Tipuri de bere si arta degustarii

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie si se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Berile se impart in doua mari categorii: "ale" si "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obtinute prin fermentare rapida, in timp ce "leger-urile" se prepara prin fermentatie mai lenta si capata gustul final dupa o minima "imbatranire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate si mai spumoase. Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri de hamei folosita. Exista sute de soiuri, de unde si incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Sorturi de bere: • Bere blonda, tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara si pils. Ea se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continuta si fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. • Bere bruna, tipuri: obisnuita, superioara si porter. Ea se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool. • Speciala, tipuri: » Fara alcool pentru soferi, are maxim 0.3% alcool » Hipocalorica, pentru diabetici, are maxim 1% glucide » Bere cu continut redus de alcool, 1.5% pentru tineri » Dietetica » Nutritiva » Caramel Cum se degusta o bere? Reguli generale: Paharul: degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit: » cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea spumei » cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea deschisa si perlarea dioxidului de carbon » paharul de sampanie, pentru berea sampanizata Puteti prefera sa beti din halba, doza metalica sau din sticla. Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de grasime, detergent sau agenti de limpezire.

Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului. adica prajit. Pentru a obtine o spumare perfecta. 2. gueuze si framboise. daca majoritatea lor sunt mari si chiar mai mult. care dureaza multa vreme. insotita de perlaj constant. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 . Daca marimea bulelor nu este uniforma. Din cauza miscarii circulare a berii mirosul colectat in partea superioara a paharului va fi concentrat in centrul acestuia si impins in sus asemeni unei tornade in miniatura. nu formeaza spuma. din orz care nu a fost prajit ). persistenta timp de minim 3 minute. Acest lucru se aplica mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool. cunoscuta sub numele de “ale”. cu inaltimea de 30-40 mm. Berea de tip “lambic”. formeaza mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon.Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba intre 8 si 13 grade celsius. 4. .3 grade mai mari. este adesea semnul unei beri de calitate. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica. Racirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea sa tulbure berea. Berea facuta exclusiv din malt pilsner. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba. Cel mai usor este sa faceti acest lucru presand paharul de tablia mesei. in diverse nuante. cu bule mici. 3. Berea tare lasa un strat umed pe peretii paharului. Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar. Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma : spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un loc prea cald sau expus luminii solare. precum doppelbock. Daca o spuma initial inalta dispare rapid. atunci cand acesta este invartit usor. densa. Berea englezeasca amara. Claritate si consistenta: Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare spontana. In aceasta categorie intra berile faro. turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. dupa numele orasului belgian Leembek. Spuma unei beri pils bine facuta este ferma. Nu agitati sticla inainte de desfacere! Etapele degustarii berii sunt: 1. O bere clara se va tulbura pe masura ce se va invechi. Consistenta berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. pana la negru opac. Cum se determina mirosul unei beri? Luati paharul de mijloc si invartiti-l de cateva ori pentru a imprima berii o miscare circulara. Aprecierea spumei: O spuma inalta. dantelata. dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. daca spuma dispare repede aveti motive sa credeti ca ceva este in neregula. lasa pe pahar o urma alba. Dupa disparitie. cremoasa si pufoasa „asemeni unui nor”. probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slaba calitate. iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 – 8 grade. Aprecierea culorii: Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat. acest lucru se poate datora faptului ca berea v-a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. au culori de la brun brun-roscat si rosu. are o culoare galbena.

Consumat in cantitati mari creeaza dezechilibre energetice si produce senzatia de oboseala. care dispare repede. Din aceste cauze. amar. 5. de acru). cu 6-7 oua sau cu 250 grame de paine. Este periculos sa beti bere cu miros de fenol. Normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala si creste pofta de mancare. "gol". placut. de aceea berea pare mai "densa". Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla. Poate mirosi a mirodenii sau miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba aroma de paine. berea are un continut bogat in acizi organici. Nu gustati din bere inainte de a adulmeca. care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. pe langa vitaminele B1 (tiamina). Cei care sufera de hipertensiune trebuie sa se limiteze la berea fara . Incercati mai degraba sa adulmecati decat sa trageti aer profund. acru. avand aroma de hamei si malt. usor dulce (gustul maltului). Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat". • Are efect saporific ( berea in cantitate redusa inlatura tensiunea nervoasa si nu induce oboseala). pentru a trimite aerul inainte si inapoi peste celulele olfactive. sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. acest lucru accentuand mirosul berii.In acest moment. in care senzatia generata poate fi maxima. Avantajele consumului moderat de bere • Alcoolul determina scaderea rapida de zahar din sange si stimuleaza apetitul. • Stimuleaza apetitul • "astampara" setea mai ales in comparatie cu alte lichide Compozitia berii este complexa. toate cele patru gusturi: dulce. care persista mult timp. in timp ce berile care se invechesc incep sa aiba un miros de neconfundat. Gustul: Majoritatea marcilor de bere au. Mirosul este caracteristic fiecarui tip.5 kg cartofi. sarat. Un litru de bere are 450 kcal. Gustul amar. in diferite proportii. apropiati-va nasul de suprafata paharului si adulmecati. B2 (riboflavina) si PP (niacina) existand si o cantitate mare de saruri minerale (1-2 mg la litru) comparabil cu cele mai bogate ape minerale. asemanator legumelor fierte. Berile proaspete pot avea un miros vegetal. • Alcoolul in exces impiedica si capacitatea organismului de a arde grasimile. crezol – miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu motorina. proaspat si fructat dar acesta poate fi de asemeni dulce si plat. pentru ca acest lucru va va afecta capacitatea de a simti mirosul Berea poate avea un miros usor. Berea bruna este. Gustul ei este mai dens. • Consumul de alcool provoaca deshidratare si duce la ingerarea de noi cantitati de alcool . in exces el impiedica absorbtia vitaminelor. creste diureza (eliminarea apei) si combate arteroscleroza. fara miros strain (de mucegai. Pe langa vitamine si minerale. "de malt". Berile cu miros de carton ud sunt vechi. acela de carton ud sau piele. Bauta in cantitati moderate elimina pericolul formarii de edeme. din contra.obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. semnaleaza o bere de calitate inferioara . Berea blonda are un gust slab amarui de hamei. o singura data. Cercetatorii afirma ca berea favorizeaza digestia. berea a fost scoasa de cercetatorii germani din categoria bauturilor alcoolice si inclusa intre alimente. fiind echivalent cu 0.

lasand o aroma fina in sosuri. pestele sau fructele de mare. fragezeste carnea de pui. ceea ce a constituit o piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare. la marginea Bucurestilor. in 1809. reducand nivelul de colesterol. cei mai multi uitam ca berea este un ingredient clasic in arta culinara. babilonienii au elaborat primul regulament care legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil. iar unele sorturi contin chiar pana la 60%.un deliciu gastronomic Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva . egiptenii si babilonienii erau recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. un aport mare de vitamine si minerale. nordicii. racoritoare. adica berea. urmand sa descopere bautura care urma sa devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate. Berea . Celtii. Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat. Pentru ca se consuma bere in cantitati foarte mari. Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte de a se invata sa se faca paine. Egiptenii erau cei care isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi. fiind apreciata de toate popoarele. Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad agricultor si a inceput sa conserve granele. Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu simbolul pretiosului orz. In timpul gatitului alcoolul se evapora. berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Acestea ajuta digestia si absortia hranei. Ca ingredient in aluaturi. distrusa de flacari in . Folosita cand si cat trebuie. procesul de fabricare al berii s-a mecanizat. Singura sursa de calorii a berii este alcoolul. o data cu revolutia industriala. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare. » este o sursa de fibre solubile (rezultate din prelucrarea orzului). berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. In secolul 19. hranitoare si relativ saraca in calorii. care are 7 calorii/g (fata de grasimi care au 9 calorii/g) » berea este o bautura naturala. Folosita ca baza pentru sosul marinat. berea da un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie. berea nu contine colesterol.. folosind drept conservant flori de hamei. Istoria berii In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust. grecii. facandu-le mai pufoase. Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. In Europa evului mediu. o fabrica de bere. Berea nu contina grasimi si zahar. » consumul moderat de bere reduce stresul si rata imbolnavirilor de inima. Motive pentru care bei bere: » E gustoasa. Un litru de bere contine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandata zilnic.alcool.

iar pentru berea slab alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta. A doilea proces in obtinerea berii este maltuirea. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul". Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii este mai inchisa. aroma si culoarea. transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". Lazar. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19. Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte important deoarece sarurile din apa determina gustul. dintre care unele au avut numai o viata efemera. Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor. Graul este lasat in apa pana incolteste. langa statuia lui Gh. aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii. iar germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare. . Aroma amara. adica uscarea cerealelor in vederea fermentarii. "Halba" masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. politicienilor sau oamenilor de teatru. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida. uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului. Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea apei si cerealele folosite. iar cele dure sunt usor alcaline. Asa s-a creat si un limbaj specific. cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. In general apele dulci sunt neutre sau usor acide.timpul revolutiei de la 1821.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful