P. 1
Tipuri de Bere Si Arta Degustarii

Tipuri de Bere Si Arta Degustarii

|Views: 45|Likes:
Published by cassadesus

More info:

Published by: cassadesus on Jul 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

Tipuri de bere si arta degustarii

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Berile se impart in doua mari categorii: "ale" si "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida, in timp ce "leger-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta si capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase. Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Sorturi de bere: • Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. • Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. • Speciala, tipuri: » Fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool » Hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide » Bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri » Dietetica » Nutritiva » Caramel Cum se degusta o bere? Reguli generale: Paharul: degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit: » cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea spumei » cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea deschisa si perlarea dioxidului de carbon » paharul de sampanie, pentru berea sampanizata Puteti prefera sa beti din halba, doza metalica sau din sticla. Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de grasime, detergent sau agenti de limpezire.

are o culoare galbena. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 . lasa pe pahar o urma alba. daca spuma dispare repede aveti motive sa credeti ca ceva este in neregula. iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 – 8 grade. Nu agitati sticla inainte de desfacere! Etapele degustarii berii sunt: 1. din orz care nu a fost prajit ). Racirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea sa tulbure berea. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat.Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. este adesea semnul unei beri de calitate. Consistenta berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. Cum se determina mirosul unei beri? Luati paharul de mijloc si invartiti-l de cateva ori pentru a imprima berii o miscare circulara. 2. Cel mai usor este sa faceti acest lucru presand paharul de tablia mesei. 4. obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare spontana. Daca marimea bulelor nu este uniforma. cremoasa si pufoasa „asemeni unui nor”. Berea englezeasca amara. Berea facuta exclusiv din malt pilsner. in diverse nuante. In aceasta categorie intra berile faro. . pana la negru opac. O bere clara se va tulbura pe masura ce se va invechi. persistenta timp de minim 3 minute. Berea de tip “lambic”. adica prajit. care dureaza multa vreme. acest lucru se poate datora faptului ca berea v-a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. Acest lucru se aplica mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool. Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba. formeaza mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon. insotita de perlaj constant. Aprecierea spumei: O spuma inalta. Pentru a obtine o spumare perfecta. Din cauza miscarii circulare a berii mirosul colectat in partea superioara a paharului va fi concentrat in centrul acestuia si impins in sus asemeni unei tornade in miniatura. Claritate si consistenta: Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. cunoscuta sub numele de “ale”. Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar. atunci cand acesta este invartit usor. cu inaltimea de 30-40 mm. turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare. Aprecierea culorii: Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit.3 grade mai mari. daca majoritatea lor sunt mari si chiar mai mult. probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slaba calitate. cu bule mici. dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. dupa numele orasului belgian Leembek. Berea tare lasa un strat umed pe peretii paharului. precum doppelbock. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica. au culori de la brun brun-roscat si rosu. nu formeaza spuma. densa. Spuma unei beri pils bine facuta este ferma. Dupa disparitie. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un loc prea cald sau expus luminii solare. Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului. gueuze si framboise. Daca o spuma initial inalta dispare rapid. dantelata. 3.

berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. semnaleaza o bere de calitate inferioara . in timp ce berile care se invechesc incep sa aiba un miros de neconfundat. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme. Poate mirosi a mirodenii sau miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba aroma de paine. Incercati mai degraba sa adulmecati decat sa trageti aer profund. de aceea berea pare mai "densa". fara miros strain (de mucegai. in care senzatia generata poate fi maxima. Gustul ei este mai dens. amar. Nu gustati din bere inainte de a adulmeca.In acest moment. sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. Gustul: Majoritatea marcilor de bere au. cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine. Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala. • Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala). din contra. proaspat si fructat dar acesta poate fi de asemeni dulce si plat. Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara . avand aroma de hamei si malt. Berea bruna este. Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. • Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool . placut. toate cele patru gusturi: dulce. Avantajele consumului moderat de bere • Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. "gol". Berile cu miros de carton ud sunt vechi. "de malt". Pe langa vitamine si minerale. Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla. B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. pentru ca acest lucru va va afecta capacitatea de a simti mirosul Berea poate avea un miros usor. acest lucru accentuand mirosul berii. Este periculos sa beti bere cu miros de fenol. • Stimuleaza apetitul • "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide Compozitia berii este complexa. care dispare repede. Din aceste cauze. pentru a trimite aerul inainte si inapoi peste celulele olfactive. sarat. care persista mult timp. • Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile. Gustul amar. acela de carton ud sau piele. Berile proaspete pot avea un miros vegetal. asemanator legumelor fierte.5 kg cartofi. fiind echivalent cu 0. care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia. Mirosul este caracteristic fiecarui tip. Berea blonda are un gust slab amarui de hamei. in diferite proportii. creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza.obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. acru. o singura data. in exces el impiedica absorbtia vitaminelor. Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat". 5. berea are un continut bogat in acizi organici. pe langa vitaminele B1 (tiamina). crezol – miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu motorina. apropiati-va nasul de suprafata paharului si adulmecati. Un litru de bere are 450 kcal. usor dulce (gustul maltului). de acru).

berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. un aport mare de vitamine si minerale. » este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). in 1809. adica berea. hranitoare si relativ saraca in calorii. egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. grecii. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva . folosind drept conservant flori de hamei. reducand nivelul de colesterol. fragezeste carnea de pui. distrusa de flacari in . facandu-le mai pufoase. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz. fiind apreciata de toate popoarele. In secolul 19. cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara.alcool. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare. nordicii. Ca ingredient in aluaturi. Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul. Folosita ca baza pentru sosul marinat. iar unele sorturi contin chiar pana la 60%.. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi.un deliciu gastronomic Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura. o fabrica de bere. Berea . urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic. Istoria berii In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust. racoritoare. Berea nu contina grasimi si zahar. » consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima. Acestea ajuta digestia si absortia hranei. ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare. Motive pentru care bei bere: » E gustoasa. o data cu revolutia industriala. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil. In Europa evului mediu. lasand o aroma fina in sosuri. berea nu contine colesterol. Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat. care are 7 calorii/g (fata de grasimi care au 9 calorii/g) » berea este o bautura naturala. berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie. In timpul gatitului alcoolul se evapora. pestele sau fructele de mare. Celtii. Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele. Folosita cand si cat trebuie. la marginea Bucurestilor.

Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul". aroma si culoarea. langa statuia lui Gh. politicienilor sau oamenilor de teatru. iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta. transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". dintre care unele au avut numai o viata efemera. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite. adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri. . Lazar. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19. iar cele dure sunt usor alcaline. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide.timpul revolutiei de la 1821. Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor. uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii. Aroma amara. A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea. iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. Graul este lasat in apa pana incolteste. cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Asa s-a creat si un limbaj specific. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida. Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->