGAL.oase.). miopic pe un alt meridian. pseudoastm. s. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. / astrocyte. s. s. a . s.. emetrop etc. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. attaccare = a începe. kytos = celul\.priv.] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\. ASTIGMATISM.pentru Spiraea ulmaria. -ism. / aspiration. s. Se disting: 1) A. s. [Lat. a împr\[-tia. n. a. a lichidului de staz\ gastric\.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii.priv. f.: agnozie tactil\. tab. / astigmatisme. muscular\. 2) În limbaj clinic. s. analgezic. astrocitom. m. Accesele se pot succeda atât de rapid. putere. a sufla (ad = c\tre. / astroblastoma. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. 3) A. de origine neclar\. s. vedere. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. Se deosebesc: 1) A. ASTEREOGNOZIE. sthenos = for]\.. E-volu]ia bolii este capricioas\. / astrocytome. [Gr. f. -enos = splin\. f. sugarului [i al copi-lului este grav. stereoagnozie. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). f. fibros. / asthme. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. f. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. [Lat. a . semitardiv\ sau tardiv\. f. / aspirin. adj. / astasie. hipermetropic pe un meridian. s. Sin. spir . putere. ASPIRIN|. astheneia = sl\biciune.pen-tru acetil. 3) A. ASTRINGENT. -ism. n. Obo-seal\ vizual\. Rolul principal în de-clan[are îl are. f. a . f.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. [Gr. dar f\r\ paralizie. gnosis = cunoa[tere. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. / asterixis. / a-spermatism. / talus.).).. [Gr. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus.). ASTENOCORIE. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). -atos = punct. [Lat. tulburare cardiac\. s. f. s. astron = stea. s. [Gr. asthma = gâfâial\.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. [Gr. pustule. s. s. lâng\.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. . stigma.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. f. n. intricat). / astigmatism. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. ASTROCIT. m. m. de la aspirare = a inspira. Se manifest\ prin dispnee. iar imaginile sunt percepute deformat. m. / asthe-nocoria. plant\ denumit\ [i t\valg\. [Gr. stroke. antipiretic. / aspirine. 2) A. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). s.: dis-tonie neurocirculatorie. / aspergillose. stereos = solid. compus. m. stasis = [edere. 2) A. ATAC. ASTROBLASTOM. s. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. / asthénopie. s. e) a.] Sin. pleural\. din gr. ca urmare a necoordon\rii motorii. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. percepere.: miastenie (v. A. astron = stea.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. intestin sau cavitate seroas\). continu\ sau discontinu\. V. / astringent. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. Func]iile a. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. reprezint\ o dispnee paroxistic\. de la a .] V. stringere = a strânge. [Lat. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. kytos = celul\.ASPERGILOZ|. "conform regulei". [Gr. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. s. / aspiration. de la ad = c\tre. sperma. / astragale. [Gr.astroblastomul [i IV . / asplenia. proto-plasmic. s.: semn Arroyo (v.). pot fi clasificate în: 1) A. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. sthe-nos = for]\..] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. / astrocyte. sthe-nos = for]\.priv. astron = stea. b) a. / astro-cytoma. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. ASTENOPIE. s. dureri precordiale. 5) A. aparatul respirator es-te practic normal. -inã. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. / asper-gillosis.. cu celule gigante (gemistocitice). f. a. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. 2) A. Se disting a. de la a . s. n.. de la istanai = a plasa. -atos = s\-mân]\. s. / astringent. ASPIRA}IE.. *alergia. [Gr. senza]ie de astenie. a . c) a. spirare = a r\sufla).. ASPERMATISM. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. ASTERIXIS.: semn Adams-Foley (v. Pseudoastm (v. ca antiinflamator. bron[ic adev\rat (esen]ial). A. / asthénocorie. sterixis = pozi]ie fix\. -e. 3) În limbaj curent. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. s. s. iar ce-l\lalt normal. prin deformare conic\ a corneei. m.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. n. -oma. gastric\. s. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. f. [Gr. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. senza]ie de stran-gulare. astig-mie.. [Gr. senza]ie de sufocare. de a deveni nebun. / asterixis. continu\ (dintr-o plag\. d) a. aspiratio. expira-torie. [i a. in-vers. / asplénie. Sin.priv. s. 2) A. astragalos = oscior. de la gnonai = a cunoa[te. s. m. frecvent. / astasia. transpira]ii. putere.priv. n. adj. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem.priv. Sindrom imprecis. s. -onis = aspira]ie a aerului. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze.priv. / a-stereognosis. aproape... protoplasmatice [i a. V. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. în care meridianul cel mai refringent este vertical. -ozã. nu sunt clare. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. f. asthenos = f\r\ putere. urmate de expectora-]ie mucoas\. ASPLENIE. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). f. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. -oma. astringens. de p. Tipuri: 1) A.

A. / athétose. f. embole = ac]iunea de a arunca `n. antron = pe[ter\. / ataraxia. s. athere = terci. s. 159 . f. attenuatio. f. ateles = incomplet. F.: sindrom Louis-Bar (v. s. de la skleros = tare.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. [Gr. ATAXIE. din gr. [Lat. athéromec-tomie.: amiotaxie.] Depozit lipidic g\l-bui. vertij. / athérogenèse. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. s.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). f. / atticotomie. ionizante. f. gennan = a produce. s. f. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. cavitate. fiertur\ (-oma). nucleele gri centrale. / athérome. -oma. / atypic. neregulate [i cu amplitudine mic\. 2) thymos = prin-cipiu vital. f. [Gr.: dislipi-demia. deta[are. sec]iune. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. / splint. pa-restezii la nivelul membrelor. Var. [Ital. tabes ereditar. aranjare. n. / ataraxie. Etiologia a. [Gr. s. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. ATEROSCLEROZ|. poate fi acut\ sau cronic\. ATAXIC. 2) Bolnav afectat de ataxie. ATEROMATOZ|.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. termen preluat ulterior `n arhitectur\. adj. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). ATEROEMBOLISM. ATICA. m. f. genesis = producere. ATEROMECTOMIE. s. aranjare. lat.: forma a.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. s. A. a a-ranja. s. disar-trie.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. attitudine.. f. -oma. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).. s.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. la nivelul extremit\]ilor. din lat. embolie. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. pentru aterectomie (v. Uneori. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame).] Sin. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. f. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. Sin. n.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. de la typos = tip. Sin.: boal\ Hammond. [Gr. / athéro-embolism. neurolog german. / athéromasie. [Lat. taxis = ordonare. ekta-sis = dilata]ie. [Gr. marc\. / atheroma. de la tattein = a ordona. s. / atténuation. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. p.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. constând în agita]ie extrem\. 8. f. atticus. prin complica]ii cardio-respiratorii. s. / atheroge-nic. s.priv. [Gr. f. f. / ataxique. s. ou f. de la a . Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. ektome = excizie. Ex. s. f. / epitympanic recess. s. / atelecta-sis. / atavisme. ataraxia = impasibilitate. s.: boal\ Friedreich. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. s. [Gr. 2) Absen]a timusului. -ozã. [Gr.priv. s. tipic\. spontane. [Gr. coronarian\. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. antrum. adj. athere = terci. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. [Lat. dur. ATENUARE. / atticitis. (ex. atti-cus. / attitude. convulsii [i tulbur\ri de mers. frisoane sau bufeuri de c\ldur\.] Lini[te moral\. fumatul etc. s. s. în mers (a. m.. de la a .: fenomene a. ghips etc. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. localizat\ pe arterele coronare. sec]iune. / atticoantrotomy. de la attenu-are = a sl\bi. lente. tome = t\iere. [Lat. a unei boli). din gr. / atavism.priv. / athetosis. ATIMIE. f. forma]iunile subtalamice.sau bilaterale invo-luntare.priv. attikos = referitor la Atena.] Dispozitiv. f. itã. în func]ie de evolu]ie.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. ATICIT|. / ataxie. taraxis = tulburare. V. / athymie. / atélectasie. [Gr. s. n.: ateromectomie. s. fiertur\. f.grea]\. care sunt dezordonate.). s. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. m. f. m. gr. / attico-antrotomie. s. / athe-romasia. attikos = referitor la Atena. s.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. medic german.. f. din gr. a. a. f. A. de la temnein = a t\ia. timus. NA: recessus epitympanicus. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. / athe-rogenesis. / atypique. -ism. / ataxic.. athere = terci. s. ATEROGENEZ|. Dup\ întindere. Var. gr. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. ATETOZ|. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. / attique. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. atavus = str\mo[. ATARAXIE. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. din unele st\ri febrile. / atherectomy. frica de a muri. spirit. -ozã. s. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. / atherosclerosis. s. f. ATIPIC. poate fi: masiv\. de la temnein = a t\ia. [Lat. ATEL|. s. Ex. s. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. este considerat\ o boal\ general\ complex\. f. exist\ trei mari tipuri: a. ektasis = dilata]ie. / attitude. f. a . aptitudo = aptitudine. ATEROGEN. s. a aranja. -onis = atenuare. [Gr. ATICO-ANTROTOMIE. / ataxia. [Lat. s. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde.priv. teleos = extremitate. p\stos (sem\nând cu un terci). m. A.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. ATICOTOMIE. Sin. hastella = b\] mic. a aranja. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. athere = terci. f.. s. tattein = a ordona.) la traversarea unui anumit ma-terial. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. În literatura medical\. s. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. f. / attico-tomy. manifest\ prin deficit anabolic. atticus. 1858-1916. sau f.): 1) A. / attenuation. model. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. aritmice. [Gr. substan]a reticulat\). [Gr. a . depinde de natura [i grosimea materialului traversat. attikos = referitor la Atena. lobular\ sau segmentar\.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. format pe peretele intern al arterelor. m. [i coree. f. 1) thymos = minte. ballein = a arun-ca).] V.). iar `n 10 % diabet zaharat. s.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian.. de la tattein = a or-dona. manifestat\ prin stare de indiferen]\. / athérogène. cinetic\). athere = terci.: ereditate ancestral\ sau de revenire. unde sonore etc. attikos = referitor la Atena. a . înt\rire. din gr. atticus. [Gr. ATITUDINE. f. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. ATEROM. 2) A.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. angeion = vas. adj. prin a. lemn. atypical. [Ludwig Bruns. apoi de patologie medical\ la Heidelberg.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. s.priv. athetos = nefixat. F. f. indiferen]\. a reduce. fiertu-r\.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. athere = terci. typikos = tipic. / athérosclérose. codificând proteina denumit\ frataxin\. [Lat. / atticite. athere = terci. ATAVISM. tome = t\iere. material plastic.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. f.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. de-realizare. simbolic. fiertur\ (-oma). fiertur\ (-oma). fiertur\. s. profesor de anatomie patologic\. frica de a înnebuni. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. fiertur\. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n.. din metal. / atheroembolism. ATELECTAZIE. adj. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). s. taxis = ordonare. / athérectomie. Sin. [Nikolaus Freidreich.] Neconform unui anumit tip. X. termen preluat ulterior `n arhitectur\. s. / athymia. de la gennan = a produce. [Gr. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. de inactivi-tate total\. adj.. sklerosis = indurare. ataktos = neregulat. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. 1825-1882. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. gr. Hanovra. adj. / attelle. termen preluat ulterior `n arhitectur\. ATERECTOMIE. a . f.

. diabetului. de la ater. s. Sudeck. Form\ particular\: a. / attrition. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. [Lat. ATMOSFER|. / atome. trans = peste. auricular .por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. 2) A. alb\ Milian . ferrum = fier. cu excep]ia pl\mânilor. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. *hipotensiune ortostatic\). f. a zdrobi. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare.: boal\ Sudeck (v. Întreaga a. dincolo. iner]ie uterin\. Sângele trece din a. a . secundare. / oreillette. de la temnein = a t\ia. n. f. c. f. / atriotomy. [Gr.. îndeosebi industriale. f. -atos = sânge. f. Dimensiunile a. f. / atomizer. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\. 5) A. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. ATRIOTOMIE. f. M. tome = t\iere. (2. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. inã. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. tab. / atlas. de la a . de-men]a senil\). sphaira = sfer\. / atomiseur. s. *coreea Huntington.: *boala Kraepelin). alc\tuind molecule. s. are o structur\ complex\. / athrepsia. A. tomos = t\iat..). prezint\ trei mari zone: troposfera.priv. [Gr.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. m. sunt de ordinul 10-10 m. tonos = tensiune. gr. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. de la atterere = a freca. 1) A. f. f.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. care spijin\ cerul pe umerii s\i. f. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. care apare sporadic.priv. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. este adesea ireversibil\. chirurg francez. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. prin venele cave [i sinusul coronar. Ex. a. gr. V. [Gr. a . / atopy. corticale izolate (*boala Alzheimer. Abrev. threpsis = nutri]ie. -onis = frecare. s. cardiac (NA: atrium cordis) . chirurg ger-man. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. atmos = vapor.] Incizie a auriculului. f. V. muscular\. [i evolueaz\ progresiv.: auriculotomie. la vârsta a-dult\.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. Sin. fiind. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. -tra. ATONIE. este reversibil\. / atlas. s. s. olivo-ponto-cerebeloas\. 1848-1927.: hipertrofie. (identici sau diferi]i). care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. -trum = negru.] Absen]a *transferinei din sânge. gr. atopos = în afara locului normal. tresis = orificiu. totodat\. este un sistem neutru electric. uscat\. [Gr. s. a . s. / atransferrinémie. nutri]ie. s. fie în combina]ii cu al]i a.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. [Gr. ihtioziform\ . s. 2) Forme în care a. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. s. / atmo-sphere. / atrophy. [Gr. ATRI}IE. pulmonar . 8) A. ce poate exista fie liber. Sin. trophe = hran\. / atmosphère.priv. a . s.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. . m. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. Ant. s. s. [i vaporizator. 4) A. iar pere]ii se `nnegreau). ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. / atrésie. a. *ataxie.: 1) A. a. 3) / atrium. / atransferrin(a)emia. sphaera. ATREPSIE. at-tritio.).. f.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. s. 1 atm ≈ 105 pascal. ATOM. atomos = indivizibil.. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. ATRANSFERINEMIE. 3) A. la 0oC. A. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. sec]ionat [i temnein = a t\ia. senil\ .] Sin. lat. tomos = t\iat. NA: atrium. atrium. m. s. dislipoidic\ .] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. [Gr. s. 7) A. stratosfera [i ionosfera. profesor la Hamburg. / atopie. idiopatice sau congenitale. 3) A.: boal\ AranDuchenne (v. A. dimi-nuarea tonusului muscular. topos = loc. ATRIU. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. m.. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer..priv.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. ATOPIE. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. atrium = antecamer\. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). / atonie. A. s.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. A. În medicin\. ATROFIE. / atony.] V. dar superficial\. s.a. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. ATLAS. atriotomie.). excep]ional. vulvar\ . atrium = antecamer\. Sin. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. Tipuri: 1) A.). corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. uterin\.. lo-calizat\ sau difuz\. f. f. [Lat. m. a.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. de la ater. aplazie [i hipoplazie.: F0F1-ATP-az\ (v. f. A. poate fi difuz\ sau localizat\. atomos = indivizibil. f. | 160 . m. amiloido-zei sau. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. c. *boala Pick. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma. abduc]ie [i rota]ie intern\. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. ATP / ATP / ATP. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. generând anemia sidero-penic\ congenital\. a.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. *scleroza lateral\ amiotrofic\).spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. s. -tra. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. f. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). 6) A. variaz\ cu altitudinea. gr.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. s. pân\ la în\l]imea de 5 km. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. 2) A. A. haima.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. ATOMIZOR.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. de la a . urmat\ de distensia lobilor prostatei. / attrition. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. cicatricial\ . s. Su-deck's disease. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani.oase. s. s. 1866-1938. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. sub form\ de jet. s. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager.. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. (1). sunt utilizate diverse tipuri de a. abur. Clasifi-care dificil\. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. [Edouard Francis Kirmis-son. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. 2) A. 3) A. sec]ionat [i temnein = a t\ia. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. [Gr. Uneori. / athrepsie. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. [Lat. coloid\ .priv. s. care devine g\lbu-ie. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. lat. a . primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. atria.] Atitudine vicioas\ de flexie. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. [Paul H. de la a . [Gr. f. atlas = atlas. boli rare [i discutabil clasificate (ex. f.priv. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. cu predispozi]ie ereditar\. n. difuze sau circumscrise.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire.priv. s. semne *extra-piramidale. / atom. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. c. / atrophie. anat. pl. Unitatea de presiune în SI este *pascal. dento-rubric\). a. / atresia. ATREZIE.priv. sec]iune. n. În ansamblu. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. c.

s. lat. A.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. / auriculo-ostéodysplasie. [V. / au-tacoids. autoimunitate. / audibility. s. AUDIOMETRU. n. / audio-metry. auscultare = a asculta cu aten]ie.] Element chimic pre]ios. / atropine. [Lat. n. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. atomic 79. / gold. f. / audibilité. digitus auricularis. Este un metal galben. imediat\. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora.: sindrom Be-als (v. dim. / auto-agglutination. A. autos = sine însu[i. AURICULAR. AURICULOTERAPIE.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. de ex. V. ou f. autos = sine însu[i. automatos = spontan. s. antisecretoare. m. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. f. AUTOANALIZOR. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. AUTOANTIGEN. s. a. tome = t\iere. *palpare [i *percu]ie. i. m. / auro-vertin. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. / autism. gramma = înscriere. s. / autistic.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal).) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. Totodat\. urechiu[\ sau auricul al inimii. AUTACOIDE. [Lat.: boal\ sau sindrom Kanner. cu nr. [Gr. f. V. f. uneori manifest\ri auditive. metron = m\-sur\. / auriculaire. [Gr. f.. f.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. s. AUDIOMETRIE. de la plassein = a forma. de la auris = ureche. adj. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. aura = r\-suflare..] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. De asemenea. / autoagglutinine. / atropine. autos = sine însu[i. [Lat. s. m. iradiere sau în neoplazii (a. [Lat. AUDIOGRAM|.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. m. ob]inându-se *audiograma. dim. [Lat. ag-gresio. akos = remediu. [Lat. f.. f. / auriculothérapie. s. m. m.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. Administrate pe cale bucal\. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. f. autoimunitate. mediat\. s. 2) Subiect care sufer\ de autism.ATROPIN|. autism infantil). s. f. iar\[i. s. f. psihice etc. simbol Au. lat.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. gr. a. [Gr. anti = con-tra. dificil. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho.] Alcaloid extras din Atropa belladona. ag-glutinare = a lipi. AUTOANTICORP. s. / audit. 3) | 161 . audibilis = care poate fi auzit. s. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. sounding. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. ly-ein = a distruge. s. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. f. 2) În prezent. m. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). therapeia = tratament. s. al\turi de *inspec]ie. m.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. audit. f. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. / self aggression. f\r\ a c\uta un contact. auricula. a. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. / autoanalyseur. ATROPISM.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. s. -inã. f. ca urmare. / autoantibody. / Beals' syndrome. n.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. de la the-rapeuein = a `ngriji. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. / au-riculotomy. f. / auriculotherapy. de la audire = a auzi. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). pl. s. În form\ foarte dispersat\. s. [Lat. -onis = atac. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. [Gr. -ism. s. [Lat. AUTISM. / autiste. s. gr. / autoagression. foarte dens. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. autos = sine însu[i. AURICULOTOMIE. au-tos = sine însu[i. n. n. ana-lyein = a rezolva. corpus. s. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. Unii dintre compu[ii a. s. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. f. de la audire = a auzi. m. tabagismului etc. s. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. s. f. gr. s. s. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. auditio. auricula. [Lat. audire = a auzi. s. f. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. de la auris = u-reche. Sin. s. / auricular. AUR. f. *serotonina. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. f. gr. [i a. / autisme. hearing. audire = a auzi. AUTOAGLUTINARE. n. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. sunt utilizate ca spasmolitice.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. / atropism. mutus = mut. / au-diogram. de la au-ris = ureche. / auscul-tation. adj. a modela. coloidal). audire = a auzi. [Gr. s. f. m. a uni. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. [Engl. autos = sine însu[i. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. modific\ri de apetit. / auto-antigène. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. [Lat. s. AUTIST. La adult. auricula. de la ana = din nou. iar în doze mari are ac]iune central\.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\.. Ac]iunea de a auzi (a. / atropism. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. AUDIBILITATE. / audition. / autoantigen. s. de la temnein = a t\ia. intoxica]ii. Se utilizeaz\ audiometrul. *an-giotensina. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. osteon = os. s. [Lat. auditus = auz. Dup\ Laen-nec. din gr. [Gr. / audiométrie. de la auris = u-reche.). absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. AUTOAGRESIUNE. f. de ex. ascultare. -oris = corp. auricula. AUTOAGLUTININ|. f. adj. abdominale. Prezint\ *ecolalie. -inã. dys = greu. -ism. s. dim. / aura. [Lat. de sete sau afec-tive. s. *eicosanoidele. Cea mai precoce psihoz\ a copilului.] Sin. metron = m\su-r\. AUR|. agglutinare = a lipi. / aura. / audit. [Gr. `n blocurile atrioventriculare. m.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. A. autos = sine însu[i. AUDIT. aurum = aur. independent\ de existen]a surdit\]ii. s. viral (pseudo-autoantigen). este evaluat la un control ulterior. s. f. / audition. gennan = a produce. vizuale. [i anticoli-nergic. / autoagglutinin. AUSCULTA}IE. etimologia termenului atropinã. / auscultation. dim. [Lat.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e.. / or. subcutanat\ sau intravenoas\. lat. [Lat. f. / auto-anticorps. iar copilul mic este izolat. s. a. audire = a auzi. atropa = beladon\. / audiogramme.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. a uni. s. s. lat. m. / autoagglutination. V. A. AUDIMUTITATE. / autacoïdes. s. [Gr.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. s. gustative.: atriotomie (v. m. cu lumea ex-terioar\. plasis = modelare. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. s. AUDI}IE.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. f. pl. / autoanalyser. olfactive. de la aggredi = a ataca. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. activ\). s. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. n. s. se disting a. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. NA: digitus mi-nimus (2). s. AUROVERTIN|. / auriculotomie. / audio-meter. s\rurile solubile de a. congenital word deafness. de la audire = a auzi. cutanate. s. [Gr. sec]iune. / audimu-titas. f. s. autoanti-gen. pasiv\) [i de a asculta (a. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. m. din lat. / aurovertine. s. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. anti = contra. m. adj. prin intermediul *stetoscopului. s. gr. / audiomètre. antiemetice. -onis = auzire.] Sin. s. ale subiectului. gr. n.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. sau f. f. dobândi]i). Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. / audimutité. s. f. autos = sine însu[i.] 1) Cu refe-rire la *autism. s.). Lache-sis [i Atropos).

de la graphein = a scrie. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.).). se pare. / autophony. AUTOFONIE. autos = sine însu[i.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. munus = obliga]ie). de la khthon = p\mânt. AUTOINTOXICA}IE. / autointoxication. f. asociat\ unor manifest\ri patologice. autos = sine însu[i. f. s. / auto-catalysis. kytos = celul\. / auto-immunisation. a des-compune (dis = separat de. Ex. erythros = ro[u. somn. clavis = cheie (care se închide singur).] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. observat\ `n unele boli mentale. s. [Gr. f. Intermi-tent. phagein = a mânca. de la lyein = a distruge. Ace[ti a. Se începe cu 2 ml. V. AUTOERITROFAGOCITOZ|.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a.: sinucidere (v. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin. s. [Gr. s. phone = voce. da-c\ sunt accentuate. AUTOHEMOLIZ|.] V. prin consumul ]esuturilor proprii. mental etc. fiziologic\ [i a. therapeia = trata-ment. / autopha-gia. / autohistoradiography. prin autoagre-siune sau autoimunizare. gr. s. în organismul c\ruia îi apar-]in. îndeosebi lizozomale. / auto-matism. adj.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). s. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. ap\rat (in = lipsit de. grapheion = peni]\ de scris. endo-gen.: a. boli meta-bolice. a dizolva. immunis = scutit.] Despre ]esuturi. din gr. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. sau automatos = spontan. [Gr. / autodia-lysis. autos = sine însu[i. s. logos = raport. lat. AUTOIMUNIZARE. munus = obliga]ie). *tiroid\.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. s. s. leucope-niile imunologice. de la dia = prin. adj. katalysis = disolu]ie. AUTOCRINIE. Poate fi fiziologic (ex. f. AUTOCLAV. f. f. autos = sine în-su[i. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. lysis = distrugere. s. f. adj. [Gr. [Gr. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). [Gr. În prezent este pu]in practi-cat\. din *pan-creatita acut\. de la krinein = a discerne.). autos = sine însu[i. adj. / autocatalyse.: lupusul eritematos diseminat. adj. / auto-immunité. / autoimmunization. / autogreffe. reac-]ional sau spontan.: a. activit\]i). / autodialyse. car-diac) sau patologic (ex. autoimunitate. lysis = dis-trugere. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). În toate cazurile men]ionate. a unui ]esut sau a unui organism. [Gr. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . AUTOHTON. digestio. / autodigestion. krinein = a separa de. [Gr. s. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. / self criticism. s. V. autos = sine însu[i. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. autos = sine însu[i. / autophagie. f. radius = raz\. f. [Gr. V. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. 2). o-riginea autoimun\ este doar presupus\. tiroidita Hashimoto. AUTOGREF|. Ex. AUTODIGESTIE. autoanticorp. AUTOHISTORADIOGRAFIE. / au-toimmunity. autoan-tigen. AUTOIMUNITATE.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. [Gr. f. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. gref\. de la therapeuein = a `ngriji. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite.: *a. gerere = a duce. AUTOFOBIE. Pentru alte boli. *spermatozoizi.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. a purta). îmb\trânire) sau patologice (migren\. f.: boal\ a. f. Sin. / autophagocytosis. ]esut. suicide (3). autotoleran]\. m. f. s.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. autos = sine însu[i. AUTOLIZ|. adj. [Gr. / autophobie.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. autoimunitate. autos = sine însu[i. / autophonie. autos = sine însu[i. `n starea de *ina-ni]ie. s. s. f. / autolyse. s. / autointoxication. / auto-immun. / autologous. s. 2) Stare morbid\. rela]ie. -onis = descriere. *mielin\. n. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale.] 1) Nutri]ia corpului. gr. / auto-digestion. [Gr. [Gr. histos = ]es\tur\. / autograft. adj. din gr. de la immunis = scutit. Ex. Ex. s.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. / autoérythro-phagocytose.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. de la katalyein = a distruge. immu-nitas. / auto-immun. de la toxon = s\geat\. AUTOHEMOTERAPIE. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. bolile Biermer [i Basedow-Graves.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. apoi 3 pân\ la 10 ml.: a. s. [Gr. s. haima. haima.: autotoxemie.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. -atos = sânge. in = în. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. / autogenons. | 162 . -e. / autocrinie. AUTOCRITIC|. A. s. f. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. îndeosebi guta). s. totu[i metoda a fost reluat\. AUTOCATALIZ|. lat. / autochto-nous. f. autos = sine însu[i. [Gr. s.] Comportament involuntar (mi[c\ri. a. graphein = a scrie. / autohémothérapie.. AUTOIMUN. [Gr. a. diabetul insulinodependent [. briceag de altoit. f. s. criticus. s. [Gr. autos = sine însu[i. f. / autohistora-diographie. autos = sine `nsu[i. AUTOFAGIE. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. oftalmia simpatic\. s. [Gr. f. kritikos. -atis = scutire de sarcini publice. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. elaborat sau incon[tient. ap\rat (in = lipsit de. autos = sine însu[i. gennan = a produce. s. f.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. / autologue. autos = sine însu[i. s.] Sin. f. autos = sine `nsu[i. / autoerythrophagocytosis. phagein = a mânca.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. phagein = a mânca. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. f. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu.: `n engl. [Gr. f.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. *a. s. immunis = scutit.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. diviziune a unei idei pe puncte. s. n. se manifest\ ca *boli auto-imune.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. f. f. AUTOLOG. f. [Gr. s. f. Obs. s.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. -ozã. autophagy. munus = obliga]ie). lat. de la lyein = a distruge. A. s. -atos = sânge. Se disting dou\ alternative: a. f. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. *tract uveal. / autocritique. / autolysis (1. s. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. f. adj.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. / auto-hémolyse. [Gr. autos = sine însu[i. s. / automatisme. kytos = celul\. s. de origine intestinal\. m. lat. a separa de. lat.: sindrom Marlin (v. mucoasei gastrice. AUTODIALIZ|. care. / autochtone. f. / au-toh(a)emolysis. s. lat. autoto-xicoz\. graphium. lat. Ex. V. / autophagocytose. înde-osebi în medicina sportiv\. f. celule. epileptic. [Gr. autoimunizare [i autoto-leran]\. autos = sine însu[i. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. dialysis = separare. [Gr. f. anemia hemolitic\ autoimun\. -ozã. [Gr. f. automatismos = autoac]ionare. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. autoimunitate. de la lyein = a distruge. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. f. / autopho-bia. autos = sine însu[i. s. lysis = distrugere. f. ap\rat (in = lipsit de. autos = sine însu[i. f. / autoclave. AUTOGEN. / autogène. / autoh(a)emotherapy. / autocriny. AUTOFAGOCITOZ|. lat. s. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. autos = sine însu[i. autoradiografie. autos = sine însu[i. / autoclave. lat. phobos = fric\. 3) Sin. s. AUTOMATISM. autokhton. V. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. De altfel.

gr. -onis = pedeaps\. AUTOSCOPIE. f. [Gr. s. / self tolerance.] Sin. / auxologie. AUTOTRANSFUZIE. / auto-scopy. autos = sine însu[i. scopia = exami-nare. v. / automédication. s. a se dezvolta. A. s.). Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. AUTOMUTILARE. / autopsie. f. AUTONOMIE. f. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\. [Gr. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. de la auxein = a cre[te. s. lat. de la plassein = a forma.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. s. s. formea-z\ 22 perechi cromozomice. Sin. lat. autos = sine însu[i. adj. / autoscopie. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. tole-rantia = suportare. puni-tio.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. plastos = mode-lat. AUTORADIOGRAFIE. [Gr.: autosom.). sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice.: autointoxica]ie (v. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. [Gr. poate fi: 1) Medical\.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. de la vaccin\ = variola vacilor. adj. / auto-toxicosis. n. s. s. -atos = corp. f.). / auxotrophe.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. autos = sine însu[i. [Gr. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. / autotransfusion. passivity phenomenon. de la tolerare = a suporta.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. AUTOPLASTIE. soma. s. f. s. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. autopsia. adj. pentru autozom (v. autos = sine însu[i. / auto-somal. / autonomy.] Anglicism sin. s. [Gr. / autoradiography. s.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. / auto-vaccine. de la toxon = s\-geat\. f. adj. gref\). f. A. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. adj. / auxin.: ritm idio-ventricular (v. auxe = cre[tere. suggestio. soma. trophe = hran\. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. / self-punishment. s. f. de la auxein = a cre[te. AUTOTOXICOZ|. Cei 44 a.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. / autonomie. s. s. îndurare. Cea mai im-portant\ a. / autotoxémie. f. / autotrophe. / autotransfusion. AUXIN|. mai ales al celor neurocibernetice. / autovaccin. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. / auto-somal. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. [Gr. [Gr. s. / self-treatment. m. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. s. -onis = mutilare. nutri]ie. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. f. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. s. Var.). AUXOLOGIE. / self-regulation. / self-mutilation. [Lat. lat. Var. Sin. -ozã. AUTOPUNI}IE. de la fundere = a v\rsa. A. AUTOZOM. opsis = vedere. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. / auxotroph. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. Sin. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. V. AUTOPSIE.). autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. [Gr. m. 2) Medicolegal\. s. f.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. [Gr. termen recomandat. / auto-plasty. AUTOTOLERAN}|.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). [Gr. lat. soma. audire = a auzi. 163 . mutilatio. trophe = hran\. f. s. [Gr. AUZ. [i ureche intern\. sugestie. de la sugge-rere = a sugera. AUTOVACCIN. f. -atos = corp.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. este de tip cibernetic. ca bioxidul de carbon [i amoniacul.] Sin. dincolo. s. me-dicatio.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. f. f. onis = topire. autos = sine însu[i. s. / autopsy. autos = sine însu[i. s. s. auxanology. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. s. f. [Gr.: autointoxica]ie (v. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. n. V. f. nutri]ie. De obicei. regulare = a regla. s.: necropsie. AUTOREGLARE. autos = sine însu[i. pentru autozomal (v. s. s. / auxology.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. / ouïe. f. [Gr. f. A. indiferent de sex. f. / autosomique. Prin a. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). antialeatorie [i antientropic\. / auto-tox(a)emia. Uneori. auxe = cre[tere. [Gr. [Gr. autos = sine însu[i. / autoplastie. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. A. s. [Gr. [Gr. a se dezvolta. [Gr. / autosomique.] Sin. autos = sine însu[i. trans = peste. a se dezvolta.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. lat. AUXOTROF. automutilation. f. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. s. radius = raz\. f. logos = [tiin]\. [Gr.: sindrom Clérambauld. nomos = obicei având for]\ de lege. autos = sine însu[i. lat. `m-pr\[tiere. lat. adj. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. AUTOZOMAL. s. f. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. / autorégulation.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. f. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. / autotoxicose. / autosome. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. V. autos = sine însu[i. -inã. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. graphein = a scrie. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. este perturbat\. / autopunition. / autosuggestion. [i autopuni-]ie. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. A. s. / auxine. a. f. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. f. / automutilation. de la auxein = a cre[-te. lat. e. aspect. / autosome. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). f.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. de la toxon = s\-geat\. s. Activitate mo-torie involuntar\.: au-togref\ (v. [i doi cromozomi sexuali. AUTOSUGESTIE. lat. phytohor-mone. de la skopein = a vedea. fusio. s. autos = sine însu[i. / auto-radiographie. / autosuggestion. f\r\ recomandarea me-dicului. m. s. -atos = sânge.] Independen]\ func]ional\. / hearing. a modela. f. AUTOSOM.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. s. a examina. haima. f. -onis = p\rere. care sunt identice la descenden]i. cu autozomic (v. A. adj. urechi etc.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. autoantigeni. AUTOSOMAL. s. / auto-tolérance. AUTOZOMIC. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. din cauza etimologiei improprii a termenului a. adj. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. Organismul uman posed\ 44 a. autos = sine însu[i. f. f.). [Gr. de la punire = a pedepsi. m. f. autos = sine însu[i. de la mu-tilare = a schilodi. sângele este recoltat înainte de opera]ie. auxe = cre[tere.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. AUTOTOXEMIE. Var. f. / autotrophic. stare denumit\ *autoimunizare. -onis = medica]ie.).] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. de origine accidental\ sau criminal\. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. [Gr. autos = sine însu[i. AUTOMEDICA}IE. s. AUTOTROF. -atos = corp. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj.

de la vellere = a trage. f.. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. / avascular. în mod normal.] Întreruperea axonului. copiilor orfani etc. s. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). Ex. / asbestosis. axilla = subsuoar\. 4) A. AVIVARE. m. axilla. ophthalmos = ochi. AZATIOPRIN|. NA: vena azygos. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. adj. B1: *boal\ beriberi. adj. boli infec]ioase.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. f. s. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive. s. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. s. xenos = str\in. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. D: rahitism. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. piloas\. f. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii.: cilindrax. Conform acestui concept. / axénique. sy-lan = a jefui. xeros = uscat. n. / axokinine.. în caz de sarcin\ gemelar\.: evulsie. dentar\. axon = ax\. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. f. [Gr. adj. / axoplasme. boli genetice). / avulsion. Protein\ din albu[ul de ou. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. s. m. În cazul neuronilor senzitivi.] Protein\ care. a. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. AVIDIN|. f. Sin. reactiveaz\ *axonema. AXOPLASM|. f. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis.] V. fistule sau fracturi.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. este cea mai mare. a.-h. axon = ax\. / asbestose.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. instanta-nee const\ într-un vector. C: *scorbut. s. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. f. -ozã. / axo-plasm. spontan [i a. anat. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. de la vas. [Lat. f. NaN3). / axone. gr. provocat: 1) A. s. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. / avortement. / axonotmésis. / axonème.. constatat\ pe *electro-cardiogram\. [Lat.priv. a . în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat.priv. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. s. velsus.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\.: 1) A. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. m. / axillary. n. [Gr. AXONOTMESIS. / axe. exceptând a. lat. / avitaminose. [Gr. [Lat. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi.: a. diferen-]ial. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. fibr\ nervoas\. vasis = vas.oase.. s. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. a smul-ge.priv. regiune a. alter\ri cromozomiale. [Fr. -inã. AZIL. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. f. s\n\toase.. ~n cazul unei fracturi. / avitami-nosis. / azathio-prine. s. s. nema = fir. 4) A. f. AXIS. s. a . s. lat.. a . fibrele A [i B sunt mielinizate. geometric\ a instrumentului. -ol. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi.at de una sau mai multe vitamine. s. s. repetitiv. f. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. -ozã. AXEROFTOL. tab. vita = via]\. [i neuro-endocrinologie.AVASCULAR. / asylum. f. . A. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. kinein = a mi[ca. [Gr. / azathioprine. 2) A. Mai trebuie men]ionate: 3) A.: arter\ a. ortus = na[tere). / axis. AXILAR.. care poate emite [i cola-terale. s. AXOKININ|. a . infirmilor. axillae. n.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. dup\ fosforilare. m. axon = ax\. pl. axis = ax\. asylon = loc inviolabil. / axillaire. în mod asem\n\tor. / avivement. AXON. sarea de sodiu. tmesis = t\ietur\. V. s. sec]ionare. a. jug.] Sin. [Gr. f. 2) În fizic\. AZBESTOZ|. asylum. principal\. / azide. din gr. abortio. a . `ndeosebi `n trans-plantele de organe. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. s. h.-h.. o. f. s. [Gr. -inã. freshening. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). f. axilla = subsuoar\. adj. / asile. a. / axe-rophtol. dezechilibre hormonale. / axon. vasculum = vas mic. / avidin. f.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv.priv. lat. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. s. / avidine. f. [Gr. s.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. s. izoimunizare Rh. AVULSIE. s. Ex.priv. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei.priv. s. s. s. fausse-couche / miscarriage (spontan). În general. f. NA: axilla. Clasic. / aisselle. o. zygon = pereche. A. dar. PP: *pelagr\. / azide.] Cur\]area. m. asbestos = care nu poate fi stins. AVORT. ammo-niakon = sare de amoniu. -onis = avort. reprezentând intensitatea.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. m. AZID|. AXIL|. [Gr. / avulsion. insuficien]\ renal\. s. / axis. AVITAMINOZ|. a . / axoneme. *centrifugei. AXENIC. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. de la a . f. AX. s. vivus = viu. m. s. axon. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). de-a lungul coloanei vertebrale toracice. s. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. f. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. / axérophtol. [Lat.). la dreapta [i cele dou\ mici vene a. s. r\cit. secundar\. plasma = obiect mode-lat. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. [Lat. f. / azasérine. n. abortion (provocat). Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. s.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. din lat. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. adj.. [Gr.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal.priv. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. axon = ax\. h. este probat\ de *neurocrinie. m. Scopul a. a. axis = ax\. Ex. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. s. [Gr. m. la adult. s. n. iar fibrele C sunt a-mielinice. [Gr. 2) A. s. Timp îndelungat. Realitatea a. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. se nume[te a.: a. / axis. o. A. AZASERIN|. medie este vectorul sta-bilit. construit în triunghiul lui Einthoven. Sin.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. în prezent. 164 . / axokinin. În practic\. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. hipotalamus [i hipofiz\. o. [Gr. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. / armpit. / avasculaire. / avivement. m. (sau hemiazigos) la stânga. / axo-notmesis. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. adj. n. a. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. axon = ax\. s. 3) A. s. f. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. / axenic. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. lat. / azaserine. [Gr. Ex. s. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor.] Extrac]ie. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. dim. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte).. AXONEM|.: vitamin\ A (v. decompensare cardiac\. spontan sau provocat al unui fetus malformat.. Diferi]ii a.

: pâine a. s. uremie. / azurophile. f. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. / azotate. de la philein = a iubi.priv. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. a . urmare a he-moragiilor. zyme = drojdie. s. A. [Gr. A.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. [Fr.13-0. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\.] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. sperma. zoe = via]\. [Gr. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale.: nitrat (v. haima. creatinin\. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. [i hiperazotemie. ouron = urin\. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. A. a . philos = prieten. a .).. nor-mal\ este de 0. s. creatin\. care include: azotul ureic. adj. -atos = s\mân]\. în majoritatea cazurilor.. sub form\ de molecule diatomice. acidul uric. a . / azyme. / azotémie..] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. adj. AZUROFIL. a-moniac etc.45 g/kg corp/24 ore. f. Este moderator al oxigenului în respira]ie.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. utilizat\ `n hematologie. f. s. -atos = sânge. [Gr. / azot(a)emia. A. A.. Intr\ în compozi]ia enzimelor. 2) Uzual. f. AZOTEMIE. a . AZOT. / azoo-spermia. s.priv. [Gr. AZOTURIE. ]esuturilor sau organelor. f. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. a . / azotate. gr.priv. contrar etimologiei. în cursul febrei. Este determinat\.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7.. / azote. / nitrogen. m.] Care este lipsit de fer-men]i. în tulbur\rile de metabolism. s.] Sin. AZOTAT. adj. V. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. ferment. zoe = via]\. 165 . / azurophil(e).AZIMIC. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. f. / azoturia. s. [Gr. n. proteinelor. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi. / azymic. ba-zele purinice.priv. lichid are temperatura de -194.priv. zoon = animal. azotul din acizii amina]i. zoe = via]\. adj. m.priv. AZOOSPERMIE. / azoturie. s. s. Ex. [Gr. s.. / azoospermie. m.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. veche azur = alb\strui. zoe = via]\.

/ babésiose.). anatomopatolog german. profesor la Berlin. / babesiosis. sugerând forma unui bastona[. John Elmer Weeks. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. Polonia). [Augusto Ducrey. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. profesor la New York. Octave Gengou. 1843-1890. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. bigemina produce febr\ la vite. ci un erudit latin.: Escherichia coli (v.: Shigella flexneri (v. 60 î. profesor la Groningen.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. la Berna. Este prima carte medicalã tipãritã.: Klebsiella pneumoniae (v. 1864-1943. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. [Gerhard Henrik Armauer Hansen.: Shigella dysenteriae (v. [August Johann Friedrich Loe-ffler.] Sin. [Robert Koch. bacteriolog [i igienist german. bacteriolog francez.] Sin.: Mycobacterium leprae (v. tific etc. Mycobacterium). m.) nu a fost medic. Viena. apar-tenen]a b. baron.: Pseudomonas aeruginosa (v. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. `n continuare. [Albert Döderlein. [Victor Babes. Klebsiella). Hr. Tomaso de Sarzana descoperã.: Myco-bacterium leprae (v. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905.] Sin.: Salmonella typhi (v. bacteriolog [i igienist german. Paris. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. f. anatomopatolog [i bacteriolog român.). BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus.: Shigella dysenteriae (v. Shigella). 1870-1957. Shigella). [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. [Carl Friedländer. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. Würtz-burg.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. Dupã 14 secole.: Shigella (v. pl. [Karl Joseph Eberth.: Haemophilus ducreyi (v.: Yersinia pestis (v. Berlin. bacteriolog american. 1863-1946. (BCG). 8 volume intitulate De Re Medicina. bacillus = bastona[. publicate la Florenþa. Berlin.] Sin. Sin. [Victor Babes. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. Shigella). la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. în 1443.).] Sin. Tübbingen [i München. în biserica Ambrosius din Milano. Bolile provocate de genul B. Jean Marie Camille Guérin. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. 1835-1926. 1870-1961. bacteriolog japonez. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. Corynebacterium). BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. 1843-1910. profesor la Bonn. anatomopatolog [i bacteriolog american. [William H. anatomopatolog german. bacteriolog german. babesiasis.: abdomen.: Vibrio cholerae (v.] Sin.] Sin. occiput. apoi la Roma. Praga. 1852-1931. Walther Kruse. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus.: *b. 1870-1957. 1863-1933. 1875-1959.: piroplasmoz\. anus. [Simon Flexner. care a influenþat profund gândirea medicalã. B.] Sin. Berlin. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 1854-1926. 166 . Koch. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. Haemophilus). BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. ginecolog german.] B. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. bacteriolog belgian. anatomopatolog [i bacteriolog român. Königsberg [i Leipzig. [Robert Koch. 18411912.] Sin. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. bacteriolog american. apoi profesor la Zürich [i la Halle. profesor la Bucure[ti. 1852-1915. Park. 1858-1945. Salmonella). *b. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. 1854-1926. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. Sin.] V. apoi la Berlin. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. BACIL. serolog francez. Ex. medicinii ºi filosofiei.] Sin. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.: Haemophilus influenzae (v. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. bacteriolog austriac.] Sin.: Corynebacterium diphteriae (v. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. -ozã. *b. s. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. 1834-1913. medic norvegian. / bacille. 1872-1961.). s. anatomopatolog [i bacteriolog german. 1860-1941. 1852-1915. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. . Cory-nebacterium). bacteriolog german. Anna W. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. profesor la Greifswald.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. s. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. Williams. iar B. Angl. succesiv. [Edwin Klebs. Sin. oftalmolog american. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. Myco-bacterium). Würtzburg. uterus). BABY BLUES / baby blues / baby blues. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus.: Haemophilus influ-enzae (v. Sin. denumit "Cicero al medicinii".] Sin. Zürich [i Chicago. din ordinul Papei. f. m. medic [i bacteriolog japonez. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York.: Pseudomonas aeruginosa (v. 1863-1955. clasa *sporozoare. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. profesor la Greifswald.] Sin. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. s. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. Bergen. Bruxelles. 1843-1910. profesor de igien\ la Lille. Sin. [Shibassaburo Kitasato. descoperit de Victor Babe[. Hr.] Sin. Mycobacterium). BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. BABESIOZ|. dermatolog italian. hernie. BABESIA / Babesia / Babesia. bacilli. [Lat. Sin. Haemophilus).] Gen apar]inând familiei protozoarelor.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. [Kiyoshi Shiga. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. medic [i bacteriolog japonez. August Johann Friedrich Loeffler. bacteriolog [i imunolog belgian. 18471887.] Sin.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. profesor la Bruxelles. pio-cianic. vaccin BCG. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. 1 1853-1949. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. 1860-1940. [Kiyoshi Shiga. apoi la Berlin. D. Co-rynebacterium). [Léon Charles Albert Calmette. V. profesor de anatomie patologic\. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. bacteriolog german.). BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. Haemo-philus). cum calore et dolore". bacteriolog german. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. / bacillus. Interesat de toate aspectele vieþii. 1863-1939. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus.). radius. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris.20 d. tibia. profesor la Pisa.

particulele componente ale b. bakterion. mezofile. [Gr. f. adj.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. bakterion. de ex.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus.: Mycobacterium bovis. X.. 3) Sin. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. care nu apar]in nici regnului vegetal. inhalare sau ingestie. dim. / bacillaire. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. ADN sau ARN. Proteine produse de anumite bacterii. [William Henry Welch. s. prin extensie.] 1) Termen nerecomandat. B. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. V. bactericidal. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. Ex. parazite sunt necesare organismelor gazd\. / bacteriocins. 2) b. haima. strict parazite. BACILAR. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. proteine) sunt blocate. dim. cuprins într-o *capsid\ proteic\. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. / bactéricide. Ex. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. cauzat de un bacil. [Carl Sonne. Fusobacteri-um). patogene. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". BACTERIOID.`n ap\ [i `n aer. phage. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. haima. [Lat. Shigella). care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. BACTERICID. profesor la Paris. substan]e produse de unele microorganisme. bakterion. bacillary. Sin. pot da na[tere la *spori.: Fusobacterium nucleatum (v. 167 . phagein = a mânca. De ex. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. Aflate `n condi]ii particulare. îndeosebi a *bacilului Koch. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. 2) Bacterie modificat\ structural. `n esen]\ asem\-n\toare.. / bactériophage. ubicuitare. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. gr. b. / ba-cillar. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. B. [Jean Hyacinthe Vincent. se reproduc pe cale asexuat\. bakterion. o serie de aminoacizi. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. asemenea plantelor. 2) În rela]ie cu un *bacil. eidos = form\. sunt. V. a. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. baze. vitamine [i antibiotice. B. sunt constitui]i din material genetic. f. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. lizogenie [i lizotipie. [Gr. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. B. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. sunt asamblate. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. m. BACTERIOFAG. f. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. dispu[i în lan]uri.: Clostridium tetani (v. pl. animalelor [i plantelor. imobili. de la bakteria = baston.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. heterotrofe care. m. / bacitra-cin. b. n. [Gr. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. B. B. O serie de b. B. sunt extrem de diverse. s. -atos = sânge. / bacillemie. sintezele proprii bacteriei (ADN. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. când b. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. [i organismul gazd\. `n absen]a glucidelor. 3) b. bacterie. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. Specie (genul Bacillus. Dup\ sintez\. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. nu con]ine germeni microbieni. m. Salmonella). BACTERIEMIE. / bactériémie. / bacteroid. / bactericide. este agentul etiologic al *antraxului. fenoli. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. profesor la Johns Hopkins. pustuloas\. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. crezoli. nici regnului animal. sunt organismele cele mai r\spândite.] Virus care infecteaz\ bacteriile. / bacterium. sunt lipsite de un nucleu veritabil.). BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. de asemenea. / bactérie.: Pseudomonas pseudomallei (v. s. ARN. Schimbul de material genetic se poate produce. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. f. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. bacillus = bastona[. termofile. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. dim. la om. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. m. f. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular.: Shigella sonnei (v. iar reac]iile biochimice. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. f.] Prezen]a de bacili în sânge. în]ep\turi de insecte. s. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Pseudomonas). 2) b. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus.: 1) b. aldehide. Citoplasma b. [Gr. caedere = a omor`. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). de la bakteria = baston. ultrasunetele. iar *lizozimii b. de la bakteria = baston. pl. de la bakteria = baston. [Gr. f. Dup\ ce b. ARN de transfer. pot produce toxine (de ex. Sin. Sin. B. [i septicemie.] Sin. 1862-1950. alfa. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). bacteriolog [i epidemiolog francez. / bacteriophage. / bactérioïde. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. adj. s. Sin. f. gama). care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. unele b. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. dim. s. s.] Sin. s. BACILEMIE.: Mycobacterium avium. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme.: fag. ARN mesager. B. adic\ *antibiotice). familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi.. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). f. s. / bacteri-(a)emia. f.] Sin. printre care: alcoolul. anatomopatolog [i igienist american. -atos = sânge..] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. Mecanismele de ac]iune ale b. / bacterid. b. s\ruri ale metalelor grele. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). s.: `n sol. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. BACITRACIN|. Exist\ de asemenea.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor. bakterion. s. autotrofe care. B. BACTERIE. de la bakteria = baston. / bactéride.: Clostridium perfringens (v. 1882-1948. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. [Alfred Whitmore. [Lat. 2) Sin. pl. compus din dou\ straturi. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. [Gr.: *b. proteaze). sau piocinele. s. o serie de b. Acest `nveli[. de la bakteria = baston. / bacitracine. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. 18761946. beta. adj. radia]iile ionizante (ultraviolete. lat.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. 1) Sin. V.] Sin. prin *scizipa-ritate.. infecteaz\ o bacterie. [i bacteriostatic. adj. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. adj.: colicinele produse de *Escherichia coli. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b.: Salmonella typhi (v. ca [i a proteinelor capsidei. plas-mide). de asemenea. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi.. prin transduc]ie. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. fiind ubicuitare.: boal\ Andrews (v. De obicei. purt\toare de receptori specifici pentru b. încapsula]i. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. / bactériocines. 1850-1934. Mycobacterium. f. Lichidul din interiorul b. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. V. medic [i bacteriolog danez.). bacillus = bastona[. substan]e tensioactive.: Mycobacterium tuber-culosis. -idã. pot meta-boliza doar compu[i organici. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. deja sintetiza]i de alte organisme. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. psicrofile. s. BACTERIOCINE. bakterion. s. O serie de b. bacteria. din fiecare bacterie gazd\. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. dim. Totodat\.). BACTERID|. s. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. dim. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. s. asemenea animalelor. s. chirurg al armatei britanice la Burma. / bacill(a)emia. adj. f. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. m. sintetiza]i rup peretele bacterian. s.

dim. denumi]i *bacteriolizine.BACTERIOLITIC. / bactériostatique.0. / balayage. anticorpi. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. / bacteri-uria. balayer = a m\tura. s. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. genera]ie. pl. studiul culturilor. statikos = care opre[te. adj. electronic din tubul catodic etc. n. f. [Gr. dim. aspect. ballast = balast. f. urma[. -inã. / bacteriostatic. s. de la bakteria = baston.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. bakterion. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. b. bilanx. adj. BALAN}|. baculum = baston. dim. BACTERIOTROP. [Gr. [Gr. [Gr. [i antibiogram\. balanos = ghind\. *microscop electronic cu baleiaj. s. / bactériurie. balantidion. s. BACTERIOSTATIC. -azã. [Gr. utilizat ca vector în *biologia molecular\. [Engl. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. lysis = distrugere. o-prire. Var.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. s. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. abcese hepatice. Var. s. / ballistocardio-graphie. compu[i explozivi.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui).] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\.] Ac]iunea de a deplasa.] Instrument utilizat pentru cânt\rire.).01 mg. de la ballantion = pung\. s. f. B. f. septicemii. de la trepein = a `n-toarce. [i scanning.] Virus infectant al celulelor de insecte. [Gr. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. trope = `ntoarcere. adj. ca radioactivitatea. Forme: a) b. ac]iunea litic\ a *complementului.). / bacu-lovirus. de la bakteria = baston. dim. / balanite. / bacterioscopy. [i logonevroz\. analitic\. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. bakterion. 168 . [Gr. Capaci-tatea b. posthe = prepu]. s. apendicite gangrenoase. / bath. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. balneum. scales. BADIJONARE.001 mg.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop. f. BALANIT|.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. de la ballan-tion = pung\. / balance. panouri izolante) [i în mediul rural. de la bakte-ria = baston. bakterion. fragilis [i B. m. / balano-préputial. s. porc. de la bakteria = baston. BACTERIOLIZIN|. de la bakteria = baston. / bacteriolytic. pentru care este caracteristic\. BACTERIOLIZ|. bagasse worker lung. de cel indus de factorii nocivi. bakterion. f. În mod normal urina este steril\. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. "normal". [Lat. / bac-teriotropic.: Escherichia coli (v. balneum = baie. / bac-teriology. / balanoposthites. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. bakterion. bakterion. [Gr. s. gland. ballein = a arunca. f. bakterion. f. Ex. determinând colecistite. f. dim. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. BACTERIOLOGIE. de la bakte-ria = baston. m. s. nesporula]i. Speciile B. din gr. -itã. lanx. prin diferitele sale specii. -itã. f. f. strict anaerobi.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. s. s. eidos = form\. BACULOVIRUS. n. s. bakterion. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. vitez\. BAGASOZ|. opsis = vedere. f.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. m. m. s. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. f. s. f. logos = [tiin]\.: boal\ Zoon (v. / bactériolisine. f. / bactériolytique. adj. care. -inã. pausis = încetare. f. malforma]iile. V. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. f. V. / bactérioscopie. B. de la bakteria = baston.0001-0. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. *fimoz\. ur-mare a mor]ii acestora. / balbisme. 3) Produs\ de *bacteriofagi.] Bâl-bâial\ idiopatic\. f. bakterion. / paint-ing.] Examenul unui preparat microscopic.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). s. adj. origine necunoscut\. are o sensibilitate cuprins\ între 0. s. de la lyein = a distruge. b) b. kolon = intestin gros. s.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. uni. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b.] Disolu]ia bacteriilor. graphein = a scrie. de la bakteria = baston. / bactériolyse. BADIJONAJ. n. Trebuie deosebit b. [Lat. bakterion. BACTERIURIE. bactericid. / bactériotoxine. s. virus = venin. de la bakte-ria = baston. c) b. / bagassosis. nepatologic\). bacteriofagi. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0. dim. a face s\ ]in\. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. datorat muta]iilor spontane. BALANOPOSTIT|. de la bakte-ria = baston. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. s. [Fr. prezen]i în intestin la om [i la animale. ele pot conferi avantaje adaptative. / balanitis. / badigeonnage. f. s. / baculovirus. lysis = distrugere. [Gr. dim. s. în care simptomul principal este diareea cronic\.sau bidirec]ional. [Spaniol\ bagazo = coaj\. BALISTOCARDIOGRAFIE. balantidiosis. adic\ de radia]iile luminoase. B. f. s. [De la numele alchimistei Marie la Juive.] *Toxin\ de origine bacterian\.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. lancis = taler. de la bakte-ria = baston. gland. Poate fi: 1) Spontan\. de laborator. s. balanos = ghind\. s. dim. kardia = inim\. / ballistocardiography. infec]ii pelvine. / bain. BALANTIDIAZ|. Sin. s. a examina. -ism. pausa. f. BACTERIOPAUZ|. badigeonnage. s. ordinul Peritriches.: badijonare. balbus = bâlbâit. lytikos = care distruge. genetikos = propriu unei genera]ii. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. BACTERIORODOPSIN|. s. / bacte-riolysis. / balantidiase. s. [Gr. s. în cadrul unui experiment. bal-nea (lat. adj. / balanopreputial. [Lat.] Oprirea cre[terii bacteriene. V. otrav\. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. [Gr. / bacteriostasis. lat. s. [Lat. / bactériorhodop-sine. f. m. adj. gr. / bactériologie. prin fixarea la nivelul bacteriilor. balanos = ghind\. [Gr. f. [Gr. pentru badijonaj (v. d) b. Cauze: igien\ precar\. s. [Gr. gr. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. non-toxino-geni. [i microbiologie. gland. s.] Prezen]a bacteriilor în urin\. / idiopathic stammering. [Gr. Sin. dim. / balan-tidiasis. dim.). semnificativ\).] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi. praeputium = prepu]. adj. du[. de la istanai = a plasa. / balance. de la skopein = a vedea.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. diabet etc. f. [i Fusobacterium. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. dim. f\r\ a le distruge. s.] Termen care desemneaz\ anomaliile. BAIE. g. de la lyein = a distruge. boli venerice. / bactériopause. 2) B. f. culoare roz. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. / bacteriolysin. deci selective. dim. bakterion. [Gr. dim. -ozã. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. n. [Lat. f. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. f. s. [Fr. BALEIAJ.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. de la genos = neam. BACTERIOSCOPIE.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. de la bakteria = baston. BALBISM. vapori. de organ. f.). / bactériotrope. / scanning. -inã. Ex. gr. Muta]iile nu sunt numai nocive. o serie de sub-stan]e. BACTERIOTOXIN|. [Gr. de la lyein = a distruge.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. balantidion. skopia = examinare. s.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. cercet\ri serologice [i biologice. dim. ouron = urin\. V. / bacteriotoxin. de la toxon = s\geat\. de la bis = de dou\ ori. [obolan) [i acciden-tal omul. bakterion.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. / balanoposthite. de contrast.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. rhodon = trandafir. cu plante etc. s. f. aplicarea apei sub forma unui jet. / bacteriorhodopsin. care con]ine un lichid emolient. iar cea semimicrochi-mic\ . V. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. / bagassose.1 mg. BALANOPREPU}IAL. lat.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. emolient\.

s. m. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. 4) B. [Fr. / baume. to bind = a lega. / ballottement. BALNEOLOGIE. de lumin\ artificial\. cu ac]iune imediat\. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. [Fr.: sindrom Barlow (v. de date. f. / balneo-logy.: BHE.] V. m. marin\. din galez\ barro = extremitate. levuri etc. realiz\rii unei compresiuni. f. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. administrate ca *hipnotice. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. baros = greutate. / barbiturate. logos = [tiin]\. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici.). binden. / barbiturisme. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. f. BARANESTEZIE. molecule) în creier es-te controlat\ strict.priv. BANC|.). lat. termal\. f.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. 2) B. m. s. Se disting: 1) B. vârf. an . de la capillus = fir de p\r. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. B. Alteori. [Fr. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). din gr. de obicei. din galez\ barro = extremitate. cu rol de transportor al anionilor. s. gramma = `nscrie-re. m. aisthesis = senza-]ie. s. de la agere = a ac]iona. b. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. dermatoze cronice (rar). activus = activ. s. din galez\ barro = extremitate. [Fr. Foarte utilizate în trecut ca medicamente. adj. s. f. de obicei în spectrul electromagnetic. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. Ex. pallone (dialectic ballone) = minge mare. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. ais-thesis = senza]ie. germ. vârf. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. [Fr. prin extensie. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. s. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. Ca urmare. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. gr. s. prezint\ actualmente un interes limitat. BARBITAL. [V. pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. / blocking. s. n. gr. unei substan]e. bang = pocnitur\. administrat per os. [Engl. m. kephale = cap. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie. etimologia termenului barbituric. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. s. s. lat. / bandage. / balneotherapy. BARBITURIC. n. barrière. s. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B. utilizate ca *sedative. BAND|. 3) B. bandelette. engl. / balsam. f. din gr. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. s. BALISTOFOBIE. / bar-anesthesia. etimologia termenului barbituric. [Gr. / bar. / baranesthésie. n. adj. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. bandage. s. / ballonnement. f. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. de Peru. Sin. leziuni directe. to bind = a lega. to bind = a lega. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. sensibilitate. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. s. intermediare. / baresthésie. Denumirea consacrat\: b. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). de Tolu. [Gr. BALNEOTERAPIE. | 169 .] Ban-d\ de tifon [i. BARBITURISM. utilizate în preanestezie. V.. / bar. f. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\. / balnéologie. b. m. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. m. f. binden. / ballotte-ment. baros = greutate.. balistocardiografie. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. -atos = sânge. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. s. trecerea substan]elor (ioni. / barbiturique. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. De asemenea. [Fr. V. / ballon. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. ballein = a arunca. / balnéothérapie. III se fixeaz\ *ankirina. rapide. fr. BALSAM. 3) În informatic\: b. s. s. / bar(a)es-thesia. BARAJ.: b. germ. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii.] Fobia fa]\ de armele de foc. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. BALISTOCARDIOGRAM|. bal-samum. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii.] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. / barrage.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. [Lat. s. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. îndeosebi *as-trocitele. de la alveus = cavitate. m. b. ballonnement. uneori. / bank. m.: b. bar-rage. b. réactive. banca = banc\. B. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. [Lat. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. BALONARE. Subiec]ii expu[i nu sufer\. [Gr.] Substan]\ de origine vegetal\.. kardia = inim\. f. s. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. engl. de la therapeuein = a `ngri-ji. s. s. f.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. din lat. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. de organe. Abrev. bande.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. m. 2) B. / barbital. gr. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. s. ballon. / ballistocardio-graphie. s. s. s.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. s. f. [Lat. n. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. s. [Fr. f.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u. f. / barbiturism. [i balotare fetal\. the-rapeia = tratament. balsamon = balsam. [Ital..). enkephalos = creier. dim. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. m. vârf. [Lat. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. s. [Fr. sensibilitate. / ballistophobie. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare. / banque. lente. edeme localizate.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). / bandage. phobos = fric\.] Unitate de m\sur\ a presiunii. / ballistocardiography. dar nu obligatoriu. s. antiseptic de uz extern. barbabietola = sfecl\ [i uree. germ. baros = greutate. BANDA III / bande III / band III. pentru evaluarea concentra]iei. BBB (engl. epiteliu alveolar. de Canada. / barbital. gr. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. / balloon. b.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. pallone (dialectic ballone) = minge mare. / bande. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). Ex. s. s. [i bibliotec\ de gene. s.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. de la en = `n. f. [V. s. alveo-lus. bin-den.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. ballottement. din ital.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor. balneum = baie. n. / bal-listophobia. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. BANDAJ. din orice alt material. haima. gr. super = deasupra. cu *me-teorism. BARESTEZIE. f. Exist\ numeroase b. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. s. n. din ital. capillaris = capilar. ballein = a arunca. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. de soare. barrière. extras din Abies balsamea. [Lat. palla (dialectic balla) = minge. BALOTARE. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident).] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). / band. -ism. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. gr. V. asociat\ de obicei. f. BAR. sonus = sunet. engl.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. balneum = baie.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. f. [i balneoterapie. BALON. iar în func]ie de durata de ac]iune.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. m. manifestat prin com\. din ital. / balloon-ing. [Fr.

/ baroreceptor.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. aero-odontalgii [i b.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. B. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. V. s. n. f. de la trepein = a `ntoarce. trauma. BARTONELOZ|. 1655-1738. minerale [i b. sensibilitas. -oma. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. lat. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. bastona[ul propriu-zis. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. [i tab. bathmos = prag.] Sin. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. 56. r. barys = greu. NA: pelvis. s. n. s.. se g\sesc la nivelul tegumentelor). V. baros = greutate. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale. BASION. în num\r de circa 120 milioane. . bathmos = prag. B. f. adj. de la recipere = a primi. -ism. bathys = adânc.] Elementul nr. bilateral. se produce o neutralizare reciproc\. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. Ex. *teofilina [i *teobromina. p. s. 2) Fundamental. n.: epiteliom ba-zocelular (v. B. Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Unele b.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. f.. [Lat. basis = baz\. V. f. [Lat. vârf. [Lat. Ex. BARTOLINIT|. / base. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. f. s. / bath-motropic. bastone. / pressorécepteur. 18711950. s. s. p. medic. pop. s. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\). 170 . BAZAL. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. metabolism bazal. V. rete. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. m. s. s. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. / barium. ba-sis = baz\. / basaliome. continuat cu micul b. V. de la bastare = a purta. f.: pelvis.: ac]iunea b. din galez\ barro = extremitate.. [i boal\ Carrion. -e. Ex. -inã. L. insolubil\ în ap\. gr. [Ital. presiunea sanguin\ pentru b. / barytose. s. s. cu excep]ia *ma-culei lutea. [Gr. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului.] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile.). BATMOTROP.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / bartonellose.] Celule senzoriale ale *retinei. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. BATMOTROPISM. f. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. basis = baz\. Sin.] Sin. de referin]\. BARORECEPTOR. adj. Termen utilizat îndeosebi în engl. Structura b. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. s. s. / bassin. -ism. m. s. / bathy-(a)esthesia. baccinus. aisthesis = senza]ie. [Lat. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior. Principalele b.] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. *6-mercaptopurina. iar b. f. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. p. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. -atis = sensibilitate. prin combinarea b. [Gr. p. (superior). gr. Merseburg.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. / barosensitivity.). s. [A. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. p. s. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. BATIESTEZIE. BAZALIOM. adj. / basilar. lat. bari-tosis. Ace[ti b. a nervilor extrinseci ai inimii. m. [Fr. m. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. gr. [Gr. / barotrauma. baros = greutate. / barotraumatisme. medic din America de Sud. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). lat. baros = greutate. bogate în *rodopsi-n\. barrière. forma = form\. BAZ|. tranzit baritat. trope = `ntoarce-re. V. Se disting b. adj. *alopurinolul [i *azatioprina. -atos = ran\. -enne. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. Barton. adj.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. 1790-1854. de la sentire = a sim]i. BAROTRAUM|. [i placent\.oase. basis = baz\. -ozã. gr. BARIU. m. f. s. s. [Lat. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. / barytosis. ba-rorécepteur. n. Sin. s. Prin reac]ia unei b. 1871-1950. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. Bar-ton. s.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal.: membran\ b. bacillus = bastona[. America de Sud. / bathyesthésie. / barotraumatisme. anat. de la trepein = a `ntoarce. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. / baryum. [i acid. r. m. Interes medical prezint\ sulfatul de b. -is = re]ea.: barotraumatism (v. m. medic german. adj. L. / bartholi-nitis. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. / base. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). adj. sunt utilizate în terapeutic\. m. BARITOZ|.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. *teobromina). b.. m. lat. / basion. Biosinteza b. bastum. / basedowian. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. m. de la baccus = recipient. BAROTRAUMATISM.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves. s. (inferior). s. familia Bartonellaceae. s. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. n. ou f. basis = baz\. Copenhaga. Sin. / basion.. baros = greutate. continuate. t. Ex. f. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. / bathmotrope. Se disting dou\ cazuri principale de b. p. [Karl A-dolf von Basedow. trauma. f. s. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. *vertije alterno-barice.. / basilaire. placenta = pl\cint\. BAROSENSIBILITATE.). s. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. V. s. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. fie a unor lichi-de din organism. [Gr. f. receptus. m. / basalioma. BASEDOWIAN. se deosebesc marele b. esen-]ial. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. p. p. / barosensibilité. Structura b. teobromina) sunt de asemenea b. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. f.. / basal. / pelvis. Ecuador [i Columbia. [Gr. -atos = ran\. Fiecare b. BAZILAR. / barotrauma. / bartholinite. / basal. pulbere alb\. [Gr. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. Ex. 2) Sensibilitate a organismului. ~n mod normal. barys = greu.. conuri retiniene [i retin\. lat. anatomist. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. cuprinzând *cafeina.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. [Caspar Bartholin Jr. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. n. [i venele b. B. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. V.: presoreceptor. -ozã. pressorecep-tor. se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. ordinul Rickettsiales. / basedowien. s. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. sunt *citozina. [Gr. [i pirimidin\. gr. sensibilitate.. / bathmotropism. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici.). organice.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. sunt distribuite pe întrega retin\.: barotraum\. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. O serie de b.. s. este agentul etiologic al bartonelozei (v.: 5-fluorouracil. [Gr. [A. adrenalina etc. -itã. B. / bathmotropisme.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. de ex. trope = `ntoarcere. BAZIN. sau f. din lat..] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. adj. [Lat. / barto-nellosis. bron[ie b. s.

O serie | | 171 .. Care nu prezint\ caracter neoplazic..: beladon\. / basophile.: logonevroz\ (v. / beriberi. de ex. în func]ie de caz. / ba-socellular. B. s. [Lat.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. BENZEN. / bestiality. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. benignitas.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. [Antoine Henri Becquerel. adj. / basivertebral. datorit\ caracterului neinvaziv.] Care este lipsit de gravitate. amer.] Sin. adj. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. ad = aproape de. [R. basis = baz\. dim. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente). beryllus. la 2-4 s\pt\mâni. leucopenie. Un B. s. gr. s. ren. / beat. s. Ant. fam. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale.. behaviour = comportament. BAZIVERTEBRAL.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\.). adj. polinuclear. [Lat.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. tribein = a freca. adj. / béhaviorisme. gr. [It. de la philein = a iubi. s. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . Este toxic [i poate determina anemie. f. / ba-sophil.: betastimulant (v. / becquerel. se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. ca. s. vechea unitate. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). b) histologic. Mees. / bel. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. de culoare alb\. 2) Impropriu. m. de la cella = c\mar\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. BERIBERI. BETABLOCANT. n.sl\biciune extrem\. V. [Lat. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. B|TAIE. / bétabloquant. fr. sunt rare. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. f. [Lat. f. în care caz b.. inginer american. adj. BENIGNITATE. bénigne.).] Compus aromatic (diami-no-4. / beta-adrenergic. / basivertébral. BECQUEREL. BELLADON|. b) cu ac]iune b. 2) ~n român\. stammering. n. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. adj.] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal.). B.: malign. s. BAZOCELULAR. timolol). de regul\. [Lat. baccinus. lat. Totu[i. n. de la philein = a iubi. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.: dungi Mees (v. stuttering. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. -ozã. s. s. neurolog olandez. s. [i zoofilie. bototanic\ benzoe. / benzène. / bénin. Sin. BESTIALITATE. f. s. V.] Sin. / bel. V.] Sin. vertebra = vertebr\. este. / basophilia. cât [i cito-logic. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. beryllos = beriliu. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\.. leucopenie. s. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. / basiotribe. [Graham Bell. [Lat. basis = baz\. V..] Sin. pop. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. BAZIOTRIB. / benzidine. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. Sin. *hematoxilina. pl. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. BETA-ADRENERGIC. s. Bakkum. bloquant. gr. basis = baz\. s. n. m.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. se dezvolt\ local.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. s. BEHAVIORISM.). BENZODIAZEPINE. adj. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. s. bella = frumoas\. de la bestia = animal s\lbatic. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome.: sotalol.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. / benzolism. atât în plan arhitectural. gr. s.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. de origine profesional\. [Engl. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\. 1847-1922. [i de stabilizare a membranei celulare (ex. / bassinet. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. / balbu-ties. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie.: tumor\ b. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a.).] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona.: benzenism. Curie. m. s. bestialis = bestial. f.: pulsa]ie. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. f. [Lat. / benzénisme.: boal\ beri-beri (v. [i o form\ cronic\. m. exercitând. [Lat. philos = prieten. s. frecvent încapsulate. basis = baz\. BERILIOZ|.] Pneumopatie profesional\. f. NA: pelvis renalis.: atenololul). / basophilie. BENZOLISM. m. lat. s. în sistemul interna]ional. / béribéri. / bestialité. / pelvis of the kidney. s. 1873. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Var. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. pentru belladon\ (v. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. / bérylliose. m. celulla = c\m\ru]\. m. bototanic\ benzoe. m. m. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). s\lbatic. BAZOFIL. ergein = a lucra. s. aten]ia [i memoria. m. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. / betablocker. n. BENIGN. balbicare = bâlbâial\. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. s. Ca urmare. basophilic. adj. c) evolutiv. / benzolism.. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). / benzolisme. BÂLBÂIAL|. [i Curie.: granulocitoz\ bazofil\. s. B. / benzodiazepine compounds. / balbutiement. [Lat. B. lat. n. / benign. Exist\ o form\ acut\. s. BAZOFILIE. gr.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. / becque-rel. de la baccus = recipient. [Lat. adj. s.. s. -ism. [Lat. / benignity. pur\ (ex. este sursa unor alcaloide variate. s.. BEL.: benzolism (v. s. f. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. 1852-1908. BENZIDIN|. / battement. / bénignité. n.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. / belladone. benignus = binevoitor. BENZENISM. gr. / bêta-adrénergique. botanic\ benzoe. [Lat. purpur\ trombopenic\). f. / benzodiazépines. adj. Paris. f.. adj. unele tumori benigne se pot extinde local.. [Lat. Sin. pop. m. / basiotribe. adj. adj.adrenergic. s. lâng\. / berylliosis. cu posibilitatea de recidiv\. dona = doamn\. cre[terea se produce de obicei lent. de la benig-nus = binevoitor. -ism. botanic\ benzoe. [Lat. toxic [i cancerigen. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. / benzene. f. fizician francez. Sin. cu localiz\ri extratoracice. V. battuere = a bate. / benzidine. s. s.BAZINET. philia = atrac]ie. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. tumorile benigne sunt circumscrise. B. adj.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. printre altele. [i benzolism. s. s.] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. cu eventuale consecin]e medicolegale. m. m. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. f. s.). s. -atis = bun\voin]\. m. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\. n. B. celul\. / basocellulaire.] Var. gr. BELADON|.: β. / belladona. A. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. s. Var. / behaviorism. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau. Numeroasele b. inventatorul telefonului. s. basis = baz\.. [i benignitate. s. gr. f. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. [Lat. [i granulocit. m. f. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB).] Doctrin\ promovat\ de J. pl. n. f. utilizarea b. Ex. f. m. n.. -is = rinichi. de la vertere = a `ntoarce. -ism. s. c. [Lat.

Var. [Lat. produs\ de celulele β-pancrea-tice.] Ester difosforic al acidului gliceric. [Lat. fidus = t\-iat. genera]ie.). intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). m.3-BIFOSFOGLICERAT. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. BICATENAR. adj. dim. genomice. Ex. f. f. a inimii. bis = de dou\ ori. / bifide. -etis.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). herpes. s. fr. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi. m. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. de la catena = lan]. prin extensie. V. gr. tab. / beta-mimetic. lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. de la mimeisthai = a imi-ta. s. / bêtalactamines. BETATRON. BICEPS. / beta-lactame. Ex. de la therapeuein = a `ngriji. f. BETALIPOPROTEIN|. / biberon. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. reprezentând. adj. s. s. BIFOCAL.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. cât [i β. BETASTIMULANT.: lentil\ b. adj. s. f. Se disting.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului. dim. citomegalovirus) [i Roseolovirus. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. lipoprotein\. f. sau gennan = a produce. -e. s. m. (premolar). Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. s. 9-15 % din proteinele plasmatice. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b.] Frac]iune proteic\. fitobezoar (vegetale [i hran\). mai multe tipuri de b. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. Var.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. / bezoar.. corp care se electrizeaz\ prin frecare. f.: molecula de ADN. -inã.: β-lipoprotein\. de la bis = de dou\ ori. / feeding-bottle. s. / bicuspide. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic.mu[chi. beta = sfecl\. despicat. s. f. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. m. BETAIN|. adj. -itis = cap. / bêtacelluline. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. / drunkenness. s. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. / bêtathérapie. / 2. / bicuspid. [Lat. adj. de la bi-blion = carte. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / betalipotropin. / bêtalactame. în func]ie de compozi]ie. / bêtalactamase. teac\. bilateral bundle branch block. Var. BICARBONAT. / bêtatron. s. m. f. [Lat. genos = neam. / bêtamimétique. bis = de dou\ ori.. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. BIBERON.: ebrietate (v. / bêtalipoprotéine. s. BETACELULIN|. / bifocal. m. / bifid. Var. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. therapeia = tratament. m. s. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\. n. focus = vatr\. [i curieterapie. bifidus = des-picat `n dou\. ac]iune hipocal-cemiant\. Var.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. cuspis = vârf. / bézoard. tab.: ureter b. gr. uter b.: acebutololul). Sin. [Lat. f. / bicatenary. catenarius = legat `n lan]. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. / béta-globuline. *bacteriofagi.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. care este foarte a-bundent în eritrocit. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. caput. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. mimetikos = care imit\. -inã. dobutamina este β1 stimulant\. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele. adj. f. feeding-cup. . bibitus.: dinte b. BETALACTAMINE. de la bibere = a bea. BETALACTAM. / bibloc. / beta-globulin.: tricobezoar (format din fire de p\r). B. cellula = c\m\ru]\. urma[. de la gr. trope = `ntoarcere. se afl\ în numeroase antibiotice. theke = cutie. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. BETATERAPIE. s. s. gr. Ciclul b. f. -inã.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat.mu[chi). acestea sunt b. Ex. s. B.: βlactamine. Ex. carbo.: βmimetic. [Lat. cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane.3-bisphosphoglycerate. s. s. [Lat. / beta-cellulin. în mod normal. cu rol de rezerv\ de energie. BETAGLOBULIN|. gr. / ébriété. -inã. m. otrav\. care stimuleaz\ ace[ti receptori. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / beta lipoprotein. Cei trei compu[i CO2. B. s. n. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / biceps. s. / betalactamase. b. -inã. . bis = de dou\ ori. adj. f. s. / bêtalipotropine. s. m. bloc.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. Sin. deci. s. pl. valvula b. s.formeaz\ o a[a-numit\ b. s. / betastimulant. adj.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. pl. V. iar labetalolul este [i alfa. gr. elektron = chihlimbar. f.] Sin. virus = venin. s. Var. 2. bis = de dou\ ori. / biceps. probabil. / bétastimulant.: β-lac-tamaz\. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. / beta-ray therapy. -ale.] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. / 2. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. În trecut. în continu\ ameliorare. -aux. / bifocal. lat.3-bisphospho-glycerate. s. / bicaténaire.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. m. m. -onis = carbon. Datorit\ 223 3 3 172 . / biblock. lat. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. / gene library. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). B. Var. care posed\ dou\ capete. s. adj. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. c\min. adj. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene. / betatron. s. BE}IE.. / bicarbonate. ebriety.: beta-adrenergic. din gr. / bicipi-tal. BETALIPOTROPIN|. de la trepein = a `ntoarce.[i betablocant. / bicipital. herpein = a se târ`. [Lat. n. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. f. a stimula. -itis = cap. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae). BICUSPID. BETALACTAMAZ|. de la glykys = dulce. cu referire la mu[chii bicep[i (v. s. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. BEZOAR. / bicarbonate. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. glykeros = îndulcit. ulcer malign. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. / betaine. / bétaïne. herpes.] Var.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. n. bis = de dou\ ori. bis = de dou\ ori. lat. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. [Lat.: *carnitina [i *colina. bis = de dou\ ori. adj. par]ial cu *electronoterapie. de la cella = c\mar\. caput. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b.: β-globulin\. gr. B.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . [Lat. în special sub ac]iunea *betalactamazelor. de la globus = glob. s. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. B. lat. bibliotheca.] Care posed\ dou\ *focare. [Lat. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. / beta-lactam antibiotics. b. f. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. -e. gr. s. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. f. -etos = pecingine. s. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. BICIPITAL. BIFID. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. BIBLOC. anat. s. adj.] 1) În general.de b. [Lat.] Tip de mu[chi lung. V. Ex.. adj. adj. f.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. *cosmide). gene bank. globulus. Totalitatea coloniilor .: β-stimulant. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. 2) În mod o-bi[nuit. f. m. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar. stimulare = a îmboldi. protos = primul. lipos = gr\sime. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii. [Lat. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei.: β-lipotropin\. selectiv\. bis = de dou\ ori. s. phos. m. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. photos = lumin\. BETAMIMETIC. lipos = gr\sime. bibere = a bea. anat.: β-lactam. f. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele. m.

Valoarea sa în sânge este între 0.: difosfonat (v. liposolubil\. D. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare. numai în timpul digestiei. s. / balance. gr. bilis = fiere. B. [Lat. bilis = fiere. În mod normal. n. prin extensie. f. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. / biliverdine. / bilious. [Lat. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\.). -eris = latur\. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. s\ruri. diaree. La om poate apare în ser. -atos = sânge. bi-lancio = bilan]. sau mediu [i inferior).4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. [Lat. prin ac]iunea s\rurilor biliare. Ex. / bilan.: 1) B.mi[care complet\ la presiune. bilharziosis. BILIVERDIN|. -inã.] În biologie [i medicin\. gr. ale corpului. f. adj. adj.] Sin. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. ruber. binarius = dublu. / bile. const. cu acidul glucuronic. medic german. BILIRUBIN|. (fr.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. mai slab\ decât sistola care o precede. [Lat.: schistosomiaz\ (v. la solicitarea caselor de asigur\ri.): 2. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. a transporta. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. Serve[te îndeosebi în informatic\.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. s. f. ruber. Absent\ la om. lateralis = lateral. hidric. BILICULTUR|. s. [Lat. -ozã. urin\ sau în con]inutul intestinal. s. -ale. adj. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. -aux. V.).acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. bilis = fiere. lobos = lob. bilis = fiere. s. 2) B. s. Com-ponen]ii principali ai b. Conjugarea are loc în ficat. biliosus = plin de fiere. care se divide în câte dou\ elemente. relativ simetrice. bilirubina este absent\ în urin\. bis = de dou\ ori. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. -brum = ro[u. / bilieux. ouron = urin\. [i tab. gr. transformarea digestiv\ a acestora. bis = de dou\ ori. efectuat periodic sau ocazional. de la latus. proteine.).1 µmol/l). / bilirubinémie. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. -ism. B. în diverse formule. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. care în viitor vor fi. s. favorizeaz\. photos = lumin\. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. ruber. De asemenea. adj.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. B. prin *canalul coledoc. nutritiv. utilizând doar cifrele 0 [i 1. dup\ care b. phoros = care poart\. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. sunt: apa. / binary.] Care este în rela]ie cu *bila. viridis = verde.: canalicule b. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. Antidiabetic de sintez\ care. bilis = fiere. 1825-1862. [Lat. [Lat. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. diabet insipid etc. cultura = cultivare. [Lat. BILHARZIOZ|. BILIOS. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. f. / binaire. B. [i în continuare. hidrosolubil\. hepatic\). diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\. bilis = fiere. cel mai complex. biochim.. [Ital.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. de la bilis = fiere. în bil\ sau în sânge. / biliculture. de la bis = de dou\ ori. engl.1-0. este control medical.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. -inã. adj. [Theodor Maximilian Bilharz. denumirea e-chivalent\ pentru b. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. adj. s. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b.: apa (H2O) este un compus binar. s. m. analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. s. etc. phos. / bi-phosphonate. puls bigeminat [i trigeminism. / bilifuscin.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici. lipide. 1825-1862. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. [i pigmen]i biliari. [Lat. Termenul este folosit.3-BPG. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. BILATERAL. organismul se afl\ în echilibru azotat. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . din dou\ elemente. s.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. BIL|. f. ap\). -bra. s. canale hepatice (b. prin tubaj duodenal. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. brun. Ex. / bilharzia-sis. s. f.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. 1 . BILIN|. adj. Se deosebesc: 1) B. Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie. BILAN}. graphein = a scrie. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. b. haima. mineral. / bilatéral. probabil. / bi-lobectomy.7-5.3 mg/dl (1. / bilirubin. / bigéminisme. BILIRUBINEMIE. s. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. f. devenite solubile. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. 4 .] Sin. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. *pigmen]ii biliari. [Lat. f. s. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului. gr. / biline. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b. s. ou bigé-minie. medic german care a studiat aceast\ boal\. de la phe-rein = a purta. [Lat. bilis = fiere. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. m. f.] Sin. B. m. gall. / bilateral. -inã. / biligraphie. E. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. BILIAR. 2) B.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\. f.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care. vezicul\ biliar\ (b. / biliaire. / biliru-binuria. 3) B. fuscus = negru. / bilifuscine. -inã. / biphosphonate. s. s. f. m. 173 . diferitelor principii alimentare (glucide. BILIFUSCIN|. s. bigeminus = dedublat. V. B. f. f. Angl.contrac]ie nul\. s. m. f. s. s. gr. le spore[te [i activitatea lipolitic\. cistic\ sau vezicular\). s. / bile. f. s.2-0. / cholangio-graphy. [Lat. f. 2. -brum = ro[u. Examen medical sistematic. b. incorect. 2) Num\ra-re b. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. f. administrat per os. [Lat. adj. 0. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). -inã.3-b. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. cu viscozitate mare. BIFOSFONAT. conjugat\ trece normal în bil\. / bigeminy.). bilis = fiere. c\rora b. f. pigmen]i b. s.7 mg/dl (3. La noi în ]ar\. d\ direct reac]ia. bis = de dou\ ori. 3 . utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. *lecitina [i colesterolul.: colangiografie (v. s.] Care este situat de ambele p\r]i. h.: sistem de num\rare cu baza doi. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. -euse. [Lat. / bilin. manual muscle test. Este b. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). n. necon-jugat\. f. c\rora. s. -brum = ro[u. s. [Theodor Ma-ximilian Bilharz. f. C sau b. s. A). devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. V. BINAR. / bilirubinurie. ektome = excizie. Abrev. b. f. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. BILOBECTOMIE. f. li se facilitea-z\ absorb]ia. -bra. geminus = geam\n. f.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). *s\ruri-le biliare. / biguanide. BILIGRAFIE. / biliru-bin(a)emia. s. glucide. -bra. s. Ex.: Schistosoma (v. lipide. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. V. emulsia gr\similor. legat\ la albumin\. proteine. s. Exist\ [i alte sisteme de b. Este o combina]ie a b. b. s. f. Ex. bilis = fiere. mucina. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. / biguanide. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. / bilirubine. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. Produs\ continuu. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. 4) B.] Sin.) primite [i cedate de organism.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). / biliary. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. [Lat. vitamine. clarificate.] 1) Compus din dou\ unit\]i. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. B.. [Lat. / gallocul-ture. / bilharziose. / biliverdin. a coledocului). -inã. f. azotat. lichide etc. / bilobectomie. K). BILIRUBINURIE. bilis = fiere. BIGUANID|. BIGEMINISM. implicit.

utilizând contactul corporal (touching). totodat\.: e-lectrogenez\. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. s. [Gr. compozi]ie. / biochimie. / bioéthique. genesis = producere. Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). [Gr.: b. BIOINFORMA}IE. [Gr. f. / biophysique. s. s. / bioartificial. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. / biocénose. reprezentare. de la gennan = a produce. degradare = a degrada. f. medic [i psihanalist austriac. corp care se electrizeaz\ prin frecare. reunire. / bioelement. dispo-nere = a aranja.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale. În excita]ie. corp care se electrizeaz\ prin frecare. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. elek-tron = chihlimbar. bios = via]\.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. Na.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme. f. s. B. V. -oris = c\ldur\. / biocatalyst. / biodistributeur. lat. BIOCOMPATIBILITATE. a distruge. [Gr. electroretinograma etc. bios = via]\. medical\ cuprinde domeniile b. s. uneori. bios = via]\. cauza *poten]ialului de repaus.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. BIOCIBERNETIC|. f. autoreglabil\. gr. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex.: biosenzor (v. [Gr. lat. [Gr. introdus în sol. vitaminele. bioenergetic\. lat. ingenium = spirit. s. de la ethos = moravuri.: vedere b. bios = via]\. bios = via]\. [Gr. Prin biodegradare. / bioélectricité. b. adj. s. electromiogra-ma. f. informa-tio. / bioénergétique.] Element constant întâlnit în sistemele vii.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. s. / biochemistry. femininul substantival al adj. Ex.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. adj. s. BIOELECTROGENEZ|. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. f. în condi]ii normale [i patologice. [Gr.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. din punctul de vedere al regimului energetic. [Gr. procrearea artificial\ [i *eutanasia. s. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale". captare = a prinde. Zn peste 90 %. BIOINGINERIE. s. / bioingénierie. lat. s. 2) Caracterizarea b. bios = via]\. [Gr. adj. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. ethica = moral\. bios = via]\. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. / biocapteur. f. physica. f. mai mult sau mai pu]in validate.] {tiin]\ de frontier\. BIODISTRIBUTOR. f. m. s.] Despre un material organic sau anorganic care. bios = via]\. s. hormonii). / binoculaire. n. bios = via]\. BIOCALORIMETRIE. Suportul material al b.BINOCULAR. [Gr. intodus `n organism. / bioélément. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. s. transplantul. Ex. BIODISPONIBILITATE. BIOCATALIZATOR. Domenii de studiu în b. sunt formulate diferite conduite terapeutice. de la gen-nan = a produce. lat. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale. / biocenose. bini = câte doi. BIOELECTRICITATE. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. con]ine mai multe domenii. f. electroencefalograma. / biocompatibilité. BIOCOMPATIBIL. s-a asigurat ciclul natural al elementelor.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil. / biodisponibilité. m. f. conceptele. având o component\ determinat\. starea fizic\ a *excipientului. ars. s. lat. iar împreun\ cu C. BIOCENOZ|. B. în evident\ [i necesar\ extensie. Ca. / bioelectricity. bios = via]\. s. / bioinformation. s. s. / bioelectrogenesis. s. metron = m\sur\. BIOARTIFICIAL. K. molecular\ [i b.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. Se disting numeroase direc]ii ale b. s. B.. s. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. adj. glucide. depinde de: solubilitate. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . lat. / binocular. m. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. [Gr. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. hormoni. / bioenergetics. bios = via]\. s. 2) Orice rela]ie între organisme. [Gr. manipul\rile biologice [i genetice etc. BIOCAPTOR. lat. factorii de cre[tere. / biogenèse. n. Cl. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. / biosen-sor. koinosis = asociere. f. [Gr. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). f. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. bios = via]\.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. informa]ie. f. / bioartificiel. S. din gr. s. / biocatalyseur. Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. bios = via]\. / biodegradable. f. Mg. [Gr. f.: microscop b. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. [Gr. / bioavailability. bios = via]\. comunica]ie. Ex. / bioélectrogenèse. BIOETIC|.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. s. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. kybernetike = arta de a guverna. de la informare = a reprezenta. s. / biophysics. pereche. [Gr. génie biologique / bioengine-ering. Sin. lat. / bioenergy. lat. reflectare. în general. / bioinformation. facere = a face. bios = via]\. al\turi de enzime erau considerate b. f. f. f. [Gr. BIOFIZIC|. adj. de la oculus = ochi. V. celular\. sunt îndeosebi experimentul clinic. / biocybernétique. s.. elektron = chih-limbar. Fe. / biocybernetics. ingénie-rierie biologique. s. BIOENERGIE. bios = via]\. lat. de la physis = natur\. ethike. a repartiza. BIODEGRADABIL. s. bios = via]\. bios = via]\. inteligen]\.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. f. Con]inutul în unele b. energeia = for]\ `n ac]iune. katalyein = a dizolva. -onis = schi]\.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare. bios = via]\. / biocalorimetry. în cursul erelor biologice. / biocalorimétrie. ocularius = referitor la ochi. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii.] Domeniu interdisciplinar. -elle.] Despre orice compus organic care. physikos = natural.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi.). Si. Temele de reflec]ie ale b. pati = a suferi). Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. n. energein = a fi `n activitate. / bioénergie. khemeia = alchimie. bios = via]\. / biogenesis. conserv\rii. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. regl\rii. [Lat. rezultând electrogramele: electrocardiograma. pati = a suferi).] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. [Gr. neuroni etc. lat. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. / bioartificial distributor. elementum = element. gr. adj. *depolariz\ri [i *repolariz\ri. physike. bios = via]\. lipide variaz\ considerabil cu specia. distributor. Are re-la]ii directe cu *bionica. din punctul de vedere al termodinamicii. -oris = distribuitor.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. s. s. / biocompatibility. metodele [i tehnicile fizicii. f. artis = art\. s. BIOGENEZ|. f. f.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. a orândui. bios = via]\. `ndeosebi b. forma de administrare a medicamentului. BIOCHIMIE. schimburi metabolice între organ [i organism). de la distribuere = a distribui. [Gr. s. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat.: acizi nucleici. Sin. adj. s. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. BIOENERGETIC|. 2) Crearea unui organism viu. s. / biocompatible. s. Al. N. f. genesis = producere. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. f. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare.] Sin. ce nu fac parte din moleculele de proteine.] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. / biocompatible. f. BIOELEMENT. f. adj. (În ur-m\ cu dou\ decenii. f. [Gr. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. m. f. / biodégradable. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. [Gr. / bioethics. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. lat. f. B. calor. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. s. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. s. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. m. P.

Tulbur\rile b. c. f. Deficitul de b. lunare (ex.] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. / biomedicine. *biofizicii. s. lat. m. de zi [i noapte (circadiene) etc. care sunt imobilizate pe un suport. [Gr. [Gr. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. în pre-zen]a oxigenului. deriva]i de carbon etc. [Gr. organite celulare. s. B. raporturile acestora cu mediul etc. s. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). poten]ial de repaus. massa = mas\.. sunt asociate proceselor vie]ii. / biomédecine. în practic\ se disting: a) b. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice. Sin. ~n principiu. BIORITM. f. f. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. s. s. 2) Însu[i materialul prelevat. / biopterin. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia.. s. sensorium = organ de sim].] *Polimeri forma]i în organismele vii. studiile [i aplica]iile b. / biopsy. mekhanike. s. c) b. s. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. b) b. lat. bios = via]\. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. pe cale endo-scopic\.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. materia sau mate-ries = materie. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. pot fi endogene sau exogene. BIOPROTEZ|. bios = via]\. lat. / biomasse. f. b. Ex. / biomatériau. lat. De ex. organelor (vis-cerometrie. aspect. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. rhyth-mus. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. m.: 1) b. [Gr. f. BIORITMOLOGIE.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. cronofarmacologie. s. metron = m\sur\. din gr. care poate orienta actul chirurgical. thesis = punere [i tithenai = a plasa. la pe[tii electrici (torpila electric\). rhythmus. mikros = mic. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. s. s. f) b. sau *frotiul. gr. m. ~n prezent.. lat. s. bios = via]\. s.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). [Gr. B.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea.: polipeptidele. de regul\. s. B. f. s. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. mu[chi). m. / biopolymers. f. f. [Gr. cronobiologie. molecular\. *biologiei moleculare.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\. genetic\ etc. n.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. prosthesis = ad\ugare. m. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. ceramic\. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. `n cazul structurilor neexci-tabile. / biometrics. s. BIOPOLIMERI. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. f. f. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii. / biosen-sor. m. s. material. acoperit cu material plastic. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. îndeosebi pentru segmentul anterior. [Gr. în general. / bionique.: heterogref\ valvular\. ]esuturilor (histometria). ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. lat.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. / biopolymères. s. prin punc]ie. [Gr. B. s. f. de suprafa]\. a evolu]iei medicinii contemporane. f. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. / bio-potential. / biopotentiel. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. B.biomateriale. / biology. antibiotice etc. d) b. s. s. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. Natura b. gr. BIOLOGIE. ~n principiu. `ntre agentul imobilizat (ex. s. glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 .] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. s.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). s. celulelor (citome-tria). semnific\ `ncetarea acestor procese. biochimie. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. f. pl. f. V. bios = via]\. 3) b. rhythmos = ritm. Prin extensie. de la skopein = a vedea. / bio-mechanics. lat. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. / biomicroscope. s. Compus din clasa *pterinelor. bios = via]\. [De la biologie + electronicã. bios = via]\. *biochimiei. V. bios = via]\. f.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. bios = via]\. BIOMEDICIN|. [Gr. [Gr. logos = [tiin]\. de la potens. BIOMAS|. / biométrie. bios = via]\. mechanicus. este foarte divers\: metale (aliaje). biometry. b. lat. / bioprothèse.. / biopsie. gr. poten]ial de ac]iune. / biorythmologie. n. crearea de noi molecule artificiale. -inis = lumin\. -ntis = puternic [i posse = a putea. iar dispari]ia b. bios = via]\. De ex. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. polys = mul]i. celule `ntregi. f. f. BIOMATERIAL. n.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. [Gr. s. de la sentere = a sim]i. BIOLUMINESCEN}|. / biomicroscope. / bioptérine. BIOMETRIE. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. La organismele vii. un grad de certitudine `n diagnostic. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. BIONIC|. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). b. [Gr. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. aduce. s. [Gr. ciclul de reproducere. s. / bioluminescence. f. / biomass. / biocapteur. f. / biomécanique. *biologiei celulare etc. b. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. circadian [i sincronizator. b. implantabile sau nu. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). s. f. / biopros-thesis. `n special proteinele [i acizii nucleici. cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. logos = [tiin]\.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. [Gr. BIOMICROSCOP. genetic sau microbiologic. ~n medicin\. a pune. organisme pluricelulare. de la pro = înainte. lat. / biologie. mekhanikos. BIOMECANIC|. [Gr. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. medieval\ poten-tialis. rhythmos = ritm. Sin. meros = parte. B. b. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. este fixat\ pe un inel metalic. popula]ii). conceperea unor tipuri variate de proteze. skopos = observator. [i genetic\ molecular\. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. efectuat\ cu un *trocar special. Dup\ origine. elektron = chihlimbar. "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. V. s. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. bios = via]\. BIOPSIE. `n rela]ie cu celula. bios = via]\. se disting trei categorii de b. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. / biorythme. / biorhythmology. pot fi sezoniere. / bionics. medicina = medici-n\. b. nucleului (cariometria). m. m. m. f. de la mekhane = ma[in\. polimeri. / bioluminescence. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. 2) b. `n cazul sistemului vascular. bios = via]\. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. bios = via]\. pl. c. n. s. / biorhythm. opsis = vedere. din gr. / bioma-terial. histochimic (biochimic). f. e) b. s. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei. confundat cu prothesis = propozi-]ie. BIOPTERIN|. unui examen *extemporaneu. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. s. bios = via]\. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. bios = via]\. BIOSENZOR. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. BIOPOTEN}IAL.: ritm biologic. lumen. B. s. ca simpli subprodu[i de metabolism. de obicei. a examina.: ciclul menstrual). Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. logos = [tiin]\.

cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. f. `mpingere. A-cestor b. f. s. BIPED. Practican]ii b. [i pancreas artificial. 176 . V. de la transformare = a transforma (trans = peste. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. se stabilesc unit\]i biologice. s. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. typos = tip. s. / bistatistique. bios = via]\. s. f. adj.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. denumite. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. lat. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. s. . a oceanelor. celule. f. -atos = ansamblu. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\. m. [Gr. de ex.: anhidrid\ carbonic\ (v. de la refringere = a r\sfrânge. f. bios = via]\. oxigen. sphaera. / biosphère. criminologie etc. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. prob\. de la status = stare. / bipède. s. BIOTIPARE. stimulare = a îmboldi. n. s. BIOTEHNOLOGIE. model. f.] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. m. hematologie. [Gr. / biotransformation. din fr. BIOTIP. f. / biped. f. [i biotipologie. a aranja. de la tattein = a ordona. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. s. tonos = tensiune. (în electrocardiografie). s. adj. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. [Lat. typos = tip. gr. istemai = a a[eza. [Gr. / biostimulant. solubil în ap\. s. -e. dup\ numele speciei utilizate (unitate . B. de asemenea. f. bipes. B. Unii b. s.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. dio-xid. [Gr. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie.). Sin. *cerebrotonie [i *so-matotonie. dou\ picioare. adj.: dizigot (v. sau a unor produse organice (suc gastric. de la syn = împreun\. bios = via]\. comparativ cu ale speciei din care face parte. f. s. / bipolaire. m. a pâinii sau a derivatelor din lapte). Dup\ un b. de la therapeuein = a `ngriji. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. A > D. [Gr. s. s. f. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. [Lat. s. s. / bioty-pology. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. [Gr. de la ovum = ou. s. bis = de dou\ ori. BIPOLAR. m. / biotope. Statistik (termen creat `n sec. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. B. f. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie.] Sin. / biosphere. -ozã. / biréfringence. / biosynthèse. B. pedis = picior. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). BIOTONUS.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. / bioxide. f. bios = via]\. f. inodor. [Gr. logos = [tiin]\. / biovular. f. deci b. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. de la lat. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. dincolo de. BIOTIN|. BIOTAXIE. bis = de dou\ ori.). bios = via]\. s. f. / biotypie. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. / biosmose. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. f. Utilizarea b. denumite *viscerotonie. / biotonus. BIOTOP. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri.. s. topos = loc. / biotechnology. ]esuturi. s. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. s. din lat. s. [Gr. typos = tip. clasice. compunere. / biosyn-thesis.: biocaptor.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. adj. meserie. *ectomorf. s. / biotyping. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. de la bis = de dou\ ori. re-fringens.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. marc\. / bipolar. marc\. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u. de obicei. formare = a da o form\).] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. transformatio. -onis. [Lat. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. testum = capac de lut ars. bil\ etc. s.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. bios = via]\. bis = de dou\ ori. pot fi ata[a]i organismului. În realitate. Exist\ b. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi. engl. f. Se denume[te astfel. / biostimulant. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii.iepure etc. [i *mezomorf. test = examen. lat. / biotaxis.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. b. / biotype.] Care posed\ doi poli. n. / biotypologie. / biothera-py. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. therapeia = tratament. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. adj. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. tipurile pure se g\sesc rar. de la syn = împreun\. BIOVULAR. sphaira = sfer\. s. V. BIOSTIMULATOR. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. / biotin. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. Recent. / bio-statistics. model. adj. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. BIOSINTEZ|. organe) sau fenomene în interac-]iune. . bios = via]\. Sin.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\.).: deriva]ie b. A:D < 1. este supraunitar. a pune. m. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale.). n.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. bios = via]\. f. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. bios = via]\. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. s. n. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. a stimula. BIOXID. [Gr. s. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie.[obolan. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. / biovulaire. [Gr. BIOSISTEM. / biosmosis. s. systema. [Gr.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. bios = via]\. pes. / biotype. bios = via]\. model. / biotaxie. bios = via]\.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. oxys = acru. s. osmos = impuls. f. bios = via]\. BIREFRINGEN}|. collegium sta-tisticum. [Lat.: taxonomie (v. adj.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. neuro[tiin]e. Ex. / biotope. m. În distrofie [i `n malnutri]ie. BIOTEST. polus = pol. BIOSTATISTIC|.] Care posed\ dou\ membre inferioare. s. s. / biotest. logos = [tiin]\. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. / biosystème. De regul\. s. `n diagnostic se extinde considerabil. / biosys-tem. adj.: vitamin\ B8 (v. BIOTIPOLOGIE. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. [Lat. gr. s. lat. f. / biotest. [Gr.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). a glucozei.[oarece. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. f.). [Gr. în condi]ii omogene. taxis = ordonare. biotonicity. [Gr. BIOTRANSFORMARE. germ. m. s. bioxid). de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. [Gr. Termenul desemneaz\. s.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. BIOTERAPIE. BIOSMOZ|. bios = via]\. îndeosebi de medicamente. bios = via]\.] Sin. [Gr. BIOSFER|. s. bis = de dou\ ori. / biotine. n. / biotonus. n. / biotechnologie. marc\. f. lat. Sin. bios = via]\. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. / bioxyde. -edis = care are dou\ picioare. Ex. aranjare. thesis = punere [i tithenai = a plasa. f. n. / biothérapie. XVIII). un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. / double refringency. s. s.. tekhne = art\ manual\. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. / biotransformation.

s. s. lat. hermafrodit. / bivitelline. [Gr. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. blastos = germen. s.BISALBUMINEMIE. a-dic\ este bisexuat. mozaic fluid.) 3) B. [Lat. s. / blastogenèse. [Gr. n.] 1) Care are valen]a 2. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. f. [Gr. f. B. de la plassein = a forma. / blas-toderm. B. / byssinosis. s. blepharon = pleoap\. s. bis = de dou\ ori. f. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. f. -atos = piele.: dublu strat fosfolipidic. m. f. cu extindere la întreg tractusul digestiv. bis = de dou\ ori. / bismuth. s. [Lat. / blepharochalasis. Freud a postulat existen]a la om a unei b. luând o tent\ ro[ietic\.] Dedublarea albuminelor. care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. -atos = sânge. / blast. sudamerican\. a modela. [Lat. s. myketos = ciu-perc\. cheloidian\. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). f. blastos = germen.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. [Gr. vezic\. m. bistouri. myketos = ciuperc\. blastos = germen.: corpuscul bazal (v. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\). / byssinose. s.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida. n. adj. / blepharophimosis. / blastème. / bisalbumin(a)emia. nord-american\. blastos = germen. din germ. -itã. / blepharitis. / blastocèle. s. sexualis = referitor la sex. / blasto-cyst. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. / blépharite. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. s. Wismuth. s. flasc\ [i ridat\. n. BISINOZ|. mykes. sin. f. psihologice fundamentale. / blastome. V. / bistouri. [Gr.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire.). cu greutatea atomic\ 208. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. / blastogenesis. genesis = producere. f. s. [i membran\ celular\. blastema = mugure. n. de la albus = alb. de la phi-moun = a strânge cu putere. *nefroblastom. meros = parte. BLASTOMER. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. blepharon = pleoap\. -e.] Sin. BLEFAROFIMOZ|. biologic\ sus]inut\ de F. desemnând o ce-lul\ tân\r\. s. photos = lumin\. O serie de s\ruri insolubile de b. koilos = cavitate. [Gr. haima. bastoria = b\]. / bivalent. *megacarioblast). plas-tos = modelat. / blastoma. BLASTOM. BLAST. În acest stadiu. blastos = germen.). s.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. de origine tropical\. m. [Gr. BLEFAROPLASTIE. BISMUT. / blaste.).] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. [Gr. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. / blepharoplast. m. se formeaz\ relativ rapid.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. s. cu afectare ganglionar\. m. iar în forma generalizat\.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator. BLEFARIT|. s. -inã. [Gr. [Gr. blepharon = pleoap\. gr. adj. paracoccidioidoz\. s. / blastula. -ulã. bis = de dou\ ori. Sin. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. bis = de dou\ ori. plas-tos = modelat. [Gr. BLASTOMICOZ|. f. s.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. [Gr. stratum = a[ternut.. boal\ Jorge Lôbo (v. f. / bisexu-ality. / blasto-mere. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. [Lat. s. B. de la coniungere = a lega `m-preun\. [Gr. / blépharo-con-jonctivite. de la gennan = a produce. s. f. / -. -inis = albu[ de ou. s. n. Ex. s. BISTURIU. s. S. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\.. f. s. / blasto-c(o)ele. -ozã. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere. s. BLASTODERM. f. Ex. lipos = gr\-sime. s. f. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. bis = de dou\ ori. vitellum = g\lbenu[ de ou. / blastema. / blépharoplastie. dar numai doi *centromeri. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). m. / biseau. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. [Fr. adj. m. a modela. [Gr. BLEFAROPLAST.: *limfoblas-tom.: tarsoplastie. Se g\se[te în natur\ în stare pur\.980 [i densitatea 9. / blastomycose. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. Afec-]iunea poate fi ereditar\. f. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. 83.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. bistoury. blastos = germen. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei. dermatitidis [i B. iungere = a `njuga). / blastomère.[i sudamerican\. BLASTOGENEZ|. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. bis = de dou\ ori. b. f.. / bivitellin. [Fr. n. / blastula.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. care une[te. m. s. / bisalbuminémie.sin.] 1) *Neoplasm embrionar. kystis = sac. Fliess. *eritroblast.] Membrana primitiv\ a embrionului. [Gr. BLASTOCIST. BIVITELIN. sin. blastos = germen. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. -itã. a c\rui lam\ poate fi fix\. s. simbol Bi. a uni (cum = cu. metanefrotic. boal\ Gilchrist (v.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. m. B.] Sin. blastos = germen. biseau. 177 . De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. unui membru.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes. BIZOU. n. [Lat. s. s. s. / blépharophimosis. s. de la plassein = a forma. de la sternere = a a[terne. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. BIVALENT. BLASTEM. n. -ntis = tare. de la sexus = sex. phimosis = strâmtare. blastos = germen.: b. / blastomycosis. blepharon = pleoap\. 2) Reproducerea prin înmugurire. din lat.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). / blepharo-conjunctivitis. f. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin. s. -ozã. iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. BLASTOCEL. viguros. s. s. [Gr.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. Speciile B. alchimi[tilor bisemutum. s. albumen. pentru celulele leuce-mice. / surgery knife. care dau na[tere *blastocistului. f. f. blepharon = pleoa-p\.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. m. byssinosis. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. cu poart\ de intrare pulmonar\. m. de unde este extras. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. mykes. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. 2) B. Sin. BLEFAROCHALASIS. -oma. / blastocyste. n.: dizigot (v. -e. / blépharoplaste. phos. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. mobil\ sau repliabil\ în mâner. n.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. B. n. / bivalent. [Lat. [Gr.] Termen folosit ca sufix. / blépharochalasis. Pe lâng\ b. s. s. care este sec]ionat oblic.] Elementul chimic nr. B. khalasis = relaxare. s. s. valens. f. V. `ngustare. blastos = germen. s. / bisexualité. derma. gr. m. / blastoderme. s. m. La om b. BLASTUL|. byssos = bumbac. / blepharoplasty. adj. probabil de natur\ alergic\. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). s. / bismuth. m. de la valere = a valora.8 g/cm3. m. s. f. BISEXUALITATE. s. blepharon = pleoa-p\. din lat. coniunctivus = care leag\. [Gr.

din germ. n. dar apare. Ansamblul de s\li. [Gr. care prezint\ rareori manifest\ri clinice. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. parietal este. înso-]ite de o scurgere purulent\. a. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. [Fr. gr. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. BLEFAROTIC. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze.] *Tic convulsiv al pleoapelor. s. m. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. 3) B. dificil de diagnosticat electrocardiografic. tranzitoriu sau permanent. II. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. prin *depolarizare insuficient\. de arboriza]ie. 5) B. B. a. f. Se disting trei grade. 4) B. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. tip IV. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. respectiv b. blocajul poate fi fix de 3:1. Un b. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. / gono-coccal urethritis. / bloc. n.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. de ramur\ stân-g\. B. atrioventricular complet. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. se poate complica cu afectarea diverselor viscere.12 s) sau incomplet. / blepharospasm. I. Sin. rhegnynai = a ]â[ni. renal: oprirea func]iei renale. blocaj (1). nimf\ care.BLEFAROPTOZ|. pto-sis = c\dere. De asemenea. pentru alfablocant (v. blepharon = pleoap\. b. n. | 178 . pe termen lung. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. i-a luat posibilitatea de a respira automat. n. având caracteristici proprii electrocardiografice. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. involunta-r\.). poate fi izolat. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. manifestat\ prin *anurie. [Gr. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). bloc sinoatrial). gr. m. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. ca urmare. trifas-cicular complet se traduce prin *b. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. gr. / blennorragie. s. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. Netratat\. a. s. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. blenden = a orbi. s. De asemenea. / block. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). origine onomatopeic\. *cervicit\ [i *metrit\. B. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice.12 s). s.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. Var. iar `n continuare ciclul se reia. ~ncetinirea (b. major (durata complexului QRS peste 0. a izbucni.: sindrom Ondine (v. BLOCAJ. [i hemibloc. articu-lar: imobilizare brusc\. n. / blockage. 4:1 sau neregulat. s. BLENORAGIE. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. tic. / blindage. purkinjian de b. gr. / blépharospasme. bloc. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii. b. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. Se disting trei grade. V.: BAV. incomplete: 1) B. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. dureroas\ a unei articula]ii. s. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. Distingerea b. fr. b. a-vansat. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. / schield. purkinjian.20 s.: reac]ie miastenic\ (v. gonorrh(o)ea. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. / blocage. `n care 2. complet. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\). a. de ramur\ drept\. iar urm\toarea. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. Sin. b. 2) B. parietal. îndeosebi me-zencefalic\ (b. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. Tipuri importante: 1) B. BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. iar la femeie prin *vaginit\.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). poate deveni cronic\ sau. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. / blépharotic. cu alungirea segmentului PR peste 0. În electrocardiografie. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. bloc focal. / blépharoptose. blocage. rezultând b. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. s. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. 2) B. blepharon = pleoap\. blennos = mucus. blepharon = pleoap\. [Ondine. BLINDAJ. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. cu caracter *tonic sau *clonic. minor (cu durata complexului QRS sub 0. 5) Mas\ de material în stomatologie. BLEFAROSPASM. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. s. Se disting: b. fiecare b. α-BLOCANT. f. [Fr. bilateral [i simetric. f. [i b. dar simultan. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. cu caracter intermitent sau permanent. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. postencefalitic). Survine în leziunile nervului oculomotor comun. f. Abrev. b. a. V. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. n. bloc atrioventricular). blindage. reticular sau b. `n realitate. s. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). r. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. Se manifest\ prin colici violente [i balonare.: gonoree. prin depolarizare ireversibil\. / blepha-ron tic. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. poate fi complet.] Sin.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. [Fr. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. m. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. III este denumit [i b. 3) B. BLOC. s. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. ependimare [i ventriculare. primele dou\ fiind b. m. b. tumori etc). r. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. s. bloc de ramur\). fie pe ramura dreapt\. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. s. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. a. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. m. poate fi intermitent. n. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. s. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. incomplet) sau `ntreruperea (b. dificil\ [i vag\. ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. când frecven]a influxurilor este prea mare. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block.). [Gr. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. v. spasmos = contrac]ie. 6) la nivelul peretelui miocardic. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. [Gr. B. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. / blepharoptosis.). materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical.

Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. V. bronchiecta-siante / bronchiectasis. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . AMNIOTIC| / m. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. abera]ie cromozomial\. [Engl. conjunctivit\. : *diabetul juvenil (atacul celulelor produc\toare de insulin\). B. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. Palade. *sindrom. 179 . V. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. B. este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. Sin. s. autoimmune / au-toimmune d. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. B. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. la r. Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\.: antagoni[ti de calciu. autoalergic\. sau doar de orez decorticat. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. allergique / allergic d. B.: `n engl. BRON{IECTAZIANT| / m. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. la r. ACOPERI{ULUI DE STUF / m.sl\biciune extrem\. entitate morbid\.. cât [i reac]iile proprii bolnavului. BLOTTING / blotting / blotting. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. s. Ex. În raport cu denumirea de b. f. B. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. `n danez\ syg = boal\. [i o serie de manifest\ri subiective. de c. B. Sin. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. de b. AGLUTININELOR LA RECE / m. iar pacient din lat. `n slava veche. b.] Angl. c. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. maladie este derivat din male habitus care semnific\ `ntr-o stare rea. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. autoallergique / autoallergic d. B. b. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). a. B. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. V. ia numele de *sindrom Goodpasture. E. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. unde acestea se fixeaz\. BERIBERI / béribéri / beriberi. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. cariotip. patiens = persoan\ care sufer\. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. trisomie. B. B. prin a. c. / disease. monosomie. Simpto-mele sunt variate: rinit\. migren\. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. va avea cu siguran]\ o mare acoperire în viitor: "Bolile sunt `n fond rezul-tatul unor malfunc]ii celulare cumulate" (1982). B. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). V. de unde boliezn = boal\. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. Se rezerv\ numele de b. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. de aceea. fie la o pierdere de material (monosomie. edeme ale membrelor inferioare. B. tahicardie reflex\. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. Sin. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. bronzée / bronzed d. c. amniotique / amniotic d. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. Dup\ cum. ca urmare. B. are totdeauna o cauz\ bine definit\.). pathos = suferin]\.). microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. B. B.: boal\ autoimun\ (v. biochimice sau morfologice). confuzia b. disgonozomie. În prezent exist\ tendin]a s\ se considere ca sindrom orice entitate morbid\ postulat\. deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. fizice sau psihice. anemie hemolitic\ prin fixarea complemen-tului. are cauza totdeauna cunoscu-t\. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective.: boal\ Addison (v. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\).] Afec]iune deter-minat\ de caren]a cronic\ în *vitamin\ B1. BRONZAT| / m. denumite *semne. de c. de b. vaselor periferice [i arterelor coronare. V. în special la temperaturi sub 370 C. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. / maladie. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. b.: boal\ Goodpasture. B. dar înc\ nedemonstrat\. [i canal de calciu. *boala Basedow-Graves. dar nu necesar. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. Sin. are dou\ tipuri majore: b. apar]inând lui G. poligonozomie.: beriberi. laureat al premiului Nobel. AUTOALERGIC| / m. a. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. sunt prescrise. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. a. termenul disease. Ca urmare. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. (atacul receptorilor pentru TSH). Sin. sex nuclear. veche bolî = durere. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. 2) B.] 1) În limbaj curent. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. de l'air con-ditionné / air conditioning d. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). B. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. BOAL|. dele]ie [i transloca]ie. [Sl. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. Western blot. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. du toit de roseau / thatched roof d. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). Unele b. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. `n fr. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. dureroase sau nelini[titoa-re). de obicei. care distruge vitamina B1. prin autoanticorpi. Ca urmare. blot = pat\. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. cunoscute) care pot fi `n-so]ite de modific\ri denumite patologice (func]io-nale. iar ilness este derivat din ill = r\u. V. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. par au-toanticorps / autoimmune d. orice b. f. con-secin]a unor cauze diverse. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. Ex. B. blotting-paper = sugativ\. Sin. Nor-thern blot [i Southern blot. transsudat la nivelul seroaselor). AERULUI CONDI}IONAT / m. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. normal [i normali-tate. de c. AUTOIMUN| / m. dele]ia unui bra] cromozomial). A fost observat\ în Extremul Orient.). denumite *simpto-me. c. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). O definire recent\ a b. [i o serie de termeni. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. autoalergic\ fiind [i autoimun\. Se manifest\ în dou\ forme: b. diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. *duplica]ie. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. ALERGIC| / m. PRIN AUTOANTICORPI / m. Efectele se exercit\ asupra m