P. 1
Cele Mai Frumoase Basme Din Lume

Cele Mai Frumoase Basme Din Lume

|Views: 484|Likes:
Published by FormulaOne Humour

More info:

Published by: FormulaOne Humour on Jul 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

CELE MAI FRUMOASE BASME DIN LUME Traducere de Sorin Petrescu

P.6 Fra ii Grimm, Jacom i Wilhelm, s-au n scut în 1785, respectiv, un an mai târziu, în 1876. Basmele lor ocup un loc aparte în domeniul acesta literar, cei doi fra i creând una dintre cele ai importante culegeri de pove ti care au existat vreodat .
Povestea Cei trei purcelu i face parte din numeroasele basme culese i repovestite de Fra ii Grimm.

Prima culegere de acest gen a ap rut în 1812, pentru ca, în urma ad ugirilor i revizuirilor f cute pân la sfâr itul anilor 1850, s fie adunate peste 200 de basme. Acest efort s-a înscris printre primele încerc ri din acel timp de a aduna la un loc povestirile orale. Fiind folclori ti i lingvi ti, Fra ii Grimm au acordat o aten ie deosebit transcrierii pove tilor, c utând s le p streze originalitatea i exactitatea tradi iei orale.

P.7 O surs de inspira ie. Cititorii au fost atra i de aceste pove ti care, altfel, s-ar fi pierdut sau ar fi fost date uit rii. Prima traducere men ionat adunate, Bucure ti, Casa în limba român este Basme coalelor, 1901. Dar basmele au fost surse de inspira ie i

pentru alte opere: au fost scrise piese, coregrafii au compus balete, s-au f cut filme i au fost montate spectacole de oper , toate având ca punct de pornire unul sau altul dintre basmele Fra ilor Grimm. Printre cele mai cunoscute basme sunt Alb -ca-Z pada, Hansel i Gretel, Gâsca de aur, Rumpelstiltskin.
În anii 1800, în Germania se scria cu pana i cerneala.

Jos, o zi tipic a anilor 1790-1810: solda i din Bavaria i o familie privind un nou vas cu aburi care str bate râul. În dep rtare, un tren transport m rfuri, în vreme ce oamenii se deplaseaz folosind tr suri trase de cai. Pg. 8 CEI TREI PURCELU I Au fost odat ca niciodat trei purcelu i care au plecat de la mama i de la tata lor ca s colinde lumea. Cât a fost vara de lung , au hoin rit prin p duri i câmpii, jucându-se i distrându-se pe cinste. Oriunde ad stau erau primi i cu drag, dar odat cu trecerea verii, purcelu ii i-au dat seama c oamenii începuser s se preg teasc pentru iarn . A venit i toamna cu ploile ei nesfâr ite. Cei trei purcelu i sim eau tot mai mult nevoia de a avea i ei o cas adev rat . De vorbit, vorbir împreun , dar de hot rât, hot rî fiecare de capul lui. Cel mai lene dintre purcelu i spuse c el avea s - i construiasc o cas de paie. - O s -mi ia doar o zi s-o ridic! Ceilal i doi se ar tar nemul umi i. - E prea fragil ! spuser ei. Dar purcelu ul cel lene nu-i lu în seam . Pg. 9 Cel de-al doilea purcelu , care era mai pu in lene , î i construi o cas de lemne. Dou zile lucr la ea ca s-o ridice. - Nu a a se face o cas , se opuse cel de-al treilea purcelu . Trebuie s munce ti din greu ca s cl de ti o cas care s reziste la vânt, la ploaie i la z pad , i mai ales care s te apere de lup! i zi dup zi cel mai în elept dintre purcelu i trudi la casa lui pe care o construi din c r mizi. Din când în când, fr iorii lui veneau în vizit i chicoteau, dându- i coate i spunând: i durabil . Dup aceea, o s m prind i eu - La ce te trude ti atât pentru o cas ? Vino cu noi s ne juc m! - Mai întâi s -mi termin casa. Vreau s fie trainic în joc, spuse purcelu ul cel în elept. Nu uita i c cel care râde la urm râde mai bine! Pg. 10 Într-una din zile, purcelu ii d dur peste urmele unui lup. Se întoarser la casele lor îngrozi i. i nu dur mult pân ce ap ru i lupul! Oprindu-se în fa a casei de paie, mârâi fioros: - Ie i afar !

- Ba o s stau aici! îng im purcelu ul cel lene . - O s te fac eu s ie i! mugi lupul mânios. Umflându- i pieptul, sufl din toate puterile asupra casei. i ce s vezi, toate paiele pe care purcelu ul cel lene le lipise de ni te pr jini sub iri se r spândir care-ncotro i c su a se f cu una cu p mântul! Pg. 11 Ie ind cu greu de sub gr mada de paie, purcelu ul cel lene o lu la fug spre casa de lemn a fr iorului s u. - Stai pe loc! url lupul luând-o pe urmele sale. Dar purcelu ul reu i s ajung cu bine în casa de lemn, al turându-se fratelui s u care tremura ca varga. - N d jduiesc ca aceast cas s nu se mai d râme ca a mea! Hai s ne punem cu spatele în u , ca s n-o sparg ! - Deschide i! Deschide i! r cni lupul, suflând din to i bojocii asupra u ii. Cei doi purcelu i, îngrozi i pân -n m duva oaselor, încercau din r sputeri s d râm precum un castel de c r i de joc! Din fericire, purcelu ul cel în elept care privise de la fereastra casei lui de c r mid cele întâmplate, le deschise repede u a fr iorilor s i! Pg. 12 Taman la anc, c ci lupul se i înf i dinaintea u ii, b tând furios. Dar casa aceasta era mult i sufl i a treia oar ! mai trainic decât celelalte dou . Sufl jupânul o dat , sufl a doua oar in u a. Dar lupul, umflându- i pieptul ca un balon, sufl cât putu el de tare«VRUUUM! Iar casa de lemn se

Dar pas s se mi te casa fie i cu un centimetru. Atunci lupul se decise s apeleze la una dintre mecheriile sale. V zând o scar în apropiere, se urc pe ea i de acolo pe acoperi , cu gând s intre prin horn. Dar purcelu ul cel în elept, care cam b nuia ce voia lupul s fac , le strig celorlal i doi: - Repede! Aprinde i focul în vatr ! Lupul nu se prea îndemna s se strecoare pe hornul îngust, dar, auzind glasurile celor trei purcelu i i fiind înfometat, î i lu inima în din i. ÄMor de foame´, î i spuse el. ÄN-am încotro, trebuie s intru pe horn.´ i, f r s mai ezite, î i d du drumul în jos. Ah, dar de ce aterizare fierbinte a avut parte!

Cei trei purcelu i prinser s danseze i s cânte. Adesea. ÄN-am decât s pic i eu pe nea teptate i voi putea înfuleca apte iezi ori!´ i lupul a tept r bd tor pân ce mama capr disp ru din vedere.i.U a mamei descuie. Mama capr avea dreptate s . lupul se mai întoarse o dat .Gata cu munca! Hai s ne juc m! Pg.i cum îi luase coada foc. Nu trecu mult. dar v zând acum trei hornuri în loc de unul i amintindu. trebuie s plece s cumpere mâncare. merse nur la casa caprei i prinse s bat la u .Pg. o v zu pe mama capr discutând cu o vecin pleac la pia . 14 LUPUL I CEI APTE IEZI A fost odat ca niciodat « o capr care tr ia într-o cas frumoas .i aten ioneze pruncii. De fiecare când pleca. se f cu nev zut pentru totdeauna! Ferici i i afla i acum în siguran . deghizat într-o r ncu . î i amintir de ce le spusese mama lor. capra î i prevenea iezii: . Când iezii auzir vocea groas . pe horn! url el e durere i. lupule! i aspr ca i spunându-i c . .i lu t lp i a cât de repede putu. al turi de cei apte iezi ai ei. iar coada i se transform într-o tor aprins ! . Mama noastr re o voce sub ire i dulce. niciodat . Apoi.N-am s mai cobor niciodat . Tr gând cu coada ochiului. 13 Lupul c zu taman peste foc! Fl c rile îi pârlir blana.tim noi cine e ti tu! strigar ei. i ridicar alte dou case de c r mid tare frumoase! Ce-i drept. Pg. Chiar în acel moment.Tra-la-la! Lupul cel r u nicicând nu va mai veni pe-aici! i înc don acea zi.S nu deschide i u a la nimeni! Lupul cel r u d mereu târcoale pe-aici! Are labe negre i p roase i un glas gros i aspru. 15 ÄFoarte bine´. purcelu ul cel în elept le spuse fr iorilor s i: . nu groas a ta. sc pând de straiele de r ncu care-l cam strângeau. . cei doi fr iori ai purcelu ului în elept se puser pe treab . c ci tocmai m-am întors de la pia ! mugi el. . î i spuse lupul. lupul bântuia prin partea locului.

Iac t îns c lupului îi trecu prin cap idee! Se duse într-o fug la brutar i cump r o pr jitur umplut cu miere ca s .U a mamei descuie. lupul p trunse în cas ! Înfrico a i. Sim ea c se petrecuse ceva înfior tor. o lab alb în dreptul geamului. . privi lung spre cas i v zu u a deschis . Dup ce o înfulec . v zu pr p dul. cu o voce ceva mai sub iric .Dispari. îi opri. Iezii tocmai erau pe cale s descuie u a. când cel mai mic dintre ei. se întoarse i mama capr de la pia .Arat -ne laba! îi strigar iezii neîncrez tori. sim indu-se în siguran . iezii tremurau ca frunzele-n vânt.Ah. 16 . . Dar vai! lupul îi g si unul câte unul i-i înfulec pe rând. în cele din urm . care era cel mai negru dar i cel mai iste . Dar ce spaim traser ! Cu un mârâit groaznic.Ia arat -ne piciorul.U a mamei descuie. mam ! strig acesta. suspinând cu amar. Afurisitul de lup îi înghi ise to i copiii! Mama capr se l s s cad într-un scaun. altul se b g sub pat i a a mai departe. 17 Vicleanul lup ridic deschiser u a.Jupânul bubui mânios în u . Mama noastr nu are picioare negre i p roase! Descoperit din nou! Dar lupul nu era unul care s se lase b tut cu una. d du iar i fuga la casa caprei. Pg. i gr bi înapoi spre . mezinul cel negru care se ascunsese în pendula primit de la bunicul lor. lup netrebnic! strigar în cor iezii. . 18 În acest timp. dar iezii nici c -i deschiser . dintr-o singur înghi itur ! Un singur ied a sc pat. prin gaura cheii. vai mie! Vai mie! strig ea. Dar deodat u i a de la pendula bunicului se d du de o parte.i sub ieze glasul. Era tare îngrijorat . Pg. intr în cas .i! încerc el din nou. î i b g labele într-un sac cu f in casa iezilor! . Lupul î i ridic laba neagr i p roas în dreptul ferestrei. Iar când. cu dou ! Mai ales c era cu burta goal ! A a c d du fuga la moar . Ajuns în capul uli ei.i! încerc el din nou. Pg. . iar iezii. Unul se repezi s se-ascund sub mas .

se întoarse spre uria i-l i iezii v zur întreaga p anie ascun i în tufi uri. Piei din fa a ochilor mei! Vr jitorul f cu întocmai. cu Mama capr î i îmbr i speran a c or mai fi sc pat i al i iezi ori. iezii aduser câ i bolovani putur c ra. Eu m-am ascuns în pendul . mama capr îi puse bini or în burta lupului pe care o cusu la loc. cei ase iezi â nir afar unul dup altul! Pg. aplecându-se s bea. 20 TOM DEGE ELUL A fost odat ca niciodat « un uria care se certa de zor cu un vr jitor.M mico! M mico! strig iedul cel mic i negru. .Abracadabra! Fie ca b iatul pe care so ia ta îl va na te în scurt timp s nu creasc mai mult decât degetul meu mare! cât de cât sigur . Din burta lui r zb teau beh ituri stinse.. dar. . L-am auzit apoi cum mârâia i cotrob ia prin cas i team mi-e c i-a înghi it pe fr iorii mei! unicul copil r mas. Trezindu-se. i de cum mama t ie înceti or burta lupului. care se odihnea dup ce-i înfulecase pe cei ase iezi. 19 . lupul se sim i însetat. plecar veseli spre cas ! De-acum nu avea de ce s le mai fie fric de . Apoi. apucându-l de copit . Erau r zbuna i! Prinzându-se de mâini. Dar greutatea bolovanilor îl trase cu capul în jos i lupul nu se mai opri din c dere decât pe fundul apei! Mama capr lupul mare i r u! p. plângându-se c . ajungând la o distan blestem : . lupul cel r u ne-a p c lit i ne-a f cut s deschidem u a. îi spuse uria ul vr jitorului. Era chiar lupul. T cu i ca ni te oricei.Dac vreau. Abia se trase mi aproape de malul apei. le opti mama iezilor ei. a i o pereche de foarfeci. de sub un copac se auzea un sfor it duduitor.Repede! îi u oti mama capr mezinului.Fugi i i aduce i-mi câteva pietre. A fost îngrozitor. Când colo.i sim ea burta îngreunat . te pot strivi cu degetul meu maree.Ah! f cu lupul. . Fugi de-mi adu un ac. merse în gr din . Apoi.

se plimba de colo-colo pe mas în timpul ospe elor. un ac de aur drept spad Dar Tom Dege elul nu tia c . motanul se întoarse i d du birt cu fugi ii. P.Sire! P ze te-te! Tom Dege elul pl nuie te s te otr veasc ! Ieri l-am v zut în gr din culegând niscaiva ciuperci s lbatice i bolborosind ceva despre o omlet pe care o s-o fac din ele. c nu mai putu scoate o vorb . ascunse acolo chiar de motan. Mustind de dorin a r zbun rii. punând s fie c utat degrab . Dar când acesta t ie burta tiucii. nu mic i-a fost mirarea s vad â nind afar pe Tom Dege elul! ÄCe s m fac cu micu ul sta?´ î i zise buc tarul în sinea lui. pân la venirea lui Tom. care-l duse neîntârziat buc tarului pentru a fi preparat. suflând în trompet . ÄPoate fi un paj! E a a de micu . fusese favoritul regelui. Tom î i scoase acul-spad altceva. care.i cu osârdie îndatoririle ce-i reveneau. F cându-se c d peste rege pe când acesta cobora scara. c ci abia reu eau s -l vad . P. petrecea de minune în lumea micilor creaturi. În schimb. i pe tele a fost prins de unul dintre pescarii regelui. dup care îi veni o idee. el îi s ri în fa lui Tom pe când pajul se plimba prin gr din . Iar Tom Dege elul chiar deveni un paj regal. bineîn eles. Tom prefera s stea cu micile creaturi din gr din . când o tiuc imens se repezi la el i-l înghi i pe dat ! Dar nu trecu mult timp. îndeplinindu. Împuns cu acul ascu it.i viziteze prietenul broscoi. Drept cal îi servea un oarece alb. era acum dat uit rii. Când va trece podul.i f cuse« un du man! P. Regele trimise de îndat dup Tom. regele i oaspe ii s i apreciar cum se cuvine îndemânarea buc tarului. Dar într-o zi nefast . Dar v zând i strig c tre oricelul lui alb: ÄLa ataaac!´ felina repezindu-se spre el. se hot rî s .23 i st tea la mas cu regele. C l rea pe spatele melcului i dansa cu buburuzele. Fiind a a micu . 21 Tocmai se urcase pe o frunz . Tom se ar t atât de surprins. decât cu p rin ii s i. motanul mieun u or: . toat lumea va c dea pe spate de mirare!´ i. hot rându-se s încerce . Iar ciupercile fur g site sub aua oricelului. p rin ii cu greu d deau de el. 22 Motanul.Dup ce Tom Dege elul se n scu. c -l pot pune în tortul în form de castel pe care tocmai îl fac. amuzând musafirii cu trompeta sa.

F r s mai ezite, regele îl arunc pe bietul b ie el în temni . Dar fiind atât de mic, îl închiser într-un ceasornic. Trecur orele i zilele dup ele, iar Tom nu f cea decât s se plimbe încolo i încoace prin pendul. Dar într-o noapte, în înc pere p trunse o molie mare. - D -mi drumul de aici! strig Tom, b tând în sticla pendulului, iar moliei, f cându-i-se mil , îl eliber . - Te voi duce în Regatul Fluturilor, unde to i locuitorii sunt tot atât de micu i cum e ti tu i vor avea grij de tine! Ceea ce se i întâmpl ! Din acea zi, dac vei vizita Regatul Fluturilor, vei putea vedea monumentul pe care Tom Dege elul l-a ridicat dup uimitoarea sa aventur . P. 24 RUMPELSTILTSKIN A fost odat ca niciodat « un morar l ud ros din cale-afar . Le spunea tuturor c moara lui era cea mai mare, locuin a sa cea mai curat ajunser i f ina, cea mai alb dintre toate! L ud ro eniile astea i la urechea regelui care, trecând într-una din zile prin apropiere, dori s -l întâlneasc pe

morar. Iar morarul i-o prezent pe fiica sa, neputându-se st pâni s nu se laude din nou: - Privi i la fata mea, Maiestate! Este cea mai frumoas din întregul regat! Regele privi la fat cam cu îndoial - Dar este i foarte istea i cum nu spuse nimic, morarul continu : i priceput la orice!

Cum regele continua s tac , iar morarul inea cu tot dinadinsul s -l impresioneze, ad ug : - i unde mai pui c fiica mea poate toarce paie din care scoate aur! P. 25 Auzind i asta, regele prinse glas: - Perfect! O s-o punem de îndat la încercare! Dac va reu i s toarc aur din paie va fi r spl tit pe m sur , dar dac nu, va fi dat mor ii! Apoi, porunci str jerilor s o duc pe fat la castel, unde, dup ce o închise pe fat într-o înc pere mare, plin cu paie, regele îi spuse: - Pân mâine-diminea s torci toate paiele astea în aur! R mas singur , fata izbucni în plâns, îng imând printre lacrimi: - În ce dandana m-a b gat tata! Dar dintr-odat , ca din senin, lâng ea ap ru un pitic îmbr cat în ro u, cu o barb lung , alb . - Dac te ajut s torci paiele astea în aur, ce îmi vei da în schimb? o întreb piticul.

Fata î i scoase de la gât un frumos medalion în form de inimioar - i-l voi da ie, e cel mai de pre lucru pe care-l am. Piticul accept f g duiala. P. 26

i i-l întinse.

i, a doua zi diminea , când se trezi din somn, fata v zu c piticul î i inuse

Pe de alt parte regele, care era sigur c fata nu va reu i, intr în înc pere, hot rât s o pedepseasc . Dar dând cu ochii de ase mosoare cu fir de aur, aliniate pe mas , în fa a lui, regele î i schimb hot rârea, gândind s profite de a a minune. - Ai reu it, ce-i drept, îi spuse el fetei, dar acum î i voi trimite i mai multe paie, s torci i mai multe fire de aur! Fata nu putea s -i spun nimic despre pitic, a a c fu cuprins de o disperare i mai mare ca înainte. Îns odat cu c derea serii, piticul î i f cu din nou apari ia. - Ce-mi dai dac te ajut i de ast dat ? o întreb el pe fat . - Nu mi-a mai r mas decât inelul sta vechi. Prime te-l, te rog, altfel, soarta mea e încheiat ! i lucrurile decurser exact ca i cu o noapte înainte. Iar a doua zi, regele nu mai putu de bucurie când v zu gr mada de mosoare cu fir de aur. P. 27 Dar chiar i fata i se p ru i mai frumoas decât atunci când o v zuse prima oar . Privind-o cu nesa , îi veni o alt idee: - Te voi mai pune înc o dat la încercare i, dac te voi lua de so ie! Fata îns nu- i mai g sea lini tea. ÄDac , la noapte, apare din nou piticul, nu am ce s -i mai dau în schimbul ajutorului s u´, î i spuse ea. ÄCe s m fac?´ i fata se puse pe plâns pân când, odat cu l sarea nop ii, ap ru i piticul. - Iat -m din nou gata s te ajut, dar ce-o s -mi dai acum? - Din p cate, îi r spunse fata cu lacrimi în ochi, nu mi-a mai r mas nimic de dat! - Am auzit c regele se va însura cu tine, îi spuse piticul, zâmbind. Dac , atunci când vei fi regin , îmi vei da primul t u n scut, te voi ajuta i acum! F r s stea prea mult pe gânduri, fata c zu de acord i, pân diminea a, paiele se transformar în aur! P. 28 i de data asta vei reu i s torci aur din paie,

Devenind foarte bogat, cu tot aurul ob inut din paie, regele îi oferi fetei un apartament într-o arip a castelului i începu preg tirile de nunt . Fata îl f cu pe rege s -i promit c , odat ajuns regin , nu va mai fi nevoit s toarc aur din paie. Ceea ce regele îi i f g dui, iar nunta avu loc în scurt timp. Morarul era mai bucuros decât î i poate cineva închipui. Regele i regina duceau un trai fericit împreun , mai ales când li se n scur P. 29 Regina uitase cu des vâr ire de promisiunea f cut , pân într-o zi când piticul se înf i nou în fa a ei. - ine-te de f g duial fiul! Piticul r mase îns neînduplecat, dar mi cat de lacrimile reginei, îi spuse: - Bine, uite, î i ofer o ultim ans . Dac îmi vei ghici numele, î i voi l sa b iatul. Dar s tii c nu ai la dispozi ie decât trei zile ca s -l ghice ti, iar dac nu, tii prea bine ce vr ji pot face! i cu aceste cuvinte, piticul disp ru. Regina nu mai avea de ales, drept care d du fuga la rege ii spuse întreaga poveste. La curte fur apoi chema i to i în elep ii din regat, care c utar în c r ile lor dup numele piticului. Dar, din nefericire, nu g sir în nicio carte scris numele piticului cu barb lung i alb i îmbr cat în ro u. Trecuser deja dou zile, când în fa a regelui se înf i un supus care povesti o întâmplare ciudat . P. 30 Pe când trecea prin p dure, v zuse un b trânel îmbr cat în ro u care op ia în jurul unui foc, cântând: ÄMâine copilul va fi al meu, C ci nimeni nu va ghici c Rumpelstiltskin e numele meu´. i într-a treia zi, ap ru i piticul pe care, v zându-l, regina îi strig deodat : - Rumpelstiltskin! F r veste, un fulger îl lovi pe pitic, iar acesta disp ru într-un nor de fum. Îmbr i ându- i odrasla, regina spuse: - Am sc pat! Nimeni nu o s te ia de lâng mine vreodat ! P. 31 ALB -CA-Z PADA I CEI APTE PITICI i d -mi-l pe fiul t u! spuse el. - Nu, nu! Î i voi da toate giuvaiericalele mele! se jelui regina. Cere-mi tot ce vrei, dar nu-mi lua din i primul b iat.

lumini . Iar când ace tia deschiser u a. 32 A fost odat ca niciodat o fat frumoas . iar odat cu ea i Alb -ca-z pada. sperând s dea peste o c rare. Chemând un vân tor. cu ochi alba tri i p r negru. Sim ea o mie de ochi a inti i asupra ei din întuneric i auzea nenum rate zgomote care îi f ceau inima s tresalte. c ci pe mas sunt apte tacâmuri. f când s apar lacrimi în ochii piticilor. În zori. nu mic le-a fost mirarea g sind pe mas un castron cu sup fierbinte i toat casa str lucind de cur enie. întrebând-o: . Supunându-se. adormi încovrigat sub crengile înfrunzite ale arborelui. În fiecare zi. Alb -ca-z pada le dep n trista ei poveste. p durea se trezi la cântatul p s relelor. cu ferestre micu e i un horn micu . din care cauz i se spunea Alb -ca-Z pada. în dormitor. P. Alb -ca-z pada coborî iar i în buc t rie unde se puse pe treab . care tr ia într-un castel imens. vân torul bâigui o scuz i disp ru în desi . 33 În cele din urm . Iar acolo se afla o c su tare ciudat . Înfuriat i roas de pizm . dar când scoase pumnalul. Cel care p rea a fi eful piticilor o împunse u urel cu degetul. cu o u i merse a a pân când ajunse într-un micu . regina mea!´ Pân într-o zi. . când primi un alt r spuns: ÄMai frumoas ca tine este Alb -caZ pada´. regina hot rî s scape de tân ra fat . ea auzi cântecul a apte pitici ce se întorceau acas . L sând-o sub un arbore uria . vân torul o duse pe fat în codru. 34 Iar sus. oglinjoar . ma tera î i întreba oglinda fermecat : ea tare frumoas . dar i tare invidioas ÄOglind . i Alb -ca-z pada prinse s plâng cu amar. P. Alb -ca-z pada î i spuse: ÄOare cine o locui în c su a asta? Cred c sunt apte locatari.Cine e ti tu? Trezindu-se. i se f cu mil de Alb -ca-z pada. o aflar pe Alb -ca-z pada care adormise într-unul din p tu uri.´ Urcând sc ri a.P. cople it de oboseal . Deschizând u a. Avea pielea fin i alb . Spre sear . Cine e cea mai frumoas din ar ?´ Iar r spunsul era mereu acela i: ÄTu e ti. îi porunci s-o ia pe fat în p dure i s-o omoare. Mama ei vitreg era i i rea. fata d du peste un dormitor cu apte p tu uri. Se l s noaptea. Apoi. preg tind o mas pe cinste. Porni s r t ceasc prin codru.

Bine faci! E ti o fat de treab ! Iat de ce te voi r spl ti dându. . ma tera î i întreb din nou oglinda care-i .Nu vreau mere. sub p mânt. c zu ca fulgerat la p mânt. când piticii plecar la munc . Bucuroas .Aiho. în secunda urm toare.Te rug m s r mâi aici cu noi! Iar ceilal i pitici. te vom iubi i te vom p zi. Iar cât timp vom fi în min . 37 .P. 35 Unul dintre pitici spuse dintr-o suflare: . p i f r vrea pe nisipuri mi c toare. . fata auzi un zgomot la u . prinser c cânte i s danseze în jurul fetei: . ma tera o rupse la fug .Dar sunt atât de frumoase i de zemoase! continu vocea de dincolo de u .i cadou un m r! F r s stea mult pe gânduri. vân torul se întorsese la castel cu inima unei c prioare. îi spuse c r spunse: .Cine e acolo? .Nu am voie s deschid str inilor. tu vei avea grij de cas ! Iar Alb -ca-z pada primi cu bucurie. P. i dându-i-o reginei. aiho. mul umesc! îi strig Alb -ca-z pada. taman când fata î i lua r mas-bun de la piticii care plecau la lucru. Apoi. Gr bindu-se. da.Sunt o b trânic .O s moar ! strig furioas regina. iar femeia cea rea disp ru în p mânt f r s lase vreo urm . 36 În acest timp.Ei. . i. Alb -ca-z pada deschise u a i lu m rul. ajungând pe un teren ml tinos. . Din buc t rie. Nimeni nu-i auzi strig tele de ajutor. P. Iar a doua zi. ajunse nu peste mult timp la c su a piticilor. r spunse fata. era inima Albei-ca-z pada. o sf tuir pe fat s nu deschid u a str inilor. ce spui? o îmbie ma tera deghizat în b trânic . Nu-oi a a c e frumos m rul meu? Iar Alb -ca-z pada mu c din fruct i. deghizându-se într-o ranc . luând-o i întreb : pe o scurt tur .Cea mai frumoas din lume este Alb -ca-z pada care tr ie te în c su a celor apte pitici din adâncul p durii. Vând mere! veni r spunsul. . lu un co cu mere în care puse un m r otr vit.

c ci nu mai putea munci la fel de bine. Într-una din zile. Apoi. s rutul lui rupse vraja ma terei: Alb -ca-z pada reveni la via ! Prin ul o ceru pe dat în c s torie. merse la culcare f r s mai termine de f cut o pereche de pantofi. P. în fiecare diminea . piticii observar c bolta era mohorât . Din ziua aceea. o s m apuc de lucru´. intrând în atelier a doua zi de diminea . Alb -ca-z pada tr i fericit într-un castel mare. cizmarul nostru l sa pielea i uneltele necesare în fiecare noapte în atelier. când voi fi odihnit. cizmarul l s peste noapte i mai mult piele în atelier. dar f r niciun folos! i plânser amarnic timp îndelungat! Apoi o a ezar pe un pat de petale de trandafir. Bog ta ul a fost încântat de cât de frumo i ar tau pantofii. veneau s -i aduc o floare. Îngrijora i din pricina Albei-ca-z pada. pentru ca. cu atât devenea mai s rac. i din când în când. Dar nu mic i-a fost mirarea când. g si în atelier o pereche de pantofi nou-nou i. 38 Ajun i la c su a lor. piticii coborâr muntelui. 40 PITICII I CIZMARUL A fost odat ca niciodat un cizmar. Norii grei acoperiser fiecare petic de cer. ÄMâine. î i spuse el. 39 . Dar a doua zi diminea . ie ind din min . îl a tepta alt pereche de pantofi gata f cu i! Iar pe ace tia îi vându înc pe un pre i mai mare. În fiecare zi. d dur peste un tân r prin care r m sese fermecat de chipul frumos al fetei. De i era cam descump nit. strânsese o mic avere din repede panta . P. având lâng ea m rul otr vit. i ce s vezi?! A doua zi. f r via . se întorcea la c su a din p dure ca s -i vad pe cei apte pitici! P. drept pentru care îi pl ti cizmarului pre ul lor dublu. De acum. g si pantofii termina i! Toat ziua i-o petrecu preg tind pielea i accesoriile pentru a confec iona ni te înc l ri destinate unui bog ta .E atât de frumoas ! A vrea s o s rut! i chiar o s rut ! Ca prin farmec. În curând. o duser în p dure i o culcar într-un sicriu de cristal. Încercar s-o fac s .i revin .În acest timp.i ia r mas-bun de la Alb ca-z pada. s g seasc o nou pereche de pantofi. iar piticii nu putur decât s . într-o sear . piticii o g sir pe Alb -ca-z pada întins la p mânt. Cu cât îmb trânea.

îi spuse aceasta so ului ei. Deodat . dar bun la inim . piticii erau îmbr ca i în ni te zdren e i. Dar ce munc grea se dovedi pentru fl c u! Tadeus nu. În felul acesta. Dar nevasta cizmarului deveni tare b nuitoare. De i din acea zi. .Tinere. cei doi se ascunser în atelier i nu trecu mult timp pân s vad cum intr tiptil doi pitici. s-ar putea ca. Într-o bun zi. . f r preget.N-o s ne mai fie frig de-acum! . un fl c u vis tor. cu o barb alb .Ia sa ne ascundem i s vedem ce se întâmpl .vânzarea lor. piticii g sir dou h inu e ro ii. recunoscând c tân rul fusese singurul care se îndurase de el. dorind cu tot dinadinsul s afle ce se petrecea noaptea în atelier. se opri ca s îmbuce câte ceva de-ale gurii. În cele din urm . din spatele unui tufi â ni un pitic b trân. dând de pielea i uneltele l sate de cizmar. Ace tia. Punându. 42 GÂSCA DE AUR A fost odat ca niciodat un fiu de t ietor de lemne pe nume Tadeus. cei doi pitici ie ir dansând din atelier. P. Piticul înfulec înfometat bucatele. obosit. .La ce bun? r spunse cel lalt. 41 Zis i f cut! Cum se l s noaptea. se i puser pe treab . cu nasturi aurii. s me tereasc dou perechi de pantofi! Astfel. îi opti cizmarul so iei sale. Mâine am s le cos dou h inu e groase de lân . suntem boga i! Nu va mai trebui s muncim vreodat ! i. Iar Tadeus împ r i bucuros cu el brânza i pâinea lui.Cred c le e frig. tremurau din toate încheieturile. îi ceru acesta. Cu dou h inu e ca astea. d -mi i mie. piticii nu mai fur v zu i nicicând. 43 .Acum s ne întoarcem la lucru! propuse unul dintre ei. cam prost nac. P. în noaptea urm toare. . tat l s u îl trimise într-o p dure îndep rtat ca s doboare ni te copaci.i mai amintea s fi trudit vreodat cu atâta râvn . te rog. în loc de o pereche. prinser s danseze i s strige: .i-le. ceva s m nânc. P. i ce mai dansau acele i dornurile! Nu era de mirare c pantofii ie eau a a de minuna i! De i era iarn . cizmarului îi merse tot mai bine. în vreme ce lucrau.

fata îl întreb motivul pentru care se ar ta a a bun cu o gâsc . îns din cauza copacilor c zu i.Phiii! f cu Tadeus.Drept r splat . gr i piticul. Fata hangiului se gr bi s -i aduc o farfurie . în curând. f r s bage de seam la strig tele lor. spunând acestea. Ne-am lipit de gâsca ta! . Uimit din cale-afar .i munceasc prea mult gândurile. .O sorbitur pentru mine Aur. cele trei surori se apropiar tiptil de odaia în care dormea Tadeus i. dar se trezi i el lipit! Nu dup mult timp. Una dintre fete încerc s smulg o pan de aur din coada gâ tei. 44 ILUSTRA IE P. dar r mase cu mâna lipit ! Când încercar s-o trag . Gâsca i cu mine vom pleca îndat . deschiser u a. S tenii ie ir la u i i la ferestre i. brutarul i un soldat aflat în trecere întregir alaiul. Pe înserate ajunse într-un sat i se oprim la un han. 45 Cum se l s noaptea. o prinse pe cea de la urm . împ r ind mâncarea cu Gâsca de i porni la drum.Este o gâsc fermecat . vor c dea i ceilal i. c ci nu vreau s -mi fie furat . F cu a a cum i se spusese i.Ajutor! ipar surorile. Iar tu s te ui i cu aten ie la r d cinile lui! i.Nu am cum! le r spunse Tadeus. Tadeus îi r spunse: . surprins pentru prima oar în via . alaiul era înso it de o mul ime vesel . V zându-l pe fl c u ie ind pe poart cu cele trei fete ale sale. Tadeus le v zu pe cele trei surori z când pe podea în pozi ii i celorlalte dou surori ale ei despre Gâsca de Aur. piticul disp ru. spuse Tadeus. Mândru tare.. preotul din sat. i ele lipite! Trezindu-se a doua zi de diminea . cât ai zice pe te. cu chei potrivite. î i voi dezv lui o tain . celelalte dou surori se trezir tare incomode. . furios. Iar Tadeus mergea înainte. Va trebui s veni i cu noi. . Fata hangiului se gr bi s le spun P. hangiul. treaba era terminat ! Iar printre r d cinile copacului d du peste o gâsc cu totul i cu totul de aur. Tadeus nu era om ul s . De vei t ia copacul aflat în mijlocul p durii. Lu Gâsca de Aur la subsuoar cu sup . i una pentru tine. S -mi dai o odaie cu un z vor bun. se r t ci.

Fata acestuia se ofilea pe picioare. Bucuros nevoie mare. i o s -i ia cineva. Tadeus cel bun la inim . f r s înceteze din râs. 46 HANSEL I GRETEL A fost odat ca niciodat un t ietor de lemne care tr ia într-o colib micu din p dure.Nu avem mâncare destul ! Trebuie s sc p m de cele dou odrasle. i de cum se f cu diminea .Nu. vizitiul se întoarse grabnic la castel s -i duc vestea regelui. Hansel i Gretel. fata regelui ie ise la o plimbare i. pe to i cei care se lipiser de coada ei! A doua zi.Lâng sat se în l a castelul unui rege. Hansel pres r pietricelele albe. Mama lor bun murise. împreun cu b iatul i fata lui. Hansel. dac o s ne lase în p dure. Ma tera îl cic lea în fiecare zi pe t ietorul de lemne: . Dar. Coborând din tr sur . în timp ce Tadeus mergea înainte vis tor. 47 . gâsca î i lu zborul eliberându-i. Gretel. Spunând acestea.i p r seasc copiii în p dure.Du-i cât mai departe. P. drumul cu i.i fie team . auzind mul imea care chiuia i râdea. se prinse i ea în ciudatul alai. care auzise discu ia. aducând fericire i bun stare fiului de t ietor de lemne i miresei lui! P. se strecur afar culcare. V zându-l pe Tadeus trecând demn cu gâsca la subsuoar i cu alaiul prins de coada ei. i. d du drumul gâ tei i o prinse de mân pe fata regelui. pân la urm ! Nefericitul t ietor de lemne nu mai tia ce s fac . regele îi spuse t ietorului de lemne despre f g duiala lui. i a a îl îndemna f r încetare pe bietul om s . ma tera îl bârâi la cap pe t ietor. scoase capul pe geamul tr surii. iar noua nevast pe care i-o adusese p durarul în cas se purta tare urât cu cei doi copii. dup care merse la . în sfâr it. Chiar în diminea a cu pricina. în a a fel încât s nu mai tie pe unde s se întoarc cas . g sim noi drumul spre cas . o lini ti pe sora sa: . Toat nopticica. Regele d duse sfoar -n ar c cel care o va face s râd va primi mâna ei i jum tate din împ r ie. acesta îi lu pe Hansel i Gretel i-i duse în p dure. nev zut de nimeni. Cu un gâgâit. i niciun doctor nu g sise leacul pentru triste ea ei. Tadeus i fata regelui f cur nunt mare! Gâsca de Aur î i îndeplinise menirea ei magic .i umplu buzunarele cu pietricele albe. fata nu se putu st pâni s nu izbucneasc în hohote de râs.

chiar dac tata nu mai vine dup noi! Din fericire.P. Dar odat cu rev rsatul zorilor. îi opti Hansel lui Gretel. ne vom întoarce acas . Mi-e frig. Dar.Mi-e fric ! gemu Gretel. care-i inu închi i pe Hansel i Gretel întreaga ziulic . f r s -i trezeasc pe p rin i.Am l sat o alt urm . 50 . Pietricelele albe aruncate în drum de Hansel str luceau în lumina lunii. v zându-i pe Hansel i Gretel. Hansel nu î i mâncase îns coltucul de pâine i. iar odat cu venirea zorilor. ca data trecut . Se apropiar cu b gare de seam . i. i ajungând acas . A doua zi. 49 Copiii n-avur de mâncat decât un coltuc vechi de pâine. Întreaga noapte. Zburând în urma lui. De i era i el speriat. îi spuse el surorii sale. i Gretel se puse pe plâns. morm i o scuz i pe-aici i-e drumul! Se l s noaptea. l sându. însp imântat . se strecurar printr-o fereastr uitat deschis . pornir prin p dure în c utarea unei poteci. c nu mai exista nici m car o firimitur . t ietorul de lemne î i lu inima în din i i.De ce n-ai f cut cum i-am spus eu?! url femeia la b rbatul ei. Dar curând î i pierdur speran a. ma tera se înro i la fa de furie.i copiii în p dure. la lumina ei.i ascund frica.Nu te teme! O s am eu grij de tine! spuse Hansel. . d dur peste o colib ciudat . deodat . 48 Dup un timp. Hansel încerc s . Hansel porni printre copaci. . în scurt timp ciugulir toate firimiturile. P. Toat noaptea. Erau pierdu i pentru totdeauna. Pg.i in de cald. v zur . mi-e foame i vreau acas ! . ca s . din nou. . într-un lumini . copiii r maser îmbr i a i la r d cinile unui copac înalt. Ai s vezi c vom ajunge întregi acas . ar tându-le drumul înapoi. . T ietorul de lemne ov ia între a intra în p mânt de ru ine i teama de a nu se fi supus dorin ei crudei sale neveste. Dar b ie elul d duse uit rii p s relele înfometate.D -mi mâna.Curaj. de i nu se mai oprea din tremurat. t ietorul de lemne î i p r si copiii invocând acela i motiv. b rbatul i femeia se certar f r încetare. b gându-se în pat. . str b tând codrul. privind la umbrele codrului i la ochii care luceau din adâncul lui. spre marea lor groaz . Continuar îns s mearg f r oprire. t ietorul îi lu iar pe cei doi copii cu el în p dure. luna î i ar t fa i. pres ra pe jos firmituri care s -i arate drumul de întors acas . odat cu l sarea nop ii. când.

Doborâ i de foame. Pg.Mmm. .Pg. îi spuse ea lui Gretel. . deschizând larg u a. închise repede u i a! c ci era o vr jitoare îl i înh pe Hansel de bra .Nu-mi dau seama dac este sau nu încins! . O s m conving singur .i asta e crem ! exclam . Ast zi voi înfuleca un b ie el gustos! i nu trecu mult pân cotoroan a o trimise pe Gretel s vad dac se încinsese cuptorul.M i. dup care se întoarse spre Gretel i-i spuse pe un ton sever: Tu vei deretica prin cas . dar asta e de ciocolat ! strig Hansel. Dar abia intrar micu ii. dar încânta i.E ti numai piele i oase! Va trebui s te îngra ! l tr ea. dr gu ii de voi! Intra i! Hai. Gretel. cu gura plin . pe urm o s te m nânc i pe tine! Dar a a cum era firesc. hot rî Hansel. Dar într-o zi.Întinde degetul s -l pip i! îi cerea ea în fiecare zi lui Hansel.i dea seama dac se mai îngr ase.Hei. cotoroan a nu vedea prea bine. v itându-se: . Numai c Gretel îi d duse b iatului un os de pui i unsese ochelarii babei cu unt. ea de fapt pip ia osul. dar ce poft de mâncare ave i. 53 i se aplec spre cuptor s vad dac era preg tit.E ti neghioab ! ip baba. m i. i mereu se plângea c b iatul era prea slab. vr jitoarea se s tur s mai a tepte. ce delicios! spuse Gretel. Dar tocmai când încercau s rup o bucat din u a de biscuit. Atâta a tepta Gretel care. . desprinzând o bucat de tencuial din peretele casei. 51 . . intra i! Nu ave i de ce v teme! cronc ni cotoroan a. f cându-i vânt în untru. s . copiii prinser s m nânce buc i desprinse din ciudata colib . Dar Gretel se întoarse. i ori de câte ori îi cerea s întind degetul. c vr jitoarea i-l strânse cu putere. 52 . aceasta se deschise f r veste i în pragul ei ap ru o b trânic cu ochi vicleni. Pg. închizându-l într-o cu c .Vom r mâne aici.F focul în cuptor. . rupând i ea din c su . .

Vom lua comoara asta cu noi! spuse Hansel. blând i s ritoare. P durarul era plecat adesea. . tat ! zise Hansel. 54 CEI APTE CORBI A fost odat ca niciodat . nedându-li seama c astfel nu f cea altceva decât s înr ut easc lucrurile. Dar b ie ii erau obraznici. îi iubea. al turi de so ie. În ciuda purt rii lor. Nu aveau nici cel mai mic respect pentru mama lor care nu mai tia ce s fac . Cel mai mult suferea sora b ie ilor. c ci a doua zi î i z rir tat l care plecase în c utarea lor. undeva. g sir în untrul lui un cuf r plin ochi cu de monede de aur! . deschizând cuf rul. . iar so ia lui abia prididea s vad de copii. i într-o zi b ie ii f cur o boac n ca niciuna. . Acolo î i cl dise casa un p durar. i micu ii prinser s se osp teze cu buc i rupte din colib . Ce vom mai mânca? . dar i vaca se îmboln vir . de cei apte fii i de fiica sa. i astfel sfâr i vr jitoarea! Gretel î i eliber fr iorul. Or. i curând. Mama voastr vitreg a murit. în creierul mun ilor înal i. o vale verde. ca s se asigure. pân ce d dur peste un ou uria de ciocolat .Se mai auzir un ip t i un sfârâit. Fata era dr gu .Ia prive te. inea sup rarea ascuns . str b tut de un izvor limpede.Mul umesc lui Dumnezeu c v-am g sit! strig acesta. iar ele nu mai reu eau s stea în picioare. În loc s -i spun b rbatului ei. nu numai caprele. dup care. Iar când îl sparser . Suntem boga i! Nu vei mai fi nevoit s tai lemne în p dure! i tr ir cu to ii ferici i! Pg.Promite-ne c nu ne vei mai p r si vreodat ! spuse Gretel. dar i mai mult î i iubea mama. încuiar u a cuptorului cu un lac t mare. copiii pornir prin p dure în c utarea drumului spre cas . neascult tori i cert re i. b ie ii cei cruzi puser într-o desag buruiana cu pricina pe care o amestecar cu hrana obi nuit a animalelor. Umplând un co mare cu de-ale gurii.Ce ne vom face f r lapte? Nu voi mai putea coate brânza! se v it mama. Tr ia acolo. copiii mei dragi! Hansel i Gretel î i îmbr i ar tat l din toat inima! . Bur ile li se umflar . Hai s ne întoarcem acas . În p dure cre tea o buruian rea care f cea s creasc burta animalelor. Norocul inea cu ei. P durarul le spusese b ie ilor s fie aten i ca nu cumva caprele s o m nânce.

iar la etaj g si 7 p tucuri. 56 În curând.Îi voi g si. fata pe care se aflau apte castronele. Pg. soarele a fost acoperit de un nor negru. v zând castronelul murdar. Dar nu. Apoi. urcând c r rile de munte. Istovit . iar fata se f cu mare.i lini teasc so ia. Hainele i se zdren uiser . o implor pe mama ei s-o lase s plece s -i caute. purcese la drum. urc sc rile. care se a ezar la mas .i dea seama ce r u mare f cuser . iar ei îi era frig i era istovit . distinse prin p tura de cea o c su ciudat . Dup ce terminar de mâncat. . inima prinse se sim ea atras c tre ea. 58 i ce surprin i s-au ar tat când au g sit o feti delicat cu ciocul una din codi e. C utarea ei luase sfâr it. când b rbatul ei veni de la lucru. i ochii fetei se umplur de lacrimi.Pg.Cine ar veni pân aici? întreb un altul. Pg. într-unul dintre p tucuri! Unul dintre ei îi ridic s -i bat tot mai repede. ea se întinse într-unul din p tucuri i c zu într-un somn adânc.Cineva a mâncat din fiertura noastr ! exclam unul dintre corbi. Trecu mult timp. Dar casa se cufund într-o am r ciune f r seam n. 57 Feti a era tare înfometat . pe u d dur buzna apte corbi guralivi. Pg.Mai bine a i fi fost corbi. f r s . spunându-i c nu era vina ei. corbii î i puser scufiile de noapte i urcar în dormitor. Dar de cum rosti aceste cuvinte. . las -m s plec! Iar mama ei nu putu s se opun dorin ei fetei care. luând cu sine o traist cu de-ale gurii.i uitase fra ii i zâmbetul îi lumina rareori chipul. femeia se c ia amarnic. a a c umplu un castronel cu fiertura din ceaun i-l d du pe gât. De i ar ta tare neprimitoare. r mase f r mâncare. Încerc s . Intrând i z rind o m su în care fierbea o fiertur . decât fiii mei! oft disperat femeia. te rog. Oare c utarea ei luase sfâr it? Deasupra focului era prins un ceaun mare . Îngrozit . . Într-o bun zi. Timp de dou zile. iar b ie ii se transformar în apte corbi i se îndep rtar zburând i cronc nind jalnic. .Dar asta e« sora noastr ! strigar ei într-un glas. se ar t întristat de fapta b ie ilor lui i de pedeapsa primit . . Dup o vreme. În zorii celei de a treia zi. A doua zi. str b tu p durile. 55 Dar b ie ii cei câino i râdeau.

Mama ei st tea la mas .Sta i pu in! Hai s -i ducem mamei noastre toate pietricelele str lucitoare pe care le-am adunat. nu-i a a? . 59 . st rui fata i.A tepta i aici. fata exclam : . fata deschise ochii. Biata femeie era atât de fericit . destul de repede. îmbr i ându-i pe cei apte fii i pe fiica lui drag .Ar putea fi valoroase. apte b ie i. m duc s-o chem pe mama. îi recunoscu de îndat . c nu tia dac s râd sau s plâng . corbii o prinser cu grij ridicar cu to ii în aer. Iar când corbii îi ar tar surorii lor punga cu nestemate. Apoi.Am vrea s ne întoarcem. din cas veni în fug i tat l lor. vederea corbilor o sperie pe biata fat . curtea era pustie. Dar pe când erau pe cale s plece. 60 Ce diferit ar ta lumea privit de sus! La început. . ad ug un alt frate.Dragii mei feciori! Ce dor mi-a fost de voi! Ce mi-o fi venit s v blestem?! Pg. Pe nea teptate. iar în locul celor apte corbi ap rur Auzindu-le vocile. Pg.Mama plânge încontinuu i numai la voi îi este gândul. fetei î-a fost cam team .Ce minun ii! Dup care o puse cu grij într-unul dintre buzunare. mam ! strig fata. i regret m relele f cute. Pg. spuse feti a. cel mai mic dintre ei spuse: . a izvorului i a c su ei unde se n scuser .În acel moment. . î i convinse fra ii s se întoarc acas . vocile lor se schimbar .i deschise bra ele. . dar fra ii ei o ineau strâns. Când au coborât. Dar cum ne-am putea înf i a p rin ilor no tri a a? . Iar când îi v zu pe corbi în curte. Dar apoi s ri din pat i. suspinând amar. i se .M-am întors i am o mare surpriz pentru tine. Acum ve i veni cu mine acas .Copiii mei! strig el.V-am g sit! V-am g sit! strig ea bucuroas .i nou ne pare r u de tot ce-am f cut! cronc nir corbii. . nu ne putem ab ine s nu-l culegem. spuser cu triste e cei apte corbi. În curând. La început. 61 . zburau pe deasupra v ii verzi. . intrând în buc t rie. luând-o în bra e. Când noi corbii vedem ceva str lucitor.

pescarul arunc pe ti orul înapoi în ap . ca de obicei. Ochii îi surprinser ceva str lucitor. .M întreb dac pe ti orul va mai veni. nimeni din familie nu s-a mai plâns de s r cie! Pg.Ce pe te ciudat! murmur el. Dar ajuns acas . drumul! Eu sunt fiul regelui m rii i dac m la i s plec. Ajungând pe o stânc . P. .Pietrele str lucitoare se dovedir a fi chiar pietre pre ioase i. i plec s pescuiasc . î i lu plasele. . rm i cere-i o albie de sp lat rufe.Chiar este un pe ti or fermecat! Doar nu o s te mul ume ti cu o albie« P. de cum chem pe ti orul. ce mai vrea acum? i.i vei vedea dorin a împlinit .i dorea soa a lui. pescarul î i arunc plasa în mare. pescarul se gr bi s se întoarc .P i neveste-mi i-ar pl cea« . Sigur c nevasta îi va fi mul umit . acesta î i i scoase capul din ap . îi r spunse pe tele. Într-una din zile. 64 Pescarul se întoarse la rm.Trebuia s -i ceri ceva! Întoarce-te la nu mai poate fi folosit .Îmi cam dau seama. te rog. nevasta îl lu la rost. î i voi îndeplini orice dorin ! Ni elu speriat. 62 PE TI ORUL DE AUR A fost odat un pescar s rac care tr ia într-o colib pe malul m rii.Iat -m -s! Ce mai dore ti de ast dat ? .Bunule pescar. Dar nu mic i-a fost mirarea când l-a mai auzit i vorbind! . din acea zi. 63 . i. d -mi.Ai fost bun cu mine. Cea veche a noastr .S nu te prind c vii înapoi cu mâna goal ! îi strig soa a lui cic litoare. Întoarce-te acas femeia url la el: . Bietul om se întoarse la stânc . desf când din plas un pe ti or de aur.M-ai chemat? Pescarul îi spuse ce. Dar de cum deschise u a. murmur el. . îi r spunse pe ti orul. Pe ti orule! Pe ti orule! strig el de pe mal. .

Spune-i pe ti orului s m prefac într-o împ r teas . iar cerul .i scoat capul din ap . Dar ce palat splendid îi era acum casa! În capul sc rilor st tea chiar nevasta lui. stropit de valuri. . îmbr cat ca o regin i plin de bijuterii.F cum i-am spus.O cas mare. nu putu s se opun . pescarul v zu cum palatul disp ru ca i cum n-ar fi fost. o i z ri pe nevasta sa venind furioas spre el. se r sti soa a lui. m i b rbate. .Tu vezi. Pentru c ai fost bun cu mine. de i p ru mult mai pu in prietenos ca înainte. pescarul chem din nou pe ti orul. Se stârnise o furtun groaznic .M ier i c te deranjez din nou. Iar bietul pescar nu avu încotro i se întoarse pe era br zdat de fulgere. . dar pescarul o întrerupse. Dar fiind inut sub papuc de atâta amar de ani. îi spuse pescarul jenat. Astfel.Întoarce-te i cere-i«. . P. Iar pescarul se întoarse acas .i iese din pepeni. Iar pl cea un palat. Nevasta îl a tepta cu lacrimi în ochi. Pescarul se îndemn s se întoarc acas . convins c acum îi închisese gura soa ei sale.Bine. iar în locul lui ap ru din nou vechea lui colib . Trebuie s ne mul umim cu ce avem.65 Pescarul sim i c . straie fine i giuvaiericale. .. îi spuse dorin a nevestei sale. Nevasta asta a mea e cam nehot rât . i giuvaieruri! P. începu ea. Dar de ast dat . bâigui pescarul. Când acesta ap ru. î i voi îndeplini dorin a.67 Îngenunchind pe stânc . dup ce ascult în t cere. Trecu destul timp pân ca pe ti orul s . se întoarse pe malul m rii. ce puternic e pe tele sta? Cum s ne mul umim doar cu o a a cas ? Mergi înapoi i cere-i un palat. se nurc pe stânc i chem pe ti orul. P. Dar de cum v zu acoperi ul înalt al noii sale case. Plin de îndoial . cu inima u oar c o mul umise în sfâr it pe soa a sa. La lumina unui fulger uria . dar marea devenea tot mai furioas . Nu i se pare c ceri prea mult? . pe ti orul de aur disp ru în valuri f r s mai scoat o vorbuli . 66 i din nou pe ti orul îi îndeplini dorin a. rm.Ce mai vrei? Ai un palat minunat. i haine.

o s . cei patru drume i înfometa i prinser s înghit în sec. Deodat . de l tratul câinelui. i tustrei pornir spre ora . ipând: . O s vezi! Nu dup mult timp. auzi c la Bremen se c utau muzican i pentru orchestra ora ului. 70 Se f cu întuneric. pentru c mâine nu voi mai fi. la« cucurigu! Pas mite. iar la c derea nop ii se g seau înc într-o p dure deas .Fericit? murmur coco ul cu lacrimi în ochi. i pornind el la drum. Tâlharii o rupser la fug .Cân i bine. Venea de la o c su .. i continu s mearg în fiecare zi la pescuit. 68 MUZICAN II DIN BREMEN A fost odat ca niciodat « un m g ru b trân cu care st pânul s u se purta tare urât. 69 Dar m g ru ul îi spuse: . Pg. Pg. iar odaia se umplu de r getul m garului. iar coco ul se c r pe pisic . . li se al tur i o pisic b trân care nu mai putea prinde oricei. întâlni în cale un câine jig rit. dar nici c -l mai v zu pe pe ti orul de aur! P.Vino cu mine! Dac stai bine cu l tratul. de ce e ti a a de fericit? .i ia lumea în cap. î i r sturn f r s vrea prietenii în înc pere. i se gândi c r getul s u va stârni încântarea cuiva. Iar m g ru ul. Hot rându-se m g ru ul s . Drumul îns era lung. c su a era ascunz toarea unei bande de tâlhari care tocmai se cinsteau. îi spuser ei. iar cei patru se furi ar ca s arunce o privire pe fereastr : câinele s ri pe spinarea m g ru ului. i. v zur un coco care cucuriga spre înalturi. St pânii vor s m arunce în oal din mine. În adâncul inimii sale era îns mul umit c totul era ca înainte. care. m rog. Trecând pe lâng o gospod rie. peste lamp . de mieunatul pisicii i de zbieretul coco ului. Cânt din toat inima. vei deveni faimos în Bremen! Erau deja patru în total. V zând masa plin de bucate.i g se ti i tu un loc în orchestr . dând cu capul în fereastr .Vino cu noi! Cu vocea ta. pisica se urc pe câine. sus. .Ai primit ce-ai meritat! bomb ni pescarul. printre copaci z rir o lumini .i t iase nasul în geam.Necuratul! Necuratul! i s fac sup .

a scris prima lui carte de pove ti.Cei patru prieteni înfulecar pe nemestecate bucatele. pe care i-a descris adesea în pove tile sale. La rândul lui m garul îi arse o copit în fund. î i asigurar pâinea de zi cu zi i tr ir împreun mul i ani ferici i! Pg. Jos poate fi admirat priveli tea portului Copenhaga. iar un monstru mi-a ars una cu ciomagul! Iar tâlharii o întinser pe unde v zur cu ochii. câinele. 73 Binele i R ul ± în pove tile sale. Oare sold elul de plumb va tr i fericit al turi de balerin ? Oare r oiul ce urât î i va face în sfâr it prieteni? afar . La stânga. O vr jitoare îngrozitoare i-a înfipt ghearele în fa a mea. 71 Omul deschise u a i se apropie de foc. Astfel. respectând modul în care vorbeau contemporanii s i. Pg. m g ru ul. intitulat Basme de spus copiilor. . dar pisica. Luând ochii str lucitori ai pisicii drept c rbuni aprin i. i când acesta î i înfipse col ii în pulpa lui. În 1835. Pg. în Danemarca. pisica i coco ul r maser s locuiasc în c su . de groaz tâlharul sc p arma din mân . un demon m-a . pân în anii 1870. s-a n scut în 1805. de prin anii 1800. Andersen a creat portrete detaliate ale personajelor pozitive i negative. altele sunt vesele. Hans Christian Andersen. Unele dintre acestea sunt foarte triste (cum ar fi Feti a cu chibrituri). nici una. se g se te un infanterist al armatei daneze. Cu banii l sa i de tâlhari în urm . Andersen a c utat s introduc dialogurile în pove tile sale. unul dintre tâlhari se întoarse tiptil în c su . 72 BASME DE HANS CHRISTIAN ANDERSEN A fost odat ca niciodat « un scriitor foarte talentat care tr ia în Danemarca i pe care-l chema Hans Christian Andersen.Fugi i! r cni tâlharul. apropie o lumânare de ei. ceea ce a f cut ca pove tile sale s fie atât pe placul locuitorilor Danemarcei. Era al turi de cei neferici i i nenoroci i. într-un stil nou. nici dou . în portretul din dreapta. îl zgârie pe fa ! Omul se d du în spate c lcând pe câine. Dup un timp. al turi de al i locuitori. A continuat s scrie basme populare i pove ti încânt toare. sus inând credin a nestr mutat c Binele va învinge. cât i a celor de pretutindeni. azvârlindu-l pe u mu cat de picior.

Cunoa te i ni te boboci de ra cu pene cenu ii ca ale mele? Dar toate cl tinau din capete. într-o zi. de ce oi fi a a de urât i diferit de ceilal i? se mira mama ra . . i nu galben. Îns un ou. cl tinând din cap. precum manuscrisul ar tat. nu se sp rsese. Un scriitor foarte talentat« Andersen a studiat la Universitatea din Copenhaga. Jos. Dar cu fiecare zi care trecea. p r si gospod ria dis-de-diminea . ca i piese de teatru. hârtiile erau scrise de mân . cum mânca mai mult decât fra ii s i. pân s g seasc vreun r spuns.i amintea cu niciun chip s fi avut i . . bietul r oi devenea tot mai nefericit. dou dintre personajele cele mai cunoscute al lui Andersen: sold elul de plumb i mica siren . 74 R OIUL CEL URÂT tocmai se A fost odat ca niciodat « o familie de ra e care tr ia într-o gospod rie. care prinse s se holbeze la mama ra . Se sim ea trist i singur. care nu. A scris cu succes fic iune pentru adul i. Mama ra un aptelea ou.Bietul de tine. . A mai publicat i o serie de romane autobiografice. se nedumiri ra a. 76 Se opri la un iaz i întreb celelalte p s ri: . a ezase pe ni te ou . foarte bine primite de public. se sparse i st al aptelea ou i din el ap ru un r oi ciudat. cu puf cenu iu. Mama ra era mai mare decât celelalte. i într-o bun diminea . Pg.Sus. 75 Dar. Oare cum ajunsese acolo? Pg. R oiul era departe de a fi frumos i. cum ar fi trebuit. ÄNu-mi dau seama cum un r oi a a urât poate fi al meu´. un birou specific mijlocului anilor 1800.Nu cunoa tem pe nimeni atât de urât ca tine. Fr iorii s i nu voiau s se joace cu el.Nimeni nu m iube te! Apoi. c ci era tare neîndemânatic i to i locuitorii gospod riei râdeau de el. Pentru lumin se folosea o lamp cu ulei. Pg. din g oace au ie it ase boboci. R oiul cel urât o ducea tot mai r u. crescu mai mare decât ei.

Ar fi bine s pleci. într-una din zile ajunse la coliba unei b trâne. î i spuse acesta. s pot roade i eu . . Dar r oiul cel urât pas s fac ou « doar era b iat! G ina nu înceta s -l înfrico eze: . cu gâturile lungi i zvelte.Miau. Deja în prim var crescuse îndeajuns de mare ca i mâ a în discu ie. Ba îl mai i puser în gard .Dumnezeule. în primele ore ale dimine ii. r oiul î i putu vedea imaginea în unde. Pg.Dac nu po i face ou . Bietul r oi abia dac . ce m-am schimbat! Abia dac m mai recunosc! i copiii vor avea grij de el´. r oiul ranul s -l lase s primi cele mai alese îngrijiri. se îndrept spre un alt iaz. c ci e un loc periculos. Abia a tept s te g teasc . miorlau! se amestec oasele tale! R oiul cel urât era atât de însp imântat. În cele din urm . ÄO s -l duc acas înoate în hele teu. c zu la p mânt. Se învârt pe aici tot felul de oameni cu arme! Pg. cu toate c era tot singur. dar din fericire pe acolo trecu un ran. încât nu mai avea nici poft de mâncare. atunci îngra -te ca s te m nânc! . cu ciocuri galbene i aripi mari. Iar într-o bun zi. apa din hele teu înghe . Mâncare se g sea dup pofta inimii i r oiul începu s se simt mai bine. c l toreau c tre sud. . baba o s . epuizat. într-adev r. într-o noapte. 79 Iar cu ocazia asta. i. .Dac nu faci ou . baba îl prinse i-l b g într-un cote . v zu ni te p s ri minunate zburând pe deasupra capului s u. o tuli ca din pu c ! Pg.Ah. Albe.i mai g sea hran c utând în z pad .Vai mie! gemea r oiul speriat. unde o pereche de gâ te grase îi d dur acela i r spuns. ajunse într-un stuf ri des. bolborosind încontinuu: . O s mor de fric ! Apoi.N d jduiesc s -mi fac ou multe! spuse ea. . 77 Apoi.Atunci. de i baba îl îndopa. 78 În zori. Crezând c era o ra . Odat cu venirea iernii. dac a ar ta i eu ca ele! exclam r oiul. g sind u i a deschis .i frâng gâtul i o s te arunce în ceaun! .

Patul ei era o coaj de nuc . a a c o duse pe Dege ica pe o frunz de nuf r. pe când plutea maiestuos al turi de fra ii s i. Auzindu-i suspinele. aceasta î i spuse: Pg. luând-o pe feti cu tot cu pat. dar timpul trecea i ea r mânea tot singur . chiar a doua zi. Dar. O s te ajut s scapi! Pg. se duse la o vr jitoare care-i d du un bob de orz vr jit. i se f cu frig i foame. salteaua era f cut din petale de violete. auzi copiii de pe mal strigând: . 82 Astfel. Un gândac bor os o înh pe feti i o duse taman în vârful unui copac înfrunzit. Dege ica era singur i trist .Arunc -mi un cap t al brâului t u! îi strig el. Fiul ei urât i gras se ar t foarte mul umit. Dege ica se v zu iar liber . Nu-i r m sese decât s plâng în hohote. Întreaga var . Femeia puse bobul într-un ghiveci i. Iar în untrul ei se g sea o feti nu mai mare decât degetul mare de la mân . pe fereastr intr o broasc mare. Atunci. unde. V zând lebedele. Femeia s rut cu blânde e petalele i. tia c nu avea cum s scape e broa tele alea hidoase. î i f cu o mul ime de prieteni. Într-o zi. drept pentru care primi numele de Dege ica.Ia privi i la leb da aia tân r ! E cea mai frumoas din toate! Iar Är oiul´ nu. Într-o noapte. floarea se deschise. Î i dorea nespus o feti . iar plapuma era o petal de trandafir. i o l s acolo.i avea casa. 80 DEGE ICA A fost odat ca niciodat « o femeie care nu avea copii. Dege ica d du peste un p ianjen galant care se oferi s-o ajute. din acesta r s ri o lalea minunat . Dar mama broasc se temea c mica prizonier putea s fug . privind la Dege ica. pe când dormea în p tucul ei. Într-o zi. curând.Stolul de lebede se întorsese în nord i se oprise pe apa hele teului. odat cu venirea iernii. ca prin farmec. drept pentru care gândacul o coborî din copac i-i d du drumul. Dege ica cutreier printre flori i printre firele groase de iarb . r oiul î i d du seama c era i el unul de-al lor i. un flutura hot rî s-o salveze. .i mai înc pea în« pene de fericire! Pg. în cele din urm . se înapoie în iaz. 81 ÄCe frumu ic e! O mireas potrivit pentru fiul meu!´ i. în mijlocul iazului. . Îns ace tia sus inur c feti a era mult prea diferit de ei. Dar o pândeau alte pericole. pe când str b tea paji tea pustie.Nu-i a a c e dr gu ? le spuse el prietenilor s i. O duse în scorbura unui .

iar ea deveni cr iasa florilor! Pg. Intr C su a oricelului era confortabil f cut din crengu e i frunze un acoperi . la suprafa . În sfâr it. Pas mite era craiul florilor.Cât de bun e ti! îi spuse rândunica. putu s .E un sobol tare bogat i are o ditamai casa! Are nevoie de cineva i te-ar putea lua de nevast ! Pg.Asta o s-o înve e minte! Ar fi trebuit s . i înc lze te-te! i c mara plin de bun t uri. unde locuia cu familia. Iar când Dege ica accept .Vino cu mine! îi strig rândunica. împreun cu oricelul. Iar Dege ica se prinse de gâtul p s rii care se ridic în înalturi. cu aripioare albe. în spate îi crescur dou aripioare albe i ginga e. spunând: . Dege ica se întoarse pe nesim ite în galerie i. peste o rândunic ce p rea moart .i fac un ad post sub p mânt.Ce cau i pe afar pe o vreme câinoas ca asta? o întreb el. în loc s s geteze cerul întreaga var ! Dup o vreme. În galeria s pat de sobol d dur . Dege ica g si tot felul de pretexte ca s întârzie nunta cu sobolul« c ci urma s tr iasc sub p mânt pentru totdeauna! În ajunul nun ii ei. la el acas . . ba chiar nu-i pl cea deloc. ca i înainte. spre surprinderea lor. Întreaga var . 85 . ajunse la o colib micu ve tede. Dege ica se v zu nevoit s p r seasc scorbura.copac. 83 i cum umbla ea a a tremurând de frig. acesta se îndr gosti pe dat de frumoasa feti împinse cu laba. oricelul îi spuse c va primi vizita unui prieten. Pg. Iar acolo. i zburar a a pân ajunser într-un inut plin de flori. aducându-i de mâncare. În vreme ce mângâia cu blânde e o floare. Sosind sobolul. ceru s fie l sat o zi întreag afar . Iar prim vara. nefiind un seam n de-al lor. Dar. auzi deasupra capului un ciripit cunoscut. Sobolul o . i-i d du s m nânce niscaiva castane uscate. Într-o zi. Pg. Dege ica î i g sise . 84 Dar lui Dege ica nu-i surâdea ideea. . Acesta o ceru f r z bav de nevast . în fiecare zi. Dege ica întâlni un spiridu ginga . 86 i o invit . îngrijea rândunica.i ia zborul din nou. B tu la u i-i deschise un oricel de câmp.

B ie elul îl punea mereu în linia întâi.i m rturiseasc dragostea. i uvoiul de ap purta o b rcu de hârtie. cerul se înnor baioneta de la pu ca sa se înfipse în noroi. sold elul se îndr gosti lulea de balerin . Jocul care-i pl cea lui cel mai mult era b t lia la care luau parte sold eii de plumb. când unul i-l puse-n buzunar. Furtuna se opri tot atât de brusc precum începuse i doi b ie i ie ir s se joace. s dai de veste dac se apropie inamicul. se întâmpla adeseori s -l lase afar pe cel cu un singur picior.Nu-l asculta! Este gelos! Mie îmi face mare pl cere s vorbesc cu tine! Cele dou figurine de plimb erau prea timide ca s . Pg. când balerina îl întreba dac -i fusese fric . 88 Ploaia nu conteni prea curând i peste tot se formar dintre ei z ri sold elul înfipt în noroi. îi spuse el. . i un vânt puternic lovi ferestrele. rigola era plin . . Micu ul soldat se cl tin .Hei. sold elul îi r spundea mândru: . Unul dintre sold ei avea îns st teau la palavre între ele. 87 Cei doi devenir buni prieteni i. juc riile prindeau via i s -l facem marinar. acesta n d jduia c balerina va vedea cât de curajos se lupta! Iar seara. noaptea. acrobatul cu arc din cutie. Într-o zi au fost desp r ite. Când b ie elul se juca cu sold eii i-l punea pe cel f r picior în linia întâi. Ceea ce nu tia b iatul era c .i arate sentimentele pe fa . Se distrau s rind peste b ltoace. micul soldat f cu cuno tin cu o balerin de plumb. B iatul lu sold elul i-l a ez pe prichiciul ferestrei. îi spuse b iatul prietenului s u. apoi c zu cu capul în jos în afara ferestrei i un singur picior. Dup un timp.i râd de micu ul soldat. Petrecea ore întregi jucându-se fericit cu ele. i încurajându-l s lupte cu vitejie. îi spuse: . Atunci când b ie elul punea la loc în cutie sold eii de plumb.Hai s -l punem pe sold el în b rcu uvoaie repezi. Îl ridic Pe partea cealalt a str zii. c ruia-i pl cea s . Dar nu prea avea îndr zneala s .SOLD ELUL DE PLUMB A fost odat ca niciodat « un b ie el care avea o mul ime de juc rii. nu te mai holba a a la balerin ! Dar buna balerin îi spunea s nu-l ia în seam pe glume : . nu dup mult timp. Pg.Deloc! Într-o noapte.Stai aici. Apoi b iatul prinse s se joace cu ceilal i sold ei. În felul acesta. laolalt cu celelalte juc rii.

91 Dar soarta le mai preg tea o încercare! Într-o zi.Pe tele sta e exact ce-mi trebuie pentru oaspe ii din seara asta. sold elul se însp imânt . Dup ce barca de hârtie se rupse. r sturnându-se. 89 Sold elul de plumb î i sim i sfâr itul aproape. pentru c reu e te s le topeasc . o gur uria fost aruncat într-un co Pg. o buc t reas tocmai se hot râse s fac niscaiva cump r turi i mergea c tre pia . Deodat . M întreb cum de-a nimerit în burta unui pe te! Bietul sold el. A a c -l cump r i-l duse acas . Apa subteran era adânc noroioas . sold elul începu s se mi te într-o parte i-n alta. i tot se b l ng ni a a. 90 În aceast vreme. îl înghi i pe sold el! Se trezi în burta unui pe te uria care îns nu avu i dus la pia . a fost prins în n vodul unui pescar. cine tie prin câte a trecut! i b iatul îl a ez pe sold el pe emineu. obolani mari î i ar tau din ii ascu i i la sold el i la barca lui. Dar sold elul nu se temea. o pal de vânt se strecur pe fereastr i. Apoi apa subteran se v rs într-un râu i . pân ce c zu i el în foc! Cele dou figurine se reîntâlniser în toat nefericirea lor. Focul este cel mai mare du man al juc riilor de plumb. o arunc în focul din emineu! V zându. spuse buc t reasa. micu ul sold el de plumb deveni c pitan de vas! Micu a barc urm cursul uvoiului care se scurse în canal. Pe tele a i i era pe cale s se scufunde. Era chiar buc t reasa casei in care locuia i sold elul de plumb. timp s -l digere cum trebuie c ci. tiind c -i al lui. îl g si pe bietul sold el de plumb! Alerg într-un suflet la b iat i i-l d du. pe nea teptate. el c zu în apele adânci.i prietena în foc. Pg. pe talpa singurului s u picior care-l inea în loc. Cei doi erau atât de ferici i c se reg siser ! i toat nopticica nu vorbir despre altceva decât despre ce p iser fiecare dup ce se desp r iser ! Pg. lovind-o pe balerin . Deodat . Iar când buc t reasa t ie burta pe telui ca s -i scoat ma ele. ÄAh! N-am s-o mai rev d nicicând pe draga mea balerin !´ î i spuse el. a fost luat de valuri. întristat. lâng balerin . v zând pe tele din co .i astfel.E chiar sold elul meu! se bucur b iatul. Barca luase ap micu a barc . . .

dar culorile i modelul vor fi alese anume pentru În l imea Ta. iar acesta din urm alerg la împ rat s -i duc vestea de necrezut. încât nu pot fi v zute de prost nacii care nu tiu s le pre uiasc . doi arlatani se hot râr s trag niscaiva foloase de pe urma ei i se înfiin ar la por ile palatului. 93 HAINELE CELE NOI ALE ÎMP RATULUI A fost odat ca niciodat « un împ rat trufa a c rui singur grij în via astfel în fa a supu ilor. Î i schimba straiele aproape din or -n or . spuser viclenii Äcroitori´. se gr bi s le scoat . Taman în acea clip . Aflând de trufia suveranului. prin dreptul emineului trecu chiar b iatul care. ferici i în noua lor form de inim ! Pg. îl chem pe primul sfetnic. pentru a se apuca neîntârziat de lucru. spunându-i str jerului: . un b trân cunoscut pentru bunul s u sim . plumbul celor dou figurine c p t apoi forma unei inimi. ambelanul îl anun pe primul sfetnic. suveranul ceru s i se înf i eze cei doi arlatani. Nu numai c avea s se aleag cu un ve mânt nou. tr gându-le afar cu piciorul. i-i spuse: . un sul de m tase i fir de aur. Împ ratul era încredin at c banii lui fuseser cheltui i cu chibzuin . încât plumbul lor începu s se topeasc singur. În mod ciudat. 94 Împ ratul le d du celor doi o pung cu galbeni. Cei doi cerur un r zboi de esut. str jerul trimise dup ambelanul cur ii. 92 Erau atât de aproape un de cealalt .Noi suntem doi croitori iscusi i i am inventat ni te straie atât de u oare i fine. . dar va afla i care dintre supu ii s i era prost nac! Câteva zile mai târziu. Pg. sold elul de plumb i balerina au r mas uni i pe veci. pref cându-se c se apuc de cusut.Ia du-te i vezi cum merge treaba! Iar cei doi Äcroitori´ îi spuser b trânului: era s poarte ve minte dintre cele mai elegante. straiele pe care le vom ese vor fi nu numai invizibile.M ria Ta. Mistuit de curiozitate.Pg. i de atunci. obi nuind s se arate i s devin unul . Auzind una ca asta. Vestea despre grandoarea împ ratului se r spândi de-a lungul i de-a latul împ r iei. v zând cele dou figurine în foc.

i în sinea lui: ÄNu v d nimic! Asta înseamn c sunt un prost nac!´ Pg. Odat cu trecerea împ ratului. se înf i ar în apartamentele regale. Pg. Popula ia se adunase în pia a central . Nu dup mult timp. îi invit ner bd tor împ ratul. În fa defilau curtenii. pentru a lua m surile pentru straie. poporul e ner bd tor s admire minunata es tur în noile straie. spuse primul sfetnic. spuser cei doi. înclinându-se adânc i pref cându-se a duce pe mâini pânza minune. Ia privi i la culorile astea.Poftim. scoase un oftat de u urare. dar. t ind aerul cu foarfecele i cosând buc i de es tur inexistente! Dup o vreme. din mul ime se ridica un murmur de admira ie: i s v vad . împ ratul nu putea vedea i nici sim i ceva.Mda« hm« frumos ve mânt.i ve mintele i îmbrac noile straie! i. pref cându-se c -l îmbrac . 95 Tu ind nervos. scrutând cu îngrijorare fe ele privitorilor.´ . ÄMai bine s zic i eu ca ei!´ i.M ria Ta. 96 . Ce spune i ce culori i ce moale e es tura! Fire te. spunându. se pronun el. spuser : .M ria Ta. ca s poat vedea mai bine i s afle care din cunoscu ii lor se dovedeau ni te prost naci. asta e´. Ädoar cei n tângi m vor vedea dezbr cat.Iat materialul esut de noi. întrucât cei din jurul s u nu p reau s observe ceva în neregul . . sfâr ir prin a-l l sa s se priveasc în oglind .Prea bine.Lucrul nostru e pe terminate. Dar pe împ rat nu-l prea tr gea inima s se înf i eze gol-golu în fa a supu ilor. astfel. intra i. ia pune i mâna s sim i i moliciunea materialului! B trânul se aplec peste r zboiul de esut. M ria Ta.. ÄTrebuie c sunt prost nac!´ gândi el speriat. . Împ ratul se ar t tare încurcat. . cerând i mai mult fir de aur. spuse el cu voce tare. Voi satisface dorin a poporului meu! Se urc în calea ca lui deschis i alaiul împ r tesc se puse în mi care. spuse: . se lini ti el. scoate. l ud minunatele straie. ne tiind c to i cei care-l înconjurau erau asalta i de acelea i gânduri despre sine! Cei doi arlatani luar m surile împ ratului i trecur la lucru.Ce es tur minunat ! I-o voi descrie împ ratului! Cei doi arlatani î i frecar bucuro i mâinile. ÄEi.

97 Dar nu peste mult vreme. Mica siren . Peste doi ani. . A a c r mase neclintit în calea ca sa pân se întoarse la palat. când vei face cincisprezece ani. mica siren se juca cu pe tii din minunata gr din a palatului. i. Tat l ei o chem în bucle o floare frumos cizelat . sosi. mul imea strig în cor: . mângâind-o pe p rul ei lung i blond. cum le-a l sat i pe surorile tale! Astfel. regele te va l sa i pe tine s urci la suprafa . ascultând fermecat povestirile surorilor sale. î i ridica ochii spre razele soarelui care abia dac reu eau s i.. i. 99 A teptând ziua când i ei urma s i se dea voie s ias la suprafa a m rii. tr gându-l de mân .N tângule! îl apostrof tat l s u. ducând cu ei galbenii i firul de aur i pr p dindu-se de râs! Pg. într-un palat aflat pe fundul oceanului albastru.i întrerup parada. prinse s strige: . dar consider c era mai bine s nu. Pg. un ânc neastâmp rat n-are ce face i. 98 MICA SIREN A fost odat ca niciodat « un rege al m rilor care tr ia împreun cu cele cinci fiice ale sale. i ori de câte ori cânta. cât a vrea s urc la suprafa ca s v d cerul.E ti înc un copil! îi spuse mama ei.O. îi strecur i atunci când cânta se adunau pe ti din întreaga mare ca s-o asculte. atât de mult imaginat . alergând pe lâng calea c . în cele din urm . unde decise s lase deoparte trufia.i ascund surprinderea de a-l vedea pe împ rat gol-pu c ! Pg. împ ratul î i d du seama c oamenii aveau dreptate.Împ ratul e gol! . s aud glasurile oamenilor i s miros florile! . ziua anivers rii a cincisprezece ani. cinci sirene frumoase. mica siren a tepta s se împlineasc timpul. în cele din urm . avea i o voce frumoas treac prin apa limpede. cea mai mic i mai dr gu .Privi i noile straie ale împ ratului! Cât de minunate sunt! Încercau cu to ii s . î i luaser picioarele la spinare. Cât despre cei doi arlatani. Dar remarca âncului trecu din gur -n gur .B iatul are dreptate! Împ ratul e gol! Spre spaima sa.

dar cu un efort. împinse trupul c pitanului pe tem toare. se stârnise agita ie i. 100 ÄMi-ar pl cea s vorbesc cu ei´. V zându-l pe tân rul c pitan c zut în ap . mica siren v zu o corabie care se apropia e stânca pe care se c ancora i aprinser felinarele pentru noapte.Mul umesc c mi-ai salvat via a! murmur el c tre frumoasa necunoscut . . privindu. Petrecerea era în toi. iar valurile mari acopereau bordul corabiei.. Ajuns acolo. Ai grij i nu te apropia de ei.i mai putea dezlipi ochii de la el. Dar ine minte: nu este lumea noastr ! Noi suntem copiii m rii.E atât de frumos! exclam ea emo ionat . Îl inu a a ore întregi. z ri i stelele str lucind i pâlpâind. i cum se l sa seara. încercând s -l scape cu via . a celei mai tinere rm. Marinarii aruncar .Vino iute! strig o voce de femeie. i nu avem suflet aidoma oamenilor. E un b rbat! Cred c a le inat! . cerul se umplu de focuri de artificii. vând uscatul la orizont. mica siren r sufl u urat . Pg. furtuna se stinse. Când ap rur zorile. . mica siren îl prinse în bra ele ei. Deodat . rase. Apoi. auzi ni te voci i. nu dup mult timp. Un val uria îl ridicase pe creasta lui. c ci aduc numai ghinion! S rutându. mica siren porni încet spre suprafa a m rii. 101 Apoi. se repezi s -l salveze. Cerul negru era br zdat de fulgere. Dup care. la fel de brusc cum izbucnise. Apoi. se gândi: ÄN-o s pot fi niciodat asemenea lor!´ La bordul corabiei. Pg. î i spuse ea. iar mica siren se str duia s -i in capul afar din ap . Deodat ie i din ap ! Ce minun ie! Pentru prima oar putea s vad splendidul cer albastru. .Tr iasc al nostru c pitan! Ura! Pentru a dou zecea lui aniversare. de trei ori ura! Sirena reu i s -l z reasc pe cel în onoarea c ruia se aprinseser focurile de artificii. iar corabia prinse s se scufunde. Nu. Era înalt i chipe i zâmbea fericit.i coada de pe te. . catargele i pânzele se rupser . Tân rul le inase. când pe mare se dezl n ui furtuna.S -l ducem la castel! i primul om pe care-l v zu tân rul când deschise ochii a fost fa a dr g la dintre cele trei fecioare care se plimbau pe plaj . încerc s înc lzeasc corpul tân rului cu propriul ei corp. Neputând s mearg .i tat l. se arunc din nou în valuri. acum po i înota i tu la suprafa a m rii! Vei respira aerul i vei vedea marea.Fata tatii.

104 i sorbi licoarea. În schimbul vr jii mele. Iar dac alesul t u se va însura cu o alta. vrei s scapi de coada ta de pe te. Într-o sear . Te vei risipi în ap . Nu vei mai fi în stare s sco i nici cel mai mic cuvin el. . izbucnind în lacrimi. tia c dragostea ei pentru tân rul c pitan era lipsit de orice speran . 102 Aflat în mare. Mica siren se hot rî s mearg s-o vad . precum spuma valurilor! . fugi în odaia ei.Pg. c vei suferi dureri cumplite! Ori de câte ori vei pune talpa pe p mânt. trebuie s -mi dai vocea ta neasemuit . continu ea. Vr jitoarea îi dest inui c tân rul c pitan era de fapt un prin . Pg. nu te vei mai putea transforma la loc într-o siren . a a-i? Vrei s ai picioarele unei femei. Pg. a a cum îi spusese vr jitoarea. Dar. Purta straie alese i adeseori se plimba c lare cu prin ul. a fost invitat s ia parte la un mare bal.Nu conteaz . via a micii sirene se schimb cu totul. . c ci era o siren i nu avea cum s se m rite cu un p mântean. Doar vr jitoarea din adâncuri o putea ajuta. dar dintr-odat sim i un nod în gât i.Foarte bine! opti mica siren . Înotând încet spre largul m rii. R mase acolo zile de-a rândul. luând sticlu a în care se g sea licoarea fermecat .i fie team . În zilele care urmar .Prin urmare. spuse el. surorile îi ie ir în întâmpinare. fiecare pas f cut pe p mânt îi producea o durere insuportabil . Se arunc pe plaj care-l iubea atât! Prin ul îi înveli cu grij trupul h rt nit de valuri în mantia lui. Acum e ti în siguran . susur mica siren . spuse prin ul. ne tiutor c via a-i fusese salvat de ea. . De unde ai ap rut? Dar mica siren era mut i nu putea scoate niciun cuvin el. iar când se trezi v zu aplecat asupra ei fa a tân rului pe . Mica siren se îndrept spre uscat i ie i din ap nu departe de locul unde se ridicase castelul. .Dar asta nu e tot! cl mp ni vr jitoarea. mica siren îl v zu pe tân r îndreptându-se spre castel. drept? o întreb vr jitoarea afurisit care st tea în pe tera ei p zit de o caracati uria . vei sim i c te str bate un cu it! .Te avertizez. Ajuns la palatul tat lui ei. mica siren sim ea c l sase în urm pe cineva pe care nu avea s -l mai uite vreodat . Tot ce vreau e s m întorc la el. O durere îngrozitoare o f cu s le ina.Nu. Mica siren prinse s le povesteasc cele întâmplate. nevrând s vad pe nimeni i refuzând orice mâncare.Te voi lua la castel i te voi îngriji. 103 .

mica siren îndur totul cu stoicism. suferea i mai tare. ca prin farmec. presim ind c nu pe ea o iubea cu . Când se înnopt . misterioas o scoase din ap i o sui la cer. Pg. în port ancor o corabie mare. Norii erau tivi i în Când soarele se ivi în poala cerului. c ci fecioara se întorsese pe t râmul din care venise. risipindu-se în valuri asemenea spumei valurilor. Iar mica siren . Prive te! Vezi acest pumnal? E fermecat! Vr jitoarea ni l-a dat în schimbul p rului nostru. 106 .Dar. Deodat .Mic siren . V zând frumoasa fa a a prin ului pe care-l iubea atât. preg tit s se transforme în spum i s piar pe veci. 105 Ilustra ia Pg. Dar inima tân rului apar inea deja fecioarei necunoscute care-l g sise pe afla al turi de mica siren . Înso it de mica siren . prin ul se ar t bun fa a de ea i afectuos. î i z ri surorile. o for roz. de i din acea zi nici c-o mai v zuse. Iar pe pasarel nu coborî alta decât necunoscuta fecioar care-i bântuise gândurile tân rului prin ! Prin ul se gr bi s-o întâmpine. fa adev rat. Deodat . Mica siren urc i la bord i corabia ridic ancora. Chiar i atunci când se de care se purta atât de tandru. 107 Odat cu ivirea zorilor. Apoi se arunc în valuri. iar mica siren auzi o voce ca un clinchet de clopo ei: rm. cei doi hot râr s fac nunt . Într-o zi. Pg. arunc pumnalul în ap . iar mica siren sim i c se transform în piatr i un cu it i se înfipse în inim : avea s -l piard pe prin pentru totdeauna. fericit s -l aib lâng ea pe prin ul pe care-l iubea. Ia-l! Ucide-l pe prin înainte s se crape de ziu i te vei preface din nou într-o siren ! Mica siren lu pumnalul i intr în cabina în care dormeau prin ul i frumoasa sa aleas . se auzi strigat dinspre mare i. C ci i ea îl iubea la fel de mult pe cât o iubea el. mica siren se apropie de balustrada pun ii. Î i aminti de cuvintele vr jitoarei i se preg ti s moar . ferici ii îndr gosti i se preg tir s plece într-o c l torie pe corabia care-o adusese pe tân r . i. prin întuneric. Nici fecioara necunoscut nu-l uitase pe prin i. îndurerat de pierderea prin ului ei. prin ul ie i s-o vad . curând. aici. îl s rut doar i apoi se întoarse pe punte. suntem surorile tale! Am auzit ce i s-a întâmplat. frumoasa siren se întoarse pentru ultima oar spre el. din gândurile lui nu disp rea nici m car o clip fa a tinerei necunoscute. de i nu-i putea vorbi. La câtva timp dup nunt .

vino cu noi! Pg. . pân când în locul în care c zuse fulgul se ivi o fecioar frumoas . Pg. Î i ridic privirea i o v zu din nou pe frumoasa fecioar . auzi un clinchet de clopo ei. Doar Gerda mai inea la el. Din acea ti. Cristalele sale dantelate crescur tot mai mult. . spuse el. cu totul i cu totul din ghea . Nici c Z pezii.Mi-a intrat ceva în ochi. 110 Într-o zi. i o s ne distr m de minune! îi spuse Regina Z pezii.Cine sunte i voi? întreb mica siren . când Karl se juca în z pad . i era tia c fecioara era însp imânt toarea Regin a i numele s u rostit de .i rec p tase vocea. Karl deschise fereastra i. tras de cai. 109 Gerda se uit cu aten ie dar nu v zu ciobul din oglinda magic . pe când Karl st tea la geam privind cum cernea om tul. care de ast dat purta o mantie larg cu guler de blan a ezat într-o sanie mare. Într-o zi. Mica siren privi în jos. în odaie p trunser fecioar .. i cel în ochiul sau inima c ruia intra un ciob de oglind se transforma într-o fiin rece i du m noas . Într-o iarn . v zu ceva asem n tor unui fulg uria de z pad a ternându-se în gr din . Pg. Chiar i m z rica ce cre tea pe pervazul ferestrei lui Karl î i întinsese tulpinile peste strad ca s se îmbr i eze cu trandafirii ce cre teau la fereastra Gerdei. mirat c .Mic siren .E ti cu noi în cer! Suntem zânele aerului! Îi lu m cu noi doar pe aceia care s-au ar tat buni fa de oameni. oglinda se sparse i cioburile ei se împr tiar în lume. Karl deveni un b iat r ut cios. Închise geamul i se a ez lâng Gerda care citea o carte: . 108 REGINA Z PEZII A fost odat ca niciodat « un vr jitor care a ticluit o oglind în care dragostea ap rea ca fiind ur . Karl i Gerda erau doi copii care se iubeau tare mult. c tre corabia prin ului i ochii i se umplur de lacrimi. întrucât apucase s intre adânc în ochiul lui Karl.Prive te! Florile p mântului ne a teapt lacrimile care se vor preface în roua dimine ii! Haide.Leag s niu a ta de sania mea. Unde m aflu? . odat cu aerul rece. de i devenise nesuferit i necioplit. vino cu noi! .

.Unde este acum? strig Gerda.Dac îl cau i pe Karl. Întreaga iarn . Pg. Pg. În dep rtare se z rea castelul Reginei Z pezii. dintre copaci ap ru un ren. .Vino! îi strig Gerda. se oprir . b iatul f cu întocmai i. Lacrimile fierbin i topir încet inima de ghea a lui Karl. Când ajunse în înghe ata tundr . m z rica i trandafirii abia se târau. . dar acesta era de neg sit. dar ace tia plutir înapoi pe Pe înserate. în scurt timp. Karl urc în sania mare. curând. De cum buzele ei de ghea inima b iatului înghe i el uit de Gerda i de întreaga lui via îi atinser fruntea. Însp imântat. Gerda îl c ut pe Karl. .Î i voi da pantofii mei ro ii. Gerda coborî la râu. iar un corb veni în zbor s se a eze pe o crac . îi f g dui Gerda râului. barca se opri la rm. Cuprinzându-l cu bra ele.Karl! Pg. sania cea mare se ridic spre cer. . Lacrimile fierbin i picurar pe ochii lui i apoi îi c zur pe piept. Era a ezat pe o piatr . aterizar pe o imens câmpie alb . Karl se inea de s niu a lui i. sperând c râul o va purta spre locul unde se g sea Karl. în mijlocul unei p duri. rm. Gerda izbucni în plâns. Apropiindu-se. r spunse renul. de pân atunci. dac -mi spui ce s-a întâmplat cu Karl. îl invit Regina Z pezii. . Gerda îl strig : . 112 . În acela i moment.Vino s te înc lze ti. l-am v zut zburând în sania Reginei Z pezii! spuse corbul.În Laponia. 113 Dar Karl continua s . Prinse i el s plâng i astfel ciobul de oglind îi ie i din ochi. te voi duce chiar eu acolo! Gerda se urc în spatele renului care porni în galop spre nord. iar b iatul î i aminti iar i de Gerda i de via a lui de pân atunci. În cele din urm .i fixeze privirea înainte. Gerda se urc într-o b rcu i prinse s vâsleasc . privind pierdut înaintea lui.Ca vr jit. Când sosi prim vara. luminat de aurora boreal . iar Gerda reu i s -l vad în treac t i pe Karl. refuzând s înfloreasc sau s se îmbr i eze ca înainte. iar regina îl s rut . 111 i î i arunc pantofii în ap .

Dar mica vânz toare de chibrituri. 114 FETI A CU CHIBRITURI A fost odat ca niciodat « o feti care. Feti a aprinse un alt chibrit care lumin zidul de lâng ea. abia desc lecar c privirile le c zur pe m z rica i pe trandafirii care se îmbr i aser din nou. se vedea o mas înc rcat cu bun t uri. În fa a ei i se înf i Pg. 115 Î i întinse mânu ele spre cuptor. Era Ajunul Anului Nou. cu beteal . De dincolo de ferestrele luminate a giorno r zb teau râsete i cântece. i nu era deloc mult: un loc c lduros i ceva de mâncare. dar chibritul se stinse i magia disp ru. tremurând de frig.O. micu a vânz toare aprinse un alt chibrit. Pg. ce frumos! opti feti a. iar str zile înz pezite erau pustii. Oamenii se preg teau s întâmpine Noul An. În spatele ei. Biata feti ! În doar câteva secunde v zuse tot ceea ce via a îi refuzase. Noaptea p rea acum i mai neagr i mai friguroas . ridicând chibritul. 116 Aprinse un al treilea chibrit i de ast dat se întâmpl un lucru i mai minunat.Iar renul îi duse pe copii înapoi acas . 117 bunica! i cu globuri str lucitoare. Frumosul pom de Cr ciun pieri în întuneric. În fa a ei se în l a un pom de Cr ciun. i n lucirea. ca s aib ce mânca. . odat cu el. îmbr cat în zdren e i cu un al pe umeri. st tea lâng o fântân . înflorind zâmbitoare. v zu în ea un cuptor bine încins. Micu a vânz toare de chibrituri întinse mânu a spre o farfurie. i încerc s -l aprind . pref cându-l într-o fereastr de cle tar. Ah. Ochii feti ei se umplur de lacrimi! Pg. de-ar fi putut aprinde un chibrit! Cu mânu ele tremurând. Nedându. semn al prieteniei lor ve nice! Pg. Dege elele îi înghe aser bocn . Dar flac ra îi arse dege elele i se stinse.i prea bine seama ce se întâmpla. vindea chibrituri pe strad . Nu vânduse nici m car o singur cutie de chibrituri întreaga zi. dar în acea clip chibritul se stinse i. Ce i cald era flac ra! Micu a vânz toare de chibrituri f cu palma c u în jurul fl c rii i. împodobit cu mii de lumân ri. scoase un b frumoas ca prin farmec. Ajun i.

r mâi cu mine! o rug ea. i str b tând o p dure. înconjurat de chibrituri arse. bunicu a nu disp ru. se vor întinde pe el i nu. încrezându-se în spada sa. ia-m cu tine! Ap rur zorii. În apropierea fântânii z cea trupu orul f r via al feti ei. plângând: . Dar dac vei a terne în fa a lor tergarul sta al meu. Spre uimirea sa. 118 AMNARUL FERMECAT A fost odat ca niciodat « un o tean viteaz care se întorcea acas de la lupt . Întinzând amnarul vr jitoarei. se g se te un cuf r cu monede de argint. într-un loc unde nu e frig. o teanul o întreb : . i. prin buzunare îi sufla vântul.. În spatele celei de a doua. În ciuda faptelor sale de vitejie. p zit de un dul u cu ochii cât pietrele de moar . s câ tigi o gr mad de bani? . unde nu înduri de foame i f r durere! Pg. d du peste cele trei u i i peste cei trei dul i.Bani? A face orice pentru bani.Ce-ai zice. N-o s fie greu deloc. 119 Ar tându-se îns b nuitor. Tot ce ai de f cut e s cobori prin copacul g unos de colo pân o s ajungi într-o grot . iar soarele ters abia lumina fântâna de pe drumul înghe at.Bunicu o. O teanul î i leg u funie în jurul mijlocului i. ci r mase lâng ea zâmbindu-i.Prea bine! continu vr jitoarea. Apoi î i desf cu bra ele i micu a vânz toare îi s ri la piept. vei da peste un alt dul u cu ochii cât turnurile unui castel.Dar tu ce vrei în schimb? . se l s prin copacul g unos. se afl un dul u cu ochii cât farfuriile. într-adev r. având buzunarele pline cu monede. precum spusese vr jitoarea. care p ze te un cuf r cu monede de aur. Astfel.Doar s -mi aduci un amnar vechi pe care l-a uitat acolo bunica mea! spuse vr jitoarea. întâlni o vr jitoare care-i spuse: . anun ând o zi rece. r spunse o teanul. o întreb : . care p ze te un cuf r mare cu monede de aram . tot ce avea era spada lui. Pg. . aprinzând un chibrit dup altul ca bunica ei s nu dispar asemenea celorlalte n luciri. Acolo vei da peste trei u i. i în curând se întoarse.i vor face niciun r u. sold elule. Iar dac vei deschise i a treia u . În spatele primeia. vei putea duce cu tine câte monede vei putea c ra.Bunicu o. Dar zâmbetul de pe fa a ei ar ta c micu a vânz toare de chibrituri era departe.

i când îl aprinse de trei ori. Aprinzând de dou ori amnarul. 121 Sco ându-l la iveal . în fa farfuria. o teanul aprinse amnarul.i cheltuiasc banii: pe petreceri dansante.Dar la ce î i trebuie ie asta? Vr jitoarea se n pusti asupra lui. 122 De îndat . dul ul cu ochii cât turnul îi aduse monedele de aur. Pg.i apoi de drum. dul ul se întoarse ducând-o pe prin esa adormit .. odat cu prima scânteie. întrucât o veche profe ie spunea c aceasta urma s se m rite cu un simplu o tean. Bogat de-acum.D -mi-l! D -mi-l numaidecât! Atunci o teanul strig : Pg.i funia.i seama c o teanul nu mai avea un chior. hangiul îl d du afar din camer . Într-o sear . Dovedindu-se cam mân spart . care spuse: . Dar banii se terminar repede i tot atât de repede disp rur i Äprietenii´. Aflându-se el într-o zi la palat. o teanul î i g si degrab prieteni care s -i spun cum s . O secund mai târziu. o teanul se sim ea aidoma unui prin . î i aminti de amnarul vr jitoarei. Dându.Care i-e dorin a. O teanul nu se putu opri s n-o s rute. În diminea a urm toare. v zându. Pg. st pâne? . tân rul o tean ducea via a unui adev rat nobil. î i spuse: ÄÎn sfâr it. auzi c regele nu îng duia nim nui s -i vad fiica. B nuitoare. Omul î i g si o od i într-un pod i în fiecare zi mai strângea oleac centura. pot s petrec i eu dup placul inimii!´ Cu mica lui avere. fata le spuse alor s i c avusese un vis.Adu-mi-o pe prin es ! porunci el. Ajungând într-un ora . pe cale ti minunate i pe spectacole. îl aprinse i. dul ul se înapoiase cu o pung de bani. Seara. l sându-l pe drum.A-adu-mi o gr mad de monede! bâigui uimit o teanul. . asta e mul umirea pe care o primesc! Ei. 120 . las¶. care-i aduse monede de argint. Î i cump r o pereche nou de cizme i merse la cel mai vestit croitor de ora . c vezi tu! i desf cându. în fa îi ap ru dul ul cu ochii cât pietrele de moar . o leg cu ea pe afurisita de vr jitoare.A adar. ipând: . regina puse ca îi ap ru câinele cu ochii cât .

a fost scris sub forma unui poem de trei sute de versuri. o teanul a fost prins de str jerii împ ratului care hot rî ca acesta s fie spânzurat! Pg. 123 Când sosi ziua execu iei. în Dublin. nefiind scrise în vreo carte. Ini ial. A murit în 1745. i. Era vorba de o poveste foarte lung .Prorocirea s-a îndeplinit! i. regele î i b g capul între umeri i-i spuse reginei: . iar . Aceast satir a fost publicat în 1726. la Londra. la Vene ia. povestea fluiera ului. copii împingând c rucioare cu c rbune spre o fabric . înc înainte de aceast perioad . în jurul e afodului se adunase o mare mul ime de oameni. În stânga. Primind îng duin a de a fuma o ultim igar . Pg. el mai aprinse de trei ori amnarul. Personajele i întâmpl rile erau adesea asem n toare. Sus. Animalele erau atotprezente. În secolul al XIX-lea. Anglia. iar magia nu lipsea din pove ti. o teanul se însur cu fata de rege.fiica ei s fie p zit i astfel dul ul a fost dat la iveal ! Numaidecât s-a dat alarma! În zori. Într-o secund . Uluit. de la o persoan la alta. Povestea a fost publicat în anul 1842. curând. ini ial. într-o epoc a industrializ rii. nu peste mult vreme. Spre spaima tuturor. C l toriile lui Gulliver. dar numai pentru a-i invita pe dul i la petrecerea de nunt ! Pg. 125 Fluiera ul din Hamelin. în Anglia. a copiilor i a l comiei sfetnicilor ora ului e devenit preferata micilor cititori de pretutindeni. s-a creat o nou Browning a scris pove ti în secolul respectiv. 124 BASME ENGLEZE TI Istoricul basmului. Jonathan Swift s-a n scut pe 30 noiembrie 1667. dar foarte cunoscute în literatura pentru copii au i important mi care: literatura pentru copii. nu a fost scris pentru copii. În 1819. Primele basme au fost r spândite pe cale oral . Swift scrisese într-o oarecare m sur în aceast direc ie. Gulliver î i folose te statura uria pentru a sc pa din Lilliput. o teanul aprinse amnarul de trei ori. Irlanda. ap rur cei trei dul i care se repezir la str jeri. mesajul era foarte clar i. Italia. Oricum. Robert Browning s-a n scut pe 7 mai 1812. So ia sa a fost poeta Elizabeth Barrett Browning. i a murit pe 12 decembrie 1889. în Anglia a fost promulgat o lege care interzicea angajarea copiilor mai mici de nou ani. motiv pentru care pove tile au trecut de la o ar la alta i dintr-o limb în alta.

Trebuie l sat s se r ceasc . Inten ia lui Swift a fost s satirizeze via a social poveste clasic pentru copii. în acela i timp. ea refuza de fiecare dat . Într-o zi. al c rei nume era Bucle-Aurii. Mama-urs g ti un terci foarte gustos. i a f cut-o cu o imagina ie atât de fecund . feti a cea înc p ânat .devenit doar primele dou p r i. iar Copilul-urs avea un p tu de lemn de cire . o priveli te obi nuit . ÄPuah. cel al Mamei-urs era de m rime medie. Unul mare pentru Tat l-urs. O s arunc o privire în untru. Fiecare urs era uria . Fluiera ul arlechin cântând la fluierul s u fermecat. Mama-urs era de statur mijlocie. Mama-urs avea o mul ime de prieteni cu care se vizita în toate dup -amiezile ca s schimbe sfaturi i borcane cu gem. Tatai dr g la . unul mai mic pentru Mama-urs i unul foarte mic pentru Copilul-urs. culegând floricele. locuia o fat blond care avea aceea i fire ca i Copilul-urs. iar Copilul-urs era micu dintre ei avea câte un pat dup propria sa m sur . Nu e frumoas cum e . Cel al Tat lui-urs era mare i confortabil. 128 Prin urmare. Ce-ar fi s -i facem o vizit Castorului c ruia i s-a n scut un nou prunc? Mama-castor ar fi încântat ! Pg. scoate to i obolanii din Hamelin. intrând mereu în tot soiul de buclucuri. pornir pe malul râului. Foarte populare devin i ziarele. Nu peste mult vreme. mai fiind i tare înc p ânat . Dup ce-l prepar . În parte. Pg. ajunse lâng c su a ur ilor. Pg. încât a reu it s creeze.i p l riile când îl întâlneau. Pe masa din buc t rie erau aranjate cu mult gust trei castroane de por elan. astfel încât. asta era din cauz c se dovedea un fanfaron i o pacoste. în 1870. din Londra. spuse: . velocipedul devine. o Sus. î i spuse ea. sco ându. ce cas urât au i ur ii tia´. Vecinii îi ar tau mare respect Tat lui-urs. Nu departe. i politic din ara sa. 127 Lâng vatr se g seau un ditamai jil ul sculptat pentru capul familiei. atunci când Copilul-urs o chema s se joace acas la el. Numai Copilul-urs nu prea avea prieteni. un scaun de catifea albastr pentru Mama-urs i un sc unel mic pentru Copilul-urs. coborând dealul. printre cele mai cunoscute fiind The Times. 126 BUCLE-AURII I CEI TREI UR I A fost odat ca niciodat « o familie de ur i care tr ia într-o c su dintr-o p dure întins . La dreapta.

ridicându-se brusc în capul oaselor. cei trei ur i se gr beau spre cas . în care dormea BucleAurii. goli castronelul.Terci! strig ea. Bucle-Aurii adormi în patul Copilului-urs. Tat l-urs v zu c u a era întredeschis . dar mor de curiozitate s v d unde doarme Copilul-urs. uitându-se dup u . se plânse Copilul-urs. ad ug : Cred c-o s m întind numai un minu el« s încerc p tucul« i. o lu la s n toasa!â spre casa ei! . Apoi. 129 Dup care p trunse în casa r mas goal i se apuc s cerceteze buc t ria.M ri i pasul! spuse el.E cineva acas ? strig ea.Nu pleca! Stai s ne juc m împreun ! strig dup ea Copilul-urs. 131 Dând buzna în buc t rie. Pg. Însp imântat de fe ele îmbl nite care st teau aplecate asupra ei.i cineva mi-a rupt sc unelul. În vremea aceasta. l sând masa murdar . .casa mea. urc sc rile. gustând din castronelul Copilului-urs. urcând to i trei sc rile. . i Bucle-Aurii se trânti în sc unelul cu pricina. . Nu chiar tot atât de frumos ca patul meu. .. Din dep rtare.´ Feti a b tu la u : Cioc-cioc!. coborând sc rile. Ce bun! Ce bun! murmur . A intrat cineva în cas ! Pg. numaidecât. dar merge! C scând.Unde m aflu? strig feti a.tiam eu! cineva a dat iama prin terciul nostru« . Bucle-Aurii s ri din pat i. ip furios: . . Dar sc unelul se rupse i feti a c zu pe podea! F r s -i pese nici cât negru sub unghie de pocinogul f cut. Bucle-Aurii î i continu c ut rile.. Copilul-urs o gâdil în talp . se apropiar tiptil de patul Copilului-urs.Mmm! Ce moale e! spuse fata. sta scaunul Mamei-urs« iar sc unelul sta e sigur al Copilului-urs. Pg. 130 Nu exista niciun dubiu care pat îi apar inea Copilului-Urs.Aha! sta trebuie s fie jil ul lui Tata-urs. . Nimic! . i cât ai clipi din ochi.

Dar ai grij c so ul meu. Bucle-Aurii deveni o feti tare cuminte. când ajunse în vârf. O s . Dar când se întoarse acas . Peste noapte în curte crescuse un gigantic vrej de fasole al c rui vârf trecea dincolo de nori. Se împrieteni cu Copilul-urs la care mergea adesea s se joace. î i spuse b iatul. . cioc ni de câteva ori în poarta enorm . Când vaca îmb trâni. Pg. dar. se gândi Jack fericit. mama lui Jack îi spuse acestuia s-o duc la târg i s-o vând .Ce-i cu tine aici? îl întreb un glas bubuitor. împreun cu fiul ei Jack. când v zu c -l sus in. Tocmai terminase de b ut laptele când auzi un zgomot teribil. ascunde-te degrab . A doua zi de diminea .M-am r t cit i mi-e tare foame! Femeia. . Fiind foarte curios. 134 . 132 Jack i vrejul de fasole A fost odat ca niciodat « o v duv s rac ce tr ia într-o c su .Ce-i f cut?! Aveam nevoie de bani s putem cump ra o vi ic . Jack z ri un castel uria de piatr . maic -sa se învine i de furie. r mânând f r lapte. cu toate acestea. m nânc copii. i a a r maser prieteni pe via ! Pg. Singura lor avere era o vac de lapte. îl privi cu blânde e. intr în cas . Alteori. Ajuns acolo. Dac -l auzi venind. a a c primi. Dar pe drumul spre târg. b iatul se c r pe vrej i. Of. Pg. vreodat . ÄBoabele alea chiar au fost fermecate´. c pc unul.i privirea. porni spre castel. r mase uluit de ceea ce v zu. când Jack ie i din cas . venea Copilul-urs la ea. ÄM întreb cine locuie te în el´.Î i dau cinci boabe de fasole fermecate în schimbul vacii tale. Jack se întâlni cu un mo neag. murmur : .Din ziua aceea. Jack tremura de fric . c reia îi pl ceau copiii.i dau un castron cu lapte. se trezi deasupra norilor. b iatul d du cu ochii de cea mai mare femeie v zut Însp imântat. P i cu aten ie pe nori i. Privind uimit în jur. îi oferi mo neagul. Jack se gândi c e o afacere bun . Dup care lu cele cinci boabe i le arunc pe fereastr .Intr iute! îi spuse ea. 133 . . acum suntem s raci lipi i p mântului! Doar un prost nac ar schimba o vac pe cinci boabe de fasole! r bufni ea. Ridicându.

i numere galbenii i a a îl fur somnul. Ajuns la vârful vrejului. Vezi i auzi copii peste tot. adulmecând i privind prin odaie. .Unde-ai fost. . Pg. golind punga cu galbeni în fa a ei.E vreun copil pe-aici? întreb c pc unul.Ho ul! Ho ul! r cni el. Äaltfel o s m înfulece cu tot cu fulgi!´ Pg. Stai jos i bag -n tine! Ceea ce c pc unul i f cu.Asta-i tot ce ai luat? O g in ? f cu ea dezam git . . c pc unul a ez o g in pe mas . în f c g ina i p-aci i-e drumul! Îns cotcod citul g inii îl trezi pe c pc un! . o v zu pe mama sa care-l a tepta îngrijorat . Apoi. 137 Galbenii fur cheltui i pe o mul ime de lucruri de care Jack i mama sa nu avuseser prilejul s se bucure înainte. prinse s coboare cât putu el de repede. Pg. mama lui îl a tepta îngrijorat .Iute.Vezi?! îi spuse el. Numai la asta î i st capul. Jack ie i din ascunz toare i. nu dup mult timp. . 135 Dup ce termin de mâncat. îi povesti mamei sale de-a fir a p r p ania sa de deasupra norilor.i i un pocal cu vin. N-am gre it când am schimbat vaca cu boabele de fasole fermecate. dragul meu? Vrei s m mor de grija ta? i ce vrej mai e i sta? Ce fel de«? Dar Jack o întrerupse. ascunde-te! îi opti femeia lui Jack. Jack porni pe drumul care ducea peste nori. Iar g ina aceea f cea ou cu totul i cu totul de aur! Jack a tept ca uria ul s adoarm . miros sânge de copil! r cni c pc unul. ÄSper s nu m vad ´. î i umplu cu ele o pung nu prea mare. . . el i mama sa aveau s o duc mai bine. Dar. c pc unul prinse s . banii se risipir .. Dup aceea. ap ru i c pc unul care se a ez s m nânce. Când atinse p mântul cu picioarele. Dar Jack era deja departe! Iar când ajunse pe p mânt.Tipatil-tarantil. Amândoi erau din cale-afar de ferici i. . Intr în buc t rie i se ascunse ca i mai înainte. gândi b iatul tremurând ca o frunz .Un copil? repet femeia. Dup o vreme. c ci el era. Jack se hot rî s mearg din nou la castelul de deasupra norilor. apoi ie i din ascunz toare. v zând monedele de aur de pe mas . umplându. 136 Mul umit galbenilor înh a i de la c pc un.

i. 138 Jack i mama sa devenir astfel oameni cu stare. se urc iute pe mas c pc un: . î i lu inima-n din i i prinse s se ca ere din nou pe vrejul uria de fasole. Din ascunz toarea sa. într-o sear . pe c pc un îl cuprinse somnul. Ascultându-i cântecele fermec toare. g ina scoase un ou de aur! i tot a a în fiecare zi! Pg. ca i o mul ime de alte lucruri. A a c ori de câte ori un drume le cerea hran sau un ad post. Îns averea nu aduce întotdeauna fericirea. Fiul ei încerca adeseori s o mai înveseleasc . Jack intr în odaia mamei sale i. trezindu-l pe . îi spuse el mamei sale. Angajar tâmplari care s le reconstruiasc din temelii casa i cump rar mobil din cea mai scump . î i spuse el. el intr pe o fereastr uitat deschis . se l s s coboare pe el. Mama lui Jack era tot mai îndurerat . mânca pu in i. B iatul fugea cât putea el de repede.St pâne! St pâne! Scoal -te! M fur un ho ! Trezindu-se. ar tându-i harpa. Toate ou le de aur pe care le scotea g ina nu puteau s-o înzdr veneasc pe mama sa. î i aduse harpa lui magic . Dup ce c pc unul î i lu cina. Se strecur în buc t rie i se ascunse sub o oal mare. în cele din urm . Într-una din zile. 139 ÄCe-ar fi s m întorc la castelul c pc unului? Poate c acolo voi g si ceea ce-mi trebuie ca s-o vindec pe mama´.Prive te ce i-am adus! înh ând harpa o rupse la fug de-i sfârâiau c lcâiele. Jack era disperat i nu tia ce s fac . A a c b iatului îi veni o alt idee! Pg. îl auzi pe c pc un sfor ind. îi spuse: . Dar harpa prinse s strige. nu dup mult timp. mai mult alunecând! Pg. Zâmbea rar i numai atunci când Jack era în preajma ei. Jack se l s i el vr jit de i cântul atât de dulce! Când.A teapt s vezi. i nici unul dintre doctorii care se perindar prin casa lor nu reu i s afle pricina bolii. mama lui Jack c zu la pat grav bolnav .i pierduse tot interesul pentru ceea ce o înconjura. nu-l refuzau niciodat . c pc unul porni numaidecât pe urmele lui jack. i. Ajuns la castel. 140 Ajuns acas . Ajuns în sfâr it la vrejul de fasole. Coliba lor veche se pref cu într-o cas ca-n pove ti! Dar Jack i mama sa nu uitaser anii când se zb tuser în nevoi..

dar î i d du seama c p rul îi fusese prins de p mânt. înfruntând valurile întreaga noapte.i coboare privirea i nu mic ia fost mirarea când v zu c pe pieptul lui st tea un omule foarte mic. ancorat în portul Bristol i care se îndrepta spre India. în scurt timp. pân -i ajunse la b rbie. a c zut într-un . Reu ind s . Deodat . curajului i iste imii sale. Prinzându-l în palm pe omule ul din fa a lui. î i eliber i cel lalt bra i se str dui s -i arate c -i era foarte sete. Pg. Deodat . De când primise boabele de fasole fermecate. via a lui Jack se schimbase întru totul. Istovit. Gulliver se întoarse pe o parte. La fel p i i cu cealalt mân . dar cu un ultim efort Jack puse vrejul la p mânt! C pc unul c zu direct peste un pisc din apropiere i nici c se mai scul vreodat de acolo! Cântecul fermecat al harpei o înzdr veni pe mama sa. tr i o aventur uluitoare! În timpul unei furtuni dezl n uite. marea s-a potolit în sfâr it.i salte capul. Jack auzi vrejul zguduindu-se cu putere! C pc unul venea dup el! . ap rur mai multe care ce duceau butoaie rm pustiu. 142 Î i miji ochii i încerc s . iar corabia s-a scufundat. zâmbind cu ging ie. Încerc atunci s . Când s-a trezit. M sura vreo cincisprezece centimetri i era înarmat cu arc i s ge i. Îmbarcându-se pe corabia i datorit Antilopa.Ascunde harpa i adu-mi un topor! Trebuie s tai vrejul! îi strig Jack mamei sale. iar curentul l-a purtat pe doctorul nostru spre un somn adânc.Iar harpa prinse s cânte un cântec fermec tor. Gulliver s-a ag at de o bucat de lemn. Omule ul scoase un fluierat ascu it i. 143 Abia atunci î i d du seama c o mare armat de omule i îl legaser cu funii. dar nu i-o putu mi ca. el i mama sa tr ir ferici i împreun ! Pg. Deja se vedeau bocancii uria i ai c pc unului. G ina continua s fac ou de aur. soarele era de-o suli pe cer.i ridice mâna la frunte. sim i ceva care i se târa pe picior i apoi pe piept.i elibereze bra ul drept. 141 C l toriile lui Gulliver A fost odat ca niciodat « un doctor englez numit Gulliver. dar tot ce putea vedea era cerul i nu pricepea deloc ce i se întâmpla. Pân i picioarele îi fuseser legate! În jurul lui. a fost aruncat peste bord. Gulliver auzea tot felul de oapte. Spre diminea . Pg. Gulliver încerc s .

Gulliver goli vreo cincizeci de butoaie. o lam . la o adic . Împ ratul dori s tie cum se folosea Gulliver de fiecare dintre aceste obiecte. din timpuri str vechi. Gulliver fiind condus c tre un turn unde se adunaser o seam de demnitari. Omule ii se ar tar tare impresiona i. Pg. 146 Gulliver înv la rândul lui o mul ime despre modul de trai al lilliputanilor. Gulliver î i recuperase spada. Doctorul îng dui omule ilor s -l leg de un picior. Neputând s . ajunser în ora . Gesticulând abitir. jurnalul. Gulliver puse la p mânt un pâlc întreg de copaci. râurile ± toate aveau dimensiunile reduse. Gulliver se gândi s -i surprind cu ceva i trase o salv cu arma sa. Vorbeau la un megafon uria i Gulliver distinse cuvântul Lilliput. cu o singur lovitur de spad . Î i d du seama c a a se numea ciudatul inut în care ajunsese. în curând. Lilliputanii îi aduser tot felul de bucate. Gulliver îl inea ca pe un soi de ostatic pe omule ul care p rea s fie eful. În largul m rii se g sea o insul numit Blefuscu. Doctorul se mi ca cu mare aten ie pentru a nu v t ma pe vreunul dintre omule i. Pg. se ridica o cl dire impun toare. un pistol. 144 În curând. veneau o gr mad de oameni s -l vad pe uria . Printre ei se g sea i împ ratul. ai c rei locuitorii erau. Într-una din d i. de i tia c . Afl astfel de ce cei mai mul i dintre ei mergeau mereu înarma i. se putea elibera f r probleme. ace tia îl f cur s în eleag c era timpul s se scoale i s -i urmeze. aducându-i fiecare câte ceva de-ale gurii. la Gulliver veni o solie din partea împ ratului. Copacii. Din epava cor biei. Pg. ceasul. Al turi de turn. iar Gulliver nu tia c . amândoi au în eles c nu aveau a se teme unul de cel lalt. repetat de mai multe ori. destinul s u se va schimba. Treptat. au înv at s comunice cu el. în care Gulliver a fost îndrumat s locuiasc . cerându-i acestuia s vin degrab la palat. Într-o bun zi. dup care ron i câteva chifle de m rimea unor alice.pline cu b uturi. câteva monede i un pieptene vechi. T râmul cutreierat de Gulliver era unul în miniatur . din acel moment. În fiecare zi. Dar. vr jma ii lilliputanilor. 145 Doctorul Gulliver se afla în rela ii excelente cu împ ratul. În tot acest timp. Suveranul se ar t deosebit de interesat de felul în care.

Uria ul era mult prea pre ios pentru împ rat« care uneltea s ocupe insula Blefuscu. le scufund . ori de câte ori avea nevoie de ajutor. se apropie de portul din Blefuscu. dup niscaiva epave care s fi fost purtate de curen i. Gulliver a fost bine primit în Blefuscu i. ducându-le în largul m rii. s rea care mai de care s -i fie de folos. te vom otr vi! Lui Gulliver i se f cu fric .p trund în untru. Prin urmare. Ajungând acolo. Când ap ru. Nu avea îns de unde s împ ratul nu. prinse s ticluiasc un plan de atac. Curând. 147 Mai întâi. Într-o noapte. pe timpul nop ii. Majestatea Sa îi dest inui c un r zboi sta s înceap . Gulliver cercet coastele insulei. în cele din urm . c tre rm. spre surprinderea tuturor. Apoi. B gând de seam c apa îi ajungea doar pân la mijloc. Timp tie c . de i cu mare trud . ceru s fie primit de rege. împ ratul primi condi iile. Insula Lilliput era salvat ! Gulliver era sigur c de-acum avea s se întoarc în ara lui. A tept o zi în care cea a cuprinse toat marea i. dar. împ ratul urma s -l ajute pe Gulliver s se întoarc în lumea de unde venise. Pg. Împotriva otravei nu avea nicio arm de ap rare. Iscoadele îi aduseser la cuno tin c vasele de r zboi ale celor din Blefuscu erau gata s invadeze insula lor. rupse odgoanele cu care erau legate cor biile i.i va ine f g duiala. dac lilliputanii aveau s înving . 149 Mai întâi. 148 Dar nici nu se gândea s -l lase pe Gulliver s plece. cei din Lilliput nu vor îndr zni s v atace! Nu v cer în schimb decât s m ajuta i s m întorc în ara mea. Comandantul o tilor îi spuse lui Gulliver: . reu i. c nu vor fi victime. hot rî s fug . i a doua. Pg. intrând în ap . Împ ratul îl întreb dac voia s sar în ajutorul lilliputanilor. Gulliver ceru ca fundul m rii s fie m surat de jur împrejurul insulei.Cât timp m aflu aici. c . suveranul îi d rui o p l rie neagr care fusese croit de dou zeci i patru de croitori. d du peste carcasa unei b rci e uate pe mal. Fire te. c ruia îi spuse: . Îi lu mai multe luni de-a rândul. Gulliver îl a tept pe împ rat în curte. Drept r splat . Putea fi reparat .Dac nu te vei supune poruncilor împ ratului. îns cu dou condi ii: prima. înc rc o corabie cu lucrurile lui i o trase dup el spre Blefuscu. Gulliver accept . Pg.

Apoi. Am sc pat o mul ime de ora e de gândaci i lilieci. de i nu avea nicio idee unde ar fi putut g si a a ceva. . cerând primarului i consilierilor s fac ceva pentru a stârpi molima. c ci pisicile î i f ceau cu prisosin datoria.Eu sunt fluiera ul arlechin! le spuse el. îmbr cat în straie frumos colorate. Se l sase o cea deas ce un curent prinse s -l poarte cu i stranie i. o s scap i ora ul vostru de obolani. 152 . Pân mâine-diminea picior de obolan în Hameln. Spre surprinderea lor. Pg. nu se va mai g si . Spre marea sa bucurie. obolanii începur s se înmul easc . n v leau în case i mâncau orice g seau f r osebire. dintr-odat . un or el în nordul Germaniei numit Hameln. i totu i. într-o zi. Curând. în lumea lui! Pg.S aducem mai multe pisici! strig unul. 150 Fluiera ul din Hameln A fost odat ca niciodat « i mai este i ast zi. În sfâr it. zvelt. Cu anii. Dar pisicile fugiser cu toatele! Pg. Î i d m cincizeci de mii. în cele din urm . locuitorii se adunar în fa a prim riei. Consilierii se gr bir s deschid . Gulliver se reîntorsese. locuitorii din Blefuscu c rar la barc provizii de mâncare i ap . a ezat pe malurile unui râu mare.de treizeci de zile. Gulliver z ri deasupra capului pesc ru i. ora ul deveni o a ezare bogat . Gulliver pluti zile de-a rândul. se întâmpl ceva ie it din comun. Locuitorii erau oameni cinsti i. pân repeziciune. dac reu e ti! . Îngrozi i. Atacau hambarele i depozitele de grâne. Gulliver era preg tit de plecare! i dup numai câteva zile.Nu vreau mai mult de o mie! spuse lini tit str inul. 151 . Pentru o mie de galbeni. insula Blefuscu nu mai era decât un punct la orizont. nu erau minuscule ca în Lilliput. în pragul u ii st tea un b rbat înalt. v zu c p s rile aveau m rimea normal .O mie de galbeni! strig primarul. o maree neagr de obolani se rev rs peste ora . care ducea cu el un fluier lung. Exact atunci se auzi o b taie în u . . În Hameln obolanii nu reprezentaser niciodat o amenin are. aurit. fiind mul umi i cu traiul lor. când cea a se ridic .Trebuie s cerem ajutor! rosti grav primarul.

fluiera ul se îndrept . a a c mai mult de cincizeci de galbeni nu pot s . Era fluiera ul care le spuse: . . 153 Apoi intr direct în râu.Ah.A tepta i-m i pe mine! strig el. Dar înainta prea încet i. se auzi din nou un cioc nit în u a prim riei. î i îndulci i mai mult cântecul. omule.Cincizeci. dezv luind o intrare. obolanii sunt mor i. Când soarele ap ru pe cer.În elegerea a fost pe o mie de galbeni. atra i de dulcea a cântului. da. Pg. Str inul str b tu toate str zile din ora lini tit spre râul de la marginea a ez rii. locuitorii din Hameln dormir f r griji dup o vreme îndelungat . Dar când. disp rând. Curând.i croia drum ajutându-se cu o cârj . înainte s ajung .i dau. pân ce un bolovan uria se d du la o parte.Am venit s -mi da i mia de galbeni care mi se cuvine. . iar consilierii î i frecar mâinile de bucurie c g siser o cale a a de u oar s scape de afurisi ii de obolani. înecându-se i ducându-se la fundul apei.Cine nu. Ei bine. pân când curentul rapid îl acoperi pân la genunchi. i. f cu afectat primarul. Mult treab nu prea ai f cut. . urmându-l pe fluiera . În noaptea aceea. b ie elul infirm putea vedea pe tera i luminile str lucitoare din ea. obolanii îl urmar . prin ora se auzea cântecul dulce al unui fluier. î i p r sir casele.i în lumina înc cenu ie dinainte de apari ia zorilor. Iar prin u i i ferestre n v leau afar mii de obolani. R mas la distan . bolovanul alunec înapoi la locul lui. . nu mai r m sese i pe lâng fiecare cas i hambar. în spatele lui se adunase o armat întreag de roz toare. Ajungând. V zând aceasta. 154 Dar primarul cl tin din cap. La scurt vreme. i ce minun ii v zur copiii în munte! Lucru pentru care se gr bir s intre. Pg. În scurt vreme. niciun obolan de s mân ! Locuitorii izbucnir în urale.i respect promisiunile are de suferit! îl avertiz fluiera ul. din strad r zb tu în case cântul fermec tor al fluierului. în zori. chi ind i mârâind în graba lor de a-l urma pe fluiera . ve i regreta amarnic! spuse sup rat fluiera ul. sau nu prime ti nimic! . doar copiii îl auzir . Dac nu mi-i ve i da. în spatele fluiera ului se adunase un lung alai format numai din copii. Fluiera ul arlechin str b tea încet str zile Hamelnului. P r sind ora ul. s recunoa tem. fluiera ul porni spre poalele unui munte înalt i stâncos. Ultimul era un b iat infirm care.

cu atât se adâncea în bezna nop ii.Pg. r mase acolo a teptând zorile. bâldâbâc! c ru a cu aburi c zu într-un iaz. Dar diminea a. De bucurie. Noaptea. piticul se trezi înconjurat de broa te! Erau pretutindeni: în fa a lui.i copiii. se gândi s dea o mare petrecere! Pg. piticul plec la ora . În cele din urm . 156 C ru a cu aburi A fost odat ca niciodat « un pitic foarte iscusit. Intr-o buna zi. Piticului îi era frig i acum st tea i cu spaima în sân! Nu. 157 Dup petrecere. în ap i cea a. Pg. ap ru i regele broa telor. numai broa te! Dup o vânzoleal de nedescris. cu nego urile lui! Afacerile se dovedir de succes i în scurt timp cump r o mul ime de vechituri pe care le înc rc în c ru . tr ie te un trib de oameni ferici i. Deodat . departe. având el insomnie. înf urându. el cump ra i revindea tablouri. De atunci nu s-a mai auzit nimic de copiii disp ru i. dar umbl vorba c undeva. se stârni din senin o furtun i se r t ci. .i p r si îns c ru a i. îl g sir pe b ie elul infirm care le povesti întreaga p anie. locuitorii ora ului prinser s -i caute pretutindeni. piticul î i v zu eforturile r spl tite. Peste tot.Am fost prea lacomi. 158 Deodat auzi un or c it care se transform repede într-un cor de or c ieli. Negustor fiind. se ridic spate. Piticul tot a tepta s treac cineva care s -l poat ajuta. pendule i mobile vechi. pe drumul de întoarcere. trudea la realizarea unui vechi proiect: c ru a cu aburi. Se f cu lini te. Legendele lor spun c ar fi urma ii copiilor disp ru i din Hameln! Pg. î i spuser îndurera i consilierii care nu inuser seama de avertismentul fluiera ului. iar regele îl întreb pe pitic: . în i pe maluri. dup o mie i una de încerc ri nereu ite. cea a cuprinse întregul iaz. Cu cat înainta mai mult. iar când. De mult nu mai fusese a a de mul umit.i în jurul gâtului un al. pe scurt: toate vechiturile de prin poduri i pivni e i care nu mai foloseau la nimic. 155 Trezindu-se i neg sindu. pe un t râm de dincolo de mun ii înal i. în cele din urm . Dar bietul pitic era tare pl pând i trebuia s transporte obiectele grele cu c ru a. Dar soarta ii rezerva multe surprize! Noapte.

Cu to ii erau tare emo iona i. Dar m car las -m s -mi iau câteva lucru oare.Bine.A a e. Dar regelui broa telor. dup care prinse s de ire un fir lung de lân . piticul intr în c ru i.Regele î i ine f g duielile! îi aminti piticul propriile lui vorbe. broa tele nu se ar tar în stare s scoat c ru a din iaz. Ai promis c tot ce va intra în alul meu îmi va apar ine. Apoi ie i afar i începu s înconjoare c ru a cu firul în mân . f cu piticul deschizând u i a c ru ei.De acord! b tu regele din palme.Maiestate. Dar n-avea încotro. c ru a a fost scoas pe uscat. Venindu-i îns în alul meu ro u i vechi. Trebuiau chema i în ajutor un castor i doi obolani de ap .Ce cau i în regatul meu? . dar în schimb trebuie s -mi dai tot ce ai în ea! Pg. ast -noapte am c zut în iazul acesta! .i sco i c ru a din iaz. maiestate. care tocmai î i ridicase o cas în stuf.Cuvântul regelui e sfânt! ipe la gândul c avea s piard tot ce câ tigase în i lui o idee. î i voi da totul. te pot ajuta s . Regele.i scoase alul ro u. îi veni o idee: .Ah. Între timp. regele broa telor se prezent s .. legând-o ca pe un pachet.Nu e bine! Nu e bine deloc! urm regele. . Ce minun ii ai în c ru ? . câte pot intra . bâigui piticul.i ia r splata. Pg. pref când-o într-un palat! Piticului îi venea s c l toria sa. 159 Apoi î i frec mâinile mul umit.Dac vrei.i in cuvântul.. Cu toate astea. r spunse piticul înfrico at. Opera iunea era condus de un general. o mul ime de nimicuri f r valoare. dar nimeni nu are voie s cad în iaz f r îng duin a mea.i ine f g duielile! D du poruncile necesare i ap ru în mar chiar garda regal . maiestate! Regele broa telor în elese c fusese p c lit. Din nefericire. 160 În cele din urm . dar ast -noapte« . iar tu nu ai avut-o! . 161 . trebuia s .Pot s v d i eu asta. Cel pu in va fi pomenit c era un rege drept i avea onoare. În tiin at c poruncile îi fuseser îndeplinite. se adres regelui: . ie nu i-a mai r mas nimic. A a c se ridic în picioare i rosti solemn: . Pg. Cu toate lucrurile acelea î i putea împodobi c su a de stuf. maiestate.

În zilele noastre. care a tr it între 360-316 î. în Fran a.Bucuros c sc pase cu toat averea neatins . Au fost scrise între anii 1668-1694 i sunt peste 240 de fabule. A murit în 1695. La dreapta ± un ofi er c lare al regelui francez Ludovic al XIV-lea. iar fabulele lui sunt cunoscute în întreaga lume. 162 Fabulele lui Esop Fabulele lui La Fontaine ± Cele mai cunoscute fabule sunt cele scrise de Jean de la Fontaine.În schimb. sculptat de sculptorul grec Lysippus. Sus ± Jean de la Fontaine s-a n scut în 1621. dar nimeni nu tie cu siguran num r asta. 163 Oare Esop a existat cu adev rat? ± Unii cred c Esop a tr it în secolul al VI-lea î. Pg.Mai bine s v dau totul vou . era un spa iu adecvat dezvolt rii literaturii. piticul împ r i toate lucrurile prietenilor s i. printre care se i Jean de la Fontaine (cel din stânga îndep rtat). împreun cu înso itorul s u. acolo unde se adunau scriitori. Sunt considerate capodopere ale literaturii franceze. La Fontaine nu s-a n scut în Paris. participând la întâlnirile din saloane. . de atunci. la Paris. dar a venit în acest ora unde a întâlnit o serie de oameni foarte importan i. a unor doamne bogate. Î i va pl cea asta! Este cea mai bun miere care se poate g si în anul sta! Apoi se întoarse c tre ceilal i i ad ug : . cum ar fi poeme i mituri grece ti. Esop a intrat în legend . Asemenea multor altor scriitori de marc francezi (printre care i Charles Perrault). întinzându-i un borcan. . au influen at mul i scriitori. decât regelui broa telor! îi spuse el ursului negru. Paris« în anii 1600.Hr.Hr. fabule care. Ceea ce se tie e c exist o colec ie de fabule cu animale cunoscute drept Äfabulele lui Esop´. Sus ± un bust al celui presupus a fi Esop. La Fontaine a fost primit în Academia Francez .. care a scris în Fran a secolului al XVIIlea. A c p tat sprijin din partea unor membri ai guvernului. printre istorisirile cu animale aflându-se i numeroase alte genuri de povestiri. mi-a i putea tricota un nou al ro u! Pg. filosofi i al i intelectuali pentru a discuta despre cultur . La Fontaine le-a publicat în ultimii dou zeci i cinci de ani de via .

în vreme ce broasca.estoas A fost odat ca niciodat « un iepure l ud ros care o nec jea mereu pe broasca.i num rul! spuse iepurele. În niciun caz de tine! Pun r m ag pe oricât c nimeni nu poate s m întreac la fug . el culegând numeroase fabule cu animale. animalele vorbesc i se poart ca oamenii. pe la 1670.Fedru a scris în timpul împ ratului roman Augustus. Într-o bun zi. care se târâse din greu întreaga zi. Dar . În fabule. iepurele decise ca mai întâi s . ajunse la un metru de fini . Înc pu in i avea s treac linia de final. iepurele se hot rî s mai a ipeasc o vreme. Iepurele â ni ca din pu c .Cine te crezi? Oi fi tu iute.estoas . râzându. 165 Dup o vreme.estoas .estoas . broasca. dar pân i tu po i fi învins! . R suflând u urat. a doua zi dis-de-diminea .estoas se mai vedea ca o pat în dep rtare. care abia arz tor îl îmbie s mai picoteasc ni elu . Iepurele c sc lenevos. f când salturi mari. Se f cur toate în elegerile privind alergarea i.estoas primi provocarea.i ia micul dejun. multe fabule con inând o moral ce arat cititorilor diferen a dintre bine i r u.i de încetineala ei.estoas o porni greoi la drum. F ptura înceat nu se dep rtase prea mult. cu ochii înc împ ienjeni i. i el l-a influen at pe La Fontaine.estoas îi spuse: . Eu o s trag un pui de somn i o s te prind apoi din urm cât ai clipi! Pg. Pg. în Fran a. Taman în acea clip se trezi i iepurele cu o tres rire.F . concuren ii erau alinia i la linia de start. dup broasca. broasca. Pe când soarele începu s se piard dincolo de orizont. cu limba de un cot atârnându-i într-o parte. a a c op i pân pe paji tea din apropiere unde cre tea o varz frumoas i gustoas . Sus ± Vulpea i strugurii.Eu? Învins? se pr p di iepurele de râs. iepurele se trezi i privi înjur. Broasca. . abia dac parcursese o treime din lungimea traseului.estoas . 164 Iepurele i broasca. Dar mâncarea îi umfl burta. Privind cu îng duin dac ajunsese la jum tatea traseului. iar soarele spre broasca. Te prinzi? Înfuriat de trufia nemaiîntâlnit a iepurelui. Stânga ± o pies a scriitorului francez Molière i un nobil stând într-o lectic . enervat . broasca. la care i le-a ad ugat pe ale sale proprii.

estoase.E ti cel mai norocos oricel pe care-l cunosc! spuse oricelul de la ar .Cu r bdare i tenacitate câ tigi o curs ! Pg. broasca. oricelul de prietenul s u care A fost odat ca niciodat « un oricel de ora care.E-n regul ! spuse oricelul de ora .i face griji! A plecat.Phii! N-am mai gustat a a niciodat în via a mea! . gem i multe alte produse. vorbind cu blânde e: .i umple burta. r mase uluit! Pg. pe nea teptate. . oricelul de la ora era cople it i.Nu am mai v zut ceva asem n tor! Toate lucrurile astea minunate sunt de mâncat? întreb el. pentru a. În vreme ce se afla înc în aer. întâlni un oricel de la ar . i disp rur taman la anc.estoas trecu încet linia de sosire. se piti în spatele broa te. E ti invitatul meu. epuizat. Nu. f când ochii mari. .Fugi cât de repede po i! îi strig oricelul de la ora prietenului s u. când. miere. Iar aceasta îi zâmbi. Pg. unc . oricelul de la ar exclam : . serve te-te ca la tine acas ! i cei doi prieteni începur s m nânce. Bietul iepure! Ru inat. oricelul de la ar avea grij s nu. 166 oricelul de la ar i oricelul de la ora i se împrietenir . îl invit s -l viziteze la locuin a sa de la ora . Ce spui de ni te miere? E delicioas ! Gustând mierea. festinul le-a fost întrerupt de ni te pa i grei care se apropiau.i lua revan a fa se ar tase atât primitor. . c ci voia s guste din toate câte ceva. femeia plec la treburile ei i cei doi oricei î i reluar Ädegustarea´. c ci dintr-odat ap ru nimeni alta decât st pâna casei! Ce spaim au mai tras! Din fericire. Cei doi î i petrecur întreaga zi împreun de la ar î i duse noul prieten prin câmpuri i gr dini. 167 . oricelul de la ora asculta cu pl cere laudele aduse.ultimul salt nu l-a f cut totu i s câ tige.Fire te! veni r spunsul. mergând el într-o c l torie prin împrejurimi. invitându-l s road din toate bun t ile p mântului. 168 . Când oricelul de la ar ajunse la casa prietenului s u i v zu ce înc rcat era c mara cu brânz .

dup care se coco i. decât s am o mas Pg. Strângându-i gr bit mâna oricelului Pg. De fapt. i se adres corbului: . î i spuse ea. Cu o voce moale. 169 Dar pe nea teptate u a de la c mar scâr âi. Dup un minut. erau a a de speria i. Mmm! Ce-a mai vrea i eu o bucat ! Numai s pot! ad ug cu ochii sclipind de l comie. l sându-i gura ap . c uitaser s mai i r sufle. Cei doi oricei se pitir . O vulpe care trecea prin partea locului. i cei doi oricei înghe ar din nou! În întuneric luceau doi ochi galbeni ca l mâia. pisica d du peste ni te cârna i zemo i pe care mâncându-i se sim i s tul . îi spuse peste um r: . 171 . ticluind un plan. avur curajul s . semn al vi ei nobile c reia îi apar ii! Ce cioc regal! Chiar a a: ciocul unui rege! Ar trebui s fii încoronat Regele P s rilor! Când corbul auzi atâtea laude ce i se aduceau. se auzi iar zgomot de pa i. Spre norocul lor. vulpea continu : pe creang înalt ca s -l savureze în lini te. oricelul de la ar nu mai întârzie nicio clip de la ora .Cred c putem s ie im.i desf cu aripile ca s par i mai impozant. . morm i: .Iar nesuferi ii tia de oareci! O s aduc pisica! Auzind una ca asta. la ar . Nu mai este nimeni pe-aici! opti oricelul de la ora . dar în lini te. Pg. Se hot rî astfel s lase vân toarea de oareci pentru alt dat . De ast dat era st pânul casei. O pisic enorm î i rotea privirile peste rafturi! Cei doi oricei se retraser tiptil în gaura lor. se opri sub copac.Deodat . . oriceii prinser s tremure ca ni te frunze b tute de vânt. 170 Corbul i vulpea A fost odat ca niciodat « un corb care a furat o bucat de ca caval.Brânz . Abia când lini tea se înst pâni peste tot locul.Mul umesc mult pentru tot! Dar acum trebuie s-o terg! Mai bine s m nânc ceva simplu. se întinse cât putu de mult i. adulmec aerul i înconjurat de pericole! mai mult.i scoat must ile din ascunz toare.Ce pas re frumoas e ti! N-am mai v zut pe nimeni atât de mare i puternic! i ce pene groase i str lucitoare ai! i picioare zvelte. Când v zu mierea împr tiat peste tot.

Eu unul prefer s cânt! Cum a putea munci pe c ldura asta i în soarele sta arz tor! . greierele le spunea furnicilor: . cra.Pas re n tâng . Între dou cântece. Apoi.Nu putem s ne al tur m ie. îi spuse corbului: .i încânte urechea cu trilurile ei! Corbul. Corbul î i deschise ciocul i. spuse ele. i. un greier care cânta vesel pe ramul unui pom. mul umesc pentru brânz ! i zicând acestea. corbul privi în jos c tre vulpe care se gr bi s -l t mâieze din nou: .Haide.i buzele. cânt ! Vreau s .De i înc nu i-am auzit vocea. ÄO merit´. cra! Bucata de brânz îi c zu din cioc drept între f lcile vulpii.Cra. continu vicleana vulpe. e ti cea mai proast pas re de pe p mânt! Apropo. Iar noi vom putea trece de iarn . 172 Greierele i furnica A fost odat ca niciodat « într-o dup -amiaz torid de var .Dar suntem în toiul verii! r spunse greierele. E timp destul s umple i c mara pân s vin iarna. m a tept ca o creatur atât de perfect ca tine s aib o voce minunat care s . mai presus de orice. doar dac o s avem c mara plin ! . N-auzise în via a lui despre corbi c ar fi cânt re i de seam ! Dar. i hai s cânt m împreun ! Dar neobositele furnici nici c se oprir din treaba lor. c ci soarele te tope te. vulpea plec la ale ei! Pg. . prinse s scoat cronc niturile lui zgomotoase: .i aud dulcea ta voce mângâindu-mi auzul!. . se gândi el.. vulpea asta ar putea s aib dreptate! Prin urmare. un ir întreg de furnici se de elau c rând boabe de grâu spre casa lor... savurând delicatesa. în vreme ce jos. auzind aprecierile f cute la adresa vocii sale se cam îndoi un pic. sub el. î i spuse vulpea. Vor veni gerurile mari i pe p mântul acoperit de z pad nu se va mai g si nimic de mâncare. ai cea mai groaznic voce pe care-am auzit-o în via a mea. dac era un corb atât de nemaipomenit. e ti cea mai urât pas re pe care-am v zut-o vreodat . s-ar fi putut i s aib o voce care s -l asemuiasc cu cânt re ii de oper ! Hm. tr gând aer adânc în piept.Ce ochi frumo i ai! i nu v d nimic care s strice armonia frumuse ii tale! E ti întru totul perfect! Corbul nu mai fusese adulat astfel niciodat în via a lui.La ce trudi i a a din greu? Veni i aici la umbr . Rege al P s rilor. Trebuie s adun m hran pentru iarn . lingându. care pân atunci se îmb tase cu pream ririle închipuite de vulpe.

cu speran a c va pune gheara pe câte o g in r t cit . . Pe hornul colibei ie ea un firicel de fum. i nu am niciun acoperi deasupra capului! . 174 Vulpea i strugurii A fost odat ca niciodat « o vulpe viclean cât de crud i nemiloas era.Eu? Am cântat. ÄCe lips de prevedere s la i o frumuse e de g in gras f r protec ie´. deschizând fereastra. îmi amintesc de tine! Dar ce-ai f cut întreaga var . c ci i se dusese buhul de Or.Ai cântat. Veni i toamna. v zu în dep rtare o lumini . ap ru un dul u mârâind fioros. mor de foame! Da i-mi ceva s m nânc! . .i. deschide i u a. hr nindu-se cu ni te boabe r mase uitate pe câmpul înghe at. iar furnicile trudir din greu. Iepurii. lâng coliba unui ran g si într-o zi o g in care ciugulea f r griji. Un ger timpuriu f cu i ultimele frunze s cad . într-adev r. Înfometat. astfel. Pg. iar frunzele prinser s cad . dar în jur nu era nicio mi care. 173 Iarba se îng lbeni i deveni tot mai rar . agitând un b . Deodat . se hlizi vulpea înfulecând-o i lingându. Dar zilele se transformar în s pt mâni. tremura i porni prin troienele gândindu-se trist la c ldura verii. greierele se trezi tremurând de frig.Sunt eu. p s rile i toate celelalte mici creaturi disp reau de cum o vedeau apropiindu-se. da. Peste câteva zile. i. întreaga var greierele cânt . acum n-ai decât s dansezi! Pg. Ei bine.Creatur infam ! strig ranul. Acestea se împr tiar cotcod cind.Greierele? Ah. Într-o sear . s ri în arcul cu g ini. Sc pând g ina din f lci. acoperind p mântul cu o p tur alb : pas mite venise iarna! Greierele colinda de colo-colo.Deschide i u a! O. dar vulpea tot reu i s prind una între f lci. prada fugindu-i mereu de sub bot. da? f cu furnica. Cu un salt.Cine e acolo? întreb o furnic . iar s pt mânile în luni. vulpea s v zu nevoit s vâneze prin gospod riile de la marginea p durii. i istea care tr ia în p dure. umplând p mântul i cerul cu cântecele mele! . i într-o diminea . f cându-l pe greier s plece din pomul desfrunzit. Dar odat de z pad c tre ea. în vreme ce noi ne preg team de iarn ? . î i încerc din nou norocul. fu lovit cu o piatr . . vulpea o lu la s n toasa! cu c derea z pezii nu le mai g si nici pe acestea. greierele! Mi-e frig i foame.i apoi buzele. Am pus mâna pe tine! F r veste.

Dac nu este altceva de îmbucat« i s ri s apuce un ciorchine. 177 Din acea zi. dar corbul nu putea uita penele celor doi p uni.Cra. În drumul s u.Ce ghinion! murmur ea. era o vi s lbatic . Chiar deasupra capului ei. corbul î i lu la revedere i se întoarse acas . i oricât s str dui s ajung la struguri. nu tiu pe unde s fug mai repede la ad postul p durii. . . c se împiedic fiind cât pe ce s sfâr easc în col ii dul ului. Ba chiar renun s se mai priveasc în apa din hele teu. nu reu i de niciun fel! . 175 Atât de speriat a fost vulpea. urm rit de strig te. De la un timp. pas rea d du drumul unui ip t caracteristic. l tr turi i pietre. Ce p s ri minunate! Corbul nu mai v zuse niciodat apar ineau. umflându. strugurii sunt acri! Cine ar vrea s -i m nânce? O s m întorc atunci când se vor coace! i se îndep rt cu stomacul gol. Pg. cra! râse un corb care zbura pe deasupra capului ei. Disperat .Pg. Zilele trecur una dup alta. 176 Corbul îngâmfat A fost odat ca niciodat « un corb nelini tit care se hot rî într-o zi s . nu se mai putu opri s se gândeasc la cei doi p uni i la cât de anoste i urâte erau propriile sale pene. d du într-o gospod rie peste o pereche de p uni.i coada.Ete na! f cu vulpea. ÄTrebuie c amândoi sunt foarte mândri de frumuse ea lor!´ Dup care î i cobora trist privirea pe penajul s u cenu iu. ÄCe pene minunate!´ î i tot spunea el. Smerit. întreb p s rile c rei specii îi de vie . Înfometat . c ci. . . Topit de admira ie. se întrista i mai tare.i p r seasc prietenii i casa.i pieptul« dac altceva nu reu ise! Pg. Vulpea î i f cu avânt i mai s ri o dat . a a cum obi nuiesc p unii s fac . dar tot f r succes. î i lu obiceiul s -i priveasc pe p uni ascuns pe pene atât de încânt toare. înc rcat cu ciorchini de struguri. cu dezgust. Dar strugurii se dovedir a fi prea sus. ori de câte ori f cea a a. desf cându. i f când din coad un evantai multicolor. oricum.Suntem p uni! r spunse unul dintre ei.Asta e! zise vulpea. cra. privi în jur dup ceva de mâncare. ajuns la ad post.

crezur c era unul de-al lor care. pentru c se str duise s fie altceva decât era de fapt! Pg. Podi ca era de fapt un bu tean aruncat între cele dou maluri care s u ureze trecerea între cele dou stânci. Astfel. dup care se puser pe râs. când s -l consoleze. corbul culese pana i o ascunse bine. dar i n tângi! r spunse corbul aferat i. 178 Când p unii v zur corbul. Or. Nimeni nu-i adres nici m car o singur vorbuli . .Nu e ti altceva decât un corb obi nuit cu pene smulse-n coad ! strigar ei. . Î i lipi cele patru pene de p un la propria sa coad .i joc de confratele lor. Îns nici unul dintre api nu p rea dispus s se dea la o parte. Pg. bu teanul nu era atât de lat ca s le poat îng dui s treac unul pe lâng altul. Când strânse patru astfel de pene. Când soarele se duse la culcare. cu ajutorul r inii de brad. cum spuneam.dup un tufi i v zându-i atât de mândri de podoaba lor. devenea pe zi ce trecea tot mai invidios pe frumuse ea lor.Iar voi sunte i nu numai urâ i. cu un cronc nit. pân când reu i s pun gheara pe o alt pan . Îns cronc nitul lui îl d du repede de gol! Furio i.Ia privi i ce coad superb am! le spuse el mândru. corbi mânc tori de molii ce sunte i! Uluirea celorlal i corbi îns se pref cu repede în sup rare. p unii îi smulser Bietul corb! Întristat i dezam git se întoarse la prietenii lui. . Într-o bun zi. To i îi i el s ipe a a cum auzise c fac p unii când î i ridic a lor coad . mai trufa ca oricând i vrând s le stârneasc admira ia. încerc penele colorate din coad asem n toare cu cea i-l alungar ! p unilor. cei doi api se întâlnir taman pe podi c . î i pierduse cea mai mare parte din pene. zbur s se al ture p unilor lâng care hot rî c e îndrept it s tr iasc . pentru a le câ tiga admira ia. corbului. Dar ace tia îi f cur o primire întorceau spatele. observ cu unuia dintre p uni îi c zuse o pan . . 179 apii înd r tnici Au fost odat ca niciodat « doi api de munte care s-au nimerit la cele dou capete ale unei podi ti pe sub care trecea un râu repede. Dar. Nu sunt a a urât ca voi! La o parte din drumul meu. din cine tie ce motiv. i zile de-a rândul st tu cu ochii pe p uni. Într-una din zile. îi veni o idee. b tându. fiecare vrând s treac pe cel lalt mal. i prinse s se fandoseasc prin fa a prietenilor s i. nu mai r mase pe gânduri.

sco ându.Fire te. 180 Boul i broasca A fost odat ca niciodat « o broasc l ud roas care nu pierdea niciun prilej s arate tuturor ce extraordinar i deosebit era ea! Când celelalte broa te op iau. Cum nu reu ir nimic din cuvinte.Ce imens este! exclamau ele uimite. . i trebuia s fie prima întotdeauna. dar.Dar acum? întreb din nou broasca. . dar în niciun caz imens! Dup care.Boul e cu mult mai mare. când se aruncau în ap . l sându-l pe cel lalt s treac ?! Pg. e mai mare decât noi. prinser s se ciond neasc . una dintre broa te spuse: . Speriate. Boul continu s se adape. mult prea mic ! Broasca se umfl atunci i mai mult. ea voia s fac saltul cel mai înalt. Dar suratele sale chicotir . atent s nu scape aerul tras în piept. ea era întotdeauna prima. toate broa tele d dur fuga s se ascund . veni r spunsul. .E ti prea mic . trecur la lupt pân când c zur amândoi de pe bu tean drept în râul care curgea pe dedesubt! Nu ar fi fost mult mai simplu dac unul dintre api s-ar fi dat la o parte. v zând c boul era inofensiv.Ar fi nevoie de sute de broa te ca noi ca s ajungem la m rimea lui! Ascultându.Ia privi i acum! spuse el printre buze. ie ir din nou la iveal ca s priveasc la el. Broasca cea l ud roas f cu un ultim i enorm efort.Nu e de niciun folos s te umfli« în pene! Pg. ad ug : Pot deveni oricând la fel de mare ca boul acesta! Privi i! . Într-o zi. . 182 . broasca cea l ud roas spuse: . f r ca vreunul dintre ei s fac m car o jum tate de pas înapoi.i pieptul în afar . tr gând chiar i mai mult aer în piept i umflându-se pân când« ZBANG! Pielea i se rupse! Iar din broasca l ud roas nu mai r maser decât buc ele de piele verde. umflându-se i mai mult decât înainte.i suratele. 181 Apoi. Pg. un bou uria veni s se adape din hele teu.Înc p âna i cum erau amândoi. în vreme ce broa tele remarcar : .

. 184 i suindu-se în pat înfometat . .Serve te-te.Sigur c da. spuse bâtlanul. este foarte bun ! . v zându-se la rândul ei p c lit . Ce e. ÄNu s-a sup rat pe mine pentru farsa pe care i-am jucato. vulpea g si o invita ie lipit pe u a ei prin care bâtlanul o invita la prânz.De ce nu m nânci? Nu. 183 i chiar a doua zi. pref cându-se mirat : .i plac ce i-am g tit! spuse vulpea. nu reu i s soarb cu ciocul lui lung din farfuria plat .Vulpea i bâtlanul A fost odat ca niciodat « o vulpe care s-a împrietenit cu un bâtlan i s-a hot rât s -l invite la mas .M nânc .M tem c am o asemenea durere de cap. vulpea î i spuse cu un oftat: ÄAr fi trebuit s . Luându. În schimb. am preg tit o mas « ca-n pove ti. încât mi-a pierit pofta de mâncare. nu. Este sup de broasc cu p trunjel! Gust-o. Vulpea îl tot îndemna. Crevete proasp t în vin alb cu ienup r! Vulpea se linse pe buze i adulmec îndelung mâncarea care-i fu servit într-un chiup.i place? Îns bâtlanul pas s soarb m car o pic tur . nemaioprinduse din înfulecat. C ci. nu reu i s ia nici m car o buc ic .Casa mea e mai s r c cioas decât a ta.i un aer indiferent. întrucât nu. nu. domnule Bâtlan! Sper s . Dar oricât se str dui. m nânc ! îi spuse bâtlanul vulpii. ÄDr gu din partea lui´. oricât se str dui. În schimb. i pas rea î i ceru scuze: . î i spuse vulpea. data viitoare te invit îns eu la mas ! Pg. Întorcându-se acas m a tept la a a ceva!´ Pg. drept pentru care g ti o sup minunat pe care-o turn în dou farfurii întinse. Dar î i d du repede seama ce fars îi jucase vulpea. Vulpea îi r spunse: . bâtlanul spuse: .´ Locuin a bâtlanului era mult mai simpl decât cea a vulpii.Mul umesc foarte mult! r spunse bâtlanul adulmecând supa. bâtlanul se descurca de minune.i mai g sea cuvintele.i place cum am g tit? Dar nefericita vulpe. vulpea s gândi s -i fac o fars bâtlanului. Preg tind cele cuvenite unui osp .Ce p cat! E o sup atât de bun ! Poate data viitoare« La care bâtlanul se gr bi s r spund : . cu ciocul s u lung.i putea b ga botul pe gâtul îngust al chiupului.

lupul mârâi din nou: . c sunt agresiv i b t u ! Bietul miel prinse s tremure i r spunse: . .Îmi cer iertare. dac nu ai fost tu.i aminte c el nici nu era n scut cu ase luni în urm . ci sorbea fericit apa. ÄAm cea mai minunat pereche de coarne din p dure!´ Ca orice cerb. Eu sunt în josul pârâului.Ei. când. i aducându. nevinov ia nu ne salveaz întotdeauna în fa a despo ilor! Pg. lupul merse la un pârâu i. cum s fi vorbit despre tine? Preocupat îns numai de prada sa.Hei. auzi un mârâit îngrozitor.Lupul i mielul A fost odat ca niciodat « un lup fioros i însp imânt tor care tr ia în p dure. 185 Mielul se ar t surprins. s nu zic lumea c . decât fie i o buc ic din coarne. acum vreo ase luni. apa curge spre mine. dar n-am cum s fac asta.Nici nu m n scusem. tu de acolo. . spre tine! Lupul r mase f r replic . gândi lupul. avea picioare lungi i zvelte. spuse mielul. am f cut vreo nedreptate!´ Mielul nu-i d dea îns aten ie lupului. admirându-se. v zu un miel care se ad pa i el mai în josul pârâului. ÄSunt a a de chipe !´ î i spunea el. îmi tulburi apa! Pg. atunci a fost tat l t u! i abia termin de spus asta. domnule Lup.Te-am auzit spunând. Bietul cerb! Ce nesocotin ! . Într-o zi. deodat . G si un alt motiv de ceart : .i rup un picior. mâncându-l. se gândi s -l înfulece. se dezvinov i: .Cum ai putea crede a a ceva? N-am spus nimic urât despre tine. dar î i reveni repede. fiindui sete. 186 Cerbul înfumurat A fost odat ca niciodat « un cerb care era tare înfumurat. se oglindea în apa lui. ÄCe mai miel dolofan´. ori de câte ori se ducea s bea ap de la izvor. în vreme ce bea din apa scânteietoare. c -l i înfulec pe miel! Vai. nu în sus. dar umbla vorba c ar fi preferat s . De altfel. De cum îl v zu. ÄTrebuie c e foarte gustos! De mult n-am mai avut a a noroc! Va trebui s g sesc un motiv de ceart . nu am decât cuvinte frumoase la adresa ta.

i place mâncarea. c ci oricâte încerc ri f cu. 187 Trebuia s alerge cât îl ineau picioarele. ci picioarele! picioarele au încercat s m duc la ad post. e culoarea mea natural . cerbul mai avu timp s cugete la un mare adev r: . î i spuse el. Pg. l trând cu putere. A a m-am n scut. dac copoii îi vor lua urma.Palid? r spunse calul cu botul plin de iarb . copoii se luar dup el. înainte de a sfâr i în col ii copoilor. coarnele sale mari se prinser în crengile mai joase ale unui copac. când se privea gale în undele apei. trecând prin preajm . dar f r sor i de izbând : coarnele parc erau lipite de crengile groase. domnule cal. sur rotat.i scoat coarnele din încreng tura copacului. ÄPoate dac o s -l iau prin surprindere. Un lup înfometat. Apropiindu-se de cal. o s am mai mult succes´. i mai repede. Cerbul tia c sfâr itul îi era aproape. 188 Calul i lupul A fost odat ca niciodat « un cal care p tea lini tit pe o paji te verde.Bun ziua. Dar lupul se pref cu c nu-l auzise. Î i smuci capul.Într-o zi. Cerbul era tot mai îngrozit. de i nu se tie niciodat «´ Pg. Äcred c are i gust bun. nu putu s . iar în spatele lor veneau vân torii. încercând s scape din încâlceal . picioarele abia . Te sim i bine? . v d c . dar coarnele m-au dus la moarte! Pg. Prinse s fug atingându-i p mântul! Deodat . i se pare. î i spuse lupul. E bun iarba? Îmi pari cam palid.Ce gre eal am f cut! Nu coarnele sunt cele mai pre ioase podoabe ale mele. ÄFrumos cal´. auzi în dep rtare împu c turi i l tr turi de copoi« du manii s i! tia c . Atunci. Copoii se apropiau tot mai mult i mai repede. nu va mai putea sc pa u or de ei. 189 Lupul se apropie de calul care continua s pasc lini tit. Chestia e c este cam mare. v zu calul i-i l s gura ap . lupul prinse s vorbeasc atât de mieros cât putea el vorbi: . a a c nu mai z bovi nici m car un minu el i o rupse la fug ! Adulmecându-i mirosul. îmi va fi greu s -l dobor.

nu te voi mai sup ra niciodat .Eu sunt i doctor. Crede-m pe cuvânt i d -mi voie s . Leul nici n-avea de gând s înfulece ceva atât de mic. .Maiestate. po i s pleci.Nu m mânca. foarte palid! Poate c . În l imea Ta. r spunse lupul..i ofere o vacan la câmpie.i sim ea capul învârtindu-se. cred c e de-ajuns pentru o singur zi! i o lu din loc.Bine. .Ce zici. calul hot rî s stea cu ochii-n patru. se hlizi leul. Apropiindu-se lupul i mai mult. lupul se gr bi s se apropie de copita pe care calul i-o ridicase în aer. eu«. 190 ILUSTRA IE Pg.Ia auzi acolo. îl trezi f r s vrea. mai vrei s -mi faci un control? în întreb calul pe lupul care se str duia din greu s . cine tie. spuse leul.i fac un control! Fiind foarte suspicios.Mda« acum. Chiar te pot vindeca. .Într-adev r. c utând cea mai bun pozi ie de atac. Te-a putea trata dac -mi vei spune unde te doare. st pânul t u ar trebui s . ci dorea doar s -l sperie pu in. calul g si cu cale s -i spun : . desf cându.Nu. . . când vedea un cal nu se mai sim ea deloc înfometat! Pg. . . s-ar putea s . spuse jupânul. 191 Leul i oricelul A fost odat ca niciodat « un oricel care dând din întâmplare peste un leu care dormea. De atunci.i laba. dac -mi dai drumul. Furios. care. Dar sunt s n tos tun! Lupul îi tot d dea târcoale calului.i r spl tesc bun tatea. trimi ându-l cât colo pe jupân! . în loc s te pun la munc . calul zvârli din picior. c mi-ai atras aten ia. bâigui el. într-o zi. mul umesc.i vin în fire. leul prinse oricelul i-l duse spre bot. sau probabil c o s ragi ca mine?! oricelul p rea cam încurcat. se rug oricelul.O vacan la câmpie? se ului calul. Î i voi r mâne recunosc tor i. Dup ce se asigur c lupul era chiar în dreptul ei. . parc a avea o ran la piciorul din spate! S-a umflat de mult vreme! F r s mai stea pe gânduri. un oricel care vrea s ajute un leu la ananghie! O s vânezi în locul meu.

nu scape. leul privi în jur pân când reu i s -l vad pe micu ul oricel.Cred c-ar trebui s -l cau i pe cocorul de pe balt . cu atât ochiurile plasei îl prindeau mai bine. f lcile sau labele ca s se elibereze. apoi pe a doua i tot a a pân ce se eliber complet. fiind prins într-o plas reu i s i. Lupul î i deschise f lcile lui uria e. mi s-a spus c e ti foarte iste ! Dac m vei ajuta. o s te r spl tesc împ r te te! De i înfrico at de proasta reputa ie a lupului.i putea folosi puterea. c ut s se fac pl cut.i scoat o lab . Curând. oricât se str dui. Dar asta nici nu-i potolea durerea i nici nu-i inea de foame. Istovit. prinse s întrebe în stânga i-n dreapta. 192 Lupul i cocorul A fost odat ca niciodat « un lup care a primit o pedeaps pentru c era tare lacom. tu e ti. Într-o zi o c ut pe vulpe. dar îi spuse prin u : .Domnule Cocor. . Câteva zile mai târziu. spuse: . . Niciodat pân acum un animal atât de mare nu a fost atât de recunosc tor cuiva atât de micu ! Pg. leul c zu într-o capcan . dar am din i tari i voi reu i! Prin urmare. un os i se în epeni în gât i din acea zi nici c mai putu s înghit ceva.i curaj. .Ah. maiestate. spuse leul.Ai nevoie de ajutor.A putea roade frânghiile. curând. dar osul nu se mi ca i pace! Disperat. cocorul era mândru s aib un astfel de pacient.i oricelul se retrase mul umind.Cât dreptate ai avut. m tem c nu prea ai ce face. am putut s . care nu-i deschise. O s -mi ia ceva timp.i r spl tesc bun tatea i te-am eliberat! . lupul merse la cocor. Cocorul se cutremur când privi printre col ii lui ascu i i. nu putea nici m car s se mai mi te: era sfâr itul! Nu. Atras de recompens . Cu cât se zb tea mai mult. Se spune c e cel mai bun t m duitor din împrejurimi. f g dui s g seasc o solu ie. Dezn d jduit. oricelul prinse s road cu gr bire frânghiile i. maiestate? întreb nimeni altul decât oricelul. spuse oricelul. imobilizându-i labele. eu« Dar oricelul îl întrerupse: . în afara câtorva pic turi de ap .Vede i. îns f cându. Ajungând la casa acestuia. Încerc toate leacurile pe care le tia. spuse el. Tocmai era pe cale s se dea b tut. dar celor mai mul i le era fric de el i c uta-l s -l ocoleasc . Pe când înfuleca un miel. când auzi o voce sub iric : . leul reu i s .

Înc rc tura lor trebuie s fie mai grea decât cea a nobililor cai. în vreme ce m garul deveni costeliv i pr p dit. Sunt foarte sl bit ast zi.ine i botul bine deschis ca s pot face ce trebuie.Nu pot s mai fac un pas.Gata! spuse apoi cocorul. dar dup pu in timp spuse. cu timpul. i. m garul ducând povara lui obi nuit .pg. m garul î i mânca fânul f r s se plâng . dar întrucât înh ma calul la telegu . . cocorul se sim i dintr-odat în primejdie. Dar calul îi r spunse f r m car s -l priveasc : . La ce s se a tepte de la lupul cel r u? De acum înainte. Calul privi dispre uitor la m gar i-i spuse: . altfel nu mai ajung viu la pia . ajut -m . c ci c ru a ul nu voia s -l oboseasc pe nobilul cal. gemu m garul. îi d dea mâncare mai bun i-l îngrijea mai atent decât pe m gar. jur cocorul. Cât despre r splata mea« Încruntându-se.Ce zici ce iste sunt! se l ud cocorul.R splat ? Ce r splat ? Ar trebui s -mi fii tu recunosc tor c nu i-am înghi it capul cu cioc cu tot! Tu ar trebui s -mi dai o r splat mie c i-am cru at via a! Privind în ochii însângera i ai lupului. reu i s scoat osul. Lupului nu-i venea s cread c sc pase de bucluca ul os! . i. Dac nu scap de ceva greutate. m garul c ra povara cea mai grea. lupul îl întrerupse: . b gându. calul se f cu tot mai ar tos i mai puternic. cu limba scoas de un cot: . Într-o zi. tiindu-e mai pu in folositor decât tovar ul s u.St pânul i-a dat ie s cari mai mult pentru c tie c m garii sunt animale de povar . mergeau spre pia . 193 . M garul porni împleticindu-se. . nu mai pot s m in pe picioare. nu va mai trata decât pacien i mai mici ca el care s nu-l poat amenin a! Pg. De-acum po i mânca dup pofta inimii. i nu te-a durut deloc. C ru a ul îi iubea la fel de mult. N-ai vrea s m u urezi i pe mine de ceva povar ? în întreb el pe cal. 194 Calul i m garul A fost odat ca niciodat « un c ru a b trân care inea în acela i grajd un cal i un m gar. iar calul având doar soi saci u ori prin i de a. Po i s închizi botul.i ciocul lung pe gâtlejul lupului. Când cele dou animale duceau produsele la pia .Te rog.

a adar.Elefantule. î i spuse calul. Î i convoc sf tuitorii i. întorcându-se spre cal: Vino aici! Va trebui s -i duci tu povara. cum ai f cut-o i pân acum! Dar dup înc vreo câ iva pa i.Sire. tu e ti cel mai mare.M-a slujit cu credin atâ ia ani! probabil c povara a fost prea grea! Apoi. tu e ti viclean. Acum. . nu credem c m garul poate fi un bun soldat. a a c te vei urca pe metereze i-i vei însp imânta pe inamici. 197 Mai erau prezen i acolo i iepurele cu m garul. r spunse leul.sta e i mai fricos ca m garul. Supu ii se prezentar cu to ii a doua zi.Ai înv at c trebuie s fugi din fa a inamicului ca s . Gândindu-se o clip . O greutate în plus nu m-ar fi doborât. sfetnicii spuser : . a a c tu vei fi mesagerul. întorcându-se spre mul ime. 196 Leul merge la r zboi A fost odat ca niciodat « un leu care se hot rî s plece la r zboi.Fleacuri! Te descurci tu. Va sta lâng mine i va fi trompeta care va aduna oastea. a a c -i vei iscodi pe vr jma i de sus. Apoi. Sfetnicii ar tar atunci c tre iepure: . m garul c zu mort la p mânt! C ru a ul.El poate rage mai puternic decât pot eu mugi. tu e ti agil . pentru a merge la r zboi. cred c voi ceda i eu sub a a o povar !´ Dar regretele târzii nu l-au ajutat cu nimic pe cal s . Nimeni nu are voie s lipseasc ´. a a c m vei ajuta în întocmirea strategiei de lupt .i adun armata dând urm toarea proclama ie: ÄRegele Leu porunce te ca toate animalele din jungl trebuie s se prezinte în fa a lui mâine. . i osta ii mei îmi vor primi ordinele cât se poate de repede. ÄA fi f cut mai bine s -l ajut când era viu´. leul îi spuse iepurelui: . se apropie în grab .i scapi pielea. Vulpoiule. . Maimu o. Când privirea regelui se opri la ei. i c ru a ul mut sacii din spinarea m garului în spinarea calului. care r m sese în urm s culeag ni te ciuperci. tu e ti puternic i îndemânatic.i duc înc rc tura! Pg. Pg. e u or de speriat. ar trebui s -l trimitem acas .Pg. iar leul prinse s împart ordinele: . tu vei transporta armele i proviziile. Ursule. 195 .

Agitând un .leul ad ug : Oricine se poate face folositor într-un r zboi i poate s . adesea e foarte u or s ai idei bune. vom avea timp s fugim i pân Pg. st pânul îl înh ma la o c ru plin cu m rfuri. Fiecare avea câte o solu ie. din clipa în care ajunse într-o gospod rie. Nici unul dintre ei nu mai îndr znea s se aventureze afar din bort de team s nu cad în ghearele înfrico toarei pisici. A a cum î i d dur seama oarecii. Nici m car un singur oarece nu avu curajul s ias în fa i s se ofere voluntar. Prin urmare. Unii voiau s construiasc o capcan imens . coborau apoi o pant lin printre gospod rii.i aduc contribu ia la cauza comun dup propriile puteri! Pg. dar. dar nici una dintre ele nu se dovedea viabil . Num rul lor mic orându-se cu rapiditate. În cele din urm . urmând un râu i traversându-l prin vad i str b tând câmpia pentru a ajunge în sat.Vom lega acest clopo el de coada pisicii. tiind tot timpul unde se afl ! Astfel. .. 198 Conferin a oarecilor A fost odat ca niciodat o pisic t rcat care. oarecii hot râr s in o conferin . ceru s se fac lini te. . împr tie spaima printre oarecii care tr iau într-o c mar . spuse el. Întotdeauna urmau acela i drum spre sat: pe o c rare prin p dure. Acum chiar c se f cu lini te! Apoi prinser s se scuze: ÄEu nu pot pentru c «´ sau ÄBucuros a face-o. al ii voiau s otr veasc pisica. În fiecare zi. Prinser s discute despre beneficiile clopo elului. 200 M garul care se credea iste A fost odat ca niciodat « un m gar care se credea tare iste . dar e mult mai greu s le pui în practic ! Pg.Trebuie s hot râm cine va lega clopo elul de coada pisicii. oarecii de toate vârstele se întrunir în sala de consiliu. în vreme ce al ii voiau s -i taie ghearele i col ii ca s nu mai poat face r u la nimeni. unul dintre oareci. care era mai iste decât ceilal i. Profitând într-o zi de lipsa pisicii. conferin a oarecilor se sfâr i f r niciun rezultat. se coco clopo el. i cel mai slab i mai mototol oarece va putea s se ascund ! pe felinarul care lumina sala. când oarecele cel iste ceru din nou lini te.´. 199 Un ropot de aplauze r spl ti în eleptele cuvinte ale oarecelui i cu to ii îl felicitar pentru originala sa idee.

Animalele râser vulpoiul. apoi se roti i o prinse în mâini. 201 i de atunci. M garul era mul umit de sine: g sise o scurt tur . Se puse în cap i o învârti pe degetele mari de la picioare. Singura care se opuse a fost . ajuns la râu. u urându-i povara. Numai c . cu tot cu povara sa! Pg. Regele avea o coroan de aur încrustat cu giuvaiere i se decise ca to i pretenden ii s o probeze. Pg. o jungl deas în care diferitele animale tr iau într-o deplin armonie. Din fericire.Cum drumul era întotdeauna acela i. Conduc torul lor era un leu b trân i în elept. amuzându-i pe to i. dar pas s se potriveasc cuiva! Unele capete erau prea mari. i aplaudar jongleriile maimu ei. cu coarne sau urechi lungi! Zadarnic! Apoi. În ciuda zbaterilor sale. M garul. hot rî s-o ia din nou pe scurt tur i intr în ap . st pânul obi nuia s mai trag câte un pui de somn. fie vremea cât de rea. luând-o prin râu. O arunc în sus i o prinse. Dar a doua zi st pânul înc rc în saci bure i. coco at în vârful c ru ei. Dar într-o trist zi. i maimu a o inu tot a a pân când animalele c zur de acord c ea trebuia s fie urm torul lor rege. . m garul care se credea iste disp ru în adânc. mul umindu-l pe deplin pe st pânul s u. bure ii absorbir apa i-i dublar greutatea poverii. Când se întoarse. omul se îmboln vi i hot rî s trimit m garul singur. Conduc torul urma s fie cel pe capul c ruia avea s se potriveasc perfect! O mul ime de animale încercar coroana. într-o zi.Din moment ce e ti a a de iste i cuno ti drumul.i in capul afar din ap . 202 Maimu a rege A fost odat ca niciodat « cu mult timp în urm . m garul mergea singur-singurel în sat. îi spuse omul. ajunse pe mal destul de repede. iar m garul nu mai reu i s . cu o înc rc tur ce trebuia livrat de urgen . Astfel. leul muri i animalele trebuir s hot rasc cine s le fie rege. m garul se hot rî s scurteze drumul. de ast dat . sau prea mici. Îns apa se dovedi mai adânc decât credea el i în scurt timp a fost luat de curen ii repezi. c ra un transport de sare i o parte se topi în ap . O puse în jurul taliei i o învârti ca pe un cerc. patrupedul primi drept r splat o por ie dubl de ov z. Iat c . convins c m garul tia calea i cu ochii închi i. Într-o zi îns . iar eu m voi ocupa de alte treburi. o maimu înh coroana i prinse s fac o serie de giumbu lucuri. te voi trimite de acum înainte numai pe tine.

S-a n scut în 24 noiembrie 1826. El vrea s fac bine ca s -i fie pe plac tat lui s u.Ce rege n tâng avem! i le cheam i pe celelalte animale s vin s vad pocinogul. în Floren a. cum o s aib grij de noi to i? Convinse de iretul vulpoi. este o p pu f cut din lemn. dar aduce foarte mult cu un b ie el. dar adesea face pozne. O acoperi cu frunze uscate i f cu rost de ni te banane frumoase. i îi cre te! În anii 1800. P pu a de lemn ± Pinocchio. 205 . A început s scrie pove ti pentru copii în anul 1861.Nu putem avea drept rege un animal caraghios ca sta. dup care o strig pe maimu . iar în 1881 a scris aventurile lui Pinocchio. Adesea. animalele îi luar coroana înapoi maimu ei. Pinocchio a fost publicat în volum în 1883. Primul capitol a ap rut în revista cei mici copii numit ÄIl giornale dei bambini´ i curând a devenit foarte popular. i asta doar pentru o . r mase singura jungl în care animalele nu aveau niciun rege! Pg. principalul personaj al pove tii. nasul îi cre te. dar nu pot urca în copac cum po i tu! Vrei s cobori s prime ti ofranda mea? Maimu a coborî din copac. i din acea zi. o s am eu grij ! spuse el. pe care o evitase la musta . i a murit în acela i ora în 26 octombrie 1890.Numele adev rat al lui Carlo Collodi era de fapt Carlo Lorenzini. Collodi este cunoscut în întreaga lume ca autor al pove tii Pinocchio. iar ori de câte ori spune o minciun . teatrul de p pu i era o form r spândit de distrac ie pentru copii i adul i. picioarele i se prinser în capcan ! Vulpoiul izbucni în râs: . la copacul în care locuia maimu a. Într-o zi. 204 O poveste de Carlo Collodi Autorul lui Pinocchio . vulpoiul aduse o capcan . i îi cre te. p pu ile erau f cute din lemn. v-am adus câteva banane coapte.Pg. Italia. .Sire.Ia privi i-v suveranul! Nu a fost în stare nici m car s evite o capcan mân de banane! Dac nu e în stare s aib grij de ea. dar taman când puse laba pe babane. 203 . Pg.

I l-a dat prietenului s u. tot mai lung. . Îns . în timpul mi c rii de unificare. ÄE un nume care aduce noroc!´ i Geppetto prinse s ciopleasc lemnul în atelierul lui. Probabil c Geppetto avea o încredere nezdruncinat care i-a dat lui Pinocchio curajul de a fi bun. adic cineva care face i repar pantofi. dar f r prea mare succes. chiar dac ciubotarul îl tot t ia ca s -l scurteze.) El l-a f cut pe Pinocchio dintr-o bucat de lemn pe care i-o d duse un prieten. (Pe vremuri pantofii aveau t lpi sau tocuri de lemn. lemnul a prins s geam . acesta crescu lung. în zilele lui Collodi. Erau multe de f cut« în Italia.La dreapta. Asta încearc Pinocchio s fie. o priveli te obi nuit a dealurilor din Floren a. ajutându. regatul . Apoi.i patria în lupta împotriva ocupa iei austriece.. se auzi o voce: . dar p pu a scoase limba la el. iar Collodi s-a apucat s scrie pentru copii. Ar tându-se îns foarte pozna ! Pg. cuget ciubotarul.Fii cuminte! îl cert Geppetto. el a prins s mi te ca o fiin vie. Fii bun!. Deodat . Carlo Lorenzini a slujit ca jurnalist. 206 POZA Pg. ÄÎi voi spune Pinocchio´.Au! M-a durut! Geppetto r mase uluit. tâmplarul s-a gândit s scape de îndat de el. Dar în clipa în care Geppetto sculpt nasul. Dar tat l lui îl iart pentru toate poznele. Când a început s -l ciopleasc . pe când repara o mas . ciubotarul Geppetto. Tot mai emo ionat. Geppetto este un ciubotar. a luat fiin Italiei. ciopli un cap i apoi doi ochi care se fixar f r întârziere asupra ciubotarului. care sa gândit s ciopleasc o p pu . nu era o simpl bucat de lemn! De cum Pinocchio a luat form . a dat peste o bucat ciudat de lemn. 207 Pinocchio A fost odat ca niciodat « un tâmplar care într-o zi. Povestea ne spune c chiar i copiii cei m ai obraznici pot deveni cumin i în cele din urm . În 1861.. ciopli gura care prinse s chicoteasc . Înfrico at.

Curând. 208 POZ Pg. strig tele ciubotarului au fost auzite de un poli ai care prinse p pu a i o înapoie tat lui. . Din p cate. p pu a de lemn i-a smuls peruca i i-a ars o lovitur de picior prieteneasc . t ticule! spuse Pinocchio.L-am vândut. b trânul începu s -l înve e. pas cu pas. se întoarse aducând cu el un abecedar. Geppetto i-a iertat fiul i i-a lucrat o jachet din tapet. i goni pe .Ce bine ar t! spuse Pinocchio. i Pinocchio se îndrept spre coal . iar afar ningea. ninsoarea încet . i deja e ti lipsit de respect fa de mine ± propriul t u tat ! Pg. î i puse vechiul s u palton i ie i. îmi inea prea cald.Obr znic tur ! îl dojeni Geppetto. . plin de bune inten ii.i tat l. .Opri i-l! strig ciubotarul. tat ? Pg.Ce b iat serios! spuse Geppetto. . o pereche de pantaloni nepreten io i. prinse s alerge nebune te prin odaie. nu avem bani s cump r m nici m car un abecedar. . îmbr i ându. ni te ciubote din scoar de copac i o p l rie din miez de pâine. 211 . îi r spunse Geppetto. A doua zi. Pinocchio îi cuprinse gâtul cu bra ele i-l s rut pe obraz.Unde î i este paltonul.Iart -m . Dar de îndat ce Pinocchio a fost st pân pe picioarele lui.Când ciubotarul termin de cizelat mâinile i picioarele. Dar trec torii se m rgineau s râd . Nici n-am apucat s te termin. s mearg . A vrea s merg la coal ca s te pot ajuta când vei fi b trân de tot. Pinocchio se am rî. Nu mai purta paltonul. . 210 POZ Pg. 209 Cu toate acestea. Din fericire. cu abecedarul sub bra . Geppetto se ridic îns dintr-odat . apoi ie i pe u strad .

Înceta i cu g l gia! În seara aceea. P pu a izbucni în lacrimi. ÄHm! Trebuie s mai arunc ni te lemne în cuptor!´ î i spuse el. c p pu ile de pe scen prinser s strige: . . î i spuse el. iar b ie elul d du buzna în gheret . . Bietul Geppetto. mâine.Ce se petrece aici? r cni el. vai! muzica unei fanfare îl smulse din reverie pe Pinocchio. Un negustor de vechituri îi cump r cartea. care uit complet de coal .Pinocchio. . ÄApoi. m-ai înduplecat! spuse el.Un tat . s socotesc´.Cite te afi ul: ÄMarele spectacol al p pu ilor.Salveaz -m . . . Cheam -l pe Arlechin! Când Pinocchio i-a dat seama c o alt p pu jeluiasc i mai abitir.Tu ai p rin i? întreb el. se apuc s se . 213 Deodat ap ru st pânul p pu ilor. sacrificiul s u fusese zadarnic! Abia intr Pinocchio în micul teatru. Dar trebuie s -mi pr jesc friptura. Mânc -Foc. i cu sprâncene stufoase care-l f ceau s arate tare fioros. lumea se adunase în jurul unei gherete vopsit în culori str lucitoare. Pinocchio! O s fii i tu bun la ceva! strig el. când Mânc -Foc se a ez la mas . voi câ tiga ceva bani ca s -i cump r un palton lui Geppetto. iar poimâine. . 212 POZ Pg. lung .Cine-mi ofer patru penny pentru abecedarul sta? strig Pinocchio.Bine. În pia . t ticule. patru penny intrarea´. gândindu-se la intrusul care-i tulburase spectacolul. Pg. de mam nu tiu nimic! spuse p pu a în oapt . .Vino aici. nu vreau s mor! Mânc -Foc se ar t surprins. Spectatorii începur s murmure. vino aici cu noi! Aplauda i-l pe fratele Pinocchio! Nep s torul b iat sui pe scen . . .Ce-i aici? întreb Pinocchio pe un gur -casc . avea s piar în foc în locul lui. Matahala se înmuie.ÄAzi voi înv a s citesc. g si c friptura de oaie era cam nef cut .´ Dar. o matahal cu o barb neagr . sporov ind vesel cu noii s i prieteni. s scriu.

o s atârni acolo pân o s te hot r ti s vorbe ti. spânzurându-l pe Pinocchio de ramura unui copac.Ce e cu tine? întreb ea. Friptura mea e aproape crud ! . întrucât î i ascunsese monedele sub limb . . Noi te vom a tepta aici.i faci tat l fericit. fie. Cei doi aruncar priviri lacome spre monedele de aur. ca a doua zi s g se ti de cinci ori mai multe! Credula p pu Pg. când se ar tar dou umbre. Mânc -Foc era uluit! .Vezi copacul la mare i uscat? întreb vulpea. spuse vicleana vulpe. . Ne vom întoarce repede! Dup care cei doi disp rur .Dac vrei s . pe acolo trecu o zân . . P pu a nu putea vorbi. nu-l arde pe Arlechin! . Pinocchio o lu din loc.i ia un palton nou. Gr bind spre cas .Atunci. b tând din palme c tre cioc nitoarea care-o înso ea. din fericire.Bine. întinzându-i cinci galbeni.. . Pinocchio mul umi p pu arului i plec la drum. Pinocchio nu tia ce s fac . 215 .Pân acum n-am mai întâlnit o p pu -erou! Apoi. spuse omul. spuser tâlharii. tim o paji te unde-ai putea îngropa galbenii. arunc -m pe mine în foc! îl sfid Pinocchio. se întâlni în drum cu un motan chior i cu o vulpe chioap . . tia. Când se l s seara. i spune-i s .Înceteaz ! url Mânc -Foc.Banii sau via a! mugi una dintre ele cu o voce suspect de asem n toare cu a unei vulpi. Dar nu ajunse prea departe. de lemn îi urm pe motan i pe vulpe la marginea paji tii cu pricina. iar b ie elul îi spuse povestea de-a fir a p r. Se m rgini s priveasc înfrico at.Uite. du-i Pg. Sap o groap la r d cina lui i îngroap aurul. 214 Bucuros. . Dar.Te rog. ad ug : Bine. Nu s-a putut opri s nu le povesteasc ce noroc d duse peste el. dar data viitoare cineva va da de belea! P pu arul voi s afle mai multe despre tat l lui Pinocchio.

a a c s ri pe spinarea unui m g ru i strig : acolo i te po i i. b tu din palme i cioc nitorile îi ciugulir nasul f cându-l iar mic. Dar în loc s-o asculte. 217 Apoi. Dup aventura prin care trecuse. neastâmp ratul Pinocchio se întoarse pe paji te unde îngrop monedele la r d cinile copacului uscat. Tr sura era tras de dou sprezece perechi de m g ru i am râ i. Pg. Dar. odat cu zorile.Dumnezeule. Dar Pinocchio era prea entuziasmat ca s mai vad ceva în jur. ce de minciuni torni aici! râse zâna. Pentru siguran . 216 Ea îi chem pe cei mai vesti i doctori: în eleapta bufni . Bucuros din cale-afar . corbul i greierele. Pinocchio îi povesti totul cu de-am nuntul. vai! se înh it cu Pozn . în cele din urm . .Chiar exist un astfel de inut? întreb uluit Pinocchio.Cioc nitoarea rupse funia cu ciocul ei i buf! Pinocchio c zu la p mânt. . cât pe ce s . cel mai lene b iat din clas . Apoi. . . ap ru i tr sura plin ochi cu copii neastâmp ra i. Pinocchio merse iar i la coal . l sând îns deoparte episodul cu vânzarea abecedarului. Nimeni nu înva juca toat ziua! Pg. îl sf tui zâna. 219 . Pinocchio se înzdr veni.S mergi f r z bav la tat l t u. Deodat .Disear vine tr sura s m duc acolo. dar zâna cea blând îl îngriji cum se cuvine. b ie elul se sim ea tare r u. Geppetto îi iert din nou n zdr v niile fiului s u. Pinocchio b tu palma cu noul s u prieten. 218 POZA Pg. Vrei s vii cu mine? Uitând de toate inten iile sale bune. se retrase sub un tufi f cut g sind-o îns goal ! Pinocchio o lu trist spre cas . Când.Nu vrei s vii cu mine în inutul Juc riilor? îl ispiti b iatul. Se vede asta dup cum î i cre te nasul! Pg. nasul prinse s -i creasc tot mai lung. plin de bune inten ii. De cum veni miezul nop ii. se repezi la groapa . le strecur în buzunar.i înghit monedele. zâna îl întreb ce p ise.

. ran. Dar deodat . Nim nui nu i se îng duia s spun cuvântul Ä coal ´. Pinocchio se împiedic i prinse s se clatine. care-l înv s fac giumbu lucuri asemenea celorlalte i. dar pe gur le ie i doar un Iha-ha-ha r sun tor! Pg. s rind prin cerc. 220 POZA Pg. urechile îi crescur i mai mult.Am avut dreptate. Pozn purta i el o p l rie tras pe ochi! privindu-se unul pe cel lalt. î i d du seama c -i crescuser o pereche de urechi lungi i p roase. Pozn se albi la fa patru labe. B iatul î i trase pe cap o c ciul ca s . . Pg. Pinocchio avu o surpriz tare nepl cut .Ajutor! strig el. dar nimeni nu avea nevoie de un chiop.i mâna la cap.Asta-i via ! se bucur Pinocchio. c zu în . nici m car în oapt .Înc doi m g ru i frumo i de dus la pia ! O s primesc cel pu in patru galbeni pe ei! Asta se întâmpl cu to i b ie ii care chiulesc de la coal ! St pânul tr surii îl vându pe Pozn unui picior. Când colo. Într-o zi îns . iar circarul i-l vându pe câ iva firfirici.Ura! Plec m! inutul Juc riilor era exact cum îl descrisese Pozn . 223 Auzind r getele noilor s i m g ru i. nu-i a a? zise zâmbind noul s u prieten. st pânul tr surii din inutul Juc riilor î i frec mâinile cu bucurie. . 221 POZA Pg.i acopere Äminun iile´ i porni în c utarea prietenului s u. iar pe Pinocchio unui circar. Ducându. Cei doi b ie i se transformaser în doi m g ru i! încercar s strige. dar Pinocchio sim i cum i se împleticesc i lui picioarele i. 222 . Pe acolo trecu i un t b car. Circarul îl duse pe Pinocchio la pia m g ru cu gând s -l vând . b ie ii î i descoperir capetele i izbucnir în râs la vederea urechilor.. Iar a doua zi.i rupse un animale din menajerie. plângând. Dar într-o diminea .

Ajutor! strig Pinocchio. cu gura larg deschis . 226 . Dar ce era acolo? O mas în gâtul unei sticle? i un b rbat« .Eu am fost. O s te vând drept lemn de foc! . Apoi. Pinocchio aluneca în patru labe pe ceea ce p rea o pant alunecoas . Dup ce terminar . 225 . pe gâtlej în jos. . îl împinse pe t b car i se arunc în ap cu capul înainte.Ajutor! S m salveze cineva! Deodat . Dar un val îl arunc în gura monstruoas i de acolo mai departe. Deasupra lui auzi cl mp nitul branhiilor balenei.O. În vreme ce Pinocchio privea la valurile care se sp rgeau de stânc . Geppetto îi povesti cum ajunsese în stomacul balenei.Tat ! Tu e ti! . cei doi se îmbr i ar . chicoti Pinocchio.T b carul îl duse pe m g ru ul Pinocchio pe o stânc Pg.Unde e m garul meu? strig t b carul când v zu c scosese din ap un b iat.Am dat dou zeci de firfirici pentru o bucat de lemn! strig înfuriat t b carul. înotând cât de repede putea. Pinocchio se sim i tras în sus de picior. 227 Cu lacrimi de bucurie în ochi. Exact în acel moment pe acolo trecea înot o balen uria . strigând din toate puterile: . Pg. t b carul îl azvârli în valuri! Pinocchio se zvârcoli însp imântat.i piciorul din la ul de frânghie. gândindu-se la tat l s u. Pg. 224 i-l leg de piciorul beteag. z ri o gean de lumin .Pinocchio! Fiule! Pg. chioap i un scaun? i o lumânare . Rotindu-se pe c lcâie. . purtat de torentul de ap . ap ru un banc de pe ti care prinser s ciuguleasc din pielea m g ru ului. nu. pe nea teptate. sco ându. asta nu! spuse Pinocchio.

O s . 229 i într-o clipit se arunc în mare. Luminându.Ce s-a-ntâmplat cu p pu a de lemn? întreb Pinocchio.Asta e ansa noastr ! opti Pinocchio. i. astfel c am reu it s supravie uiesc. împletind co uri ca el i tat l lui s poat tr i. mi-am cioplit o barc s te caut pe ape. Pinocchio trudi ca s câ tige mâncarea lui Geppetto. luându-l pe Geppetto de mân . Într-o noapte. odat cu mine a înghi it i proviziile. A ap rut în anul 1697. dar datorit trudei i bun t ii tale. 228 . Pg. Pinocchio se trezi ca de obicei dis-de-diminea . A doua zi. .i aduc ni te lapte.Cred c balena a adormit.Dac te înhami la roata morii.Trebuie s ie im de aici! spuse f r z bav Pinocchio. . Vechiului Pinocchio nu i-am putut ciopli o inim . urmat de Geppetto. Din fericire. Când acesta î i reveni. pove tile fiind scrise pentru copiii lui.Iat-o! r spunse Geppetto ar tând spre o bucat de lemn pus pe un scaun.i fiul. Apoi str b tur limba uria i ajunser la marginea gurii. zile de-a rândul. Pg. dar nu avea bani s cumpere lapte. Merse pân la o gospod rie din apropiere. balena se retr sese în ape mai pu in adânci. i când privi în oglind « v zu un b ie el în carne i oase. cei doi urcar pe gâtlejul monstrului. Geppetto r mase cu gura c scat i-l îmbr i ! . 230 Pove ti de Charles Perrault Pove tile mamei mele Gâsca.Neg sindu-te pe uscat. . B iatul muncea pân noaptea târziu. astfel. . zise i Geppetto. iar balena m-a înghi it. i-ai croit tu singur una! Pg. o s prime ti i lapte. în vis îi ap ru zâna care voia s -l r spl teasc pe Pinocchio pentru faptele lui bune. Acesta este titlul celei mai cunoscute culegeri de pove ti pentru copii scrise de Charles Perrault. Acolo d dur peste o cocioab veche unde se ad postir .i calea cu lumânarea.. p r castaniu i« nas cârn! V zându. Dar barca a fost prins într-o furtun . îi spuse Pinocchio. cu ochi alba tri. îi spuse gospodarul. . cei doi pornir spre cas . Din fericire. astfel c cei doi ajunser repede la rm. Dar Geppetto era foarte sl bit din pricina foamei. .

în Europa. ca tr sur ei s nu se transforme într-un dovleac! Pg. palatul Versailles. Charles Perrault a fost ales în Academia Francez . În spatele c lim rii. în Fran a. 232 Scufi a Ro ie . Pg. În 1671.Cunoscând evolu ia limbajului. întâlne te un prin . Înaintea lui Perrault. Cele mai numeroase erau în Italia. La dreapta. în 1634. Sus. Ele fuseser înfiin ate pentru a sus ine limba i literatura na ional . este salutat de eful poli iei din acele timpuri. Modernii. în Europa au ap rut o mul ime de academii. Din aceast culegere f ceau parte ÄMotanul înc l at´ i ÄCenu reasa´. scris de G. prin urmare fiind de dorit s se adopte un limbaj modern. odat cu ea se dezvolta i limbajul. cunoscut ca Äregele soare´. din care f ceau parte mai mul i scriitori printre care i Jean de la Fontaine. Printre alte pove ti celebre rescrise de Perrault se g sesc ÄScufi a-Ro ie´ i ÄBarb -Albastr ´. civiliza ia progresând. A fost un poet care a încurajat literatura i arta în general. 231 Începând cu secolul al XVI-lea. Era un obiect decorativ tipic Fran ei de la sfâr itul anilor 1600. o c limar . ap ruser mai multe culegeri de pove ti cum era Povestea pove tilor. la Paris. cu un sfe nic cu lumânare i oglind . În anii 1670. în Italia. Charles Perrault s-a n scut în 12 ianuarie 1628. Basile. mergând la un bal. sus ineau c . dar e silit s se întoarc acas pân la miezul nop ii. f cându-le cunoscute în Fran a i în lume. Regele Ludovic al XIV-lea. o colec ie de jurnale fran uze ti ale timpului. exista o mare dezbatere literar . Anticii i modernii. i a murit pe 15 mai 1703. ÄCenu reasa´ este povestea unei tinere care. în Fran a. Sus. Fran a. Perrault a rescris vechile pove ti într-un stil modern. ca Perrault.

A fost odat ca niciodat « o feti

dr gu

c reia toat lumea îi spunea Scufi a Ro ie i care

tr ia într-o c su din mijlocul unei p duri dese. Într-o zi, mama ei îi întinse un co ule i-i spuse: - Bunicu a s-a îmboln vit. Du-i co ule ul sta cu pr jiturele. Dar deschide bine ochii i nu te abate de la potec i nu te opri nic ieri, dac vrei s te întorci teaf r acas . - Stai lini tit , îi spuse micu a Scufi a Ro ie, luându- i r mas-bun, voi merge repede direct la c su a bunicu ei, f r s z bovesc nic ieri. Pg. 233 i feti a porni prin codru pentru ca, la scurt timp, s uite de sfaturile mamei sale. - Ce fragi frumo i« i ro ii« i l sându- i co ule ul jos, feti a prinse s adune fragi. - Sunt cop i i gusto i! Mmm! Scufi a Ro ie alerga în sus i-n jos, umplându- i guri a cu fragi. Deodat , î i aminti de bunicu a i de co ule « i se gr bi s se întoarc pe potec . G sindu-l în iarb , Scufi a Ro ie se boscorodi de una singur pg. 234 P durea devenea tot mai deas . Deodat , v zu ni te margarete mari în iarb . - Ah, ce dr gu e! i, vrând s fac o bucurie bunicu ei, se apuc s adune un buchet. Dar din spatele unui copac o urm reau doi ochi galbeni« i un mârâit o f cu pe Scufi a Ro ie s -i sar inima din piept. Pg. 235 Imediat se auzi i o voce groas : - Unde mergi tu, feti o, a a singuric prin p dure? - Îi duc bunicu ei ni te pr jiturele, spuse Scufi a Ro ie, cu o voce tremur toare. Lupul cel r u o întreb : - i bunicu a ta locuie te singur ? - Da, r spunse feti a, i nu deschide niciodat u a str inilor. - Bine, am plecat, poate ne-om mai revedea, f cu lupul. Pg. 236 i porni din nou la drum.

i o rupse la fug , spunându- i în sinea lui: ÄMai întâi o s-o înfulec pe b trân , o s m bag în pat i o s o a tept pe feti !´ În cele din urm , ajunse la c su - Sunt eu, Scufi a Ro ie! sub ieze vocea. - Intr , spuse bunicu a. Iar pe perete se profil o umbr înfrico toare! Biata bunicu ! Dintr-o s ritur , lupul travers odaia i o înghi i pe b trânic f r s o mestece. Nu dup mult timp, la u - Bunicu o. pot s intru? strig ea. Lupul î i pusese alul i bone ica bunicu ei i se b gase sub pled, în pat. Str duindu-se s imite glasul tremur tor al bunicu ei, lupul r spunse: Pg. 237 - Ridic z vorul i intr ! - Dar ce voce groas ai! f cu mirat Scufi a Ro ie. - Ca s - i vorbesc mai bine! spuse lupul. - i ce ochi mari ai! - Ca s te v d mai bine! - i ce mâini mari ai! spuse Scufi a Ro ie. - Ca s te îmbr i ez mai bine! f cu lupul. - Ce gur mare ai! murmur feti a. - Ca s te m nânc mai bine! mârâi lupul i, s rind jos din pat, o înghi i dintr-odat . Apoi, cu burta plin , trase la somn. Pg. 238 În vremea asta, pe lâng c su trecu un vân tor care se opri s cear o can cu ap . Plecase s vâneze un lup mare, dar îi pierduse urmele. Vân torul auzi ni te sfor ituri ciudate venind dinspre c su . Uitându-se pe fereastr « l v zu pe lupul cel mare tol nit în patul bunicu ei, cu burta plin i sfor ind de zor! eava spre - Lupule, opti vân torul, de ast dat n-ai s -mi mai scapi! Atent s nu fac zgomot, vân torul î i înc rc arma i deschise fereastra. Îndrept capul lupului i« POC! LUPUL ERA MORT! - Te-am împu cat pân la urm ! strig vân torul. N-ai s mai bagi spaima în nimeni vreodat ! b tu Scufi a Ro ie. i b tu la u . - Cine e acolo? întreb bunicu a din pat. i-am adus ni te pr jiturele, r spunse lupul str duindu-se s - i

Pg. 239 Îi t ie burta lupului i nu mic -i fu mirarea când Scufi a Ro ie i bunicu a ap rur vii i nev t mate! - Ai venit la timp, murmur b trânica. - Te po i întoarce cu bine acas , îi spuse vân torul Scufi ei Ro ii. Lupul cel mare i r u a pierit i nu mai are cine s - i a in calea. Ceva mai târziu ap ru i mama Scufi ei Ro ii, îngrijorat c feti a ei nu se întorsese acas . Când o v zu c e bine, izbucni în lacrimi de bucurie. Mul umindu-i înc o dat vân torului, Scufi a Ro ie i mama ei pornir spre cas . Str b tând cu pas mare p durea, feti a îi spuse: - Trebuie s ne urm m calea i s nu ne oprim niciodat ! În felul sta nu vom p i nimic r u! PG. 240 Motanul Înc l at A fost odat ca niciodat un morar care, murind, l s moara celui mai mare dintre fiii s i, m garul îl l s mijlociului, iar lui prâslea, motanul casei! A ezându-se pe piatr , b iatul prinse s suspine: Pg. 241 - Un motan! La ce o s -mi fie mie bun? Auzindu-i tânguirea, motanul îi spuse: - Nu- i face griji, st pâne! Ce crezi? C sunt mai pu in valoros decât o moar d r p nat sau decât un m gar b trân? F -mi rost de o pelerin , de o p l rie cu pan , o traist cizme i ai s vezi de ce sunt în stare! B iatul îi aduse cele cerute i, îndep rtându-se în grab , motanul îi mai spuse: - Nu mai fi trist, st pâne, s ne vedem cu bine! Nu trecu mult vreme, i motanul prinse un iepure gras, îl puse-n traist înf i dinaintea regelui. i, mergând la castel, se i o pereche de

Pg. 242 Sco ându- i p l ria i f când o plec ciune adânc , motanul spuse: - Sire, faimosul marchiz de Carabas î i trimite acest iepure minunat în dar. - O, mul umesc, spuse regele.

Ba da! îi r spunse fata. r spunse Motanul Înc l at. Motanul Înc l at veni regulat la castel aducând iepuri. Se îneac marchizul de Carabas! Auzindu-i strig tele. numai ochi i urechi. r spunse Motanul Înc l at. . st pânul t u e tân r i chipe ? îl întreb regina pe motan. .Cumva. Când vor veni aici. Motanul. regina i prin esa îl pl cur pe dat .Las totul pe mine. regele î i trimise str jerii s -l salveze i abia-abia îl aduser pe bietul om la mal. regele. Pg.i foarte loial regelui. . Câteva zile de-a rândul.Nu-i bai. 244 Motanul d du fuga acas i-i strig b iatului: . . Într-o zi. . . . Am eu planul meu. vor vedea c sunt s rac lipit. vicleanul motan c r daruri cu nemiluita la castel.O. trebuie s ducem planul la bun sfâr it! Mergi de te scald în râu! . care era marchizul. Motanul Înc l at îi povesti st pânului s u de-a fir a p r toat t r enia.Trebuie s fie un maestru într-ale vân torii. r spunse tân rul . n-am auzit pân acum de el! ad ug un al treilea. o oi. Curtenii începuser s discute despre nobilul necunoscut pân atunci. îl auzi pe rege întrebându-se cât de bogat era .Pg. . spuse unul. ai încredere în mine. 243 A doua zi.Un alt dar de la marchizul de Carabas. potârnichi i ciocârlii. motanul ap ru aducând ni te potârnichi.Dar nu tiu s înot. f cu motanul. st pâne. îi f cu vânt în ap st pânului s u. Întors acas . când v zu c se apropie calea ca regal .N-ai vrea s te m ri i cu un marchiz a a de chipe ? o întreb regina pe prin es . regele i regina o scoaser pe prin es la o plimbare cu calea ca.Dar cine o fi. d ruindu-le toate în numele marchizului de Carabas. . i este i foarte bogat! Cred c s-ar sim i onorat dac M riile Voastre ar catadicsi s viziteze palatul lui. .Ajutor! prinse s r cneasc motanul. da. . spuse un altul. Când îl v zur .Ce ne facem? se plânse tân rul. pretinse el. Iar în zilele care urmar . A a c merser la râu i.Gr be te-te.

Ce vrei.Foarte adev rat. r spunse tân rul privind la prin es . e ti un tân r chipe Ia spune-mi. 246 Când se deschise u a. ranii îi spuser a a cum îi înv ase motanul. te po i preschimba într-un leu sau întrun elefant! . domnule c pc un! . C .. 245 Astfel. Motanul Înc l at îi f cea cu ochiul. prin esa se m rit cu fiul de morar i tr ir ferici i în palatul c pc unului. i ce e cu asta? . motanul Înc l at ajunse la palatul în care locuia un c pc un uria viu!´ Pg. se gr bi spre por ile palatului. de pild . motanul se repezi la el i-l înfulec dintr-o înghi itur ! Apoi.E foarte bogat. Motanul Înc l at strig la ranii care lucrau pe câmp: . prin esa i fiul morarului. Veni i la palat. dar mi-a dori una. Între timp. când regele trecu în calea ca sa pe acolo. . prive te! spuse c pc unul. st pâne. bine a i venit la palatul marchizului de Carabas! Din calea c coborâr regele. dar nevast ai? . se gr bi el s r spund . cum ar fi un oricel! . optind: .Ei. dac vreau s r mân .Am auzit c puterile tale sunt nem surate.Dac v întreab cineva cine e st pânul vostru s spune i c este marchizul de Carabas! Pg. Ca s-o scurt m.Respectele mele. regina. motanul î i spuse în sinea lui: ÄTrebuie s fiu cu luare-aminte. iar regele spuse: .P i.Drag marchize.A a crezi? Atunci. pun r m ag c nu te-ai putea transforma i într-o f ptur mai mic . Din când în când. v voi întâmpina chiar eu! Rupând-o la fug spre palat. zise motanul. F r veste. Cu o plec ciune. motanule? îl întreb c pc unul. Motanul Înc l at î i scoase p l ria i spuse: . Iar prin esa îi zâmbi drept r spuns. Motanul Înc l at spuse: . are în st pânire palatul i toate p mânturile din jur. nu-i a a c valorez mai mult decât un m gar b trân i o moar d r p nat ?! i de treab . Înainte de a bate la u .Nu.Sire. preschimbându-se într-un oarece. exact când calea ca regelui î i f cea apari ia. i fioros. ce zici. Ai un palat magnific i p mânturi nesfâr ite.

mama ei vitreg i cele dou fiice ale sale nu o pl ceau deloc. 249 Iar pisica îi spune: .Tu vei r mâne acas s speli vasele i s deretici prin cas . croitorii aduser ni te rochii minunate. tu ai ceva ce surorile tale vitrege nu au: frumuse ea! Ceea ce era adev rat. spuse zâna.Nu te speria. umflate i grosolane erau! Într-una din zile. Cenu reasa petrecea ore în ir singur . dar numai pisica o auzi.Miauuu. biata fat era tratat ca o servitoare. Vântul mi-a optit dorin a ta. miorlau! Care însemna: Fii fericit . i a a va i fi! . Din p cate. Dar dintr-odat se petrecu ceva uimitor! Cerul se lumin bal. f cu o mi care cu bagheta ei fermecat « i Cenu reasa se trezi dintr-odat într-o rochie din cale-afar de frumoas . 247 ILUSTRA IE Pg. Cenu reasa nici m car nu îndr zni s le întrebe cum r mânea cu ea. ce nefericit sunt! suspin Cenu reasa. în vreme ce surorile ei. chiar i îmbr cat în zdren e i cu fa a murdar de cenu . fata era tare frumoas . De aici i s-a tras i porecla de Cenu reasa. 248 Cenu reasa A fost odat ca niciodat « o fat încânt toare i frumoas care era tare nefericit . c ci tia ce r spuns avea s primeasc : Pg.Pg. În vreme ce cele dou surori vitrege se bucurau de tot confortul. tiu c vrei s mergi la . iar tat l ei se rec s torise. Apoi. Se inea un mare bal la Curte la care fuseser invitate i cele dou fete urâte. Pg. Pg. i ap ru o zân ! .Ah. îmbr cat în zdren e? întreb fata.Cum a putea. 250 . tot slute. Cenu reaso. unde se aduna cenu a. . Mama ei murise. de i îmbr cate elegant i în straie scumpe. vorbind cu pisica. Trebuia s munceasc din greu întreaga zi i doar seara i se permitea s se odihneasc într-un loc aflat lâng foc. 251 Zâna zâmbi.

. î i pierdu unul dintre conduri! Nu mai avea timp s se întoarc dup el« Se auzea ultima b taie înainte de miezul nop ii« Ah.i putea crede ochilor! Pg. . disp rând în noapte! Pg.Imediat! spuse Cenu reasa. Oricum n-ai s m mai vezi vreodat . când vraja se va sparge.Acum. în locul condurilor ace tia minuna i! Ai în eles? . 254 . Prin ul se va îndr gosti de tine. o s .Cine e ti.Acum po i merge la bal! spuse zâna. cu o mi care a baghetei ei magice« dovleacul se pref cu într-o calea c de aur. apte oricei prin i în c mar . spuse zâna. elegan a i gra ia ei. Dar deodat auzi orologiul sunând prima dintre cele dou sprezece b t i care anun au miezul nop ii! Amintindu. continu zâna întorcându-se spre pisic . Când Cenu reasa intr în sala de bal. în grab . f cu o plec ciune i o invit la dans. ce dezastru! P r si palatul. Pg. adu-mi apte oricei! Nu trecu mult i Cenu reasa aduse un dovleac auriu. O domni oar ca tine nu merge niciodat pe jos la un bal! Adu-mi un dovleac! . spuse Cenu reasa zâmbind fericit . gr bindu-se s execute ordinul.. prin ul se apropie de ea. V zând-o la rândul lui.Ce conteaz ? îi r spunse Cenu reasa. . Nici m car cele dou surori vitrege n-ar fi ghicit în veci c fata aceea frumoas ar fi putut fi biata Cenu reas . f ptur de vis? o întreb prin ul. se l s t cerea! Cu to ii se oprir s admire frumuse ea. sunt sigur de asta! o contrazise prin ul. iar calea ca va redeveni un dovleac. Dar ine minte! Trebuie s pleci la miezul nop ii. iar pisica. iar al aptelea în vizitiu. . Cenu reasa nu.Bravo! spuse zâna. 253 . cu sabo i în picioare. cum cei ase cai i vizitiul se vor preface iar în oricei! Iar tu vei fi iar îmbr cat în zdren e. i.Ba da.Cine-o fi? se întrebau unii pe al ii.i facem rost de o calea c . ase dintre oricei în ase cai albi.Da. Cenu reasa se sim i minunat la bal. î i lu r mas-bun de la prin i goni pe sc rile palatului! Dar.i ce-i spusese zâna.Tu. 252 . . i dans cu ea întreaga sear .

pe drum se stârni o furtun . 255 În acea clip .Prin ul. Apoi. zdren ele Cenu resei se pref cur într-o rochie str lucitoare.Miauu! Miorlauu! Pg. Se f cuse i prinse s . unde se g seau câteva od i magnifice! În prima dintre ele. care se îndr gostise pân peste cap de ea. g si condurul i le spuse sfetnicilor: . v zu c era un castel. pentru c era cea mai dulce i mai senin dintre toate. iar sfetnicii spuser : .i ridic din nou bagheta magic . Apropiindu-se. p trunse în castel. Întrucât nimeni nu r spunse chem rilor lui. înfometat. dar nu g sir nici una c reia s i se potriveasc . Cele dou surori se str duir zadarnic s încal e condurul în picioarele lor l b r ate. z ri o lumin str lucitoare care venea din adâncul codrului. Fata cea mare îi ceru o rochie de brocart. ardea un foc viu. mijlocia. urc sc rile la etaj. iar mezina. îi spuse tat lui ei: . Ma tera i cele dou fiice ale sale r m seser cu gurile c scate. F r veste. În cele din urm . ap ru i zâna care. Dup mas . o g si deschis . Cenu reasa îi înso i la palat i tr i fericit al turi de prin pân la adânci b trâne i! Iar cât o prive te pe pisic .Vino cu noi. aceasta se m rgini s spun : . ajunser i la casa Cenu resei. al c rei nume era Frumoasa. Terminându. pierdu speran a s mai g seasc vreun han la care s trag . Ajungând la poart .Merge i pretutindeni în regat i g si i fata pe al c rei picior se potrive te condurul acesta. st pânit de curiozitate. negu torul se preg ti s se întoarc acas . dintr-odat . preg tindu-se s plece la târg. înfrigurat i obosit.A vrea un trandafir pe care s -l culegi anume pentru mine. Dar. 256 Frumoasa i bestia A fost odat ca niciodat « un negu tor care. Atunci. iar negu torul. sfetnicii plecar s încerce condurul pe toate fetele din regat. î i întreb cele trei fete ce s le aduc drept dar. Numi voi g si lini tea pân n-o ve i afla! Prin urmare. unul dintre sfetnici o v zu pe Cenu reasa i-i ceru i ei s -l încerce. un colier de perle.i treburile în târg. Iar condurul venea turnat pe piciorul ei! Pg. dar oricât strig el. Într-o secund . iar patul cu saltea moale îl invita parc la somn.i ofere inelul de logodn . nu ap ru nimeni s -l întâmpine. Pe o mas din sala principal era întins un prânz dintre cele mai bogate. minunat fat ! Prin ul te a teapt ca s . negu torul se a ez la mas înfulece.

Frumoasa îi spuse lini tit : . Curând schimbar încânta i s . Î i mul umesc c mi-ai salvat via a! A adar.Iart -m ! Nu m omorî! O s fac tot ce-mi spui tu! Trandafirul nu l-am luat pentru mine. negu torul c zu în genunchi dinaintea bestiei. negu torul promise. Bestia o ceru de so ie. Frumoasa.i petrecea ore întregi brodând în fa a vetrei. Negustorul î i îmbr i fata. lâng el ap ru o bestie înfrico toare.i de f g duiala f cut Frumoasei. le povesti fiicelor sale. Luat prin surprindere. I-am f g duit s -i aduc un trandafir când m întorc acas . cu lacrimi în ochi. I se d duse unul dintre cele mai frumoase iatacuri din castel i. dar cu timpul. 257 Dar pe nea teptate.i face griji. ci pentru fiica mea. . se ar tar . g si pe noptier o can cu cafea aburind i un paner cu fructe. Negu torul î i lu astfel micul dejun i coborî pentru a mul umi gazdei.i petreac timpul împreun . nu dup mult vreme. dar cu o singur condi ie: s mi-o aduci pe fiica ta! Înnebunit de groaz . . Bestia o primi cu toat dragostea. Ie ind în gr din .Drag tat . Pg. iar Frumoasa i Bestia devenir prieteni foarte buni. a a c se b g în pat i adormi pe loc.târziu. 258 Ajuns acas . privirea îi fu atras de un boschet mare de trandafiri. în ciuda urâ eniei. te-am hr nit la masa mea i ai dormit în patul meu. Dar nu v zu pe nimeni. Pg. nu. Frumoasa nu tia ce s r spund . îmbr cat în straie alese.Nerecunosc torule! i-am oferit un ad post. La început. Amintindu. frumoasa se temu de ar tare. Voi r mâne acolo. iar drept r splat tu îmi furi florile preferate! Te voi omorî! Tremurând de fric . . 259 Zilele trecur . S se m rite cu un monstru? Mai i primele cuvinte i. Frumoasa a fost dus la castel.Niciodat nu m-am îndoit de iubirea ta. Du-m la castel. mârâi: . fata se obi nui cu Bestia i prinse chiar s-o plac . se aplec s culeag o floare. Spre surprinderea ei. Trezindu-se a doua zi de diminea . Pg. Într-o sear . Iar Bestia se mul umea s stea în apropierea ei i s-o priveasc în t cere. a a cum ai promis. însp imânt toarea aventur prin care trecuse. Cu o voce adânc i groas .Î i voi cru a via a.

Iat îns c . te voi l sa s te duci s . . a a cum f cea întotdeauna. negu torul se înzdr veni ca prin minune i se ar t în stare s coboare din pat.i iube te p rintele! Pg. dup câteva zile.Cât am a teptat aceast clip ! spuse el.Nu te vei mai sim i a a trist de-acum înainte.În eleg.N-a putea spune da din toat inima. f r ca nici unul dintre cei doi s mai aduc vorba despre asta.Nu muri! Nu muri! M voi m rita cu tine! Pg. î i putea vedea familia aflat departe. Într-una din zile. dispuse s se m rite cu mine. Ah. a fi vrut tare mult s -l mai v d o dat . din acea zi. g si Bestia ghemuit la p mânt.Tata se afl pe patul de moarte.i de f g duiala ei. a fi atât de fericit s -mi fii so ie! Nunta s-a inut imediat i. . tân rul prin nu mai cultiv nimic în gr din în afar de trandafiri! Iat de ce castelul lor deveni cunoscut tuturor drept Castelul Trandafirilor! .i tat l i surorile. se trezi dintr-un co mar îngrozitor! Visase c bestia era pe moarte i o chema! . Bestia o g si cu lacrimi în ochi. îi spuse Bestia. Ajungând în gr din .i vezi tat l! .Jur! Î i jur s m întorc! Ce bun e ti! Ai f cut fericit o fat care. Un vr jitor m-a transformat într-un monstru i doar dragostea unei fecioare. m putea preface la loc.bine ar fi murit! Pe de alt parte. dar i pe cea a tat lui ei. Frumoasa se arunc peste Bestie i o îmbr i . . via a continu ca i pân atunci. Dar într-o zi. înainte s piar ! . povestindu-i despre via a la castel i spunându-i c Bestia era bun i blând . o întrerupse Bestia. de parc ar fi fost moart . Frumoasa î i petrecea ore întregi privindu. Îi datora nu numai via a ei. nu voia s -i r neasc sentimentele. cu ochii închi i. Bestia îi aduse Frumoasei o oglind minunat . Iubita mea.Dac -mi f g duie ti s te întorci peste apte zile.Vino! Vino înapoi! o ruga Bestia. vai! nu b gase de seam c trecuser cele apte zile! Într-o noapte. . 260 i Frumoasa ajunse la c p tâiul tat lui ei. Era o oglind magic . . Astfel. întrucât atunci când Frumoasa se privea în ea. Amintindu. Frumoasa se întoarse de îndat la castel. Frumoasa era cu adev rat fericit ! Dar. Mi-ar pl cea s « .Ce s-a întâmplat? o întreb Bestia cu blânde e. 261 La aceste cuvinte. se petrecu o minune! bestia se pref cu într-un tân r chipe ! . Nu m simt jignit de refuzul t u.

. Cu ea veni i sora ei. ai aici cheile de la camere. e chipe .Draga mea. Barb -Albastr se urc în calea c tot. . frumoas i dulce la castelul s u. .Într-adev r. Po i s deschizi orice u . i eu sunt lipsit de noroc. Barb -Albastr f cu iar nunt i. numai prin c m ru a cu pricina nu. i ele! Curând. S ai grij de castel.i mai îndulceasc desp r irea de cas . dar nu pe aceea! Ai priceput? insist Barb -Albastr . într-o zi.i inima în din i. r spunsese lordul. barba lui nici nu pare a a albastr cum se spune! îi r spunse aceasta.i face griji. îi r spunse tân ra sa so ie. Nim nui nu-i este îng duit s intre în acea înc pere. dr gu e i de vi nobil . Ana.St pâne. Dar muriser una dup alta. 264 O lun mai târziu. Era tare ar tos. eu voi pleca pentru câteva s pt mâni. plimbându-le peste . 262 Barb -Albastr A fost odat ca niciodat « un lord puternic i bogat al c rui nume era Barb -Albastr .Pg.i aduse aleasa tân r . Dar celor dou tinere nici prin cap nu le trecea ce le a tepta pe amândou ! Pg. Poftim.Eh. prietene. îl întrebase odat un supus. 263 Barb -Albastr avusese o mul ime de neveste tinere. dar de ce au murit nevestele tale? . i« de aproape.Nu. ca s . iar m re ul lord se vedea nevoit s se însoare iar i i iar i. Îmbr i ând-o pentru ultima oar . deschise u a interzis Barb -Albastr ! i intr « Ah! Dar ce oroare! De pere i atârnau nevestele moarte ale lui i pe-aici i-e drumul! Zilele se scurgeau una dup alta. spuse el. Tân ra so ie î i invit prietenele la castel. înmânându-i un vraf de chei. ar tând spre o cheie mult mai mic decât celelalte. i.Ce norocoas e ti c te-ai m ritat cu un lord a a vestit! spuse Ana surorii ei. luându. neagr cu inflexiuni albastre. e de la c m ru a din cap tul holului. Fusese botezat astfel întrucât avea o barb lung i l oas . . dar avea ceva care-i f cea pe cei din jurul lui s nu se simt prea în largul lor« Pg. ad ug el. voi face întocmai cum ai spus. Barb -Albastr îi spuse so iei sale: . ÄOare de ce nu am voie s intru acolo?´ se întreb ea. Cât prive te chei a asta.

ad ug : Dar v d c lipse te tocmai chei a de la camera din cap tul holului! . r spunse ea gr bit . c ci trebuie s mori! . 266 . Nu vezi chiar pe nimeni? . a a este? Ei bine. .Ba tii foarte bine! r cni lordul. Dar oricât se str dui. .Oi fi l sat-o în camera mea! spuse tân ra so ie.O.Te rog.Nu tiu«. te rog. nu-i vezi oare pe fra ii no tri venind? Mi-au promis c or s soseasc chiar ast zi s m vad ! . zise el. sosi la castel i Barb -Albastr . nu. fata î i d du seama c chei a de la c m ru era p tat cu sânge. nu. te implor! se rug so ia sa.De ce e p tat cu sânge? . nu v d pe nimeni.Doar zece minute. m bucur c te-ai întors acas ! Dar în noaptea aceea.Nu. mai prive te o dat .Nu. ÄTrebuie s-o cur . te vei întoarce acolo pentru totdeauna.D -mi. A doua zi. asta se întâmplase cu so iile lui Barb -Albastr ! Plecându. În aceea i sear . Taman atunci se auzi o b taie la u îi opti la ureche so ului ei: . tân ra nici c puse gean peste gean . insist tremurând tân ra so ie. . cu inima b tându-i nebune te. Urcându-se cu sora ei Ana într-un turn al castelului.Ana. i în înc pere intr Ana.Te rog. gâng vi ea. tân ra fugi din c m ru . alerg în iatacul ei. Ai intrat în c m ru . sora tinerei so ii. Barb -Albastr izbucni furios: . sângele nu disp ru de pe chei .Bine. Dar ce s-a-ntâmplat? întreb Ana. 265 Cuprins de groaz .Pari tulburat . .i privirea. Se aplec s -l ia i.Pg. Locuia în castelul moartelor! A adar. Barb -Albastr îi spuse: . s-a întâmplat ceva r u? întreb el. tân ra so ie îi spuse cu o voce tânguitoare: . atât! r spunse Barb -Albastr . îi r spunse sora sa. înainte s apar b rbatul meu!´ î i spuse ea. tremurând. cheile înapoi! Iar când so ia lui se gr bi s-o fac . Pg. Aceasta din urm . sc pând din mân vraful de chei.Nu. mai las -mi via a pentru zece minute! . 267 Dar când tân ra îi depuse chei a în palm . draga mea. Închipui i-v cum se sim ea tân ra lui so ie! Pg. du-te i adu-o.

sultanul.Trebuie s mori! r spunse fioros Barb -Albastr . care-o ajut s uite de groaznica aventur prin care trecuse! i-l uciser . Poate p rea surprinz tor. ajunse pân la ele vocea bubuitoare a lui Barb -Albastr : . Barb -Albastr agita în mân un cu it uria ! . Bietele so ii ale lui Barb -Albastr avur parte de o înmormântare a a cum se cuvine. se repezir la Barb -Albastr povestiri. Dup o vreme. Este cea mai celebr colec ie de pove ti din Orientul Îndep rtat. spunându-i câte o poveste i promi ând s-o sfâr easc în noaptea urm toare.i conving so ul.Femeie. Pg. sultanului pl cându-i pove tile. . r spunse Ana.Vin îndat strig ea. Ceea ce au toate în comun este c sunt Äpoveste din poveste´: cadrul este Asia Central . Tremurând ca o frunz .Coboar imediat! r cni Barb -Albastr . Pg.Nu.Te rog. o tân r so ie se str duie te s . so ia sa coborî scara în spiral . oare nu se v d fra ii no tri venind? . Erau fra ii tinerei condamnat la moarte! Sco ându.Surioar .i s biile. 270 POVE TI DIN ORIENTUL ÎNDEP RTAT O mie i una de nop i. printre ele num rându-se ÄAli Baba i cei patruzeci de ho i´ sau ÄAladin´. i acesta a fost sfâr itul tristei Pg. timpul s-a sfâr it! Coboar imediat! . . tân ra v duv se m rit cu un b rbat cinstit i bun. îi cru via a so iei sale. dup care se întoarse iar spre sora ei: Ana. 269 . s -i cru e via a.În acea clip . În cele din urm .Vor muri i ei! url Barb -Albastr . n-am s spun nim nui ce am v zut! îl implor so ia sa. Dar chiar când îndrepta cu itul spre gâtul so iei sale. . în înc pere d dur buzna doi tineri. nu m omorî. dar nu se cunoa te cu siguran data exact când au fost scrise ceste pove ti i de c tre cine. v d doi c l re i care se apropie! strig Ana din turn. 268 .

printre care: India. traducerea pove tilor apar ine lui Vladimir Colin. Aladin r m sese cu gura c scat . Cei doi erau foarte s raci i tr iau de pe o zi pe alta. î i vei primi r splata.Lampa! Stinge flac ra i adu-mi lampa! i om pia cu muzican i. Iran. era bazat pe o traducere ap rut anterior. Pg. Sub irel i ager cum era. când auzi un strig t în spatele lui: . Pove tile. Numele principalelor personaje sunt persiene. A face orice pentru asta. La flac ra care st pân! pâlpâia într-o lamp cu ulei. pe când c uta smochine s lbatice într-un crâng afar din ora . Egipt. B rbatul îmbr cat în straie elegante îi puse lui Aladin o întrebare neobi nuit : . Povestea-cadru pare s vin din India.i ochilor. pe nea teptate. Era un tezaur f r Necrezându. Sus. oale cu aur i. E prea îngust pentru mine. se trezi într-o pe ter larg . cu scriere arab . dar cea mai cunoscut este cea a lui sir Richard Burton. domnule! . 272 Aventurile lui Aladin A fost odat ca niciodat « o v duv care avea un singur fiu pe nume Aladin. 273 Coborî apoi câteva trepte de piatr scânteietoare. Dreapta. cele mai multe datând din . i f cut de John Payne. Aladin câ tiga câ iva b nu i pe zi culegând banane într-un loc aflat la dep rtare de casa lui. dar majoritatea numelor sunt arabe. c ci a fi f cut-o chiar eu. din anul 1885. în 1882. Irak. Turcia i Grecia. Odalisc (sclav ) dansând.Ai vrea s câ tigi un ban de argint? . de asemenea. Au fost f cute mai multe traduceri. Întruna din zile. Sus. un pumnal arab ornamentat i un sul de pergament. v zu o priveli te încânt toare: copaci înc rca i cu giuvaieruri i cufere pline cu pietre pre ioase. s-au transmis pe cale oral . Pg. De fapt. b iatul se strecur cu u urin prin gaur .i spun. scen dintr-un ora arab: oameni cu c mile. ri. Aladin întâlni un str in misterios. intitulat Cartea celor o mie i una de nop i. al ii vânzând ap Pg. În limba român . o pagin din Coran.Nu trebuie decât s te strecori prin gaura de colo.Un ban de argint! exclam Aladin.Un amestec de origini. dar pove tile se desf oar în mai multe perioada dintre secolele al XII-lea i al XVI-lea. 271 Traducerea în limba englez . Dac vei face ce.

276 Din acea zi. înc perea se umplu de lumin i ap ru un djinn uria .Chiar acum m duc la sultan s -i cer mâna pentru tine. repet djinnul. . se întâmpl ca Aladin s-o vad pe fiica sultanului care era purtat într-o lectic . Uluit. ÄDe ce oare nu vrea altceva decât o lamp veche? cred c este un vr jitor!´ Pg. 274 .V-vreau a-acas ! Într-o clipit . în l ate! spuse acesta. Spune-mi ce dore ti. înclinându-se respectuos. Aladin i mama lui se bucurar de tot ce le dorea inimioara: mâncare. . înconjurat de un nor de fum.S sper m c lumineaz . îi ar t lampa cu ulei. se g si înapoi acas ! pg. un inel alunec de pe degetul s u. i Aladin deveni un tân r înalt i chipe .Pe unde-ai umblat? îl întreb mama lui. 275 . . spuse mama lui i prinse s frece lampa. P r sit în bezna neagr ca smoala. acoperind gaura. Într-o zi. iar mama lui tiu c venise timpul s . o cas frumoas .Întinde-mi lampa! strig vr jitorul. c lc pe inel.Sunt slujitorul t u supus! Care e porunca? spuse djinnul. Anii trecur . te voi l sa s zaci acolo pe veci! . Punându-l pe deget.La porunc . Aladin îi povesti aventurile prin care trecuse. haine. B iatul i mama lui priveau cu gurile c scate la noua apari ie. îl tot roti f r rost. F r s vrea. f r crâcnire. c ci duhul din lamp le îndeplinea orice dorin .Adu-ne« adu-ne« ceva bun de mâncare! Pg. . Emo ionat. Apoi.Cu atât mai r u pentru tine! strig str inul. Aladin nu fu în stare s îng ime decât: . i s vrea s se însoare cu ea. Aladin se îngrozi.Sunt aici la porunca ta. ap ru un alt djinn. . dar a fost de-ajuns ca s se îndr gosteasc Când îi spuse mamei sale. Pe nea teptate. Altfel.ÄCe ciudat!´ cuget Aladin.Mai întâi scoate-m de aici! . N-o v zuse decât o clipit . Aladin înghi i în sec i reu i s îng ime: . Dintr-odat . de i e a a de murdar «. aceasta nu ezit s -i r spund : .i aleag o nevast . Dar f când asta.

Punându-l pe deget. Mama lui Aladin se întoarse acas . Cum Aladin nu-i spusese niciodat secretul l mpii i vrând s -i fac o surpriz so ului ei. Aladin î i aminti de djinnul din inel.i m rite fata cu Aladin.Ssst! S nu ne aud ! Ia pulberea asta i pune-i-o în ceai. i-i ceru duhului s -i ridice palatul cerut. . Auzind care sunt cerin ele sultanului. Aladin se . îi porunci: Pg. Privind de dup o draperie îi v zu pe so ia sa i pe vr jitor.Dac Aladin vrea s se însoare cu Halima. i fiecare sclav va trebui s care o lad plin cu pietre pre ioase. 277 i. Aladin i sultanul erau dispera i. într-un inut necunoscut. prin esa îi d du negu torului lampa cu ulei veche i primi în schimbul ei una nounou . c rând patruzeci de l zi pline cu pietre pre ioase i escorta i de patruzeci de r zboinici arabi. Dar înainte de asta. o frec mai tare ca niciodat i-i spuse duhului care îi erau dorin ele. îi ceru lui Aladin s -i construiasc duse acas Pg. 279 . f cu s dispar toat averea lui Aladin i-o trimise pe prin es . ajuns la palat cu un cuf r plin cu diamante. într-adev r. 278 Nunta a durat trei zile i trei nop i! Ve tile despre averile i bel ugul din casa lui Aladin s-au întins ca pârjolul.Aladin. Halimei un palat str lucitor. iar într-o zi. . iar când ap ru djinnul.i rec p tase vechea lamp . Revenindu. tu e ti! exclam încet prin esa. Ca prin farmec. el învârti inelul de câteva ori.Ofer o lamp nou pentru una veche! strig el. Prin esa auzi. Negu torul prinse imediat s frece lampa i djinnul ap rut deveni astfel slujitorul vr jitorului care se deghizase iar i i care. . în dreptul unei ferestre a palatului se opri un negu tor.Pg. Nimeni nu tia ce se întâmplase. Primind ceea ce ceruse. sultanul c zu de acord s . Într-o clipit . Iar comoara asta trebuie p zit de patruzeci de r zboinici arabi. . spuse sultanul. b iatul lu lampa.Pst! istui Aladin. ap rur patruzeci de sclavi.i cu greu. Duhul b tu de trei ori din palme. trebuie s -mi trimit mâine patruzeci de sclavi. cu tot cu palat. .Du-m în inutul unde mi-a dus vr jitorul so ia! Numaidecât se trezi în palatul lui.

Bine ai revenit. care tr iau într-un ora persan îndep rtat. Halima se strânse înfrico at lâng Aladin: Pg. dar de ast dat voi cu tine.Iar pulberea î i f cu imediat efectul. i vr jitorul c zu într-un somn adânc.Cine e ar tarea asta? . 280 . ocupându-se cu culegerea de vreascuri pe care le vindea în pia . Pg. Din acea zi. Totul reveni la normal i cei doi se îmbr i ar strâns. numi i Ali Baba i Kasim. Ali baba era din cale-afar de s rac. Care-i porunca? .Nu te teme. . Aladin c ut pretutindeni lampa i o g si în cele din urm sub perna vr jitorului. st pâne! r spunse duhul. Dar de acolo din dep rtare. st pâne! Sunt bucuros s te rev d. Cu to ii î i pierduser speran a s -i mai revad pe cei doi vreodat . palatul se ridic în aer i în momentul urm tor îl coborî lin din nori. chiar pe locul unde fusese construit. Dup ce frec repede lampa. pentru totdeauna! Pg. 281 În vremea asta. . o lini ti Aladin. duhul este slujitorul meu. Kasim avea o so ie bogat cas minunat . po i admira i ast zi zidurile unui palat vechi pe care oamenii l-au denumit Äpalatul care a coborât din ceruri´! Pg. .Acum putem s ne întoarcem în regat? întreb prin esa. 282 Ali Baba i cei patruzeci de ho i Au fost odat ca niciodat « doi fra i. gândindu-se la tat l ei.Magia care te-a adus aici te va duce i înapoi. 283 i locuia într-o .Mai întâi. Cât ai zice pe te. Aladin i Halima alergar s -l îmbr i eze pe sultan.Du-ne pe mine i pe so ia mea înapoi în regatul nostru! . Aladin frec lampa i-i porunci duhului: . ap ru zâmbind i duhul. Apoi îi povesti so iei sale toate aventurile sale. Tr ia cu so ia sa într-o colib de lut. sultanul î i smulgea p rul din cap de durere. pune-l pe vr jitor în lan uri i trimite-l într-un loc unde s nu-l mai g seasc nimeni! Duhul d du din cap i într-o clipit vr jitorul pieri.Într-o secund . în regatul acela îndep rtat.

vase de aur i de argint. Ali Baba v zu un grup de c l re i care galopau în direc ia lui. . bolovanul uria se d du la o parte dezv luind intrarea într-o pe ter întunecat . iar când îi mai i v zu desc rcându. Ali Baba îi num r : erau patruzeci cu to ii! . Aprinzând o tor . arme b tute în rubine i smaralde. încât nu reu ir s le dea de cap t. Urcându-se într-un copac. Pg.i dea o bani . spuse. 285 . tiu c erau ni te tâlhari. apoi îi v zu ie ind. Ce priveli te îi ap ru în fa a ochilor! Se aflau acolo gr mezi de giuvaiericale. 284 O vreme auzi vocile tâlharilor care r zb teau din pe ter .Sesam. se ascunse în frunzi . neîndr znind nici s r sufle. r mas împietrit în fa a unei asemenea comori. . i disp rur la orizont. umplând ochi patru saci. cu mâna tremurând ca o frunz . ci strig cu o voce i mai puternic : . Tremurând Bolovanul închise intrarea în pe ter . deschide-te! Ali Baba cu greu î i putea crede ochilor când. Îns . Culese o moned . târând sacii dup ei.Sesam. nimeni n-o s bage de seam ´. Ali Baba nu se l s . un individ cu un rânjet pe fa . Ali Baba r m sese ghemuit în copacul lui. monede str lucitoare i covoare bogat colorate. Ali Baba. gândi Ali Baba. dar erau atât de multe.Într-o zi. Dup înf i area lor aprig . Amândoi prinser s numere monedele.În felul sta nu vom r zbi nicicum. Ia du-te la casa fratelui meu i cere s .Sesam. ÄO s iau câ iva galbeni. strig : . Ali Baba putu ghici c erau ni te oameni r i. deschide-te! Bolovanul prinse atunci s se mi te. se apropie de poalele stâncii din apropiere i. pe când culegea vreascuri departe de ora .i bra ele în sus. Tâlharii intrar . în cele din urm .i prada de pe cai. cu doar câteva clipe înainte ca o band de oameni înarma i s opreasc sub copac.Sesam. Pg. la cuvintele tâlharului. Ali Baba trecu pragul grotei. iar tâlharii înc lecar de fric . întinzându. Ali Baba coborî din copac i strig : . Ajuns acas .Este adev rat ! opti el. încuie u a i goli sacii în fa a so iei sale uluite. deschide-te! Dar bolovanul uria r mase nemi cat. închide-te! strig eful lor. eful lor.

petrecut cu gândul la comoar . ar face o treab bun . acesta se ar t furios. 288 I-a îi spuse lui Ali Baba c . V zându. i s vezi minune! Când primi m sur toarea înapoi. Pg. fioro ii tâlhari le atârnar la intrarea în pe ter . înc rc to i sacii pân la b ieri. naiv cum era. T indu-i trupul în patru buc i. la iu eal . tiindu-i s raci. În cele din urm . v rs lacrimi amare. Ali Baba î i lu familia i se mut în minunata cas a lui Kasim. înainte s fie îngropate. legându-l pe spatele m garului. 286 Kasim promise c va face întocmai.i iubea fratele. . Astfel. porunci servitorilor s -i preg teasc zece m gari viguro i. rugându-l s o in numai . . Ali Baba îi spuse fratelui s u întreaga poveste. V zând intrarea în pe ter deschis .S priceap orice nepoftit ce-l a teapt ! url t r enia. rosti cuvintele magice i p trunse în pe ter . Iar când v zu trupul sfârtecat al lui Kasim.i seama c nu-i mai putea ridica de la p mânt. dar se gr bi s -i dest inuiasc totul so iei lui. Mustafa. f r s m vesteasc pentru el. dup o noapte alb . Cu inima b tându-i nebune te. i astfel. so ia se stinse de durere. turn o pic tur de smoal pe fundul bani ei. care. În euând un m gar. Dar dându. Ocupat cu aranjarea sacilor. Dup dou zile de a teptare. Dac va fi pl tit bine. ciubotarul. Bietul Kasim a fost numaidecât descoperit i ucis. Pg. Printre servitorii fratelui s u se g sea i Morgantina.Dar când so ia lui Kasim auzi ce-i cerea cumnata ei. Ajuns la stânca cu pricina. i a a i f cur . în smoal r m sese lipit o moned de aur! Gr bindu-se s -i spun lui Kasim. c n-au nici dup ce bea ap . porni c tre pe ter . o tân r sclav tare istea . curiozitatea ei nu mai avu margini. ei î i scoaser iataganele i n v lir în untru. f in nu poate fi. înf ur într-un covor r m i ele fratelui s u. Nici nu d duse bine geana zilei când Kasim i m garii lui pornir la drum. se ar t disperat. r m i ele fratelui s u ar putea fi lipite la loc. eful ho ilor. Iar în diminea a urm toare. nenorocosul Kasim nu b g de seam c cei patruzeci de ho i se întorseser .Cum îndr zne te fratele meu s aib a a avere. Pg. se v zu nevoit s -i mai goleasc .´ i. nevasta lui Kasim d du fuga la Ali Baba i-i povesti toat i pe mine? strig el.i b rbatul mort. ÄM întreb ce vor ei s m soare cu bani a. 287 Ali Baba.

f cu o cruce ro ie pe u . 290 . ciubotarul num rase pa ii. Suspicioas . c ci nu tia cum va putea g si casa cu pricina. în afara efului lor care r mase deghizat în negustor. nev zut de nimeni. îi propuse ho ul.« i mi-au dat o pung cu galbeni ca s cos trupul la sfârtecat. Ultimul dintre chiupuri a fost umplut cu ulei i a ezat al turi de celelalte în car.Pro tilor! ip înfuriat eful ho ilor. întorcându-se la pe ter . î i trimise un om în ora s afle ce i cum. Odat cu c derea serii. . .P i o s te leg i eu la ochi. Iar când cei patruzeci de ho i sosir s . prime ti înc o pung cu galbeni din partea mea. Fiecare ho se ascunse în câte un chiup. Încântat s câ tige i mai mul i galbeni. Mânios. omul se opri la atelierul ciubotarului. smulgându. eful ho ilor se întoarse la ascunz toarea sa i porunci la doi din oamenii s i s cumpere un car mare i patruzeci de chiupuri uria e pentru ulei. sfâr i el. . Le ie i în întâmpinare chiar st pânul casei. Se aflau în fa a casei lui Ali Baba! Ho ul îi d du lui Mustafa o pung cu galbeni i. Ciubotarul î i f cu treaba cum nu se poate mai bine. i astfel poate î i vei aminti mai bine. . Din întâmplare. cinci sute doisprezece« Aici este! spuse el. Se f cuse târziu când ajunser la u a lui Ali Baba. legat din nou la ochi. ea desen câte o cruce ro ie pe toate u ile de la casele din vecin tate. fiind pl tit cu o pung cu galbeni. Pg. Î i d du astfel seama c mai era cineva care tia de comoar . a a c acum f cu acela i lucru. În aceast vreme.i leg toarea de la ochi.i duc r zbunarea la bun sfâr it. 289 Trebuie spus c . .Dac m duci acolo. pe când fusese legat la ochi prima oar .Trebuie s te leg la ochi cât timp c l torim. îi spuse sclava lui Mustafa.« cinci sute zece. r maser ului i! Care era casa cu pricina? Pg. i. ciubotarul îl duse i pe el pân la u a lui Ali Baba. goni s -i duc efului s u ve tile aflate.. Nu sunte i în stare de nimic! A doua zi. Apoi. cinci sute unsprezece. spuse ho ul. . Iar Mustafa ardea de ner bdare s povesteasc cuiva p ania sa. se întoarse i Morgantina care d du cu ochii de misteriosul semn. eful ho ilor v zu c trupul lui Kasim disp ruse.Cu ce v pot ajuta? întreb el. a fost dus înapoi la atelierul lui. Mare fu dezam girea ciubotarului. merse la atelierul lui Mustafa deghizat în negustor.

´ . A doua zi. î i termin i Morgantina treaba în buc t rie. îl puse la foc. 293 . se duse de la un chiup la altul. Änegustorul´ ceru îng duin a s mearg la carul s u s vad dac nu s-o fi spart vreun chiup în timpul c l toriei. Ä i atunci o s -i ucid pe to i. descoperi c to i oamenii s i erau mor i. Dup cin . Pe acesta îl i trase ea în buc t rie i. îl l s s . în curte ap ru eful ho ilor preg tit s dea semnalul convenit. ci un membru al familiei mele. auzi o voce optind: . Apoi.N-am s pot niciodat s te r spl tesc îndeajuns! exclam st pânul ei.Negustorul la i-a vândut ni te covoare frumoase la un pre foarte mic. Morgantina îi povesti lui Ali Baba cele întâmplate. fiul lui Ali Baba. Pg.E timpul s ie im? . Morgantina gândi c figura oaspetelui îi este cunoscut .i aduc i carul în curte i-i oferi o cin pe cinste. Invit -l acas ! Aducându-le gust ri. nu mai e ti sclav . Ai putea s -mi oferi g zduire peste noapte? Pg.Nu. remarc într-o zi Ali Baba. ÄMai devreme sau mai târziu o s m invite în casa tat lui s u´. setos de r zbunare.. ÄM întreb dac uleiul negustorului e mai bun decât al nostru´. î i spuse eful ho ilor. Din acest moment. care-l pl cu pe dat . Îngrozit. la semnalul lui. Pg. în afar de cel din urm care era plin cu ulei. se ascunse într-un ungher ca s vad ce se va întâmpla. î i spuse ea. eful ho ilor. La pia . disp ru în noapte.Sunt negustor de ulei. ie ind în curte. Dar când d du la o parte capacele. Mergând de la un chiup la altul. Dup o vreme. înc nu. turnând în fiecare câte o por ie de ulei încins peste ho i. În aceast vreme. turnând uleiul într-un ceaun. i la fel se întâmpl la fiecare chiup. strecurându-se tiptil. s fie gata s ias la vedere i s -i ucid pe cei din cas . De cum cei ai casei se duser la culcare. 292 . r spunse eful ho ilor. î i rase barba i se deghiz într-un negustor de covoare. E ti o fiin nemaipomenit . el opti oamenilor s i ca. d du cu ochii de Tabit. În cele din urm . Dar când ridic u urel capacul de la un chiup. r spunse Morgantina repede. 291 Ali Baba îl primi cu bucurie pe negustor. s-a f cut târziu i sunt obosit.

i-l voi face cadou când vei împlini optsprezece ani! cu rubinul dinaintea ahului Persiei. inea o tamburin . Ne-ar fi omorât pe to i. î i d du seama c negustorul de covoare nu era altul decât eful ho ilor! Morgantina ceru îng duin a s danseze în cinstea oaspetelui. . Dup o rev rsare nea teptat . 294 Prin ul Rubin A fost odat ca niciodat « un cer etor care tr ia în îndep rtata Persie i peste care d du norocul. l sând în urma sa noroi i mâl.Tremurând dintr-odat .Este eful ho ilor! strig fata. . Îi cunosc fa a. O lu i d du fuga la prietenul lui care muncea în buc t riile regale. La cafea. iar în cea dreapt un pumnal. . râul care curgea vijelios pe lâng capital se retrase în albia sa. . . Morgantina le salvase vie ile! Pân la urm .Hm! f cu ahul gânditor. Preaîn l ate! spuse cer etorul.Cum vrei tu! îi r spunse Ali Baba. Trebuie s i-l duci ahului! Prin urmare. 295 . cer etorul v zu o piatr care str lucea în ro u. Pg. Mii de mul umiri! Înainte ca ahul s închid rubinul în cuf rul lui cu comori. . În mâna stâng pumnalul în inima negustorului de covoare. Înc o dat .Ce-ai f cut? gâng vi Ali Baba.În glodul de pe malul râului.Luminate.sta este cel mai mare rubin pe care l-am v zut vreodat .Câ i dinari îmi dai pentru piatra asta str lucitoare? îl întreb el. Dar în glodul de pe malul lui. dar era hot rât s nu mai spun nim nui secretul s u! Pg. a doua zi cer etorul se înf i . înfipse adânc . . Ali Baba r mase singurul care cuno tea cuvintele magice care deschideau pe tera celor patruzeci de ho i.E un rubin! exclam buc tarul. De ce i-ar l sa ie râul o asemenea comoar ? Î i voi da o pung cu aur pentru el. Morgantina prinse s se învârt într-un vârtej de voaluri. e cea mai frumoas zi din via a mea! îng im el. De acord? Cer etorul î i putea cu greu crede urechilor. Iar în clipa în care se opri din dans.Unde l-ai g sit? îl întreb acesta. o chem pe fiica sa Fatima i-i spuse: .

Fire te. r spunse prin ul. zâmbind: . ahul se înfurie la culme. E un secret pe care nu am voie s i-l spun! Revenindu. 296 Admirând nestemata. tun el. dup cum f g duise. î i voi da mâna fiicei mele. . Pg. F cu un pas în fa i lovi puternic cu spada. apoi înc o dat în gâtul dragonului care c zu f r suflare la p mânt. Dar când ridic încet capacul cuf rului. Luminate. 298 Încins cu spada de aur a ahului. . i nici m car nu-mi este îng duit s aflu din ce .Din moment ce ai luat locul rubinului atât de pre ios. confirm tân rul. Luminate. Mâniindu-se la auzul acestor cuvinte. Un uierat însp imânt tor se auzea tot mai tare. Dar singurul r spuns c p tat a fost ecoul vocii sale.E minunat! Mul umesc foarte mult! tiu c -mi va purta noroc! Câteva luni mai târziu. înseamn c e ti servitorul meu. 297 .Pg. A a cum se întâmpl adesea. dar nimeni i nimic nu m va face s spun cum am ajuns aici. Fatima. zgomotul unor crengi rupte îl f cu s sar în picioare.Rubinul t u nu mai exist ! Eu i-am luat locul.Am pierdut o nestemat pentru un prin pricin ? r cni el. ahul lu pe loc hot rârea s -l pedepseasc pe tân rul obraznic. iar ahul era convins c aceea i soart o va avea i prin ul Rubin. care opre te caravanele s treac prin p dure. . Fatima îl îmbr i bucuroas pe tat l ei. scoase un strig t de uimire. . Ajuns la marginea p durii dese i întunecate îl strig pe dragon s se arate. prin ul Rubin o porni spre Valea Mor ii. Sunt prin ul Rubin! te rog. nu m întreba cum sa petrecut min unea. Pg. iar p mântul se cutremura.Bine! exclam ahul. .i f lcile! Spre diferen de tinerii care încercaser pân atunci s r pun dragonul. prin ul nu se mi c de pe locul lui. ahul merse s aduc rubinul. Dac vei reu i s -l ucizi pe dragonul din Valea Mor ii. Venea dragonul! Bestia înfrico toare se opri în fa a lui i url desf cându.i din surpriz .Îmi pare r u. Se a ez pe un trunchi c zut de copac i tocmai când era s a ipeasc . mul i tineri de isprav î i pierduser via a încercând s ucid dragonul. Atunci ia spada mea de aur. c ci din cuf r ie i un tân r chipe care-i spuse. de aniversarea Fatimei.

i fa a cu v lul. înso it de servitoarea ei. Fatima i prin ul Rubin f cur nunt i tr ir ferici i. Într-o zi. cu atât Fatima devenea mai curioas în ceea ce privea trecutul so ului ei. se albea la fa i spunea: . spuse ea.Pg. dar în zadar. . se plânse ea. . îng im prin ul. La miezul nop ii. Dar prin esa deveni tot mai trist . Fatima îl recunoscu pe so ul ei în tân rul care st tea în spatele tronului. strigând dup el. Dac vrei neap rat s tii cine sunt. M gândeam c ar putea s fie« Inima Fatimei tres lt . Fatima se rug de el cu cerul i cu p mântul s -i spun secretul. îi mângâie p rul i-i spuse hot rât: . prin esa alerga pe mal. Fatima se ascunse dup un copac aflat în apropierea râului. . Dar Fatima insist f r contenire. Într-o zi. La sfâr it. pe când st teau pe malul râului care uda gr dinile ahului. i apoi ap ru din ape un b trân falnic. M car spune-mi cine e ti cu adev rat i unde tr iai înainte. prin ul sus inu c nu poate face a a ceva. servitoarea ei veni în grab la ea. pe unde prinser s joace mii de lumini e. Apoi. Dup aceea. Disp ruse. Acoperindu. Dar ori de câte ori prin ul auzea aceste cuvinte. Oare s fi fost so ul ei? În noaptea urm toare. tân rul era aclamat ca un erou. i chiar i ahul c ut s-o lini teasc . ieri-noapte am v zut cel mai uimitor lucru. dinspre tron se auzi o voce: . Palid la fa . tiind c întreb rile ei nes buite duseser la acest sfâr it tragic. Îngrozit . cu capul dragonului în mân . apoi o mie de djinni au împodobit malurile râului cu flori.Nu. un tân r a prins s danseze în onoarea unui om mai b trân care p rea s fie rege.tii c nu pot. 299 Întorcându-se spre palatul ahului. S nu m mai întrebi. î i voi spune! Dar chiar în secunda când se preg tea s dezv luie secretul. cu barba alb . Dar cu cât trecea timpul. Iar în spatele regelui st tea un prin cu un rubin în frunte.Nu vreau s te mai v d cum te chinui atât. pe râu au ap rut o mul ime de lumini e.i pot spune. primi aplauze înfl c rate. î i p r si locul i prinse s danseze cu gra ie. un val uria îl arunc în râu i tân rul disp ru în adâncurile apei. sau m vei pierde pe veci! Dar Fatima era roas de curiozitatea de a afla. îmbr cat într-o rob aurie i inând în mân un sceptru. 300 Fatima chem ajutoare.Nu tiu nimic despre tine. Dar privind la frumoasa sa so ie pe care o iubea i care suferea atât. Pg. i astfel.În l imea Ta.

Unii dintre nobili se îndoiau îns c împ ratul va renun a s mai cear biruri. ca apoi s -i huiduiasc i s -i fluiere când se întorceau cu coada între picioare. Din acea zi. Cei mai mul i dintre prin i deciser c nu mai avea rost s protesteze. care continua s plâng . fii mai în eleapt ! În cele din urm . circazieni. Chiar i oamenii simpli erau satisf cu i s vad c nici cei nobili nu reu esc s aib ce. 302 Prin esa plâng cioas A fost odat ca niciodat « un împ rat lacom care. A a c plecar pe la palatele lor ca s se preg teasc de competi ie. 303 Ceea ce produse ceva rumoare la adunare. închizându-se apoi peste rege i curtea sa i l sându-i pe mal pe Fatima i pe prin ul Rubin care se îmbr i ar ferici i! Pg.i supunea poporul la biruri grele. Nemaiputând s suporte se adunar s protesteze.i doresc. arabi i turci din toate provinciile regatului. pe viitor. dar prin esa.D -mi înapoi so ul! B trânul rege se ridic în picioare. A a c d du o proclama ie care s rezolve plângerile: ÄCel care-o va face pe fiica mea Sarah s zâmbeasc din nou nu va mai trebui s pl teasc bir niciodat !´ Pg. marchizi i duci care încercau s-o fac s râd pe prin esa plâng cioas .Regele Apelor din Persia i-a dat cuvântul. c ci i se va da! Fatima î i ridic v lul de pe fa . pe la palatul împ ratului se scurser o mul ime de prin i. Erau tineri îndr zne i i chipe i. Lista cavalerilor care d deau gre în încercarea lor se lungea zi de zi. pe prin ul Rubin.Pg. Auzind de una ca asta. fiecare fiind sigur c va reu i acolo unde cel lalt va da gre .Pentru un dans atât de frumos. i strig : . po i cere orice. dar în aceea i m sur i nobilii.i înapoi so ul. Ia. Dar nu uita cum l-ai pierdut i. împ ratul se temu s nu se i te o r scoal . apele se mai deschiser o dat . Împ ratul era mul umit. izbucnea într-un plâns de neoprit. . cum d dea cu ochii de ei. c ci fiecare e ec însemna un nou pl titor de biruri. Sosir indieni. 301 . Singura persoan nefericit era Sarah. Mul imea îi întâmpina cu ova ii. Nu numai cei s raci trebuiau s pl teasc .

Un sultan kurd. Celelalte prin ese se strânser în jurul lui. iar prin esele se împr tiar care încotro! Str jerii î i traser spadele din teci! Dar deodat to i se oprir ului i. 306 A doua zi de diminea . la moartea unchiului s u. Un tân r inteligent i chipe . 305 Singurul care nu ap ruse înc era Omar. . în locul lui. trebui s c l reasc zile în ir pe minunatul s u arm sar negru.S-a f cut târziu. d -mi pu in sceptrul i voi rezolva problema lui Sarah! Surprins de o a a cerere ciudat . . admirându-i frumuse ea. . Prin esa îl privise cu ochii usca i. va zâmbi. vestit pentru umorul s u i pentru faptul c -i f cea pe cei de la Curte s râd în hohote. când vesele. a a c te vei vedea cu prin esa abia mâine. Prin esa care nu râsese niciodat era o marionet ! O marionet c reia i se d duse via ! i nimeni nu. Pg. Se m rgini doar s se uite la ea. To i curtenii se adunaser s priveasc . Când c l re ul plin de praf spuse b iatului de la grajd de ce venise. dar în zadar! Pg. în fine. iar Sarah îl privea la rândul ei. cu excep ia lui Omar. izbucnise în plâns. un prin din Mongolia fu cât pe-aici s o fac pe Sarah s zâmbeasc . Fur anun ate i celelalte surori ale prin esei de sosirea lui Omar. Apoi.Sire. cu o fa inexpresiv . Aerul se umplu de ipete! Împ ratul î i ridic bra ele furios. c ci din capul spart al lui Sarah prinser s cad arcuri i piese de metal. Dar având ordinele lui.i d duse seama de asta.Pg. împ ratul porunci ca noul venit s se înf i eze înaintea lui Sarah. Omar nu f cu nimic ca s-o amuze pe prin es . Omar se întoarse spre împ rat i-i spuse: . Spre deosebire de ceilal i pretenden i. interpretând când cântece triste. spuse gr jdarul. Dar ochii negri ai prin esei se umplur de lacrimi. 304 Într-o bun zi. De i Omar r spunse de îndat chem rii. acesta izbucni într-un râs dispre uitor. ajunse la palat. Tr gând o temenea în fa a lui Sarah.E cel mai chipe dintre to i! exclamar ele. reu ise s p c leasc ni te rude lacome care vruseser s pun mâna pe putere. Mesagerilor împ ratului le lu destul timp ca s ajung în acest inut m rgina . Iar într-o sear . f r s scoat o vorb . împ ratul ced rug min ii sale. dar când to i crezuser c . Omar se apropie de ea i-i p li una cu sceptrul în cap. îl l s s intre. guvernatorul unui mic inut aflat h t departe de palat. Î i struni balalaica ore în ir. încerc s -i fure lui Sarah un zâmbet cu remarcile lui amuzante. Venir nobili chiar i din Persia.

Benezar observ un fluiera ag at de un l n uc de argint pe care fiul s u îl purta la gât. împ ratului îi veni o idee genial i-i spuse lui Omar: .i mai putu st pâni râsul. un b rbat mai iste decât el. . Dintr-odat .Pg. . 308 Aventurile lui Said A fost odat ca niciodat un b rbat botezat Benezar. i d -i-l b iatului nostru când va împlini dou zeci de ani. sco ându-l de la gâtul pruncului. Zemira d du na tere unui b ie el tare chipe .i poarte noroc! i îi întinse fluiera ul d ruit de zân la na tere. Dar în capul lui. . r spunse Zemira.Ce e asta? întreb tân rul. s n tos i neînfricat. Pentru c se folosise de Sarah-marioneta ca s poat primi i în continuare biruri i d ri. r spunse Zemira. uite. Se iubeau unul pe altul i se în elegeau în toate. într-o bun zi o s .Este un dar f cut de o zân fiului nostru. Dar i împ ratul v zu situa ia comic . . . Când îl v zu prima oar . a a voi face.Ar trebui s te trimit pe e afod pentru impertinen a ta.Said. s . ia asta cu tine drept amulet . Când împlini optsprezece ani. i. e ti scutit de biruri! Omar aprob din cap i-i zâmbi lui Marika. 307 Mezina împ ratului. ia-l tu. dar nu mi-ai spus ce nume îi vom da b iatului! îi spuse Benezar. iar Said crescu puternic. Dar asta nu-i f cea s se iubeasc mai pu in i. fire te. descoperise trucul. Iar acum.i iau locul pe tron!´ i chiar a a se petrecur lucrurile doar câ iva ani mai târziu! Pg.Lini te! spuse împ ratul privind la ea. iar Benezar doar în ceea ce vedea cu ochii. Anii trecur ca apa. Pg. . se hot rî s plece în pelerinaj în ora ul sfânt Mecca. 309 .Ce-i asta? întreb el. care tr ia în misteriosul Orient i era însurat cu o femeie pe nume Zemira. care era foarte fericit . îi spuse Benezar. Omar gândea a a: ÄDrag socrule. într-o zi cu furtun . dar î i voi cru a via a dac te însori cu fiica mea cea mai mic . Marika. cu excep ia unui singur lucru: Zemira credea în farmece.M bucur s aud asta. .Bine. nu. Este un dar magic. ad ug femeia.

i în fire. Totu i. Alah s-o odihneasc . îns Said î i aminti de fluiera . v-a poruncit s nu m ucide i! le strig Said. r spunse Said. c lare pe un arm sar alb.Alah s te r spl teasc . ci chiar tu! Vei lucra pentru mine pentru a. Prin i pe picior gre it. Îl duse la buze i sufl puternic. Cum te cheam ? pe tân r i-l încredin unor pelerini care c l toreau spre Mecca. voia s -l por i cu tine tot timpul. Trecur dou zile chinuitoare i Said se afla în pragul mor ii.N-ave i unde fugi. i. nu mult dup aceea. punându. soarele. aflând c fiul lui murise-n lupt dreapt .i fluiera ul la gât. Setea. fur ataca i de o band de beduini. Iar pe când cutreierau un pustiu. pe nea teptate.A a voi face. pelerinii pornir la drum. Said spuse: .. trecur prin partea locului. îl cru de o pedeaps aspr . când. . cel pe care-l omorâse Said. st pânul vostru. iar în spate. dar Said le strig : . într-o noapte. domnule! Care este numele dumneavoastr ? . mun i i de erturi. 311 Iat îns c .Ce-ai f cut? L-ai omorât pe Almansor! E sfâr itul! Fugi i! Cu to ii o rupser la fug care-ncotro. Drumul era lung pân la ora ul sfânt Mecca i trebuiau s str bat câmpii.Nici nu te vom ucide! Dar te vom lega i te vom p r si aici. vulturii i acalii vor împlini restul! i a a i f cur . mai bine murim cu spada-n mân ! i se avânt în lupt ! Deodat . r spunse negustorul. arcul cu s ge i.Kalum.i pl ti datoria. . Ba chiar îl eliber Pg.Selim. dar nu se întâmpl nimic. Pg.E un fluier. spre Said se repezi un beduin tân r. negustorul. îi r spunse tat l s u. dar nu Alah m va r spl ti. purta lance. Selim era un om drept i. 312 S rind în ajutorul tân rului. a fost prins de câ iva prieteni ai lui Almansor. venindu. . Said a fost dus în fa a eicului Selim. îi salvar via a. Dar Said se b tu cu vitejie i-i înfipse iataganul în piept. câ iva încercar s dea bir cu fugi ii. Fiind luat prizonier. Un osta de lâng el strig îngrozit: . un puternic conduc tor al mai multor triburi din de ert i tat l lui Almansor. Mama ta. Într-un târziu. 310 Tân rul Said ar ta stra nic: era încins cu un iatagan. în pustiu. câ iva slujba i de-ai lui Kalum. . dup care disp rur cu to ii. Pg.

Said! . Într-o bun zi. spuse zâna.i spuse niciodat numele s u adev rat.Tu e ti Said. ce pot s fac pentru tine? . . la bazar veni o femeie acoperit cu un v l. Sunt ajutorul lui Kalum. f când treburi m runte. c ci ea era. în ora aveau loc turnire. femeia cu v l îi l s lui Said o armur . Spune. care era în elept i iubit de toat lumea.i punga asta cu galbeni. iar înving torii primeau premii. Patru oameni îi atacaser pe al i doi. Dar el nu. veni r spunsul. Într-o noapte. pe când se întorcea acas . f cu i al doilea. Apoi. Tân rul r mase uluit când aceasta i se adres : . Pg. arme i cai.Said. negustorul.Fire te! confirm tân rul. . Oamenii salva i îi mul umir tân rului i-l întrebar cum se nume te. acolo domnea vestitul calif Harun-al-Rashid. deghizat în cer etor. tân rul descoperi c salvatorul s u era un bogat negustor din Baghdad. amintindu-i c . omorând doi atacatori i punându-i pe ceilal i doi pe fug . Atunci î i va salva via a. în fiecare s pt mân . c ci nu am atâ ia bani pentru drum! . ca s afle ce mai spunea poporul despre el. A doua zi. La ele asista însu i califul. 313 Kalum avea în ora un bazar mare i acolo i începu Said s munceasc .E ti tân r i puternic. Pe vremea aceea. spre admira ia califului.Abia când vei împlini dou zeci de ani î i va fi de folos. spuse Said. Iar tân rul câ tig multe turnire. Cum de îmi tii numele? . Said putea g si o corabie cu care s se întoarc acas .Numele meu este Said. spuse unul dintre cei doi. Prime te inelul acesta drept r splat .Mai ai fluiera ul atârnat de gât? întreb ea. el îi spuse lui Kalum c voia s plece. decât un simplu servitor. spunând c era un c l re din Cairo. eu sunt. Ne-ai salvat via a! Cu inelul i punga primite. Said nu ezit s le sar în ajutor acestora din urm . Tu trebuie s fii zâna! La ce-mi folose te? . 314 Califului îi pl cea s se plimbe noaptea prin ora .Ajut -m s m întorc acas . . Pg. Said auzi zgomotele unei lupte. vino cu mine! Înso indu-l.Da. nu-i a a? . r spunse el descump nit. îi po i câ tiga! spuse zâna. .Pari mai mult de vi nobil . ..

i unde pleci? îl întreb Kalum. când deodat d du peste fluiera .´ Dar în noaptea aceea se stârni o furtun . r spunse Said. ÄAm plecat acum doi de acas . laolalt cu bandi i fioro i.i-au mai dat i altceva cei doi? tia o . Privind spre sfetnicul s u.Da. c uta cu mâinile prin jur s g seasc ceva de care s se aga e. Said ajunse cu bine la rm. El îl reclam pe Said la poli ie c îi furase o pung cu galbeni i tân rul a fost aruncat în temni . Când a fost întrebat de unde are banii. dar vor face.Pg. 317 Spre surprinderea lui. Harun-al-Rashid spuse: . R mâi cu bine! Dar Kalum cel r u nu era u or de p r sit.Banii primi i de la tine nu m-ar fi dus prea departe. sortit s pier nevinovat în temni . 316 Un singur c l tor supravie ui dezastrului: Said! L sat la voia valurilor. ad ug : Mi-a dat-o unul din cei doi oameni pe care i-am salvat de la moarte. mândru. î i spuse Said. Said a fost condamnat pentru ho ie i trimis pe Insula Înset rii. Said a fost prins i dus în fa a nim nui altuia decât califul Harun-al-Rashid! Solda ii îi spuser : . Said îi spuse: . el a spus adev rul: . i povestindu-i despre punga cu galbeni. fluiera ul avea s -i salveze via a! Ajuns pe uscat cu ajutorul delfinului.De la un om pe care nu-l mai v zusem pân atunci. am supravie uit naufragiului. la împlinirea vârstei de dou zeci de ani. Se pare c a supravie uit naufragiului. . prietene! Pg. acest om e unul dintre condamna i. r spunse tân rul. A a cum îi spusese zâna. .Sire. bogat i fericit´. i corabia care naviga spre Insula Înset rii a fost luat de valuri i zdrobit de stânci! Pg. acolo se instalase o tab r militar . . Dar nu sunt un tâlhar.Acas . . Ä i iat -m ajuns la dou zeci de ani. 315 .Chiar a a? întreb grav califul. fluier i ca prin farmec lâng el ap ru un delfin. ar tându-i punga.Mul umesc. Afla pe culmea disper rii.Dar e o c l torie costisitoare. i cu leafa pe care i-am pl tit-o eu« . zâmbi Said.

sta va r mâne al meu! Iar cump r torii cl tinau din cap. Numai Abraham. . dar nu i pironul din perete. îl ag Salem le spuse simplu: . neîn elegând unde voia s ajung Salem. dup cum merita! Pg. Califul exclam : . cei doi oameni c rora le-ai salvat via a erau sfetnicul meu i cu mine! E ti liber« dar mai întâi spune-mi numele t u! . Într-o sear .i caut fiul pe nume Said.Î i vând casa. dar pe care.Tinere. în tab r . mai calic decât ceilal i. de fa cu Abraham i cu familia sa care priveau ului i. i afurisitul de Kalum a fost întemni at i condamnat. 318 Salem i pironul A fost odat ca niciodat « un negu tor iste pe nume Salem. iar proprietarul pironului era Salem. Reg si i de-acum. avea o preten ie ciudat fa de posibilul cump r tor: .E pironul meu i am voie s ag ce vreau eu! Pg. i plec .Este tat l meu! strig tân rul. 319 De atunci înainte. în cele din urm . ag pironul care-i apar inea. Noul proprietar al casei era Abraham. Dar câteva zile mai târziu. de ast dat .Said. m rite calif! . ap ru din nou i.. al c rui magazin plin de covoare a luat într-o zi foc! Salem r mase doar cu casa lui pe care. tat l i fiul se îmbr i ar . ar tându-i inelul pe care inea pe un lan la gât. încheiar o în elegere. inelul acesta! r spunse Said. hot rî s-o vând . î i lu r mas-bun în piron o mantie veche. Cu toate astea se târgui cu Salem i. În cele din urm . fiind negu tor.Said? repet sfetnicul. . iar cu banii primi i s cumpere un nou magazin i alte covoare. În schimb. spuse el.Am venit s ag ceva în pironul meu. iar Salem ag în piron un sac mare i gol. se f cu dreptate. Abraham îi d du drumul în untru.Da. cu un efort mare. Dup o s pt mân . Se afl aici. un b rbat pe nume Benezar care. Noii proprietari se plânser de mirosul cadavrului. Salem cioc ni la u . socoti c pre ul e bun. Salem veni regulat la casa lui Abraham ca s aga e sau s ia ceea ce ag ase în . Salem aduse un m gar mort în piron. Salem nu cerea un pre prea mare pentru ea.

Era chiar Ka nur. dar pironul apar inea lui Salem! În cele din urm .i ia m garul mort. Hai s încerc m. care se deghizase. po i pleca din cas . spuse el.Ne putem preface în animale.Dac nu. 320 Sa a. Pg. va trebui s fac trei plec ciuni spre i un sul vechi de hârtie. îl aduse în fa a sa pe un negu tor aflat în trecere.i convine. i rosteasc cuvântul MUTABOR. care voia tronul pentru fiul s u. iar Sa a îl d duse uit rii. dar nu. Tot ce are de f cut este s trag pe nas pulberea neagr r s rit i s pronun e acela i cuvânt. Sa a r mase încântat de ce v zu i cump r toate obiectele. Lui Sa a îi pl cea s colec ioneze obiecte de pre . acoperit . Mizrah.i voi mai înapoia niciun ban! Abraham încerc toate tertipurile ca s -l conving pe Salem s . Mansur! strig Sa a bucuros. Sa a chem to i în elep ii inutului ca s descifreze ciudatul scris. . Deschise sertarul i scoase un borcan plin cu o pulbere neagr cu un scris ciudat.´ Dar tot acolo st tea scris c cel care se va transforma va trebui s nu râd niciodat cât timp se va afla în pielea animalului. . Dar avea i un du man. numit Sa a.Nici eu nu tiu ce e în untru. s prime ti astea ca un dar. spuse vr jitorul. Mansur. pas mite altfel va uita cuvântul magic. spuse vicleanul vr jitor. i ce s vezi. era greu pentru Abraham s locuiasc în acea cas . în asemenea condi ii. Ka nur fusese alungat de la palat. vr jitorul Ka nur. c ci pu ea îngrozitor! Se duse chiar i la jude. Într-o zi. Apoi îl întreb ce inea într-un mic sertar al cuf rului. iar Salem î i recuper casa f r s cheltuiasc niciun b nu ! Pg. p r sind apoi sala tronului. care tr ia în Persia. În l imea Ta. 321 . Abraham se v zu silit s p r seasc locuin a. primul sfetnic. Era califul inutului i to i supu ii îl iubeau. dup câteva zile se ar tar în stare s le traduc : ÄCel care cite te aceste cuvinte va ob ine însu irea de a se transforma în orice animal va vrea i de a cunoa te limba lui.Te rog. dar în elegerea era în elegere! Casa era a lui Abraham.Fire te. Dar Salem nu voia cu niciun chip s . Pentru a se preface din nou în om. Mansur i berzele A fost odat ca niciodat « un tân r chipe . .i ia stârvul. Negu torul î i deschise micul cuf r i-i ar t marfa.

S zbur m la Mecca i s ne rug m la mormântul Profetului ca s ne redea memoria. Nu avem nimic de pierdut. Picioarele li se transformar în be e sub iri. .Hai s g sim i alte berze! propuse Sa a. când pe-acolo trecu în zbor o barz . auzir un ip t înfior tor. op ind dup vreo prad într-un loc cu ap mic . dis-de-diminea . Pg. Pg. i o pornir în zbor pe deasupra râului care izvora din lac. 324 Dar pân la Mecca era drum lung i soarele tocmai apunea. Privind la st pânul s u. . Ce s fi fost? Sa a î i f cu curaj. 323 Dar v zând o barz izbucnir în râs. Tocmai se întrebau în ce animale s se prefac . Traser pulberea pe nas i rostir cuvântul magic MUTABOR. Hainele se pref cur în pene albe. i un alai lung p trundea pe por ile palatului.Este Mizrah. În calea ca de aur a lui Sa a era a ezat un str in p zit de proprii lui str jeri. . . .Nu vom mai fi niciodat oameni! spuse trist Mansur. la palat. . Ce minunat era s zbori! Sa a i Mansur survolar lacul. fiul vr jitorului pe care l-ai alungat.Cine este impostorul acela? strig furios Sa a.i seama c a uitat cuvântul magic. 322 A doua zi. Odat cu venirea amiezii. tiu c i acesta era în aceea i situa ie. Dup ce nu mai putur fi v zu i. Privind în jur.În berze! strigar ei.Hai s afl m ce s-a întâmplat.Dac asta e dorin a ta! spuse Mansur. Str zile erau pline cu o mul ime de oameni. r spunse uluit Mansur. Ka nur. Pg. uitar de avertisment i . Sa a i primul s u sfetnic plecar într-o plimbare spre un lac aflat în afara palatului. primul sfetnic se cutremur de groaz . Obosite i înfometate. Curând. Treceau u or peste str zile cet ii. dându. Sa a scoase din buzunar borcanul cu pulberea neagr . Se petrecea ceva ciudat. hot râr s zboare înapoi. din Sa a i Mansur nu mai r mase nimic omenesc. i dintr-odat . tr gând o plec ciune adânc . cele dou berze coborâr pe ruinele unui vechi templu..

Maleficul Ka nur a vrut s m m rite cu fiul s u i s pun mâna pe regatul tat lui meu. rosti cuvântul magic MUTABOR.Eu sunt Naja. ajunser la por ile ora ului. Dar dac te ajut. S-a deghizat i m-a stârnit s beau dintr-o po iune magic . o s se rup Sa a i Mansur se privir ului i. . dup numai câteva secunde. Înaintând pe str zi. Sa a! E în via ! Numaidecât.Din nou Ka nur! strig Sa a. îmi promi i s te însori cu mine? Sa a f g dui cu bucurie. Numaidecât.E califul nostru. m tur torii prinser s strige: .Disear . i. bucurându-se din cale-afar . Apoi se întoarser spre bufni . M-a pref cut într-o bufni . . Pg.A a cum i-am f g duit.sta e! strigar bucuroase cele dou berze. cele dou . spunându-mi c voi r mâne pas re pân cineva va vrea s se însoare cu mine. Supu ii îi înconjurar . S-ar putea s se laude c v-a f cut s disp re i i s repete cuvântul magic.Într-un ungher întunecat.Ia ghici i cum am sc pat de Sa a i de prostovanul de Mansur? râse Ka nur. u ura i. spunându-i la rândul lui povestea lor. î i rec p tar vechile înf i ri. 327 Cei trei înc lecar pe t cute c milele vr jitorului i plecar . dar în locul ei st tea acum o prin es frumoas îmbr cat într-un sari de m tase i cu un v l pe cap! Sa a o privea vr jit! . Califul i sfetnicul s u se îmbr i ar . la ferestre i în u i ap rur o mul ime de oameni ca s -i vad pe calif i pe sfetnicul s u. ie ind repede dintre ruine. . 326 F cur apoi trei temenele c tre r s rit i rostir cuvântul. spuse bufni a. 325 berze distinser ochii galbeni ai unei bufni e uria e. de îndat ce-mi recap t tronul ne vom c s tori. Ka nur m-a trimis în ruinele astea. Ka nur se afla deja acolo cu mai mul i vr jitori. . Pg. fiica regelui Indiei. În zori. Pg. Ka nur va veni aici cu confra ii lui s petreac . bufni a buh i sumbru i le spuse: . iar bufni a îi duse la petrecerea care avea loc printre ruine. .În sfâr it! Dup atâ ia ani. spuse bufni a. o asigur el pe prin es . i vraja asta! V zându-i. al turi de frumoasa prin es .

sfâ ia i între dragostea lor pentru locul sfânt i dorin a de a vedea noua lume despre care auziser . Cât i s rosteasc cuvântul Mutabor. plin de flori i de plante rare. p ruse paradisul. se însur cu frumoasa Naja! Pg. de o via plin de pl ceri i distrac ii. din care pacea fusese pe veci îndep rtat . Dar chiar în momentul când se preg teau s întoarc spatele templului. Iar acolo v zur lumea exterioar a a cum era. Dar ce sentâmplase? Venise un tân r c lug r care-i tulburase cu pove tile lui despre lumea de dincolo de zidurile templului. p r sir templul. i departe de a mai tr i în pace. nu mai dorir s r mân în ceea ce. se preg tir i ei tri ti s plece. f când zilele s par mai scurte i mai pu in monotone. o lume f r scrupule. i dus în cel mai înalt turn. dar deja era prea târziu. î i c utau râc unii altora. apoi un al doilea. fiul vr jitorului încerc s scape.De cum ajunser la palat. iar Sa a. curând. Numindu-l pe tân rul c lug r conduc torul lor. se transform într-o barz care a fost pus într-o cu c f g duin ei f cute. dar acre acum se dovedea doar o existen singuratic . Mansur trimise g rzile regale s -l prind pe Ka nur. într-o zi. murd rie i violen . micul grup se sim i transportat spre t râmul viselor lor. Maleficului Ka nur i s-a t iat capul. pe deasupra capetelor lor zbur o pas re de aur care inea în cioc cinci panglici albe i lungi. avu loc o întâmplare care avea s le schimbe via a în acest col i or lini tit. Auzind ce se petrecea. a fost silit s trag pe nas pulberea neagr Venise i timpul s se bucure! Mansur organiz Numaidecât. iar templul era aproape p r sit. C lug rii î i petreceau zilele în rug ciuni i medita ii i frumuse ea din jur era de-ajuns ca s -i fac s uite de lume. Pg. pân atunci. printre ruine. În acela i timp. Sa a ordon ca Mizrah s fie întemni at. Apoi. Ultimii cinci c lug ri. 328 P s rica de aur Au fost odat ca niciodat « ni te c lug ri budi ti care tr iau într-un templu înalt aflat într-o gr din splendid . Le vorbise de ora e. 329 cât timp tr ia el. mai întâi un grup. Iar când c lug rii auzir de o lume atât de diferit .La moarte! S fie trimis la moarte! strigau ei. Pe drum începuser s apar buruieni. de lumini str lucitoare. Fiecare c lug r se sim i tentat s prind una dintre panglici i. o mare petrecere. credincios . Supu ii era furio i aflând cum îi p c lise Ka nur. . mustind de ur . c ci califatul nu era în siguran despre Mizrah.

i a murit în 1871. carte care a fost îns interzis pân în anul 1914. Sus. Afanasiev s-a n scut în anul 1826. Aleksander N. ei hot râr s nu-l mai p r seasc niciodat . 330 Pove ti din Rusia Fabulele ruse ti. 331 O culegere de pove ti ruse ti« a fost început de Afanasiev în 1855. Înainte de a disp rea în t riile cerului. Prin munca lui. devenind o parte important a literaturii ruse. el s-a al turat lungii liste de autori de pove ti care s-au inspirat unul pe cel lalt. Krîlov a început s traduc în limba rus fabulele lui La Fontaine. i a murit în 1844. A scris într-o manier simpl i plin de în eles. Scris pentru copii. la Sankt Petersburg. i terminat în 1864. S niile erau la mare mod . un grenadier vorbe te cu un ran. Jos. personajele i ac iunea erau tipice rii sale. multe dintre versurile sale au devenit proverbe celebre. o scen din ÄPrin ul i cer etorul´. În anul 1805. Rusia la mijlocul anilor 1800. Intitulat Pove ti populare ruse ti. Biserica p streaz stilul ortodox rusesc (pravoslavnic). Krîlov i-a dat seama c e mult mai indicat s scrie propriile lui fabule i. la Moscova. p s rica le d du de trei ori ocol. Cu toate c nu urmase cine tie ce coli înalte. sub pseudonim. i în Pove ti îndr gite. la Moscova. î i public prima carte con inând 23 de fabule. aceast carte a fost publicat . Nobila doamn se afl într-o sanie condus de un vizitiu. De la pove ti cu animale la« De i Krîlov a împrumutat unele teme de la Esop i de la La Fontaine. în gr dina templului. i c lug rii tiur c însu i Buda venise s -i ajute s g seasc drumul sper adev rata fericire! Pg. Pg. con inea sute i sute de pove ti. la Boguciar. Pân la urm . iar când p s rica i-a adus înapoi. Afanasiev a scris i Legende populare ruse ti. devenind primul autor de pove ti foarte cunoscut pe întreg întinsul Rusiei. cu ele putându-se c l tori pe z pad . O tem comun pove tilor ruse ti ± satirizarea clerului sau a proprietarilor de p mânturi ± este reg sit în Elve ia. Ivan Andreevici Krîlov s-a n scut în 1769.C l toria a fost lung . În prim plan. în districtul Voronej. în 1809. A continuat cu alte 8 c r i de fabule. toate în versuri.

Desenul din stânga: manuscrisul unei c r i religioase, de prin anii 1700. Sus, personajele Alex i Nata a din ÄAlex, vân torul´. În aceast poveste, Alex trebuie s aib încredere în zân , salvându-i astfel via a Nata ei, ca i pe a lui. Pg. 332 Prin ul Ivan A fost odat ca niciodat un prin viteaz i bun, pe nume Ivan, care avea o sor vitreg ce se ocupa cu vr jitoria. Surorii lui nu-i pl cea deloc de el, a a c , într-o zi, încerc s -l atrag într-o curs a mor ii. Când colo, c zu chiar ea în propria-i capcan , a a cum se va vedea. Într-o zi, arul, care era tat l lui, îl chem pe Ivan i-i încredin un secret îngrozitor: Pg. 333 - N d jduiesc ca acea zi s nu vin niciodat , spuse arul. Trebuie s pleci numaidecât. Cu ani în urm am avut un vis prin care am aflat c sora ta vitreg va deveni o vr jitoare i va încerca s te ucid . Ieri, înainte s moar , magicianul de pe munte mi-a spus c acest lucru urmeaz s se petreac foarte curând. Mai întâi, Ivan nici nu vru s aud , dar apoi se l s convins de tat l lui. Prin urmare, prin ul înc lec pe arm sarul s u i porni la drum. C l tori astfel zile de-a rândul, pe firul râului care-i uda p mânturile, pân z ri mun ii cu creste înz pezite, de unde izvora râul, i acolo, în p durea deas de pini, hot rî s se opreasc . î i ridic o cas în mijlocul codrului, tr ind din vânat i pescuit. Astfel trecu un an în care Ivan c ut s uite groaznica prezicere. Într-o noapte, neputând dormi, prin ul ie i din cas . Plimbându-se pe

malul râului, el z ri în ap reflec ia fe ei surorii sale. Ochii ei îl vr jir , iar Ivan îngenunchind auzi o voce care-i vorbea: Pg. 334 - Drag frate, întoarce-te la castel. Sunt aici i te a tept. Tat l nostru vrea s te vad . de ce-ai plecat? Apoi, n luca disp ru. Însp imântat, Ivan s ri în picioare. Un fior rece îi trecu pe ira spin rii. ÄOare pe cine s ascult?´ se întreb el. ÄOh, trebuie s m întorc numaidecât!´

Drumul de întors a fost lung, dar Ivan nu preget s -l urmeze, c l uzindu-se dup dang tul clopotului din turl . Când afl c acel clopot anun a moartea arului, Ivan d du pinteni arm sarului. În cele din urm , în zare ap rur zidurile cet ii, când, f r veste, i se înf i o balan uria spunând: - Te-am a teptat! Tat nostru a murit l sându-mi sulul acesta pe care i-a scris ultima dorin . Va trebui s ne cânt rim i cine va trage mai pu in acela îi va urma la tron. Cel lalt trebuie s moar ! Ivan în elese c moartea era aproape, c ci cânt rea mai mult decât sora sa. P rea ea mare, dar nu erau decât mul imea de straie care-o ar tau a a. Pg. 335 Neavând încotro, Ivan trebui s se supun încerc rii. Dar meandrele sor ii sunt adesea nea teptate. Vr jitoarea se a ez pe unul dintre talere când, deodat , se auzi un zgomot ciudat. Sus in toarea talerului ei se rupse, talerul se înclin brusc i fata c zu la p mânt. C l ul, care primise porunc s -l omoare pe cel care se va dovedi mai greu, ridic securea deasupra capului i o f cu apoi s cad cu repeziciune. Din acea zi, Ivan deveni ar. Domni timp îndelungat i, ca simbol al drept ii, în blazonul familiei a fost încrustat o balan . Pg. 336 Plopul i pârâul A fost odat ca niciodat un p durar pe nume Ivan, care s l luia într-un codru din nordul Rusiei. Fiind un tân r în plin putere, î i ridic singur o caban din bu teni i, dup ce o termin , porni s - i caute o nevast . Visa s g seasc o fecioar frumoas , zvelt i blând , cu ochi alba tri i piele fin . Duminicile cutreiera satele îndep rtate dup mic i dr gu . Adesea, de la geamlâc privea o fat dr g la aleasa din visele lui, dar nici una dintre fete nu-i era pe plac. Drumul pe care-l str b tea trecea pe lâng o c su o procesiune ciudat . În mijlocul drumului st tea sora sa, înso it de doi str jeri care c rau i de c l u care purta pe umeri o secure enorm . Prin ul o auzi pe sora sa

care-l petrecea cu privirea pe voinic. Dar Ivan pas s numea Nata a. Pg. 337

tie c o cucerise pe tân ra care se

Fata era timid , dar dragostea ei pentru Ivan era atât de mare, încât într-una din zile îl opri pe c rare.
- Am cules chiar eu fragii tia, îi spuse ea. Te rog s -i m nânci i s te gânde ti la mine. Privind-o pe Nata a care ro ise, Ivan î i spuse: ÄEi, nu e chiar a a urât , dar«´ - Mie nu-mi plac fragii, spuse el de-a dreptul. Mul umesc oricum! Uitându-se dup el cum pleac , Nata a izbucni în lacrimi. Câteva zile mai târziu, fata îl opri din nou pe Ivan i, întinzându-i un pulover de lân , îi spuse: - La noapte va fi ger, dar sta î i va ine de cald. L-am împletit chiar eu! Dar Ivan îi r spunse: - Ce te face s crezi c un b rbat ca mine se teme de frig? Pg. 338 La acest nou refuz al lui Ivan, pe obrajii Nata ei se rostogolir dou lacrimi, iar fata intr suspinând în cas . Dar tot nu se l s p guba . Data urm toare îl opri pe p durar întinzându-i o sticl i spunându-i: - Nu po i s nu iei sticla asta în care am f cut un suc din toate fructele p durii! - Nu-mi place sucul, r spunse Ivan, v zându- i de drum. Dându- i seama c fusese cam din topor, se întoarse s - i cear scuze, dar Nata a disp ruse. Mergând, î i spuse: ÄAre ochii blânzi i pare bun la inim ! Cred c r fi trebuit s primesc m car unul din darurile ei!´ Pg. 339 În acea clip , în fa a lui ap ru o femeie frumoas . - Vrei s -mi cân i ceva? Eu sunt Rusalka, o zân din p dure! Ivan r mas împietrit. - i-a cânta tot restul vie ii, exclam el, dac a putea« Întinse mâna s o ating , dar zâna pluti ceva mai departe. - Atunci cânt ! Cânt ! Numai sunetul vocii tale m va adormi!

Nimeni nu-i d dea niciodat nimic. ce faci în fa a unei cl diri atât de frumoase? . la poalele mun ilor din Afghanistan.i dep n o poveste trist . când Ivan b tu la u a Nata ei. Nata a î i avea iubitul aproape! Pg. iar coloanele i podeaua erau din marmur . aducându. Ivan se transform într-un plop tân r.Dac m iube ti.O. cum am putut s fiu a a de orb! Cât te iubesc! i ridicându. Nata a. ca prin farmec. ca s .i ochii. pe care cred c nu vrei s-o auzi. tot treaz . Trec torii se opreau întotdeauna s admire frumoasa cl dire. Într-o zi. În fa a unui asemenea palat. zise prin ul care era curios din cale-afar . fl c ul v zu c în apropiere curgea vesel un pârâia pe care nu-l mai z rise pân atunci.Bietul de tine. Dar nimeni nu r spunse. cu r d cinile udate de pârâu. Iar atunci. Plângând. Ivan se gândea: ÄCe bine era s fi avut un pulover s -mi in de cald!´ Apoi. în ora sosi un prin bogat i. atras de magnifica cl dire. 340 Prin ul i cer etorul A fost odat ca niciodat . f r s dea nimic în schimb!´ i Ivan sim i c numai Nata a i-ar fi putut alunga pustiul inimii. D du fuga spre casa ei.Iar Ivan prinse s cânte. Pg.Vino mai aproape i spune-mi-o. se opri s-o admire. . În schimb. îl întreb : .N-o s-o mai vezi niciodat ! Lacrimile au transformat-o într-un pârâu! Se cr pa de ziu . se rug în lini te: Las -m s stau lâng ea pentru totdeauna! i. V zându-l pe cer etor.i aminte de Nata a. î i spuse: ÄCe n tâng mai sunt. dar p durarul cânt pân la l sarea serii. Rusalka îi ceru din nou: . Înfrigurat i istovit. în vreme ce somnoroasa zân îl tot îndemna. unde se încruci au caravanele care veneau din India i China. Pere ii erau acoperi i cu mozaic multicolor. nu pe femeia asta care tot cere. s r cia lui era i mai v dit .i r spund la întrebare ar trebui s . cânt ! Cânt mereu! Cântând cu o voce tot mai slab . u ile de lemn erau m iestru sculptate. vocea-i deveni tot mai r gu it .Domnule. trebuia s mi-o fac pe ea mireas . i chiar lâng u î i g sise loc un cer etor. un ora micu dar prosper. r spunse cer etorul. î i afund fa a în undele lui. În sfâr it. 341 Cea mai frumoas cl dire din ora apar inea unui negustor care f cuse avere din comer ul cu mirodenii. Cer etorul î i începu povestea cu lacrimi în ochi: . . dar deodat auzi o voce: .

tân rul se f cea c nu aude. îl avertiz din nou prin ul.Mul umesc! i apoi. Neavând cas .i se va rupe desaga. acesta spuse: . Prin ul lu o mân de galbeni i-i arunc cer etorului. i pentru asta vreau s . în jurul lor se adunase oarece mul ime. Pg..E o poveste tare dureroas . cerându-i s arunce i mai mul i galbeni! Pg. Plin de datorii. ad ug cer etorul. te implor! În vremea asta. hoin rea de ici-colo toat ziulica. Mai arunc -mi ni te galbeni. Când a murit. De i erau zile când suferea de foame.Ai grij . strigând la cei din escorta sa: . Culegându-le. Ce mai puteam face altceva decât s stau în fa a casei care a fost odat a mea! Pu ini sunt trec torii care se opresc s -mi dea un b nu ! . Igor nu . într-o zi am ajuns la fundul sacului. eu nu am vrut s -i urmez. îi r spunse prin ul. preferând s -mi petrec timpul cu prietenii mei. i. acum a fi fericit. 342 Am dus o via în lux i am împ r it cu banii în stânga i-n dreapta. . am pierdut i cl direa aceasta. 343 . Apoi.S mergem! ine i bine minte lec ia asta! Ast zi a i v zut un om care nu a înv at nimic din gre elile lui! i în vreme ce str b tea pia a. spuse prin ul.Dac a putea da timpul înapoi. Pg. deschizându. a mai atent i mai cu grij . spuse prin ul. De câte ori s tenii îl chemau s -i ajute. la petreceri i ospe e.Dar s r cind. nobile prin ! . Întristat.În elepte cuvinte. cer etorul continu : . M car s fi economisit ceva bani. pânza se rupse. ad ug : Mai arunc -mi. deodat . nici prin cap nu-i trecea s se apuce de vreo munc . mi-am pierdut i prietenii. pare c desaga ta nu poate primi atât de mult aur! . iar monedele se rostogolir care-ncotro! Mul imea se n pusti asupra galbenilor care se f cur nev zu i! Cer etorul izbucni în plâns: înc o dat pierduse totul din pricina l comiei sale.i d ruiesc ceva.Ba e rezistent ! strig cer etorul. mul imea îl ova iona.Am mo tenit cl direa aceasta de la tat l meu. cu ochii lucind lacomi. negustorul cel mai bogat din ar . .i desaga. Prin ul î i îmboldi arm sarul. 344 Lacul pe ti orului de aur A fost odat ca niciodat un tân r din cale-afar de lene pe nume Igor.

unde. i taman când pe tele ie i din ap . iar când soarele se în l a de o suli b tea capul s munceasc pentru pâinea cea de toate zilele. iar întreaga suprafa a lacului deveni aurie. Abia la apus în cârlig se prinse un pe te. Lu câteva înghi ituri bune. Îi lu câteva minute bune ca s . Igor se trezi cu o durere de cap cumplit . Se afla pe malul unui lac plin de pe ti orii aurii. acesta se transforma în aur! A doua zi. pân când i se f cea cuiva mil de el i-i oferea o mâncare cald pe cer. z pada prinse s se topeasc iaz. B tea pe la i un loc de toate u ile din sat.i petreac toat ziua nef când nimic. Dând peste un i cârlig i se puse pe pescuit. pentru Igor nu mai era chiar a a de u or. tia i geroas . d du peste o sticl de votc aproape plin . B utura era tare i. De i to i îl considerau un lene f r leac. Apoi. dar nu se ar t în stare s prind niciun pe ti or de aur. care p rea acum unul . ca s se mai înc lzeasc . unde r mase întreaga zi. avu exact acela i vis! Pg. Îi f cea o pl cere deosebit s . noaptea. 347 i a a se petrecur lucrurile mai multe nop i la rând. Dar când sosea iarna lung dormit. dormea prin p dure. nu. Igor se culc într-un opron. 346 Deodat . se va îmbog i! Odat cu venirea prim verii. deveni un pescar iscusit. Curând. tân rul adormi bu tean. se întâmpl s pescuiasc chiar în lacul de la marginea satului. Într-una din zile.i dea seama c fusese doar un vis. Într-una dintre cele mai geroase nop i din acea iarn . La fel i pe tele. blestemând b utura care-i luase min ile. i avu un vis ciudat i tare frumos. Pg. Pg. Având câte ceva de îmbucat pe câmpul din vecin tate. Era mereu vesel i zâmbitor. ascuns în paie. 345 Când era vreme frumoas . Igor f cu rost de sfoar Odat i în p dure ap rur o mul ime de lacuri. se întrist . cu trecerea timpului.putea câ tiga nici m car atât cât s nu mai sufere de foame. Dar noaptea care urm . pescuind lini tit. r mânea la umbra copacilor. de i nu b u nimic. curând. Minunatul lac devenise obsedant. se întâmpl ceva nemaipomenit: de cum scotea un pe te din ap .i exact ce momeal le place pe tilor. Pentru prima oar în via a lui. Igor devenea tot mai trist. soarele î i trimise ultimele raze. Tân rul era convins c lacul exista i doar trebuia s -l caute. nu puteau t g dui c Igor era cel mai fericit om din întreaga Rusie.

fiecare îi promitea câte ceva mai aparte. eliberându-se! Pe moment. acesta nu renun în ruptul capului la visul s u i r mase pe malul lacului care. c zu bâldâbâc în ap ! Pg. Or. Vei sta doar în preajma arului. inându-i tov r ie.i echilibrul. dar pierzându. a dat norocul peste tine! îi spuse solul tân rului. 348 Pe ti orul se smulse din cârlig. f r îns s -l deranjezi. 349 Mul i dintre s teni îi oferir lui Igor o mul ime de produse în schimbul pe ti orului de aur. nef când nimic! Dup ce-l ascult . Vestea despre lenea lui Igor ajunse pân la urechile arului. pune-l deoparte pentru mine! i tot a a. Igor se întrist . care era foarte în elept. inându. Cei din sat nutreau speran a c pe ti orul de aur ca aduce bel ug i fericire. a r mas cunoscut drept ÄLacul pe ti orului de aur´! Pg. c ruia i se vorbi i despre cât de fericit era fl c ul. drept pentru care nu refuz pe nimeni i fiecare dintre s teni n d jduia c lui îi va reveni pe ti orul. poate c odat a fi primit. c ci descoperise lacul cu pe ti orul de aur. se recunoscu pe el însu i în Igor. Ba unii s teni îi spuser c va putea dormi în opronul lor pân la sfâr itul zilelor lui.Dac prinzi pe ti orul de aur. dar acum nu pot.Igor.cu totul i cu totul de aur! Tân rul chiui de bucurie i s ri în picioare. 350 . Igor îi spuse: . m ai devreme sau mai târziu. arul. Pg. nici c m-ai plec de pe malul lacului. Timpul trecea i s tenii nu mai pridideau s -i aduc pe te proasp t. Am porunc s te duc la curtea arului tuturor ru ilor! Nu vei avea nimic e f cut. Unul dintre ei chiar i-a spus: . Din acea zi. Igor le spuse i celorlal i s teni despre pe ti orul de aur i vorba începu s se r spândeasc .i în sinea lui: ÄCe om ciudat!´ Cât despre Igor.i astfel f g duielile. drept pentru care trimise un sol dup el. i vei i forate bine pl tit. Lacul sta e plin de pe ti ori de aur care abia a teapt s fie prin i! Cum s renun la o a a bog ie? Solul plec . cl tinând din cap i spunându.Prietene. . dar apoi se însenin . avea s prind pe ti orul de aur. Igor nu mai mâncase a a de mult niciodat în via a lui. de atunci. Igor era încredin at c .

Maiestate. r spunse zâmbind Nata a. Alex se duse dup ea. avea p rul ro cat i era tare frumoas . î i spuse el. arul se porni pe râs. . pe nume Nata a. Cheam -l la palat i d -i o porunc pe care s n-o poat refuza. ai dreptate! N-o s -l mai vedem nicicând! Pg.i aduc mai tiu eu ce.Cine e ti i care i-e numele? . Î i îmbr i nevasta cu lacrimi în ochi i-i spuse: . Scap de Alex. s -i rostesc numele i s ating perla asta de trei ori. 352 Când lui Alex i se d du o porunc a a de absurd . se întoarse acas foarte trist.Sunt nevasta lui Alex. M-am îndr gostit de ea i trebuie s-o am cu orice pre . prin partea locului trecu arul i suita lui. . Mul umit. dac vreodat o s am nevoie de ea. ÄTrebuie s fac ceva´. perla c zu la p mânt i se preschimb într-o minge uria cle tar care se rostogoli pe u afar . î i îmboldi arm sarul i disp ru.Cum o s pot înf ptui o porunc a a prosteasc ? Dar dac nu plec. Mi-a spus c . Dar arul nu i-o putea scoate din gând pe Nata a. 351 Într-una din zile. voi fi trimis cu siguran la temni . i dup ce o chem pe Melidussa. ca s mearg cine tie unde i s . Änu pot îng dui ca o femeie a a frumoas s -l fac fericit doar pe un vân tor.Alex. zâna Melidussa. I se p rea nedrept ca un ar atotputernic ca el s sufere de singur tate. sim i o nevoie nebun s-o vad din nou. Nevasta lui.Îi voi cere ajutorul na ei mele. vân torul A fost odat ca niciodat un vân tor pe nume Alex care tr ia fericit cu nevasta lui într-o c su de la marginea p durii. Pg. Amintindu. de se i izbit de frumuse ea ei. invitându-l parc s-o urmeze. Nata a încerc s -i ostoiasc durerea: . arul d du drumul unui suspin i spuse: . vân torul. arul îi spuse: . iar mingea continua s rostogoleasc .Norocos e b rbatul t u s te aib mereu al turi! Apoi. pleca i la vân toare. Mângâindu-l. V zând-o pe frumoasa nevast pe treptele ce duceau în cas . sunt de acord c trebuie s-o ai pe Nata a cu orice pre .i de chipul ei dr g la .´ Îi ceru p rerea sfetnicului s u.Ca întotdeauna. Nu i-am cerut niciodat nimic.

Pg. În doar câteva minute. Chiar i cei mai curajo i o vor rupe la fug ! A doua zi. 355 arul. Alex se întoarse acas . Cum soarele era la apus. iar Nata a era îngrozit .Ia oglinda asta magic . iar el îi spuse întreaga p anie. iar zâna îi d rui un corn de aur. Mingea se rostogoli pân în mijlocul unui câmp acoperit cu margarete. Arunc o piatr . Frumoasa zân care st tea fa a palatului spuse: . ajunse la o trec toare în mun i. 354 . Începu s plâng : . disp ru! Alex se apropie mai mult pân d du de o gaur în p mânt. Nata a îl a tepta. în vreme ce mingea se învârtea în loc. dar nu. Dar fericirea celor doi nu dur mult. v voi ajuta pe tine i pe Nata a. dar tu vei tr i acolo mai departe cu nevasta ta. sufl în corn i lâng tine va ap rea o oaste uria . Dar ajuns la locul cu pricina.Soarele era deja sus pe cer.i va r mâne s rac . r mas uluit de ce v zu! Se întoarse în galop la palatul lui. va ar ta ca o locuin superb . se l s prins de un vârtej puternic. în loc de o c b nu f cut din lemn. totul reveni la normal.i face griji. Oastea lui invadase întreaga p dure. Apoi. Dac te vei afla în primejdie. Apoi. Fericirea ta va crea o iluzie pentru to i ceilal i. Deodat . care mersese dup minge timp de ore întregi. gândind c Alex era plecat undeva departe. Obosit. Iar când soarele apuse. spuse ea.arul ne va distruge casa i ne va omorî! . Alex îi mul umi. . Urmeaz -mi sfatul cu aten ie! P. reflect ultimele lui raze asupra casei tale! Mai întâi. când Alex.Vei avea îns i mul i vr jma i. i atunci când soarele va apune. se întoarse în p dure ca s-o g seasc pe Nata a. se îndrept iar spre castelul imaginar pe care-l v zuse în p dure. apoi va reveni la normal! Casa. P. iar Alex se trezi în fa a uni castel mare. vân torul se gr bi s reflecte ultimele sale raze în oglinda magic . f cu un popas. dar gândul la Nata a îi d du puteri i se l s s alunece u or în gaura neagr . c su a de lemn deveni un palat magnific. Coborând tot mai jos. Se înfrico . vor crede c v d un palat minunat. 353 Alex merse dup ea pân ajunse jos în vale. str luci o lumin puternic . Dup ce strânse oaste. dar nu surprinse niciun zgomot.În sfâr it ai sosit! Eu sunt Melidussa! Al aflat totul. prinse s coboare pe o c rare abrupt .

iar Alex i Nata a tr ir în continuare ferici i pân la adânci b trâne i. 357 Într-o zi. în c su a lor de lemn! Pg. Deodat . Când mama Vasilisei muri. N-ai vrea tu s -mi dai i mie o f râm ? . i p rin ii ei o iubeau nespus de mult. va primi m car câte ceva de-ale gurii.i conving so ul c . în spatele frumuse ii . a a c o s .Nu te teme! o lini ti Alex. V zându-i casa i pe ea. Fata se numea Vasilisa. Zi cu zi. puse mâna pe pu inul avut strâns de b rbatul ei i-l ascunse sub salteaua Vasilisei. pe mas s ri un oricel cenu iu care-i spuse cu o voce încânt toare: . arul nici c se mai apropie de p durea aceea. Naga. Vasilisa se îngrozi. s deretici prin cas . al turi de el ap rur milioane de solda i i v zându-i. R mase singure. Din ziua aceea. venind s locuiasc cu el. Pg. arul i oamenii s i o rupser înfrico a i la fug . între timp tu s aprinzi focul în cuptor. De i Vasilisa se dezvinov i.Plec pentru câteva ore. tat l ei era hot rât s nu o mai lase s locuiasc sub acela i acoperi cu el. Baborni a tr ia într-o colib de lemn ridicat pe patru labe uria e de g in . Era ascult toare i frumoas ca o floare. întrun timp a a de scurt?´ se întreb ea. Pg. 358 Vr jitoarea îi promise ranului c . Vasilisa privi dezn d jduit în jur.i îndeplinesc dorin a. 356 Preafrumoasa Vasilisa Au fost odat ca niciodat un ran i o ranc ce aveau o fiic . i r ut cioas . Dar pari de treab . tiind c nu f cuse nimic. tat l ei se rec s tori. A a c o lu cu el i o duse la vr jitoarea b trân care s l luia în p dure. Voi sufla în cornul pe care mi l-a dat Melidussa! i a a i f cu! Deodat . Frumuse ea i bun tatea Vasilisei stârnir invidia mamei ei vitrege. ÄCum o s reu esc eu s duc toate astea la bun sfâr it. Noua lui so ie era o v duv care. i-o aduse i pe fiica ei. s cârpe ti ni te haine i s preg te ti prânzul. baborni a îi spuse: .A trecut mult vreme de când nu am mai gustat o buc ic de brânz . dac Vasilisa avea s se dovedeasc de ajutor prin cas .. ma tera încerca s . Naga era urât Vasilisei se ascundea o mare r utate.E ti un oricel vorbitor? f cu surprins fata.

f cur cur enie i. a avea nevoie de ajutor s deretic prin cas ! oricelul fluier treab . vr jitoarea îi spuse: . Ia-o înapoi i prime te acest dar pentru ea. mama ei vitreg se îng lbeni de pizm . ranul se întoarse acas cu Vasilisa. vr jitoarea prinse drag de ea. dup ce terminar de preg tit prânzul. 359 G sind o bucat de brânz . 360 În vremea aceasta. În zilele care urmar .Mul umesc. Întorcându-se acas îndeplinise nici una dintre poruncile date. Cum a putea s te r spl tesc? . Oricât încerca s -i spun c Vasilisa era o fat bun . furioas c trebuia s fac atâta treab . vr jitoarea r mase uluit . Naga se a ez pe o lavi . Curând veni i maic -sa în vizit . de cum r mase singur . Fata îi îndeplinise toate poruncile. dar. oriceii continuar s-o ajute pe fat în fiecare zi. câteva zile mai târziu. i din nou ap ru regele oriceilor care-i ceru ni te brânz . f când casa s str luceasc de curat ce era. Pg.i vad fiica. tat l Vasilisei. suspin Vasilisa. s -l aib drept zestre când s-o i din toate ungherele casei ie ir o mul ime de oricei care trecur de îndat la . Mul umit de ajutorul ei.S . i-o d du oricelului. plin de remu c ri. i tot a a. disp rur ca prin farmec. c ci e mai bun decât fata ta.Va trebui s-o duci i pe fata mea la vr jitoare. ma tera devenea tot mai pizma . Baborni a îi d du i ei acelea i porunci. spuse acesta terminând de îmbucat. hot rî s mearg s . i-ai adus fata aici ca s-o pedepsesc. Trebuie i ea s primeasc o zestre. . Pg.Pg.Ah. dar singurul r spuns al fetei a fost o lovitur de m tur care-l puse pe fug pe m ritul rege. ranul nu se putu opune i. Fericit s o aib înapoi. o duse i pe fata lui vitreg la vr jitoare. Ultimul oricel mai apuc s zic .Mul umesc pentru brânz ! A savurat-o chiar regele oriceilor! Întorcându-se acas .i fie ru ine. ranul V zând zestrea primit de fat . Aprinser focul în cuptor. Naga primi numai pedepse. i v zând c Naga nu i blând i nu are de ce s m slug reasc . înainte de a se face nev zut: . Cum îl z ri. 361 Într-o zi îi spuse b rbatului ei: . vr jitoarea o trimise la culcare. dar ea este bun m rita.

Pg. 364 Olaf mai vorbi în somn i despre alt dar. nutrind gândul c într-o zi va deveni la rândul lui rege. Singura cale de intrare în vale era printr-o trec toare îngust din mun i. afl ea secretul curajului s u. împr tiind groaza printre du mani. regele se gândi s i-o dea pe fiica sa de so ie.. pe când Olaf vorbea în somn. ei respinseser toate atacurile o tilor venite s ocupe valea.i darul pentru zestrea ei? îndr zni ma tera s întrebe. Tat l meu îl va ucide cu siguran pe Olaf. gândi ea. regele puse ca viteazul s fie aruncat în temni ! Bietul Olaf! Povestindu-i totul curteanului ei. la hotarul cu China. Olaf tiu c i se apropie sfâr itul. prin esa îi spuse tat lui ei c Olaf voia s -l omoare i s se suie pe tron în locul lui! Furios.i va pierde cutezan a!´ Într-o noapte. Adeseori se aruncase de unul singur în lupt . din pricin c p mântul era bogat în recolte. prin esa îi d du haina. Olaf primi. În aceast vreme. Copil fiind. Din tivul pantalonilor el scoase un inel. . iar acesta consim i s se însoare cu ea. un regat care se întindea într-o vale frumoas str juit de mun i înal i. dup ce-i fur haina. Locuitorii erau în marea lor parte rani care o duceau foarte bine.Tu e ti mama fetei steia nepricopsite? Ia. I-l . Dar. De cât va vreme. Dar c s toria asta de convenien nu o f cu fericit pe prin es . fug rindu-le pe amândou cu m tura. dac . iar p mântul era foarte m nos.i-o acas .O s va dau eu dar! url baborni a. Pg. 363 Regatul era str b tut de un râu. nu-i bun de nimic! ip vr jitoarea. Äva deveni un erou i m voi putea m rita cu el. aveau i o mul ime de vr jma i. . 362 Darurile magicianului A fost odat ca niciodat . prin esa se întâlnea pe ascuns cu un curtean mai pl pând. dar prin esa nu-i mai acord aten ie. ÄDac ar purta el haina´. iar acolo î i f cuser tab r i o tenii. A a c î i primir darurile peste spate! Pg. Vitejia lui Olaf era bine-cunoscut de-a lungul i de-a latul regatului. Olaf z cea în temni . Auzindu-i pe str jeri vorbind despre apropiata c s torie a prin esei. De i prin esa nu era o frumuse e. Ca s -l p streze pe Olaf în regat. Condu i de un r zboinic curajos pe nume Olaf. care nu putea dormi nop ile. i într-una din i care-l f cea pe cel aceste nop i. Olaf fusese adoptat de magicianul din mun i care-i d ruise o hain de m tase fermecat care-o purta de neînvins.

365 Prin urmare. r zboinicul. Voia s . Punându-i o mân pe um r. magul spuse: i el un trai mai tihnit. Cu câ iva ani în urm salvase via a unui pustnic despre care mul i credeau c ar fi un mag. dup mai mul i ani de lupte.i petreac restul zilelor. iar porumbelul. 366 Casa cu acoperi ul verde A fost odat ca niciodat un tân r r zboinic pe nume Igor. dar pentru un o tean ca Igor nu era lucru u or. Ar tând spre cea mai înalt culme. fata lu haina. Olaf se pref cu întrun porumbel. Oprindu-se în fa a unei servitoare tinere. mo neagul îi zise: . curteanul î i scotea haina fermecat . Ea tia c . dac l-ai fi pus pe deget. îi spuse: . Urcând pe munte. ea se lu tiptil dup el. sunt Olaf.d ruise magicianul din mun i. unde s fiu pre uit dup cum merit! Tân ra servitoare îl cuprinse de mijloc i amândoi pornir la drum! Pg. te voi r spl ti. Era puternic i curajos i petrecuse mul i ani în slujba unui prin . trebuie s treci un examen de curaj i m rinimie.i fie team . Fata primi.Nu. Dac prime ti. Igor se hot rî s -i cear sfatul. Am nevoie de ajutorul t u. te voi ajuta. atunci când se ducea la sc ldat.Sunt gata s .Adio! îi spuse el necredincioasei lui so ii. dar numai o singur dat -n via ´. În multe b t lii î i riscase via a i. Când acesta intr în ap . îi spuse magului ce avea de gând s fac .Dac vrei s g se ti o nevast care s te fac cu adev rat fericit. Igor. Olaf redeveni el însu i.i g seasc o nevast .i primesc sfatul. se l s pe nisip. Pg. ai putu face orice ai fi vrut. se gândi c venise vremea s aib Pg. Dac ai încredere în mine. . zicându-i: . care zbura deasupra capului ei. ad ug : Vom g si un nou regat. ne tiind ce-i frica. 367 Visa s aib un acoperi deasupra capului i un loc or lini tit unde s . s rind pe arm sarul curteanului. se strecur printre gratii i o porni în zbor spre palat. atr gându-i aten ia c era Äun inel miraculos pe care. . îi mul umi magului. Apoi. când curteanul se duse pe rmul m rii.

Într-o diminea se hot rî s se întoarc în Valea Florilor Albastre. î i reveni repede din ocul produs de vederea monstrului dezgust tor. dar a rupt i vraja în care eram prins . Igor z ri casa cu acoperi ul verde. 370 Irina i Duhul P durii . f cându-l fericit pentru tot restul vie ii lui! Pg. î i acoperi capul cu labele. î i duse iute mâna la spad ! Pg. Lâng un râu. Ajuns în ora . gândi el. Igor deschise u a.Intr . O teanul nu prea tia cum s procedeze. ÄNu-i vina monstrului c e a a urât´. . dar fiara.. care se a tepta s dea peste femeia visurilor sale. te voi iubi întotdeauna! Se îmbr i ar f r întârziere! Din mun ii înz pezi i. Deodat . întâlnind multe femei. Ajunsese în sfâr it! Coborî de pe arm sar i se îndrept spre cas . acoperit de solzi. Deodat . însu i prin ul îl invit la castelul s u. ine minte: trebuie s fii curajos i m rinimos! Într-a treia zi a c l toriei sale. vei da peste o cas alb cu acoperi ul verde. În cele din urm . Igor. C l tori zile de-a rândul pân când z ri la orizont casa cu acoperi ul verde.Dincolo de piscul acela vei afla Valea Florilor Albastre. a a c -l voi l sa în via . Igor tr ia din plin. 368 În fa a lui se afla un monstru îngrozitor. ca atunci când se apropiase de casa cu acoperi ul verde. a a c se strecur tiptil în cas . Nu mi-e du man.i simt inima palpitându-i de emo ie. b trânul mag zâmbi. dar nici una pe placul lui. auzi o voce sub iric îngânând un cântecel. ÄCunosc mul i oameni care sunt mult mai periculo i decât fiara asta. Pentru asta. Îl r spl tise pe Igor pentru m rinimia lui. M rinimia ta nu numai c mi-a salvat via a. 369 În fa a lui st tea o tân r preafrumoas care-i zâmbea. Lunile trecur una dup alta.´ Cu acestea. Igor! Te a teptam! Te întrebi probabil ce s-a întâmplat cu monstrul! Eu eram fiara aceea. îndurerat i înfrico at . inând spada în mân . î i puse spada-n teac i plec . Inima începu s -i bat mai repede. Igor c l torea din sat în sat. la fel ca prima dat . Nu r spunse nimeni. dar se opri uluit! Pg. Acolo. B tu la u . Tocmai î i ridicase spada s loveasc . lu hot rârea care i se p ru cea mai bun .i vei întâlni mireasa. Viteazul voia s . g zduit de cei care-i cuno teau vitejia.

372 Pe drumul de întoarcere acas . Femeile se opreau lâng c su a ei s o salute. ori de câte ori treceau pe-acolo. Dar în ora se g sea cineva care n-o pl cea deloc pe Irina. toarea r mânea pe hol astfel ca Irina g sea numai fe e concentrate i elevi cumin i. Anume. le spunea o alt poveste. 373 . încât î i convinse tat l ca ziua urm toare s vin la pia asculte cu urechile lui. o fat invidioas i c rp noas . cânta cât o inea gura i oricui o întreba de unde tia cântecul acela îi r spundea: .i petrecea zilele spunând minunate pove ti i îns ilând basme ciudate. s . În fiecare zi.i înceap ziua a a. l udând-o: . Irina le spunea basme inventate de ea. nici m car cu colegele ei. Pg. venea direct de la coal în pia i se urca pe un butoi de unde de ira pove tile ei stranii. Iar trec torii se opreau i o ascultau cu gurile c scate. i c spunea pove ti fantastice s o întorcându-se acas . În ziua aceea. într-o bun zi ai s devii o scriitoare foarte bun ! În zilele când se inea iarmarocul. Apoi intra i aplauda. Fata avea o imagina ie bogat Pg. Când î i termin povestea. To i locuitorii o cuno teau i-i zâmbeau ori de câte ori o întâlneau. i fata fierarului f cu în a a fel. De cum fata începea s povesteasc . Alteori.Dac o ii tot a a. înv i. dar care devenise prietenul ei i o vizita în fiecare sear . Când intra înv toarea în clas . nu vorbea cu nimeni din clas . îi spuse tat lui ei c Irina era o mincinoas numai ca s-o plac lumea. fierarul strig : Pg. povestea despre un lup care mergea la cump r turi.A fost odat ca niciodat « o orfan pe nume Irina care tr ia într-un or el de la marginea unei p duri întinse. Era a a lini te c puteai auzi p s relele în copaci i vântul agitând crengile în curtea colii. Irina spuse povestea lupului fioros de care se temea toat lumea. colegii ei de clas îi ascultau fermeca i. despre un urs cu cap de pas re. 371 În fiecare diminea .i termine povestea început . sau despre luna care plângea din cauza singur t ii. nu mai vorbea nimeni în jurul ei. Colegii ei erau foarte bucuro i s . fiica fierarului. Într-o zi. în loc s g seasc haos ca de obicei. îmbr cat ca o b trânic . Uneori. înainte s înceap orele.Greierul din p dure m-a înv at! Irina ducea cu ea un aer de veselie oriunde mergea i fiec rui or ean în parte.

Pg. ne plac la nebunie pove tile tale.Bun . Venise un prieten nou: Duhul P durii! . Irina. spuse ciudata ar tare. femeia i b rbatul ciulir urechile ca s aud ce spunea. . strecurându-se sub fereastr . duhul disp ru în întuneric. hai s mergem disear la casa Irinei. Dar r mase cu gura c scat atunci când tat l ei îi spuse grav: i aud buh itul i o mam care s -i apere. leg nându-se în balansoar i bolborosind ceva. Uite.Ia d -i pace! Ea tr ie te într-o lume proprie. merser la casa Irinei. Irina spuse tuturor o poveste cu Duhul P durii.i f cea prieteni ca s nu se mai simt a a de singur . dar noaptea sunt tare trist . To i au un tat numai eu nu am pe nimeni. Ne spune pove tile astea nu ca s ne impresioneze. Ar trebui s spui i una despre mine. ci pentru c ea chiar crede în ele! . fiica fierarului d du fuga acas s-o pârasc iar i pe Irina c spunea pove ti neadev rate. N-o po i judeca numai dup atât. Î i d duser seama amândoi c fata inventa pove ti i.Dovede te-o! spuse fierarul care se înro ise de mânie c fusese contrazis. îi r spunse femeia. A doua zi. Irina st tea singur în fa a vetrei. 375 Apoi. Pg. i nu ai ascultat decât o singur poveste. Irina va crede c personajele din pove tile ei sunt reale i c visele ei au devenit realitate! La pu in timp dup asta. Dup coal .. Stau singur bufni ei i alte zgomote ale p durii care m înfioar .Din trunchiul acela voi ciopli o masc ce m va face s ar t ca o creatur a p durii! Când m va vedea. S a tept m i s vedem! Vei r mâne surprins! Zis i f cut! La c derea serii. 374 . Deodat . Fierarul se ar t foarte mi cat i se întoarse spre femeia care avea ochii plini de lacrimi. celor din p dure. care-i f cuse o vizit . tie . fata auzi o b taie în ochiul de geam. fierarul avu o idee! D du cu ochii de un trunchi g unos de copac i spuse: . te a tept în fiecare sear ! De ce nu vii? De ce m la i singur ? Ziua îmi cânt p s relele i prietenii îmi sunt aproape. f r s c suntem acolo. nou .« prietene lup.Irina ne jigne te cu pove tile astea proste ti! Ne crede n tângi i are impresia c -i înghi im toate balivernele astea! O femeie cu o figur blând se întoarse spre fierar i-i spuse: .Tu nu o cuno ti pe Irina cum o cunosc eu. îns o lume fericit .

pe o creang din apropiere poposi o privighetoare care prinse s cânte. sosit din balta lui aflat h t departe. i-l chem pe iepure s asculte i el. care nu avea un somn prea adânc.s e trezir i celelalte animale. iar când lu sfâr it. i graurul. De cum graurul prinse s cânte. care spuse: . Ceea ce ie ea din gâtlejul graurului aducea mai mult cu cârâitul co ofenei. venise chiar i bursucul din ad postul lui i. atât de diferit de cel al lui. Povestea este adev rat . astfel. Irina î i g si un nou prieten. auzi prima cântecul privighetorii. Nimeni nu-l auzea acolo. i te emo iona. Cântecul era magnific. Animalele se a teptau îns s aud sunetele încânt toare ale cântecului cu care-i obi nuise graurul i nici m car nu recunoscur notele triste dar dulci ale privighetorii. la l sarea serii. Vulpea. graurul consider c repetase destul i c probabil acum cânta mai bine chiar i decât privighetoarea. În t cere. toate animalele îl felicitar pe graur pentru performan a sa. iar graurul se dovedea un elev silitor care studia din greu. Ultimul r mase broscoiul. din acea zi. zbur în adâncul codrului ca s repete cântecul privighetorii. Într-o zi.. Trist i sup rat. nimeni nu-i putea aprecia progresele f cute. Cântecul era melodios. Era un cântec vesel i voios. Crengile copacilor erau pline cu spectatori. într-o zi. Graurul îi invit pe to i la concertul lui. 377 Dar într-o noapte cu Lun Plin . Scatiul era un profesor foarte bun. 376 Cântecul graurului A fost odat ca niciodat « un graur care merge zilnic la cuibul scatiului ca s ia lec ii de canto. Pg. în ultimul moment. Ce i-ar mai fi pl cut s cânte i el ca privighetoarea! Î i aminti toate gamele interpretate de pas re i noaptea vis c devenise la fel de bun ca ea! În zilele urm toare. iar fiica fierarului renun o pârî tuturor! Pg. a a c . i animalele hot râr c privighetoarea era regina p s rilor. graurul se întoarse la cuibul s u. venir s -l asculte pe graur toate animalele p durii. Cântecul era minunat. i când se adunar cu to ii. du-te i cere-i scuze c nu ai crezut-o! i. Pe rând. Melodia dulce aducea armonie printre animale care se sim eau foarte bine unele cu altele. În scurt timp. începu mândru s cânte. iar printre ele. animalele se retraser unul câte unul.N-ar trebui s-o mai vorbe ti de r u pe Irina. ap ru i broscoiul.Destul! Nu tii s cân i! la obiceiul ei de a . cu sunete triste dar dulci. toate animalele se sim ir fericite i împ cate. cântecul graurului se îmbun t i foarte mult.

mezinul. A doua zi. acolo v ve i g si so ia.i croiasc viteje te drum prin codru. . Boris. . a a c f cur întocmai cum le spusese tat l lor.Bun ! Cum te nume ti? . în care nimeni nu îndr znea s p trund . 378 Fiica p durii A fost odat ca niciodat « un ar care avea trei fii.i i g si s geata înfipt în nisip. De i un pic surprin i. ridic arcul i trase h t departe înapoia sa. ajunse într-un mic lumini unde.i. arul hot rî c venise timpul s -i însoare. S geata se men inu mult timp în zbor. ducându-i la zidurile cet ii. pentru c prietenii t i pe acela vor s -l asculte din partea ta! .i fie o lec ie! Ai încredere în propriul t u cântec. a a cum tii atât de bine s-o faci! Vei vedea c to i vor fi încânta i s te asculte cântând din nou! Mul umindu-i. cei trei tineri erau ascult tori. Deodat . iar s geata lui c zu sub fereastra fiicei un brav general. sup rat c se f cuse de râs. Cel mai mare inti spre dreapta. Dar nu numai atât. Boris îns prinse s . Oarecum tulburat.Ce nu a mers? întreb el trist. îi r spunse scatiul. se g sea o fat îmbr cat în zdren e care-l privea fix.Cânt din nou cu bucurie. graurul v zu c r m sese singur. Boris îng im : . în cele din urm . Acolo unde va c dea s geata. seama c fiecare este apreciat pentru ceea ce tie s fac mai bine! Pg. graurul se întoarse la cuibul s u.N-ar fi trebuit s-o imi i pe privighetoare. stând lâng un pârâu. Asta s . î i d du seama c nu putea fi decât în p durea deas din vecin tatea palatului. Când crescur . În cele din urm . Îi chem la el i. Pg.Ce s fac acum? mai întreb graurul.i lu i el t lp i a. dar pas s-o g seasc . Mijlociul inti spre stânga. care era considerat i cel mai bun arca . zbur la cuibul scatiului. iar s geata lui c zu în gr dina unui bog tan care avea o fiic . m car c arborii erau mul i i gro i. Privind în jos. . i Boris era sigur c niciodat o s geat nu zburase mai departe. Î i d duse. le spuse: . În cele din urm .Fiecare din voi s ia un arc i o s geat i s trag oriunde ar vrea peste ziduri. 379 Al turi. Ie i dintre zidurile cet ii i se puse s-o caute. ov i înainte s se hot rasc încotro s arunce s geata.

iar când î i ridic fa a. dar nu putea vorbi. Apoi. îi l s pe to i mu i de uimire! Tân ra ar ta magnific. Izolarea în care tr ia Boris îl întrista.i duc via a.e ce fra ii lui i so iile lor luau parte la toate s rb torile inute la Curte.Îmi permite i s v invit la dans? . ner bd tori.Eu sunt prin ul Boris. În ciuda situa iei bizare. A a cum îi f g duise. apoi o lu de mân si-i spuse: . B trânul o ajut s se ridice i apoi îi spuse: . Boris era mul umit. tân ra d du din cap. pronun ând cu vocea-i dulce sunete pe care Boris nu le în elegea. Pg. în dorin a de a i se supune. i înc cu pl cere. Prin esa f cu o plec ciune plin de gra ie în fa a arului.Fire te. ca acolo unde va c dea s -mi g sesc viitoarea so ie. cu p rul blond împodobit cu o tiar de perle. 381 i în acea sear a teptau cu to i. arul nu. Îi mângâie p rul blond. Î i d du seama c Boris. Dar pe tine? Cu o privire de bucurie în ochi i un surâs pe buze. arul o lu de mân . Era îndr gostit pân peste cap de so ia lui i încerca s apar cu ea în public cât mai pu in posibil. maiestate! spuse ea cu o voce dulce. Tân ra femeie se plec adânc în fa a lui. fiul arului. Destinul nostru e s ne înso im. Iar când aceasta intr în sala de bal. Vezi s geata aceea? Am tras-o eu. nu cu mult timp în urm . Nun ile celor trei fra i au fost inute la scurt timp. în vrem. îmbr cat într-o rochie de sear lung . fiecare cuplu î i alese câte o arip a palatului în care s . Tân ra din fa a lui urma s -i fie so ie. se însurase cu o femeie care-l punea într-o situa ie ridicol . 380 În lunile urm toare. dar într-o dup -amiaz o întâlni în gr dinile palatului. apari ia prin esei. S geata înc înfipt în nisip îi aminti de f g duiala f cut p rintelui s u. ca s ascund faptul c nu putea vorbi. Lucru care m face foarte fericit. atunci o va face. Boris ducea un trai separat.i mai v zuse nora tocmai din ziua c s toriei. arul regreta acum c le impusese fiilor s i vechea tradi ie a alegerii so iei. din m tase argintie. iar eu î i voi oferi bra ul i vom deschide dansul! Pg. arul îi v zu ochii plini de lacrimi. Dac soarta lui era s se însoare cu aceast fat . Tân rul î i d du seama cu p rere de r u c fata putea s -l în eleag .Tân ra privea la el i zâmbea.Mâine-sear vei fi invitat la balul Cur ii. Unii dintre curteni se aventurar chiar s -l sf tuiasc s-o alunge de la palat pe so ia mezinului. i-i spuse: .

cât i curtenii r maser cu gurile c scate.Am avut dovada marii sale în elepciuni. În zilele care urmar . arul se l s prad gândurilor. veneau str jerii i-i aduceau de mâncare.Prin esa vorbe te! Poate s vorbeasc ! Pg.Îmi face mare pl cere s m aflu aici. noapte de noapte. pe care abia de curând am convins-o s mi-o povesteasc de-a fir a p r. iat de ce cred c Boris va fi cel mai ar pentru voi! i t cere i-au afectat vorbirea. a dus-o în codrul adânc i a p r sit-o acolo. printre voi. care-i era i tutore.Atât arul. u oteasc : . c ci fata continu : . La prima întrunire a consiliului regatului. probabil c invita ia ta i-a alungat spaima care nu o l sa s vorbeasc . în ultimele zile. Pentru a domni. .Dar de ce nu putea s vorbeasc ? îl întreb tat l s u. Lungii ani de team anun c succesorul s u va fi Boris. îi r spunse fiul s u. pentru prima oar ! Se auzir aplauze i participan ii la bal prinser s . arul trebuie s . tat l ei. .i iubeasc supu ii.V-am f cut o surpriz mare. La fiecare dou luni.E o poveste trist . care-i opti: . dar imediat se l s t cerea. mi-am înv at so ia s i. a r bd rii f r margini i a iubirii ar tate so iei sale. a f cut progrese mari. Vorbise fata? Se isc rumoare. amenin ând-o c . cu gând s -i fure averea. unchiul ei o va omorî. Când era mic . Unchiul ei. . dac va ie i din codru. un om bogat. a murit pe nea teptate. 382 arul se ar t mi cat i-l îmbr i vorbeasc pe Boris. nu-i a a? De luni de zile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->