Tipuri de bere si arta degustarii

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Berile se impart in doua mari categorii: "ale" si "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida, in timp ce "leger-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta si capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase. Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Sorturi de bere: • Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. • Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. • Speciala, tipuri: » Fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool » Hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide » Bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri » Dietetica » Nutritiva » Caramel Cum se degusta o bere? Reguli generale: Paharul: degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit: » cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea spumei » cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea deschisa si perlarea dioxidului de carbon » paharul de sampanie, pentru berea sampanizata Puteti prefera sa beti din halba, doza metalica sau din sticla. Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de grasime, detergent sau agenti de limpezire.

cremoasa si pufoasa „asemeni unui nor”. este adesea semnul unei beri de calitate. turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. lasa pe pahar o urma alba. 2. O bere clara se va tulbura pe masura ce se va invechi. iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 – 8 grade. Consistenta berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. Daca o spuma initial inalta dispare rapid. dupa numele orasului belgian Leembek. Pentru a obtine o spumare perfecta. Cum se determina mirosul unei beri? Luati paharul de mijloc si invartiti-l de cateva ori pentru a imprima berii o miscare circulara. acest lucru se poate datora faptului ca berea v-a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. au culori de la brun brun-roscat si rosu. Daca marimea bulelor nu este uniforma. Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar. precum doppelbock. Berea de tip “lambic”. din orz care nu a fost prajit ). care dureaza multa vreme. daca majoritatea lor sunt mari si chiar mai mult. Racirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea sa tulbure berea. 4. Dupa disparitie. Cel mai usor este sa faceti acest lucru presand paharul de tablia mesei. dantelata. Claritate si consistenta: Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. 3. daca spuma dispare repede aveti motive sa credeti ca ceva este in neregula. cu bule mici. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un loc prea cald sau expus luminii solare. Acest lucru se aplica mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool. Aprecierea culorii: Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit. are o culoare galbena. Din cauza miscarii circulare a berii mirosul colectat in partea superioara a paharului va fi concentrat in centrul acestuia si impins in sus asemeni unei tornade in miniatura. cu inaltimea de 30-40 mm. Berea tare lasa un strat umed pe peretii paharului. dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. persistenta timp de minim 3 minute. Nu agitati sticla inainte de desfacere! Etapele degustarii berii sunt: 1. Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului. Aprecierea spumei: O spuma inalta. obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare spontana. nu formeaza spuma. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica. .Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. In aceasta categorie intra berile faro. Berea facuta exclusiv din malt pilsner. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat. cunoscuta sub numele de “ale”. Spuma unei beri pils bine facuta este ferma. formeaza mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon. Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare. pana la negru opac. adica prajit. Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. gueuze si framboise. Berea englezeasca amara. probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slaba calitate. insotita de perlaj constant. densa. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 . in diverse nuante.3 grade mai mari. atunci cand acesta este invartit usor.

amar. Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla. asemanator legumelor fierte. • Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool . acru. care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. apropiati-va nasul de suprafata paharului si adulmecati. crezol – miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu motorina. Incercati mai degraba sa adulmecati decat sa trageti aer profund. fiind echivalent cu 0. B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. sarat. sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. 5. berea are un continut bogat in acizi organici. Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat". de aceea berea pare mai "densa". Este periculos sa beti bere cu miros de fenol. Gustul: Majoritatea marcilor de bere au. cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine. • Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala). toate cele patru gusturi: dulce. Berea blonda are un gust slab amarui de hamei.obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. "gol". din contra. "de malt". Avantajele consumului moderat de bere • Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara .5 kg cartofi. acela de carton ud sau piele. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme. pentru ca acest lucru va va afecta capacitatea de a simti mirosul Berea poate avea un miros usor. in timp ce berile care se invechesc incep sa aiba un miros de neconfundat. in diferite proportii. in care senzatia generata poate fi maxima. proaspat si fructat dar acesta poate fi de asemeni dulce si plat. Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala. Din aceste cauze. Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. pe langa vitaminele B1 (tiamina). • Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile. Gustul ei este mai dens. Berea bruna este. usor dulce (gustul maltului). Berile cu miros de carton ud sunt vechi. • Stimuleaza apetitul • "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide Compozitia berii este complexa. creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza. avand aroma de hamei si malt. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia. Un litru de bere are 450 kcal. fara miros strain (de mucegai. o singura data. in exces el impiedica absorbtia vitaminelor. acest lucru accentuand mirosul berii. Poate mirosi a mirodenii sau miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba aroma de paine. Gustul amar. Berile proaspete pot avea un miros vegetal. semnaleaza o bere de calitate inferioara . pentru a trimite aerul inainte si inapoi peste celulele olfactive. Mirosul este caracteristic fiecarui tip.In acest moment. care dispare repede. de acru). placut. care persista mult timp. Pe langa vitamine si minerale. Nu gustati din bere inainte de a adulmeca.

distrusa de flacari in . iar unele sorturi contin chiar pana la 60%. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. un aport mare de vitamine si minerale. urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate. » consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima. grecii. Folosita cand si cat trebuie. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. in 1809. berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie. Acestea ajuta digestia si absortia hranei. Berea nu contina grasimi si zahar.. cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara. adica berea. pestele sau fructele de mare. In timpul gatitului alcoolul se evapora. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva . hranitoare si relativ saraca in calorii. facandu-le mai pufoase. berea nu contine colesterol. Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Ca ingredient in aluaturi. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. Motive pentru care bei bere: » E gustoasa. Folosita ca baza pentru sosul marinat.alcool. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic. egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. nordicii. In secolul 19. reducand nivelul de colesterol. o data cu revolutia industriala. berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Celtii. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari. lasand o aroma fina in sosuri. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil. fiind apreciata de toate popoarele. Berea . la marginea Bucurestilor. o fabrica de bere. Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele. racoritoare. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare. berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. care are 7 calorii/g (fata de grasimi care au 9 calorii/g) » berea este o bautura naturala.un deliciu gastronomic Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura. ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare. In Europa evului mediu. Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat. folosind drept conservant flori de hamei. » este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz. fragezeste carnea de pui. Istoria berii In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust.

adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. Asa s-a creat si un limbaj specific. . Graul este lasat in apa pana incolteste. Aroma amara. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul". transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite. iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri. aroma si culoarea. Lazar. langa statuia lui Gh. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19. aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii. iar cele dure sunt usor alcaline. iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta.timpul revolutiei de la 1821. politicienilor sau oamenilor de teatru. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide. dintre care unele au avut numai o viata efemera. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida. cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul. Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor. A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea.