P. 1
Metode de Rezolvare a Problemelor

Metode de Rezolvare a Problemelor

|Views: 293|Likes:
Published by Bartha Vlad

More info:

Published by: Bartha Vlad on Jul 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2015

pdf

text

original

Metode de rezolvare a problemelor Metoda figurativa Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care apar

in cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate. In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de elemente grafice. Dintre acestea enumeram: figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit), triunghiul, dreptunghiul, patratul, cercul; elemente grafice simple: puncte, linii, ovale, cerculete; litere si combinatii de litere; desene care reprezinta actiunea problemei.

In continuare vom da cateva exemple de probleme care pot fi rezolvate cu metoda figurativa. 1. Reprezentarea prin desen. Problema: Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere are Ana? Rezolvare

Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul problemei considerate, merele), vom folosi desenul. Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si sora ei: 4+3=7. Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12. Raspunsul problemei: 12 mere. Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din enuntul problemei: cate mere are Ana in total? La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la raspunsul: 5+4+3=12 mere. 2. Utilizarea figurilor geometrice plane. Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.) cel mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta. In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme. a. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor. Problema

printr-un segment. Rezolvare. trebuie mai intai sa obtinem doua segmente la fel de mari. Pentru a mentine insa egalitatea. adunand la segment 17 unitati trebuie sa adunam aceeasi cantitate si la suma. vom face impartirea: . Vom desena mai intai numarul mai mic. a. atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale.Suma a doua numere este 95. Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 95. apoi numarul mai mare. stiind ca unul este cu 17 mai mare decat celalalt. Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare sau prin scadere. Vom reprezenta acest lucru in felul urmator: Pentru a determina cele doua numere. Sa se afle cele doua numere. Prin adunare Obs ervam ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati. Obtinem astfel: Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 112. si ii vom adauga un segment suplimentar care va reprezenta cele 17 unitati ce reprezinta diferenta dintre numere. Stim ca acesta este cu 17 mai mare decat primul. Pentru a afla cat reprezinta un segment. deci il vom desena astfel: facem un segment egal cu cel care reprezinta primul numar. Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de dreapta.

Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic. Care sunt cele doua numere? . Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor. scazand din segment 17 unitati trebuie sa scadem aceeasi cantitate si din suma. Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare. Obtinem astfel: Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 78. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt. deci numarul mai mic are valoarea 39. Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56 b. vom face impartirea: 78:2=39. Prin scadere. Pentru a afla cat reprezinta un segment. b. Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56. vom afla valoarea acestuia prin scadere: 56-17=39 (numarul cel mic). Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt. vom afla valoarea acestuia prin adunare: 39+17=56 (numarul cel mare). Pentru a mentine insa egalitatea.112:2=56. Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati. Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt. deci numarul mai mare are valoarea 56. atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale. Problema Suma a doua numere este 560.

Vom desena mai intai numarul mai mic (primul). c.Rezolvare. printr-un segment. deci desenul va fi: Din desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma 560. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt. Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de dreapta. Cati ani are tatal? Cati ani are fiul? . vom desena segmentul corespunzator primului numar de trei ori: Cunoastem suma celor doua numere.valoarea celui de-al doilea numar. adica cu 24 de ani mai mult.lungimea unui segment. este suficient sa impartim suma 560 la numarul de segmente egale (4): 560:4=140 . rezulta ca pentru a il reprezenta. Pentru a afla cel de-al doilea numar. Pentru a afla lungimea unui singur segment. va trebui sa facem inmultirea: 140*3=420 . Problema Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul. cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca primul. Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si raportul lor. Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar primul numar. apoi numarul mai mare.

Reprezentare schematica. deci: 8*4=32 ani are tatal. sa se afle cate gaini si cati iepuri sunt. rezulta ca am aflat varsta fiului:8 ani. Rezolvare. iar a tatalui o vom desena. Cunoscand valoarea unui segment. 3. Problema Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Urmarind pe desen. Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului.Rezolvare. Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare. Vom desena mai intai varsta cea mai mica adica a fiului. asa cum spune problema. Valoarea unui singur segment va fi: 24:3=8. rezulta ca 24 reprezinta valoarea a trei segmente egale adunate. . Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de dreapta. de patru ori mai mare. observam ca diferenta dintre cele doua segmente este data de: Cum toate segmentele desenate au aceeasi lungime.

sau probleme in care apare o singura situatie. Acestea sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin aceleasi marimi. Obtinem: 6 animale cu patru picioare (iepuri) 5 animale cu doua picioare (gaini). Au mai ramas in plus 34-22=12 picioare. . Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete (ovale): Trebuie in continuare sa distribuim cele 34 de picioare. vom desena cate doua picioare fiecarui animal. Dupa ce am distribuit restul de picioare. ci patru picioare. care este insa completata cu o relatie intre marimile ce apar in ea. Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu au numai 2. Fiecare animale are cel putin cate doua picioare. Din acst motiv. doua cate doua. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe desen cele doua picioare ramase. numaram cate animale cu 2 si cate cu 4 picioare avem. inseamna ca sunt de fapt 11 animale. Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. unele cu doua picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii). Metoda comparatiei Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de probleme.Cum in curte sunt 11 capete.

.. 33kg zmeura Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus. 33kg zmeura 6 fete .......... Raman restul de 33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete......... Alegem: 6 fete ......... 53kg... atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin: 20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat....... Vom scrie aceste date pe doua randuri..Problema 6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura.............. 3 baieti . iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura..... Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este datorata numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea. Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura............. mai mare. la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma care sa ne fie de ajutor..... cei trei baieti culeg 5x3=15kg.. Astfel...... O fata va culege: . Cate kg aduna o fata si cate un baiat? In primul rand.. din cele 33 kg.. observam ca in ambele situatii numarul fetelor este acelasi... de preferinta cea cu valorile cele mai mici (nu este insa obligatoriu!)... 3 baieti . zmeura Privind datele problemei astfel scrise......... 7 baieti ........ Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este culeasa de 7-3=4 baieti........... fiecare dintre cele doua randuri corespunzand uneia din cele doua situatii prezentate: 6 fete ... Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata. Stim insa ca un baiat culege 5kg.......

Aceasta este: 4 saci grau .............................. 610kg Spre deosebire de problema precedenta................... Alegem acum linia cu cele mai mici valori. iar 5 saci cu grau si 6 saci cu porumb cantaresc 610kg. 760kg 5 saci grau ........... se poate observa ca numarul sacilor de porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie.....................................18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.... 6 saci porumb ... Rezolvare Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod convenabil: 4 saci grau .................. 6 saci porumb ..... Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre numarul sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau..... Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg......... rezulta ca un sac va cantari: 150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau)....................... Obtinem: 4 saci grau................ 3 saci porumb .. Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb.. 3 saci porumb ........... 610kg adica 8 saci grau . 610kg Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii............ acum nici numarul sacilor de porumb nici cel al sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii.......... vom proceda in continuare exact ca la problema precedenta.......... 6 saci porumb .... 380kg x2 .......... 6 saci porumb ......... 380kg 5 saci grau .. Totusi................. Pentru a obtine un numar egal de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu doi valorile de pe prima linie......... in timp ce a doua linie va ramane nemodificata................. Problema 4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg. 380kg 5 saci grau .. 3 saci porumb ........................

... 64 000lei 2kg cartofi .. Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt in plus in a doua linie........ obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi: 3kg cartofi ....... 66 000lei adica 6kg cartofi . deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg-200kg=180kg.... 15kg morcovi ..... 5kg morcovi ... 5kg morcovi . In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.......... 4 kg morcovi . 4 kg morcovi ... 66 000lei Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare.......... Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi... adica nici una dintre cele doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie................. 8 kg morcovi .. 198 000lei Mai departe procedam ca mai inainte..... 2kg................................... 64 000lei 2kg cartofi . Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi? Rezolvare Scriem datele problemei pe doua linii: 3kg cartofi ............. Rezulta ca un sac cu porumb cantareste: 180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb) Problema 3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei....... 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa 66000lei. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar a doua cu 3.......... 128 000lei 6kg cartofi ............................ Rezulta ca un kg de morcovi costa: x2 x3 ......Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg.. vedem ca in prima linie avem 3kg iar in cea de-a doua.

... Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine niste valori in plus sau in minus. atat timp cat problema considerata contine date proportionale. in aplicarea acesteia se porneste de la o presupunere (eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim sa le determinam. presupune. Stim insa ca in total sunt 70 camere... Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta metoda....... datorate ipotezei considerate... Cate apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt? Rezolvare In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de camere de fiecare tip care exista in bloc.. De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere.. 4 kg morcovi . ar insemna ca in total ar fi 30x2=60 camere (deoarece avem 30 apartamente). Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre apartamente. ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere. Aceste valori le vom compara cu datele reale si apoi vom gasi cu cat "am gresit" in presupunere.. Alegem acum linia: 3kg cartofi . de exemplu. unele dintre ele avand cate trei.... . de unde: 24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi.... Asa cum indica si numele metodei. Putem.. Metoda falsei ipoteze Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme. Problema Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere. 64 000lei Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi vor costa 64 000-40 000=24 000 lei.70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi.. deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am obtinut in urma presupunerii facute.... Ce se intampla in acest caz? Daca toate camerele ar avea 2 camere.

unele fiind de mai mari. Problema 75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane. Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de 5kg. ci numai 2 camere. Stim insa ca au fost 75kg de miere. Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua camere. cu 75kg-60kg-15kg mai mult. Cate bidoane de fiecare fel au fost folosite? Rezolvare Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg. Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de bidoane este de 8kg5kg=3kg. In acest caz am fi obtinut un numar de 30x3=90 de camere. In acest caz. rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor corespunde unui numar de 20:1=20 apartamente. Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3. Cele 10 apartamente vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 3010=20 apartamente sunt apartamentele cu doua camere. mai exact de 8kg. rezultand o diferenta de 90-70=20 camere. unele de 8kg. altele de 5kg. Cum diferenta dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1 camera.Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui apartament pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei camere? 3camere-2camere=1 camera. . Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. ar insemna ca s-au turnat 12x5=60kg miere. Observatie In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 3 camere. Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul de 30-20=10 apartamente au trei camere.

Restul de 12-5=7 reprezinta numarul bidoanelor de 5kg. In continuare vom analiza problema ca si cum am avea doua tipuri de obiecte: tricicletele si jucariile cu 14 roti. ca din datele problemei sa transformam informatiile astfel incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior. Numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Rezolvare Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete. In acest caz am obtine 31x3=93 roti. lucru necesar pentru "transformarea" bidoanelor de 5kg in bidoane de 8kg. tricilete si masinute. putem spune ca pentru fiecare bicicleta existenta avem si trei masini. Problema poate parea mult mai dificila la o prima vedere. cate triciclete si cate masinute au fost aduse. sa se determine cate biciclete. Ne vom folosi mai intai de aceasta informatie. Din moment ce masinile sunt de trei ori mai numaroase decat biciletele. de unde concluzionam ca avem 5 bidoane de 8kg. Mai ramane astfel o diferenta de 105-93=12 roti. insa. triciclete si masinute pentru copii.Va trebui astfel ca cele 15kg suplimentare sa le grupam in grupuri de 3kg. Va trebui acum sa "transformam" o parte din triciclete in . In afara de numarul total de obiecte si de numarul de roti. se mai cunoaste o relatie: faptul ca numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Sa presupunem acum ca toate obiectele ar fi triciclete. Rezulta ca s-au folosit 7 bidoane de 5kg si 5 bidoane de 8kg. Stiind ca numarul total de roti este de 105. diferenta care se datoreaza faptului ca am considerat ca toate obiectele ar avea 3 roti. Putem deci considera un grup de 1 bicicleta si trei masini ca fiind o jucarie cu 2+3x4=14roti (o bicicleta are 2 roti iar trei masinute vor avea 3x4=12 roti). Trebuie. Problema Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete. in timp ce unele au 14 roti. Vom avea 15:3=5 grupuri de cate trei kilograme. Observatie Problema putea fi rezolvata si pornind de la presupunerea ca toate bidoanele ar fi fost de 8kg.

Trebuie insa sa facem acest lucru fara a modifica numarul total al jucariilor. In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a acestora este cunoscuta. Rezultatul astfel obtinut il triplam din nou si scadem din el 4. Pentru a transforma. Cate roti va trebui sa mai alocam pentru 4 triciclete ca sa facem transformarea? In primul rand trebuie sa vedem cate roti ar avea 4 triciclete impreuna: 3x4=12 roti. am adauga 9 roti unei triciclete. 3x6=18 masinute si restul de 31-6-18=7 triciclete care au fost aduse la magazin. In prima etapa il triplam. dar nu s-ar pastra numarul de jucarii: dintr-o tricicleta am obtine o bicicleta si trei masinute!!!! Este deci nevoie ca pentru transformare sa luam 4 triciclete la care sa le adaugam rotile necesare pentru a obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute. de exemplu. aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput. observam ca este nevoie sa adaugam inca 14-12=2roti. adica . Care este numarul considerat? Rezolvare Sa notam numarul considerat cu a. Rezulta ca am obtinut in total 6 biciclete. Metoda mersului invers Asa cum spune si numele. deci vom obtine 3a. Problema Triplam un numar natural si scadem din el 21. am obtine un grup cu 14 roti. inseamna ca putem transforma 12:2=6 grupuri de cate 4 triciclete in grupuri de 1 bicicleta si 3 masinute. Din rezultat vom scadea 21. Daca. Obtinem astfel numarul 311.jucarii cu 14 roti. Cum diferenta de roti care mai trebuia alocata este de 12. adica vom ajunge la 3a-21 Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4.

(3a-21)x3-4 Stim ca rezultatul este 311. a=42. Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt. Cati km a parcurs in fiecare zi? Rezolvare Pentru a rezolva o astfel de problema este mai simplu sa ne ajutam de reprezentarea grafica a drumului. il vom trece in partea dreapta. a treia zi 3/8 din noul rest. Problema Un excursionist a parcurs in prima zi 1/7 din drumul pe care il avea de facut. deci (3a-21)x3-4=311. vom adauga 4 in ambele parti ale egalitatii). Obtinem: (3a-21)x3=311+4 adica (3a-21)x3=315 in partea stanga avem acum o valoare inmultita cu 3. aceasta fiind: (3a-21)x3-4=311 Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul urmator: in partea stanga avem o valoare din care am scazut 4. a doua zi 4/6 din ce i-a ramas. cu semn schimbat (altfel spus. iar a patra zi restul de 40km. Am obtinut deci numarul cautat. Reprezentam drumul pe care il are de parcurs excursionistul prin urmatorul segment . Pentru a "scapa" de acest 4. Vom imparti ambele parti ale egalitatii la 3 si vom obtine: 3a-21 =315:3 adica 3a-21 =105 adunam acum 21 in ambele parti si avem 3a =126 putem acum sa aflam numarul a impartind in ambii membrii cu 3: a=42.

adica: 4/6 din rest (partea parcursa a doua zi) Drumul ramas este: In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Ultima parte are 40km.In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum. va trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei dintre ele: 3/8 din noul rest (partea parcursa a treia zi) Partea ramasa este: Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km. pornind de la ultima zi inspre prima. deci: . Pentru a determina lungimea drumului. vom parcurge cu ajutorul desenului drumul invers. Pentru a vedea pe desen cat anume a parcurs in a treia zi. adica: A doua zi a parcurs 4/6 din ce a ramas. deci va trebui sa impartim drumul in 7 parti egale: Si sa indicam partea din drum parcursa in prima zi (1/7): 1/7 (partea parcursa in prima zi Pentru urmatoarele zile au mai ramas restul de 6/7 din drum.

si vom reprezenta acest lucru pe desenul de mai sus: 4/6 din rest (partea parcursa a doua zi) 64km. deci "urcand" in reprezentarea grafica. Rezulta ca drumul total parcurs dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa impartim intai 64km la 2 pentru a afla o sesime din segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a afla lungimea acestui segment). putem indica pe desen cei 40km: 3/8 din noul rest 4 0km Urmarin pe acest desen. Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km. observam ca cei 40km reprezinta de fapt 5/8 din segment. deci o septime din acesta va fi 192km:6=32km. iar drumul total va fi de 7x32km=224km. Calculm o optime: 40km:5=8km. deci cele 8 optimi vor avea 8x8=64km. Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. Observatie: . Cu aceasta lungime "urcam" din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi: 1/7 (partea parcursa in prima zi 192km Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total. adica 5/8 din partea ramasa dupa a doua zi.4 0km Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi.

. Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate.... Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau prin proportii... va creste si pretul platit....... 22000lei 3 caiete . Problema 10 caiete costa 22000lei..Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom aplica fiecare din cele doua variante ale regulii..... 22000lei 1 caiet .. 10 caiete .. a.. Cat vor costa 3 caiete? Rezolvare Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila: 10 caiete . Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale.. vom dori mai intai sa aflam cat costa un caiet.. si este tipul de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului invers..... rezulta ca putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula..... si cealalta va creste in aceeasi proportie.... putem afla cat costa 3 caiete: .... si invers proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste... In acest sens...... Regula de trei simpla In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi proportionale..... adica 22000lei:10=2200 lei (costa un caiet)... cealalta va scadea in aceeasi proportie..... observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct proportionale: daca numarul de caiete creste.? lei Mai intai.. Stiind acum cat costa un caiet.....? lei Cum 10 caiete costa 22000lei.. Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste........Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din rest.... rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin.

22000lei 3 caiete ..... ? zile 1 muncitor ar termina podul de 10 ori mai lent decat 10 muncitori...... x lei Marimile fiind direct proportionale..... 10 muncitori termina un pod in 21 de zile.... In cat timp ar termina podul o echipa formata din 15 muncitori? Rezolvare Daca ar lucra mai multi muncitori......... 10 caiete ...... 21 zile 15 muncitori ..... ... adica 2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete) b.... ? zile Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur muncitor? 10 muncitori ......... ei ar termina lucrarea mai repede...... 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult....1 caiet .. 21 zile 1 muncitor ............ 2200lei 3 caiete .. deci Problema lei (costa 3 caiete)............ Vom rezolva problema mai intai prin reducere la unitate.. raportul dintre doua valori ale aceleiasi marimi este egal cu raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi.......... 10 muncitori ....... timpul necesar scade. a.. Astfel. adica ........ adica: .. Vom rezolva acum problema prin metoda proportiilor..........? lei Daca un caiet costa 2200lei............... avand in vedere ca daca numarul de muncitori creste........ inseamna ca avem de-a face cu marimi invers proportionale....

.... 210 zile 15 muncitori ........ 2550kg furaj ....... 15 zile 18 vaci . x zile Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale............... adica: 210zile:15=14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina podul) b. 21 zile 15 muncitori ... Reducem mai intai numarul vacilor ... acestia ar termina podul de 15 ori mai repede............. 4590kg furaj .. ? zile Daca ar lucra 15 muncitori............. nu doar doua................ ? zile Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care apar..... Regula de trei compusa zile (ar lucra 15 muncitori pentru a Este asemanatoare cu regula de trei simpla............... cu deosebirea ca de aceasta data avem trei marimi...... Raportul a doua valori ale aceleiasi marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru cealalta marime: adica termina podul).....21zile x 10 =210 zile (ar lucra un muncitor pentru a termina podusl) Revenim acum la intrebarea initiala........ In cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg furaj? Rezolvare Vom scrie datele problemei in mod convenabil: 20vaci .. Problema 20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile........................... Rezolvam acum problema prin metoda proportiilor: 10 muncitori .......... anume: in cat timp ar termina podul 15 muncitori? 1 muncitor ...

.. Stim acum ca: 1 vaca .....1 zi Revenim la intrebarea problemei: in cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg? Vom afla mai intai cat consuma 18 vaci intr-o zi: kg furaj... este posibil ca una dintre ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct proportionala cu una si invers proportionala cu cealalta.......... motiv pentru care scrierea proportiilor. in cazul in care acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev........... ne mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile........ in cazul metodei proportiilor: . deoarece este mai usor de inteles.... 2550kg furaj . Pentru a afla in cate zile vor consuma ele 4590kg.... am avea.......... va fi foarte dificila................... Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de 15 ori mai putin): kg furaj (consuma o vaca intr-o zi).. kg furaj ......... Pentru problema de mai sus............... Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj.. atunci 1 vaca va consuma de 20 de ori mai putin decat 20 vaci: kg furaj (consuma o vaca in 15 zile)... Raspunsul problemei este: 15 zile... Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi....... 15 zile 1 vaca .........20vaci ..... ? kg furaj ............. Observatie In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca reducerea la unitate..... 15 zile Daca timpul este acelasi...

.... mobile care merg in sens contrar (probleme de intalnire)..... Dupa trei ore porneste alt tren cu o viteza de 70km/h.................... Cum viteza cainelui este de 405m/minut iar a iepurelui de 370m/minut. Problema Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h.. Mobile care merg in acelasi sens Problema Un caine fuge dupa un iepure care este la 140m de el. distanta dintre caine si iepure este de 140m... In cat timp il va ajunge al doilea tren pe primul? ... Iepurele fuge cu 370m/minut.20vaci ......... 15 zile 18 vaci . Dupa cat timp este iepurele prins de caine? Rezolvare La inceput.... in cat timp va recupera cei 140m? 140:35=4 minute...... 4590kg furaj .............. inseamna ca intrun minut cainele se apropie de iepure cu 405-370=35m. iar cainele cu 405m/minut. in principiu...... Daca intr-un minut cainele recupereaza 35m din distanta.... Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare: sau . Putem..... x zile de unde adica x=30 zile Probleme de miscare Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor mobile.. 2550kg furaj ..... sa intalnim doua tipuri de probleme: mobile care merg in acelasi sens (probleme de urmarire)......

in trei ore a facut: 56km x3=168km. dupa cat timp se vor intalni. deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu 70km-56km=14km. Intr-o ora. In concluzie. atunci in 4 ore se vor . inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu 4+5=9km in interval de o ora. unul cu 4km/h.Rezolvare Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel de-al doilea. stiind ca distanta dintre localitati este de 18km? Rezolvare Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Altul a pornit din B spre A cu 38km/h. Avand in vedere ca cei doi merg unul spre celalalt. Daca intr-o ora se apropie cu 78km. celalalt cu 5km/h. Mobile care merg in sens contrar Problema Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati. cei doi se apropie in fiecare ora cu 40+38=78km. Rezulta ca cei doi se vor intalni in 18:9=2ore de la pornire. Dar distanta este de 18km. Problema Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B cu 40km/h. Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de: 168:14=12 ore. al doilea tren il va ajunge pe primul dupa 12 ore de la plecarea sa. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de 168km. Ce distanta este intre cele doua localitati? Rezolvare Mergand unul spre altul. Cum acesta merge cu 56km/h.

sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut. Cat costa un kilogram de mere ? Dar unul de prune ? 2. Stiind ca puii de gaina sunt cu 10 mai multi decat cei de rata. Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane colorate. Suma a doua numere este 7 iar diferenta dintre ele este 3. 10. adica au cules cu 6 ladite mai mult. sa se afle cati pui de gaina si cati pui de rata sunt.apropia cu 78x4=312km. Cate tavi ar fi trebuit sa faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu mere ? Un muncitor termina o lucrare in 10 zile. Rezulta ca distanta dintre cele doua orase este de 312km. 5. sa se determine cate creioane are fiecare. Cat ar fi platit daca ar fi cumparat 5 caiete ? Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut 40 de bucati. 7. Stiind ca pisica are de doua ori varsta catelului si ca impreuna au 6 ani. 3. 11. . Ioana are o pisica si un catel. Ionut are 14 de caiete. Elevii de la B au cules de 2 ori mai multe ladite decat elevii de la clasa A. Stiind ca Iulia are de trei ori mai putine creoiane decat Laura. sa se determine varsta celor doua animale. 4. Stiind ca in total sunt 880 de file. Doua kilograme de mere si trei kilograme de prune costa 90 000lei. 9. Probleme propuse 1. Stiind ca in total sunt 90 de camere. 6. sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt. unele cu 48 de file si altele cu 100 de file. 12. in total 36 de pui. In cate zile ar termina lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ? Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si trei camere. lucrand cate 4 ore pe zi. Care sunt cele doua numere ? Diferenta dintre doua numere est 12 iar raportul lor este 2. Cate ladite de cirese au cules elevii de la A si elevii de la B ? Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata. Care sunt cele doua numere ? Alina a cumparat 3 caiete si a platit 57 000 lei. Trei kilograme de mere si doua de prune costa 85 000lei. 8. Elevii claselor A si au mers impreuna la cules de cirese.

17. Am adunat la acest numar trei. La ce distanta de portul A se vor intalni ? Dar de portul B ? 14. obtinem suma 111.13. doua cincimi din ce a mai ramas. La ce numar m-am gandit? Un biciclist merge cu o viteza de 20km/ora. un sfert din restul de bani pe suc si i-au mai ramas 90 000lei. Rezultatul l-am inmultit cu 5 si am scazut apoi 20. Noul rezultat l-am impartit la 2 si am obtinut. 16. El porneste dintr-un punct A o jumatate de ora. cu o viteza de 24km/ora. alt biciclist porneste pe acelasi drum. Cei doi ajung in acelasi moment in punctul B. Ce suma a avut initial ? M-am gandit la un numar. Daca inmultim primul numar cu 4 si pe al doilea cu 3. 15. pe timbre. Stiind ca distanta dintre cele doua porturi este de 240km. sa se afle dupa cat timp se intalnesc cele doua vapoare. 20. . in final. Alt vapor pleaca din B spre A cu 40km/ora. Dupa cat timp l-a prins din urma al doilea biciclist pe primul ? Care este distanta dintre A si B ? Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de 30km/ora. Daca inmultim un numar cu 3 si altul cu 4 obtinem suma 92. Care sunt cele doua numere ? Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->