Tipuri de bere si arta degustarii

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Berile se impart in doua mari categorii: "ale" si "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida, in timp ce "leger-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta si capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase. Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Sorturi de bere: • Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. • Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. • Speciala, tipuri: » Fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool » Hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide » Bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri » Dietetica » Nutritiva » Caramel Cum se degusta o bere? Reguli generale: Paharul: degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit: » cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea spumei » cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea deschisa si perlarea dioxidului de carbon » paharul de sampanie, pentru berea sampanizata Puteti prefera sa beti din halba, doza metalica sau din sticla. Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de grasime, detergent sau agenti de limpezire.

densa. Berea tare lasa un strat umed pe peretii paharului. Dupa disparitie. nu formeaza spuma. precum doppelbock. In aceasta categorie intra berile faro. persistenta timp de minim 3 minute. daca spuma dispare repede aveti motive sa credeti ca ceva este in neregula. este adesea semnul unei beri de calitate. cunoscuta sub numele de “ale”. iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 – 8 grade. Pentru a obtine o spumare perfecta. Berea englezeasca amara. Aprecierea spumei: O spuma inalta. 4. au culori de la brun brun-roscat si rosu. Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare. Consistenta berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. formeaza mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon. in diverse nuante. cu bule mici.Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. Daca o spuma initial inalta dispare rapid. care dureaza multa vreme. atunci cand acesta este invartit usor. Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului. Cel mai usor este sa faceti acest lucru presand paharul de tablia mesei. Acest lucru se aplica mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool. dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. dantelata. Berea facuta exclusiv din malt pilsner. Spuma unei beri pils bine facuta este ferma. acest lucru se poate datora faptului ca berea v-a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 . 2. daca majoritatea lor sunt mari si chiar mai mult. cu inaltimea de 30-40 mm. insotita de perlaj constant. Din cauza miscarii circulare a berii mirosul colectat in partea superioara a paharului va fi concentrat in centrul acestuia si impins in sus asemeni unei tornade in miniatura. 3. Cum se determina mirosul unei beri? Luati paharul de mijloc si invartiti-l de cateva ori pentru a imprima berii o miscare circulara. obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare spontana. cremoasa si pufoasa „asemeni unui nor”. adica prajit. Berea de tip “lambic”. O bere clara se va tulbura pe masura ce se va invechi. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat. are o culoare galbena. Daca marimea bulelor nu este uniforma. Aprecierea culorii: Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit.3 grade mai mari. pana la negru opac. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba. din orz care nu a fost prajit ). Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un loc prea cald sau expus luminii solare. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica. gueuze si framboise. Racirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea sa tulbure berea. probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slaba calitate. Claritate si consistenta: Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. lasa pe pahar o urma alba. Nu agitati sticla inainte de desfacere! Etapele degustarii berii sunt: 1. dupa numele orasului belgian Leembek. .

berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. Berea bruna este. creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza. o singura data. Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat". • Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala). Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia. • Stimuleaza apetitul • "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide Compozitia berii este complexa. semnaleaza o bere de calitate inferioara . de acru). Este periculos sa beti bere cu miros de fenol. avand aroma de hamei si malt. Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla. B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine. Avantajele consumului moderat de bere • Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. Mirosul este caracteristic fiecarui tip. care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. acest lucru accentuand mirosul berii. Pe langa vitamine si minerale. pe langa vitaminele B1 (tiamina). in exces el impiedica absorbtia vitaminelor. acela de carton ud sau piele. din contra. pentru a trimite aerul inainte si inapoi peste celulele olfactive. sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. Poate mirosi a mirodenii sau miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba aroma de paine. toate cele patru gusturi: dulce. Gustul amar. Berea blonda are un gust slab amarui de hamei. Un litru de bere are 450 kcal. Gustul ei este mai dens.5 kg cartofi. apropiati-va nasul de suprafata paharului si adulmecati. Incercati mai degraba sa adulmecati decat sa trageti aer profund. in care senzatia generata poate fi maxima. pentru ca acest lucru va va afecta capacitatea de a simti mirosul Berea poate avea un miros usor. "de malt". in timp ce berile care se invechesc incep sa aiba un miros de neconfundat. care persista mult timp. de aceea berea pare mai "densa". • Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile. care dispare repede. fara miros strain (de mucegai. asemanator legumelor fierte. "gol". Berile cu miros de carton ud sunt vechi. 5.In acest moment. usor dulce (gustul maltului). Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara . crezol – miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu motorina. sarat. Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala. acru. placut. Berile proaspete pot avea un miros vegetal. proaspat si fructat dar acesta poate fi de asemeni dulce si plat. Nu gustati din bere inainte de a adulmeca. Gustul: Majoritatea marcilor de bere au. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme. in diferite proportii. amar. berea are un continut bogat in acizi organici. • Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool . Din aceste cauze. fiind echivalent cu 0.obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic.

Ca ingredient in aluaturi.. » este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). la marginea Bucurestilor.alcool. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. facandu-le mai pufoase. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva . Folosita ca baza pentru sosul marinat. folosind drept conservant flori de hamei. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic. cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. in 1809. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari. un aport mare de vitamine si minerale. berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. adica berea. racoritoare. egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. grecii. nordicii. Acestea ajuta digestia si absortia hranei. » consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima. urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate. ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare. care are 7 calorii/g (fata de grasimi care au 9 calorii/g) » berea este o bautura naturala. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul. o data cu revolutia industriala. Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare. hranitoare si relativ saraca in calorii. reducand nivelul de colesterol. pestele sau fructele de mare.un deliciu gastronomic Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura. berea nu contine colesterol. Istoria berii In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust. fiind apreciata de toate popoarele. Berea . Folosita cand si cat trebuie. In Europa evului mediu. In secolul 19. Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele. In timpul gatitului alcoolul se evapora. o fabrica de bere. berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. distrusa de flacari in . Motive pentru care bei bere: » E gustoasa. lasand o aroma fina in sosuri. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz. Celtii. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil. fragezeste carnea de pui. Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Berea nu contina grasimi si zahar. iar unele sorturi contin chiar pana la 60%. berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii.

Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor. transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. langa statuia lui Gh. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. politicienilor sau oamenilor de teatru. aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii. Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite. iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea. cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii.timpul revolutiei de la 1821. aroma si culoarea. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. Graul este lasat in apa pana incolteste. iar cele dure sunt usor alcaline. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul". Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide. Aroma amara. adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul. Lazar. . dintre care unele au avut numai o viata efemera. Asa s-a creat si un limbaj specific.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful