Tipuri de bere si arta degustarii

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Berile se impart in doua mari categorii: "ale" si "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida, in timp ce "leger-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta si capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase. Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Sorturi de bere: • Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. • Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. • Speciala, tipuri: » Fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool » Hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide » Bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri » Dietetica » Nutritiva » Caramel Cum se degusta o bere? Reguli generale: Paharul: degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit: » cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea spumei » cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea deschisa si perlarea dioxidului de carbon » paharul de sampanie, pentru berea sampanizata Puteti prefera sa beti din halba, doza metalica sau din sticla. Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de grasime, detergent sau agenti de limpezire.

Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului.Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. . Acest lucru se aplica mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool. Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare. adica prajit. Daca o spuma initial inalta dispare rapid. Cel mai usor este sa faceti acest lucru presand paharul de tablia mesei. Daca marimea bulelor nu este uniforma. Berea de tip “lambic”. nu formeaza spuma. acest lucru se poate datora faptului ca berea v-a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. Cum se determina mirosul unei beri? Luati paharul de mijloc si invartiti-l de cateva ori pentru a imprima berii o miscare circulara. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica. persistenta timp de minim 3 minute. cu bule mici. are o culoare galbena.3 grade mai mari. Berea englezeasca amara. dupa numele orasului belgian Leembek. in diverse nuante. formeaza mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon. Spuma unei beri pils bine facuta este ferma. lasa pe pahar o urma alba. Berea tare lasa un strat umed pe peretii paharului. este adesea semnul unei beri de calitate. Aprecierea spumei: O spuma inalta. Claritate si consistenta: Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. O bere clara se va tulbura pe masura ce se va invechi. Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar. Nu agitati sticla inainte de desfacere! Etapele degustarii berii sunt: 1. gueuze si framboise. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 . Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat. insotita de perlaj constant. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un loc prea cald sau expus luminii solare. din orz care nu a fost prajit ). au culori de la brun brun-roscat si rosu. cunoscuta sub numele de “ale”. iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 – 8 grade. Dupa disparitie. cremoasa si pufoasa „asemeni unui nor”. pana la negru opac. 2. daca spuma dispare repede aveti motive sa credeti ca ceva este in neregula. dantelata. Consistenta berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba. daca majoritatea lor sunt mari si chiar mai mult. Din cauza miscarii circulare a berii mirosul colectat in partea superioara a paharului va fi concentrat in centrul acestuia si impins in sus asemeni unei tornade in miniatura. atunci cand acesta este invartit usor. densa. probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slaba calitate. Pentru a obtine o spumare perfecta. turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. Berea facuta exclusiv din malt pilsner. 3. precum doppelbock. cu inaltimea de 30-40 mm. dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare spontana. In aceasta categorie intra berile faro. 4. Racirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea sa tulbure berea. Aprecierea culorii: Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit. care dureaza multa vreme.

Poate mirosi a mirodenii sau miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba aroma de paine. Este periculos sa beti bere cu miros de fenol. • Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile. Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala. Mirosul este caracteristic fiecarui tip. avand aroma de hamei si malt. proaspat si fructat dar acesta poate fi de asemeni dulce si plat. Gustul ei este mai dens. 5. "gol". fiind echivalent cu 0. pentru ca acest lucru va va afecta capacitatea de a simti mirosul Berea poate avea un miros usor.5 kg cartofi. pe langa vitaminele B1 (tiamina). de aceea berea pare mai "densa". apropiati-va nasul de suprafata paharului si adulmecati. semnaleaza o bere de calitate inferioara . Pe langa vitamine si minerale. de acru). Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla. usor dulce (gustul maltului). Gustul amar. "de malt". • Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool . Gustul: Majoritatea marcilor de bere au. toate cele patru gusturi: dulce. cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine. care persista mult timp. din contra. berea are un continut bogat in acizi organici. in exces el impiedica absorbtia vitaminelor. pentru a trimite aerul inainte si inapoi peste celulele olfactive. care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara . Din aceste cauze.In acest moment. acest lucru accentuand mirosul berii. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme.obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. Un litru de bere are 450 kcal. in diferite proportii. • Stimuleaza apetitul • "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide Compozitia berii este complexa. fara miros strain (de mucegai. Berile cu miros de carton ud sunt vechi. amar. Avantajele consumului moderat de bere • Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. Incercati mai degraba sa adulmecati decat sa trageti aer profund. crezol – miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu motorina. asemanator legumelor fierte. acru. Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. in timp ce berile care se invechesc incep sa aiba un miros de neconfundat. creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza. • Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala). placut. Berea blonda are un gust slab amarui de hamei. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia. B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. o singura data. in care senzatia generata poate fi maxima. acela de carton ud sau piele. sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. Nu gustati din bere inainte de a adulmeca. care dispare repede. berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat". sarat. Berea bruna este. Berile proaspete pot avea un miros vegetal.

. ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare. fiind apreciata de toate popoarele. In timpul gatitului alcoolul se evapora. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva . reducand nivelul de colesterol. » consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima. berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. In Europa evului mediu. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil. la marginea Bucurestilor. facandu-le mai pufoase. cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara. Ca ingredient in aluaturi. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz. pestele sau fructele de mare. Folosita cand si cat trebuie. » este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). Celtii.un deliciu gastronomic Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare. folosind drept conservant flori de hamei. Berea nu contina grasimi si zahar. adica berea. lasand o aroma fina in sosuri. Istoria berii In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust. Folosita ca baza pentru sosul marinat. hranitoare si relativ saraca in calorii. in 1809. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. fragezeste carnea de pui. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari. berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. o fabrica de bere. In secolul 19. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul. Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. grecii. care are 7 calorii/g (fata de grasimi care au 9 calorii/g) » berea este o bautura naturala. berea nu contine colesterol. Acestea ajuta digestia si absortia hranei. iar unele sorturi contin chiar pana la 60%. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic. Berea . un aport mare de vitamine si minerale. distrusa de flacari in . nordicii. Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele. urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate. o data cu revolutia industriala. egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate.alcool. racoritoare. Motive pentru care bei bere: » E gustoasa.

aroma si culoarea. iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. Graul este lasat in apa pana incolteste. iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta. Lazar. Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri. langa statuia lui Gh. . Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida. politicienilor sau oamenilor de teatru. Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor. A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul". uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Aroma amara. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa.timpul revolutiei de la 1821. Asa s-a creat si un limbaj specific. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide. transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. dintre care unele au avut numai o viata efemera. Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19. iar cele dure sunt usor alcaline. aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii. adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful